Macovei George Grupa 326, seria b,comert
Valorificarea potentialului turistic al judetului Harghita 1.Localizarea si caracterizarea zonei: Asezare geografica: Situat in partea centrala a Romaniei in zona Carpatilor Orientali. Se invecineaza la est cu judetul Neamt si Bacau, la sud cu Covasna si Brasov, la vest cu Mures si la nord cu Suceava. Suprafata: 6.639kmp, reprezentand 2,8% din teritoriul tarii, ocupand locul 13 din Romania. Judetul cuprinde urmatoarele unitati administrative-teritoriale: 9 orase (dintre care 4 municipii), 58 de comune si 235 de sate. Cai de acces: - cai ferate: a) artera feriviara 400 Bucuresti - Brasov – Miercurea Ciuc – Ciceu – Deda – Baia Mare ; b) artera feroviara 300 Bucuresti – Brasov – Cluj Napoca – Oradea. -cai rutiere: a) E 15 Cluj Napoca – Targu Mures – Brasov; b) DN 12 Brasov – Miercurea Ciuc – Gheorgheni – Toplita; c)DN 15 prin defileul Deda – Toplita. Localitati si puncte de acces: Miercurea-Ciuc, Izvorul Muresului, Carta, Madaras, Racu, Sansimion, Sancraieni, Cetatuia, Tusadu Nou, Baile Tusnad, Bixad, Ozunca-Bai, Vlahita, satul Capalnita.
Infrastructura: Lungimea reţelei de Drumuri Naţionale este de 440 km, iar cea a drumurilor judeţene de 1033 km. În direcţia Sud - Nord traversează D.N.12; D.N.12/A prin pasul Ghimeş spre Comăneşti; iar D.N.12/C Gheorgheni - Lacul Roşu - Cheile Bicazului - Piatra Neamţ face legătura cu Moldova. Din D.N.12 la Miercurea - Ciuc se ramifică D.N.13/A care spre vest, peste Munţii Harghitei asigură legătura cu Odorheiu - Secuiesc iar în continuare spre Praid, Sovata, Târgu- Mureş; sau Cristuru- Secuiesc- Sighişoara. Reţeaua feroviară are o lungime de 213 km, din care 165 km electrificată. Linia 400 traversează judeţul în direcţia Sud - Nord, asigurând legătura pe ruta Bucureşti- Braşov- Băile Tuşnad Miercurea - Ciuc Gheorgheni Topliţa şi partea de Nord - Vest a ţării. Din nodul feroviar Ciceu, linia 501 prin pasul Ghimeşului asigură legătura cu Moldova; iar linia Odorheiu SecuiescVânători Sighişoara - Braşov etc., leagă această zonă de linia principală 300. In ceea ce priveste reteaua de telecomunicatii Judeţul Harghita beneficiază de o reţea modernă de telecomunicaţii, având conectate toate localităţile, cu excepţia a 55 de sate. Numărul abonaţilor telefonici la Romtelecom este de aproximativ 42.000, o parte a abonaţilor acestoar fiind preluaţi în ultima perioadă de furnizori ai
serviciului de telefonie fixă. Activitatea Oficiului Judeţean de Poştă Harghita este asigurată în cadrul a 34 de oficii, 67 agenţii, 27 ghişee şi 7 circumscripţii poştale.
Dezvoltarea economico-sociala: Ramurile economice existente in judetul Harghita sunt : industria, agricultura, sectorul vegetal, sectorul zootehnic, comertul,serviciile si turismul. Principalele activităţi de prestări servicii sunt: transporturile cu 29,7%, hoteluri şi restaurante 18%, servicii financiare 10%, telecomunicaţii 9,3%, tranzacţii imobiliare 7,3%, reparaţii autovehicule 6,1%, etc. Populaţia totală stabilă a judeţului la 1 iulie 2009, conform datelor Institutului Naţional de Statistică, era de 325.611 locuitori; Populaţia activă civilă la 1 ianuarie 2009 este de 139.600 persoane. Populaţia ocupată civilă la 1 ianuarie 2009 este de 129.500 persoane. Numărul şomerilor la 1 ianuarie 2010 este de 7.163 persoane; Rata şomajului la 31 decembrie 2009 este de 5,1 %; Numărul de beneficiari ai Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat la sfărşitul anului 2009 a fost de 5.243; Valoarea totală a exporturilor efectuate în anul 2009 a crescut cu 106,6% faţă de 2008, importurile sporind - de asemenea - cu 142,5%. Procentul mult mai mare de creştere al importurilor în perioada de referinţă comparativ cu cel al creşterii exporturilor, a condus la sporirea deficitului balanţei comerciale faţă de cel din anul anterior cu 131,87 procente. PIB-ul pe cap de locuitor in Harghita urca pina la 4.023 de euro in anul 2010. Aproape de media nationala, care este de 4.500 de euro. Harghita ocupa locul 18 in topul judetean al PIBului pe cap
2.Prezentarea potentialului turistic
a. Atractii sau resurse naturale: Potentialul turistic natural, deosebit de valoros, dar insuficient valorificat in present include cca. 2000 de izvoare de ape minerale, mofete, namoluri si turba, saline, aer puternic ozonat, bogat in aerosoli rasinosi si ioni negative, cadru natural deosebit de pitoresc, rezervatii naturale Releiful:Se disting 3 unitati principale de relief: munti cu altitudine pana la 2000 m, dealuri si altitudini medii de cca. 800 m, depresiuni intramontane si intercolinare cu altitudini intre 400 m si 800 m. Relieful muntos se grupeaza in doua lanturi paralele pe directia NV – SE. In partea centrala sunt situate lanturile vulcanice ale muntilor Gurghiului – cu Vf. Prisca 1777 m, muntii Harghita Centrala – cu Vf. Harghita Madaras 1801 m si muntii Harghita de Sud – cu Vf. Cucu 1558 m. Clima : Este caracteristica zonelor intramontane, cu ierni geroase de durata mai lunga si veri relativ calde. De altfel, datorita frecventelor temperaturi minime sunt inregistrate in perioada anului in localitatea Miercurea-Ciuc , Gheorgheni, Toplita si mai ales Joseni, acestea fiind cunoscute sub denumirea de “polul romanesc al frigului”. Numarul zilelor de inghet ajunge in medie anual la 160. Sunt frecvente ingheturile tarzii de primavara ( uneori chiar si in lunile mai-iunie ) si cele timpurii de toamna incepand chiar din septembrie. Precipitatiile medii anuale variaza intre 550- 1000 l/ m2. Hidrografia : Precipitatiile abundente si rocile practic impermeabile din care sunt alcatuiti muntii Harghita au conditionat o retea hidrografica abundenta cu o densitate ce depaseste
adesea 2km/kmp. In fostele cratere se distinge o retea radiar-convergenta ce formeaza sectorul de obarsie al catorva rauri. Loc, Varghis, Paraul Mare, Ciumatu, etc. Reteaua hidrografica se compune din trei bazine principale: Muresul spre Vest, Oltul spre Sud si Bistrita si Trotus spre Est. In judet se afla unicul lac de origine vulcanica din tara, lacul Sf. Ana, care este situate in craterul volcanic Ciomatu, la altitudinea de 950 m. In muntii Giurgeului, de-a lungul drumului national DN 12c, se gaseste cel mai mare lac de baraj natural din tara: Lacul Rosu, format in anul 1834. Acesta are o suprafata de 12,6 ha. La poalele varfului Rachitis din muntii Calimani, la o altitudine de 1750 m, se afla lacul Iezeru, lac de origine glaciara cu o suprafata de 1300 m² si o adancime de 3-5 m. Cele mai inportante izvoare apar pe versantul vestic al Harghitei la Copalnita, Homorod, Vlahita si Lueta si pe linia de contur al masivului Puciosu, la Tusnad-sat si Baile Tusnad; Reteaua hidrografica de suprafata se alimenteaza numai in proportie de 25-30% din apele freatice si subterane. Aceste ape se organizeaza intr-o retea creata de Olt, in est si sud , de tarnave, in vest si de Mures in nord. Otul strabate depresiunea Ciuc dupa ce izvoraste din Hasmasul Mare si primeste mai multi afluenti din muntii Harghita, printre care: Lunca, Modicea, Rata, Groapa Apei, Madarasul Mare, Silas, Var, Seghes.. In depresiunea Baraolt se strang mai multe paraie care sunt colectate de Baraolt, Colmos, Varghis. Muresul aduna din muntii Harghita numai cateva paraie: Senetea, Poieni, Carbunele Negru, de pe versantii nordici ai culmii Poienii si Rachitis. Tarnava Mare este al doilea colector in ordinea importantei, caci cursul lui este in mare masura paralel cu limita dintre muntii Harghita si Platoul vulvanic din vest , astfel ca in dreptul acestor munti el culege apele Sicasaului (22km), Desagului (8km), Sugaului (10km), etc. Dupa confluenta cu Blaj , Tarnavele isi deschid o lunca larga spre Cistei si Mihalt unde se varsa in Mures. Flora si fauna Vegetaţia judeţului din punct de vedere biologic este bogată şi variată, dispusă de la nivelul alpin până luncile joase ale râurilor. O suprafaţă de 228.614 hectare (reprezentând 34% din suprafaţa totală a judeţului) este acoperită cu păduri. Cele mai răspândite sunt răşinoasele (73%), urmate de fag (19%) şi stejar (2%). După modul de utilizare, pădurile pentru protectia mediului (fixarea solului, protectia apelor, păduri pentru recreaţie şi arii protejate) reprezintă 35% din fondul forestier, celelalte 65% sunt destinate exploatării. Pe crestele masivelor calcaroase şi în cheile muntoase sunt prezente câteva specii floristice rare cum ar fi: cetina neagră, tisa si vestita floare de colţ. Fauna este foarte bogată datorită întinselor păduri de răşinoase şi foioase: se întâlnesc specii de mamifere care sunt specifice întregului lanţ carpatin, cum ar fi ursul carpatin, lupul, cerbul carpatin, râsul, jderul. Dintre păsări amintim: cocoşul de munte, ciocănitoarea, acvila de munte, şorecarul, huhurezul, buha, forfecuţa, alunarul, piţigoiul de munte. Apele râurilor sunt populate de păstrăvi, boişteanul şi ştiuca. Resurse naturale: lemn, minereu de fier, pirita cuprifera, sare, caolina, basalt, andezit si carbine. Izvoare de ape minerale: O caracteristica o constituie existenta in judet a peste 2000 de izvoare de ape minerale. La Borsec, Sancraieni, Tusnad si Plaiesi functioneaza statii de imbuteliere, lar la Borsec si Baile Tusnad o parte din aceste ape sunt folosite in scopuri terapeutice. Zacaminte naturale: Subsolul judetului contine zacaminte de tufuri vilcanice ( Balan si Jolotca ), sare ( Praid ), caolin ( Harghita Bai ), argile ( Corund, Suseni, Odorheiu-Secuiesc ),
bazalt ( Toplita si Galautas ), calcar compact ( Izvorul Mures si Lazarea ),andezit.
b.Atractii sau resurse antropice Statiuni turistice: Municipiul Miercurea Ciuc ( resedinta judetului Harghita, este situat in partea central estica a Romaniei, la stanga Oltului, la o altitudine de 700m, in Depresiunea Ciucului, dominata la vest de Muntii Harghitei, iar la est de Muntii Ciucului), Gheorgheni, Odorheiul Secuiesc, Toplita, Tusnad ( situata in partea central-estica a Romaniei, pe raul Olt,), Borsec (Oras situat in nord-estul Romaniei, in depresiunea intramontana cu acelasi nume din Carpatii Orientali, veche statiune cu numeroase izvoare de ape minerale carbogazoase, sau continand calciu, magneziu unoscute pentru efectul lor benefic inca din a doua jumatate a secolului al XVI-lea; fectele terapeutice ale acestor izvoare de ape minerale au fost recunoscute pe plan international. Apele minerale au primit medalia Targului International de la Viena (1873), medalia de argint si diploma de onoare la expozitiile organizate in 1876 la Berlin si respectiv, Trieste, diploma de onoare a Expozitiei de la Paris (1878) ),Lacul Rosu(O Statiune ce si-a luat numele dupa lacul de aici , regiune unica in lume unde padurile de brazi vesnic verzi, aerul curat si proaspat asigura conditii favorabile de odihna, un lac de baraj natural, aflat langa Cheile Bicazului, la o altitudine de 983 m, intr-o mica depresiune montana are o clima placuta; subalpina) Praid. Judetul Harghita detine numerose monumente istorice de interes turistic cum sunt: -Manastirea franciscana si biserica romano-catolica din Sumuleu reconstruit in anul 1804 in stil baroc, care detine una din cele mai mari instalatii de orga din Ardeal. -Cetatea Mikai din Miercurea Ciuc care dateaza din 1611 si care gazduieste Muzeul Etnografic al judetului. -Manastirea Sfantul Ilie din Toplita construita in 1910. -Castelul si complexul muzeistic din Lazarea construit pe la mijlocul secolului al XVI-lea. -Biserica din Lemn din Tulghes construita in anul 1813, Forja din Vlahita (1860). -Biserica din Sacel pe a carei clopotnita se afla inscriptia -pe aici a trecut luminatul dascal Gheorghe Lazar in 1806. -Muzeele din Odorheiu-Secuiesc, Cristuru-Secuiesc si Gheorgheni in care mai pot fi vazute insemnele existentei umane pe aceste meleaguri inca din cele mai vechi timpuri. Prin urmare, Judetul Harghita dispune de un potential turistic deosebit, de localitati turistice si zone de agrement, renumite in tara si peste hotare, printre care amintim statiunile balneoclimaterice Baile Tusnad, Borsec, Lacu Rosu, Izvorul Muresului sau monumente ale naturii cum sunt Lacul Sfanta Ana, Cheile Bicazului, Poiana Narciselor si altele. Pe langa cele trei statiuni balneo-climaterice de interes national mai exista inca 20 de statiuni de interes local. Judetul Harghita se evidentiaza prin mofete renumite, la Harghita Bai si Santimbru Ciuc. De asemenea namolurile si turba terapeutica constituie o bogatie insemnata a judetului cu posibilitati de valorificare in viitor.
3.Analiza echipamentelor de cazare si a ofertei de servicii Judetul Harghita dispune in 2009 de 7063 locuri de cazare, un numar destul de reprezentativ, din acest punct de vedere judetul Harghita ocupand locul al saselea din tara. Gradul de confort al acestor unitati este insa foarte redus ,majoritatea fiind de o stea. In ceea ce priveste agrementul, putem spune ca exista destule modalitati de a petrece timpul liber dintre care enumeram :Baia Calugarilor din Sumuleu, Baile Jigodin, Patinuarul de gheata Vakar Lajos din Miercurea Ciuc, Complexul Sportiv Odorheiul Secuiesc, Fitness
Anaconda In Miercurea Ciuc, Super Fitness Odorheiu Secuiesc, Strandul Hamerock din Miercurea Ciuc, Baile Miercurea Ciuc- strand cu ape minerale curative. De asemenea exista partii de schii amenanjate la Baile Homorod si Harghita Madaras si anume: Partia Sugo, Zarug, Vargyas, Nagy Mihaly, Kicsi Mihaly. In privinta echipamentelor de cazare, evolutia numarului de unitati de cazare este evidentiata in tabelul si graficul de mai jos:
Tabel nr.1: Numarul unitatilor de cazare Denumirea unitatilor de cazare
2005 Marimi absolute
Total Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Campinguri Popasuri turistice
99 12 3 22 9 2 1
Casute turistice Tabere de elevi si prescolari Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale
2009 Marimi relative (%) 100 12,12 3.03 22,22 9,09 2,02 1,01
Marimi absolute 394 20 7 17 8 2 2
Marimi (%) 100 5,07 1,77 4,31 2,03 0,50 0,50
3 3
3,03 3,03
3 1
0,76 0,25
27
27,27
53
13,45
17
17,17
281
71,31
relative
Sursa: Tabelul realizat pe baza datelor de la Institutul National de Statistica Indicatorii absoluti: Modificarea absoluta: Δ t / t-1 = yt- yt-1 = y2009-y2005 = 394 – 99 = 295 Indicele de dinamica : Іt / t-1 = yt/ y t-1* 100 = y2009/y 2005*100 = 394/99*100 = 397,97 % Ritmul de crestere: Rt / t-1 = I – 100% = 397,97%- 100% = 297,97% Evolutia unitatilor de cazare
Ponderea unitatilor de cazare in perioada 2005-2009
394 400 300 200
20% anul 2005
Series1
99
anul2009
100
80%
0 anul 2005
anul2009
Figura nr.1
Figura nr.2
In urma indicatorilor absoluti calculati observam o crestere a numarului unitatilor de cazare cu 297,97%, numarul total de unitati de cazare crescand in intervalul 2003/2007 cu 295 unitati astfel avand loc o crestere a capacitatii de cazare.
Tabel nr.2 : Capacitate de cazare existenta- numar locuri Denumire unitati de cazare
2005
Total Hoteluri
Marimi absolute 6185 1273
Marimi relative(%) 100 20,58
Hosteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Campinguri Popasuri turistice Casute turistice Tabere de elevi si prescolari Pensiuni turistice urbane Pensiuni turisice rurale
137 807 305 960 30 220 1295 306 248
2,21 13,04 4,93 15,52 0,48 3,55 20,93 4,94 4,00
2009 Marimi absolute 7063 1655
Marimi relative(%) 100 23,43
99 425 452 233 685 82 280 51 828 2273
1,40 6,01 6,39 3,29 9,69 1,16 3,96 0,72 11,72 32,18
Sursa: Tabelul realizat pe baza datelor de la Institutul National de Statistica Indicatorii absoluti Modificarea absoluta: Δ t / t-1 = yt- yt-1 = y2009-y2005 = 7063 – 6185 = 878 Indicele de dinamica : Іt / t-1 = yt/ y t-1* 100 = y2009/y 2005*100 = 7063/6785*100 = 114,19% Ritmul de crestere: Rt / t-1 = I – 100% = 114,19% – 100% = 14,19 %
Evolutia capacitatii de cazare in perioada 2005-2009
7500
Ponderea capacitatii de cazare in perioada 20052009
7063
7000 6500
Series1
6185
47% 53%
6000
anul 2005 anul2009
5500 anul 2005
anul2009
Figura nr. 3
Figura nr. 4
Realizand aceste calcule am observat o crestere a capacitatii de cazare cu 14,19%, numarul total al acesteia crescand in intervalul 2005/2009 cu 878 unitati, ceea ce rezulta
ca unitatile de cazare care au fost deschise in paralel cu cele care au fost inchise au adus in plus doar 14,19% din numarul total al capacitacitatii de cazare. Aceasta evolutie s-a datorat faptului ca unitatile noi deschise au fost cele mai multe de tip pensiuni turistice in mediu rural dar observam de asemenea ca pe piata turistica a judetului au aparut noi unitati de cazare precum hostelurile. In paralel au fost inchise multe din unitatile de cazare de tip tabere de elevi si prescolari urmate apoi de vile turistice, campinguri si cabane turistice.
Tabel nr.3: Indicii de utilizare neta a capacitatii de cazare turistica Anii Romania
2005 35,2
2009 44,3
Judetul Harghita
23,3
28,0
Sursa: Tabel realizat pe baza datelor de la Institutul National de Statistica Indicatorii absoluti Modificarea absoluta: Δ t / t-1 = yt- yt-1 = y2009-y2005 = 28,0 – 23,3 = 4,7 Indicele de dinamica : Іt / t-1 = yt/ y t-1* 100 = y2009/y 2005*100 = 44,3/35,2*100 = 125,85% Ritmul de crestere: Rt / t-1 = I – 100% = 125.85% – 100% = 25,85% Observam in urma calculelor indicatorilor absoluti ca gradul de ocupare al unitatilor de cazare a crescut cu 25,85% in anul curent(2009) fata de anul de baza(2005), numarul total al acestuia crescand cu 4,7 unitati.. De asemenea remarcam faptul ca indicii au o valoare mai mica de 44,3% , valoarea pe tara, ceea ce inseamna ca unitatile de cazare nu sunt folosite la capacitate maxima.
4.Analiza circulatiei turistice si previziunea evolutiei viitoare Tabel nr.4 : Numar total sosiri turisti romani, straini, numar total innoptari turisti romani, straini, durata medie a sejurului. Tipuri de turist Nr.sosiri Romani Straini Nr. Total innoptari Romani Straini Durata medie a sejurului
2005 93922 66851 27071 319480 247315 72165 3,40
2006 100575 70736 29839 343583 266719 76864 3,41
2007 85207 61538 23669 311165 246915 64250 3,65
2008 87206 64792 22414 290319 233864 56455 3,32
2009 85285 64792 20493 273868 218502 55366 3,21
Sursa: Tabel prelucrat pe baza datelor de la Institutul National de Statistica Durata medie a sejurul: D = nr. innoptari/nr.sosiri
D2005 = 319480/93922 = 3,40 zile D2006 = 343583/100575 = 3,41 zile D2007 = 311165/85207 = 3,65 zile D2008 = 290319/87206 = 3,32 zile D2009 = 273868/85285 = 3,21 zile Evolutia sosirilor de turisti in perioada 2005-2009
Ponderea sosirilor in perioada 20052009
105000 100000
100575
95000 93922 90000
19% 87206 85207 85285
85000
total sosiri
19%
80000 75000 anul2005
21%
19%
22%
anul2005 anul2006 anul2007 anul2008 anul 2009
anul2009
Figura nr. 5 Figura nr. 6 In urma celor analizate in fig.nr.4 si fig.nr.5 observam ca a avut loc un trend descdendent in privinta numarului total de sosiri in perioada 2005-2009 ceea ce sugereaza o insuficienta valorificare a resurselor. In ceea ce priveste numarul total al innoptarilor remarcam o crestere a acestuia in anul 2006 insa in cele din urma inregistreaza un trend descendent. Durata medie a sejurului sau sejurul mediu, a avut o evolutie mai putin uniforma in perioada 2005-2009. Se observa o crestere a acesteia in primii patru ani insa ulterior sejurul mediu scade , fapt datorat lipsei de timp liber a turistilor.
Tabel nr.5 Previziunea pe numar de sosiri turisti. a) Metoda sporului mediu Anii 2005 2006 2007 2008 2009 Total
Sosiri yi (mii pers) 93,9 100,6 85,2 87,5 85,3
tI
~ y i = y1 + ∆ ⋅ t i
( yi − ~yi ) 2
0 1 2 3 4
93,9 91,7 89,6 87,4 85,3
0 79,21 19,36 0,01 0 98,58
Δ = yn – y1/n-1 = 85,3/4 – 93,9/4 = - 2,15 ; y = yi/n = 90,44 σ = 98,58/5 = 4,44 ; v = 4,44/90,44*100 = 4,90 % < 5% Deci metoda ajustează bine seria de date b) Metoda indicelui mediu de dinamică
Sosiri yi (mii pers) 93,9 100,6 85,2 87,5 85,3
Anii 2005 2006 2007 2008 2009 Total Calculam Ī =
yn/y1 = 85,3/93,9
ti
ti ~ y i = y1 ⋅ I
( yi − ~y i ) 2
0 1 2 3 4
93,9 91,6 89,2 85,16 84,51
0 81 16,18 5,47 0 103,28
= 0,976
σ = 103,28/5 = 4,54 ; v = 4,54/90,44*100 = 5,02 % > 5% Rezultă că şi această metodă ajustează bine seria de date. c) Metoda trendului liniar Anii 2005 2006 2007 2008 2009 Total
Sosiri yi (mii pers) 93,9 100,6 85,2 87,5 85,3
ti
ti2
-2 -1 0 1 2 0
4 1 0 1 4 1
yi× ti -187,8 -100,6 0 87,2 170,6 -30,6
~ yi
( yi − ~y i ) 2
96,56 93,5 90,44 87,38 84,32 452,2
7,07 50,41 27,45 0,03 1 85,83
~ y i = a + b*ti a = y = 90,44 b = yi*ti/ ti = -30,6/10 = -3,06 σ = 85,83/5 = 4,14; v = 4,14/90,44*100 = 4,5 % < 5%
Previziunea evoluţiei numarului total de sosiri , în perioada 2005-2009 - mii personae – Anii 2010 2011 2012
ti 3 4 5
~ y i = a + b*ti 90,44 + ( -3,06*3 ) = 81,26 90,44 + ( -3,06*4 ) = 102,68 90,44 + ( -3,06*5 ) = 75,14
Intrucat cea mai buna previziune este data de valoarea cea mai mica a coeficientului de variatie, pentru a previziona numarul de turisti in perioada 2010-2012 am folosit metoda trendului liniar. Ceea ce trebuie sa remarcam in urma previzionarii pe viitorii 3 ani, este faptul ca sosirile de turisti vor cunoaste o sporire in anul 2011, insa imediat dupa, in urmatorul an, va avea loc o scadere semnificativa, lucru surprinzator si asta datorita faptului ca judetul Harghita necesita imbunatatiri substantiale. Turistii, din lipsa timpului liber sau chiar din motiv ca gradul de confort al unitatilor de cazare din cadrul statiunilor prezente in judetul Harghita este foarte redus, majoritatea
unitatilor avand doar 2 stele, prefera sa petreaca sejurul in statiuni care le ofera mai multe facilitati. In urma celor analizate in capitolele anterioare observam faptul ca judetul Harghita detine un adevarat potential turistic care insa , spre dezamagirea turistilor nu este exploatat cum ar fi trebuit, acest lucru datorandu-se insuficientei calitatii serviciilor prestate turistilor. Am putut remarca in urma calculelor realizate o crestere a numarului total a unitatilor de cazare precum si a capacitatii de cazare existente insa cu toate acestea numarul turistilor continua sa scada.
5.Propuneri Diversificarea serviciilor turistice – componentă a planurilor strategice. Punerea în valoare a patrimoniului turistic naţional, al unei zone, staţiuni, localităţi, este strâns condiţionată de conţinutul prestaţiilor turistice, de formele de diversificare şi nivelul calitativ al serviciilor oferite de organizatorii de turism şi de prestatorii de servicii pentru turişti. Printre motivaţiile care determină un turist al zilelor noastre să accepte o anumită formă de turism, o anumită variantă de aranjamente turistice, o anumită destinaţie a călătoriei, se numără şi factorul de atractivitate care este denumit generic „agrement”, respectiv plăcerea, destinderea, divertismentul care însoţesc odihna activă a turistului, atât de mult solicitată în petrecerea agreabilă a timpului liber în perioada concediilor sau a vacanţelor. La prima vedere, noţiunea de odihnă activă (vacanţă activă) pare un mod contradictoriu, deoarece pentru unii turişti perioada de vacanţă este concepută ca o formă de odihnă în care se urmăreşte eliberarea totală de preocupările zilnice, prin plăcerea de a nu face nimic, prin recreere (somn prelungit, lectură etc.) timpul liber total de care dispune populaţia este în continuă creştere. Or, în condiţiile în care durata timpului consumat pentru odihna pasivă rămâne aproape constantă, se înregistrează o continuă creştere a cererii populatiei pentru odihna activa, ca o formă agreabilă de petrecere a timpului liber disponibil. Creşterea preocupărilor populaţiei pentru formele de odihnă activă este stimulată şi de efectele poluate tot mai accentuate ale aglomeraţiilor de tip urban provocate de furnicarul zilnic al circulaţiei oamenilor şi al vehiculelor tot mai numeroase din aceste aglomerări civice. Aceşti factori poluanţi acţionează continuu asupra creşterii tensiunii fizice şi psihice a omului din societatea contemporană, fenomen care se traduce prin oboseala nervoasă provocată de ritmurile trepidante ale vieţii moderne, cu daune sensibile asupra sănătăţii nervoase. Pe masură ce consumul turistic se transformă tot mai mult într-o formă specifică a consumului de masă, asemenea preocupări pentru includerea în aranjamentele oferite a unor formule cu variante opţionale de vacanţe active ocupă o pondere crescândă în prestaţiile de servicii turistice.
Judetul Harghita trebuie sa investeasca in imbunatatirea si modernizarea calitatii serviciilor din vechile statiuni balneo-climaterice pentru a putea profita de o sporire a numarului de turisti.
Se pot dezvolta afaceri extraordinare din care ar avea de castigat ambii parteneri, atat ofertantul cat si clientul (turistul) si ca urmare ar duce la o crestere a fondurilor judetului, dintre acestea pot mentiona urmatoarele alternative: - turismul rural si agroturismul reprezinta o bogatie a judetului, aerul este puternic ozonat ,insa nu multi profita de aceste lucruri fapt datorat lipsei de interes acordata de catre primaria judetului.Aici s-ar putea organiza drumetii montane organizate spre exemplu catre Lacul Rosu, Lacul Sf. Ana, Cheile Bicazului. - turismul cultural si religios se leaga de existenta monumentelor arhitectonice unice, monumentelor istorice, bisericilor, manastirilor si muzeelor , insa din lipsa intretinerii lor, acestea au inceput sa fie frecventate cat mai putin, astfel ca ar trebui sa se contribuie la restructurarea lor. - turismul balnear ofera posibilitatea tratarii a numeroase boli ca urmare a factorilor balneari existenti in judet si apelor minerale curative, insa faptul ca aceste bazine nu sunt intretinute cum ar trebui, in limitele standardelor europene, face ca turistii sa evite frecventarea lor. O buna idee in vederea turismului balnear ar fi implementarea unui plan de viitor cu privire la innoirea bazinelor precum si conditii de igiena mult mai precare. - Turismul sportiv dispune de conditii favorabile practicarii alpinismului, sporturilor de iarna si pescuitului sportiv. Toate aceste avantaje pe care ni le ofera statiunile judetului Harghita nu sunt practic deloc puse in valoare. Practicarea unui sport periculos precum alpinismul presupune o atentie sporita asupra conditiilor de siguranta , conditii pe care judetul nu le ofera turistilor din motiv ca nu au acordat interes posibilitatii de a practica acest sport intr-o zona atat de propice. Lipsa implicarii in astfel de organizari ce ar aduce sume extraordinare din partea turistilor face ca un judet atat de frumos ca fie practic evitat de turisti. De asemenea faptul ca avem posibilitatea practicarii sporturilor de iarna ar trebui sa sara in evidenta in ochii investitorilor deoarece terenul exista ,insa conditiile sunt precare si lasa de dorit fapt care duce la indepartarea turistilor. -in ceea ce priveste turismul activ si aventurier, judetul ar putea oferii posibilitatea practicarii ciclismului montan, calariei ori drumetiilor. Practicarea unor conditii de inalta calitate in privinta exemplelor anterioare ar duce la cresterea bugetului judetului , la sporirea numarului de turisti precum si la o impresie a acestora total schimbata de cea de fata. Schimbari majore ar trebui sa intervina in infrastructura deoarece atat drumurile cat si unitatile publice lasa de dorit in privinta calitatii acestora. De multe ori se intampla ca drumul pana la o anumita zona de interes turistic sa fie foarte prost si astfel turistul renunta sa viziteze ce si-a propus. Lipsa interesului prestat infrastructurii duce la o scadere semnificativa a numarului de turisti. Trebuie acordata putina atentie si canalizarilor drumurilor publice ale judetului pentru evitarea inundatiilor, avand in vedere ca este o regiune montana unde precipitatiile isi spun cuvantul. Reconditionarea podurilor, a puntilor pietonale precum si podete constituie un important factor in calea spre succes a judetului Harghita. In ceea ce privesc drumurile comunale afectate de inundatii, acestea trebuie consolidate pentru a se putea trece cu orice mijloc de transport in conditii de siguranta . In ceea ce priveste agrementul judetului consider ca este necesar investirea in amplasarea a cat mai multor centre de recreere precum : SPA, bazine de apa minerala, terenuri de sport,
piscine, restaurante, cluburi, cinematografe.Trebuie organizate campinguri in afara localitatilor disponibile atat pentru turisti dar si pentru locuitorii zonei. Gandindu-ne la copii care de obicei se plictisesc foarte repede, ar trebui amenanjate centre de joaca speciale, parcuri , de asemenea ar fi o idee buna amplasarea unui teatru de papusi. Program de promovare turistica: Marketing microregional privind valorificarea resurselor naturale şi arhitecturale; Promovarea staţiunii Băile Tuşnad ca staţiune turistică balneară de nivel european prin tipărirea de materiale publicitare la standarde europene; Reeditarea catalogului şi hărţiii de prezentare a Microregiunii Harghita Nord-Est; Redactarea unor carti postale cu regiuni turistice din cadrul judetului; Tiparirea de pliante publicitare de turism prin care sa fie promovate zonele cele mai imporante. Cresterea potentialului economico-social al judetului sta la baza exploatarii si punerii in valoare a exceptionalelor resurse naturale disponibile prin dezvoltarea sustinuta a turismului. Pentru ameliorarea situatiei trebuie sa se realizeze o mai buna politica economica, o legislatie in care sa priveze calitatea serviciilor oferite turistului. Judeţul Harghita se află într-un proces continuu de evaluare şi căutare a surselor şi resurselor social-economice competitive atât pe plan regional, naţional cât şi european in scopul de lua parte la un avans economic. Toate aceste propuneri vin in spijinul unei dezvoltari economice, sociale, echilibrate teritorial si durabile, corespunzator nevoilor si resuselor specifice prin concentrarea asupra polilor urbani de crestere, imbunatatirea conditiilor infrastructurale si ale mediului de afaceri, pentru a face din aceasta regiune, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi si a munci. Bibliografie: Institutul National de Statistica Vasile Glavan, “Turismul in Romania”,Ed Economica www.prefecturahr.ro www.agentiaregionaladedezvoltare.ro www.autoritatilelocale.ro www.ghidulturistic.ro www.1asig.ro/Judetul-Harghita.ro
Harta judetului Harghita
