A Doua Sansa Secundar Evaluari Profesor 2

UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII Proiect Phare „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate” Programul „A doua șansă”

LUCIA COPOERU (coord.)

GHID DE EVALUARE PENTRU EDUCAŢIA DE BAZĂ Modulele 2

Centrul Step by Step, 2006

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate” 2003 – au fost realizate de o echipă de experţi ai Ministerului Educaţiei și Cercetării pentru a fi folosite în perioada de aplicare experimentală a programului educaţional revizuit „A doua șansă” – învăţământ secundar inferior. Membrii echipei care a elaborat materialele sunt: Lucia Copoeru, coordonatoarea componentei „A doua șansă”– învăţământ secundar inferior Dorina Kudor, autoare „Limba și literatura română” Gina Anton, autoare „Limba și literatura rromani” Carmen Costina, autoare „Limba engleză” Iudit Sera, autoare „Limba engleză” Nicolae Pellegrini, autor „Matematică” Ariana-Stanca Văcăreţu, autoare „Matematică” Luminiţa Chicinaș, autoare „Știinţe” Ioana Mihacea, autoare „Știinţe” Mihai Stamatescu, autor „Istorie” dr. Horaţiu Popa-Bota, autor „Geografie” Elena Bălan, autoare „Cultură civică” dr. Doina-Olga Ștefănescu, autoare „Cultură civică” Paul Vermeulen, expert U.E., componenta „Elaborare curriculum și materiale educaţionale” Toate materialele din cadrul programului educaţional „A doua șansă” vor fi modificate conform sugestiilor de îmbunătăţire formulate în urma utilizării utili zării lor în școală. În acest sens, trimiteţi comentariile și sugestiile dumneavoastră pe adresa [email protected]

Coordonator editorial: Laura Codreanu Design copertă, layout: Elemér Könczey Design și DTP: András Tánczos Ilustraţii: Levente Szekeres Corectură: Mirabela Mitrică

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Ghid de evaluare pentru modulele educaţiei de bază : modulele 2 / 2 / Lucia Copoeru (coord.). – București : Step Step by Step, Step, 2006 ISBN (10) 973-1706-22-4 ; ISBN (13) 978-973-1706-22-1 I. Copoeru, Lucia (coord.) 371.26

Această publicaţie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate”, componenta „A doua șansă”. Editorul materialului: Ministerul Educaţiei și Cercetării Data publicării: august 2006 Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.

© Ministerul Educaţiei și Cercetării

CUPRINS Introducere



5

Procedura de evaluare și de recunoaștere a competenţelor pentru educaţia de bază dobândite anterior și pe parcursul parcursul programului programului „A doua doua șansă” – învăţământ învăţământ secundar secundar inferior inferior 7 

Limba și literatura română Cuvântul și textul 15 

Limba engleză Producerea de mesaje orale și scrise



37

Matematică Forme 55 

Știinţe Tehnologia și viaţa



77

Istorie Acţiune și decizie umană în istorie



99

Geografie Probleme geografice: cauze, efecte și soluţii Cultură civică Educaţie antreprenorială





119

137

Tipuri de evaluare (Anexa 1)



161

3



Stimatã colegã, Stimate coleg,

Ideea programului „A doua ºansã” a fost determinatã de contextul social românesc, în care adolescenþi sau adulþi, care au abandonat la un moment dat ºcoala, nu ºi-au finalizat învãþãmântul obligatoriu, nu au o calificare sau doresc sã obþinã o nouã calificare. Pornind de la aceastã realitate, a fost iniþiat programul „A doua ºansã” – învãþãmânt secundar inferior, care reprezintã azi o componentã a Programului Phare: Acces la educaþie pentru grupurile dezavantajate, implementat de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, cu sprijin financiar de la Uniunea Europeanã. Ordinele M.Ed.C. nr. 5333/25.10.2005 ºi nr. 5375/29.12.2005 privind Metodologia aplicãrii programului ºi programele ºcolare pentru educaþia de bazã sunt documentele care stau la baza programului „A doua ºansã” – învãþãmânt secundar inferior. Deºi formarea profesionalã este una din componentele de bazã ale programului „A doua ºansã”, programul are în vedere ºi dezvoltarea personalã, includerea socialã, formarea pentru învãþarea pe parcursul întregii vieþi, precum ºi formarea ºi dezvoltarea competenþelor cheie prin intermediul disciplinelor educaþiei de bazã, care sã-i confere tânãrului/adultului aceleaºi posibilitãþi de evoluþie ulterioarã ca ºi absolventului învãþãmântului obligatoriu. Pentru tinerii din program, certificatul de absolvent nu va reprezenta doar un succes personal, ci ºansa unei alte zile de mâine. Ghidul de faþã face parte dintr-o serie de materiale educaþionale (ghidurile elevului, ghidurile profesorului), elaborate sau în curs de elaborare, care vor fi utilizate în cadrul programului „A doua ºansã” – învãþãmânt secundar inferior. Prin realizarea ghidului de evaluare, am dorit sã vã sprijinim ºi sã vã oferim materiale perfectibile, dar utile Dvs. atât în cadrul programului, cât ºi în întreaga activitate didacticã. Ghidul de evaluare se adreseazã cadrelor didactice care predau disciplinele educaþiei de bazã în cadrul programului „A doua ºansã” – învãþãmânt secundar inferior. Ghidul poate fi utilizat ca instrument de lucru, atât pentru evaluarea competenþelor dobândite anterior, cât ºi pentru evaluarea competenþelor dobândite pe parcursul programului. Ghidul cuprinde:

– informaþii despre derularea procesului de evaluare pentru educaþia de bazã, în cadrul programului „A doua ºansã” – învãþãmânt secundar inferior; – recomandãri privind modalitãþile de evaluare a competenþele dobândite anterior, cât ºi a competenþele dobândite pe parcursul programului, pentru fiecare din modulele educaþiei de bazã studiate; – tipuri de subiecte orale, care pot fi utilizate în procesul de evaluare curentã sau finalã; – câte 2 (douã) modele de teste scrise, care pot fi aplicate integral în procesul de evaluare, fie în sesiunea de evaluare iniþialã (care mãsoarã competenþele dobândite anterior), fie în sesiunea de evaluare finalã (care mãsoarã competenþele dobândite pe parcurs); testele sunt concepute pentru durata de douã ore; ele pot fi adaptate ºi pentru un alt interval de timp. – instrucþiuni de administrare a testelor scrise sau/ºi orale de cãtre profesori; – bareme de corectare a testelor scrise sau/ºi orale; – borderouri de notare a testelor scrise sau ºi/orale.

5

GHID DE EVALUARE



INTRODUCERE

Evaluarea de modul trebuie sã reuºeascã sã rãspundã scopului de ansamblu al modulului, acela de a forma ºi dezvolta mai ales competenþe prin disciplinã, ºi nu doar în disciplinã. Ea trebuie sã se caracterizeze printr-un echilibru între sarcini de lucru, care sã urmãreascã deopotrivã: „cât de mult ºtiu” , „cât de bine pot sã aplice” ceea ce ºtiu ºi „ceea ce sunt capabili sã facã” tinerii/adulþii cu ceea ce ºtiu ºi „ceea ce gândesc ” despre ceea ce ºtiu. Aceste considerente au determinat structurarea testelor de evaluare de modul propuse în acest ghid pe 4 (patru) niveluri sau tipuri de sarcini de lucru corespunzãtor taxonomiei lui Bloom (conform Anexei 1). Ponderea acestor tipuri de sarcini de lucru nu este aceeaºi, nici ca numãr de exerciþii, nici ca numãr de puncte acordat fiecãrui tip de sarcinã. Sugerãm ca ponderea acestor tipuri de sarcini de lucru în alcãtuirea notei finale sã fie urmãtoarea: – 10 puncte – „din oficiu”; – 20-25 puncte – „cât de mult ºtiu”; – 25-30 puncte – „cât de bine pot sã aplice” ceea ce ºtiu; – 25-30 puncte – „ceea ce sunt capabili sã facã” cu ceea ce ºtiu; – 15-20 puncte – „ceea ce gândesc” despre ceea ce ºtiu. Cele 4 (patru) niveluri sau tipuri de sarcini de lucru care se regãsesc la toate modulele sunt: 1. Demonstreazã ceea ce ºtii ! (evalueazã preponderent informaþii/cunoºtinþe – „cât de mult ºtiu”). Cuprinde, în general, exerciþii -întrebãri, itemi de completare, itemi cu rãspuns scurt, care propun verificarea unor cunoºtinþe de bazã, esenþiale, care se regãsesc în modul, fãrã a avea pretenþia de a face un inventar complet al acestor cunoºtinþe. 2. Poþi face! (evalueazã preponderent abilitãþi ºi deprinderi – „cât de bine pot sã aplice” ceea ce ºtiu). Conþine, în general, itemi cu alegere multiplã, itemi de completare, rezolvare de exerciþii, cu un grad de dificultate mai mare decât exerciþiile de la sarcina nr. 1. Exerciþiile ºi problemele formulate pentru acest nivel urmãresc aplicarea imediatã a cunoºtinþelor, analiza ºi prelucrarea informaþiilor. Problemele nu sunt complicate, dar necesitã mai multã atenþie. 3. Foloseºte-þi cunoºtinþele ºi deprinderile! (evalueazã preponderent aplicarea cunoºtinþelor ºi deprinderilor în practicã – „ceea ce sunt capabili sã facã” elevii cu ceea ce ºtiu). Cuprinde, în general, rezolvarea unei situaþii-problemã, itemi care se adreseazã unor situaþii practice, experimentale, care permit evaluarea deprinderilor cursanþilor de a soluþiona teme experimentale. Este adâncitã aici latura de raþionament ºi de înþelegere mai profundã a lucrurilor. 4. Reflecteazã! (evalueazã preponderent atitudini – „ceea ce gândesc elevii” despre ceea ce ºtiu). Conþine, în general, itemi cu alegere multiplã, eseu semistructurat, itemi deschiºi care vizeazã atitudinile ºi formularea unei argumentãri, susþinerea argumentatã a unei poziþii personale. Este o invitaþie la reflecþie adresatã cursanþilor ºi doreºte sã surprindã obiºnuinþa celui evaluat de a practica gândirea reflexivã. Vã dorim succes în procesul de evaluare ºi sperãm ca ghidul sã sprijine eforturile dumneavoastrã ºi ale elevilor. Lucia Copoeru Coordonator „A doua ºansã” – învãþãmânt secundar inferior

6

PROCEDURA DE EVALUARE ȘI DE RECUNOAȘTERE A COMPETENŢELOR PENTRU EDUCAŢIA DE BAZĂ DOBÂNDITE ANTERIOR ȘI PE PARCURSUL PROGRAMULUI „A DOUA ȘANSĂ” – ÎNVĂŢĂMÂNT SECUNDAR INFERIOR Scopul evaluãrii în cadrul programului „A doua ºansã” – învãþãmânt secundar inferior

– evaluarea în programul „A doua ºansã” se face în scopul recunoaºterii competenþelor dobândite anterior pe cãi formale, informale, non-formale ºi/sau a competenþelor dobândite pe parcursul programului, pe baza creditelor alocate, atât pentru educaþia de bazã, cât ºi pentru pregãtirea profesionalã. – întregul program este echivalat cu 60 de credite, dintre care 30 de credite pentru educaþia de bazã ºi 30 de credite pentru pregãtirea profesionalã. Ce tipuri de competenþe se evalueazã în cadrul programului „A doua ºansã” – învãþãmânt secundar inferior?

Evaluarea în cadrul programului „A doua ºansã” – învãþãmânt secundar inferior are urmãtoarele componente: a) evaluarea ºi recunoaºterea competenþelor dobândite anterior pe cãi formale, care constã în recunoaºterea documentelor ºcolare (clasele a V-a, a VI-a ºi a VII-a); b) evaluarea ºi recunoaºterea competenþelor dobândite anterior pe cãi informale ºi nonformale, care constã în: evaluarea ºi recunoaºterea competenþelor aferente unuia sau mai multor module pentru educaþia de bazã; c) evaluarea ºi recunoaºterea competenþelor dobândite pe parcursul programului. 

Cine organizeazã procesul de evaluare?

– organizarea procesului de evaluare ºi de recunoaºtere a competenþelor dobândite anterior, pentru educaþia de bazã, îi revine Comisiei de evaluare de la nivelul unitãþii de învãþãmânt organizatoare; – evaluarea competenþelor dobândite pe parcursul programului este realizatã de cãtre profesorul de la modulul respectiv. Care este componenþa Comisiei de evaluare? 

Comisia de evaluare de la nivelul fiecãrei unitãþi de învãþãmânt este alcãtuitã din: – preºedinte: directorul sau directorul adjunct al unitãþii de învãþãmânt; – vicepreºedinte – un cadru didactic din unitatea de învãþãmânt; – membri evaluatori: douã cadre didactice; – reprezentantul inspectoratului ºcolar judeþean/al Municipiului Bucureºti, de regulã inspector ºcolar de specialitate, care are rolul de a monitoriza modul de organizare ºi desfãºurare a procesului de evaluare ºi de recunoaºtere a competenþelor dobândite anterior pe cãi formale, non-formale ºi informale.

7

PROCEDURA DE EVALUARE ȘI DE RECUNOAȘTERE A COMPETENŢELOR PENTRU EDUCAŢIA DE BAZĂ

Care sunt atribuþiile Comisiei de evaluare?

Comisia de evaluare este numitã prin decizie a directorului unitãþii de învãþãmânt ºi are urmãtoarele atribuþii: – realizeazã procesul de echivalare/recunoaºtere a documentelor ºcolare/actelor de studii, conform prevederilor programului; – realizeazã procesul de evaluare conform prevederilor programului; – trateazã candidaþii la evaluare fãrã discriminare pe criterii de sex, vârstã, rasã, origine etnicã, apartenenþã politicã sau religioasã; – adapteazã instrumentele/metodele de evaluare la nevoile elevilor cu cerinþe educaþionale speciale; – permite accesul candidaþilor la rezultatele evaluãrii proprii; – pune la dispoziþia persoanelor împuternicite sã exercite controlul sau monitorizarea procesului de evaluare toate informaþiile ºi documentele solicitate, referitoare la activitatea de evaluare. 

Care sunt formele de evaluare utilizate în cadrul programului „A doua ºansã” – învãþãmânt secundar inferior?

Formele de evaluare utilizate în cadrul programului „A doua ºansã” – învãþãmânt secundar inferior sunt: a) evaluare iniþialã – care se efectueazã înainte de debutul modulelor corespunzãtoare unui an de studiu ºi se realizeazã în cadrul sesiunilor de evaluare. Aceasta se adreseazã tuturor elevilor care considerã cã deþin competenþele necesare promovãrii unui modul, fãrã a-l parcurge, ºi se realizeazã prin intermediul unui test de modul cu durata de 2 (douã) ore; b) evaluare cu rol de diagnozã – care se realizeazã la începutul parcurgerii modulului, de cãtre profesor. Aceasta se adreseazã tuturor elevilor care parcurg ºi frecventeazã modulele; modulele de la disciplinele educaþiei de bazã au alocate, complementar, câte un modul de CDª (un numãr suplimentar de ore); evaluarea cu rol de diagnozã ajutã profesorul ºi elevul sã decidã, în funcþie de aspiraþiile ºi potenþialul de învãþare al fiecãrui elev din cadrul programului „A doua ºansã” – învãþãmânt secundar inferior, programul de pregãtire individualizat (numãrul de ore din CDª la care elevul trebuie sã participe, temele din trunchiul comun care necesitã aprofundare sau extindere etc.); poate avea formã scrisã, oralã, practicã etc.; c) evaluare curentã – care se realizeazã, pe parcursul modulelor, de cãtre profesor. Aceasta se adreseazã tuturor elevilor care parcurg ºi frecventeazã modulele; poate avea formã scrisã, oralã, practicã etc.; d) evaluare finalã de modul – care se efectueazã dupã finalizarea fiecãrui modul, pentru educaþia de bazã, ºi se realizeazã în 2-4 sãptãmâni de la finalizarea modulului. Aceasta se efectueazã de cãtre profesor, sub forma unei probe orale, scrise, practice etc. ºi se adreseazã tuturor elevilor care au parcurs ºi frecventat modulele educaþiei de bazã; e) evaluare finalã de an – ulterioarã evaluãrii finale de modul. Aceasta este organizatã pentru elevii care au parcurs ºi frecventat modulele ºi care, în cadrul evaluãrii finale de modul, nu au reuºit sã demonstreze toate competenþele necesare promovãrii modulelor unui an de studiu. În cadrul acestei sesiuni, elevii pot susþine evaluãri la modulele nepromovate, indiferent de numãrul acestora; se realizeazã prin intermediul unui test de modul cu durata de 2(douã) ore. 

Cine ºi în ce mod elaboreazã instrumentele de evaluare în vederea evaluãrii competenþelor dobândite pe parcursul programului?

– instrumentele de evaluare sunt elaborate de cãtre profesorii de specialitate care predau modulele respective/alte cadre didactice dupã modelul din ghidul de evaluare elaborat în cadrul programului; – pentru educaþia de bazã, probele de evaluare se construiesc pe baza standardelor de performanþã, standarde specificate în programele ºcolare elaborate în cadrul programului. 8


Care module sunt evaluate?

Pregãtirea pentru educaþia de bazã se realizeazã prin discipline incluse în cadrul unor module, dupã cum urmeazã: I. Aria curricularã „Limbã ºi comunicare” Discipline: 1. Limba ºi literatura românã: modulele M1, M2 ºi M3; 2. Limba modernã: modulele M1, M2 ºi M3; 3. Limba maternã. II. Aria curricularã „Matematicã ºi ºtiinþe ale naturii” Discipline: 1. Matematicã: modulele M1, M2, M3 ºi M4; 2. ªtiinþe: modulele M1, M2 ºi M3. III. Aria curricularã „Om ºi societate” Discipline: 1. Culturã civicã/Educaþie antreprenorialã: modulele M1 ºi M2; 2. Istorie: modulele M1, M2 ºi M3; 3. Geografie: modulele M1 ºi M2; 4. Religie. IV. Aria curricularã „Arte” Discipline: Educaþie muzicalã/Educaþie plasticã: modulul M1. V. Aria curricularã „Educaþie fizicã ºi sport” Discipline: Educaþie fizicã. VI. Aria curricularã „Consiliere ºi orientare” Discipline: Orientare ºi consiliere vocaþionalã: modulele M0 ºi M1. 

Pentru elevii care au 18 ani împliniþi la data începerii anului ºcolar, la cererea scrisã a acestora, se poate admite neparticiparea la orele prevãzute în planul-cadru pentru disciplina Educaþie fizicã. În acest caz, situaþia ºcolarã se încheie fãrã aceastã disciplinã. În cadrul disciplinei „Orientare ºi consiliere vocaþionalã”, în fiecare an de studiu se parcurge câte un modul de iniþiere ºi orientare (M0) pentru a asigura sprijin în parcurgerea programului, a traseelor individualizate ºi pentru a evalua pe tot parcursul programului stadiul de atingere a þintelor propuse, ºi câte un modul de consiliere (M1) în scopul acordãrii unei îndrumãri eficiente tinerilor înscriºi în program. Toate modulele sunt evaluate, cu excepþia modulelor din cadrul ariei curriculare „Consiliere ºi orientare”, a cãror parcurgere, însã, asigurã participantului la program acumularea numãrului de credite alocat. În situaþia în care programul se desfãºoarã în limba unei minoritãþi naþionale, se studiazã, în plus faþã de disciplinele, modulele ºi numãrul de ore prevãzute în planul-cadru, ºi disciplina „Limba ºi literatura maternã”, într-un numãr de ore egal cu cel prevãzut în planul-cadru pentru disciplina „Limba ºi literatura românã”. Modulele corespunzãtoare acestei discipline sunt evaluate, dar nu li se acordã credite. Promovarea acestor module este obligatorie pentru absolvirea programului. Elevul (candidatul) poate solicita aplicarea procedurii de evaluare ºi de recunoaºtere a competenþelor pentru unul, mai multe sau toate modulele. Elevul (candidatul) înscris în programul „A doua ºansã ” – învãþãmânt secundar inferior nu poate solicita evaluare iniþialã pentru un modul pe care l-a parcurs deja în cadrul programului sau pentru un modul care tocmai s-a încheiat, fãrã ca acesta sã-l fi parcurs. Cum se înregistreazã rezultatele evaluãrii?

– rezultatele evaluãrii modulelor, pentru fiecare elev (candidat) înscris în programul „A doua ºansã” – învãþãmânt secundar inferior, sunt consemnate în catalog, în fiecare an de studiu din program. – evaluarea se consemneazã în documentele ºcolare prin note de la 10 la 1 ºi prin medii acordate pentru fiecare modul. 9


Ce documente trebuie pãstrate dupã încheierea evaluãrii?

Unitãþile de învãþãmânt pãstreazã, pentru fiecare elev (candidat) evaluat, respectând condiþiile legale de arhivare ale actelor de studii, urmãtoarele documente: – cererea de înscriere în cazul evaluãrii competenþelor dobândite anterior, pe cãi non-formale ºi informale; – dosarul de evaluare ºi de recunoaºtere a competenþelor, care include: a) elementele de identificare: numele candidatului, denumirea calificãrii profesionale, numele evaluatorului, unitatea de învãþãmânt, data susþinerii fiecãrei evaluãri; b) lista modulelor la care se face evaluarea; c) seturile de probe de evaluare, testele administrate candidatului (întrebãri specifice pentru testul scris ºi oral, activitãþile realizate la o simulare sau demonstraþie structuratã sau urmãrite la observarea directã); d) fiºa de înregistrare a rezultatelor; e) feed-back-ul din partea candidatului referitor la modul de îndrumare ºi de manifestare a evaluatorului, la modul de derulare a întregului proces de evaluare, la accesul la materiale ºi documentaþie. 

Cum se încheie media modulelor evaluate? Evaluarea competenþelor dobândite anterior pe cãi non-formale ºi informale pentru educaþia de bazã

Test scris – 100% 1. Demonstreazã ceea ce ºtii! 2. Poþi face! 3. Foloseºte-þi cunoºtinþele ºi deprinderile! 4. Reflecteazã!

Evaluarea competenþelor dobândite pe parcursul programului

Media notelor acordate pe parcurs – 30% Test scris – 50% Nota acordatã pentru portofoliu – 20%

Cum se încheie situaþia ºcolarã a elevilor în cadrul programului „A doua ºansã” – învãþãmânt secundar inferior ºi cum se alocã creditele?

– unul dintre principiile programului „A doua ºansã” – învãþãmânt secundar inferior constã în promovarea anilor de studiu în baza numãrului de credite acumulate; – fiecare modul înscris în planul-cadru de învãþãmânt, atât pentru educaþia de bazã, cât ºi pentru pregãtirea profesionalã, are alocat un anumit numãr de credite (credite consemnate în planul-cadru, pentru fiecare modul, prin „ c”). – pentru a aloca numãrul de credite unui modul, procedura de evaluare trebuie sã se finalizeze cu promovarea modului; – un modul se considerã promovat dacã elevul obþine minimum media 5(cinci). – modulele restante din toþii ani de studiu (într-o proporþie mai micã decât 25% pentru fiecare an) pot fi evaluate în cadrul sesiunilor de evaluare organizate anual sau în perioada în care se poate acorda sprijinul suplimentar, conform prevederilor din Anexa 1.b. a Metodologiei.

10


Evaluarea și recunoașterea competenţelor dobândite anterior pe căi non-formale și informale pentru educaţia de bază Care sunt caracteristicile generale ale procesului de evaluare?

Procesul de evaluare ºi de recunoaºtere a competenþelor dobândite anterior pe cãi non-formale ºi informale are urmãtoarele caracteristici: – este un proces voluntar; persoanele înscrise în programul „A doua ºansã” – învãþãmânt secundar inferior, care doresc sã li se recunoascã competenþele dobândite anterior pe cãi non-formale ºi informale se adreseazã, în scris, Comisiei de înscriere de la unitatea de învãþãmânt; – este un proces transparent; elevul (candidatul) care urmeazã a fi evaluat este informat cu privire la modul de desfãºurare al procesului de evaluare, organizat înainte de începerea procesului, dupã înscriere; – fiecare candidat va fi sprijinit ºi consiliat de cãtre diriginte, membru în Comisia de înscriere, care prezintã candidatului metodele de evaluare care vor fi utilizate ºi competenþele care trebuie demonstrate; – înainte de intrarea în procesul de evaluare propriu-zis, candidatul analizeazã, asistat de cãtre diriginte, membru în Comisia de înscriere, propriile competenþe, în raport cu competenþele ºi standardele de performanþã ale modulelor pentru care solicitã evaluare iniþialã. Candidatul este informat cu privire la metodele de evaluare care vor fi utilizate; – în funcþie de rezultatul analizei, dirigintele recomandã candidatului sã participe sau sã nu participe la procesul de evaluare. Decizia de a participa la procesul de evaluare aparþine candidatului, care menþioneazã, în cererea depusã, modulele pentru care solicitã evaluare iniþialã. 

Când se realizeazã evaluarea?

– evaluarea în vederea recunoaºterii competenþelor dobândite anterior pe cãi non-formale ºi informale se face în cadrul evaluãrii iniþiale – înainte de debutul modulelor corespunzãtoare unui an de studiu ºi se adreseazã tuturor elevilor care considerã cã deþin competenþele necesare promovãrii unui modul, anterior parcurgerii acestuia; – competenþele dobândite anterior pe cãi non-formale ºi informale sunt evaluate în oricare dintre sesiunile speciale de evaluare alocate, înainte de începerea predãrii modulului/modulelor pentru care se solicitã evaluarea; – durata procesului de evaluare se stabileºte de cãtre fiecare unitate de învãþãmânt, în cadrul unei planificãri realizate de cãtre Comisia de evaluare, în funcþie de numãrul solicitãrilor. Cum se încheie media modulelor evaluate?

– media unui modul din cadrul programului, care este promovat, pentru care se recunosc competenþele prin evaluare ºi care nu va mai fi parcurs de elev în cadrul programului, va fi calculatã ca medie aritmeticã a notelor obþinute la probele de evaluare aplicate; – media obþinutã la evaluare devine media modulului respectiv. Ce documente obþine candidatul dupã evaluare?

– dacã, în urma evaluãrii iniþiale, elevul demonstreazã cã deþine competenþele aferente modulului respectiv, el obþine Adeverinþa de modul ºi nu mai este obligat sã frecventeze modulul; – în Adeverinþa de modul se consemneazã media modulului ºi numãrul de credite obþinute. 11


Procesul de evaluare și de recunoaștere a competenţelor dobândite pe parcursul programului pentru educaţia de bază Care sunt caracteristicile generale ale procesului de evaluare?

Procesul de evaluare ºi de recunoaºtere a competenþelor dobândite pe parcursul programului are urmãtoarele caracteristici: – este un proces organizat flexibil; elevii (candidaþii) înscriºi în programul „A doua ºansã” – învãþãmânt secundar inferior parcurg module ale educaþiei de bazã ºi sunt evaluaþi în vederea recunoaºterii competenþelor, în momente diferite. – este un proces transparent; candidatul este informat cu privire la modul de desfãºurare a evaluãrii, dupã înscriere, în perioada de iniþiere ºi orientare, precum ºi pe parcursul frecventãrii modulului; – elevii, în urma parcurgerii modulelor, vor fi evaluaþi în vederea recunoaºterii competenþelor dobândite pe parcurs, pe baza standardelor de performanþã. 

Când se realizeazã evaluarea?

– pentru competenþele dobândite pe parcursul programului, evaluarea curentã se realizeazã în cadrul sãptãmânilor de curs. Cum se încheie media modulelor parcurse?

– media la modulele studiate pe parcursul programului se calculeazã ca medie ponderatã, din care 30% este ponderea notelor acordate pe parcurs, 20% ponderea portofoliului elaborat pentru modulul respectiv ºi 50% nota acordatã la evaluarea finalã a modulului. Calculul mediei modulelor frecventate se realizeazã astfel: (MNP × 3) + (NP × 2) + (NM × 5) 10

= MM

unde: MNP este media notelor acordate pe parcurs, calculatã cu douã zecimale, fãrã rotunjire; NP este nota obþinutã la evaluarea portofoliului (fãrã zecimale); NM este nota obþinutã la evaluarea de la finalul modulului, calculatã cu douã zecimale, fãrã rotunjire; MM este media finalã a modulului, calculatã cu douã zecimale, fãrã rotunjire. – promovarea unui modul este condiþionatã de obþinerea mediei 5 (cinci); – numãrul minim de note acordate pe parcurs, obligatoriu pentru încheierea mediei unui modul, este de 3, la modulele specifice educaþiei de bazã (douã note obþinute la evaluarea curentã ºi o notã acordatã pentru portofoliu). Ce documente obþine candidatul dupã evaluare?

– în urma promovãrii modulelor, se elibereazã fiecãrui elev (candidat) o Adeverinþã de modul, în care se consemneazã numele modulului, numãrul de credite ºi media la modulul respectiv.

12


Evaluarea de modul presupune evaluarea competenþei generale a modului. Ea se va realiza

prin evaluarea fiecãrei competenþe specifice pe baza standardelor prestabilite, care se regãsesc în programa ºcolarã. Evaluarea curentã are ca scop identificarea corectã a performanþelor elevului, înregistrarea progresului, precum ºi identificarea problemelor pe care acesta le are în a face faþã cerinþelor formale. Profesorii vor comunica elevilor criteriile ºi procedurile de evaluare utilizate. Scopul nu e doar acela de a evalua performanþele la fiecare domeniu în parte, ci de a examina profund dacã elevii au obþinut deprinderi ºi cunoºtinþe necesare pentru viaþa adultã.

13

UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII PROGRAMUL PHARE 1/2003/005/551.01.02: ACCES LA EDUCAŢIE PENTRU GRUPURILE DEZAVANTAJATE

EVALUARE

Limba și literatura română MODULUL 2 Cuvântul și textul

15

INSTRUCŢIUNI REFERITOARE LA REALIZAREA EVALUĂRII Limba și literatura română, Modulul 2 – Cuvântul și textul Stimaþi profesori, Evaluarea la limba ºi literatura românã pentru Modulul 2 – Cuvântul ºi textul se realizeazã în conformitate cu Programa de limba ºi literatura românã pentru Modul 2, aprobatã prin O.M.Ed.C. nr. 5735/29.12.2005. Evaluarea de modul se concretizeazã într-o probã finalã, care presupune evaluarea competenþei generale care a fost dezvoltatã pe parcurs: „utilizarea limbii române în receptarea ºi producerea mesajelor în diferite situaþii de comunicare”. Se recomandã ca evaluarea finalã a acestui modul sã se realizeze prin probã oralã (50% din ponderea totalã a notei) ºi prin probã scrisã (50%), atât în sesiunea iniþialã, pentru candidaþii care nu vor parcurge modulul, cât ºi în cea finalã, pentru candidaþii care au parcurs modulul. Testele de evaluare sunt întocmite în conformitate cu standardele de evaluare a competenþelor dezvoltate în acest modul. 

Standarde de evaluare 

Standardul 1: foloseºte corect cuvintele în context. Standardul 2: construieºte un text propriu pe o temã datã. Standardul 3: redacteazã un text în care exprimã un punct de vedere referitor la un text literar

citit. Standardul 4: caracterizeazã un personaj dintr-un text la prima vedere. Standardul 5: rezumã, în scris sau oral, un text la prima vedere. Standardul 6: sintetizeazã informaþii din surse diverse de documentare. Standardul 7: aplicã în redactarea unui text normele limbii literare învãþate (la nivel fonetic, lexical, morfologic ºi sintactic). Standardul 8: redacteazã un text argumentativ pe o temã datã sau la alegere. Fiecare test este alcãtuit prin integrarea unor cerinþe care vizeazã cunoºtinþe, abilitãþi ºi deprinderi, aplicabilitatea cunoºtinþelor ºi a deprinderilor, atitudini. Proba scrisã

Cunoºtinþe – itemi cu alegere dualã (5) – itemi cu alegere multiplã (5) – itemi de tip pereche (5) – itemi cu rãspuns scurt (2) – întrebãri structurate (3) Abilitãþi ºi deprinderi – eseu cu rãspuns restrâns (1) Aplicabilitatea cunoºtinþelor ºi a deprinderilor în practicã – eseu structurat (1) Atitudini – itemi cu alegere multiplã (5)

Oficiu: 10 p.

20p.

20p. 40p. 10p.

17

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ MODULUL 2 CUVÂNTUL ȘI TEXTUL 



Proba oralã

1. Cunoºtinþe; – idei adecvate temei; – referire la texte studiate ºi la alte surse de informare. 2. Abilitãþi ºi deprinderi: – expunerea clarã ºi coerentã a ideilor care circumscriu orizontul tematic; – îmbinarea comunicãrii verbale cu elemente non/paraverbale. 3. Aplicabilitatea deprinderilor ºi a cunoºtinþelor în practicã; – corectitudinea ºi expresivitatea limbajului; – captarea atenþiei ascultãtorilor prin folosirea unor mijloace de organizare a informaþiei: poster, grafice, computer etc. 4. Atitudini: – adecvarea comportamentului la situaþia de comunicare; – deschidere ºi toleranþã în dialogul cu evaluatorii.

Oficiu: 10p.

40p.

20p.

20p.

10p.

Cum se desfășoară proba orală? Pentru proba oralã, se recomandã organizarea unei sesiuni de evaluare oralã, acordându-se câte 20 minute pentru fiecare candidat. Scopul probei orale este evaluarea capacitãþii de a utiliza corect limba românã, de a fi un cititor independent ºi critic, de a dovedi un comportament verbal ºi nonverbal adecvat în calitate de vorbitor. Se recomandã ca atitudinea profesorilor evaluatori sã fie una asertivã, de încurajare a candidaþilor, pentru a se diminua stresul ºi emoþiile inerete. Prin proba oralã se urmãreºte modul în care candidaþii reuºesc sã construiascã ºi sã susþinã un monolog oral pe baza celor cinci teme reflectate în cele cinci unitãþi tematice. În acest sens, se recomandã formularea unor subiecte cu focalizare pe temele abordate: • aventura cuvintelor; • cãutarea fericirii; • sensul iubirii; • ordinea lumii; • feþele realitãþii. Pe baza acestor teme, puteþi formula subiecte care sunt date în avans, elevul având posibilitatea sã îºi aleagã sau sã propunã un subiect pe care sã îl susþinã la proba oralã. În timpul celor 20 minute dedicate rãspunsului candidatului, profesorii evaluatori trebuie sã observe îmbinarea comunicãrii verbale cu elemente nonverbale ºi paraverbale, sã adreseze întrebãri prin care candidatul sã dovedeascã înþelegerea diversitãþii de abordãri a temei în tipurile de texte propuse pentru unitatea respectivã. De asemenea, vor fi apreciate contribuþiile personale ale candidatului prin referirea la alte texte ºi surse de informare: ziare, reviste, emisiuni radio-tv, internet, experienþa personalã. Pentru cursanþii care nu au parcurs Modulul 2 – Cuvântul ºi textul, dar participã la sesiunea de evaluare iniþialã, susþinerea probei orale este absolut necesarã pentru a face dovada atingerii competenþei generale vizate prin conþinuturile aferente acestui modul. Candidaþii vor primi toate instrucþiunile necesare redactãrii ºi susþinerii monologului oral pe baza uneia dintre cele cinci teme din unitãþile cuprinse în Ghidul elevului. Pentru cursanþii care au parcurs acest modul, sesiunea de evaluare oralã se poate organiza la terminarea cursurilor. Baremul de evaluare a rãspunsului oral cuprinde criteriile pe care profesorii evaluatori trebuie sã le aibã în vedere. Comisia de evaluare este constituitã din doi profesori de limba ºi literatura românã. Evaluarea prezentãrilor orale se face pe baza borderoului de evaluare a unei comunicãri orale. 

18




Barem de evaluare a rãspunsului oral Criterii de aprecire

– calitatea ºi adecvarea ideilor la tema aleasã – Referire la texte studiate ºi la alte surse de informare – Expunerea clarã ºi coerentã a ideilor care circumscriu orizontul tematic

Punctaj acordat

30 p 10 p 10 p

– Îmbinarea comunicãrii verbale cu elemente non/paraverbale

10 p

– Corectitudinea ºi expresivitatea limbajului

10 p

– Captarea atenþiei ascultãtorilor prin folosirea unor mijloace de organizare a informaþiei: poster, grafice, computer etc.

10 p

– Adecvarea comportamentului la situaþia de comunicare

10 p

Detalierea punctajului

– se acordã câte 6 puncte pentru 5 idei bine conturate – se acordã câte 2 puncte pentru referirea la fiecare text studiat ºi altã sursã de informare – se acordã 10 puncte pentru o expunere clarã ºi coerentã – se acordã 5 puncte pentru o expunere cu ezitãri ºi divagaþii – se acordã 10 puncte pentru folosirea adecvatã ºi expresivã a elementelor non/paraverbale – se acordã 5 puncte pentru o expunere ternã, sincopatã, lipsitã de expresivitate – se acordã 10 puncte pentru corectitudinea limbajului folosit la nivel fonetic, lexical, morfosintactic ºi pentru un vocabular adecvat – se acordã 5 puncte pentru un limbaj cu cel mult cinci greºeli ºi un vocabular limitat – se acordã 10 puncte doar dacã sunt folosite tehnici verbale ºi mijloace de organizare ºi expunere a informaþiei – se acordã 5 puncte dacã tehnicile verbale ºi mijloacele de organizare a informaþiei nu sunt valorificate adecvat pentru captarea atenþiei – se acordã 10 puncte dacã se manifestã deschidere, toleranþã înspre dialog cu evaluatorii – se acordã 5 puncte dacã se manifestã reþinere/respingere faþã de dialogul cu evaluatorii

Borderou de evaluare a rãspunsului oral . t r c . r N

Criterii de apreciere Numele candidatului

30p

10p

10p

10p

10p

10p

10p Oficiu

j t a u t c n n i þ u b P o

a t o N

10 10 10 10 10 10 10 10

19




Cum se desfășoară proba scrisă? Testele elaborate pentru proba scrisã sunt destinate atât evaluãrii candidaþilor care nu au parcurs Modulul II – Cuvântul ºi textul, cât ºi evaluãrii celor care au parcurs acest modul. Fiecare dintre cele douã teste pentru proba scrisã cuprinde patru subiecte, însoþite de barem de corectare ºi notare, precum ºi de borderou de notare. Primul test se administreazã în sesiunea de evaluare iniþialã ºi este destinat candidaþilor care nu au parcurs modulul, iar cel de-al doilea test se administreazã în sesiunea de evaluare finalã ºi este destinat candidaþilor care au parcurs modulul. Durata de rezolvare a subiectelor este de douã ore. Dupã ce candidaþii primesc foaia cu subiectul, se acordã 5-10 minute pentru citirea informaþiilor din paragraful de întâmpinare. Rolul acestui moment este de a reduce tensiunea ºi emoþiile, de a crea o atmosferã calmã, candidaþii fiind încurajaþi sã aibã încredere cã vor putea rezolva cu succes testul. Atitudinea, gesturile ºi tonul vocii profesorului trebuie sã asigure calmul ºi firescul acestui moment. Cronometarea duratei de douã ore se face abia dupã ce candidaþii au parcurs textul de întâmpinare. Corectarea ºi notarea lucrãrilor se face pe baza baremului de corectare ºi de notare de cãtre doi profesori de limba ºi literatura românã. 

20

MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ”

Numele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Inspectoratul Școlar Judeţean: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Unitatea de învăţământ: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .....................................................

Învăţământ secundar inferior

Probă scrisă pentru disciplina Limba și literatura română –

Modulul 2 Cuvântul și textul

Prenumele tatãlui . . . . . . . . . . . . . . . Prenumele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .............................. Anul de studiu . . . . . . . . . . . . . . . . .

Data: an

luna

ziua

Nota (în cifre și litere)

Semnătura

Corector 1 Corector 2 Președinte Bine ai venit la evaluarea iniţială pentru Modulul al II-lea! Testul de evaluare pentru acest modul cuprinde patru subiecte. Primul subiect îţi permite să demonstrezi că poţi citi, înţelege și intrepreta un text la prima vedere. Citește mai intâi textul, asigură-te că ai înţeles sensul global al textului și răspunde la fiecare cerinţă. Pentru rezolvarea exerciţiilor de la punctele 1, 2, 3, 4, vei folosi cunoștinţele dobândite până acum la școală sau pe care le deţii din experienţa ta de viaţă. Al doilea subiect te invită să îţi exprimi o părere argumentată referitoare la o afirmaţie dată, valorificând cunoștinţele și abilităţile de a fi convingător, dobândite atât la școală, cât și în relaţiile cu cei din jurul tău. Al treilea subiect îţi oferă ocazia să dovedești cum ai reușit să integrezi ideile desprinse din texte citite în propria ta viziune despre una dintre temele abordate în acest modul. Al patrulea subiect presupune o reflecţie asupra felului de a comunica și trebuie să marchezi cu x unele elemente care se referă la situaţii diverse pe care le întâlnești în viaţa de zi cu zi.

Atenţie!

• Ai grijă să citești cu atenţie enunţul fiecărei cerinţe, reflectează și răspunde cu mult calm și răbdare. • Este bine să încerci să răspunzi la toate patru subiectele. • Vei primi 10 puncte din oficiu. Nota se calculează prin împărţirea punctajului obţinut la 10. • Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.

Mult succes!

Citeºte textul Samuel Beckett (Aranjându-ºi pãlãria): Derbedei. Peste tot numai derbedei. Godot: E normal. (Privindu-l mai atent). Vezi cã þi s-a descusut mâneca. Samuel Beckett (Ridicându-ºi braþul stâng ºi cãutându-se la subsuoarã): Am simþit. Godot: Te-au lovit? Samuel Beckett: Nu. Mai mult m-au murdãrit. Godot (Întinzându-i chiºtocul): Ia un fum. Vrei un fum? Samuel Beckett: Merci. Godot: Stai jos. De ce nu stai jos? (Samuel Beckett se aºazã pe trotuar, cu picioarele în stradã) Am impresia cã te-au dat afarã. Este cã te-au dat afarã? Samuel Beckett (Uºor iritat): Ai vãzut dumneata cã m-au dat afarã?

Godot (Trist): Adevãrul e cã ºi pe mine m-au dat afarã. Samuel Beckett: De unde? Godot: Din teatru. Samuel Beckett: Când? Godot: Adineauri. Samuel Beckett: Ai avut bilet? Godot: Da. Samuel Beckett: ªi? Godot: N-au vrut sã joace pentru un singur om. […] Godot: Poate cã s-au plictisit ºi ei. Alaltãieri au fost exact cinci oameni, aºa cum spui. ªi au jucat. Înþelegi? Or fi obosit ºi ei…Toatã lumea oboseºte. (Pauzã. Preia chiºtocul ºi trage un fum) Ieri au fost numa’ doi. 21

Samuel Beckett: De unde ºtii c-au fost numa’ doi? Godot: Unu’ din ei eram eu. (Mai trage un fum) Sã-þi arãt ceva… ªtii s-arunci chiºtocul cu douã degete? Uite… îl prinzi aºa… Cu degetu’ acesta aici… ªi când îl pocneºti capãtã o vitezã… (Aruncã chiºtocul pe celãlalt trotuar). Ai vãzut? Poþi sã faci aºa? Samuel Beckett: ªi ce treabã aveai? Godot: Adicã ce? Samuel Beckett: Sã vii ºi ieri ºi azi? Godot: Pãi… eu… întotdeauna vin. Searã de searã vin. Samuel Beckett: Mi s-a pãrut mie cã þi-am mai vãzut mutra. Godot: ªi eu þi-am mai vãzut mutra. Nu erai tu acela din fundu’ sãlii? Vreau sã zic, asearã, nu erai tu cel de-al doilea? Samuel Beckett: Eu eram. Pe toþi dracii, eu. Godot: M-am prins cã erai tu. De cum te-am vãzut m-am prins. ªi ce treabã aveai? Samuel Beckett: Eu sunt acela care a scris-o. Godot: Ce? Samuel Beckett: Chestia asta. Eu am scris-o. Godot: E, nu mã-nnebuni. Tu ai scris-o? Samuel Beckett: Eu. Godot: Adicã dumneata eºti autorul? Samuel Beckett: Eu. Eu sunt. Godot: Înþeleg cã exiºti. Samuel Beckett: Exist. Sigur cã exist. Cine þi-a bãgat în cap cã nu exist? (Matei Viºniec, Ultimul Godot )

1. Demonstrează ceea ce știi!

(20 de puncte)

Scrie rãspunsuri pentru fiecare cerinþã, cu privire la textul dat! 1.1. Citeºte fiecare dintre urmãtoarele afirmaþii ºi încercuieºte litera A, dacã o consideri adevãratã sau litera G, dacã o consideri greºitã:

a. A G Textul „Ultimul Godot” este un text epic. b. A G Modul de expunere dominant este dialogul. c. A G Personajul Samuel Becket este autorul piesei de teatru în calitate de spectator la propria piesã. d. A G Godot este personajul inventat de autor. e. A G Cele douã persoanje se aflã în sala de spectacol.

1.2. Scrie, în spaþiul din dreptul fiecãrei cifre, litera care corespunde rolurilor îndeplinite de diferite persoane în desfãºurarea unui spectacol de teatru: 1. ____ actor 2. ____ autor 3. ____ regizor 4. ____ scenograf 5. ____ cronicar dramatic

22

A. vinde bilete la spectacol B. realizeazã regia spectacolului de teatru C. scrie textul dramatic D. interpreteazã rolul unui personaj E. scrie cronica de spectacol F. concepe decorul ºi costumele.

1.3. Scrie, în spaþiul rezervat, rãspunsuri potrivite pentru fiecare cerinþã: a. Scrie douã sinonime pentru cuvântul derbedei.

_________________________________________________________________________________ b. Transcrie douã replici consecutive care constituie întrebare ºi rãspuns. _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ c. Formuleazã ideea centralã a textului. _________________________________________________________________________________ d. Selecteazã douã cuvinte care indicã locul unde se aflã personajele. _________________________________________________________________________________ e. Rescrie urmãtorul enunþ, corectând toate greºelile, indiferent de natura lor: Teatrul este lipsit de spectatorii, dar nimeni nu explicã cã de ce oameni numai merg la teatru _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________

1.4. Încercuieºte litera corespunzãtoare fiecãrui rãspuns corect: a. Tema textului este: A. criza în care se aflã teatrul ºi cultura; B. scrierea unei piese de teatru; C. dorinþa de schimbare a lumii. b. Alege seria care cuprinde elemente specifice unui text dramatic: A. indicaþii scenice, dialog, replici; B. indicaþii scenice, regizor, dialog; C. indicaþii scenice, spectatori, replici. c. Sinonimul pentru cuvântul subliniat din enunþul M-am prins cã erai tu este: A. m-am agãþat; B. mi-am dat seama; C. m-am împiedicat.

2. Poţi face!

d. În enunþul Mi s-a pãrut mie cã þi-am mai vãzut mutra, existã: A. o propoziþie principalã ºi o propoziþie subordonatã; B. douã propoziþii principale; C. o propoziþie principalã ºi douã propoziþii subordonate. e. Alege seria care cuprinde elementele subordonatoare din enunþul Adevãrul e cã ºi pe mine m-au dat afarã A. e, cã, ºi; B. cã, ºi; C. cã.

(20 de puncte)

Exprimã-þi opinia

Scrie, pe o foaie separatã, în 20 de rânduri, un text în care sã argumentezi pro sau contra afirmaþia Spectacolul de teatru este mai atractiv decât lectura textului dramatic. În redactarea textului, trebuie: • sã structurezi textul în trei paragrafe; • sã-þi susþii opinia cu trei argumente; • sã ilustrezi fiecare argument cu referiri la experienþe personale în calitate de cititor ºi de spectator; • sã foloseºti trei cuvinte/propoziþii care sã exprime timpul, cauza, concesia; • sã respecþi normele de exprimare corectã, de ortografie ºi de punctuaþie. 23

3. Folosește-ţi cunoștinţele și deprinderile!

(40 de puncte)

Scrie despre ceea ce ai citit!

Adu-þi aminte de douã texte (unul epic ºi unul liric) studiate la ºcoalã sau citite de tine pe tema iubirii. Scrie un eseu cu titlul Sensul iubirii. În redactarea eseului, vei avea în vedere urmãtoarele repere: • precizarea titlului, a autorului ºi a speciei literare pentru fiecare dintre textele alese; • prezentarea temei iubirii în cele douã texte; • rezumarea întâmplãrilor semnificative care au marcat destinul personajului ºi a experienþei de iubire (în textul epic); • evidenþierea asemãnãrilor ºi a deosebirilor cu privire la modul în care este reflectat sensul iubirii în cele douã texte; • exprimarea argumentatã a unei opinii personale cu privire la tema abordatã. Notă! • Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere. Se recomandă ca eseul să se integreze în 2 – 3 pagini. • Pentru conţinutul eseului, vei primi 20 de puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă/reper). • Pentru redactarea eseului, vei primi 20 de puncte (organizarea ideilor în scris – 4 puncte; utilizarea limbii literare – 4 puncte; abilităţi de analiză și de argumentare – 4 puncte; ortografia – 3 puncte; punctuaţia – 3 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea– 2 puncte).

4. Reflectează!

(10 puncte)

Încercuieºte litera corespunzãtoare afirmaþiei pe care o consideri adevãratã.

a. Sunt pus/pusã în situaþia de a sintetiza informaþia dintr-un text când: A. o discut la ºcoalã despre un text citit în clasã; B. o povestesc unui coleg/unei colege despre un articol citit într-un ziar; C. o scriu o scrisoare unui prieten; D. o rezum orice text. b. Trebuie sã gãsesc sinonimele unui cuvânt când: A. o vorbesc cu un coleg/o colegã în timpul pauzei; B. o un cuvânt are mai multe sensuri; C. o trebuie sã scriu un text pe o temã mai puþin cunoscutã; D. o citesc/ascult un text într-un limbaj de specialitate. c. Când sunt într-un grup ºi sunt pus/pusã în situaþia sã îmi argumentez opinia personalã despre o anumitã idee, am urmãtoarele atitudini: A. o tac pentru a nu spune ceva greºit; B. o ironizez pe cei care consider cã nu au dreptate; C. o folosesc argumente ilustrate cu exemple; D. o am o voce ridicatã pentru a convinge mai uºor. d. Ca sã pot fi înþeles de cel/cea cãruia/cãreia mã adresez, trebuie: A. o sã caut sensul cuvintelor în dicþionar; B. o sã pronunþ clar cuvintele; C. o sã leg cuvintele în propoziþii ºi propoziþiile în fraze; D. o sã folosesc elemente subordonatoare care sã facã mai clar raportul dintre ceea ce gândesc ºi modul de exprimare. e. Pentru a scrie un text pe o anumitã temã, trebuie: A. o sã mã informez din surse diverse; B. o sã întocmesc un plan de idei; C. o sã formulez ideea centralã a fiecãrui paragraf; D. o sã citesc textul produs de câteva ori. 24




Barem de corectare și notare pentru testul din sesiunea iniţială 1. Demonstreazã ceea ce ºtii! (20 de puncte) 

Pentru fiecare cerinþã se acordã câte un punct. 1.1. – 5 puncte a. – G; b. – A; c. – A; d. – A; e. – G 1.2. – 5 puncte 1 – D; 2 – C; 3 – B; 4 – F; 5 – E

1.3. – 5 puncte a. Douã sinonime ale cuvântului derbedei: vagabozi, golani, coate-goale etc. 1 punct b. Douã replici consecutive care constituie întrebare-rãspuns: „Samuel Beckett: ªi? Godot: N-au vrut sã joace pentru un singur om.” etc. 1 punct c. Formularea ideii centrale a textului: discuþie despre anularea spectacolului de teatru sau orice altã formulare care surprinde ideea de teatru fãrã spectatori. 1 punct d. Douã cuvinte care indicã locul: „trotuar”, „stradã”, „afarã”. 1 punct e. Corectarea enunþului: Teatrul este lipsit de spectatori, dar nimeni nu explicã de ce oamenii nu mai merg la teatru. (0,25 + 0,25 + 0,25 + 0,25) 1 punct 1.4. – 5 puncte a. – A; b. – A; c. – B; d. – A; e. – C

2. Poþi face! (20 de puncte) 

– structurarea textului în trei paragrafe ºi marcarea fiecãrui paragraf prin alineat; 3 puncte – formularea celor trei argumente; (1 p. + 1 p. + 1 p.) 3 puncte – ilustrarea fiecãrui argument cu exemple personale în calitate de cititor ºi spectator; (1 p. + 1 p. + 1 p.) 3 puncte – folosirea celor trei cuvinte/propoziþii care exprimã timpul, cauza, concesia: (1 p. + 1 p. + 1 p.) 3 puncte – respectarea normelor de exprimare corectã, de ortografie ºi de punctuaþie; – utilizarea limbii literare 2 puncte (claritatea enunþului, varietatea lexicului, sintaxa adecvatã – 2 p.; ambiguitãþi semantice, repetiþii de cuvinte, dezacorduri – 1 p.) – respectarea normelor de ortografie 3 puncte (0-1 erori: 3 p.; 2 erori: 2 p.; 3 erori: 1p.) – respectarea normelor de punctuaþie 2 puncte (0-1 erori: 2 p.; 2-3 erori: 1 p.) – lizibilitatea scrisului 1 punct

3. Foloseºte-þi cunoºtinþele ºi deprinderile! (40 de puncte) 

A. Conþinut – 20 de puncte 1. precizarea titlului, a autorului ºi a speciei literare pentru fiecare dintre textele alese (1 p. + 1 p. + 2 p.) 4 puncte

25




2. prezentarea clarã a temei iubirii în cele douã texte: 4 puncte – prezentarea cu elemente de ambiguitate a temei iubirii în cele douã texte – 2 puncte; – prezentarea temei iubirii cu referire doar la un singur text – 1 punct. 3. rezumarea întâmplãrilor semnificative care au marcat destinul personajului ºi a experienþei de iubire (în textul epic): 4 puncte – rezumarea întâmplãrilor semnificative ºi relevante pentru destinul personajului ºi experienþa de iubire, ezitãri în respectarea timpului rezumãrii – 2 puncte; – rezumarea unor întâmplãri nerelevante pentru destinul personajului ºi experienþa de iubire, ezitãri în respectarea regulilor rezumãrii – 1 punct; 4. evidenþierea clarã a asemãnãrilor ºi a deosebirilor cu privire la modul în care este reflectat sensul iubirii în cele douã texte; 4 puncte – evidenþierea doar a modalitãþilor specifice textului epic cu referire la descriere, dialog, scene relevante sau doar a celor specifice textului liric, cu referire la figuri de stil, imagini artistice, elemente de versificaþie – 2 puncte; – menþionarea sumarã a unor caracteristici specifice textului epic ºi liric – 1 punct; 5. exprimarea a cel puþin douã argumente care sã susþinã opinia personalã cu privire la tema abordatã; 4 puncte – exprimarea unui singur argument care sã susþinã opinia personalã cu privire la tema abordatã – 2 puncte; – exprimarea unor argumente neconvingãtoare ºi fãrã raportare explicitã la tema abordatã – 1 punct. B. Redactare – 20 de puncte (punctele pentru redactare se acordã numai dacã rãspunsul se încadreazã în limita minimã de spaþiu precizatã) 1. Organizarea ideilor în scris: 4 puncte – text clar organizat, cu echilibru între cele trei componente (introducere-cuprinsîncheiere), succesiunea logicã a ideilor – 4 puncte; – pãrþile componente ale textului pot fi recunoscute, dar nu existã echilibru între ele, ideile nu sunt prezentate într-o ordine logicã – 2 puncte; – plan vag de structurare a textului, trecerea de la o idee la alta nu este evidenþiatã în nici un fel – 1 punct. 2. Utilizarea limbii literare: 4 puncte – vocabular adecvat conþinutului eseului, claritatea enunþului, sintaxa adecvatã – 4 puncte; – vocabular parþial adecvat, ambiguitãþi semantice ºi sintactice – 2 puncte; – vocabular restrâns, repetiþii de cuvinte, inadecvare semanticã – 1 punct. 3. Abilitãþi de analizã ºi interpretare: 4 puncte – foarte bunã relaþie idee-argument; ideile urmeazã o succesiune logicã – 4 puncte; – încercãri de a susþine ideile prin argumente; inconsenvenþã în logica ideilor – 2 puncte; – afirmaþii rareori susþinute de argumente; schematism în prezentarea ideilor – 1 punct. 4. Ortografia (0-1 erori: 3 p.; 2 erori: 2 p.; 3 erori: 1 p.) 3 puncte 5. Punctuaþia (0-1 erori: 3 p.; 2-3 erori: 2 p.; 4-5 erori: 1 p.) 3 puncte 6. Aºezarea corectã a textului în paginã (1 p.), lizibilitatea (1 p.) 2 puncte



4. Reflecteazã! (10 puncte) Se acordã câte 2 puncte pentru fiecare dintre cele cinci întrebãri dacã sunt identificate cel puþin douã rãspunsuri corecte din totalul celor patru itemi cu alegere multiplã. a. – A, B, D. b. – B, C, D. c. – C, D. d. – B, C, D. e. – A, B, C, D. 

26




Borderou de notare pentru proba scrisă, varianta 1 e r a r c u l . r N

I. Cunoºtinþe Subiectul 1 20 puncte 1.1 1.2 1.3 1.4 1

II. Abilitãþi ºi deprinderi Subiectul al 2-lea 20 puncte 2

3

4

5

III. Aplicare Subiectul al 3-lea 40 puncte Conþinut

Redactare

i n i d u t i t A . V I

u i c i f

O

a t o N

5p 5p 5p 5p 3p 3p 3p 3p 2p 3p 2p 1p 4p 4p 4p 4p 4p 4p 4p 3p 3p 2p 10p 10p

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20.

27


Numele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .



Probă scrisă pentru disciplina Limba și literatura română –

Modulul 2 Cuvântul și textul


Data: an

luna

ziua


Semnătura

Corector 1 Corector 2 Președinte Bine ai venit la evaluarea finală a Modulului al II-lea! Te felicit că ai parcurs conţinutul din Ghidul elevului și că ai curajul să îţi verifici cunoștinţele și deprinderile! Testul de evaluare pentru acest modul cuprinde patru subiecte. Primul subiect îţi permite să demonstrezi că poţi citi, înţelege și interpreta un text la prima vedere. Citește mai întâi textul, asigură-te că ai înţeles sensul global al textului și răspunde la fiecare cerinţă. Pentru rezolvarea exerciţiilor de la punctele 1, 2, 3, 4 vei folosi cunoștinţele dobândite până acum la școală sau pe care le deţii din experienţa ta de viaţă. Al doilea subiect te invită să îţi exprimi o părere argumentată referitoare la o afirmaţie dată, valorificând cunoștinţele și abilităţile de a fi convingător, dobândite atât la școală, cât și în relaţiile cu cei din jurul tău. Al treilea subiect îţi oferă ocazia să dovedești cum ai reușit să integrezi ideile desprinse din texte citite în propria ta viziune despre una dintre temele abordate în acest modul. Al patrulea subiect presupune o reflecţie asupra felului de a comunica și trebuie să marchezi cu x unele elemente care se referă la situaţii diverse pe care le întâlnești în viaţa de zi cu zi.

Atenţie!

• Ai grijă să citești cu atenţie enunţul fiecărei cerinţe, reflectează și răspunde cu mult calm și răbdare. • Este bine să încerci să răspunzi la toate patru subiectele. • Vei primi 10 puncte din oficiu. Nota se calculează prin împărţirea punctajului obţinut la 10. • Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.

Mult succes!

Citeºte textul

Nineta nu era elevã, adicã nu mai era. Trãia din economiile bunicii, care nu erau mici, cum îmi spuse chiar ea, ºi avea ºi rude înstãrite care o þinuserã pânã nu demult în liceu... Atât îmi povesti din viaþa ei, nu mai mult, dar pe mine nu mã interesa viaþa ei de pânã atunci, prezenþa ei mã acapara, adicã prezentul, ochii ei, dogoarea sãrutãrilor, dulceaþa ameþitoare a trupului ei inepuizabil în dãruire... Am început s-o vizitez searã de searã fãrã sã mai stau toatã noaptea; cum sã le spun pãrinþilor de fiecare datã cã am fost la un ceai care s-a prelungit pânã în zori? Nu puteam sã-mi revin din vraja primei îmbrãþiºãri care, dacã s-ar fi petrecut altfel, poate cã ar fi fost ultima pe care aº mai fi trãit-o cu ea. ªtiam ºi de ce, dar asta îmi sporea ºi nu îmi potolea adânca tulburare. Nineta se purtase cu mine cu simplitate, dar nu pentru cã era simplã, ci pentru cã îºi purta sufletul desgolit. Desigur, o sã spun o banalitate, dar ea era femeie cum un izvor e un izvor. [...] Dar câte femei au sufletul ca un izvor? Ele trebuie sã ºi-l fereascã, ºi cu cât strategia pe care o folosesc e mai complicatã ºi ele mai greu de cucerit, cu atât sunt mai preþuite. Am înþeles mai târziu, ca noi toþi: plãcerea constã în a cuceri aceastã cetate ºi fericiþi sunt doar cei care dupã aceea gãsesc în ea comori de preþ, când abia începe adevãrata dragoste.[...] Sufletul Ninetei era un izvor mare ºi misterios ca orice izvor. De unde venea el de fapt? ªi încotro curgea? ªtia ea cã dragostea e unicã, nu se împarte? Cã în viaþa noastrã de oameni izvorul trebuie pãstrat, sau mai bine zis dat unuia singur? [...] Am început sã ieºim, sã ne plimbãm împreunã prin oraº. Nineta era bine îmbrãcatã, chiar elegantã ºi strada o schimba, devenea gravã, aproape strãinã, plãcutã ºi veselia îi 29

pierea de pe chip. Avea chiar un ochi cercetãtor, imobil când se uita la ceva. Se uita cu o lãcomie pe care n-o descifram, oricum strada o schimba, aveam chiar impresia cã nu mai era cu mine ºi nu ºtiam încotro îi zburau gândurile ºi ce fel de gânduri. Apoi acasã la ea devenea altã fiinþã… Aceste plimbãri au adus ruptura, neaºteptatã pentru mine, incredibilã. […] S-a oprit într-o zi în dreptul unei strãzi, s-a uitat de-a lungul ei cu o expresie preocupatã, impenetrabilã, ºi mi-a ºoptit: „O luãm peaici!”. Era o stradã lateralã, rãu pavatã, fãrã trotuar ºi n-am înþeles de ce trebuia s-o luãm pe-acolo. Am rãspuns: „Nu!”. „Dacã nu vrei, am auzit-o spunând, atunci n-ai ce mai cãuta pe la mine.” Chiar aºa? Ce putea fi atât de important? „Nu!” am repetat. Atunci ea s-a rãsucit pe cãlcâie, s-a uitat în jos liniºtitã, s-a uitat chiar la mine, dar fãrã sã mã vadã ºi mi-a spus: „Singur þi-ai dat foc la valizã!”. ªi s-a îndepãrtat. Dar nu s-a dus pe strada aceea. Am rãmas pe loc clipe lungi nedumerit: de ce nu vroisem sã merg pe-acolo pe unde dorise ea? Nu-mi era indiferent pe unde ne-am fi dus? Pe de altã parte, simþeam în mod obscur cã dacã ea, fãrã s-o spunã, ar fi luat-o pur ºi simplu pe strada aceea, aº fi urmat-o fãrã sã observ ciudãþenia de a ne fi plimbat pe o anumitã stradã. Dar chiar ºi aºa, ce-mi pãsa mie cã e anumitã? Eram totuºi senin. Cu aceastã seninãtate am rãmas apoi totdeauna în faþa rupturilor, dar numai atunci, în clipele când primeam lovitura, dezastrul începea mult mai târziu. Câteva zile la rând am intrat apoi în curtea ei, dar n-am gãsit-o decât pe bunica, iar odaia era încuiatã. Am revenit dupã o sãptãmânã, crezând cã era plecatã din oraº. Zadarnic. Am cãutato seara la „Mama rãniþilor”, patroana a dat din cap ºi a ridicat din umeri: nu ºtia unde e. (Marin Preda, Cel mai iubit dintre pãmânteni)


(20 de puncte)

Scrie rãspunsuri pentru fiecare cerinþã, cu privire la textul dat! 1.1. Citeºte fiecare dintre urmãtoarele afirmaþii ºi încercuieºte litera A, dacã o consideri adevãratã, sau litera G, dacã o consideri greºitã:

a. A G Fragmentul citat este un text epic. b. A G Modul de expunere dominant e dialogul. c. A G Naratorul povesteºte întâmplãri din trecut ºi le comenteazã din perspectiva prezentului. d. A G Naratorul este personajul care rememoreazã o întâmplare. e. A G Textul cuprinde cinci paragrafe.

1.2. Scrie, în spaþiul din dreptul fiecãrei cifre, litera care corespunde informaþiilor referitoare la cele douã personaje: 1. ____ sufletul Ninetei

2. ____ cei doi s-au despãrþit 3. ____ trãia din economiile buncii 4. ____ în faþa despãrþirilor 5. ____ plimbãrile în oraº

30

A. pentru cã nu au vrut sã meargã pe aceeaºi stradã; B. odaia era încuiatã; C. Nineta; D. au adus ruptura; E. „un izvor mare ºi misterios”; F. „eram totuºi senin”.

1.3. Scrie, în spaþiul rezervat, rãspunsuri potrivite pentru fiecare cerinþã: a. Scrie douã sinonime pentru cuvântul strategie.

_________________________________________________________________________________ b. Transcrie douã enunþuri interogative referitoare la nedumeririle naratorului despre Nineta. ___________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________ c. Formuleazã ideea centralã din ultimele douã paragrafe ale textului. _________________________________________________________________________________ d. Selecteazã douã cuvinte care indicã locul unde naratorul a cãutat-o pe Nineta dupã despãrþire. _________________________________________________________________________________ e. Rescrie urmãtorul enunþ, corectând toate greºelile, indiferent de natura lor: Orce femee este ca un izvor care curã neîncetat ân sufletul unui bãrbat. _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________

1.4. Încercuieºte litera corespunzãtoare fiecãrui rãspuns corect: a. Tema textului este: A. rememorarea unei experienþe de iubire; B. amintirea anilor de ºcoalã; C. amintirea unei plimbãri. b. Alege seria care cuprinde elemente specifice unui text epic: A. narator, personaje, dialog, naraþiune, descriere; B. narator, personaje, dialog, naraþiune, indicaþii scenice; C. narator, personaje, dialog, naraþiune, eu liric. c. Sinonimul pentru cuvântul subliniat din enunþul Prezenþa ei mã acapara este: A. mã ruºina; B. mã cucerea; C. mã strângea.

2. Poţi face!

d. În enunþul Avea chiar un ochi cercetãtor, imobil când se uita la ceva, existã: A. o propoziþie principalã ºi o propoziþie subordonatã; B. douã propoziþii principale; C. o propoziþie principalã ºi douã propoziþii subordonate. e. Alege seria care cuprinde elementele coordonatoare din enunþul Nineta se purtase cu mine cu simplitate, dar nu pentru cã era simplã, ci pentru cã îºi purta sufletul desgolit A. ci, cu; B. dar, cã; C. dar, ci.

(20 de puncte)

Exprimã-þi opinia

Scrie, pe o foaie separatã, în 20 de rânduri, un text în care sã argumentezi pro sau contra afirmaþia Dacã dragoste nu e, nimic nu e. În redactarea textului, trebuie: • sã structurezi textul în trei paragrafe; • sã-þi susþii opinia cu trei argumente; • sã ilustrezi fiecare argument cu referiri la experienþe personale de lecturã ºi din viaþa realã; • sã foloseºti trei cuvinte/propoziþii care sã exprime locul, concesia, consecinþa; • sã respecþi normele de exprimare corectã, de ortografie ºi de punctuaþie. 31


(40 de puncte)

Scrie despre ceea ce ai citit!

Adu-þi aminte de douã texte (unul epic ºi unul dramatic) studiate la ºcoalã sau citite de tine pe tema fericirii. Scrie un eseu cu titlul În cãutarea fericirii. În redactarea eseului, vei avea în vedere urmãtoarele repere: • precizarea titlului, a autorului ºi a speciei literare pentru fiecare dintre textele alese; • prezentarea temei fericirii în cele douã texte; • rezumarea întâmplãrilor semnificative care au marcat destinul personajului în cãutarea fericirii (în textul epic); • evidenþierea asemãnãrilor ºi a deosebirilor cu privire la modul în care e reflectatã cãutarea fericirii în cele douã texte; • exprimarea argumentatã a unei opinii personale cu privire la tema abordatã.

Notă! • Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere. Se recomandă ca eseul să se integreze în 2-3 pagini. • Pentru conţinutul eseului, vei primi 20 de puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă/reper). • Pentru redactarea eseului, vei primi 20 de puncte (organizarea ideilor în scris – 4 puncte; utilizarea limbii literare – 4 puncte; abilităţi de analiză și de argumentare – 4 puncte; ortografia – 3 puncte; punctuaţia – 3 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 2 puncte).

4. Reflectează!

(10 puncte)

Încercuieºte litera corespunzãtoare afirmaþiei pe care o consideri adevãratã.

a. Sunt pus/pusã în situaþia de a sintetiza informaþia dintr-un text când: A. formulez ideile principale; B. rezum orice text; C. scriu o felicitare unui prieten; D. descriu un peisaj. b. Pot folosi termeni argotici când: A. scriu un rezumat; B. vorbesc cu prietenii mei; C. mã adresez unei persoane oficiale; D. mã adresez colegilor de ºcoalã, în timpul pauzelor. c. Când sunt într-un grup ºi sunt pus/pusã în situaþia sã îmi argumentez opinia personalã despre o anumitã idee, am urmãtoarele atitudini: A. folosesc argumente ilustrate cu exemple; B. ironizez pe cei care consider cã nu au dreptate; C. folosesc cuvinte ºi expresii prin care îmi fac mai evidentã opinia personalã; D. pãrãsesc grupul pentru a evita o posibilã ceartã. d. Ca sã înþeleg un text, trebuie: A. sã caut sensul cuvintelor necunoscute în dicþionar; B. sã memorez cât mai multe citate; C. sã formulez ideile principale; D. sã citesc doar începutul ºi sfârºitul acestuia. e. Pentru a scrie un text pe o anumitã temã, trebuie: A. sã citesc textul produs de câteva ori; B. sã întocmesc un plan de idei; C. sã copiez câteva paragrafe din alte texte pe aceeaºi temã; D. sã mã informez din surse diverse.

32




Barem de corectare și notare pentru testul din sesiunea finală 1. Demonstreazã ceea ce ºtii! (20 de puncte) 

Pentru fiecare cerinþã se acordã câte un punct. 1.1. – 5 puncte a. – A; b. – G; c. – G; d. – A; e. – G 1.2. – 5 puncte 1 – E; 2 – A; 3 – C; 4 – F; 5 – D

1.3. – 5 puncte a. Douã sinonime ale cuvântului strategie: plan, metodã etc. 1 punct b. Douã enunþuri interogative referitoare la nedumeririle naratorului despre Nineta: „ªtia ea cã dragostea e unicã, nu se împarte?”; „Cã în viaþa noastrã de oameni izvorul trebuie pãstrat, sau mai bine zis dat unuia singur?”. 1 punct c. Formularea ideilor centrale din ultimele douã paragrafe ale textului: – Cei doi îndrãgostiþi au început sã se plimbe prin oraº. – Cei doi se despart pentru cã nu au vrut sã meargã pe aceeaºi stradã. 1 punct d. Douã cuvinte care indicã locul cãutãrii Ninetei: „în curtea”; „la Mama rãniþilor”. 1 punct e. Corectarea enunþului: Orice femeie este ca un izvor care curge neîncetat în sufletul unui bãrbat. (0,25 + 0,25 + 0,25 + 0,25) 1 punct 1.4. – 5 puncte a. – A; b. – A; c. – B; d. – A; e. – C

2. Poþi face! (20 de puncte) 

– structurarea textului în trei paragrafe ºi marcarea fiecãrui paragraf prin alineat; 3 puncte – formularea celor trei argumente; (1 p. + 1 p. + 1 p.) 3 puncte – ilustrarea fiecãrui argument cu exemple din experienþe personale de lecturã ºi din viaþa realã; (1 p. + 1 p. + 1 p.) 3 puncte – folosirea celor trei cuvinte/propoziþii care exprimã locul, concesia, consecinþa: (1 p + 1 p + 1 p) 3 puncte – respectarea normelor de exprimare corectã, de ortografie ºi de punctuaþie: – utilizarea limbii literare 2 puncte (claritatea enunþului, varietatea lexicului, sintaxa adecvata: 2 p.; ambiguitãþi semantice, repetiþii de cuvinte, dezacorduri: 1 p.) – respectarea normelor de ortografie 3 puncte (0-1 erori: 3 p.; 2 erori: 2 p.; 3 erori: 1p.) – respectarea normelor de punctuaþie 2 puncte (0-1 erori: 2 p.; 2-3 erori: 1 p.) – lizibilitatea scrisului 1 punct

3. Foloseºte-þi cunoºtinþele ºi deprinderile! (40 de puncte) 

A. Conþinut – 20 de puncte 1. precizarea titlului, a autorului ºi a speciei literare pentru fiecare dintre textele alese; (1 p. + 1 p. + 2 p.) 4 puncte

33




2. conturarea clarã a temei cãutãrii fericirii în cele douã texte; 4 puncte – prezentarea cu elemente de ambiguitate a temei cãutãrii fericirii în cele douã texte – 2 puncte; – prezentarea temei cãutãrii fericirii cu referire doar la un singur text – 1 punct. 3. rezumarea întâmplãrilor semnificative care au marcat destinul personajului în cãutarea fericirii; 4 puncte – rezumarea întâmplãrilor semnificative ºi relevante pentru destinul personajelor în cãtarea fericirii, ezitãri în respectarea timpului rezumãrii – 2 puncte; – rezumarea unor întâmplãri nerelevante pentru destinul personajului în cãutarea fericirii, ezitãri în respectarea regulilor rezumãrii – 1 punct; 4. evidenþierea clarã a asemãnãrilor ºi a deosebirilor cu privire la modul în care este reflectatã cãutarea fericirii în cele douã texte; 4 puncte – evidenþierea doar a modalitãþilor specifice textului epic cu referire la descriere, dialog, scene relevante etc. sau doar a celor specifice textului dramatic, cu referire la acte, scene, replici, indicaþii scenice etc. – 2 puncte; – menþionarea sumarã a unor caracteristici specifice textului epic ºi dramatic – 1 punct; 5. exprimarea a cel puþin douã argumente care sã susþinã opinia personalã cu privire la tema abordatã; 4 puncte – exprimarea unui singur argument care sã susþinã opinia personalã cu privire la tema abordatã – 2 puncte; – exprimarea unor argumente neconvingãtoare ºi fãrã raportare explicitã la tema abordatã – 1 punct. B. Redactare – 20 de puncte (punctele pentru redactare se acordã numai dacã rãspunsul se încadreazã în limita minimã de spaþiu precizatã) 1. Organizarea ideilor în scris 4 puncte – text clar organizat, cu echilibru între cele trei componente (introducere-cuprinsîncheiere), succesiunea logicã a ideilor – 4 puncte; – pãrþile componente ale textului pot fi recunoscute, dar nu existã echilibru între ele, ideile nu sunt prezentate într-o ordine logicã – 2 puncte; – plan vag de structurare a textului, trecerea de la o idee la alta nu este evidenþiatã în nici un fel – 1 punct. 2. Utilizarea limbii literare 4 puncte – vocabular adecvat conþinutului eseului, claritatea enunþului, sintaxa adecvatã – 4 puncte; – vocabular parþial adecvat, ambiguitãþi semantice ºi sintactice – 2 puncte; – vocabular restrâns, repetiþii de cuvinte, inadecvare semanticã – 1 punct. 3. Abilitãþi de analizã ºi interpretare 4 puncte – foarte bunã relaþie idee-argument; ideile urmeazã o succesiune logicã – 4 puncte; – încercãri de a susþine ideile prin argumente; inconsenvenþã în logica ideilor – 2 puncte; – afirmaþii rareori susþinute de argumente; schematism în prezentarea ideilor – 1 punct. 4. Ortografia (0-1 erori: 3 p.; 2 erori: 2 p.; 3 erori: 1 p.) 3 puncte 5. Punctuaþia (0-1 erori: 3 p.; 2-3 erori: 2 p.; 4-5 erori: 1 p.) 3 puncte 6. Aºezarea corectã a textului în paginã (1 p.), lizibilitatea (1 p.) 2 puncte



4. Reflecteazã! (10 puncte) Se acordã 2 puncte pentru fiecare dintre cele cinci întrebãri dacã sunt identificate cel puþin douã rãspunsuri corecte din totalul celor patru itemi cu alegere multiplã. a. – A, B. b. – B, D. c. – A, C. d. – A, C. e. – A, B, D. 

34




Borderou de notare pentru proba scrisă, varianta 1 e r a r c u l . r N

I. Cunoºtinþe Subiectul 1 20 puncte 1.1 1.2 1.3 1.4 1

II. Abilitãþi ºi deprinderi Subiectul al 2-lea 20 puncte 2

3

4

5

III. Aplicare Subiectul al 3-lea 40 puncte Conþinut

Redactare

i n i d u t i t A . V I

u i c i f

O

a t o N

5p 5p 5p 5p 3p 3p 3p 3p 2p 3p 2p 1p 4p 4p 4p 4p 4p 4p 4p 3p 3p 2p 10p 10p

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20.

35


EVALUARE

Limba engleză MODULUL 2 Producerea de mesaje orale și scrise

37

INSTRUCŢIUNI REFERITOARE LA REALIZAREA EVALUĂRII LIMBA ENGLEZĂ Modulul 2 – Producerea de mesaje orale și scrise Evaluarea la limba englezã se realizeazã în conformitate cu Programa la limba englezã, aprobatã prin O.M.Ed.C. nr. 5735/29.12.2005. Evaluarea de modul cuprinde o probã oralã ºi o probã scrisã. Standardele de performanþã urmãrite sunt urmãtoarele: S.1 Identificã elementele esenþiale din mesaje orale ºi scrise formulate în limbaj standard clar pe teme familiare ºi le utilizeazã pentru rezolvarea unei sarcini. S.2 Produce mesaje orale ºi scrise simple ºi coerente pe teme familiare ºi din toate domeniile sale de interes pentru a îndeplini diverse funcþii comunicative. S.3 Iniþiazã ºi menþine interacþiuni verbale ºi scrise pe teme familiare ºi din domeniul profesional fãrã greºeli majore, care sã vicieze înþelegerea mesajului. 

Competenþele evaluate sunt urmãtoarele: 1. RECEPTARE 1.a Extragerea unor informaþii simple ºi previzibile din diverse materiale cotidiene scrise; 1.b Deducerea semnificaþiei unor elemente necunoscute de dificultate medie dintr-un text scris. 2. PRODUCERE 2.a Emiterea de rãspunsuri orale la un mesaj emis clar ºi rar; 2.b Prezentarea oralã, într-o manierã simplã, a unor activitãþi cotidiene, prezente sau recente; 2.c Transpunerea în scris a informaþiilor receptate; 2.d Redactarea unor mesaje scurte ºi simple, pe teme de interes personal ºi cotidian, inclusiv texte funcþionale. 3. INTERACÞIUNE 3.a Participarea activã în situaþii simple ºi uzuale de comunicare, care presupun un schimb verbal de informaþii cotidiene.

Proba orală Evaluarea oralã presupune organizarea unei sesiuni în care timpul acordat fiecãrui candidat este de 20 minute, din care 10 minute vor fi alocate pentru pregãtirea rãspunsului ºi 10 minute pentru evaluarea propriu-zisã. Evaluarea va urmãri capacitatea de a produce mesaje orale coerente pe o sarcinã formulatã (a rãspunde la întrebãri / a exprima opinii / comenta sau descrie o imagine) ºi de a interacþiona în cadrul unui schimb verbal simplu cu unul dintre examinatori. Pentru aceastã probã vor fi pregãtite bilete de examen având câte douã subiecte. Pentru testarea capacitãþii de interacþiune, examinatorul va adresa întrebãri suplimentare, la care rãspunsul candidatului va fi spontan. Aceste întrebãri nu vor fi notate pe biletul de examen, dar ele vor fi legate de subiectul în discuþie. Profesorii examinatori vor pregãti bilete de examen dupã modelele date, urmãrind realizarea funcþiilor comunicative prevãzute în programã la limba englezã. Cei doi profesori examinatori vor completa fiecare câte un borderou de notare. Notarea se va face urmãrind criteriile ºi baremul de evaluare a rãspunsului oral. 

39

LIMBA ENGLEZĂ  MODULUL 2  PRODUCEREA DE MESAJE ORALE ȘI SCRISE

Criterii de evaluare a rãspunsului oral

Pentru a obþine punctajul maxim (100 puncte) candidaþii vor îndeplini criteriile în ordinea prezentatã mai jos: 

Capacitatea de producere de mesaje orale Capacitatea de interacþiune

Rãspunde la cele douã cerinþe formulate pe bilet. 20p Înþelege întrebarea. (rãspunde non-verbal) 15p

Foloseºte structuri Foloseºte vocabular adecvat. ºi timpuri verbale corect. 10p 10p Formuleazã un Argumenteazã sau rãspuns (exprimã exemplificã. o opinie) 10p 15p

Foloseºte conectori logici. Mesajul este coerent. 10p

Se acordã 10 puncte din oficiu.

Borderou de evaluare a rãspunsului oral Nr. crt.

Numele candidatului

Nr. bilet

Punctaj Producere Interacþiune din oficiu 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10

40

Punctaj total


Modele de subiecte pentru proba orală Bilet nr. 1 

Answer the following questions: 1. Where would you like to live? In the country or in a town? Why? 2. What instructions would you give to somebody who starts a new job tomorrow?

Bilet nr. 2 

Answer the following questions: 1. You are going on a journey. Discuss and compare different means of transport. 2. What are the most important things in your life?

Bilet nr. 3 

Answer the following questions: 1. A friend of yours is getting married next week. What advice would you give? 2. What are the things you would take with you on a short holiday?

Sugestii de intrebãri suplimentare pentru examinatori

– Introduce yourself. Tell me your name, age, nationality. Say a few things about yourself. What kind of person are you? – Let’s talk about weekends. What do you usually do at the weekend? What are you going to do next weekend? – What are the things you like doing most? – What subjects do you like at school? (Which ones are useful / interesting / difficult / boring / easy?) – What do you do on an ordinary day? (What is your daily programme? What time do you wake up / Do you usually have breakfast in the morning/ Do you often watch TV in the evening?) – Do you have many friends? Can you describe one of your friends? Can you tell me why you like him/her? (What does your friend look like? What is your friend like? – sociable / outgoing / shy / talkative / honest / reliable) – Do you have a large family? How many members are there in your family? Talk about a family member that you admire. – Do you have a job? (What do you do / What would you like to do?) What job would you like to have? – Do you think there are jobs for women and jobs for men? Give examples. Do you think women should stay at home with their children until they grow up? What is more important: career or family? – Is life in a big city better than life in a village? Which do you prefer? Why? – Do you think cars / mobile phones / fast-food are bad for our health / body? What (else) is bad for our health? (smoking, coffee, stress, TV, alcohol). What is good for the health? (fruits and vegetables, sport, relaxation) – Name three objects in your house / room that are dear to you. Can you tell me why? (If the candidate has difficulty in deciding ask him/her to name three objects in the house that come to his/her mind; ask him/her to describe them) – You want to organize a trip for a group of friends. Decide how to go there, where to stay. (suggest means of transport, compare: price, speed, comfort)

41


– If you win the lottery, what do you plan to do with the money? (buy a car, a big house, start a business, invest, put the money in a bank, travel to different places, give money to help people) – What are the three most important things in your life? (Is happiness / health more important than money? Is family more important than success in business / a career?)

Proba scrisă Aceasta se va desfãºura sub forma unui test cu durata de douã ore, începând din momentul în care candidaþii au parcurs textul de întâmpinare scris în limba românã. Textul de întâmpinare va familiariza candidaþii cu structura testului, dar ºi cu cerinþele exerciþiilor, formulate în testul propriu-zis în limba englezã. Va oferi de asemenea sfaturi utile candidaþilor pentru a obþine cele mai bune rezultate. Corectarea lucrãrilor va fi fãcutã de cãtre doi profesori de limba englezã, respectând baremul ºi criteriile de notare. 

42

MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” Inspectoratul Școlar Judeţean: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Unitatea de învăţământ: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..................................................... Învăţământ secundar inferior Probă scrisă pentru disciplina Limba engleză – Modulul 2 Producerea de mesaje orale și scrise

Numele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Prenumele tatãlui . . . . . . . . . . . . . . . Prenumele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .............................. Anul de studiu . . . . . . . . . . . . . . . . .

Data: an

Corector 1 Corector 2 Președinte

luna

ziua


Semnătura

Bine ai venit! Acest test îţi oferă posibilitatea să îţi evaluezi și să îţi certifici nivelul cunoștinţelor și deprinderilor la limba engleză. Acest test este structurat în patru părţi, după cum urmează: 1. Demonstrează ceea ce știi! – I Know This! (25% din notă) Această parte va testa în ce măsură înţelegi sensul unor cuvinte și propoziţii în limba engleză. Primul exerciţiu îţi cere să identifici cuvântul care nu se potrivește cu celelalte cuvinte din șir și să-l scrii în căsuţa din dreapta. Al doilea exerciţiu îţi cere să găsești cuvintele potrivite pentru a completa propoziţiile date. In al treilea exerciţiu vei selecta replicile potrivite pentru a construi scurte dialoguri. 2. Poţi face! – I Can Work It Out! (25% din notă) Exerciţiile din partea a doua îţi vor cere să utilizezi corect din punct de vedere gramatical cuvinte și structuri. Cerinţa exerciţiului 2.1. este să completezi spaţiile libere într-un text, alegând varianta corectă din mai multe opţiuni. In exerciţiul 2.2. vei completa spaţiile libere într-un text cu verbe la trecut. 3. Folosește-ţi cunoștinţele și deprinderile! – I Can Use This! (35% din notă) In partea a treia vei demonstra că știi să formulezi idei în limba engleză. Cerinţa este să răspunzi unui prieten care ţi-a trimis o ilustrată cu orașul său. Vei semna ilustrata cu numele Alex, deoarece numele tău nu trebuie să apară scris pe lucrare. 4. Reflectează! – I See the Point! (15% din notă) La finalul testului vei fi invitat să îţi expimi părerea despre testul acesta, despre felul cum te descurci cu limba engleză și despre cât de utilă crezi că îţi este. Greșelile de limbă nu vor fi depunctate în această parte a testului. Părerile tale vor fi luate în considerare. Exprimă-le sincer și deschis. Nota finală este calculată astfel încât 10% din notă să fie punctajul acordat din oficiu. Câteva sfaturi utile! • Citește cu atenţie cerinţa fiecărui exerciţiu. Trebuie să faci exact ce ţi se cere ca să obţii punctajul acordat. • Studiază exemplul. Îţi arată ce trebuie să faci și tu. • Folosește ciorna pentru a evita ștersăturile. Nu uita să transcrii pe foaia de examen răspunsurile formulate pe ciornă. • Încearcă să dai un aspect îngrijit lucrării. Dacă totuși observi greșeli, taie-le cu o linie și scrie lângă ele, nu peste ele. Răspunsurile trebuie să se vadă clar. • Dacă ai dificultăţi la un exerciţiu, nu pierde vremea, treci la următorul. La final completează toate răspunsurile, chiar dacă nu ești sigur de ele. Există întotdeauna șansa să nimerești răspunsul corect. • Durata acestui test este de două ore, deci nu te grăbi, fii calm și concentrează-te. Noi îţi urăm mult succes! 43

1. I Know This! 1.1. In each of the following lines, there is one odd word. Find it and underline it. e.g. doctor, farmer, engineer, building, nurse a. farm, interview, hospital, office, factory b. possible, flexible, interest, reliable, profitable c. start, decide, take, meet, course d. television, postcard, letter, email, telegram e. finished, started, enjoyed, made, applied f. boy, children, man, woman, girl

1.2. Choose the right words to complete the following sentences. Write the words in the box on the right. apply, capital, citizen, decision, employer, expensive, heavy, rich, signature, teacher, valid, village teacher e.g. A person who teaches students is a …

a. An …. is a person for whom you work. b. An inhabitant of a town or a city is a …. c. She has made the best … about her future job. d. This jacket is not very …., I’m going to buy it. e. Make sure you have a … passport before you leave the country. f. I’m not sure who wrote this letter, it hasn’t got a …. g. A … person is someone who has a lot of money. h. If you want to travel to Austria, you need to … for a visa. i. There are many prosperous farms in this …. j. Paris is the … of France. k. I can’t lift this bag, it’s too ….

1.3. Find the suitable replies to the following questions. Choose from sentences 1-6. Write the number of the reply in the box on the right, like in the example. a. When does she start her new job? b. Do you prefer living in a big city or in the country?

b.

c. How did you find this job?

c.

d. What did you do last night?

d.

e. How many persons are there in your class?

e.

f. Which bus should I take? 44

a.

f.

3

1. You should take the early one, it’s less crowded. 2. I packed my luggage, I’m leaving on holiday this afternoon. 3. She starts in ten days. 4. There are six men and five women. 5. I read about it in a local newspaper. 6. I prefer life in the country, it is more quiet.

2. I Can Work It Out! 2.1. Choose the best way to complete the following sentences. Write the letter of the correct option in the box on the right. 0. You should always … healthy food. a. eat b. ate c. eating d. to eat 1. She … look after the children today, she’s feeling ill. a. can b. cans c. can’t d. don’t can 2. We … to Bucharest yesterday. a. go b. went c. gone d. going 3. Look at … jackets over there, they are very nice. a. that b. this c. these d. those 4. It is … to travel by train than to travel by plane. a. cheaper b. cheap c. more cheap d. much cheap 5. The … thing you can do is to tell her the truth. a. goodest b. gooder c. good d. best 6. They have been married for six years and have three …. a. childrens b. child c. children d. childs 7. I have … very important thing to tell you. a. some b. an c. a d. the 8. Please … the window, it’s so hot in here. a. to close b. don’t close c. close d. not close 9. You can … beautiful photos with this camera, it’s a very good one. a. have b. do c. make d. take 10. We need to … a decision about the best solution to this problem. a. make b. take c. do d. have 11. Yesterday we … some chicken for lunch, it was delicious. a. has b. had c. have d. haved 12. Anna is a very … person, she keeps asking so many questions. a. reliable b. flexible c. curious d. curiosity 13. Fill in this form and then … here, please. a. sign b. signal c. signature d. signed

0.

a

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.

2.2. Use the past tense forms of the verbs in brackets to fill the blanks in the following text. Write the verbs in the boxes on the right. “The people of ancient Egypt highly … 0.(value) family life. They … 1. (treasure) children and … 2. (regard) them as a great blessing. Young boys … 3. (learn) a trade or craft from their fathers or an artisan. Young girls … 4. (work) and … 5. (receive) their training at home with their mothers. Those who … 6. (can) afford it … 7. (send) their sons, from about the age 7, to school to study religion, reading, writing, and arithmetic. There is no evidence that they … 8. (have) schools for girls, but some … 9. (be) home taught to read and write and some even … 10. (become) doctors.” 0. valued

4.

8.

1.

5.

9.

2.

6.

10.

3.

7. 45

3. I Can Use This! Read this postcard from your English friend, Max.

Hi, Alex! ard o f m y Here is a pos tc er y big one, t a v to wn. I t is no ase send me a le P t. i e k li I t bu to wn. Wha t r u yo f o rd a pos tc t a t is the nices h W ? t i is e z si ? Where do n w to r ou y f o par t e venings ? you go in the hearing from to rd a w r o f Look Max , you soon

Reply to Max’s postcard. Answer all his questions. Write your postcard to Max here. _______________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________

4. I See the Point! Write the answers to the following questions in the boxes below. 4.1. What do you think about this test? Which exercise in the test was the most difficult for you? Which was the most interesting? _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ 4.2. How do you like to learn English? _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ 4.3. How important is learning English to you? How can it help you in life? _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ 46


Answer key, Marking, Suggestions Part I Total marks 22 Exercise 1. 1. Marking: 6 marks a. interview b. interest c. course d. television e. made f. children Exercise 1. 2. Marking: 11 marks a. employer b. citizen c. decision d. expensive e. valid f. signature g. rich h. apply i. village j. capital k. heavy Exercise 1. 3. Marking: 5 marks b. 6 c. 5 d. 2 e. 4 f. 1



Part II 

Total marks 23 Exercise 2. 1. Marking: 13 marks 1. c 2. b 3. d 4. a 5. d 6. c 7. c 8. b 9. d 10. a 11. b 12. c 13. a Exercise 2.2. Marking 10 marks 1. treasured 2. regarded 3. learned 4. worked 5. received 6. could 7. sent 8. had 9. were 10. became

Part III 

Marks 33 Suggested marking criteria: C1: relevance to the task 15 marks C2: language accuracy 10 marks C3: coherence of message 5 marks C4: layout 3 marks sample answer: Dear Max, / Hi Max, / Max, Thank you / thanks for your postcard. Here is a postcard of my town. It is a big / small town with many / few houses and / or blocks of flats. The nicest part is th old centre, with its beautiful buildings and nice shops. In the evenings I usually visit my friends, we sometimes go for a walk together. Best wishes / all the best, Alex

Part IV 

Marks: 12 (4 marks / question) open answers 47


Borderou de notare pentru proba scrisă, varianta 1 ã l a n i f a t o N u i c i f o n i d p j a t c n u P 0 1

e i þ c e l f e r o t u A . 4

ã c i t c a r p n î e r a z i l i t U . 3 i º i r i e d þ ã n t i i r l i p b e a D . 2

4 T 3 . p 4 4 2 . p 4 4 1 . p 4 4 3 T 4 p C 3 3 p C 5 p 2 0 C 1 p 1 5 C 1 2 T 2 . p 2 0 1 1 . p 2 3 1 1 T

e þ n i t º o n u C . 1

3 . p 1 5 2 . p 1 1 1 1 . p 1 6

/ t a e r d i a r d c n u a l c r ã e m m u u N N

. . t r r N c 48

) ã r a o i r e t n a a n i g a p e p e t a n o i þ n e m e l i i r e t i r c a e d e v e s a ( u i l r e a t t i o r t c = = T C

MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” Inspectoratul Școlar Judeţean: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Unitatea de învăţământ: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..................................................... Învăţământ secundar inferior Probă scrisă pentru disciplina Limba engleză – Modulul 2 Producerea de mesaje orale și scrise

Numele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Prenumele tatãlui . . . . . . . . . . . . . . . Prenumele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .............................. Anul de studiu . . . . . . . . . . . . . . . . .

Data: an


luna

ziua


Semnătura

Bine ai venit! Acest test îţi oferă posibilitatea să îţi evaluezi și să îţi certifici nivelul cunoștinţelor și deprinderilor la limba engleză. Acest test este structurat în patru părţi, după cum urmează: 1. Demonstrează ceea ce știi! – I Know This! (25% din notă) Această parte va testa în ce măsură înţelegi sensul unor cuvinte și propoziţii în limba engleză. Primul exerciţiu îţi cere să găsești cuvintele potrivite pentru a completa propoziţiile date. Al doilea exerciţiu îţi cere să alegi forma corectă a cuvintelor din paranteză pentru a completa propoziţiile date.. 2. Poţi face! – I Can Work It Out! (25% din notă) Exerciţiile din partea a doua îţi vor cere să utilizezi corect din punct de vedere gramatical cuvinte și structuri. In exerciţiul 2.1. vei completa spaţiile libere dintr-un text punând verbele din paranteze la timpul trecut. Cerinţa exerciţiului 2.2 este să alegi varianta corectă din două variante subliniate. 3. Folosește-ţi cunoștinţele și deprinderile! – I Can Use This! (35% din notă) In partea a treia vei demonstra că știi să formulezi idei în limba engleză. Cerinţa este să răspunzi scrisorii unei prietene. Vei semna scisoarea ta cu numele Gabi deoarece numele tău nu trebuie să apară scris în lucrare. 4. Reflectează! – I See the Point! (15% din notă) La finalul testului vei fi invitat să îţi expimi părerea despre testul acesta, despre felul cum te descurci cu limba engleză și despre cât de utilă crezi că îţi este. Greșelile de limbă nu vor fi depunctate în această parte a testului. Părerile tale vor fi luate în considerare. Exprimă-le sincer și deschis. Nota finală este calculată astfel încât 10% din notă să fie punctajul acordat din oficiu. Câteva sfaturi utile! • Citește cu atenţie cerinţa fiecărui exerciţiu. Trebuie să faci exact ce ţi se cere ca să obţii punctajul acordat. • Studiază exemplul. Îţi arată ce trebuie să faci și tu. • Folosește ciorna pentru a evita ștersăturile. Nu uita să transcrii pe foaia de examen răspunsurile formulate pe ciornă. • Încearcă să dai un aspect îngrijit lucrării. Dacă totuși observi greșeli, taie-le cu o linie și scrie lângă ele, nu peste ele. Răspunsurile trebuie să se vadă clar. • Dacă ai dificultăţi la un exerciţiu, nu pirde vremea, treci la următorul. La final completează toate răspunsurile, chiar dacă nu ești sigur de ele. Există întotdeauna șansa să nimerești răspunsul corect. • Durata acestui test este de două ore, deci nu te grăbi, fii calm și concentrează-te. Noi îţi urăm mult succes!

49

1. I Know This! 1.1. Choose the right words to complete the following sentences. Write the words in the box on the right. send • presents • packing • inhabitants • healthy • difference • currency • cheap • birth • accomodation • valid • visa • town

0. Have you got a … passport? a. You will get some weekly pocket money, plus free … and meals. b. Do I need to apply for a …? c. What is your date and place of …? d. What is the Italian …? It is the Lira. e. These sunglasses are very …. Are they any good? f. You need a balanced diet in order to stay …. g. How many … are there in Amsterdam? h. I need to start …, I’m leaving tomorrow. i. What … have you got for your birthday? j. I finished writing this letter, can you … it for me, please? k. Sara lives in a small …. l. There is no … between your certificate and mine.

h.

0. valid

d.

i.

a.

e.

j.

b.

f.

k.

c.

g.

l.

1.2. Choose the correct form of the words in the brackets to finish each sentence. Write the correct word for each sentence in the box on the right: 0. She has an endless …. a. Their programme is quite …. b. He won’t be … to finish in time. c. I really appreciate her … attitude. d. Is there any … for her to come with us? e. He is a very … person, you will like him. f. The … of success is very high. g. There is a certain … in her eyes. h. They are quite … to help us. i. Your room looks very …. j. This is a test of great ….

50

(curious / curiosity) (flexible / flexibility) (able / ability) (friendly / friendliness) (possible / possibility) (polite / politeness) (probable / probability) (soft / softness) (willing / willingness) (clean / cleanliness) (reliable / reliability)

0. curiosity

d.

a.

e.

h.

b.

f.

i.

c.

g.

j.

2. I Can Work It Out! 2.1. Use the past tense forms of the verbs in brackets to fill the blanks in the following text. Write the verbs in the boxes on the right. e.g. She (start) school last October.

0.

a. They ( pay) for my language course.

a.

b. Ana (do) her homework by herself.

b.

c. I (find) his advice very helpful.

c.

d. Doru (send) me a letter last week.

d.

e. I really (enjoy) looking after their children.

e.

f. The school (go) on a trip yesterday.

f.

g. We (write) a letter to the mayor and we got a reply.

g.

h. Maria (call ) last night to invite us to her birthday party.

h.

i. We (manage) to finish the job in time. j. There (be) many people on the bus this morning. k. Maria (tell ) me all about her new job. She said she liked it. l. I (want) to help him with his luggage but he refused.

started

i. j. k. l.

2.1. Choose the correct words and write them in the boxes on the right. e.g. 0. You mustn’t / don’t have to smoke in the baby’s room.

0.

a. There is a / an very important thing I want to ask you.

a.

b. These / This is not my problem.

b.

c. It takes longer / more long to travel by train than by plane.

c.

d. This is one of the goodest / best films ever.

d.

e. Not drink / Don’t drink any alcohol if you want to drive.

e.

f. She would like to have / take lunch with her friends today.

f.

g. Andra was very busy yesterday, she didn’t do/ make her homework.

g.

h. I have been / was here for a year. i. He maked / made a cake for her birthday. j. I don’t like those / that sunglasses. k. They have many / much books in this library.

mustn’t

h. i. j. k. 51

3. I Can Use This! You received this letter from Lisa.

Dear Alex, I have been here for two months now and I like it very much. My host family are very nice persons and I started teaching the girls some Romanian. Hmm, it sounds like a very difficult language when you hear them trying to speak it. I haven’t heard from you for quite a while. How are things with your new job? How do you get along with your employer? Is it a nice person? I hope you enjoy your job, because I remember how hard you tried to get it! Please give my love to your parents and tell your sister I haven’t forgotten about the dictionary I promissed to buy for her. Write soon, Love, Lisa

Write back to her mentioning the following: • thank Lisa for her letter • make some comments on her news; • answer her questions about your new job; • give her a message from your parents and sister • end the letter • sign it Alex Write your letter here:

_____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________

4. I See the Point! 4.1. Was this test what you expected? Did you think it would be easier or more difficult? _____________________________________________________________________________ 4.2. Are you happy with what you know? Is it enough for you? Do you need to learn more? _____________________________________________________________________________ 4.3. What are some situations in which you can use your English? _____________________________________________________________________________ 52


Answer key, Marking, Suggestions Part I Total marks: 22 Exercise 1.1 (12 marks) a. a b. this c. longer d. best e. don’t drink f. have g. do h. been i. made j. those k. many Exercise 1.2 (10 marks) a. flexible b. able c. friendly d. possibility e. polite f. probability g. softness h. willing i. clean j. reliability



Part II Total marks: 23 Exercise 2.1 (12 marks) a. paid b. did c. found d. sent e. enjoyed f. went g. wrote h. called i. managed j. were k. told l. wanted Exercise 2.2 (11 marks) a. paid b. did c. found d. sent e. enjoyed f. went g. wrote h. called i. managed j. were k. told



Part III 

Marks 33 Suggested marking criteria: C1: relevance to the task 15 marks C2: language accuracy 10 marks C3: coherence of message 5 marks C4: layout 3 marks Sample answer Dear Lisa, Thank you for your letter. I’m glad to hear that you are getting along well with your host family. I like / hate my new job. It’s hard work, but it is well paid. My employer is a strict person, but very fair. My parents are happy to hear that you are OK and they asked me to send their regards. My sister is very pleased about the dictionary and she can’t wait for you to come back. That’s all for now, Look forward to hearing from you soon, Alex

Part IV Total marks: 12 (4 marks / question) Do not penalize language clumsiness in this part. Reward the candidate’s willingness to communicate his/her opinions. 

53


Borderou de notare pentru proba scrisă, varianta 2 ã l a n i f a t o N u i c i f o n i d p j a t c n u P 0 1


ã c i t c a r p n î e r a z i l i t U . 3 i º i r i e d þ ã n t i i r l i p b e a D . 2 e þ n i t º o n u C . 1

4 T 3 . p 4 4 2 . p 4 4 1 . p 4 4 3 T 4 p C 3 3 p C 5 p 2 0 C 1 p 1 5 C 1 2 T 2 . p 2 1 1 1 . p 2 2 1 1 T 2 . p 1 0 1 1 . p 1 2 1

/ t a e r d i a r d c n u a l c r ã e m m u u N N

. . t r r N c 54

) ã r a o i r e t n a a n i g a p e p e t a n o i þ n e m e l i i r e t i r c a e d e v e s a ( u i l r e a t i t o r t c = = T C


EVALUARE

Matematică MODULUL 2 FORME

55

INSTRUCŢIUNI REFERITOARE LA REALIZAREA EVALUĂRII Matematică, Modulul 2 – Forme Cum se face evaluarea? Evaluarea corespunzãtoare Modulului 2, Forme, se va realiza în conformitate cu programa disciplinei, respectiv a modulului, aprobatã prin Ordinul Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii nr. 5735/29.12.2005. Astfel, competenþa generalã care a stat la baza modulului ºi în jurul cãreia se va organiza ºi evaluarea este: determinarea unor proprietãþi/mãrimi cu ajutorul mãsurãtorilor efectuate în situaþii concrete. Se va evalua fiecare competenþã specificã pe baza unor standarde de evaluare, pe care le stabileºte profesorul. De exemplu, un set minimal de asemenea standarde ar putea fi: Standard 1: elevul recunoaºte ºi reprezintã figurile ºi corpurile geometrice în contexte variate. Standard 2: elevul descrie proprietãþile simple ale figurilor ºi corpurilor geometrice. Standard 3: elevul rezolvã probleme, folosind proprietãþi calitative ºi metrice ale figurilor ºi corpurilor geometrice. Performanþele elevilor, raportate la un asemenea set de standarde, se pot uºor diferenþia sau grada. Evaluarea are ca scop identificarea cât se poate de corectã a performanþelor elevilor ºi consemnarea progresului acestora. În realitate vom întâlni douã situaþii oarecum diferite: vom avea de evaluat elevi care au frecventat ºcoala în programul „A doua ºansã” ºi au parcurs (integral sau parþial) modulul 2, dar vom avea de evaluat ºi elevi care se înscriu la un nivel ce presupune cunoaºterea modulului, adicã dovada competenþelor vizate de acesta. În primul caz, în evaluarea finalã vor avea o anumitã pondere notele obþinute pe parcurs (de exemplu 30%), portofoliul elevului (de exemplu 20%) ºi testul final (de exemplu 50%). Testul final se recomandã sã aibã o probã scrisã ºi una oralã. Testul scris a fost exemplificat prin douã modele puse la dispoziþia dumneavoastrã. Mai jos vom da câteva exemple de întrebãri pentru proba oralã. De asemenea, vom recomanda ponderea punctajului dat în testele scrise, în funcþie de un aspect sau altul al competenþelor urmãrite. În celãlalt caz, al elevilor care încep un nivel ce presupune ca Modulul 2 sã fi fost parcurs, se va aplica doar test scris ºi probe orale, dupã modelele amintite deja. Ponderea punctajului acordat în cazul testului scris poate fi, de exemplu: – din oficiu – 10 puncte (sau %) – pentru (reproducerea) cunoºtinþe(lor) – 25 puncte – pentru deprinderi ºi abilitãþi (dovedite) – 25 puncte – pentru aplicaþii – 30 puncte – pentru reflecþii ºi comentarii personale – 10 puncte Anexat, vã punem la dispoziþie ºi un borderou de notare pentru unul din testele de evaluare ale modulului 2. În mod asemãnãtor, la proba oralã se poate face o departajare similarã: – din oficiu – 10 puncte (sau %) – pentru (reproducerea) cunoºtinþe(lor) – 35 puncte – pentru deprinderi ºi abilitãþi (dovedite) – 45 puncte – pentru reflecþii ºi comentarii personale – 10 puncte neavând posibilitatea sã punctãm posibilele aplicaþii, din cauza timpului limitat. În ambele cazuri, profesorul poate elabora un punctaj mai fin, pentru o mai bunã departajare a elevilor în funcþie de performanþa acestora. 

57

MATEMATICĂ  MODULUL 2  FORME

Cum se desfășoară proba orală? Proba oralã presupune un interval de timp de aproximativ 20-25 de minute, acordat fiecãrui elev, timp necesar pregãtirii rãspunsului ºi rãspunsului propriu-zis. Ca ºi în cazul probei scrise, proba oralã va demonstra, pe lângã stãpânirea cunoºtinþelor, existenþa unor deprinderi ºi abilitãþi, precum ºi manifestarea unor atitudini. Profesorul va întocmi subiectele pentru proba oralã þinând cont de competenþele dezvoltate în modul ºi folosind conþinuturile din ghid. Biletele vor conþine câteva întrebãri cu referire la o problemã sau un context anume ºi vor cere elevului sã: – citeascã problema (sau situaþia datã); – analizeze ºi prelucreze informaþiile primite; – delimiteze datele de cerinþe; – caute rãspuns sau rezolvare la cerinþa formulatã; – argumenteze rãspunsul. Este recomandabil, pentru corectitudine, ca aceste aspecte urmãrite sã se oglindeascã în punctajul acordat unui rãspuns. Astfel, un posibil barem poate fi urmãtorul, corelat cu ponderea competenþelor ºi capacitãþilor vizate, aºa cum s-a prezentat mai sus: 

Criterii de apreciere

Punctaj

Detalii

Citirea problemei

10 puncte citeºte ºi înþelege textul problemei

Analiza ºi prelucrarea informaþiilor

– transformã textul printr-un demers deductiv – efectueazã calcule ºi operaþii 45 puncte – face transformãri, dupã caz – reformuleazã problema

Delimitarea datelor 10 puncte extrage corect datele ºi le delimiteazã de cerinþe de cerinþe Rezolvare ºi rãspuns

– gãseºte rezolvare sau o cale prin care se ajunge la soluþie 15 puncte – aratã cã problema nu are soluþii – gãseºte variante de soluþii

Argumentare

10 puncte explicã în cuvinte demersul adoptat

Asemenea bilete de probã oralã pot arãta, de exemplu, astfel:

Variante de bilete pentru proba orală Biletul 1.

a) Deseneazã un cerc ºi un pãtrat în aºa fel încât figurile respective sã aibã 5 puncte comune. b) Cautã un exemplu de figurã geometricã cu trei axe de simetrii. (Sunt douã întrebãri date prin câte un text simplu, dar relevant pentru evaluator. Se verificã cunoaºterea noþiunilor de cerc ºi pãtrat, respectiv de simterie axialã, corectitudinea ºi aspectul estetic al desenelor, ideile de intersecþie ºi de tangenþã, precum ºi deprinderile generale de desen. Problema de la a) permite mai multe rezolvãri, mai multe situaþii în care se îndeplinesc condiþiile. Elevul are ºansa sã-ºi argumenteze rezolvãrile, sã prezinte modul în care a ajuns la soluþie ºi sã indice posibile aplicaþii.)

58


Biletul 2.

a) Douã triunghiuri sunt asemenea dupã raportul 1:3. Deseneazã o asemenea situaþie ºi explicã ce înseamnã asemãnarea acestor figuri din punctul de vedere al laturilor ºi al unghiurilor. b) Un dreptunghi are lungimea de 12 m, iar lãþimea de 3 ori mai micã. Aflã cât este aria dreptunghiului.

Biletul 3.

a) Deseneazã un romb. Prezintã proprietãþile laturilor, unghiurilor ºi diagonalelor rombului, explicând pe desen ceea ce aminteºti. b) Un cub cu muchia de 3 cm este micºorat pânã când muchiile se înjumãtãþesc. Calculeazã volumul cubului original ºi al celui micºorat. Ce observi?

Biletul 4.

a) Un triunghi ABC este transformat, prin simetrie axialã faþã de o dreaptã paralelã cu latura BC, în triunghiul A’B’C’. Construieºte un desen prin care reprezinþi situaþia de mai sus. Aratã elementele invariante ale acestei transformãri. b) Douã unghiuri adiacente au împreunã mãsura de 68° 24’, dar unul este de 3 ori mai mare decât celãlalt unghi. Calculeazã mãsurile unghiurilor respective. Exemplele de mai sus se pot folosi ca model pentru subiecte de probã oralã, dar ele pot fi înlocuite cu alte teme ºi probleme, care i se par relevante profesorului. Propunem, în continuare, un borderou de notare a probei orale, de asemenea, cu titlu orientativ.

59


Borderou de notare la proba orală Nr. crt.

60

Numele ºi prenumele

Punctaj Citire Prelucrare Soluþie

Din Punctaj Nota Argument oficiu final

MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” – ÎNVĂŢĂMÂNT SECUNDAR INFERIOR

Numele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .


Prenumele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Prenumele tatãlui . . . . . . . . . . . . . . .

Probă scrisă pentru disciplina Matematică – Modulul 2

Forme

.............................. Anul de studiu . . . . . . . . . . . . . . . . .

Data: an

luna

ziua


Semnătura

Corector 1 Corector 2 Președinte Bun venit! Un test de evaluare este ca și privitul în oglindă. El servește la a ne face o imagine despre ce e în ordine și ce nu. Ne ajută să vedem cât știm, ce știm să facem cu ceea ce știm și ne îndeamnă la reflecţie. Este foarte important ca tot ceea ce am învăţat și știm deja să putem folosi, să putem aplica în diverse situaţii. Profesorul vă va îndruma în ceea ce privește cerinţele acestui test. Fiţi atenţi la modul în care vă folosiţi timpul alocat. Succes!

1. Demonstrează ceea ce știi! 1.1. Rezultatul oricãrei mãsurãtori foloseºte ºi unitãþi de mãsurã. Stabileºte corespondenþa între elementele celor douã coloane, dupã modelul de mai jos. Arie

Kilogramul (kg)

Lungime

Metrul pãtrat (m2)

Masã

Metrul (m)

Timp

Metrul cub (m3)

Volum

Secunda (s)

1.2. Deseneazã un triunghi ABC ºi un segment MN paralel cu latura BC. Mãsoarã (cu liniarul) lungimile laturilor triunghiului ABC ºi ale triunghiului AMN. – Poþi obþine rapoarte egale (sau aproximativ egale) din valorile citite dupã mãsurare? – Dacã da, ce poþi spune despre aceste douã triunghiuri?

61

1.3. Deseneazã un cub, notat cu ABCDMANPQ. Completeazã, în tabelul alãturat, rubricile pregãtite.

Vârfuri Muchii Feþe Diagonale

1.4. Douã unghiuri adiacente au mãsurile de 28° 31' 44'', respectiv 17° 29' 50''. Ce mãsurã are suma lor?

1.5. Avem mai jos desenele a douã figuri geometrice simple. Aminteºte-þi cele mai importante proprietãþi ale acestora ºi completeazã spaþiile libere din enunþurile de mai jos. (Poþi introduce notaþii, poþi completa desenul cu diagonalele etc.)

Laturile dreptunghiului sunt

. Unghiurile dreptunghiului sunt

. Diagonalele dreptunghiului sunt Laturile pãtratului sunt

.

. Unghiurile pãtratului sunt . Diagonalele pãtratului sunt

.

1.6. Suma unghiurilor într-un triunghi este de 360o. Cât este suma unghiurilor unui patrulater (convex)?

62

2. Poţi face! 2.1. Aproximeazã lungimea liniei curbe din desen, folosindu-te de punctele date, de un liniar ºi de puþinã fantezie. a) Exprimã rezultatul obþinut în cm, apoi în m: b) Cum ai putea avea o aproximaþie mai bunã?

cm,

m.

2.2. A ºi B sunt douã localitãþi legate printr-o reþea (simetricã!) de drumuri. În câte moduri diferite se poate ajunge din A în B?

2.3. Pe schiþa alãturatã poþi citi dimensiunile unei locuinþe. a) Calculeazã pe rând ariile încãperilor ºi completeazã: Baia Bucãtãria Camera de zi Dormitorul Terasa

b) Înãlþimea pereþilor este de 2,70 m. Poþi afla volumul total al încãperilor? (Terasa nu este acoperitã!)

2.4. Din niºte dale de beton, care cântãresc 175 kg fiecare, se paveazã o anumitã suprafaþã, folosind 32 de asemenea dale. Camionul închiriat pentru transportul dalelor poate fi încãrcat cu 5t la un drum. Câte drumuri vor fi necesare pentru a transporta dalele?

63

2.5. Scara unei hãrþi turistice este de 1:15000. Alege de mai jos rãspunsul corect la întrebarea: cât corespunde în teren unui drum de 4 cm, mãsurat pe hartã? a) 60m

b) 6km

c) 600m

d) 6m

2.6. Drumul parcurs între douã localitãþi a durat 1,3 ore. Completeazã urmãtorul enunþ astfel încât sã fie adevãrat: Cãlãtoria a durat

decât 1 orã ºi 20 de minute.

3. Folosește-ţi cunoștinţele și deprinderile! 3.1. Sã reluãm schiþa de la problema 2.3. Pãstrãm aceleaºi dimensiuni, inclusiv înãlþimea de 2,70m a încãperilor, dar sã mai presupunem urmãtoarele:

– baia are un geam de 0,8 m2; – bucãtãria are un geam de 1,2 × 1,6 m; – camera de zi are un geam de 2 × 1,6 m; – dormitorul are un geam de 1,2 × 1,6 m ºi un altul de 3,2 m2, spre terasã; – toate uºile sunt de 2,4 m2. O gãleatã de vopsea lavabilã acoperã aproximativ 80m2 de perete, într-un singur strat. Câte gãleþi vor fi necesare pentru vopsirea locuinþei, în douã straturi? (Atenþie la tavan!)

3.2. În coloana de mai jos, un termen nu este la locul lui. Încearcã sã-l gãseºti ºi motiveazã rãspunsul tãu: – CERC – PÃTRAT – TRIUNGHI – SIMETRIE – ELIPSÃ – TRAPEZ ISOSCEL

pentru cã:

3.3. Redãm mai jos o figurã binecunoscutã, pe care sigur aþi mai vãzut-o. Considerãm întregul cerc (mai precis, disc), figura albã ºi figura neagrã. Problema noastrã este sã comparãm perimetrele acestor trei figuri. Scrie aici concluzia ta ºi explicã modul în care te gândeºti:

4. Reflectează! 4.1. Rãspunde la întrebãri!

a) Existã diferenþã între „a mãsura” ºi „a calcula”?

b) Putem gãsi exemple din viaþa cotidianã când mãsurãm ºi când calculãm ceva? c) Care procedeu este mai exact, mãsuratul sau calculul? Putem da un rãspuns sigur?

64


Barem de corectare pentru proba scrisă, varianta 1 Introducere

Acest test de evaluare îºi propune sã furnizeze informaþii despre modul în care competenþa generalã, respectiv competenþele specifice vizate prin acest modul sunt formate la elev. Reamintim cã în modulul intitulat „Forme”, competenþa generalã urmãritã este determinarea unor proprietãþi/mãrimi cu ajutorul mãsurãtorilor efectuate în situaþii concrete, dezvoltatã în trei competenþe specifice astfel: – Recunoaºterea ºi reprezentarea figurilor ºi corpurilor geometrice; – Descrierea proprietãþilor simple ale unor figuri ºi corpuri geometrice; – Rezolvarea unor probleme practice utilizând proprietãþi calitative sau metrice ale unor figuri ºi corpuri geometrice. Standardele de performanþã la care ne raportãm ºi în acest modul sunt cele prevãzute în programa disciplinei. Printre acestea apare în mod expres aplicaþia în ºi prin probleme cu caracter ºi conþinut practic. Testul de evaluare este un „test iniþial”, destinat evaluãrii acelor elevi care nu au parcurs modulul. El se poate utiliza – parþial sau în întregime – ºi ca „test final”, dar evaluarea unui elev care a participat la diverse activitãþi de învãþare va însemna ºi evaluare oralã, evaluare prin probã practicã ºi aprecierea portofoliului realizat în timpul semestrului. Testul este propus ca probã scrisã, deºi parte din exerciþiile prezentate se pot da ºi la o probã de evaluare oralã. Elevul poate scrie direct pe formularul de test, mai ales cã la unele probleme acest lucru este chiar cerut.

Structura testului de evaluare

Testul are 4 pãrþi oarecum distincte, notate cu 1, 2, 3 ºi 4. Ponderea acestor pãrþi nu este aceeaºi, nici ca numãr de exerciþii, nici ca aport la nota finalã. Partea 1, prin 6 exerciþii-întrebãri, propune verificarea unor cunoºtinþe de bazã care se regãsesc în modul, fãrã sã aibã pretenþia de a face un inventar complet al acestor cunoºtinþe. Partea 2 conþine tot 6 itemi, însã dificultatea acestora este mai mare. Întrebãrile ºi problemele din acest bloc sunt orientate spre aplicaþiile imediate ale cunoºtinþelor, spre utilizarea lor în anumite scopuri. Cunoºtinþele de care avem nevoie aici nu sunt doar acelea pe care le-a vizat blocul 1. Mai mult decât decâ t în primul bloc, în acest pasaj accentul cade ºi pe operaþii ºi pe raþionament. Problemele nu sunt complicate, dar necesitã o analizã ºi prelucrare. Partea notatã cu 3 în acest test de evaluare, compusã din 3 itemi, adânceºte mai mult latura de raþionament ºi de înþelegere mai profundã a lucrurilor. Prima problemã este de calcul, dar pretinde organizare ºi prelucrare din partea elevului. A doua ºi a treia problemã nu au acelaºi caracter calculatoriu. Ultima parte, 4, cu un singur exerciþiu, este o invitaþie la reflecþie adresatã elevului ºi vrea sã surprindã capacitatea, sau obiºnuinþa celui evaluat, de a practica gândirea reflexivã.

Bareme

Propunem ca ponderea acestor pãrþi în alcãtuirea notei finale (care poate fi nota obiºnuitã sau un punctaj anume, stabilit de profesor) sã fie urmãtoarea: – „din oficiu” – 10% (1 punct) – Partea 1 – 20% (2 puncte) – Partea 2 – 30% (3 puncte) – Partea 3 – 25% (2,5 puncte) – Partea 4 – 15% (1,5 puncte) Notarea exerciþiilor din cadrul fiecãrui bloc este la latitudinea profesorului, în funcþie de dificultatea ºi complexitatea respectivului item. 65


Se recomandã ca profesorul sã aprecieze ºi sã noteze, pe lângã corectitudinea în sine, desenele ºi aspectul estetic, claritatea exprimãrii ºi modul în care elevul argumenteazã sau nu. De asemenea, se pot acorda fracþiuni de notã dacã rezultatele sau demersul elevului nu sunt complete. Pentru uºurarea corectãrii testelor, avem mai jos rezultatele unor exerciþii propuse. Astfel: – la exerciþiul 1.4. avem mãsura de 46° 1’ 34’’; – la exerciþiul 2.2. avem 11 drumuri; – la exerciþiul 2.3. avem: pentru baie 5,72m2, pentru bucãtãrie 11,96m2, pentru camera de zi 7,82m2, pentru dormitor 15,96m2, iar pentru terasã 13,34m2; – la exerciþiul 2.3., punctul b), primim 111,942m3; – la exerciþiul 2.4. avem 2 drumuri; – la exerciþiul 3.1. primim o suprafaþã totalã de 136,86m2, ceea ce va însemna 273,72m2 în douã straturi, deci 4 gãleþi de vopsea; – la exerciþiul 3.3. perimetrele cerute sunt egale.

Unele exerciþii, spre exemplu 3.1., permit notarea diferenþiatã a performanþelor elevilor, în funcþie de cât ºi cum au reuºit aceºtia sã rezolve din întrebãri. Profesorul poate continua exerciþiul cu întrebãri suplimentare sau, dimpotrivã, poate scurta problema, dacã considerã. De asemenea, poate compune probleme ºi întrebãri similare cu cele utilizate în acest test. Profesorul va oferi elevilor indicaþiile necesare pentru parcurgerea testului. Dacã considerã, poate permite folosirea calculatoarelor de buzunar. Este deosebit de important sã se asigure elevilor un feedback privind rezultatele obþinute ºi aspectele care trebuie îmbunãtãþite.

66


Borderou de notare pentru proba scrisă, varianta 1 ã a l t o a n i N f u n i i c i D f o 1 i . i þ 4 c e l . f 3 e 3 R . 2 . 4 3 1 . 3 i 4 i . þ 2 a c i l 3 . p 2 A . 2 . 3 2 1 . 2 1 . 3 i þ 6 ã . t 2 i l i b 4 . a 2 , i r 3 e . d 2 n i r 6 . p 1 e D 4 . . 2 1 2 . 1 2 . 3 5 . e 2 þ n i t 6 º . o 1 n 5 u . C 1 . 1 3 . 1 1 . 1

i i r ã r c u l l u r ã m u N

. . t r r N c 67


Numele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .


Prenumele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .


Probă scrisă pentru disciplina Matematică – Modulul 2

Forme

.............................. Anul de studiu . . . . . . . . . . . . . . . . .

Data: an

luna

ziua


Semnătura

Corector 1 Corector 2 Președinte Bun venit! Un test de evaluare este ca și privitul în oglindă. El servește la a ne face o imagine despre ce e în ordine și ce nu. Ne ajută să vedem cât știm, ce știm să facem cu ceea ce știm și ne îndeamnă la reflecţie. Este foarte important ca tot ceea ce am învăţat și știm deja să putem folosi, să putem aplica în diverse situaţii. Profesorul vă va îndruma în ceea ce privește cerinţele acestui test. Fiţi atenţi la modul în care vă folosiţi timpul alocat. Succes!

1. Demonstrează ceea ce știi! 1.1. Completeazã urmãtoarele propoziþii cu unitãþile de mãsurã potrivite. a) Suprafaþa României este de aproximativ 250.000 b) O tabletã de medicament conþine 250 c) O canistrã conþine 20 d) Un

de substanþã activã.

de benzinã.

înseamnã 365 de

e) Lungimea gardului care înconjoarã grãdina este de 120

1.2. Deseneazã un triunghi ABC ºi mãsoarã (cu liniarul) lungimile celor trei laturi.

– Construieºte un triunghi care are laturile de douã ori mai mici decât laturile primului triunghi. – Ce relaþie existã, în acest caz, între cele douã triunghiuri?

69

1.3. Deseneazã o piramidã patrulaterã, notatã cu VABCD. Completeazã, în tabelul alãturat, rubricile pregãtite.

Vârfuri Muchii Feþe Diagonale

1.4. Douã unghiuri a cãror sumã este de 90° se numesc unghiuri complementare. Cât este complementul unui unghi cu mãsura de 28° 31' 44''?

1.5. Avem mai jos desenele a douã figuri geometrice simple. Aminteºte-þi cele mai importante proprietãþi ale acestora ºi completeazã spaþiile libere din enunþurile de mai jos. (Poþi introduce notaþii, poþi completa desenul cu diagonalele etc.)

Laturile paralelogramului sunt

. Unghiurile paralelogramului sunt

. Diagonalele paralelogramului sunt Laturile pãtratului sunt

. Unghiurile pãtratului sunt

. Diagonalele pãtratului sunt

2. Poţi face! 2.1. Aproximeazã aria figurii determinatã de segmentul AB ºi curba ACB din desen, folosindu-te de liniile ajutãtoare. Încearcã o aproximare prin lipsã, apoi una prin adaos. a) Exprimã rezultatele obþinute.

70

.

.

b) Cum ai putea avea o aproximaþie mai bunã? c) Gãseºte, prin calcul, o valoare pentru aria haºuratã din figura alãturatã.

2.2. Dacã traversezi intersecþia în diagonalã (ceea ce este, de fapt, interzis!), câºtigi ceva în lungime. Încearcã sã apreciezi cât, indicând rãspunsul corect din cele de mai jos. a) mai puþin de 1 m b) între 2m ºi 3m c) între 1m ºi 2m d) între 3m ºi 4m e) între 4m ºi 5m

2.3. Redãm în tabelul de mai jos distanþele (în km) dintre câteva localitãþi din România. Sibiu Baia Mare Iaºi Bucureºti Timiºoara

Sibiu 0 368 608 315 278

Baia Mare 368 0 481 625 363

Iaºi 608 481 0 393 734

Bucureºti 315 625 393 0 562

Timiºoara 278 363 734 562 0

a) Presupunem cã suntem în Baia Mare. Aranjeazã distanþele oraºelor faþã de Baia Mare în ordine crescãtoare.

b) Câþi km are un circuit care trece o singurã datã prin fiecare localitate?

c) Gãseºte distanþele totale la urmãtoarele douã circuite: – Baia Mare – Iaºi – Bucureºti – Sibiu – Timiºoara – Baia Mare. Distanþa totalã: – Baia Mare – Timiºoara – Sibiu – Bucureºti – Iaºi – Baia Mare. Distanþa totalã: d) Presupunem cã într-o zi putem conduce doar 500 km. Dintre circuitele de mai sus, pe care îl putem parcurge în 4 zile?

2.4. Scara unei hãrþi turistice este de 1:10000. Alege de mai jos rãspunsul corect la urmãtoarea întrebare: cât corespunde în teren unui drum de 4 cm, mãsurat pe hartã? a) 40m

b) 4km

c) 400m

d) 4m

71

3. Folosește-ţi cunoștinţele și deprinderile! 3.1. Figura din desenul de mai jos se roteºte cu 90°, de trei ori consecutiv, în sensul acelor de ceasornic. Aceeaºi figurã se roteºte apoi cu 90° în sensul contrar al acelor de ceasornic. Deseneazã figurile astfel obþinute.

Încearcã sã explici ce s-a întâmplat în urma celor douã transformãri.

3.2. În coloana de mai jos un termen nu este la locul lui. Încearcã sã-l gãseºti ºi motiveazã rãspunsul tãu: – ASEMÃNARE – PÃTRAT – CONGRUENÞÃ – SIMETRIE – TRANSLAÞIE – ROTAÞIE

pentru cã:

3.3. Redãm mai jos o figurã binecunoscutã, pe care sigur aþi mai vãzut-o. Considerãm întregul cerc (mai precis, disc), figura albã ºi figura neagrã. Problema noastrã este sã comparãm perimetrele acestor trei figuri.

4. Reflectează! 4.1. Rãspunde la întrebãri!

a) Existã diferenþã între „a mãsura” ºi „a calcula”?

Scrie aici concluzia ta ºi explicã modul în care te gândeºti:

b) Putem gãsi exemple din viaþa cotidianã când mãsurãm ºi când calculãm ceva? c) Care procedeu este mai precis sau mai exact, mãsuratul sau calculul? Putem da un rãspuns sigur?

72


Barem de corectare pentru proba scrisă, varianta 1 Introducere

Acest test de evaluare îºi propune sã furnizeze informaþii despre modul în care competenþa generalã, respectiv competenþele specifice vizate prin acest modul sunt formate la elev. Reamintim cã în modulul intitulat „Forme”, competenþa generalã urmãritã este determinarea unor proprietãþi/mãrimi cu ajutorul mãsurãtorilor efectuate în situaþii concrete, dezvoltatã în trei competenþe specifice astfel: – Recunoaºterea ºi reprezentarea figurilor ºi corpurilor geometrice; – Descrierea proprietãþilor simple ale unor figuri ºi corpuri geometrice; – Rezolvarea unor probleme practice utilizând proprietãþi calitative sau metrice ale unor figuri ºi corpuri geometrice. Standardele de performanþã la care ne raportãm ºi în acest modul sunt cele prevãzute în programa disciplinei. Printre acestea apare în mod expres aplicaþia în ºi prin probleme cu caracter ºi conþinut practic. Testul de evaluare este un „test iniþial”, destinat evaluãrii acelor elevi care nu au parcurs modulul. El se poate utiliza – parþial sau în întregime – ºi ca „test final”, dar evaluarea unui elev care a participat la diverse activitãþi de învãþare va însemna ºi evaluare oralã, evaluare prin probã practicã ºi aprecierea portofoliului realizat în timpul semestrului. Testul este propus ca probã scrisã, deºi parte din exerciþiile prezentate se pot da ºi la o probã de evaluare oralã. Elevul poate scrie direct pe formularul de test, mai ales cã la unele probleme acest lucru este chiar cerut.

Structura testului de evaluare

Testul are 4 pãrþi oarecum distincte, notate cu 1, 2, 3 ºi 4. Ponderea acestor pãrþi nu este aceeaºi, nici ca numãr de exerciþii, nici ca aport la nota finalã. Partea „1”, prin 5 exerciþii-întrebãri, propune verificarea unor cunoºtinþe de bazã care se regãsesc în modul, fãrã sã aibã pretenþia de a face un inventar complet al acestor cunoºtinþe. Partea „2” conþine tot 5 itemi, însã dificultatea acestora este mai mare. Întrebãrile ºi problemele din acest bloc sunt orientate spre aplicaþiile imediate ale cunoºtinþelor, spre utilizarea lor în anumite scopuri. Cunoºtinþele de care avem nevoie aici nu sunt doar acelea pe care le-a vizat blocul „1”. Mai mult decât în primul bloc, în acest pasaj accentul cade ºi pe operaþii ºi pe raþionament. Problemele nu sunt complicate, dar necesitã o analizã ºi prelucrare. Partea notatã cu „3” în acest test de evaluare, compusã din 3 itemi, adânceºte mai mult latura de raþionament ºi de înþelegere mai profundã a lucrurilor. Problemele sunt de raþionament, nu de calcul. Ultima parte, „4”, cu un singur exerciþiu, este o invitaþie la reflecþie adresatã elevului ºi vrea sã surprindã capacitatea, sau obiºnuinþa celui evaluat, de a practica gândirea reflexivã.

Bareme

Propunem ca ponderea acestor pãrþi în alcãtuirea notei finale (care poate fi nota obiºnuitã, sau un punctaj anume, stabilit de profesor) sã fie urmãtoarea: – „din oficiu” – 10% (1 punct) – Partea 1 – 20% (2 puncte) – Partea 2 – 30% (3 puncte) – Partea 3 – 25% (2,5 puncte) – Partea 4 – 15% (1,5 puncte) Notarea exerciþiilor din cadrul fiecãrui bloc este la latitudinea profesorului, în funcþie de dificultatea ºi complexitatea respectivului item. 73


Se recomandã ca profesorul sã aprecieze ºi sã noteze, pe lângã corectitudinea în sine, desenele ºi aspectul estetic, claritatea exprimãrii ºi modul în care elevul argumenteazã sau nu. De asemenea, se pot acorda fracþiuni de notã dacã rezultatele sau demersul elevului nu sunt complete. Pentru uºurarea corectãrii testelor, avem mai jos rezultatele unor exerciþii propuse. Astfel: – la exerciþiul 1.4. avem mãsura de 61° 28’ 16’’; – la exerciþiul 2.1. avem 4 unitãþi de arie, respectiv 6, la cele douã aproximãri; – la exerciþiul 2.1, c) avem 16 m2 – la exerciþiul 2.2. avem 10 m de parcurs în loc de 14 m, deci chiar 4 m diferenþã (considerãm corecte rãspunsurile d) sau e)); – la exerciþiul 2. 3. avem acelaºi rezultat la punctul c), 1830 km.

Acest ultim exerciþiu este un exemplu de problemã care se preteazã la o verificare oralã ºi oferã ºansa unor discuþii cu elevii. Acesta permite totodatã notarea diferenþiatã a performanþelor elevilor, în funcþie de cât ºi cum au reuºit aceºtia sã rezolve din întrebãri. Profesorul poate continua exerciþiul cu întrebãri suplimentare sau, dimpotrivã, poate scurta problema, dacã considerã. De asemenea, poate compune probleme ºi întrebãri similare cu cele utilizate în acest test. Profesorul va oferi elevilor indicaþiile necesare pentru parcurgerea testului. Dacã preferã, poate permite folosirea calculatoarelor de buzunar. Este deosebit de important sã se asigure elevilor un feedback privind rezultatele obþinute ºi aspectele care trebuie îmbunãtãþite.

74


Borderou de notare pentru proba scrisă, varianta 2 a ã l t o a n i N f u n i i c i D f o 1 i . i þ 4 c e l . f 3 e 3 R . 2 . 4 3 1 . 3 i 4 i . þ 2 a c i l 3 . p 2 A . 2 . 3 2 1 . 2 1 . 3 i þ 6 . ã t 2 i l i b 4 . a 2 , i r 3 e . d 2 n i r 6 . p 1 e D 4 . . 2 1 2 . 1 2 . 3 5 . e 2 þ n i t 6 . º 1 o n 5 u . C 1 . 1 3 . 1 1 . 1

i i r ã r c u l l u r ã m u N

. . t r r N c 75


EVALUARE

Știinţe MODULUL 2 Tehnologia și viaţa

77

INSTRUCŢIUNI REFERITOARE LA REALIZAREA EVALUĂRII EVALUĂRII Știinţe, Modulul 2 – Tehnologia și viaţa Cum sunt pregătiţi elevii pentru evaluare? Testul de evaluare de modul este construit având ca reper competenþa generalã a modulului: Aplicarea conceptelor, legilor, principiilor specifice ºtiinþelor în viaþa cotidianã. Având în vedere competenþa competenþa generalã evaluatã, este bine dacã proba de evaluare conþine o sarcinã experimentalã sau o lucrare practicã, a cãrei temã sã fie aleasã în funcþie de posibilitãþile materiale specifice ºcolii. Ponderea acestei lucrãri practice este 75% din totalul punctajului, sarcinile intermediare, operaþiile experimentale, experimentale, manevrarea aparaturii furnizând elementele necesare evaluãrii fiecãrei competenþe specifice. Pentru ca stress-ul pe care orice evaluare îl induce elevului sã fie diminuat este bine ca, înainte de evaluarea finalã de modul, sã se organizeze o activitate de evaluare similarã (ca structurã ºi scenariu) celei finale de modul. Înainte de începerea testului propriu-zis este important sã atenþionaþi elevii referitor la structura testului, la faptul cã fiecare secvenþã a testului vizeazã anumite competenþe specifice ºi cã primul pas pentru abordarea cu succes a testului este lectura atentã a enunþului, urmatã de o reflecþie asupra semnificaþiei cerinþei. Aceastã atenþionare asupra lecturii atente a textului le permite sã distingã datele cunoscute de datele necunoscute, respectiv sã sesizeze corect relaþia cauzã-efect în fiecare situaþie contextualã. Testul este structurat pe patru niveluri corespunzãtor taxonomiei lui Bloom. Primul nivel, cunoaºtere/recunoaºtere a unor concepte, legi, principii – secvenþa iniþialã: Demonstreazã ceea ce ºtii! conþine 3 itemi închiºi, 2 de tipul cu alegere multiplã ºi unul de recunoaºtere, acest numãr de itemi având o pondere de cca. 25% din nota finalã. Celelalte niveluri: aplicare – Poþi face!, – respectiv analizã ºi sintezã – Foloseºte-þi cunoºtinþele ºi deprinderile! – vizeazã deprinderile practice ºi utilizarea cunoºtinþelor ºi deprinderilor în contexte diverse ºi cuprind 4, respectiv 7 itemi. Numãrul mai mare de itemi pentru utilizarea cunoºtinþelor ºi deprinderilor este determinat de specificul acestui modul centrat pe aplicarea cunoºtinþelor ºi deprinderilor elevilor. Deºi unii itemi sunt de tip alegere multiplã sau completare de enunþ lacunar, aceºtia se adreseazã unor situaþii practice, experimentale, care permit evaluarea deprinderilor elevilor de a soluþiona teme experimentale. Ultimul nivel: transfer – Reflecteazã! – este cel mai înalt ºi cuprinde 3 itemi deschiºi, care vizeazã atitudinile ºi formularea unei argumentãri, susþinerea argumentatã a unei poziþii personale. 

Scopuri Evaluarea de modul presupune evaluarea competenþei generale a modulului. Ea se realizeazã prin evaluarea fiecãrei competenþe specifice pe baza standardelor de evaluare prestabilite. Modulul Tehnologia ºi viaþa se încheie cu un test de evaluare de final, ai cãrui itemi se recomandã sã conþinã ºi o sarcinã experimentalã sau o lucrare practicã. Testul de evaluare de modul a fost construit pornind de la urmãtoarele elemente: a) competenþa generalã a modulului ºi competenþele specifice corespunzãtoare; b) lista de conþinuturi – temele capitolelor modulului 2. Instrumentul de lucru utilizat pentru a obþine structura testului ºi numãrul de itemi pentru fiecare nivel (cunoaºtere, înþelegere, aplicare ºi transfer) a fost matricea de specificaþii. Deoarece acest modul are un accentuat caracter practic, aplicativ, numãrul maxim de itemi este corespunzãtor nivelului de aplicare a conceptelor, deprinderilor în diferite situaþii contextuale, respectiv transferul cunoºtinþelor, deprinderilor în situaþii concrete, selectate din experienþa cotidianã a cursanþilor. 

79

ȘTIINŢE  MODULUL 2  TEHNOLOGIA ȘI VIAŢA

Proceduri de evaluare Testul de evaluare de modul este un test scris. Aplicarea lui are durata de douã ore – timp de lucru efectiv pentru elev. Fiecare elev va primi paginile cu testul de evaluare. Înainte de a începe rezolvarea cerinþelor, fiecare elev va completa secvenþele de identificare (a unitãþii ºcolare, respectiv personale). De asemenea, este bine sã citiþi ºi dumneavoastrã odatã cu elevii textul de întâmpinare aflat înaintea testului propriu-zis. Cu acest prilej le puteþi oferi toate informaþiile de care au nevoie referitoare la durata testului, timpul de lucru, modul de redactare/completare a rãspunsurilor ºi, de asemenea, le veþi rãspunde întrebãrilor, solicitãrilor specifice, astfel încât sã vã asiguraþi de faptul cã toþi au înþeles corect ºi complet ceea ce au de fãcut. Fiecãrui item i se acordã acelaºi numãr de puncte. 

Activitate practică Pe o tãviþã sunt expuse urmãtoarele ustensile de laborator: cilindru gradat, pahar Berzelius, pâlnie, hârtie de filtru, cristalizator, eprubete, cleºte, trepied, spirtierã, sitã de azbest, baghetã, alimentator didactic, conductori de legãturã, ampermetru, voltmetru, cutie cu rezistenþe, baghete de sticlã, baghete de ebonitã, electroscop, termometre, metru de tâmplar, cronometru, metru de croitorie, riglã, hârtie milimetricã, baterii electrice, balanþã. Pe o altã tãviþã se dau urmãtoarele substanþe ºi/sau materiale: apã, sare, ulei, ceai cu flori de tei, nisip, grâu, cilindri metalici, corpuri cu forme oarecare etc. Elevul va alege dintre materialele avute la dispoziþie – ustensile de laborator, aparate ºi instrumente, substanþe ºi/sau materiale – pe acelea pe care le considerã utile pentru a realiza un experiment. Evident, temele ºi materialele didactice puse la dispoziþie vor fi alese în funcþie de dotarea laboratoarelor de ºtiinþe din fiecare ºcoalã. Pe parcursul derulãrii probei practice, profesorul va avea în vedere urmãtoarele aspecte: – Elevul alege materiale didactice ºi corpuri/substanþe/materiale care se încadreazã într-o temã clarã. – Elevul numeºte corect ustensilele, aparatele, instrumentele alese ºi precizeazã utilitatea lor. – Elevul motiveazã corect alegerea fãcutã, respectiv cauza alegerii ºi modul în care le va utiliza. – Elevul realizeazã montajul experimental/gruparea materialelor corect, logic. – Elevul are deprinderi de utilizare corectã a materialului didactic avut la dispoziþie: citeºte perpendicular indicaþiile aparatelor/instrumentelor de mãsurã, orienteazã corect microscopul spre sursa de luminã, manipuleazã corect substanþele etc. – Elevul efectueazã experimentul cu materialele alese. – Elevul efectueazã, dacã este cazul, calcule, descrie ceea ce a observat, deseneazã o schiþã/schemã a experimentului, formuleazã concluzia experimentului. – Elevul apreciazã calitatea propriului demers, cât de mulþumit este de ceea ce a realizat, ce ar îmbunãtãþi/schimba dacã ar reface experimentul, care au fost situaþiile/elementele de nesiguranþã, ce ºi cât de mult a învãþat din aceastã activitate practicã. 

Exemplu de aplicaţie posibilă 

80

1. Realizeazã amestecuri folosind ustensilele de laborator date. 2. Alege metoda adecvatã pentru separarea amestecurilor ºi noteazã definiþia. 3. Ordoneazã etapele prin care trec aceste substanþe pentru a fi separate. 4. Realizeazã experimental douã dintre aceste metode de separare cu ajutorul ustensilelor de laborator. 5. Noteazã ce ai obþinut (rezultatele). 6. Numeºte ºi alte substanþe care pot fi separate prin cele patru metode de separare ºi dã exemple unde pot fi utilizate.


Evaluarea procesului de învãþare: – sã fie autenticã (apropiatã de ceea ce mãsurãm); – sã observãm ceea ce se petrece pe durata învãþãrii, sã mãsurãm învãþarea activã; – sã evaluãm astfel încât aceastã evaluare sã-i înveþe ceva pe elevi (evaluare formativã); – sã-l ajute pe elev sã înveþe atât cunoºtinþe, cât ºi comportamente, atitudini; – evaluare bunã = criterii clare, cunoscute de cei care învaþã. Indicatorii de performanþã: – evidenþiazã aspecte ale performanþei, care sunt urmãrite pe trei niveluri; – pot fi folosiþi atât de profesori, cât ºi de cei care învaþã; – creaþi în funcþie de sarcina specificã de lucru, de tipul de activitate de învãþare; – nu existã indicatori de performanþã general valabili pentru toate metodele didactice, pentru toate tehnicile de lucru, pentru toate activitãþile de învãþare; – nu mai mult de 5 indicatori/criterii de performanþã; – indicatorii de performanþã sã fie ca numãr mic, dar relevanþi. Exemple: 1. Evaluarea unei discuþii/dezbateri Indicatori

Foarte slab – intervine intervine numai numai la solicitarea expresã a profesorului (cu Participare rãspunsuri incomplete); – reproduce reproduce informaþ informaþii ii numai la solicitarea expresã a profesorului;

Mediu – îºi asumã asumã în activita activitate te roluri facile; – completeaz completeazãã informaþii informaþii emise de alþi colegi;

– sarcina sarcina a fost înþeleasã înþeleasã – sarcina sarcina a fost înþeleas înþeleasã; ã; Concentrare parþial; întrebãri de adresat; adresat; – are puþine puþine întrebãr întrebãri; i; pe sarcina – nu are întrebãri de lucru – în majoritate majoritateaa timpului timpului – nu este tot tot timpul timpul atent; atent; este neatent;

Ideile personale sunt legate de cele ale colegilor

– respinge respinge ideile colegilor colegilor;; – îºi impune impune punctul punctul de de vedere; – nu preia nici nici un concept concept nou;

– este agresiv; agresiv; – vorbeºte vorbeºte tot tot timpul, timpul, Încurajeazã monopolizeazã discuþia; colegii – încurajeazã încurajeazã numai prietenii.

Foarte bine – manifestã manifestã iniþiativã iniþiativã în abordarea temei (rãspunsuri complete, complexe, corecte); – produce produce soluþii original originale; e; – sarcina sarcina este înþelea înþeleasã sã complet; – ideile sesizat sesizatee corect, corect, rapid; – respectã respectã rolul încredinþat încredinþat;; – adreseazã adreseazã întrebãri întrebãri bune; bune;

– comparã comparã ideile ideile conform conform criteriilor date; – înþelege înþelege în mare mare mãsurã mãsurã ideile; – elaboreazã elaboreazã douã idei idei proprii pornind de la ideile colegilor;

– este atent atent la la ideile ideile elaborate de colegi; – elaboreazã elaboreazã idei idei originale originale pornind de la ideile colegilor; – gãseºte gãseºte argumente argumente pro ºi contra;

– apreciazã apreciazã numai rãspunsurile care îi plac; – ascultã ascultã activ numai numai unele unele intervenþii; – respectã respectã regulile regulile comunicãrii în grup.

– nu respinge respinge opinii; opinii; – respectã respectã reguli regulile le comunicãrii în grup; – faciliteazã faciliteazã exprimare exprimareaa colegilor.

2. Evaluarea unei lucrãri practice Indicatori

Foarte slab – intervine numai la solicitarea expresã a profesorului (cu Participare rãspunsuri incomplete); – reproduce informaþii numai la solicitarea expresã a profesorului;

Mediu – îºi asumã în discuþie roluri facile; – completeazã informaþii emise de alþi colegi;

Foarte bine – manifestã iniþiativã în abordarea temei (rãspunsuri complete, complexe, corecte); – produce soluþii originale; 81


Indicatori

Foarte slab

Mediu

– sarcina a fost înþeleasã Concentrare parþial; – sarcina a fost înþeleasã; pe sarcina – nu are întrebãri de adresat; – are puþine întrebãri; – în majoritatea timpului – nu este tot timpul atent; de lucru este neatent; – manipuleazã corect – manipuleazã cu dificultate aparatele ºi instrumentele; aparatele ºi instrumentele; – citeºte uneori corect indicaþiile aparatelor de Acurateþea – citeºte incorect indicaþiile aparatelor de mãsurã; mãsurã; datelor experimen- – efectueazã cu dificultate – efectueazã cu dificultate transformãrile de unitãþi transformãrile de unitãþi tale de mãsurã ºi calculele de mãsurã, dar are aferente; dificultãþi în efectuarea calculelor aferente; – respectã parþial structura – nu respectã structura referatului/lucrãrii de referatului/lucrãrii de laborator; laborator; – datele ºi rezultatele sunt – datele ºi rezultatele sunt prezentate îngrijit, dar prezentate neglijent, cu uneori cu greºeli; Redactare greºeli; – existã interpretarea – lipseºte interpretarea semnificaþiei rezultatului, semnificaþiei rezultatului, argumentãri, discuþii legate argumentãri, discuþii de surse de erori, dar sunt legate de surse de erori. incomplete sau parþiale.

Foarte bine – sarcina este înþeleasã complet; – ideile sesizate corect, rapid; – respectã rolul încredinþat; – adreseazã întrebãri bune; – manipuleazã corect aparatele ºi instrumentele; – citeºte corect indicaþiile aparatelor de mãsurã; – efectueazã corect transformãrile de unitãþi de mãsurã ºi calculele aferente; – respectã structura referatului/lucrãrii de laborator; – datele ºi rezultatele sunt prezentate îngrijit, fãrã greºeli; – existã interpretarea semnificaþiei rezultatului, argumentãri, discuþii legate de surse de erori.

3. Evaluare a unei lucrãri scrise (referat, eseu, recenzie) Indicatori Foarte slab Se exprimã: – tema – ipoteza de – respectã parþial structura – cel puþin 2 din 4; lucru – afirmaþia/ – nu prezintã ipoteza de lucru; situaþia – analiza se face superficial; analizatã – concluzia

Se susþine cu argumente

Se concluzioneazã

82

Mediu Foarte bine – respectã parþial structura – 3 din 4; – respectã total structura; – prezintã ipoteza de lucru; – analiza se realizeazã cu – analiza se realizeazã cu referire la ipoteza de lucru referire la ipoteza de din perspective diverse; lucru; – concluzia este formulatã – lipseºte concluzia sau e clar, argumentat; formulatã neclar;

– succesiune de afirmaþii, – afirmaþiile, caracteristicile – succesiune de afirmaþii, enumerare de caracteristici sunt însoþite de enumerare de caracteristici însoþite de unele exempliexemplificãri ºi fãrã exemplificãri ºi ficãri ºi argumentãri; argumentãri corecte; argumentãri; – utilizarea corectã a – utilizarea corectã a – utilizarea parþial corectã a limbajului ºtiinþific specific; limbajului ºtiinþific specific; limbajului ºtiinþific – unele argumente sunt în – argumentele utilizate în specific; concordanþã cu ipoteza de analizã sunt în concordanþã lucru; cu ipoteza de lucru; – textul se terminã abrupt; – lipseºte concluzia sau concluzia nu este validã;

– existã formulatã o – concluzia este formulatã concluzie, dar fie concluzia corect, este validã ºi face nu este complet validã, fie este generalã, fãrã referire la referire la ipoteza de lucru, la specificul ipoteza de lucru, la specisituaþiei analizate; ficul situaþiei analizate;


Indicatori Sunt consultate alte surse

Foarte slab – utilizeazã una sau douã surse bibliografice; – lipseºte bibliografia; – preia texte de pe internet;

Lucrarea – existã numeroase greºeli este ºtiinþifice; corectã: – limbajul ºtiinþific este – conþinut utilizat parþial corect; ºtiinþific – textul respectã parþial – exprimare normele de redactare; – aspect

Mediu Foarte bine – utilizeazã 3-4 surse bibliografice; – utilizeazã 4-5 surse – este menþionatã la sfârºitul bibliografice; lucrãrii bibliografia – este menþionatã la sfârºitul utilizatã; lucrãrii bibliografia – adapteazã/compileazã utilizatã; texte de pe internet; – existã puþine greºeli – nu existã greºeli ºtiinþifice; ºtiinþifice; – limbajul ºtiinþific este – limbajul ºtiinþific este utilizat corect; utilizat în general corect; – textul respectã normele de – textul respectã normele de redactare; redactare;

Ori de câte ori evaluaþi performanþele elevilor, nu uitaþi: Greºeala nu este

este

ceea ce nu trebuia sã fie

un fenomen constitutiv al învãþãrii

o eroare, un fals

o stare a concepþiilor ce trebuie transformate

o lipsã, o lacunã de acoperit

manifestarea unui mod personal de a-ºi reprezenta lucrurile

o piedicã de ridicat, o incoerenþã

expresia unei carenþe de transformat

un rãu relevând un remediu unic evidenþierea ineficacitãþii profesorului un lucru pe care profesorul îl corecteazã

o problemã pentru rezolvarea cãreia sunt posibile mai multe ipoteze un mijloc de a determina locuri în care trebuie lucrat ceva ce numai cel care învaþã singur poate într-adevãr corecta

83

MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII CERCETĂRII PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ”

Numele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Inspectoratul Școlar Șc olar Judeţean: Judeţean : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Unitatea de învăţământ: învăţă mânt: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .....................................................

Prenumele tatãlui tatãlui . . . . . . . . . . . . . . . Prenumele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Învăţământ secundar inferior inferior

Probă scrisă pentru disciplina Știinţe – Modulul 2

Tehnologia și viaţa

.............................. Anul de studiu . . . . . . . . . . . . . . . . .

Data: an

luna

ziua


Se m n ă t u r a

Corector 1 Corector 2 Președinte Acest test de evaluare de modul îţi permite să demonstrezi ceea ce ai învăţat deja și ceea ce știi să faci cu informaţiile informaţiile și cunoștinţele pe care ţi le-ai însușit sau pe care le deţii din experienţa ta cotidiană. Fie că ai parcurs modulul la școală, fie că vrei să afli dacă ai cunoștinţele și deprinderile necesare necesare pentru a te înscrie în modulul următor, acest test îţi propune exerciţii și sarcini de lucru provocatoare, interesante. Profesorul tău/profesoara ta te va ajuta cu instrucţiuni și informaţii informaţii suplimentare suplimentare astfel încât să reușești reușești să rezolvi cât mai multe cerinţe. cerinţe. Atenţie! Ai grijă să citești cu responsabilitate enunţul fiecărei cerinţe! Reflectează un timp asupra semnificaţiei cerinţei și încadreaz-o corect! Mult succes! Verifică! Este posibil ca unele cerinţe să fie practice sau să necesite un răspuns oral. Profesorul tău/profesoara ta te va informa in forma când și dacă este cazul.

1. Demonstrează ceea ce știi! 1.1. Alege rãspunsul corect pentru a completa corect enunþul: Primele substanþe produse în procesul de fotosintezã sunt: a. Glucoz Glucozaa b. O2

c. Clorof Clorofila ila d. Substanþe Substanþele le anorganic anorganice. e.

1.2. De la câmp se întorc lucrãtorii purtând pe umeri uneltele pe care le-au folosit: sape, topoare, furci, greble, coase. a. Care dintre ele au au fost folosite ca pârghii pârghii în timpul lucrului? lucrului? b. Care dintre ele este o pârghie ºi în timpul transportului pe umãr? c. Acolo unde este cazul, modeleazã modeleazã grafic ºi comparã dispunerea elementelor elementelor aceleiaºi aceleiaºi pârghii.

1.3. Majoritatea Majoritatea combustibilil combustibililor or conþin hidrogen ºi carbon. a. Atunci când un combustibil arde, arde, are loc ºi reacþia combustibilului cu un element din aer. Care este acest element? _________________________________________________________________________________ b. Numeºte douã produse care se formeazã în urma arderii unui combustibil fosil. _________________________________________________________________________________ c. Ce se obþine în urma arderii unui combustibil? combustibil? _________________________________________________________________________________ 85

2. Poţi face! 2.1. Ioana a aºezat aºezat o sticlã care conþine conþine o bãuturã rãcorito rãcoritoare are gazoasã gazoasã pe un cântar. cântar. Ea a îndepãrtat capacul ºi în acel moment s-a auzit un fâºîit. Ioana a lãsat sticla deschisã, împreunã cu dopul, pe cântar, timp de cinci zile, într-o camerã caldã.

Dupã ce au trecut cele cinci zile, bãtura nu a mai fost gazoasã. Masa sa a scãzut, fapt indicat de nivelul lichidului care s-a deplasat în jos. a. Se ºtie cã bãutura rãcoritoare conþine: conþine: zahãr, zahãr, coloranþi alimentari ºi apã. Masa a scãzut deoarece douã din aceste substanþe s-au pierdut în aer. Care sunt cele douã substanþe care au „dispãrut” în aer? ____________________________ _____________ ________________________ _________ ºi __________________ ___ ______________________________ _______________________ ________ b. Zahãrul, coloranþii alimentari alimentari ºi gazul sunt dizolvaþi în apã. Alege care dintre urmãtoarele cuvinte descrie apa:  Alcalinã  Indicator  Solvent  Solvat

2.2. Pentru a alimenta cu apã locuinþele, locuinþele, apa este transportatã transportatã prin conducte. Instalatorul monteazã, în acest scop: conducte care transportã apa direct la duºul de la parter, apoi conducte care alimenteazã duºul de la primul etaj ºi conducte care alimenteazã duºul de la subsol. Atunci când se deschid robinetele la cele trei niveluri, jetul de apã este: a. mai puternic în cazul duºului duºului de la subsol; subsol; b. mai puternic în cazul duºului de la etaj; c. mai puternic în cazul duºului duºului de la parter; parter; d. la fel de puternic la toate toate cele trei trei niveluri.

2.3. Sufli deasupra „gurii” unei sticle ºi obþii un fluierat care are un ton clar. clar. Dacã înlocuieºti aerul din sticlã cu heliu ºi sufli deasupra „gurii” sticlei, atunci tonul fluieratului va avea: a. un volum mai puternic, puternic, dar va reveni la normal rapid, rapid, pe mãsurã ce heliul se împã împãºt ºtie ie în jur; jur; b. un volum mai slab, dar va reveni la normal rapid, pe mãsurã ce heliul se împãº mpãºttie în jur jur; c. o înãlþime mai redusã, redusã, dar va reveni la normal rapid, rapid, pe mãsurã ce heliul heliul se împãº mpãºttie în jur jur; d. o înãlþime mai mare, mare, dar va reveni la normal rapid, rapid, pe mãsurã ce heliul se împã împãºt ºtie ie în jur jur.

86

2.4. Dacã laºi sã se apropie brusc polul nord al unui magnet de o placã din aluminiu, magnetul va cãdea mai lent decât în absenþa plãcii. Magnetul este respins de placa de aluminiu pentru cã: a. aluminiul este încãrcat încãrcat cu sarcinã electricã pozitivã pozitivã ºi respinge polii magnetici magnetici care se apropie; b. aluminiul are un pol nord rezultant care respinge orice alt pol nord care se apropie; c. aluminiul are un pol nord nord rezultant care respinge respinge orice alt pol nord care care se apropie; d. curentul electric electric indus în placa de aluminiu prin apropierea polului polului nord al magnetului produce un pol nord la suprafaþa aluminiului, pol care va respinge magnetul.

3. Folosește-ţi cunoștinţele și deprinderile! 3.1. Cuvinte Cuvintele le fluid ideal, nevâscos ºi incompresibil pot fi folosite pentru a scrie urmãtoarea propoziþie: Un fluid ideal este un fluid nevâscos ºi incompresibil. Utilizeazã cuvintele: motor termic, energia, cãldurã, energie mecanicã ºi lucru mecanic pentru a completa urmãtoarea propoziþie: _____________________________ este o maºinã care transformã __________________________ primitã sub formã de ______________________________ în ______________________________ sub formã de _________________________ _______________________________ ______ de deplasare a unor corpuri macroscopice.

3.2. În care dintre situaþiile reprezentate în figura de mai jos ochiul poate vedea obiectul?

3.3. Majoritatea termocentralelor utilizeazã aburii pentru a produce electricitate. Aceste centrale au turnuri de rãcire sau alte instalaþii specializate pentru recuperarea cãldurii. Nu este posibil ca o termocentralã sã funcþioneze fãrã sã se piardã cãldurã în mediul exterior deoarece: a. energia ar creºte creºte constant; constant; b. cãldura se propagã totdeauna de la obiectele mai calde spre cele mai reci; c. entropia entropia se conservã conservã;; d. transformarea completã completã a cãldurii în lucru mecanic ar viola principiile termodinamicii. termodinamicii.

3.4. Corzile mai subþiri ale unei chitare vibreazã în mod normal la cu o înãlþime mai mare decât corzile mai groase. Pentru a acorda una dintre corzile mai groase în funcþie de înãlþimea sunetului unei corzi mai subþiri, ai putea: a. sã mãreºti tensiunea sau sã scurtezi coarda; coarda; b. sã micºorezi tensiunea sau sã lungeºti coarda; c. sã micºorezi tensiunea sau sau sã scurtezi coarda; d. sã mãreºti tensiunea tensiunea sau sã lungeºti coarda. coarda.

3.5. O termocentralã foloseºte, pentru a produce energie electricã, un curent subpresiune de aburi. Aceastã turbinã cu abur va fi cu atât mai eficientã cu cât energia aburilor pe care îi produce creºte, deoarece: a. aburii fierbinþi fierbinþi au mai multã multã energie; b. aburii fierbinþi au mai multã entropie; c. aburii fierbinþi fierbinþi au mai puþinã puþinã energie; d. randamentul unui motor termic creºte creºte pe mãsurã ce diferenþa de temperaturã dintre dintre sursa caldã ºi sursa rece este mai mare. 87

3.6. Observi cu ajutorul unei lunete un vapor care se aflã la distanþã mare faþã de þãrm, dar nu poþi citi foarte clar numele acestuia. Pentru a creºte mãrirea lunetei, vei înlocui lentila ocularului existent cu: a. o lentilã care este este mai puþin curbatã (are (are o distanþã focalã mai mai mare); b. o lentilã care are o aperturã mai micã (diametru mai mic); c. o lentilã care are o aperturã aperturã mai mare (diametru (diametru mai mare); d. o lentilã care este mai curbatã (are o distanþã distanþã focalã mai mare). mare).

3.7 Cantitatea de oxigen produsã într-un heleºteu Poziþia

1m 2m 3m 1m

faþã faþã faþã faþã

de suprafaþa apei de suprafaþa apei de suprafaþa apei de fundul heleºteului

Oxigen produs 4 3 1 0

g/m3 g/m3 g/m3 g/m3

Care dintre propoziþiile urmãtoare sunt în concordanþã cu datele din tabelul de mai sus? a. Producerea de oxigen este mai mare în apropiere apropiere de suprafaþa apei, deoarece acolo este mai multã luminã. b. Producerea de oxigen este mai mare în apropiere de fundul heleºteului, deoarece deoarece acolo sunt mai multe plante. c. Cu cât este mai mare mare presiunea apei, cu atât atât creºte producerea producerea de oxigen. d. Rata de producere a oxigenului nu este corelatã corelatã cu adâncimea. adâncimea.

4. Reflectează! 4.1. Care dintre urmãtoarele obiecte poate ºterge informaþia înmagazinatã în banda magneticã a unui card? a. o baterie baterie mare; mare; b. un condensator încãrcat cu o sarcinã electricã puternicã pe armãturi; c. un rezistor caracterizat caracterizat printr-o valoare mare a rezistenþei rezistenþei electrice ºi diferenþã de potenþial zero; d. o bobinã parcursã de un curent curent electric de mare mare intensitate.

4.2. Care este avantajul de a avea doi ochi pentru a vedea, faþã de situaþia în care am am vedea cu un singur ochi? _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ 4.3. Mihai este bolnav, bolnav, el suferã de o virozã respiratorie (este rãcit). Descrie o modalitate prin care este posibil ca el sã se fi molipsit. _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ 4.4. Cea mai interesantã mi s-a pãrut cerinþa nr __________ pentru cã _______________ _____________________________________________________________________________ 88


Barem de corectare pentru proba scrisă, varianta 1 Nr. Varianta corectã item Demonstreazã ceea ce ºtii!

Punctaj alocat

1.1 a, b sape, furci toate 1.2 model grafic vectorial

5 2 1

oxigen 1.3 Cãldurã, cenuºã, fum, CO 2 Cãldurã/energie

2 1

Observaþii

Punctajul maxim se acordã numai dacã sunt menþionate ambele variante. Punctajul maxim se acordã numai dacã sunt indicate, pentru fiecare pârghie, toate elementele unui vector (origine, modul, direcþie, sens, simbol literal). Întrebare închisã cu rãspuns unic. Se puncteazã numai rãspunsul corect.

2 . e r d a s u o r p ª d e l i a n b m o c e r t i d a c o u r t n e p ª d o c a s m i x l u j a t c n P

2

Punctajul maxim se acordã pentru oricare dintre cele douã formulãri.

Poþi face!

2.1

Apa ºi CO2

3 . e t n a i r v l e b m a t n o i e m u s ª c a d i m u n ª r o c a e s m i x l u j a t c n P

solvent

2

2.2 a 2.3 d 2.4 d

5 5 5

Întrebare închisã cu rãspuns unic. Se puncteazã numai rãspunsul corect. Fiind un item închis cu un singur rãspuns corect, se puncteazã numai acesta. Elevul poate primi 5 puncte sau niciun punct.

Folosete-þi cunoºtinþele ºi deprinderile!

Motorul termic este o maºinã care transformã energia 3.1 primitã sub formã de cãldurã în energie mecanicã sub formã de lucru mecanic de deplasare a unor corpuri macroscopice.

5

Se alocã punctajul numai dacã se respectã logica succesiunii conceptelor în propoziþie, adicã logica ºtiinþificã.

3.2 A

5

Punctajul maxim se acordã pentru alegerea corectã ºi utilizarea corectã a modelului razei de luminã ca explicaþie.

3.3 3.4 3.5 3.6 3.7

5 5 5 5 5

Fiind un item închis cu un singur rãspuns corect, se puncteazã numai acesta. Elevul poate primi 5 puncte sau niciun punct.

5

Se va lua în considerare atât alegerea rãspunsului corect, cât ºi motivarea alegerii prin referirea la avantajele utilizãrii electromagneþilor (câmp magnetic mai puternic, produs în funcþie de obiectivul urmãrit).

5

Menþionarea corectã a avantajelor, însoþitã fie de modelarea graficã a formãrii imaginii, fie de o explicaþie – text în care se foloseºte corect limbajul specific de specialitate. Se va lua în considerare: respectarea spaþiului pentru rãspuns avut la dispoziþie pe foaie, utilizarea corectã a limbajului ºtiinþific specific, formularea de propoziþii corecte, clare, complete, originalitatea argumentãrii.

d a d d a

Reflecteazã!

4.1 d

4.2

Caracteristicile vederii binoculare

4.3 Mecanism de transmitere a viruºilor corect descris Argumentarea utilizând 4.4 corect limbajul ºtiinþific

5 5

Se va lua în considerare: respectarea spaþiului pentru rãspuns avut la dispoziþie pe foaie, utilizarea corectã a limbajului ºtiinþific specific, formularea de propoziþii corecte, clare, complete, originalitatea argumentãrii. 89


Borderou de notare pentru testul scris, varianta 1 ã t o N l a t o T


4 . 4 3 . 4 2 . 4 1 . 4 u i c i f O l a t o T

ã c i t c a r p n î e r a z i l i t U . 3

7 . 3 6 . 3 5 . 3 4 . 3 3 . 3 2 . 3 1 . 3 u i c i f O

t o T i þ l a ã t i l 4 i . b 2 a i 3 º . 2 i r e . d 2 n 2 i r . p 1 e 2 D u i f O . i c 2 l a t o T


3 . 1 2 . 1 1 . 1 u i c i f O

e l e m e u l e n e m r p u i N º . t r c . r N

90


Numele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .


Prenumele tatãlui . . . . . . . . . . . . . . . Prenumele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .


Probă scrisă pentru disciplina Știinţe – Modulul 2

Tehnologia și viaţa

.............................. Anul de studiu . . . . . . . . . . . . . . . . .

Data: an

luna

ziua


Semnătura

Corector 1 Corector 2 Președinte Acest test de evaluare de modul îţi permite să demonstrezi ceea ce ai învăţat deja și ceea ce știi să faci cu informaţiile și cunoștinţele pe care ţi le-ai însușit sau pe care le deţii din experienţa ta cotidiană. Fie că ai parcurs modulul la școală, fie că vrei să afli dacă ai cunoștinţele și deprinderile necesare pentru a te înscrie în modulul următor, acest test îţi propune exerciţii și sarcini de lucru provocatoare, interesante. Profesorul tău/profesoara ta te va ajuta cu instrucţiuni și informaţii suplimentare astfel încât să reușești să rezolvi cât mai multe cerinţe. Atenţie! Ai grijă să citești cu responsabilitate enunţul fiecărei cerinţe! Reflectează un timp asupra semnificaţiei cerinţei și încadreaz-o corect! Mult succes! Verifică! Este posibil ca unele cerinţe să fie practice sau să necesite un răspuns oral. Profesorul tău/profesoara ta te va informa când și dacă este cazul.

1. Demonstrează ceea ce știi! 1.1. O lentilã convergentã dã pe un ecran imaginea S’ a unei surse luminoase S situate în planul de observaþie. În faþa lentilei se fixeazã o diafragmã opacã în formã de coroanã circularã. a. Folosind modelul razei de luminã, construieºte mersul razelor de luminã ºi haºureazã regiunea în care trebuie plasat ochiul unui obervator pentru a viza sursa de luminã. b. Deseneazã direcþiile posibile pentru vizarea sursei de luminã.

1.2. Realizeazã o comparaþie între modul de hrãnire al plantelor ºi modul de hrãnire al vertebratelor, þinând cont de: • structurile implicate în hrãnire; • modul de utilizare a surselor de hranã; • mecanismul chimic al hrãnirii autotrofe ºi heterotrofe.

1.3. Citeºte atent enunþurile de mai jos. Aurul, fierul ºi magneziul sunt elemente bune conducãtoare de electricitate. Sulful ºi fosforul sunt elemente care nu conduc electricitatea (sunt izolatoare). Atunci când fierul ºi sulful sunt încãlzite împreunã, ele reacþioneazã ºi formeazã o nouã substanþã numitã sulfurã de fier. 91

a. Alege din exemplele citite: (i) numele unui metal ___________________ (ii) numele unui nemetal ________________ (iii) numele unei element care va rugini _____________________________________ (iv) numele unui compus _________________ b. Atunci când magneziul ºi sulful sunt încãlzite împreunã, ele se înroºesc. Scrie numele compusului care se formeazã atunci când magneziul reacþioneazã cu sulful. Care este ecuaþia reacþiei chimice? _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________

2. Poţi face! 2.1. Completeazã pe desenul de mai jos componentele care aparþin structurii interne a inimii ºi descrie fiecare componentã.

_____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ 2.2. Mihaela are un amestec de piliturã de fier cu nisip. Cum poate ea separa pilitura de fier de nisip? Ce poate ea folosi? _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ 92

2.3. Crisitan are patru eprubete, în care toarnã câte 10 cm de apã ºi 2 g. din diferite substanþe aflate în stare solidã. Apoi el agitã fiecare eprubetã. Imaginea de mai jos aratã cele patru eprubete dupã trecerea unui interval de timp de 10 min. 3

De ce nu mai sunt vizibile sarea ºi zahãrul din eprubetele A ºi C?

________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ 2.4. Cristian adaugã acid clorhidric peste bucãþelele de calcar. Scrie ecuaþia reacþiei chimice. _____________________________________________________________________________

3. Folosește-ţi cunoștinţele și deprinderile! 3.1. Cuvintele fluid ideal, nevâscos ºi incompresibil pot fi folosite pentru a scrie urmãtoarea propoziþie: Un fluid ideal este un fluid nevâscos ºi incompresibil. Utilizeazã cuvintele: energiei interne, echilibru, cãldura ºi lucru mecanic pentru a completa urmãtoarea propoziþie: Variaþia _______________________ a unui sistem termodinamic la trecerea de la o stare de __________________________ la alta este egalã cu suma dintre ___________________________ ºi ____________________________ schimbate de sistem cu exteriorul.

3.2. De o grindã este suspendat un scripete fix al cãrui randament este de 80%. a. Ce forþã de tracþiune este necesarã pentru ridicarea uniformã a unui corp cu greutatea de 1000 N? b. Ce forþã de tracþiune este necesarã pentru coborârea uniformã a unui corp cu greutatea de 1000 N? c. Sunt identice cele douã forþe de tracþiune? Cum interpretezi rezultatul?

3.3. Un automobil se apropie de un obstacol cu viteza v = 72 km/h ºi claxoneazã scurt. A câta parte din distanþa pânã la obstacol o strãbate pânã la recepþionarea sunetului reflectat?

93

3.4. Realizeazã o comparaþie între modul de hrãnire al plantelor ºi modul de hrãnire al vertebratelor, þinând cont de: • structurile implicate în hrãnire; • modul de utilizare a surselor de hranã; • mecanismul chimic al hrãnirii autotrofe ºi heterotrofe.

3.5. Douã lentile convergente, care intrã în alcãtuirea unor ochelari, au distanþele focale f 1 = 60 cm, respectiv f 2 = 50 cm. a. Calculeazã convergenþa fiecãrei lentile. b. Care lentilã are convergenþa mai mare? c. Ce defect de vedere se corecteazã cu aceste lentile?

3.6. Când o balerinã stã pe vârful piciorului, muºchii acestuia acþioneazã asupra oaselor cãlcâiului cu o forþã mai mare sau mai micã decât greutatea corpului sãu? Dar când ridicãm în mânã un corp, muºchii braþului îndoit acþioneazã cu o forþã mai micã decât cea de greutate? Ilustreazã în fiecare caz rãspunsul tãu printr-un desen în care sã reprezinþi interacþiunile pe care le recunoºti.

4. Reflectează! 4.1. În momentul în care porneºti frigiderul, acesta începe sã rãceascã mâncarea aflatã în interiorul sãu. Frigiderul rãceºte mâncarea din interior prin: a. transformarea energiei termice a mâncãrii în energie electricã, iar aceasta determinã funcþionarea motorului; b. transformarea energiei termice a mâncãrii în energie potenþialã care cade în partea de jos a frigiderului; c. folosirea energiei electrice pentru a pompa energia termicã a mâncãrii; d. transformarea energiei interne a mâncãrii în lucru mecanic util ºi folosirea acestuia în compresor.

4.2. Care dintre urmãtoarele obiecte poate ºterge informaþia înmagazinatã în banda magneticã a unui card? a. o baterie mare; b. un condensator încãrcat cu o sarcinã electricã puternicã pe armãturi; c. un rezistor caracterizat printr-o valoare mare a rezistenþei electrice ºi diferenþã de potenþial zero; d. o bobinã parcursã de un curent electric de mare intensitate.

4.3. Mihai este bolnav, el suferã de o indigestie acutã. Descrie o modalitate prin care este posibil ca el sã se fi îmbolnãvit. Cum crezi cã ar fi trebuit sã se comporte pentru a evita aceastã situaþie? ____________________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________________

4.4. Cea mai interesantã mi s-a pãrut cerinþa nr ____________ pentru cã _____________ _____________________________________________________________________________ 94


Barem de corectare pentru proba scrisă, varianta 2 Nr. Varianta corectã item Demonstreazã ceea ce ºtii!

Construirea corectã a 1.1 fasciculului cu ajutorul modelului razei de luminã Frunza ºi tulpina verde, respectiv alcãtuirea sistemului digestiv Fotosinteza ºi hrãnirea la 1.2 vertebrate Ecuaþia chimicã pentru fotosintezã, respectiv acþiunea enzimelor

Punctaj alocat

3 3 1 2 2

Au sau Fe sau Mg

1

S sau P

1

1.3 Fe FeS Ecuaþia reacþiei chimice

1 1 1

Observaþii

Punctajul maxim se acordã numai dacã modelul razei de luminã este utilizat corect. Este importantã sesizarea relaþiei: sursã de luminã, obiect observat, receptor care explicã modul în care vedem. Punctajul maxim se acordã numai dacã descrie mecanismul de nutriþie autotrofã ºi heterotrofã. Punctajul maxim se acordã dacã descrie procesul de fotosintezã ºi modul de hrãnire al vertebratelor. Punctajul maxim se acordã numai dacã este redatã ecuaþia chimicã a fotosintezei, respectiv acþiunea enzimelor din tubul digestiv, cu exemple corecte, complete. Punctajul maxim se acordã pentru menþionarea unuia dintre cele trei metale. Punctajul maxim se acordã pentru menþionarea unuia dintre cele douã nemetale. Întrebare închisã cu rãspuns unic. Se puncteazã numai rãspunsul corect. Punctajul maxim se acordã numai dacã ecuaþia reacþiei chimice este scrisã corect, respectându-se aplicarea corectã a legilor de conservare.

Poþi face!

2.1

Completeazã corect toate elementele componente ale inimii Structura internã ºi rolul fiecãrei componente

3 3

2.2 Folosirea unui magnet

5

2.3 Dizolvare /solubilitate

5

2.4 Ecuaþia reacþiei chimice

5

Punctajul maxim se acordã numai dacã sunt menþionate toate componentele. Punctajul maxim se acordã numai dacã sunt descrise corect toate componentele inimii la mamifere, precizându-se pentru fiecare rolul specific. Punctajul maxim se acordã numai dacã se precizeazã atât folosirea magnetului, cât ºi modul în care se procedeazã practic pentru a realiza separarea. Punctajul maxim se acordã numai dacã se precizeazã atât dizolvarea, cât ºi modul în care are loc acest proces ºi caracteristicile sale. Punctajul maxim se acordã numai dacã ecuaþia reacþiei chimice este scrisã corect, respectându-se aplicarea corectã a legilor de conservare.

Foloseºte-þi cunoºtinþele ºi deprinderile!

Variaþia energiei interne a unui sistem termodinamic la trecerea de la o stare de 3.1 echilibru la alta este egalã cu suma dintre lucru mecanic ºi cãldura schimbate de sistem cu exteriorul.

5

Se alocã punctajul numai dacã se respectã logica succesiunii conceptelor în propoziþie, adicã logica ºtiinþificã.

95


Nr. item

Varianta corectã

Recunoaºterea interacþiunilor Modelarea cu ajutorul 3.2 vectorilor Aplicarea relaþiilor specifice scripeþilor Modelarea graficã a situaþieiproblemã în mod corect 3.3 Scrierea corectã a legilor de miºcare Finalizarea calculelor C1 = 1,66 dioptrii C2 = 2 dioptrii 3.4 C2 hipermetropia

3.5

Punctaj alocat

3 3 2 3 2 2 2 1,5 1,5

Modelarea graficã corectã a pârghiei pentru picior

4

Modelarea graficã corectã a pârghiei pentru braþ

4

Observaþii

Punctajul maxim se acordã, în fiecare caz, pentru scrierea corectã ºi completã a rãspunsului, adicã: menþionarea corectã a tuturor interacþiunilor, reprezentarea corectã a acestora cu ajutorul vectorilor, scrierea corectã a relaþiilor de calcul, finalizarea în mod corect a calculelor matematice. Punctajul maxim se acordã, în fiecare caz, pentru scrierea corectã ºi completã a rãspunsului, adicã: menþionarea corectã a tuturor interacþiunilor, scrierea corectã a relaþiilor de calcul, finalizarea în mod corect a calculelor matematice. Punctajul maxim se acordã, în fiecare caz, pentru scrierea corectã ºi completã a rãspunsului, adicã: integrarea corectã a fenomenului, scrierea corectã a relaþiilor de calcul, finalizarea în mod corect a calculelor matematice, asocierea corectã a tipului de lentilã cu deficienþa ochiului pe care o corecteazã. Se va aprecia modelarea graficã a formãrii imaginii în ochiul hipermetrop/corectarea acestei deficienþe. Punctajul maxim se acordã, în fiecare dintre cele douã situaþii-problemã pentru: recunoaºterea completã ºi corectã a interacþiunilor, modelarea graficã în mod corect a tipului de pârghie, utilizarea corectã a limbajului ºtiinþific specific în formularea argumentãrii.

Reflecteazã!

4.1 d

5

4.2 d

5

Mecanism de transmitere al virusilor corect descris sau 4.3 nerespectarea regulilor de igienã personalã

5

Argumentarea uilizând corect 4.4 limbajul ºtiinþific

96

5

Fiind un item închis cu un singur rãspuns corect, se puncteazã numai acesta. Elevul poate primi 5 puncte sau niciun punct. Se va lua în considerare: respectarea spaþiului pentru rãspuns avut la dispoziþie pe foaie, utilizarea corectã a limbajului ºtiinþific specific, formularea de propoziþii corecte, clare, complete, originalitatea argumentãrii, precum ºi menþionarea a 2-3 reguli de igienã personalã care trebuie respectate pentru menþinerea sãnãtãþii. Se va lua în considerare: respectarea spaþiului pentru rãspuns avut la dispoziþie pe foaie, utilizarea corectã a limbajului ºtiinþific specific, formularea de propoziþii corecte, clare, complete, originalitatea argumentãrii.


Borderou de notare pentru testul scris, varianta 2 ã t o N l a t o T


4 . 4 3 . 4 2 . 4 1 . 4 u i c i f O l a t o T

ã c i t c a r p n î e r a z i l i t U . 3

5 . 3 4 . 3 3 . 3 2 . 3 1 . 3 u i c i f O

l a t o T i þ ã t i l 4 . i b 2 a i 3 . º 2 i r e . d 2 n 2 i r p 1 . e 2 D . u i c i f O 2 l a t o T


3 . 1 2 . 1 1 . 1 u i c i f O

e l e m u n e r p i º e l e m u N . t r c . r N

97


EVALUARE

Istorie MODULUL 2 Acţiune și decizie umană în istorie

99

INSTRUCŢIUNI REFERITOARE LA REALIZAREA EVALUĂRII Istorie, Modulul 2 – Acţiune și decizie umană în istorie Dragi colegi, Evaluarea Modulului 2, Acþiune ºi decizie umanã în istorie, se face în conformitate cu Programa de Istorie aprobatã prin O.M.Ed.C. nr. 5735/29.12.2005. Evaluarea presupune identificarea nivelului la care elevii: – ºi-au însuºit deprinderile ºi abilitãþile enunþate prin Competenþa Generalã 2. Investigarea faptelor ºi proceselor istorice ºi prin Competenþele Specifice derivate din aceasta; – utilizeazã achiziþiile cognitive pentru a demonstra însuºirea unor competenþe; – exprimã atitudini ºi comportamente, puncte de vedere personale asupra istoriei. Fiecare competenþã specificã va fi mãsuratã, pe baza standardelor de evaluare fixate prin Programã, prin mai multe sarcini de lucru, cu grade de dificultate diferite. Evaluarea competenþelor se face prin mijlocirea cunoºtinþelor dobândite în cadrul modulului ºi prin identificarea atitudinilor. 

Competenþe specifice

Standarde de evaluare

2.1. Descrierea unor evenimente, procese istorice, rolul unor personalitãþi în istorie

S1: Sã relateze evenimente/procese istorice. S2: Sã enunþe rolul unor personalitãþi în evoluþia unor evenimente/procese istorice. S3: Sã argumenteze motivaþia acþiunii umane în diverse contexte istorice.

2.2. Identificarea cauzelor ºi consecinþelor unui eveniment, proces istoric

S1: Sã identifice cauze ale unui eveniment/proces istoric. S2: Sã formuleze consecinþe posibile ale unor decizii umane în contexte istorice.

2.3. Identificarea perspectivelor multiple asupra unui S1: Sã recunoascã existenþa mai multor perspective subiect istoric oferite de surse istorice diferite asupra unui subiect istoric. 2.4. Identificarea continuitãþii ºi schimbãrii în istorie ca rezultat al deciziei ºi acþiunii umane

S1: Sã desemneze elemente care exprimã continuitatea sau schimbarea în istorie.

2.5. Investigarea unui eveniment/proces istoric

S1: Sã identifice un context istoric. S2: Sã enunþe un plan de abordare a unui subiect istoric. S3: Sã aleagã surse de informare adecvate asupra unui eveniment/proces istoric.

2.6. Construirea unei sinteze pe o temã istoricã

S1: Sã alcãtuiascã o sintezã pe o temã istoricã pornind de la un plan dat.

Evaluarea finalã a acestui modul se realizeazã prin probã scrisã (50% din ponderea notei) ºi prin probã oralã (50%).

101

ISTORIE 

MODULUL 2 ACŢIUNE ȘI DECIZIE UMANĂ ÎN ISTORIE 

Proba scrisã Ce se evalueazã? Atitudini Cunoºtinþe

Competenþe

Reflecþie

Numãrul cerinþei 1.1 2.1 2.2 2.3 2.4 3.1 3.2 3.3.a 3.3.b 3.4 3.5 4.1 4.2

Punctaj din oficiu Total

Punctaj 20 5 3 3 4 7 9 5 6 3 10 9 6

Proba oralã Punctaj total 20 15

Numãrul cerinþei

Punctaj

2 3

20 10

1 4

20 20

5

20

Punctaj total

40

15 10 100

20 10 100

Proba orală Proba oralã presupune realizarea obiectivelor de evaluare în condiþiile prezentate mai sus. O constantã a evaluãrii orale o reprezintã Competenþa Specificã 2.1. Descrierea unor evenimente, procese istorice, rolul unor personalitãþi în istorie; ºi standardele de evaluare corespunzãtoare: S1: Sã relateze evenimente/procese istorice; S2: Sã enunþe rolul unor personalitãþi în evoluþia unor evenimente/procese istorice; S3: Sã argumenteze motivaþia acþiunii umane în diverse contexte istorice. Biletele propun câte cinci subiecte. Proba oralã se desfãºoarã într-o sesiune care acordã câte 20 de minute fiecãrui elev: 10 minute pentru pregãtirea rãspunsului ºi 10 minute pentru rãspunsul propriu-zis. 

Biletul nr. 1 Rezolvã cerinþele de mai jos: 1. Enunþã douã caracteristici ale democraþiei ateniene în timpul lui Pericle. (20 puncte) 2. Numeºte o urmare a creºtinãrii împãratului roman Constantin cel Mare în anul 313. (20 puncte) 3. Numeºte o personalitate care a jucat un rol important în timpul rãzboiului de independenþã a coloniilor engleze din America de Nord. (10 puncte) 4. Numeºte douã cauze ale revoltei populaþiei pariziene la 1789. (20 puncte) 5. Formuleazã douã consecinþe ale globalizãrii. (20 puncte) Notã: Se acordã 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte

Biletul nr. 2 Rezolvã cerinþele de mai jos: 1. Enunþã douã elemente care au contribuit la etnogeneza românilor. (20 Puncte) 2. Numeºte o urmare a reformelor lui Pericle la Atena. (20 Puncte) 3. Numeºte o personalitate care este definitorie pentru ceea ce înseamnã monarhia absolutã. (10 puncte) 4. Numeºte douã cauze care au generat Holocaustul. (20 Puncte) 5. Formuleazã douã consecinþe ale celui de-al doilea rãzboi mondial. (20 Puncte) Notã: Se acordã 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte 102

ISTORIE




Biletul nr. 3 Rezolvã cerinþele de mai jos: 1. Enunþã douã elemente care au fãcut din Roma anticã un imperiu. (20 Puncte) 2. Numeºte o urmare a cuceririi Transilvaniei de cãtre maghiari în secolele XI-XII. (20 Puncte) 3. Numeºte personalitatea din istoria Franþei care a reorganizat statul dupã Revoluþia francezã. (10 Puncte) 4. Numeºte douã elemente care i-au nemulþumit pe învinºii primului rãzboi mondial. (20 Puncte) 5. Formuleazã douã consecinþe ale Holocaustului. (20 Puncte) Notã: Se acordã 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte

Biletul nr. 4 Rezolvã cerinþele de mai jos: 1. Enunþã douã elemente care au contribuit la izbucnirea revoluþiei franceze. (20 Puncte) 2. Numeºte o urmare a instaurãrii comunismului în România. (20 Puncte) 3. Numeºte o personalitate din URSS care a contribuit la cãderea comunismului în anul 1989. (10 Puncte) 4. Numeºte douã elemente care exprimã azi fenomenul globalizãrii. (20 puncte) 5. Formuleazã douã drepturi ale omului enunþate de Convenþia Europeanã a Drepturilor Omului. (20 Puncte) Notã: Se acordã 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte

Biletul nr. 5 Rezolvã cerinþele de mai jos: 6. Enunþã doi factori care au dus la modificarea teritoriului Þãrilor Române în evul mediu. (20 Puncte) 7. Numeºte o urmare a primului rãzboi mondial. (20 Puncte) 8. Numeºte personalitatea care a unit pentru prima datã Þãrile Române la 1600. (10 Puncte) 9. Numeºte douã urmãri ale migraþiilor de la sfârºitul antichitãþii. (20 Puncte) 10. Formuleazã douã cauze ale prãbuºirii comunismului în 1989. (20 Puncte) Notã: Se acordã 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte

Biletul nr. 6 Rezolvã cerinþele de mai jos: 1. Enunþã douã elemente care au contribuit la formarea popoarelor europene la sfârºitul antichitãþii. (20 Puncte) 2. Numeºte o urmare a evenimentelor din 1918 pentru România. (20 Puncte) 3. Numeºte personalitatea al cãrei nume îl poartã capitala SUA. (10 Puncte) 4. Numeºte douã urmãri ale cãderii comunismului în Europa. (20 Puncte) 5. Formuleazã douã acþiuni umane interzise prin Convenþia Europeanã a Drepturilor Omului. (20 Puncte) Notã: Se acordã 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte

103

ISTORIE 


Barem de evaluare a rãspunsului oral Nr. Cerinþa Punctaj bilet 20

Oricare douã dintre urmãtoarele caracteristici ale democraþiei ateniene: egalitatea ºi libertatea cetãþenilor, oricare dintre reforme, existenþa unei constituþii, existenþa adunãrii poporului sau altele.

2

20

Oricare una dintre urmãtoarele urmãri ale creºtinãrii lui Constantin cel Mare: Imperiul roman devine un imperiu creºtin, împãratul este susþinut ºi susþine biserica, creºtinarea locuitorilor imperiului modificã structurile de mentalitate, creºtinismul se rãspândeºte în afara graniþelor sau altele.

3

10

4

20

1

1

5

1

2

Th. Jefferson, George Washington sau altele. Oricare dintre urmãtoarele cauze ale revoluþiei franceze: sistemul politic absolutist, corupþia, abuzurile, incompetenþa, cheltuielile uriaºe ale statului, risipa financiarã, slabele producþii agricole, criza alimentarã sau altele.

20

Oricare dintre urmãtoarele consecinþe pozitive sau negative ale globalizãrii: creºterea vitezei de comunicare, accesul nelimitat la informaþie, creºterea economicã, terorismul, slãbirea puterii statale, dispariþia frontierelor sau altele.

20

Oricare dintre urmãtoarele elemente care au contribuit la etnogeneza românilor: cucerirea Daciei de cãtre romani, romanizarea, continuitatea daco-romanã, creºtinismul, aºezarea slavilor la sud de Dunãre sau altele. Oricare una dintre urmãtoarele urmãri ale reformelor lui Pericle: consolidarea democraþiei ateniene, participarea cetãþenilor la viaþa publicã, recunoaºterea libertãþii ºi egalitãþii cetãþenilor, dezvoltarea culturii ateniene sau alta. Ludovic al XIV-lea, Ludovic al XVI-lea sau altele.

2

20

3

10

4

20

Oricare douã cauze care au generat Holocaustul: rasismul lui Hitler, regimul politic nazist german, legile naziste, complicitatea unor reprezentanþi ai poporului german, complicitatea unor þãri aliate ale Germaniei sau altele.

5

20

Oricare douã dintre urmãtoarele consecinþe: dispariþia regimurilor politice naziste, instaurarea comunismului în Europa de Est, preocuparea pentru drepturile omului, ajutorul american pentru refacerea economicã a Europei sau altele.

1

20

Oricare douã elemente care au fãcut din Roma anticã un imperiu: armata, administraþia, desfãºurarea procesului de romanizare, politica de expansiune teritorialã, cultura romanã etc.

2

20

Oricare douã dintre urmãtoarele urmãri: organizarea Transilvaniei ca voievodat în cadrul regatului maghiar, colonizarea saºilor ºi secuilor, pierderea controlului politic de cãtre români în Transilvania, organizarea administrativã dupã modelul occidental sau altele.

3

10

4

20

5

20

3

1

20

4

104


2

20

3

10

Napoleon Bonaparte Oricare douã elemente care i-au nemulþumit pe învinºii primului rãzboi mondial: pierderile teritoriale, despãgubirile de rãzboi, umilinþa naþionalã sau altele. Oricare douã consecinþe ale Holocaustului: 6 milioane de morþi, drame umane, distrugerea unei pãrþi a culturii evreieºti din Europa sau altele. Oricare douã elemente care au dus la izbucnirea revoluþiei franceze dintre urmãtoarele: sistemul politic absolutist, corupþia, abuzurile, incompetenþa, cheltuielile uriaºe ale statului, risipa financiarã, slabele producþii agricole, criza alimentarã sau altele. Oricare urmare a instaurãrii comunismului în România dintre urmãtoarele: intrarea României în sfera de influenþã a Moscovei, trecerea la un regim politic totalitar, dictatorial, lichidarea adversarilor politici, lichidarea elitelor intelectuale din perioada interbelicã, trecerea la economia planificatã, centralizatã, lipsa drepturilor omului sau altele. Mihail Gorbaciov

ISTORIE




Nr. Cerinþa Punctaj bilet

6

Oricare urmãri, vizibile deja, ale globalizãrii, dintre urmãtoarele: creºterea vitezei de comunicare, accesul nelimitat la informaþie, creºterea economicã, terorismul, slãbirea puterii statale, dispariþia frontierelor sau altele. Oricare douã drepturi enumerate în CEDO dintre urmãtoarele: dreptul la viaþã, dreptul la libertate, dreptul de a vota, libertatea de exprimare sau altele. Oricare doi factori care au dus la pierderi teritoriale ale Þãrilor Române: prezenþa marilor puteri în vecinãtatea Þãrilor Române, slaba putere economicã ºi militarã, resursele demografice limitate sau altele.

4

20

5

20

1

20

2

20

Oricare douã urmãri ale primului rãzboi mondial dintre urmãtoarele: dispariþia unor imperii, despãgubirile de rãzboi mari pentru statele învinse, umilirea învinºilor, redesenarea hãrþii Europei sau altele.

3

10

Mihai Viteazul

4

5


Oricare douã dintre urmãrile migraþiilor de la sfârºitul antichitãþii: cãderea Imperiului roman de Apus, formarea regatelor barbare, formarea unor noi popoare ºi limbi, distrugeri materiale, pierderi umane, rãzboaie sau altele. Oricare douã dintre cauzele prãbuºirii comunismului în 1989: acþiunile lui M. Gorbaciov în URSS, acþiunile de subminare întreprinse de cãtre statele democratice, criza economicã, lipsa drepturilor omului, criza politicã sau altele. Oricare douã elemente care au contribuit la etnogeneza europeanã dintre urmãtoarele: romanizarea, migraþiile, rãspândirea creºtinismului sau altele.

4

20

5

20

1

20

2

20

Realizarea Marii Uniri.

3

10

George Washington

4

20

5

20

Oricare douã dintre urmãrile comunismului în Europa: trecerea la statul de drept, instaurarea democraþiei, respectul pentru drepturile omului, lãrgirea UE sau altele. Oricare douã acþiuni umane interzise prin CEDO dintre urmãtoarele: interzicerea torturii ºi a pedepselor inumane ºi degradante, interzicerea sclaviei ºi a muncii forþate, discriminarea rasialã, încãlcarea drepturilor omului sau altele.

105

ISTORIE 


Proba scrisă Testul scris debuteazã cu un paragraf de întâmpinare, care are rolul de a diminua emoþiile ºi starea de tensiune, precum ºi de a prezenta concepþia care a stat la baza alcãtuirii testului. Paragraful se încheie cu câteva sfaturi utile ºi încurajãri. Testul este conceput pentru a fi rezolvat în douã ore. Cronometarea duratei de douã ore se face abia dupã ce candidaþii au parcurs textul de întâmpinare. 

106


Numele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .



Probă scrisă pentru disciplina Istorie – Modulul 2

Acţiune și decizie umană în istorie


Data: an

luna

ziua


Semnătura

Corector 1 Corector 2 Președinte Felicitări! Dacă citești aceste rânduri, înseamnă că ai parcurs cu bine Modulul 2 de Istorie. Este deja o performanţă notabilă. Ceea ce urmează nu este un concurs sau un examen. Este un test în care tu vei face dovada lucrurilor pe care știi să le faci după ce ai parcurs acest modul și în care vei avea posibilitatea să-ţi exprimi punctul de vedere despre ceea ce ai învăţat la istorie. Testul nu-ţi cere să reproduci informaţii pe care ar fi trebuit să le memorezi. Vei primi informaţiile și vei rezolva mai multe cerinţe legate de utilizarea acestora. E ca și când ai deschide un ziar sau o carte de istorie acasă, în care găsești diverse evenimente pe care ar trebui să le ordonezi pentru a le înţelege mai bine sau faţă de care ar trebui să-ţi exprimi părerea într-o discuţie cu un prieten. Câteva sfaturi înainte de a începe: • Nu te grăbi în rezolvarea testului! Ai timp suficient de reflecţie! • Citește cu atenţie fiecare cerinţă și urmărește punctajul pentru fiecare exerciţiu! Important este să acumulezi puncte! • Treci mai departe dacă nu știi să rezolvi un subiect! • Nu intra în panică! Nimeni nu le știe pe toate! Succes!

1. Demonstrează ceea ce știi! 1.1. Alcãtuieºte un text de 10-12 rânduri pentru colegii tãi, în care sã-þi exprimi pãrerea despre rolul pe care l-au avut deciziile oamenilor în istorie. (20 puncte) _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ 107

______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________

2. Poţi face! 2.1. Povesteºte în 8-10 rânduri formarea SUA. Foloseºte urmãtoarele noþiuni ºi nume proprii în forma gramaticalã potrivitã în textul tãu ºi în orice ordine doreºti: Declaraþia de independenþã, Constituþia SUA, libertate, drepturile individului, Congres, republicã federalã. (5 puncte) _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ 2.2. Alege din lista de mai jos 3 elemente care definesc rolul lui Mihail Gorbaciov în istoria comunismului: (Pentru fiecare alegere corectã primeºti un punct. Total 3

puncte)

a. A dus o politicã de descentralizare a statului. b. A micºorat puterea partidului comunist. c. A arestat pe cei care s-au opus regimului comunist. d. A liberalizat economia. e. A întãrit puterea aparatului represiv. 108

2.3. Trei dintre afirmaþiile urmãtoare se referã la formarea poporului român. Care sunt ele? (Pentru fiecare alegere corectã primeºti un punct. Total 3 puncte)

a. În anul 102, Traian a cucerit Dacia. b. Românii sunt un popor de origine germanicã format la sud de Dunãre. c. Românii sunt un popor de origine latinã. d. În secolul al IV-lea, creºtinismul a început sã pãtrundã la nord de Dunãre.

2.4. Despre ce proces istoric se vorbeºte în textul de mai jos? (Identificarea corectã îþi

aduce 4 puncte)

«Apostolii s-au rãspândit de-a lungul ºi de-a latul Europei pentru a rãspândi învãþãtura lui Iisus. Unii dintre ei au fost uciºi devenind martiri. În câteva secole, Europa a îmbrãþiºat o nouã credinþã.»

3. Folosește-ţi cunoștinţele și deprinderile! 3.1. Alege din lista de mai jos douã argumente care justificã acþiunea liderilor politici ai SUA de a ajuta financiar statele europene la sfârºitul celui de-al doilea rãzboi mondial. (Primeºti câte 3,5 puncte pentru fiecare argument ales corect. Total 7

puncte)

a. Au dorit refacerea economicã a Europei dupã rãzboi. b. Au dorit pedepsirea Germaniei. c. Au dorit instaurarea unor regimuri politice democratice în statele europene. d. Au dorit izolarea statelor înfrânte în rãzboi. 3.2. Identificã în textul urmãtor trei cauze ale instaurãrii comunismului în þãri din Europa de Est dupã al doilea rãzboi mondial. (Primeºti câte 3 puncte pentru

fiecare cauzã identificatã corect. Total 9 puncte)

«În timpul celui de-al doilea rãzboi mondial, Stalin, conducãtorul URSS, a cerut aliaþilor sãi ca în þãrile eliberate de Armata Roºie sã se instaureze regimuri politice comuniste. Aliaþii anglo-americani au cedat presiunii ruseºti pentru a putea sã colaboreze cu URSS pe front pentru înfrângerea Germaniei. În unele state, în care s-a instaurat comunismul, nu exista o solidã tradiþie democraticã a regimurilor politice.» 3.3. a. Alege dintre cuvintele urmãtoare pe cele care te-ar ajuta sã faci un plan de prezentare a

democraþiei ateniene: cetãþean, etnogenezã, Führer, Pericle, reforme, Ludovic al XIV-lea, libertate, egalitate, educaþia tinerilor. (Pentru alegerea corectã a termenilor primeºti 5 puncte.) b. Formuleazã trei idei ale acestui plan. (Pentru fiecare idee corect formulatã primeºti 2 puncte. Total 6 puncte)

3.4. Citeºte textele urmãtoare ºi alege-l pe cel care îþi oferã informaþii despre globalizare. (Pentru identificarea textului care se referã la fenomenul globalizãrii

primeºti 3 puncte.)

a. «Când, spre sfârºitul evului mediu, în Europa începeau sã se contureze statele moderne, opinia regilor, împãraþilor, filosofilor, dar ºi a oamenilor de rând era aceea cã guvernele ºi regii trebuie sã asigure ordinea ºi sã apere stabilitatea socialã. În contrast cu aceste idei, lumea americanã considera cã prima îndatorire a guvernãrii este aceea de a apãra drepturile individului.» b. «Indiferent de domeniu, tot ceea ce îi face pe oameni sã se simtã bine, sã se detaºeze de problemele de la serviciu, de munca monotonã din fabricã, de stresul zilnic, aparþine zonei culturii ºi divertismentului. Fiecare dintre noi gãseºte diverse mijloace de a se destinde. Ele fac parte din istoria vieþii oamenilor ºi sunt o parte din ceea ce numim mentalitate.» c. «Dezvoltarea tehnologiilor din ultimii ani (internetul, telefonia mobilã, reþelele multimedia, televiziunea, sistemele de captare a imaginii – camere video, aparate foto –, monitorizarea prin satelit – GPS) ºi viteza de evoluþie a acestora este atât de mare încât atunci când vei citi aceste rânduri, scrise în anul 2006, s-ar putea ca alte tehnologii de comunicare rapidã sã fi apãrut.» 109

3.5. Prezintã situaþia teritoriului României în secolul XX, alcãtuind un text de 12-15 rânduri dupã urmãtorul plan de idei:

• România în anul 1918 • Pierderi teritoriale în vara anului 1940 • Teritoriul României dupã al doilea rãzboi mondial. (Pentru alcãtuirea textului cu respectarea ideilor din planul oferit primeºti 10 puncte)

_____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________

4. Reflectează! 4.1. Propune douã elemente care crezi cã reprezintã o schimbare petrecutã asupra societãþii româneºti ca urmare a Revoluþiei din decembrie 1989. Argumenteazã rãspunsul (9 puncte)

_____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ 4.2. Formuleazã douã consecinþe ale deciziei tale de a veni la ºcoalã în programul «A doua ºansã» (6 puncte)

_____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ Felicitări încă o dată! Cred că ai trecut cu bine acest test! 110

ISTORIE




Barem de corectare pentru proba scrisă varianta 1 Cerinþa Punctaj

1.1

20

Se apreciazã/Se puncteazã rãspunsul corect Se apreciazã: • atitudinea pozitivã; • spiritul critic; • calitatea expunerii: coerenþã, claritate, concizie; • încadrarea în dimensiunea indicatã a textului. Se apreciazã: • utilizarea corectã, în contextul dat, a temenilor ºi numelor proprii indicate; • coerenþa textului. Enunþurile corecte sunt: a, b, d; pentru fiecare identificare corectã se acordã un punct (3×1p=3p). Enunþurile corecte sunt: a, c, d; pentru fiecare identificare corectã se acordã un punct (3×1p=3p).

2.1

5

2.2

3

2.3

3

2.4

4

Rãspunsul corect este: creºtinism.

3.1

7

Argumente corecte sunt: a ºi c; pentru fiecare alegere corectã se acordã 3,5 puncte (2×3,5p=7p).

3.2

9

Cauzele corect identificate sunt: pretenþia lui Stalin ca statele ocupate de Armata Roºie sã devinã state comuniste; politica de cedare a anglo-americanilor; lipsa tradiþiei democratice în unele state; pentru fiecare cauzã corect identificatã se acordã 3 puncte. (3×3p=9p)

3.3.a

5

Cuvintele care se referã la democraþia atenianã sunt: cetãþean, Pericle, reforme, libertate, egalitate, educaþia tinerilor. Alegerea oricãror cel puþin douã cuvinte aduce punctajul anunþat.

3.3.b

6

Formularea oricãror 3 idei cu privire la democraþia atenianã aduce punctajul anunþat (3×2p=6p).

3.4

3

Identificarea textului c, ca fiind cel care se referã la globalizare, aduce 3 puncte.

3.5

10

Alcãtuirea unui text care se referã la subiectul enunþat ºi care respectã planul dat aduce 10 puncte.

9

Enunþarea argumentatã a oricãror douã schimbãri din societatea româneascã dupã 1989, precum ºi: • calitatea argumentelor; • atitudinea reflexivã; • calitatea expunerii: coerenþã, claritate, concizie aduce cele 9 puncte.

4.2

6

Se apreciazã: • atitudinea reflexivã; • calitatea argumentelor; • calitatea expunerii: coerenþã, claritate, concizie.

Oficiu

10

Total

100

4.1

111

ISTORIE 


Borderou de notare pentru proba scrisă, varianta 1 l a t o T 0

0 1

n i D 0 1

u i c i f o

2 1

6

1 1

9

0 1

0 1

c t 9 x 3 e T b 8

6

a 8

5 a ã i z e r u 1 t a A c

a ã u z 7 o u 1 d a A c ã z 1 O u a c 6

, c 5 3 , a 5 3

m s i n 5 i t 4 º e r c d 1 4

c 1 a 1 d 1

3 b 1 a 1 2

5

1

0 2

) t c e r o c l u j t a s a c þ n u e n t i p c i b r s n u e ã u r P S C ( 112


Numele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .



Probă scrisă pentru disciplina Istorie – Modulul 2

Acţiune și decizie umană în istorie


Data: an

luna

ziua


Semnătura

Corector 1 Corector 2 Președinte Felicitări! Dacă citești aceste rânduri, înseamnă că ai parcurs cu bine Modulul 2 de Istorie. Este deja o performanţă notabilă. Ceea ce urmează nu este un concurs sau un examen. Este un test în care tu vei face dovada lucrurilor pe care știi să le faci după ce ai parcurs acest modul și în care vei avea posibilitatea să-ţi exprimi punctul de vedere despre ceea ce ai învăţat la istorie. Testul nu-ţi cere să reproduci informaţii pe care ar fi trebuit să le memorezi. Vei primi informaţiile și vei rezolva mai multe cerinţe legate de utilizarea acestora. E ca și când ai deschide un ziar sau o carte de istorie acasă, în care găsești diverse evenimente pe care ar trebui să le ordonezi pentru a le înţelege mai bine sau faţă de care ar trebui să-ţi exprimi părerea într-o discuţie cu un prieten. Câteva sfaturi înainte de a începe: • Nu te grăbi în rezolvarea testului! Ai timp suficient de reflecţie! • Citește cu atenţie fiecare cerinţă și urmărește punctajul pentru fiecare exerciţiu! Important este să acumulezi puncte! • Treci mai departe dacă nu știi să rezolvi un subiect! • Nu intra în panică! Nimeni nu le știe pe toate! Succes! Citește cu atenţie și rezolvă următoarele cerinţe:

1. Demonstrează ceea ce știi! 1.1. Alcãtuieºte un text de 10-12 rânduri pentru colegii tãi, în care sã-þi exprimi pãrerea despre rolul pe care l-au avut deciziile oamenilor în istorie. (20 puncte) _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ 113

______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________

2. Poţi face! 2.1. Povesteºte în 8-10 rânduri despre procesul de formare a poporului român. Foloseºte urmãtoarele noþiuni în forma gramaticalã potrivitã în textul tãu ºi în orice ordine doreºti: etnogenezã, creºtinism, slavi, valahi, romanizare, popor neolatin. (5 puncte) _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ 2.2. Alege din lista de mai jos 3 elemente care definesc rolul lui Ludovic al XIV-lea în istoria Franþei: (Pentru fiecare alegere corectã primeºti un punct. Total 3 puncte)

a. A sprijinit dezvoltarea culturii franceze. b. A fãcut din Franþa cea mai mare putere a Europei la sfârºitul evului mediu. c. A fãcut din Franþa un stat democratic. d. A apãrat respectarea drepturilor omului în Franþa. e. A construit palatul de la Versailles.

114

2.3. Trei dintre afirmaþiile urmãtoare se referã la al doilea rãzboi mondial. Care sunt ele? (Pentru fiecare alegere corectã primeºti un punct. Total 3 puncte)

a. În timpul rãzboiul a avut loc Holocaustul. b. La sfârºitul rãzboiului, statelor înfrânte li s-au cerut despãgubiri de rãzboi. c. Prima bombã atomicã a fost aruncatã la Hiroshima. d. Rãzboiul a fost câºtigat de o alianþã formatã din state democratice ºi totalitare.

2.4. Despre ce proces istoric se vorbeºte în textul de mai jos? (Identificarea corectã îþi

aduce 4 puncte)

«În toate teritoriile cucerite, inclusiv în Dacia, romanii au impus limba latinã, religia, obiceiurile ºi tradiþiile romane. Popoarele cucerite erau inferioare romanilor ºi doar grecii au reuºit sã reziste pãtrunderii limbii, culturii ºi civilizaþiei romane.»

3. Folosește-ţi cunoștinţele și deprinderile! 3.1. Alege din lista de mai jos douã argumente care justificã decizia Consiliului Europei din 1950 de adoptare a Convenþiei Europene a Drepturilor Omului (CEDO). (Primeºti câte 3,5 puncte pentru fiecare argument ales corect. Total 7

puncte)

a. Numeroasele încãlcãri ale drepturilor omului în timpul celui de-al doilea rãzboi mondial b. Dorinþa statelor europene de a apãra astfel democraþia c. Nivelul economic foarte scãzut de dupã rãzboi d. Dorinþa de a copia principiile de organizare ale SUA 3.2. Identificã în textul urmãtor trei cauze ale cãderii Imperiului roman de Apus în anul 476. (Primeºti câte 3 puncte pentru fiecare cauzã identificatã corect. Total 9

puncte)

«Barbarii germanici au atacat, jefuit ºi incendiat de mai multe ori Roma. Imperiul roman a intrat într-o profundã crizã economicã ºi politicã ce nu i-a permis sã reziste invaziilor. Ultimul rege roman era un copil în vârstã de 13 ani.» 3.3. a. Alege dintre cuvintele urmãtoare pe cele care te-ar ajuta sã faci un plan de prezentare a

Holocaustului: rasism, creºtinism, evrei, democraþie, nazism german, lagãre de exterminare. (Pentru alegerea corectã a termenilor primeºti 5 puncte) b. Formuleazã trei idei ale acestui plan. (Pentru fiecare idee corect formulatã primeºti 2 puncte. Total 6 puncte)

3.4. Citeºte textele urmãtoare ºi alege-l pe cel care îþi oferã informaþii despre monarhia absolutã. (Pentru identificarea textului care se referã la monarhia

absolutã primeºti 3 puncte.)

a. «Dezvoltarea tehnologiilor din ultimii ani (internetul, telefonia mobilã, reþelele multimedia, televiziunea, sistemele de captare a imaginii – camere video, aparate foto –, monitorizarea prin satelit – GPS) ºi viteza de evoluþie a acestora este atât de mare încât atunci când vei citi aceste rânduri, scrise în anul 2006, s-ar putea ca alte tehnologii de comunicare rapidã sã fi apãrut.» b. «Statele democratice aveau la bazã statul de drept, economia de piaþã, proprietatea privatã ºi respectarea drepturilor omului. Statele comuniste au fost conduse de regimuri politice totalitare, dictatoriale, cu o economie bazatã pe proprietatea de stat, centralizatã ºi planificatã, în care drepturile omului au fost încãlcate în mod flagrant.» c. «Franþa a fost un stat în care puterea era dãruitã de Dumnezeu regelui ºi, în consecinþã, nimic omenesc sau pãmântean nu putea sã-i limiteze puterea, deciziile sau dorinþele. Toþi locuitorii regatului erau supuºii regelui, toate instituþiile statului erau controlate de rege, oamenii erau judecaþi în numele regelui, religia era una singurã: cea catolicã.»

115

3.5. Prezintã constituirea SUA alcãtuind un text de 12-15 rânduri dupã urmãtorul plan de idei:

• Declaraþia de independenþã (1776) • Rãzboiul coloniilor engleze din America de Nord împotriva Angliei • Constituþia SUA (1787) (Pentru alcãtuirea textului cu respectarea ideilor din planul oferit primeºti 10 puncte).

_____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________

4. Reflectează! 4.1. Propune douã elemente care crezi cã reprezintã o schimbare a societãþii româneºti dupã instaurarea comunismului în România la sfârºitul celui de-al doilea rãzboi mondial. Argumenteazã rãspunsul. (9 puncte)

_____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ 4.2. Formuleazã douã consecinþe ale deciziei tale de a veni la ºcoalã în programul «A doua ºansã». (6 puncte)

_____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ Felicitări încă o dată! Cred că ai trecut cu bine acest test! 116

ISTORIE




Barem de corectare pentru proba scrisă, varianta 2 Cerinþa Punctaj Se apreciazã/Se puncteazã rãspunsul corect

1.1

20

Se apreciazã: • atitudinea pozitivã; • spiritul critic; • calitatea expunerii: coerenþã, claritate, concizie; • încadrarea în dimensiunea indicatã a textului. Se apreciazã: • utilizarea corectã, în contextul dat, a termenilor indicaþi; • coerenþa textului. Enunþurile corecte sunt: a, b, e; pentru fiecare identificare corectã se acordã un punct (3×1p=3p). Enunþurile corecte sunt: a, c, d; pentru fiecare identificare corectã se acordã un punct (3×1p=3p).

2.1

5

2.2

3

2.3

3

2.4

4

Rãspunsul corect este: romanizare.

3.1

7

Argumentele corecte sunt: a ºi b; pentru fiecare alegere corectã se acordã 3,5 puncte (2×3,5p=7p).

3.2

9

Cauzele corect identificate sunt: atacurile barbarilor germanici, criza economicã ºi politicã a statului roman, incapacitatea ultimului împãrat roman de a conduce imperiul; pentru fiecare cauzã corect identificatã se acordã 3 puncte. (3×3p=9p)

3.3.a

5

Cuvintele care se referã la Holocaust sunt: rasism, evrei, nazism german, lagãre de exterminare. Alegerea oricãror cel puþin douã cuvinte aduce punctajul anunþat.

3.3.b

6

Formularea oricãror trei idei cu privire la Holocaust aduce punctajul anunþat. (3×2p=6p)

3.4

3

Identificarea textului c, ca fiind cel care se referã la monarhia absolutã, aduce 3 puncte.

3.5

10

Alcãtuirea unui text care se referã la subiectul enunþat ºi care respectã planul dat aduce 10 puncte.

9

Enunþarea argumentatã a oricãror douã schimbãri din societatea româneascã dupã instaurarea comunismului, precum ºi: • calitatea argumentelor; • atitudinea reflexivã; • calitatea expunerii: coerenþã, claritate, concizie aduce cele 9 puncte.

4.2

6

Se apreciazã: • atitudinea reflexivã; • calitatea argumentelor; • calitatea expunerii: coerenþã, claritate, concizie.

Oficiu

10

Total

100

4.1

117

ISTORIE 


Borderou de notare pentru proba scrisă, varianta 2 l a t o T 0

0 1

n i D 0 1

u i c i f o

2 1

6

1 1

9

0 1

0 1

c t 9 x 3 e T b 8

6

a 8

5 a ã i z e r u 1 t a A c

a ã u z 7 o u 1 d a A c ã z 1 O u a c , b 5 3 6 , a 5 3 e r a z i 5 n 4 a m o r d 1 4

c 1 a 1 c 1

3 b 1 a 1 2

5

1

0 2

) t c e r o c l u j t a s a c þ n u e n t i p c i b r s n u e ã u r P S C ( 118


EVALUARE

Geografie MODULUL 2 PROBLEME GEOGRAFICE: CAUZE, EFECTE ȘI SOLUŢII

119


Numele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .


Prenumele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Probă scrisă pentru disciplina Geografie – Modulul 2 Probleme geografice: cauze, efecte și soluţii


.............................. Anul de studiu . . . . . . . . . . . . . . . . .

Data: an


luna

ziua


Semnătura

Bun venit la testul de evaluare! Ne bucurăm să te primim la acest test la final de modul, în care vei putea demonstra cunoștinţele tale legate de organizarea spaţiului geografic. Testul va evalua cunoștinţele, aptitudinile, abilităţile și capacitatea de a înţelege organizarea spaţiului geografic – atât a celui natural, cât și a celui antropic. Testul va fi scris și se va întinde pe durata a două ore. Întrebările vor avea un grad mediu de dificultate, care va crește de la prima spre ultima întrebare. Punctajul este prezentat pentru fiecare tip de întrebare, astfel că la final poţi să te autoevaluezi; în total vor fi maximum 100 puncte, dintre care din oficiu vei primi 10 puncte. Nota finală o vei calcula prin împărţirea punctajului total la 10. Vei scrie pe această foaie; pentru început, citește cu atenţie următoarele sfaturi: – fii calm și citește cu atenţie fiecare întrebare; – nu răspunde până nu înţelegi cerinţele; – folosește ciorna pentru a-ţi nota idei principale; – nu colabora cu colegii, pentru că riști să fii dat afară din examen; – scrie doar cu cerneală sau cu pix de culoare albastră; – dacă ai nelămuriri, adresează-te cu încredere, cu voce tare, profesorului supraveghetor; Mult succes!

1. Demonstrează ceea ce știi! 1.1. Încercuieºte rãspunsul corect! Urmãtoarele cinci întrebãri au un singur rãspuns corect. (10 p) a) Una dintre cauzele producerii alunecãrilor de teren este: împãdurirea despãdurirea seceta b) Prãbuºirile sunt: cãderi bruºte de rocã curgeri noroioase alunecãri de teren c) Principala caracteristicã a solului o reprezintã: grosimea culoarea fertilitatea d) În timpul unei furtuni cu descãrcãri electrice: nu ne adãpostim sub copaci izolaþi ne adãpostim sub copaci izolaþi ne cãþãrãm în copac

121

e) Regiunile geografice nelocuite se numesc: anoicumene oicumene suboicumene

1.2. Completeazã spaþiile libere cu rãspunsul corect: (10 p) a) Culoarea neagrã a solului indicã o cantitate mare de b) Valurile provocate de cutremure se numesc c) Cele mai frecvente alunecãri de teren din þara noastrã se produc în Subcarpaþii

d) Densitatea populaþiei se exprimã în e) Principalele douã metale recuperate din deºeuri sunt

1.3. În textul urmãtor, înlocuieºte spaþiile libere cu cuvintele potrivite, dintre cele propuse în continuare: locuite, poluarea, teritoriu, polderele, dezvoltare, acþiunea, legile, dezechilibre, spaþiului, degradarea. (10 p) Organizarea spaþiului presupune

conºtientã a omului în scopul

creºterii eficienþei economico-sociale, fãrã sã provoace naturalã a spaþiului. Organizarea naturalã a

în organizarea geografic reprezintã

dispunerea elementelor geografice pe un anumit este dictatã de

; aceastã organizare

naturii. Un model de admirat pentru modul în care a

fost organizat spaþiul geografic îl reprezintã

olandeze. În organizarea

spaþiului geografic, suprapopularea are ca ºi efecte: erodarea suportului natural, mediului, dereglarea peisajelor,

calitãþii vieþii.

Soluþiile pentru aceste probleme sunt: promovarea conceptului de durabilã, descongestionarea prin dezvoltarea altor teritorii mai puþin

122

.

2. Poţi face! 2.1. În tabelul de mai jos, scrie în coloana notatã cu A cinci cauze care pregãtesc sau declanºeazã alunecãrile de teren, iar în coloana notatã cu B, cinci mãsuri de prevenire a alunecãrilor de teren. (20 p) A

B

2.2. Efectul de serã este una dintre problemele lumii contemporane. a) Explicã, pe scurt, ce înþelegi prin efectul de serã.

b) Noteazã douã argumente pentru reducerea acestui proces.

(20 p)

3. Folosește-ţi cunoștinţele și deprinderile! 3.1. Considerã cã eºti primarul unei comune din þara noastrã ºi primeºti o avertizare de inundaþie. Prezintã în câteva rânduri un plan de mãsuri concrete, pe termen scurt, pe care le-ai aplica pentru prevenirea inundaþiilor. Elaboreazã ºi un plan de mãsuri pe termen lung. (20 p)

123

4. Reflectează! În continuare, te rugãm sã ne spui ce ai dori sã mai afli despre organizarea spaþiului geografic.

124

GEOGRAFIE 

MODULUL 2  PROBLEME GEOGRAFICE: CAUZE, EFECTE ȘI SOLUŢII

Barem de corectare pentru proba scrisă, varianta 1 Stimaþi colegi, acest material se doreºte a fi un reper pentru dumneavoastrã în evaluarea competenþei generale „Organizarea spaþiului geografic” pe care acest modul o are. Scopul acestui test este de a oferi elevilor ºansa de a promova al doilea modul al disciplinei Geografie din cadrul programului „A doua ºansã” – învãþãmânt secundar inferior. Testul scris se desfãºoarã pe o perioadã de douã ore. În barem este explicat modul de acordare a punctajului. Punctajul total este de 100 de puncte (90 p plus 10 p din oficiu). Pentru stabilirea notei, se împarte punctajul total al unei lucrãri la 10. Înainte de a aplica acest test elevilor, vã recomandãm sã asiguraþi seriozitatea ºi obiectivitatea necesarã unui examen, însã într-o atmosferã relativ destinsã. Discutaþi din timp cu elevii ºi familiarizaþi-i cu ideea de examen printr-o simulare. Este bine ca elevii sã cunoascã reguli generale minimale despre examen, respectiv: – durata examenului; – necesitatea legitimãrii la examen (carte de identitate, carnet de elev, legitimaþie etc.); – se scrie doar cu cernealã sau cu pix de culoare albastrã; – ºcoala asigurã hârtia de concurs ºi ciornele; – pe tablã se noteazã ora începerii ºi finalizãrii examenului; – nu au voie sã colaboreze; fiecare lucreazã individual; – dacã au neclaritãþi, pot sã întrebe cu voce tare profesorul supraveghetor; – modul de calculare a notei. Testul este conceput în aºa fel încât dificultatea sã fie medie, urmãrindu-se evaluarea cunoºtinþelor, abilitãþilor ºi aptitudinilor elevilor. Gradul de dificultate creºte treptat de la prima spre ultima întrebare. Elevii vor nota rãspunsurile direct pe foaia cu întrebãri, conform instrucþiunilor formulate la fiecare tip de întrebare.

Barem de corectare 1.1. 10 p, 2p/variantã corectã a) rãspunsul 2 b) rãspunsul 1 c) rãspunsul 3 d) rãspunsul 1 e) rãspunsul 1 1.2. 10 p, 2p/rãspuns corect a) substanþã organicã (humus) b) tsunami c) Curburii (de Curburã) d) loc./km2 e) fier ºi aluminiu (câte 1p pentru fiecare) 1.3. 10 p, câte 1p/cuvânt notat în locul potrivit, în urmãtoarea ordine: acþiunea, dezechilibre, spaþiului, teritoriu, legile, polderele, poluarea, degradarea, dezvoltare, locuite. 2.1. 20 p, 2p/rãspuns corect. Se acordã punctele pentru oricare cinci rãspunsuri corect formulate pentru coloana A ºi la fel pentru coloana B.

125

GEOGRAFIE 


2.2. 20 p, dupã cum urmeazã: a) 10p pentru explicarea corectã a efectului de serã b) 10p, câte 5p pentru fiecare argument corect formulat (2x5p). 3.1. 20 p Se acordã 10p pentru planul de mãsuri corect formulat pe termen scurt ºi 10p pentru cel pe termen lung. Profesorul va nota cât mai obiectiv rãspunsurile date. Din oficiu se acordã 10 p.

126

GEOGRAFIE 


Borderou de notare pentru proba scrisă, varianta 1 ã t o N l a t o T p 0 1 . f O . p 0 1 2 . 0 3 2 0 1 5

. p 1 . 0 5 3 2 0 1 . p 0 1 1 . 0 2 2 0 1 1 1 1 1 . p 1 3 . 0 1 1 1 1 1 1 1 2 2 . p 2 . 0 2 1 1 2 2 2 2 . p 1 . 0 2 1 1 2 2 , e e m m u u n e N r p

. r c u L . r N 127


Numele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .


Prenumele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Probă scrisă pentru disciplina Geografie – Modulul 2 Probleme geografice: cauze, efecte și soluţii


.............................. Anul de studiu . . . . . . . . . . . . . . . . .

Data: an


luna

ziua


Semnătura

Bun venit la testul de evaluare! Ne bucurăm să te primim la acest test la final de modul, în care vei putea demonstra cunoștinţele tale legate de organizarea spaţiului geografic. Testul va evalua cunoștinţele, aptitudinile, abilităţile și capacitatea de a înţelege organizarea spaţiului geografic – atât a celui natural, cât și a celui antropic. Testul va fi scris și se va întinde pe durata a două ore. Întrebările vor avea un grad mediu de dificultate, care va crește de la prima spre ultima întrebare. Punctajul este prezentat pentru fiecare tip de întrebare, astfel că la final poţi să te autoevaluezi; în total vor fi maximum 100 puncte, dintre care din oficiu vei primi 10 puncte. Nota finală o vei calcula prin împărţirea punctajului total la 10. Vei scrie pe această foaie; pentru început, citește cu atenţie următoarele sfaturi: – fii calm și citește cu atenţie fiecare întrebare; – nu răspunde până nu înţelegi cerinţele; – folosește ciorna pentru a-ţi nota idei principale; – nu colabora cu colegii, pentru că riști să fii dat afară din examen; – scrie doar cu cerneală sau pix de culoare albastră; – dacă ai nelămuriri, adresează-te cu încredere, cu voce tare, profesorului supraveghetor. Mult succes!

1. Demonstrează ceea ce știi! 1.1. Încercuieºte „adevãrat” sau „fals” pentru fiecare afirmaþie din tabelul de mai jos. (10 p) Afirmaþia Alunecãrile de teren se produc de regulã pe un substrat argilos.

Încercuieºte „adevãrat” sau „fals” Adevãrat / Fals

Solul se formeazã foarte repede.

Adevãrat / Fals

Regiunile geografice nelocuite se numesc oicumene.

Adevãrat / Fals

Lacul Roºu este un lac vulcanic.

Adevãrat / Fals

Italia face parte din Uniunea Europeanã.

Adevãrat / Fals

129

1.2. Indicã prin sãgeþi corespondenþa dintre urmãtoarele elemente (o singurã corespondenþã): (10 p) Olanda Sediul N.A.T.O. Efectul de serã Uniunea Europeanã Deºertificare

Topirea gheþarilor Poldere Strasbourg Regiuni aride Bruxelles

1.3. Marcheazã cu x rãspunsul corect! Urmãtoarele cinci întrebãri pot avea doar un rãspuns corect. (10 p) a) În þara noastrã, populaþia activã este cea care are vârsta de peste: 16 ani 15 ani 20 ani b) Depresiunea Petroºani are zãcãminte de: petrol sare cãrbune superior c) Pentru a preveni inundaþiile, se fac împãduriri pe versanþi pentru: reducerea vitezei de curgere a apei reducerea infiltraþiilor de apã în sol creºterea vitezei de curgere a apei d) Valurile de tip tsunami sunt provocate de: extinderea deºerturilor cutremure curgeri noroioase e) O problemã a traficului urban o reprezintã: lipsa stresului supraîncãrcarea arterelor rutiere înãlþimea construcþiilor

1.4. Înlocuieºte spaþiile libere din textul urmãtor cu cuvintele potrivite dintre cele enumerate: internaþional, cooperare, putere, globalizãrii, schimburilor. (15 p) Ansamblurile economice ºi geopolitice reprezintã grupãri de state, care de-a lungul timpului ºi-au creat diverse relaþii de colaborare în sfera economicã ºi politicã, creând în acest fel un cadru comun prielnic de dezvoltare. Organizaþiile economice s-au înfiinþat în vederea facilitãrii terizeazã prin diferite grade de

economice între diverse grupe de þãri ºi se caraceconomicã. Lumea contemporanã se

caracterizeazã printr-o continuã transformare în relaþiile de nivelurile decizionale: de la cel local ºi pânã la cel 130

la toate . În configuraþia

mondialã actualã, puterea statului este diminuatã semnificativ, ca urmare a pieþelor ºi a creºterii capacitãþii militare a marilor puteri.

1.5. Cu toate cã omenirea a împlinit douã milenii de civilizaþie d.Hr., în lume se disputã numeroase conflicte militare (rãzboaie). Noteazã câte un exemplu de conflict: (10 p) a) etnic

b) religios

2. Poţi face! 2.1. Calculeazã valoarea densitãþii populaþiei pentru localitatea Deleni, care are o suprafaþã de 200 km2, din care peste jumãtate este cu terenuri agricole. Numãrul de locuitori este de 1500, dintre care majoritatea sunt angajaþi la ferma pomicolã. (15 p)

3. Folosește-ţi cunoștinţele și deprinderile! 3.1. Organizarea naturalã a spaþiului geografic reprezintã dispunerea elementelor geografice pe un anumit teritoriu; aceastã organizare este dictatã de legile naturii. Explicã pe scurt organizarea naturalã a spaþiului geografic al þãrii nostre (patru caracteristici). (20 p)

131

4. Reflectează! În continuare, te rugãm sã ne spui ce ai dori sã mai afli despre organizarea spaþiului geografic.

132

GEOGRAFIE 


Barem de corectare pentru proba scrisă, varianta 2 Stimaþi colegi, acest material se doreºte a fi un reper pentru dumneavoastrã în evaluarea competenþei generale „Organizarea spaþiului geografic” pe care acest modul o are. Scopul acestui test este de a oferi elevilor ºansa de a promova al doilea modul al disciplinei Geografie din cadrul programului „A doua ºansã” – învãþãmânt secundar inferior. Testul scris se desfãºoarã pe o perioadã de douã ore. În barem este explicat modul de acordare a punctajului. Punctajul total este de 100 de puncte (90 p plus 10 p din oficiu). Pentru stabilirea notei, se împarte punctajul total al unei lucrãri la 10.

Înainte de a aplica acest test elevilor, vã recomandãm sã asiguraþi seriozitatea ºi obiectivitatea necesarã unui examen, însã într-o atmosferã relativ destinsã. Discutaþi din timp cu elevii ºi familiarizaþi-i cu ideea de examen printr-o simulare. Este bine ca elevii sã cunoascã reguli generale minimale despre examen, respectiv: – durata examenului; – necesitatea legitimãrii la examen (carte de identitate, carnet de elev, legitimaþie etc.); – se scrie doar cu cernealã sau cu pix de culoare albastrã; – ºcoala asigurã hârtia de concurs ºi ciornele; – pe tablã se noteazã ora începerii ºi finalizãrii examenului; – nu au voie sã colaboreze; fiecare lucreazã individual; – dacã au neclaritãþi, pot sã întrebe cu voce tare profesorul supraveghetor; – modul de calculare a notei. Testul este conceput în aºa fel încât dificultatea sã fie medie, urmãrindu-se evaluarea cunoºtinþelor, abilitãþilor ºi aptitudinilor elevilor. Gradul de dificultate creºte treptat de la prima spre ultima întrebare. Elevii vor nota rãspunsurile direct pe foaia cu întrebãri, conform instrucþiunilor formulate la fiecare tip de întrebare.

Barem de corectare 1.1. 10 p, câte 2p/variantã corectã, pentru urmãtoarea ordine a rãspunsurilor:

Adevãrat Fals Fals Fals Adevãrat

1.2. 10 p, câte 2p/corespondenþã corectã, dupã cum urmeazã:

Olanda Sediul N.A.T.O. Efectul de serã Uniunea Europeanã Deºertificare

– Poldere – Bruxelles – Topirea gheþarilor – Strasbourg – Regiuni aride

1.3. 10 p, câte 2p/variantã corect încercuitã, dupã cum urmeazã:

a) varianta 2 b) varianta 3 c) varianta 1 d) varianta 2 e) varianta 2

1.4. 15 p, câte 3p pentru înlocuirea corectã în urmãtoarea ordine: schimburilor, cooperare,

putere, internaþional, globalizãrii.

133

GEOGRAFIE 


1.5. 10 p, câte 5p pentru a) pentru oricare dintre variantele urmãtoare: Þara Bascilor ºi

Catalonia în Spania, Rwanda ºi Burundi (rivalitate între triburile hutu ºi tutsi), Turcia, Irak ºi Iran (populaþia kurdã), Federaþia Serbia-Muntenegru (populaþia albanezã din Kosovo) etc. 5p pentru b) Irlanda de Nord (catolicii ºi protestanþii) sau orice altã variantã corectã. 2.1. 15 p pentru rãspuns corect: 7,5 loc./km 2 3.1. 20 p, câte 4p/variantã corectã pentru oricare dintre urmãtoarele : varietatea treptelor de

relief, proporþionalitatea treptelor de relief, dispunerea concentricã, în trepte, a reliefului, simetria reliefului, accesibilitatea teritoriului României.

134

GEOGRAFIE 


Borderou de notare pentru proba scrisă, varianta 2 ã t o N l a t o T p 0 1 . f O . p 1 . 0 3 2 . p 1 . 0 2 2 . p 5 5 . 0 1 2 0 1 3 3 . p 4 . 5 3 1 1 3 3 2 2 . p 3 . 0 2 1 1 2 2 2 2 . p 2 . 0 2 1 1 2 2 2 2 . p 1 . 0 2 1 1 2 2 e m u n e r p , e m u N

. r c u L . r N 135


EVALUARE

Cultură civică MODULUL 2 Educaţie antreprenorială

137

INSTRUCŢIUNI REFERITOARE LA REALIZAREA EVALUĂRII Cultură civică, Modulul 2 – Educaţie antreprenorială Cu privire la evaluare, în formularea sugestiilor care urmeazã s-a þinut cont de prevederile Programei pentru Educaþia antreprenorialã, aprobatã prin O.M.Ed.C. nr. 5735/29.12.2005. Sugestiile se referã în principal la evaluarea iniþialã ºi la evaluarea finalã ºi însoþesc materialele de lucru destinate orelor de Educaþie antreprenorialã, ale programului „A doua ºansã”. Datã fiind metodologia cu privire la evaluare, specificã programului „A doua ºansã”, instrumentele de evaluare sunt elaborate de cãtre profesorii care predau modulul Educaþie antreprenorialã dupã modelul din prezentul ghid de evaluare. Evaluarea iniþialã (care se efectueazã înainte de debutul modulului de Educaþie antreprenorialã) se realizeazã în cadrul sesiunilor de evaluare; se adreseazã acelor elevi care considerã cã deþin competenþele necesare promovãrii acestui modul, fãrã a-l parcurge, ºi se realizeazã prin intermediul unui test de modul cu durata de 2 (douã) ore. Evaluarea iniþialã vizeazã ºi situaþii de recunoaºtere a competenþelor dobândite anterior pe cãi non-formale ºi informale. Evaluarea finalã sau evaluarea de modul presupune evaluarea competenþei generale a modulului. Ea se va realiza prin evaluarea fiecãrei competenþe specifice pe baza standardelor prestabilite, care se regãsesc în programa ºcolarã. Prezentul ghid cuprinde propuneri de evaluare, modele prin care am dorit sã vã oferim materiale utile în elaborarea conþinutului probelor scrise ºi orale, care în mod concret sunt realizate de profesorii din cadrul Comisiilor de evaluare din ºcolile cuprinse în programul „A doua ºansã”. Pentru evaluarea curentã ºi sumativã pot fi folosite propunerile de aplicaþii din Ghidul elevului (Evaluãrile de capitol). Fundamentul elaborãrii sugestiilor de evaluare se regãsesc în Programa de Educaþie antreprenorialã. Astfel, evaluarea are în vedere aprecierea mãsurii în care elevii ºi-au însuºit cunoºtinþele, deprinderile ºi abilitãþile exprimate de competenþa generalã a modulului de Educaþie antreprenorialã, care constã în: respectarea normelor/regulilor economiei de piaþã în derularea activitãþilor presupuse de comportamentul de întreprinzãtor ºi prin Competenþele Specifice derivate din aceasta. În raport cu ceea ce ºi-a propus Curriculum-ul pentru modulul Educaþie antreprenorialã, evaluarea urmãreºte mãsurarea realizãrii standardelor curriculare de performanþã care sunt prezentate în continuare. Standarde de conþinut: identificarea, cunoaºterea, descrierea, definirea, caracterizarea urmãtoarele concepte: – plan de afaceri (societate comercialã, documente necesare iniþierii ºi derulãrii unei afaceri, costuri, venituri, profit, finanþare); – cadru legislativ (legislaþia referitoare la constituirea unei firme, legea de protecþie a consumatorului, codul muncii); – oportunitãþile pieþei (cererea, oferta, preþul etc.); – resursele necesare unei afaceri (resurse materiale, financiare, umane); – codul etic în afaceri (drepturi, obligaþii, reguli de comportament în relaþia cu angajaþii ºi cu partenerii); – riscuri ºi succesul în afaceri (calitãþi necesare, informaþii, deprinderi, comportament). 

139

CULTURĂ CIVICĂ  MODULUL 2  EDUCAŢIE ANTREPRENORIALĂ

Standarde ce se referã la deprinderi intelectuale: – identificarea documentelor necesare unui plan de afaceri, componentelor cadrului legislativ, identificarea tipurilor de resurse, oportunitãþi ºi riscuri; – descrierea conþinutului unor documente necesare în planul de afaceri destinat obþinerii unei finanþãri, descrierea caracteristicilor resurselor de diferite tipuri, necesare derulãrii unui plan de afaceri; – explicarea oportunitãþilor ºi riscurilor în iniþierea/derularea unei afaceri, necesitatea unor strategii de monitorizare ºi minimizare a riscurilor; – evaluarea rezultatelor activitãþii antreprenoriale; – adoptarea deciziilor de continuare, extindere sau restrângere a activitãþii antreprenoriale ca rezultat al evaluãrii activitãþii. Standarde ce se referã la deprinderi comportamentale: – asumarea rãspunderii de iniþiere a unei afaceri; – asumarea riscurilor; – adoptarea unor strategii de minimizare a riscurilor ºi asigurarea succesului; – flexibilitatea adoptãrii deciziilor ºi adaptarea acestora cerinþelor mediului de afaceri; – corectitudinea în aplicarea legilor, legalitatea oricãrui comportament în afaceri; – asigurarea profitabilitãþii; – respectarea angajamentelor faþã de parteneri ºi faþã de angajaþi; – încadrarea în mecanismul concurenþial prin respectarea normelor în vigoare; – respectarea normelor impuse de protecþia consumatorilor; – respectarea normelor de protecþie a mediului natural. Sugestiile de evaluare au în vedere modul de elaborare a probelor scrise ºi orale. Acestea vor fi concepute astfel încât sã cuprindã sarcini de lucru multiple, itemi diversificaþi, care presupun grade diferite de dificultate. În continuare, prezentãm exemple de probe scrise de evaluare, însoþite de barem, ºi exemple de itemi de evaluare pentru examinarea oralã.

I. Sugestii pentru realizarea evaluării orale Conceperea conþinutului probei orale presupune mãsurarea gradului de atingere a aceloraºi standarde de performaþã cuprinse în programa de Educaþie antreprenorialã. Biletele vor cuprinde mai multe cerinþe, þinând cont de timpul afectat probei orale (astfel încât candidatul sã nu fie constrâns de insuficienþa timpului de care dispune) ºi de obiectivele evaluãrii. Recomandãm ca punctul de plecare sã fie prezentarea unei situaþii, a unui caz. În legãturã cu acesta se vor formula cerinþe de analizã, de utilizare corectã a înþelesului unor termeni, de aplicare a cunoºtinþelor în situaþii specifice, concrete, luarea unei decizii adecvate ºi susþinerea cu argumente a acesteia. Conform metodologiei de evaluare specifice programului „A doua ºansã”, timpul acordat unui elev este de 20 de minute: 10 minute pentru pregãtirea rãspunsului ºi 10 minute pentru rãspunsul propriu-zis. Scopul probei orale este evaluarea urmãtoarelor capacitãþi: – respectarea normelor/regulilor economiei de piaþã în derularea activitãþilor presupuse de comportamentul de întreprinzãtor; – identificarea, cunoaºterea, descrierea, definirea, caracterizarea unor concepte specifice antreprenoriatului: plan de afaceri, cadru legislativ, oportunitãþile pieþei, resursele necesare unei afaceri, codul etic în afaceri, riscuri ºi succesul în afaceri; – evaluarea rezultatelor activitãþii antreprenoriale ºi adoptarea deciziilor de iniþiere, continuare, extindere sau restrângere a activitãþii antreprenoriale ca rezultat al evaluãrii activitãþii. Recomandãm profesorilor care elaboreazã biletele pentru proba oralã ca fiecare bilet sã vizeze competenþele de mai sus. 

140


Nota acordatã candidaþilor va fi rezultatul aplicãrii baremului de evaluare a probei orale. Se aºteaptã ca atitudinea profesorilor evaluatori sã fie de încurajare a candidaþilor, iar notarea sã fie „în sprijinul candidaþilor” (aceºtia sã fie punctaþi pentru ceea ce ºtiu ºi reuºesc sã facã ºi nu depunctaþi pentru ceea ce nu ºtiu sau nu reuºesc). Profesorii examinatori au obligaþia sã creeze bilete de examen, folosind modelul dat, în funcþie de numãrul de candidaþi. Numãrul biletelor de examen trebuie sã fie dublu faþã de numãrul candidaþilor.

Model de bilet pentru proba orală Biletul nr. …………

Citeºte cu atenþie întrebãrile urmãtoare ºi pe parcursul a 10 minute pregãteºte un rãspuns adecvat. Citeºte urmãtoarea situaþie: Un prieten/prietenã din aceeaºi localitate cu tine s-a hotãrât sã iniþieze o afacere având ca obiect de activitate geamuri ºi uºi termopan. Întrucât a aflat cã ai urmat cursurile acestui modul, îþi solicitã unele informaþii. Rãspunde urmãtoarelor întrebãri: 1. Este potrivitã alegerea obiectului de activitate pentru localitatea respectivã? Care sunt resursele necesare pentru iniþierea afacerii; cum le poate obþine? 2. La ce riscuri se supune ºi cum le-ar putea face faþã? 3. Ce ai face în locul prietenului: ai demara afacerea sau nu? Argumenteazã. Baremul de evaluare a rãspunsului oral cuprinde criteriile de apreciere pe care profesorii evaluatori trebuie sã le aibã în vedere.


Punctaj acordat


20 p.

• analiza cererii de geamuri termopan în localitate ºi împrejurimi; • studierea concurenþilor în domeniul de activitate (numãr, forþã economicã, notorietate); • accesul la resurse; • analiza potenþialilor furnizori; • utilizarea corectã a termenilor: cerere, ofertã, concurenþi, resurse, furnizori.

Prezentarea resurselor specifice din perspectiva generalã a resurselor necesare derulãrii unei afaceri

20 p.

• precizarea resurselor umane specifice (nivel de calificare, specializare); • precizarea resurselor materiale specifice; • precizarea potenþialelor resurse financiare; • menþionarea modalitãþilor de accesare a resurselor specifice.

Prezentarea riscurilor

20 p.

Formularea unei decizii proprii ºi susþinerea cu argumente

30 p.

din oficiu

10 p

Luarea în considerare a caracteristicilor mediului de afaceri din localitate

• enumerarea corectã a minimum trei riscuri; • explicarea modului în care trebuie întâmpinate riscurile; • modalitãþi de asigurare faþã de riscurile previzibile. • formularea corectã a unei decizii în corespondenþã cu caracteristicile mediului de afaceri din localitatea respectivã; • coerenþa între decizia luatã ºi rãspunsurile la întrebãrile anterioare; • formularea unor argumente adecvate ºi coerente.

141


Biletul nr. …………

Citeºte cu atenþie întrebãrile urmãtoare ºi pe parcursul a 10 minute pregãteºte un rãspuns adecvat. Citeºte urmãtoarea situaþie: Îþi doreºti mult sã devii întreprinzãtor. Ai analizat calitãþile specifice propriei personalitãþi ºi ai ajuns la concluzia cã posezi trãsãturile necesare unui antreprenor. Trebuie sã te decizi spre ce domeniu de activitate sã te îndrepþi. Rãspunde urmãtoarelor întrebãri: 1. Care sunt cele trei trãsãturi personale care te recomandã în primul rând pentru a porni o afacere? De ce le consideri a fi pe primul plan? 2. Menþioneazã alte trei trãsãturi în afarã de cele analizate la întrebarea 1, ce caracterizeazã spiritul antreprenorial. 3. Care este trãsãtura de care nu dispui ºi care ar fi necesarã activitãþii antreprenoriale? 4. Care este obiectul de activitate pe care l-ai ales? Argumenteazã alegerea ta. Baremul de evaluare a rãspunsului oral cuprinde criteriile de apreciere pe care profesorii evaluatori trebuie sã le aibã în vedere.


Punctaj acordat


20 p.

• expunerea primei trãsãturi ºi a acordului sãu cu calitãþile necesare unui antreprenor; • expunerea celei de-a doua trãsãturi ºi a acordului sãu cu calitãþile necesare unui antreprenor; • expunerea celei de-a treia trãsãturi ºi a acordului sãu cu calitãþile necesare unui antreprenor; • precizarea corectã a motivului pentru care le considerã principale.

Precizarea altor trei trãsãturi necesare spiritului antreprenorial.

20 p.

• precizarea primei trãsãturi ºi a acordului sãu cu calitãþile necesare unui antreprenor; • precizarea celei de-a doua trãsãturi ºi a acordului sãu cu calitãþile necesare unui antreprenor; • precizarea celei de-a treia trãsãturi ºi a acordului sãu cu calitãþile necesare unui antreprenor.

Prezentarea trãsãturii absente

20 p.

• prezentarea trãsãturii de personalitate care lipseºte. • motivarea acordului între respectiva trãsãturã ºi spiritul antreprenorial

Formularea unei decizii proprii ºi susþinerea cu argumente

30 p.

• formularea corectã a unei decizii în corespondenþã cu caracteristicile personale ºi cu caracteristicile mediului de afaceri din localitatea respectivã; • formularea unor argumente adecvate ºi coerente.

din oficiu

10 p

Menþionarea a trei trãsãturi proprii.

142


Borderou de evaluare a răspunsului oral Nr. Crt.

Numele candidatului

Criterii de apreciere 20 p.

20 p.

20 p.

30 p.

Oficiu

Punctaj obþinut

Nota finalã

10p.

1.

10p.

2.

10 p.

3.

10 p.

4.

10 p.

5.

10 p.

6.

10 p.

7.

10 p.

8.

10 p.

9.

10 p.

10.

10 p.

11.

10 p.

12.

10 p.

13.

10 p.

14.

10 p.

15.

10 p.

16.

10 p.

17.

10 p.

18.

10 p.

19.

10 p.

20

10 p. 143


II. Sugestii pentru realizarea evaluării scrise Proba scrisã va fi precedatã de un paragraf de întâmpinare, care are rolul de a-i motiva pe candidaþi în a face dovada competenþelor antreprenoriale, dar ºi de a diminua emoþiile ºi starea de tensiune. Scurta introducere va cuprinde ºi câteva sfaturi utile ºi încurajãri. Conþinutul testului va fi astfel conceput încât sã poatã fi rezolvat în douã ore. Ponderea tipurilor de sarcini de lucru este diferitã ca numãr de exerciþii ºi ca numãr de puncte acordat. Preluãm pentru modulul de Educaþie antreprenorialã sugestiile de ansamblu ale Ghidului de evaluare, iar ponderea acestor tipuri de sarcini de lucru în alcãtuirea notei finale propunem sã fie urmãtoarea: – 10 puncte – „din oficiu”; – 20 puncte – „cât de mult ºtiu”; – 25 puncte – „cât de bine pot sã aplice” ceea ce ºtiu; – 25 puncte – „ceea ce sunt capabili sã facã” cu ceea ce ºtiu; – 20 puncte – „ceea ce gândesc” despre ceea ce ºtiu. Acest mod de alcãtuire a notei finale a impus ºi o structurã corespunzãtoare probelor scrise, pe patru niveluri, dupã cum urmeazã: Nivelul 1 – „Demonstreazã ceea ce ºtii!” (evalueazã informaþii/cunoºtinþe); profesorii vor formula exerciþii-întrebãri, itemi cu alegere dualã, itemi de completare, itemi cu rãspuns scurt, itemi cu alegere multiplã, astfel încât sã verifice cunoºtinþe de bazã, esenþiale. Nivelul 2. – „Poþi face!” (evalueazã abilitãþi ºi deprinderi antreprenoriale). Profesorii vor formula în acest scop itemi de completare, rezolvare de exerciþii, cu un grad de dificultate mai mare decât exerciþiile de la sarcina nr.1. Nivelul 3 – „Foloseºte-þi cunoºtinþele ºi deprinderile!” (evalueazã aplicarea cunoºtinþelor ºi deprinderilor antreprenoriale practice). În elaboarea testului, profesorii se vor orienta spre situaþiiproblemã, prin itemi care vizeazã studii, analize de caz, concepute pentru situaþii practice. Nivelul 4 – „Reflecteazã!” (evalueazã atitudini). Profesorii vor elabora itemi de tip eseu semistructurat, itemi deschiºi care vizeazã formularea unor opinii personale însoþite de argumente. În continuare sugerãm douã modele de variante de subiecte pentru proba scrisã, însoþite de baremele corespunzãtoare. 

144


Numele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .



Probă scrisă pentru disciplina Cultură civică – Modulul 2

Educaţie antreprenorială


Data: an

luna

ziua


Semnătura


Bun venit la testul de evaluare! Prezenta probă de evaluare este o bună ocazie pentru a face dovada a ceea ce ai învăţat, a modului în care poţi să aplici în situaţii practice cele învăţate, dar și un prilej pentru a formula ceea ce gândești despre ceea ce ai învăţat, la finalul modulului de Educaţie antreprenorială. Nu este necesar să reproduci informaţii pe care ar fi trebuit să le memorezi, este suficient să te concentrezi, să privești atent fiecare cerinţă. Fii calm, nu te grăbi, ai suficient timp la dispoziţie; ai răbdare și cu siguranţă vei rezolva corect testul dacă te vei gândi bine înainte de a răspunde. Pentru eventualele nelămuriri, nu uita că alături de tine este un cadru didactic pe ajutorul căruia poţi conta. Citește cu atenţie fiecare cerinţă și formulează-ţi răspunsul numai în momentul în care ești convins că ai înţeles bine ceea ce ţi se solicită. După ce ai răspuns, verifică încă o dată! Este șansa de a corecta posibilele greșeli.

Mult succes!


(20 puncte)

1.1. Se dau afirmaþiile urmãtoare: Afirmaþia

1. „Sinteza planului de afaceri” nu include scopul pentru care este întocmit. 2. „Prezentarea produselor”, ca document al planului de afaceri, prezintã activitatea, potenþialii clienþi ale cãror nevoi doreºte sã le satisfacã. 3. „Prezentarea resurselor umane”, ca document al planului de afaceri, cuprinde informaþii referitoare la echipa de conducere ºi la angajaþii din diferite departamente. 4. Condiþiile instituþionale ale mediului de afaceri se referã la tradiþii, obiceiuri, mentalitãþi ale populaþiei, stil de viaþã care influenþeazã iniþierea ºi derularea unor afaceri. 5. Condiþiile legislative ale mediului de afaceri sunt date de ansamblul de legi care reglementeazã cadrul în care se defãºoarã activitãþile economice asigurând libertatea ºi iniþiativa agenþilor economici.

Adevãrat

Fals

Precizeazã dacã sunt adevãrate sau false ºi marcheazã cu semnul „X” în dreptul fiecãrei afirmaþii, în cãsuþa corespunzãtoare (adevãrat/fals). (10 puncte) 145

1.2. Alege rãspunsul corect.

În timp, cea mai eficientã formã de proprietate s-a dovedit: a. proprietatea privatã b. proprietatea publicã c. proprietatea mixtã

(5 puncte)

1.3. Precizeazã câte douã drepturi ale angajaþilor ºi ale angajatorilor. (5 puncte) __________________________________________ __________________________________________ __________________________________________ __________________________________________

2. Poţi face! 2.1. Dã un exemplu de încãlcare a Codului muncii:

(25 puncte) (10 puncte)

_____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________

Formuleazã un argument care sã susþinã exemplul dat. _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ 2.2. Pentru cunoaºterea oportunitãþilor pieþei sunt necesare studii de piaþã efectuate (10 puncte) de specialiºti în marketing.

a. Care sunt direcþiile în care se desfãºoarã studiile de piaþã?

_________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ b. Cum trebuie folosite rezultatele studiilor de piaþã? _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ 2.3. Explicã semnificaþia sintagmelor „Consumatorul rege” sau „Clientul nostru – (5 puncte) stãpânul nostru”, aºa cum ar trebui ele înþelese de întreprinzãtori. _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ 146


(25 puncte)

3.1. Se dau urmãtorii termeni: mediu de afaceri, plan de finanþare a afacerii, resurse umane, promovarea produsului. (10 puncte)

Formuleazã cu fiecare dintre termenii de mai sus câte un enunþ corect.

_____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ 3.2. Etica în afaceri reprezintã o investiþie rentabilã pe termen lung, creând o imagine pozitivã ºi trainicã oricãrei firme, fiind ºi o bunã reclamã pe care firma ºi-o poate face.

Iatã ce îºi propune o firmã: „Suntem rãspunzãtori faþã de personalul nostru. Fiecare trebuie luat în considerare, trebuie sã le respectãm demnitatea ºi sã le recunoaºtem meritele. Angajaþii trebuie sã se simtã liberi sã facã propuneri ºi reclamaþii”.

Rãspunde pe scurt la urmãtoarele întrebãri:

a. Care este raportul între ceea ce firma îºi propune ºi codul etic în afaceri?

(5 puncte)

_________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ b. Argumenteazã rãspunsul dat.

(5 puncte)

_________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ c. Desprinde din textul de mai sus principalele reguli de conduitã în afaceri ale firmei în raport cu angajaþii. (5 puncte) _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ 147

4. Reflectează!

(20 puncte)

4.1. Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Consumatorilor rãspunde unui program de protecþie a consumatorului. (10 puncte)

a. Care crezi cã sunt obiectivele programului de protecþie a consumatorului?

_________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ b. Ce modalitãþi de intervenþie pentru asigurarea calitãþii produselor ai propune dacã ai conduce ANPC? _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ c. Cunoºti un exemplu concret de încãlcare a corectitudinii de informare asupra produselor? Expune exemplul! _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ d. Cu privire la exemplul de mai sus, care crezi cã sunt consecinþele negative asupra consumatorului? Dar asupra vânzãtorului?. _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ 4.2. Presupunem cã un consumator considerã cã unul dintre drepturile sale sunt încãlcate. (10 puncte)

Cunoºti un exemplu concret care sã punã în evidenþã o astfel de situaþie? Expune exemplul!

_____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________

Cum ar trebui sã reacþioneze în situaþia datã consumatorul respectiv? _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ Se acordă 10 puncte din oficiu. 148


Barem de notare pentru proba scrisă, varianta 1 1. Demonstreazã ceea ce ºtii! 1.1. Se dau afirmaþiile urmãtoare:

Afirmaþia 1. „Sinteza planului de afaceri” nu include scopul pentru care este întocmit.

2. „Prezentarea produselor”, ca document al planului de afaceri, prezintã activitatea, potenþialii clienþi ale cãror nevoi doreºte sã le satisfacã. 3. „Prezentarea resurselor umane”, ca document al planului de afaceri, cuprinde informaþii referitoare la echipa de conducere ºi la angajaþii din diferite departamente. 4. Condiþiile instituþionale ale mediului de afaceri se referã la tradiþii, obiceiuri, mentalitãþi ale populaþiei, stil de viaþã care influenþeazã iniþierea ºi derularea unor afaceri. 5. Condiþiile legislative ale mediului de afaceri sunt date de ansamblul de legi care reglementeazã cadrul în care se desfãºoarã activitãþile economice, asigurând libertatea ºi iniþiativa agenþilor economici.

• Se acordã 2 puncte pentru fiecare rãspuns corect marcat.

Adevãrat

Fals X X

X

X

X

Total 10 puncte


În timp, cea mai eficientã formã de proprietate s-a dovedit: a. proprietatea privatã b. proprietatea publicã c. proprietatea mixtã • Se acordã 5 puncte pentru varianta corectã de rãspuns: a) 1.3. Precizeazã câte douã drepturi pentru angajat ºi angajator.

Codul muncii enumerã drepturile ºi obligaþiile angajaþilor ºi ale angajatorilor. Drepturi pentru angajaþi: dreptul la salarizare, dreptul la repaus zilnic ºi sãptãmânal, dreptul la concediu de odihnã anual, dreptul la egalitate de ºanse, dreptul de acces la formarea profesionalã, dreptul la informare ºi consultare, dreptul la protecþie în caz de concediere, dreptul la negociere colectivã, dreptul de a participa la acþiuni colective, dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat Drepturi pentru angajatori: dreptul la organizarea S.C., stabilirea atribuþiilor corespunzãtoare pentru fiecare salariat, dreptul de a da dispoziþii cu caracter obligatoriu, dar legal, controlul îndeplinirii sarcinilor, constatarea abaterilor disciplinare ºi aplicarea sancþiunilor. • Pentru enumerarea oricãror douã drepturi ale angajaþilor se acordã 2,5 puncte. • Pentru enumerarea oricãror douã drepturi ale angajatorilor se acordã 2,5 puncte. Total 5 puncte Total 1 = 20 puncte

2. Poþi face!

2.1. Dã un exemplu de încãlcare a Codului muncii.

Formuleazã un argument care sã susþinã exemplul dat. Încãlcarea Codului muncii se manifestã prin orice situaþie de nerespectare a drepturilor ºi obligaþiilor fie ale angajaþilor, fie ale angajatorilor. • În consecinþã, pentru formularea corectã a unui exemplu de astfel de situaþie (orice nerespectare a drepturilor ºi/sau obligaþiilor) – se acordã 5 puncte. • Pentru formularea corectã ºi convingãtoare a unui argument adecvat exemplului – Total 10 puncte se acordã 5 puncte. 149


2.2. Pentru cunoaºterea oportunitãþilor pieþei sunt necesare studii de piaþã efectuate de

specialiºti în marketing. a. Care sunt direcþiile în care se desfãºoarã studiile de piaþã? b. Cum trebuie folosite rezultatele studiilor de piaþã? Studiile de piaþã se desfãºoarã în urmãtoarele direcþii: cercetarea ofertei, prospectarea cererii, investigarea comportamentului consumatorului.

• Pentru enumerarea celor trei direcþii de mai sus – se acordã 5 puncte. • Pentru specificarea modului în care trebuie folosite studiile de piaþã în scopul identificãrii nevoilor specifice diferitelor categorii de consumatori, care se constituie în potenþiali clienþi, piaþa-þintã – se acordã 5 puncte. Total 10 puncte

2.3. Explicã semnificaþia sintagmelor „Consumatorul rege” sau „Clientul nostru – stãpânul nostru”, aºa cum ar trebui ele înþelese de întreprinzãtori.

• Susþinerea faptului cã succesul întreprinzãtorului este dependent de mãsura în care satisface nevoile consumatorului, cât ºi a ideii de comportament corect din punct de vedere etic al antreprenorului în raport cu clienþii – se acordã 5 puncte. Total 2 = 25 puncte

3. Foloseºte-þi cunoºtinþele ºi deprinderile!

3.1. Se dau urmãtorii termeni: mediu de afaceri, plan de finanþare a afacerii, resurse umane, promovarea produsului.

Formuleazã cu fiecare dintre termenii de mai sus câte un enunþ corect. • Pentru formularea corectã a fiecãrui enunþ se acordã câte 2,5 puncte. Total 2,5×4 = 10 puncte 3.2. Etica în afaceri reprezintã o investiþie rentabilã pe termen lung, creând o imagine pozitivã

ºi trainicã oricãrei firme, fiind ºi o bunã reclamã pe care firma ºi-o poate face. Iatã ce îºi propune o firmã: „Suntem rãspunzãtori faþã de personalul nostru. Fiecare trebuie luat în considerare, trebuie sã le respectãm demnitatea ºi sã le recunoaºtem meritele. Angajaþii trebuie sã se simtã liberi sã facã propuneri ºi reclamaþii”. Rãspunde pe scurt la urmãtoarele întrebãri: a. Care este raportul între ceea ce firma îºi propune ºi codul etic? b. Argumenteazã rãspunsul dat. c. Desprinde din textul de mai sus principalele reguli de conduitã în afaceri ale firmei în raport cu angajaþii. • Punctaj acordat: a. Pentru exprimarea raportului de concordanþã între ceea ce îºi propune firma ºi codul etic în afaceri – se acordã 5 puncte. b. Pentru argumentarea adecvatã a acestui raport se acordã 5 puncte. c. Reguli ce pot fi desprinse: rãspunderea faþã de angajaþi, respectul demnitãþii personalului, consultarea în luarea deciziilor, libertatea de manifestare etc. Pentru fiecare regulã desprinsã corect (minim 2) se acordã 2,5 puncte. 2×2,5 = 5 puncte Total 3 = 15 puncte

4. Reflecteazã!

4.1. Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Consumatorilor rãspunde unui program de

protecþie a consumatorului. a. Care crezi cã sunt obiectivele programului de protecþie a consumatorului? b. Ce modalitãþi de intervenþie pentru asigurarea calitãþii produselor ai propune dacã ai conduce ANPC? c. Cunoºti un exemplu concret de încãlcare a corectitudinii de informare asupra produselor? Expune exemplul! 150


d. Cu privire la exemplul de mai sus, care crezi cã sunt consecinþele negative asupra consumatorului? Dar asupra vânzãtorului? • Enumerarea corectã a urmãtoarelor obiective ale programului de protecþie a consumatorului: îmbunãtãþirea consumului populaþiei, asigurarea calitãþii superioare a bunurilor, formarea preþurilor în concordanþã cu veniturile, sistemul corect de informare asupra produselor. – 2,5 puncte.

• Menþionarea corectã a cel puþin 2 modalitãþi de intervenþie pentru asigurarea calitãþii produselor – 2,5 puncte. • Formularea corectã a unui exemplu concret, adecvat pentru încãlcarea corectitudinii informãrii asupra produselor – 2,5 puncte. • Identificarea a minim o consecinþã negativã asupra consumatorului ºi a minim o consecinþã negativã asupra întreprinzãtorului. – 2,5 puncte. Total 10 puncte 4.2. Presupunem cã un consumator considerã cã unul dintre drepturile sale sunt încãlcate.

Construieºte un exemplu concret care sã punã în evidenþã o astfel de situaþie. Cum ar trebui sã reacþioneze în situaþia datã consumatorul respectiv? • Elaborarea corectã a exemplului concret de situaþie în care unui consumator i se încalcã unul dintre drepturi – 5 puncte. • Formularea corectã a modului de reacþie adecvat al consumatorului cãruia i-a fost încãlcat un drept – 5 puncte. Total 10 puncte Total 4 = 20 puncte

Se acordã 10 puncte din oficiu. Nota se calculeazã prin împãrþirea punctajului obþinut la 10.

151


Borderou de notare pentru proba scrisă, varianta 1 ã l a n i f a t o N

e t c n u p l a t o T

u i c i f O 0 1

! ã z 2 0 1 a e t c e l f e R 1 0 . 1 4 e l e þ n i t ! 2 5 1 º l e o i n r u e c d n i þ r - i e p t º e e d s i o º 1 0 l 1 o F . 3 3 5 ! e c a f i þ o P . 2

2 0 1

1 0 1

3 ã z ! a i e r i t t s º n e o c 2 m a e e e D c . 1 1

5

5

0 1

i i r ã r c u l . r N 1 152

2

3

4

5

6

7

8

9

0 1

1 1

2 1

3 1

4 1

5 1

6 1


Numele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .


Prenumele tatãlui . . . . . . . . . . . . . . . Prenumele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .


Probă scrisă pentru disciplina Cultură civică – Modulul 2

Educaţie antreprenorială

.............................. Anul de studiu . . . . . . . . . . . . . . . . .

Data: an

luna

ziua


Semnătura


Bun venit la testul de evaluare! Prezenta probă de evaluare este o bună ocazie pentru a face dovada a ceea ce ai învăţat, a modului în care poţi să aplici în situaţii practice cele învăţate, dar și un prilej pentru a formula ceea ce gândești despre ceea ce ai învăţat, la finalul modulului de Educaţie antreprenorială. Nu este necesar să reproduci informaţii pe care ar fi trebuit să le memorezi, este suficient să te concentrezi, să privești atent fiecare cerinţă. Fii calm, nu te grăbi, ai suficient timp la dispoziţie; ai răbdare și cu siguranţă vei rezolva corect testul, dacă te vei gândi bine înainte de a răspunde. Pentru eventualele nelămuriri, nu uita că alături de tine este cadrul didactic care te-a îndrumat în învăţare și pe ajutorul căruia poţi conta. Citește cu atenţie fiecare cerinţă și formulează-ţi răspunsul numai în momentul în care ești convins că ai înţeles bine ceea ce ţi se solicită. După ce ai răspuns, verifică încă o dată! Este șansa de a corecta posibilele greșeli.

Mult succes!


(20 puncte)

1.1. Citeºte urmãtoarele afirmaþii ºi separã propoziþiile pe care le consideri adevãrate de cele pe care le consideri false. Marcheazã cu semnul „X” în cãsuþa din dreptul propoziþiilor alese. Afirmaþia Adevãrat 1. Pentru producãtor preþul influenþeazã decizia de a creºte sau de a micºora producþia în felul urmãtor: cu cât preþul este mai mare, cu atât creºte producþia ºi invers. 2. Capitalul, ca factor de producþie, este alcãtuit din muncã, din capital fix ºi capital circulant.

Fals

3. Riscurile imprevizibile pot fi anticipate. 4. Reglementãrile legale privitoare la modul de înfiinþare, înregistrare, formele pe care le poate lua o societate comercialã sunt cuprinse în Legea 31/1990. 5. Prietenii, rudele, cunoºtinþele nu pot constitui surse pentru resurse financiare. Precizeazã dacã sunt adevãrate sau false ºi marcheazã cu semnul „X” în dreptul fiecãrei afirmaþii, în cãsuþa corespunzãtoare (adevãrat/fals). (10 puncte) 153


(5 puncte)

Promovarea produsului se referã la: a. pregãtirea pieþei pentru acceptarea ºi succesul produsului; b. constituirea unor structuri organizaþionale; c. conceperea produsului, obþinerea, distribuþia sa.

1.3. Precizeazã douã dintre domeniile care sunt vizate de protecþia mediului. (5 puncte) __________________________________________ __________________________________________ __________________________________________

2. Poţi face!

(25 puncte)

2.1. Formuleazã un exemplu de comportament pozitiv cu privire la protecþia mediului. (10 puncte)

_____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ Argumenteazã în favoarea exemplului formulat.

_____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ 2.2. Explicã ce înþelegi prin ideea cã antrenarea în programe de instruire ºi specializare contribuie la pãstrarea angajaþilor valoroºi ºi la cultivarea sentimentului de ataºament. (10 puncte) _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ 2.3. Spiritul întreprinzãtor constã în capacitatea de a genera schimbãri cu caracter inovator, de a vedea, de a gândi ºi de a face altfel ºi altceva decât cei mai mulþi (5 puncte) oameni. Precizeazã douã caracteristici ale spiritului întreprinzãtor. _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ 154


(25 puncte)

3.1. Se dau urmãtorii termeni: plan de afaceri, resurse materiale, evaluarea afacerii, etica în afaceri. (10 puncte) Formuleazã cu fiecare dintre termenii de mai sus câte un enunþ corect.

_____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ 3.2. Etica în afaceri reprezintã o investiþie rentabilã pe termen lung, creând o imagine pozitivã ºi trainicã oricãrei firme, fiind ºi o bunã reclamã pe care firma (25 puncte) ºi-o poate face. Iatã ce îºi propune o firmã: „Prima responsabilitate a firmei este faþã de clienþii sãi, faþã de cei care utilizeazã produsele firmei…Avem rãspunderi faþã de comunitatea în care trãim..” Rãspunde pe scurt la urmãtoarele întrebãri: a. Care este raportul între ceea ce firma îºi propune ºi codul etic în afaceri?

(5 puncte)

_________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ b. Argumenteazã rãspunsul dat.

(5 puncte)

_________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ c. Desprinde din textul de mai sus douã reguli de conduitã, numeºte partenerii vizaþi de aceste reguli. (5 puncte) _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ 155

4. Reflectează!

(20 puncte)

4.1. Un principiu fundamental al Codului muncii este „egalitatea de tratament faþã de toþi salariaþii ºi angajatorii ºi interzicerea oricãrei forme de discriminare, directã (10 puncte) sau indirectã.” Prin ce crezi cã se manifestã egalitatea de tratament în raportul dintre angajat ºi angajator?

_____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ 4.2. Elaboreazã câte un exemplu concret cu privire la respectarea egalitãþii de (10 puncte) tratament în relaþiile de muncã, pentru urmãtoarele situaþii: a. Publicarea unui anunþ în ziarul local, care aduce la cunoºtinþa populaþiei existenþa unui numãr de locuri de muncã ce urmeazã a fi ocupate. _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ b. Prezentarea pentru un interviu în scopul angajãrii a urmãtoarelor persoane: 3 femei, 3 bãrbaþi, 2 tineri proaspãt absolvenþi de ºcoalã profesionalã, 3 tineri de etnie rromã, 2 cetãþeni români de origine musulmanã. _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________

Se acordă 10 puncte din oficiu. 156


Barem de notare pentru proba scrisă, varianta 2 1. Demonstreazã ceea ce ºtii! 1.1. Citeºte urmãtoarele afirmaþii ºi separã propoziþiile pe care le consideri adevãrate de cele pe care le consideri false. Marcheazã cu semnul „X” în cãsuþa din dreptul propoziþiilor alese. Afirmaþia

Adevãrat

1. Pentru producãtor preþul influenþeazã decizia de a creºte sau de a micºora producþia în felul urmãtor: cu cât preþul este mai mare, cu atât creºte producþia ºi invers. 2. Capitalul, ca factor de producþie, este alcãtuit din muncã, din capital fix ºi capital circulant.

X X X

3. Riscurile imprevizibile pot fi anticipate. 4. Reglementãrile legale privitoare la modul de înfiinþare, înregistrare, formele pe care le poate lua o societate comercialã sunt cuprinse în Legea 31/1990. 5. Prietenii, rudele, cunoºtinþele nu pot constitui surse pentru resurse financiare. • Se acordã câte 2 puncte pentru fiecare rãspuns corect.

1.2. Alege rãspunsul corect. Promovarea produsului se referã la: a. pregãtirea pieþei pentru acceptarea ºi succesul produsului; b. constituirea unor structuri organizaþionale; c. conceperea produsului, obþinerea, distribuþia sa. • Rãspuns corect: a)

Fals

X X

2×5 = 10 puncte

5 puncte

1.3. Precizeazã douã dintre domeniile care sunt vizate de protecþia mediului. Domeniile vizate de protecþia mediului sunt: administrarea eficientã a deºeurilor, prevenirea poluãrii apei, puritatea aerului, producerea de bunuri cu grad minim de risc în domeniul poluãrii (aplicarea justã a eco-etichetei). Pentru precizarea oricãror douã din domeniile menþionate mai sus se acordã 5 puncte. Total 1 = 20 puncte

2. Poþi face! 2.1. Formuleazã un exemplu de comportament pozitiv cu privire la protecþia mediului. Argumenteazã în favoarea exemplului formulat. 10 puncte 2.2. Explicã ce înþelegi prin ideea cã antrenarea în programe de instruire ºi specializare contribuie la pãstrarea angajaþilor valoroºi ºi cultivarea sentimentului de ataºament. 10 puncte 2.3. Spiritul întreprinzãtor constã în capacitatea de a genera schimbãri cu caracter inovator, de a vedea, de a gândi ºi de a face altfel ºi altceva decât cei mai mulþi oameni. Precizeazã douã caracteristici ale spiritului întreprinzãtor. 5 puncte Total 2 = 25 puncte

3. Foloseºte-þi cunoºtinþele ºi deprinderile! 3.1. Se dau urmãtorii termeni: plan de afaceri, resurse materiale, evaluarea afacerii, etica în afaceri. Formuleazã cu fiecare dintre termenii de mai sus câte un enunþ corect. 10 puncte 157


3.2. Etica în afaceri reprezintã o investiþie rentabilã pe termen lung, creând o imagine pozitivã ºi trainicã oricãrei firme, fiind ºi o bunã reclamã pe care firma ºi-o poate face. Iatã ce îºi propune o firmã: „Prima responsabilitate a firmei este faþã de clienþii sãi, faþã de cei care utilizeazã produsele firmei… Avem rãspunderi faþã de comunitatea în care trãim.” Rãspunde pe scurt la urmãtoarele întrebãri: a. Care este raportul între ceea ce firma îºi propune ºi codul etic în afaceri? 5 puncte b. Argumenteazã rãspunsul dat. 5 puncte c. Desprinde din textul de mai sus douã reguli de conduitã, numeºte partenerii vizaþi de aceste reguli. 5 puncte Total 15 puncte Total 3 = 25 puncte

4. Reflecteazã! 4.1. Un principiu fundamental al Codului muncii este „egalitatea de tratament faþã de toþi salariaþii ºi angajatorii ºi interzicerea oricãrei forme de discriminare, directã sau indirectã.” Prin ce crezi cã se manifestã egalitatea de tratament în raportul dintre angajat ºi angajator? • Pentru caracterizarea corectã a egalitãþii de tratament ºi aplicarea acestui principiu la raportul angajat-angajator se acordã 10 puncte. 4.2. Elaboreazã câte un exemplu concret cu privire la respectarea egalitãþii de tratament în relaþiile de muncã, pentru urmãtoarele situaþii: a. Publicarea unui anunþ în ziarul local, care aduce la cunoºtinþa populaþiei existenþa unui numãr de locuri de muncã ce urmeazã a fi ocupate. Formularea anunþului de ocupare a unor locuri de muncã trebuie sã fie în conformitate cu cerinþele principiului egalitãþii de tratament. Formularea anunþului trebuie sã excludã orice discriminare. • Pentru formularea corectã se acordã 5 puncte. b. Prezentarea pentru un interviu în scopul angajãrii a urmãtoarelor persoane: 3 femei, 3 bãrbaþi, 2 tineri proaspãt absolvenþi de ºcoalã profesionalã, 3 tineri de etnie romã, 2 cetãþeni români de origine musulmanã. • Pentru elaborarea corectã a exemplului în situaþia cerutã se acordã 5 puncte. Total 4 = 20 puncte

Se acordã 10 puncte din oficiu. Nota se calculeazã prin împãrþirea punctajului obþinut la 10.

158

ȘTIINŢE  MODULUL 1  RELAŢIA OM – MEDIU ÎNCONJURĂTOR

Borderou de notare pentru proba scrisă, varianta 2 ã l a n i f a t o N

e t c n u p l a t o T

u i c i f O 0 1

! ã z 2 0 1 a e t c e l f e R 1 0 . 1 4 e l e þ n i t ! 2 5 1 º l e o i n r u e c d n i þ r - i e p t e º d e s i o º 1 0 l 1 o F . 3 3 5 ! e c a f i þ o P . 2

2 0 1

1 0 1

3 ã z a ! i e r i t t s º n e o c 2 m a e e e D c . 1 1

5

5

0 1

i i r ã r c u l . r N 1

2

3

4

5

6

7

8

9

0 1

1 1

2 1

3 1

4 1

5 1

6 1 159

TIPURI DE EVALUARE (ANEXA 1) Nivelul evaluãrii I. Informaþia de bazã Evaluãm capacitãþi cognitive de nivel inferior

II. Abilitãþi/aplicaþii Evaluãm abilitãþi/competenþe de nivel superior

Verbe acþionale Taxonomia lui Bloom 1. Cunoaºterea faptelor: 2. Înþelegerea cunoºtinþelor: – sã defineascã – sã recunoascã – sã identifice – sã examineze – sã arate – sã denumeascã

– sã traducã – sã interpreteze – sã explice – sã descrie – sã parafrazeze

3. Folosirea cunoºtinþelor 4. Stabilirea relaþiilor prin într-un context/situaþie nouã : descompunere/gândire – sã foloseascã inductivã: – sã rezolve – sã experimenteze – sã anticipeze

5. Sintetizarea conþinuturilor/gândire deductivã: – sã combine – sã formuleze – sã construiascã – sã aducã ipoteze

– sã coreleze – sã clasifice – sã compare – sã organizeze – sã grupeze – sã distingã – sã aranjeze

III. Atitudinal/comportamental 6. Exprimarea judecãþilor de Evaluãm atitudini ºi valoare: comportamente

– sã laude – sã judece – sã critice – sã ierarhizeze – sã decidã

IV. Holisticã Evaluãm întregul

V. Autoevaluare profesor Obþinem feed-back

161

A Doua Sansa Secundar Evaluari Profesor 2

Recommend Documents