RELAŢII FINANCIAR MONETARE INTERNAŢIONALE 1) Prin noţiunea de sistem monetar internaţional de înţelege : a. reglementarea convenită, coerentă, a raporturilor de plăţi şi de lichidare a angajamentelor existente între ţări, determinate de schimburile comerciale, de mişcările de capital şi de creşterea economică b. mijloc de măsură a valorii mărfurilor şi serviciilor susceptibile a fi schimbate (tertius comparationis; etalon de valoare; unitate de calcul) c. mijloc de schimb şi de plată (tertium permutationis) – adică mijloc de stingere a datoriilor născute din schimbul de bunuri şi servicii, precum şi a altor genuri de datorii (fiscale, născute din relaţiile de credit); deoarece permite achiziţionarea bunurilor şi serviciilor, moneda este putere de cumpărare d. mijloc de rezervă – căci schimul monetar, spre deosebire de troc, este separat în timp; moneda permite agenţilor economici să îşi amâne exercitarea puterii de cumpărare, fiind, deci, rezervă de valoare 2) Sistemul etalon – aur se caracterizează prin: a. faptul că este un sistem în care convertibilitatea este limitată, iar, ca urmare, stabilitatea cursurilor nu este totală b. absenţa convertibilităţii în aur a monedelor c. faptul că conţine mecanisme de ajustare în cazul unor deficite durabile ale balanţelor de plăţi d. faptul că toate monedele naţionale sunt definite prin rapoarte la aur şi sunt convertibile în metalul galben 3) Care dintre următoarele elemente nu reprezintă o trăsătură a sistemului comercial: pluralitatea autorităţilor care băteau monedă a. b. absenţa unor monede de calcul distincte de moneda de calcul absenţa unei definiţii stabile a monedei de calcul c. variabilitatea raporturilor de schimb între etaloanele monetare şi, în general, între diverse monede d. 4) Uniunea Monetară Latină a fost înfiinţată în anul: a. 1860 b. 1865 1900 c. d. 1960 5) Care dintre următoarele elemente nu constituie o trăsătură a sistemului etalon aur – monede (Gold Specie Standard): a. baterea liberă a monezilor din aur şi circulaţia lor efectivă în i nteriorul ţării b. circulaţia paralelă cu monezile din aur a monezilor divizionare, confecţionate din alte metale, precum şi a bancnotelor convertibile nelimitat în aur c. caracterul perfect concurenţial al pieţelor naţionale şi al pieţei internaţionale d. circulaţia liberă a aurului dintr-o ţară în alta 6) Principala trăsătură a sistemului monetar etalon – aur a fost următoarea: a. netransferabilitatea liberă sau cu anumite restricţii a capitalurilor băneşti dintr-o ţară în alta b. introducerea aurului din circulaţia monetară internă, care rămâne astfel să fie deservită exclusiv de bancnote, monezi divizionare (confecţionate din metal obişnuit), monedă de cont la alegerea băncii centrale emitente ă în aur sau valute – aur, respectiv în c. neconvertibilitatea bancnotelor – la devize – aur, adică în mijloace de plată ale altor ţări, în care moneda naţională este convertibilă în aur d. definirea monedei naţionale prin raportarea la o cantitate conveţională de aur sau la o altă monedă (mai puternică), convertibilă ea însăşi în aur 7) Care dintre următoarele elemente nu constituie o trăsătură a sistemului monetar de la Bretton – Woods: a. baterea liberă a monezilor din aur şi circulaţia ci rculaţia lor efectivă în interiorul ţării b. definirea monedelor naţionale prin raportarea la aur sau la dolarul american, definit şi el însuşi în aur c. fixitatea, dar ajustabilitatea cursurilor de schimb d. libera libera conver convertib tibilit ilitate ate a mone monedel delor or 8) Mondializarea sau globalizarea presupune: a. progresul progresul liberii circulaţiei circulaţiei a ideilor, ideilor, persoanelo persoanelor, r, bunurilor, bunurilor, servicilor şi capitaluril capitalurilor or conduce conduce la integrarea economiei şi societăţilor contemporane desemneaz eazăă mijloac mijloacele ele de care care dispun dispunee o ţară ţară în planul planul admini administr straţi aţiei ei de stat stat şi al manage managemen mentul tului ui b. desemn întreprinderilor, îndeosebi în ceea ce priveşte aplicarea politicilor economice c. urmăreşte, în principal, prevenirea crizelor economice şi financiare
1
d. găsirea unor soluţii care să permită ţărilor în cauză, împreună cu creditorii lor internaţionali să-şi restructureze datoria externă 9) Fondul Monetar Internaţional a luat fiinţă în: a. august 1944 b. ianuarie 1933 c. martie 1950 d. iulie 1945 10) Acordurile stand – by constituie: a. susţinerea expansiunii comerţului internaţional, contribuind astfel la menţinerea unui nivel scăzut al şomajului, creşterea venitului naţional şi dezvoltarea capacităţilor productive ale statelor membre b. o procedură de tragere (contractare de împrumut) asupra resurselor financiare ale FMI, într-o manieră condiţionată de îndeplinirea unor programe de ajustarea structurală elaborate de ţara membră care beneficiază de credit, împreună cu experţii Fondului c. asigurarea stabilităţii cursurilor valutare, în vederea evitării deprecierii premeditate cu caracter concurenţial a monedelor statelor membre d. limitarea duratei şi a intensităţii dezechilibrelor balanţei de plăţi ale statelor membre, în conformitate cu cele enunţate anterior 11) Care dintre următoarele elemente nu constituie facilităţi practicate de către FMI: a. Acorduri de Confirmare (Stand – by Arrangements – SBA) b. Mecanismul de Creditare Extins (Extended Fund Facility – EFF) c. Dreptului Speciale de Tragere (DST) d. Facilitatea de Finanţare Compensatorie şi a Necesităţilor Neprevăzute (Compensatory and Contingency Financing Facility – CCFF) 12) Banca Mondială a luat fiinţă în anul: a. 1900 b. 1920 c. 1946 d. 1945 13) Care dintre următoarele elemente nu constituie obiective actuale ale BIRD: a. acordarea de asistenţă în vederea dezvoltării statelor membre prin facilitarea investiţiilor de capital b. promovarea investiţăiilor externe private prin garantarea creditelor şi a celorlalte forme de transfer privat de capital c. promovarea creşterii comerţului internaţional pe termen lung şi menţinerea echilibrului balanţei de plăţi prin încurajarea investiţiilor în vederea devoltării resurselor productive ale statelor membre, creşterea productivităţii, a standardelor de viaţă şi a condiţiilor de muncă d. contribuţii şi reconstituiri guvernamentale periodice ale ţărilor dezvoltate 14) Care dintre următoarele elemente reprezintă unul dintre criteriile de la Maastricht: a. participarea anterioară la SME (respectiv, începând cu 1999, la SME II), timp de minim doi ani, fără tensiuni b. creşterea investiţiilor în sănătate, învăţământ şi dezvoltare rurală c. sprijinirea reformelor structurale în sectorul financiar, al utilităţilor şi al întreprinderilor d. dezvoltarea capacităţii de protecţie a mediului 15) Sistemul European de Bănci Centrale este format din: a. Banca Centrală Europeană (BCE), cu sediul la Frankfurt, precum şi din Băncile Centrale Naţionale (BCN) ale ţărilor membre UE b. Banca Centrală Europeană şi FMI c. FMI şi Banca Mondială d. BIRD şi Banca Centrală Europeană 16) Care dintre următoarele elemente nu constituie o categorie de operaţiuni de Open Market: a. operaţiunile de refinanţare propriu b. operaţiunile de refinanţare pe termen mediu c. operaţiunile de reglaj fin d. facilitatea de creditare 17) Unul dintre principiile care stau la baza Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare este: a. dezvoltarea regională şi coeziunea economică şi socială în cadrul UE
2
b. analiza capacităţii beneficiarului investiţiei (sau a garantului, acolo unde acesta există) de a-şi îndeplini obligaţiile prevăzute în contractul de finanţare c. protecţia mediului şi îmbunătăţirea calităţii vieţii d. pregătirea aderării ţărilor candidate 18) Prin noţiunea de poziţie valutară se înţelege: a. indicarea numărului variabil de unităţi monetare naţionale (cotă) care revin la o unitate (100 de unităţi) moentară străină (bază) b. diferenţa – pozitivă sau negativă – între creanţele şi angajamentele în valută ale unei bănci (numerar în casă, disponibil în conturi la vedere în străinătate, efecte comerciale libelate în valită (devize) emise, acceptate sau analizate, credite în valută primite sau acordate) c. indicarea numărului variabil de unităţi monetare străine (cotă) care revin la o unitate (100 de unităţi) moentară naţională (bază) d. cursul de cumpărare este cursul la care o bancă este dispusă să cumpere o anumită valută 19) Arbitrajul valutar direct reprezintă: a. vânzarea unei monede pe piaţa pe care cotează cel mai bine şi cumpărarea concomitentă a aceleiaşi monede pe piaţa pe care cotează cel mai slab cazul în care se jonglează cu termenele şi pieţele, vânzându-se la vedere pe o piaţă şi b. cumpărându-se la termen pe aceiaşi piaţă, ori vânzându-se la termen pe o altă piaţă c. situaţia în care se caută să se obţină câştig din diferenţele de curs valutar la termen pe aceiaşi piaţă sau pe pieţe diferite d. situaţia în care operează pe mai multe pieţe şi cu mai multe valute 20) Operaţiunile de tip SWAP sunt: a. sunt generate de executarea ordinelor de cumpărare la termen adresate băncilor de către importatori şi, respectiv, de executarea ordinelor de vânzare la termen adresate de exportatori şi de alte categorii de deţinători de valută b. efectuate pe piaţa bursieră, care în modul acesta devine un înlocuitor şi concurent al pieţei la termen interbancare c. produse financiare recente, utilizate începând cu jumătatea anilor ’80 d. facilităţi de credit pe care părţile contractante şi le acordă în mod reciproc 21) Sistemul etalon aur – devize: a. este caracterizat prin faptul că toate monedele naţionale sunt definite prin rapoarte la aur şi sunt convertibile în metalul galben b. este esenţial în plan internaţional, deoarece tranzacţiile dintre ţări sunt şi mai puţin regulate decât cele dintre agenţii economici autohtoni c. se realizează la nivel internaţional într-o manieră specifică, deoarece condiţiile comerţului internaţional se deosebesc în anumite privinţe de cele ale comerţului interior d. este un sistem în care convertibilitatea este limitată, iar, ca urmare, stabilitatea cursurilor nu este totală 22) Principala trăsătură a sistemului comercial (cu etaloane paralele) este: a. pluralitatea autorităşilor care băteau monedă b. inexistenţa unor monede de calcul distincte de moneda de calcul c. prezenţa unei definiţii stabile a monedei de calcul d. invariabilitatea raporturilor de schimb între etaloanele monetare şi, în general, între diverse monede 23) Adaptarea producţiei totale de aur a lumii la nevoile mondiale constituie: a. intrările de aur într-o anumită ţară determină creşterea cantităţii acestuia, şi, ca urmare, creşterea preţurilor; în consecinţă, produsele autohtone devin mai scumpe pentru străinătate b. ieşirea aurului din unele ţări, şi , deci, insuficienţa sa, este de natură să provoace scăderea preţului bunurilor şi serviciilor c. modificări ale preţurilor, provocate de mişcările de aur dintre ţări, tind să elimine diferenţele dintre preţurile formate în diverse ţări, ceea ce determină la rândul său, atenuarea diferenţelor dintre costurile naţionale şi, deci, a diferenţelor dintre productivitatea muncii din diferite ţări d. caracterul perfect concurenţial al pieţelor naţionale şi al pieţei internaţionale 24) Repartizarea automată a aurului între naţiunile lumii reprezintă: a. ieşirea aurului din unele ţări, şi , deci, insuficiența sa, este de natură să provoace scăderea preţului bunurilor şi serviciilor b. caracterul perfect concurenţial al pieţelor naţionale şi al pieţei internaţionale
3
c. intrările de aur într-o anumită ţară determină creşterea cantităţii acestuia, şi, ca urmare, creşterea preţurilor; în consecinţă, produsele autohtone devin mai scumpe pentru străinătate d. modificări ale preţurilor, provocate de mişcările de aur dintre ţări, tind să elimine diferenţele dintre preţurile formate în diverse ţări, ceea ce determină la rândul său, atenuarea diferenţelor dintre costurile naţionale şi, deci, a diferenţelor dintre productivitatea muncii din diferite ţări 25) Egalizarea preţurilor mondiale, exprimate în aur constituie: a. caracterul perfect concurenţial al pieţelor naţionale şi al pieţei internaţionale b. intrările de aur într-o anumită ţară determină creşterea cantităţii acestuia, şi, ca urmare, creşterea preţurilor; în consecinţă, produsele autohtone devin mai scumpe pentru străinătate c. ieşirea aurului din unele ţări, şi , deci, insuficienţa sa, este de natură să provoace scăderea preţului bunurilor şi serviciilor d. modificări ale preţurilor, provocate de mişcările de aur dintre ţări, tind să elimine diferenţele dintre preţurile formate în diverse ţări, ceea ce determină la rândul său, atenuarea diferenţelor dintre costurile naţionale şi, deci, a diferenţelor dintre productivitatea muncii din diferite ţări 26) Care dintre următoarele elemente nu constituie o trăsătură a sistemului monetar etalon aur – devize: a. suplinirea lipsei de aur, resimţită atât la nivelul multor ţări, cât şi la nivelul economiei mondiale în ansamblu; de aici, posibilitatea restabilirii convertibilităţii bancnotelor, fără a recurge în acest scop la procedeul dureros al dezinflaţiei b. transferabilitatea liberă sau cu anumite restricţii a capitalurilor băneşti dintr-o ţară în alta c. definirea monedei naţionale prin raportarea la o cantitate conveţională de aur sau la o altă monedă (mai puternică), convertibilă ea însăşi în aur d. retragerea aurului din circulaţia monetară internă, care rămâne astfel să fie deservită exclusiv de bancnote, monezi divizionare 27) Marea criză economică a avut loc în perioada: a. 1926 – 1930 b. 1919 - 1925 c. 1930 - 1936 d. 1929 – 1933 28) Controlul valutar constă în: a. gestionarea de către stat a stocului de mijloace de plată internaţionale al ţării şi în fixarea autoritară de către acesta a cursului de schimb valutar sau a unei serii întregi de cursuri de schimb (cursuri valutare multiple) b. suplinirea lipsei de aur, resimţită atât la nivelul multor ţări, cât şi la nivelul economiei mondiale în ansamblu c. elasticizarea disciplinei excesive impuse emisiunii monetare de regulile etalonului aur – monede d. concentrarea aurului şi, deci, a bazei creditului internaţional pe câteva mari pieţe, de unde posibilitatea creării unui mecanism de decontare la scară mondială, bazat pe un sistem de clearing multilateral 29) Conferinţa de la Geneva a avut loc în anul a. 1940 b. 1922 c. 1935 d. 1960 30) Planul American (Planul White) se baza pe: a. creearea lichidităţilor internaţionale prin constituirea reciprocă de depozite (monedă scripturală) la băncile din ţările membre (în principal la băncile americane), precum şi recursul limitat, proporţional cu mărimea contribuţiei, la un fond de stabilizare comun, format prin aportul statelor participante b. premisa că mecanismele stabilizatoare ale economiei au eficacitate redusă şi că este necesară, în primul rând, menţinerea ocupării depline a forţei de muncă în interiorul ţărilor participante şi, numai în al doilea rând, asigurarea echilibrului balanţelor lor de plăţi cu exteriorul c. definirea monedelor naţionale prin raportarea la aur sau la dolarul american, definit şi el însuşi în aur d. fixitatea, dar ajustabilitatea cursurilor de schimb 31) Planul Englez (Planul Keynes) se baza pe: a. fixitatea, dar ajustabilitatea cursurilor de schimb b. definirea monedelor naţionale prin raportarea la aur sau la dolarul american, definit şi el însuşi în aur c. creearea lichidităţilor internaţionale prin constituirea reciprocă de depozite (monedă scripturală) la băncile din ţările membre (în principal la băncile americane), precum şi recursul limitat, proporţional cu mărimea contribuţiei, la un fond de stabilizare comun, format prin aportul statelor participante
4
d. premisa că mecanismele stabilizatoare ale economiei au eficacitate redusă şi că este necesară, în primul rând, menţinerea ocupării depline a forţei de muncă în interiorul ţărilor participante şi, numai în al doilea rând, asigurarea echilibrului balanţelor lor de plăţi cu exteriorul 32) Banca Reglementelor Internaţionale are sediul la: a. Geneva b. Basel c. Viena d. Budapesta 33) Valoarea unui Drept Special de Tragere în aur este: a. 1 DST = 0,888671 g aur b. 1 DST = 0,577 g aur c. 1 DST = 0,0984 g aur d. 1 DST = 0,426 g aur 34) Noţiunea de Capacitate Instituţională desemnează: a. procesul prin care progresul liberii circulaţiei a ideilor, persoanelor, bunurilor, servicilor şi capitalurilor conduce la integrarea economiei şi societăţilor contemporane b. importanţa internalizării naţionale, care este de natură să determine participarea largă a societăţii civile c. definirea mai bună a priorităţilor d. mijloacele de care dispune o ţară în planul administraţiei de stat şi al managementului întreprinderilor, îndeosebi în ceea ce priveşte aplicarea politicilor economice 35) Indicatorii datoriei interne şi externe: a. sunt îndeosebi profilul scadenţelor, eşalonarea rambursărilor, sensibilitatea la variaţiile ratei dobânzii şi structura datoriei pe diferite valute b. sunt esenţiali pentru aprecierea măsurii în care o ţară este capabilă să evite crizele de lichiditate c. se referă la adecvarea fondurilor proprii ale instituţiilor financiare, la calitatea activelor şi posturilor extrabilanţiere ale băncilor, la rentabilitatea şi lichiditatea băncilor, precum şi la ritmul şi calitatea expansiunii creditului d. servesc pentru expunerea unei întreprinderi la riscul valutar şi la riscul variaţiei ratei dobânzii au o importanţă deosebită pentru evaluarea incidenţei potenţiale pe care o au fluctuaţiile cursurilor de schimb şi ale ratei dobânzii asupra bilanţului întreprinderilor 36) Indicatorii care exprimă gradul de adecvare a rezervei valutare: a. se referă la adecvarea fondurilor proprii ale instituţiilor financiare, la calitatea activelor şi posturilor extrabilanţiere ale băncilor, la rentabilitatea şi lichiditatea băncilor, precum şi la ritmul şi calitatea expansiunii creditului b. servesc pentru expunerea unei întreprinderi la riscul valutar şi la riscul variaţiei ratei dobânzii au o importanţă deosebită pentru evaluarea incidenţei potenţiale pe care o au fluctuaţiile cursurilor de schimb şi ale ratei dobânzii asupra bilanţului întreprinderilor c. sunt esenţiali pentru aprecierea măsurii în care o ţară este capabilă să evite crizele de lichiditate d. sunt îndeosebi profilul scadenţelor, eşalonarea rambursărilor, sensibilitatea la variaţiile ratei dobânzii şi structura datoriei pe diferite valute 37) Indicatorii solidităţii financiare: a. sunt îndeosebi profilul scadenţelor, eşalonarea rambursărilor, sensibilitatea la variaţiile ratei dobânzii şi structura datoriei pe diferite valute b. sunt esenţiali pentru aprecierea măsurii în care o ţară este capabilă să evite crizele de lichiditate c. servesc pentru expunerea unei întreprinderi la riscul valutar şi la riscul variaţiei ratei dobânzii au o importanţă deosebită pentru evaluarea incidenţei potenţiale pe care o au fluctuaţiile cursurilor de schimb şi ale ratei dobânzii asupra bilanţului întreprinderilor d. se referă la adecvarea fondurilor proprii ale instituţiilor financiare, la calitatea activelor şi posturilor extrabilanţiere ale băncilor, la rentabilitatea şi lichiditatea băncilor, precum şi la ritmul şi calitatea expansiunii creditului 38) Indicatorii sectorului întreprinderilor: a. se referă la adecvarea fondurilor proprii ale instituţiilor financiare, la calitatea activelor şi posturilor extrabilanţiere ale băncilor, la rentabilitatea şi lichiditatea băncilor, precum şi la ritmul şi calitatea expansiunii creditului b. sunt îndeosebi profilul scadenţelor, eşalonarea rambursărilor, sensibilitatea la variaţiile ratei dobânzii şi structura datoriei pe diferite valute
5
c. servesc pentru expunerea unei întreprinderi la riscul valutar şi la riscul variaţiei ratei dobânzii au o importanţă deosebită pentru evaluarea incidenţei potenţiale pe care o au fluctuaţiile cursurilor de schimb şi ale ratei dobânzii asupra bilanţului întreprinderilor d. sunt esenţiali pentru aprecierea măsurii în care o ţară este capabilă să evite crizele de lichiditate 39) Care dintre următoarele elemente nu constituie un obiectiv al FMI: a. reducerea ratei inflaţiei b. asigurarea stabilităţii cursurilor valutare c. corectarea disfuncţionalităţilor balanţelor de plăţi ale statelor membre d. evitarea deprecierilor monetare cu caracter pur concurenţial 40) Mecanismul de Creditare Extins (Extended Fund Facility – EFF): a. asigură finanţarea reparatorie statelor membre, care înregistrează un deficit al balanţei de plăţi provocat de scăderea veniturilor din exporturile de bunuri şi servicii sau de creşterea inopinată şi excesivă a importurilor de cereale, dacă aceste evoluţii au un caracter temporar şi imprevizibil b. asigură asistenţă financiară în cazuri excepţionale, generate de necesităţi stringente pe termen scurt, rezultate din piederea subită şi distructivă a cotei de piaţă sau ca urmare a mişcărilor ample ale preţurilor internaţionale c. are ca obiectiv depăşirea dificultăţilor în ceea ce priveşte balanţa de plăţi, cauzate de existenţa unor deficienţe macroeconomice structurale d. asigură sprijinirea atingerii obiectivelor de dezvoltare economică sustenabilă şi de reducere a sărăciei, stabilite de FMI împreună cu ţările membre slab dezvoltate
41) Facilitatea de Finanţare Compensatorie şi a Necesităţilor Neprevăzute (Compensatory and Contingency Financing Facility – CCFF): a. asigură finanţarea reparatorie statelor membre, care înregistrează un deficit al balanţei de plăţi provocat de scăderea veniturilor din exporturile de bunuri şi servicii sau de creşterea inopinată şi excesivă a importurilor de cereale, dacă aceste evoluţii au un caracter temporar şi imprevizibil b. asigură sprijinirea atingerii obiectivelor de dezvoltare economică sustenabilă şi de reducere a sărăciei, stabilite de FMI împreună cu ţările membre slab dezvoltate c. asigură asistenţă financiară în cazuri excepţionale, generate de necesităţi stringente pe termen scurt, rezultate din piederea subită şi distructivă a cotei de piaţă sau ca urmare a mişcărilor ample ale preţurilor internaţionale d. are ca obiectiv depăşirea dificultăţilor în ceea ce priveşte balanţa de plăţi, cauzate de existenţa unor deficienţe macroeconomice structurale 42) Facilitatea de Finanţare a Rezervelor Suplimentare (Suplimental Reserve Facility – SRF) { a. asigură asistenţă financiară în cazuri excepţionale, generate de necesităţi stringente pe termen scurt, rezultate din piederea subită şi distructivă a cotei de piaţă sau ca urmare a mişcărilor ample ale preţurilor internaţionale b. are ca obiectiv depăşirea dificultăţilor în ceea ce priveşte balanţa de plăţi, cauzate de existenţa unor deficienţe macroeconomice structurale c. asigură sprijinirea atingerii obiectivelor de dezvoltare economică sustenabilă şi de reducere a sărăciei, stabilite de FMI împreună cu ţările membre slab dezvoltate d. asigură finanţarea reparatorie statelor membre, care înregistrează un deficit al balanţei de plăţi provocat de scăderea veniturilor din exporturile de bunuri şi servicii sau de creşterea inopinată şi excesivă a importurilor de cereale, dacă aceste evoluţii au un caracter temporar şi imprevizibil 43) Facilitatea pentru Reducerea Sărăciei şi pentru Dezvoltare (Poverty Reduction and Growth Facility – PRGF): a. are ca obiectiv depăşirea dificultăţilor în ceea ce priveşte balanţa de plăţi, cauzate de existenţa unor deficienţe macroeconomice structurale b. asigură finanţarea reparatorie statelor membre, care înregistrează un deficit al balanţei de plăţi provocat de scăderea veniturilor din exporturile de bunuri şi servicii sau de creşterea inopinată şi excesivă a importurilor de cereale, dacă aceste evoluţii au un caracter temporar şi imprevizibil c. asigură asistenţă financiară în cazuri excepţionale, generate de necesităţi stringente pe termen scurt, rezultate din piederea subită şi distructivă a cotei de piaţă sau ca urmare a mişcărilor ample ale preţurilor internaţionale d. asigură sprijinirea atingerii obiectivelor de dezvoltare economică sustenabilă şi de reducere a sărăciei, stabilite de FMI împreună cu ţările membre slab dezvoltate 44) Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare cuprinde: a. 164 de ţări b. 100 de ţări
6
c. 89 de ţări d. 180 de ţări a. b. c. d. a. b. c. d. a. b. c. d.
a. b. c.
d. a. b. c. d. a. b.
c. d.
45) Corporaţia Financiară Internaţională cuprinde: 120 de ţări 100 de ţări 164 de ţări 175 de ţări 46) Centrul Internaţional de Rezolvare a Litigiilor din Domeniul Investiţiilor cuprinde: 175 de ţări 134 de ţări 164 de ţări 180 de ţări 47) Uniunea Economică şi Monetară a luat fii nţă la data de: 1 ianuarie 2002 1 decembrie 1998 1 ianuarie 1999 30 decembrie 2007 48) Uniunea Economică şi Monetară s-a realizat pe baza: Tratatului de la Maastricht Tratatului de la Lisabona Raportului Werner Conferinţei de la Kingston 49) Tratatul de la Maastricht a fost încheiat în anul: 1992 1991 1990 1993 50) Moneda EURO a fost pusă în circulaţie la data de: 1 iulie 1995 1 decembrie 1992 1 ianuarie 1999 1 ianuarie 2002
7
