Farmacoterapie – curs nr.14
2. VITAMINE HIDROSO!"IE 2.1. VITAMINA VITAMINA "1# TIAMINA# ANE!RINA Vitamina B1 este o vitamina hidrosolubila, termolabila, distrusa la 100° C.
Au fost obtinuti si derivati tiaminici tiaminici de sinteza printre care se numara: benfotiamina,bisbetiamina, fursultiamina, cetotiamina, cicotiamina, acetiamina, prosultiamina, octotiamina .
Acestea au toate proprietatile vitaminice si farmacodinamice ale tiaminei. 2.1.1. Surse de vitamina B1
Este sintetizata de plante, microorganisme, alge si unele ciuperci. **Omul nu poate sintetiza aceasta vitamina , pe care o preia din alimentele consumate cum ar fi: Drodia de bere! Cereale nedecorticate! "aine integrala! #egume! $uci! Came de porc! %rgane animale: ficat, rinichi. • • • • • • •
2.1.2. Farmacocinetica Absorbtie. &itamina '1 se absoarbe rapid din tubul digestiv dupa administrare orala.
Absorbtia se face printr -un mecanism activ, insa la folosirea de doze mari pot intervenii si mecanisme pasive. Absorbtia parenterala este rapida si completa. Distributia se face larg in organism, fara a se acumula in anumite organe, e(cesul de vitamina eliminandu -se renal. etabolizarea se realizeaza la nivel hepatic. !liminarea este renala, in principal sub forma de metaboliti, dar si netransformata. Cresterea dozei de vitamina '1 administrata atrage cresterea concentratiei de forma netransformata eliminata in urina. 2.1.". Farmacodinamie. #olurile vitaminei B1 • )iamina se combina cu A)" si formeaza in organism tiamin- pirofosfatul ,
forma
activa a tiaminei, numita si tiamin$difosfatul sau sau cocarbo%ilaza. )iamin*pirofosfatul nu se poate folosi ca atare, deoarece nu penetreaza membrana celulara, lucru esential pentru activitatea sa. • &iamin$pirofosfatul '&(() are rol de coenzima, intervenind in metabolismul carbohidratilor. El participa: la decarbo(ilarea acizilor +*cetonici, cum ar ti acidul piruvic care este transformat in acetilcoenzima A! 1
la reactii de transcetolizare a glucidelor in calea pentozofosfatica. • Vitamina B1, este implicata in: )ransformarea glucidelor in lipide! avorizarea depunerii glicogenului in ficat! )ransformarea acidului piruvic in aminoacizi! -inteza acetilcolinei. De asemenea, vitamina B1, este implicata in transmisia sinaptica, moduland
activitatea unor canale membranare. 2.1.. Farmacoterapie
&itamina '1, se se indica indica pentru prevenirea si tratarea carentelor acestei vitamine. /ipovitaminoza '1, imbraca mai multe forme printre care: 'eri*beri! -indrom ernice*2orsaoff! Deficitul de de '1, in care se impune administrarea preparatelor cu vitamina poate avea diferite cauze: Alcoolismul, ciroza si afectiunile gastro*intestinale in cadrul carora apare un proces de 3alabsorbtie! Aportul insuficient la persoanele in varsta sau cele care sunt hranite parenteral! $ecesarul crescut la femeile insarcinate, care alapteaza, la copii in crestere, in hipertiroidism, infectii si afectiuni hepatice! Aport crescut de glucide! Consum de alimente care contin substante asa numite antitiamine: ceaiul, carnea unor pesti. -e mai poate administra in: nevrite, nevralgii, in reumatism, boli cardiace, diabet zaharat. 2.1.+. Farmacoto%icoloie
Administrarea vitaminei '1, prezinta risc scazut de reactii adverse adverse si supradozare, e(cesul eliminandu*se renal. "ot apare reactii nespecifice care nu sunt doza dependente cum ar fi: 4reata! An(ietate! )ranspiratie! -enzatii de caldura! 5eactii alergice la administrare parenterala, plecand de la urticarie, pana la insuficienta cardiaca si moarte. 2.1.-. Farmacorafie
$ecesarul zilnic recomandat de vitamina '1 este: Copii pana la un an: 0,6*0,7 mg! Copii intre 1*10 ani: 0,8*1 mg! 'arbati: 1,9*1, mg! emei: 1,0*1,1 mg! 2
emei gravide: 1, mg! emei care alapteaza: 1,; mg.
&itamina '1 se administreaza oral sub forma de clorhidrat la adulti 60*100 mg
3
2.2. VITAMINA "2# RI"OFAVINA
&itamina '9 este o substanta sensibila la lumina, dar stabila la caldura. Are culoare galben*portocalie in forma o(idata si este un leucoderivat in forma hidrogenata. 2.2.1. Surse de vitamina B2
%mul are nevoie de un aport e(ogen de vitamina '9 deoarece, desi vitamina este produsa de flora intestinala, ea nu se absoarbe la acel nivel. &itamina '9 este sintetizata de plante si microorganisme. "rincipalele surse de vitamina sunt: lactatele! o o oul ! carnea, ficatul! o pestele! o cerealele integrale! o ciupercile! o legumele verzi! o drodia de bere. o 2.2.2. Farmacocinetica Absorbtia dupa administrare orala este buna si se realizeaza in partea superioara a
tractului gastro*intestinal, fiind proportionala cu doza administrata. Absorbtia creste la administrarea vitaminei '9 impreuna cu alimente si scade in cazul persoanelor cu hepatita, ciroza, obstructie biliara. Absorbtia se face bine si dupa administrare i.m. Distributie. Aceasta vitamina este larg distribuita in organism sub formele sale active. Cantitati limitate sunt stocate in ficat, splina, rinichi, inima. &itamina '9 trece placenta si se regaseste in laptele matern. 4
etabolizare. Este metabolizata in ficat si celulele mucoasei gastro*intestinale. !liminare. 5iboflavina si metabolitii sai sunt eliminati in urina, care se coloreaza in
galben.5iboflavina este eliminata si in fecale =cea sintetizata de flora intestinala si neabsorbita>. 2.2.". Farmacodinamie. #olurile vitaminei B2 • "rin fosforilare riboflavina se transforma in flavin mononucleotid F si flavin$ adenindinucleotid FAD , formele biologic active.
• Cele
doua forme ale vitaminei, FAD si F, sunt utilizate ca si grupari prostetice de catre enzimele de o(ido*reducere, acestea din urma fiind numite enzime flavinice sau flavoproteine. lavoproteinele sunt reprezentate de: monoamino%idaze, %antino%idaze,alde/ido%idaze, lutationreductaze, de/idroenaze. • F si FAD ca si coenzime ale flavoproteinelor asiura intrarea electronilor in lantul respirator si anume, 3$ primeste un electron de la $AD/ si AD primeste un
electron de la succinat si acetilcoenzima A si il transfera coenzimei ? =ubi@uinona>, care il transfera la randul ei citocromilor. &itamina '9 este importanta pentru: procesul de crestere! asigurarea integritatii epiteliilor! protectia celulei hepatice de actiunea diferitelor to(ice! absorbtia lipidelor din tubul digestiv. 2.2.. Farmacoterapie
&itamina '9 este indicata pentru a preveni si trata deficitul acestei vitamine, care se intalneste destul de rar, dar si pentru cazurile in care apar deficite comple(e cu a altor vitamine din grupul '. Deficitul vitaminei se caracterizeaza prin cateva manifestari clinice cum ar fi: 0a nivelul pielii si mucoaselor : buze uscate, stomatite, seboreea fetei, o dermatite! o 0a nivelul oc/iului : lacrimare, fotofobie, inflamarea corneei, scaderea acuitatii vizuale,favorizarea cataractei! 0a nivel S : astenie, tremuraturi, pareze, depresie, amnezie, cefalee! o 0a nivel sanuin : anemie normocroma. o &itamina '9 se mai indica in: tratamentul unor dermatite, eczeme, glosite, stomatite! o tratamentul unor eratite, irite, conunctivite! o tulburari de crestere la copil! o o neurologie! insuticienta hepatica, avand efect hepatoprotector! o o tratamentul unor anemii hipoproliferative din unele boli infectioase. 5
2.2.+. Farmacoto%icoloie
&itamina '9 este lipsita de to(icitate, neaparand reactii adverse nici la administrarea de doze mari. 2.2.-. Farmacorafie
$ecesarul zilnic recomandat pentru vitamina '9 este: Copil pana la un an: 0,7*0, mg! o Copil 1*10 ani: 0,*1,9 mg! o 'arbati: 1,7*1, mg! o emei: 1,9*1,6 mg! o emei insarcinate: 1,; mg! o emei care alapteaza: 1,8*1, mg. o ln tratamentul diferitelor afectiuni se administreaza oral si i.m. pentru adulti *10 mg
-ub denumirea de vitamina (( sau factor pelaro$preventiv sunt cunoscuti acidul nicotinic'niacin) si nicotinamida 'niacinamida). Ca si vitamine acesti doi compusi au comportare asemanatoare, dar ca agenti farmacologici sunt diferiti. 2.".1. Surse de vitamina ((
&itamina "" este sintetizata de plante, animale si om. Ea se gaseste in: Carne! o %ua! o #apte! o "este! o #egume! o o Cereale integrale! o Drodie de bere. **ln oranism ea este enerata plecand de la triptofan. 2.".2. Farmacocinetica Absorbtie. Acidul nicotinic si nicotinamida se absorb repede si bine din tubul digestiv
dupa administrare orala. Administrate s.c. si i.m. se absorb la fel de bine. etabolizare. "rin metabolizare acidul nicotinic si nicotinamida formeaza in principal $metil nicotinamida. !liminare. 3etabolitii se elimina renal. % mica parte din vitamina se elimina
netransformata, iar o data cu cresterea dozei administrate creste si cantitatea nemetabolizata eliminata renal. 6
2.".". Farmacodinamie. #olurile vitaminei (( • Acidul nicotinic este convertit in organism in nicotinamida, iar
aceasta este incorporata
in AD 'nicotinamid$adenin dinucleotid) si AD( 'nicotinamid -adenin dinucleotid fosfat). Acesti ultimi doi compusi sunt formele biologic active ale vitaminei "", participand la transferul de electroni. Ele actioneaza ca si coenzime in procese de o(ido*reducere cum ar fi: respiratia tisulara, metabolismul lipidic si glucidic. Coenzi* mele functioneaza ca si o(idanti, acceptand electroni si hidrogen de la diverse substra* te, iar formele reduse rezultate sunt reo(idate de flavoproteine. B &itamina "" are efecte trofice pe tubul digestiv si -$C. B Doze mari de acid nicotinic scad )4, #D# si &#D#, inhiband flu(ul de acizi grasi liberi din tesutul adipos. Acidul nicotinic are si proprietati vasodilatatoare. 2.".. Farmacoterapie
Carenta vitaminei "" poate fi rezultatul: o Deficitului alimentar! -indromului de malabsorbtie! o o Alcoolismului cronic! )ratamentului cu izoniazida, o antivitamina ""! o $eoplasmelor! o /ipertiroidismului, o o Aminoaciduriei. Carenta acestei vitamine se manifesta prin tulburari: o utanate: piele aspra, dermatita! astro$intestinale: diaree, stomatita, glosita, enterita, greata, voma! o o ervoase: dureri de cap, insomnii, depresie, tulburari de memorie si chiar dementa. &itamina "" este indicata pentru a trata sau preveni carenta de acid nicotinic si pelagra."oate fi folosita in tulburari cutanate si mucoase, in enterocolite, etc. -e prefera administrarea nicotinamidei, fiindca riscul de reactii adverse de tip vasodilatatie este mai redus. -e mai indica ca: hipolipemiant in tratamentul diferitelor tipuri de dislipidemii! in tulburari de circulatie periferica si cerebrala, inclusiv tulburari de circulatie retiniana si in sfera %5#. 2.".+. Farmacoto%icoloie
5eactiile adverse produse de nicotinamida sunt mai reduse. #a administrarea acidului nicotinic pot apare: Congestia pielii la nivelul fetei, gatului, pieptului! o -enzatie de caldura! o 7
o o o o o o o
"rurit! /ipotensiune arteriala! )ahicardie! 4reata, voma, diaree, dureri abdominale! /iperglicemie! . /iperuricemie! Cresterea bilirubinei serice.
2.".-. Farmacorafie
$ecesarul zilnic recomandat de vitamina "" este: * Copil pana la un an: *; mg! - Copil 1*10 ani: *16 mg! * 'arbati: 1*90 mg! * emei: 16*1 mg! * emei insarcinate: 18 mg! * emei care alapteaza: 90 mg. &itamina "" se administreaza oral dupa mese si parenteral: s.c., i.m., i.v. Dozele orale sunt pentru adulti ;*100 mg
Aceasta vitamina ca atare sau sub forma de pantotenat de calciu face parte din grupul vitaminelor hidrosolubile, fiind larg raspandita in diverse alimente, de unde si numele sau. Ea nu este sintetizata in organism, fiind introdusa in organism o data cu alimentele sub forma de coenzima A. 2..1. Farmacocinetica
&itamina, sub forma de coenzima A este hidrolizata la nivel intestinal, se absoarbe, iar in tesuturi se transforma in doi cofactori enzimatici: coenzima A si fosfopanteteina =grupul prostetic al AC", acil*carrier protein>. -e elimina renal. 2..2. Farmacodinamie. #olurile acidului pantotenic
Acidul pantotenic isi e(ercita rolul prin intermediul coenzimei A si AC" =acil-carrier protein>, participand ca si cofactor al unor enzime implicate in transferul unor grupari acetil in metabolismul glucidelor, lipidelor, proteinelor, porfirinelor. Astfel el oaca un rol important: B n ciclul 2rebs! B "entru sinteza e(tramitocondriala a acizilor grasi! B "entru sinteza hidro(i-metil*glutaril coenzimei A =/34*CoA>, precursorul colestero* lului! B "entru sinteza acetilcolinei! • "entru sinteza hormonilor steroizi! 8
B "entru sinteza hemoglobinei. 2..". Farmacoterapie
Carenta acidului pantotenic este rar intalnita. Atunci cand apare este insotita de astenie,cefalee, acroparestezii, furnicaturi, senzatie de arsuri la nivelul membrelor, greata, voma, dureri epigastrice. )erapia cu acid pantotenic se indica in: o "olicarente '! o -tomatite, glosite, colite, hepatite cronice! o $evrita diabetica! o -indromul picioarelor arzande =burning feet>. De%pantenolul, alcoolul acestui compus se indica pentru a evita albirea si caderea parului,pentru regenerarea epiteliilor cailor respiratorii si pentru cicatrizarea plagilor. 2... Farmacoto%icoloie
)erapia cu acid pantotenic nu prezinta reactii nedorite. 2..+. Farmacorafie
$ecesarul zilnic de acid pantotenic este de 7*10 mg. "antotenatul de calciu se foloseste in farmacoterapie oral, i.m., i.v. in doze de 0, g
ln natura, vitamina '; se gaseste sub trei forme: pirido%ina, pirido%al si pirido%amina. Cele trei forme au acelasi profil biologic. 2.+.1. Surse de vitamina B-
&itamina '; este larg raspandita in organismele vegetale si animale! in organismele vegetale predomina pirido(ina, iar in cele animale pirido(alul si pirido(amina. lora intestinala umana sintetizeaza de asemenea vitamina ';. Aceasta vitamina este prezenta in: Carne =vita, porc, pui, peste>! o o icat! o Drodie de bere! o Cereale integrale! o "olen! o 4albenus de ou! o $uci! -oia! o o #egume verzi. (relucrarea alimentelor 'fierbere, pra3ire, conservare, rafinare) duce la pierderi importante de vitamina B-. 9
2.+.2. Farmacocinetica Absorbtie. &itamina '; se absoarbe bine la nivelul intestinului subtire, sub forma
nefosforilata, printr*un mecanism pasiv. ormele fosforilate ale vitaminei '; sunt hidrolizate de fosfatazele alcaline intestinale. Absorbtia este scazuta la cei cu sindrom de malabsorbtie si rezectie gastrica. Distributie. orma care predomina in plasma este pirido(al*fosfatul legat de albumina, pe cand in hematii se concentreaza o cantitate mai mare de vitamina '; nefosforilata. "irido(al*fosfatul se concentreaza in ficat. "oate trece placenta si se poate regasi in laptele matern. !liminarea. -e face in cea mai mare parte pe cale renala si intr*o mai mica masura prin fecale. ormele de eliminare renala sunt compusii rezultati din conugarea pirido(inei, acidului 7*pirido(ic si lactonei acestuia cu acidul glucuronic, precum si alti compusi. 3etabolitul maoritar eliminat renal este acidul pirido%ic . 2.+.". Farmacodinamie. #olurile vitaminei B- • ln
citoplasma celulara pirido(alul si pirido(amina sunt fosforilate sub actiunea pirido* (alinazei, formand pirido(alfosfatul ="#"> sau codecarbo(ilaza si pirido(aminfosfatul ="3">. Cele doua au rol de coenzime, participand la procesele metabolice in care sunt implicate proteinele, glucidele, lipidele. B 5olul principal al vitaminei '; este in metabolismul aminoacizilor si substantelor pro* teice, cum ar ti metabolismul triptofanului, aminoacizilor cu sulf si hidro(iaminoacizilor, ea participand la reactii de : )ransaminare! o Decarbo(ilare! o 5acemizare. o • "rin aceste reactii vitamina ';: participa la formarea acidului F*aminobutiric =4A'A>, si de aici un usor efect sedativ! participa la formarea histaminei, serotoninei, dopaminei, acidului ,10* metilentetrahidrofolic! este implicata in biosinteza hemului, mai precis in etapa limitanta din sinteza porfirinelor hemice! asa se e(plica efectul benefic al acestei vitamine in unele forme de anemie! este factor de crestere pentru microorganisme si intervine in dezvoltarea celulelor tumorale! intervine in metabolismul lizinei, hidro(ilizinei care sunt incorporate in tropoelastina si tropocolagen, un deficit al acestei vitamine putand conduce la alterarea matricei osoase! intervine in metabolismul homocisteinei, diminuand concentratia plasmatica a acesteia! ar putea reduce efectul nuclear al glucocorticoizilor si s*ar opune agregarii plachetare ="#">! 10
are o actiune usor anticoagulanta =la doze mari>.
2.+.. 4ndicatii terapeutice
Avitaminoza '; nu a fost semnalata la om, deoarece cantitatea de vitamina produsa de flora intestinala si introdusa in organism prin intermediul alimentelor este suficienta. Carente de vitamina '; au fost totusi observate in anumite situatii in care este necesara instituirea unei terapii cu vitamina: o "elagra! o nsuficienta renala =este inhibata pirido(alinaza>! o Alcoolici! o emei gravide! o 'oli genetice! Ciroza! o -indrom de malabsorbtie! o o Administrarea unor medicamente cum ar ti: izoniazida, cicloserina, hidralazinele, penicilamina, contraceptivele orale timp indelungat. 3anifestarile clinice ale deficitului de vitamina '; sunt reprezentate de dermatita seboreica,polinevrite, convulsii =mai ales la copii prin scaderea sintezei de 4A'A>, anemie, scaderea eliminarii renale a acidului 7*pirido(ic. lata de ce vitamina '; poate fi prescrisa intr*o serie de afectiuni cum ar fi: "elagra =alaturi de vitamina '1, '9 si "">! o o Anemii hipocrome microcitare! o Afectiuni cardio*vasculare: infarct, insuficienta cardiaca, hipertensiune arteriala, ateroscleroza! o Afectiuni cutanate si mucoase: dermatite, eczeme, acnee, glosite, stomatite! o Afectiuni neurologice si psihice: depresii, insomnii, epilepsie, encefalita, astenie, paraplegie spastica, nevrite, polinevrite! o /iperhomocisteinemie! o /ipero(alurie! o nfectii, refacerea florei intestinale dupa antibiotice cu spectru larg! o -arcina, varsaturi din sarcina! o Astm bronsic! o /epatita epidemica ! Diabet zaharat! o -indrom premenstrual. o 2.+.+. Farmacoto%icoloie
)o(icitatea celor trei forme ale vitaminei '; este redusa. Astfel pot apare functie de doza la o administrare indelungata crampe musculare! 11
neuropatie periferica senzoriala severa, pierderea simtului pozitiei si vibratiilor, modificarea perceperii durerii, temperaturii, simtului tactil, pierderea refle(elor membrelor,parestezii. #a administrare intravenoasa pot apare efecte sedative. "ot apare de asemenea fenomene de dependenta la administrarea indelungata a vitaminei ';.
2.+.-. 4nteractiuni medicamentoase
Doze mari de vitamina '; inhiba activitatea fosfoinazelor implicate in fosforilarea vitaminei '1 si formarea )"", iar e(cesul de vitamina '1 inhiba fosforilarea vitaminei '; si formarea "#". Doze mari de vitamina '; inhiba absorbtia intestinala a vitaminei '1, iar vitamina '1 in e(ces scade activitatea transaminazelor. **Vitamina B- scade efectul5 barbituricelor, 0evodopa, fenitoinei. !fectul vitaminei B- este scazut de contraceptive orale, /idralazina, izoniazida, penicilamina, cicloserina. 2.+.6. Farmacorafie
$ecesarul zinic recomandat pentru vitamina '; este: Copil pana la un an: 0,6*0,; mg! o Copil 1*10 ani: 1,0*1,7 mg! o o 'arbati: 1,8*9,0 mg! o emei: 1,*1,; mg! o emei insarcinate: 9,9 mg! o emei care alapteaza: 9,1 mg. "irido(ina sub forma de clorhidrat se poate administra oral, intramuscular si intravenos.
Dozele recomandate sunt de 90 - 00 mg pe zi pentru adulti si 100 G 90mg pe zi pentru copii. **ln voma din sarcina se administreaza 17$"7 m8zi i.v. 2.(. VITAMINA "*# "IOTINA# VITAMINA H
'iotina este o vitamina hidrosolubila, din grupul vitaminelor '. 2.-.1. Surse de biotina
'iotina este adusa in organism prin aport alimentar. Alimentele cu continut ridicat de biotina sunt: fructele, leumele, cerealele, carnea, ficatul, dro3dia de bere . Ea este sintetizata si de flora intestinala umana. 2.-.2. Farmacocinetica
'iotina se absoarbe digestiv printr*un proces activ, la nivel tisular formand metaboliti activi. Ea este metabolizata si se elimina in principal renal. 2.-.". Farmacodinamie. #olurile biotinei • #a nivelul
tesuturilor, biotina prin combinare cu A)" formeaza biotinilA3" care apoi prin combinare cu apocarbo(ilaza formeaza holocarbo(ilaza. B Aceasta vitamina este coen+ima car,o-ia+eor care catalizeaza introducerea unui /rup car,o-i pe diferite substrate in meta,oismu /uci0ic si ipi0ic . 12
Hoocar,o-ia+a fi(eaza ionul carbo(ilat pe care -l cedeaza apoi diferitelor substrate.
Astfel de reactii au loc in: )ransformarea acidului piruvic in o(alacetat sub actiunea piruvat carbo(ilazei in ciclul 2rebs! )ransformarea acetilCoA in malonilCoA in sinteza acizilor grasi! )ransformarea propionil CoA in metil*malonil CoA! )ransformarea H*metilcrotonil*CoA in H*metilglutaconil* CoA in catabolismul leucinei. 2.-.. Farmacoterapie
Carenta biotinei poate apare in cateva situatii cum ar fi: "ersoanele ce consuma timp indelungat oua crude =albus>! 'olnavii care sunt hraniti timp indelungat parenteral si care prezinta in acelasi timp si afectiuni intestinale ! -ugarii cu seboree! "acienti cu anomalii genetice ale enzimelor pentru care biotina este coenzima. • •
• •
Carenta in biotina se manifesta prin o tulburari dermatologice cum ar fi: dermatita e(foliativa,alopecie, glosita atrofica! tulburari neurologice: hipotonie, ata(ie, retard psihomotor, precum si alte o tulburari cum ar ti oboseala si anore(ia. Aceasta vitamina poate ti indicata in: Carenta vitaminica! o o Ca aduvant in terapia unor afectiuni muco*cutanate! o #a diabetici non*insulinodependenti care sunt sau nu sunt tratati cu sulfamide hipoglicemiante, pentru a scadea nivelul glicemiei, probabil prin activarea piruvat carbo(ilazei. 2.-.+. Farmacoto%icoloie
#a administrarea preparatelor cu biotina nu au fost inregistrate reactii adverse semnificative. 2.-.-. Farmacorafie
$ecesarul zilnic recomandat de biotina este de 0,1*0,6 mg. in terapie biotina se poate administra oral si parenteral in doze de *10 mg
&itamina '19 face parte din grupul vitaminelor comple(ului ', vitamine hidrosolubile. n functie de substituentii fi(ati de ionii de cobalt din structura sa, avem: cianocobalamina =grupare cian>! o /idro%ocobalamina =grupare hidro(il>! o o metilcobalamina =grupare metil>! 13
o
+ -dezo%iadenozilcobalamina =grupare *dezo(iadenozil>.
n terapie sunt folosite cianocobalamina si /idro%ocobalamina, forme stabile si bine tolerate, celelalte doua forme fiind active la nivel celular, dar instabile la lumina. 2.6.1. Surse de vitamina B12
%rganismul uman este dependent de sursele e(ogene de vitamina. &itamina '19 este sintetizata de bacteriile anaerobe. Ea se gaseste de asemenea in lapte, oua, peste si in diferite organe,mai ales ficat. )ocmai de aceea, initial ea a fost obtinuta prin e(tractie din ficatul de bovine,astazi obtinandu*se in culturile de Streptomces /riseus, ca subprodus la fabricarea streptomicinei. 2.6.2. Farmacocinetica A,sor,tie. Absorbtia orala a vitaminei '19 necesita prezenta factorului intrinsec al lui
Castle, o glicoproteina secretata de celulele parietale gastrice. actorul intrinsec prezinta doua locuri de legare, unul pentru vitamina '19, altul pentru un receptor al mucoasei intestinale, permitand absorbtia specifica a vitaminei. *Absorbtia poate ti diminuata in caz de : aclorhidrie, secretie scazuta de factor intrinsec, formarea de anticorpi contra celulelor parietale sau factorului intrinsec, afectiuni pancreatice, paraziti intestinali, leziuni ale mucoasei ileale. &itamina se absoarbe bine si dupa administrare i.m. si s.c. Distri,utia. Dupa absorbtie, vitamina '19 aunge in circulatia portala unde este transportata cu autorul unei glicoproteine transcobalamina 44 . Este stocata in ficat prin egarea de transcobalamina 4 si este distribuita tesuturilor. $euronii din creier contin de asemenea vitamina '19.% mica parte din vitamina este secretata in bila si poate participa a circuitul entero-hepatic.n tesuturi se transforma in metilcobalamina si * dezo(iadenozil*cobalamina. Eiminarea. -e face prin bila, urina si diverse secretii.
14
2.6.". Farmacodinamie. #olurile vitaminei B12 Vitamina "12 este co3actoru reactiior 0e transmetiare si i+omeri+are . Ea •
si acidul folic intervin in transformarea homocisteinei in metionina, vitamina '19 acceptand gruparea metil a metiltetrahidrofolatului si transferand*o homocisteinei care devine metionina. **Deficitul de cobalamina afecteaza deci sinteza de metionina si implicit biosinteza proteica si reenerarea tetra/idrofolatului . Se produce astfel un defect secundar de utilizare al acidului folic, blocat sub o forma indisponibila, ceea ce e%plica aparitia anemiei mealoblastice.
lata de ce se poate afirma ca vitamina '19: 15
este implicata in transformarea acidului folic in folinic si respectiv in sinteza nucleoproteinelor, a AD$*ului, in cresterea si maturarea celulara! influenteaza activitatea maduvei hematopoietice, respectiv hematopoieza! este un factor lipotrop, proteand ficatul prin participarea la sinteza metioninei. Vitamina B12 '+ -dezo%iadenozilcobalamina) este implicata in transformarea =izomerizarea> metilmalonil-CoA in succinil-CoA, reactie importanta pentru sinteza acizilor grasi implicati in normalitatea membranelor neuronale si tecilor de mielina de la nivelul -$C. In alt rol important al vitaminei '19 este in mentinerea troficitatii mucoasei digestive.
•
•
2.6.. Farmacoterapie
Carenta de vitamina '19 este relativ rara, deoarece alimentatia pe baza de carne ofera cantitatea suficienta de vitamina. Ea poate totusi sa apara in diferite conditii: o Aport insuficient la cei cu regim vegetarian total ! o Absorbtie deficitara! Defecte genetice in metabolismul celular al vitaminei '19! o o Absenta congenitala a transcobalaminei l. Carenta de vitamina '19 produce anemie pernicioasa sau anemie 'iermer, care face parte din grupul anemiilor megaloblastice. 3anifestarile clinice ale carentei sunt: o -indrom anemic cu paloare, astenie! o )ulburari digestive cu greata, voma, balonari, tulburari de tranzit, uscaciunea gurii! $europatie senzitiva bilaterala simetrica, cu parestezii si simptome o spastice! o Afectare muco*cutanata cu limba neteda, depapilata, etc.. )inand cont de aceste aspecte, vitamina '19 se indica in: o Anemie megaloblastica datorata deficitului de vitamina '19! o $europatii la alcoolici, diabetici, pacienti cu scleroza in placi, nevralgii, sciatica, afectiuni psihiatrice! Ciroza, hepatita! o )ulburari de crestere! o -tari de malnutritie. o 2.6.+. Farmacoto%icoloie
&itamina '19 este bine tolerata. "oate produce hipoaliemie si reactii alergice. **!a nu trebuie administrata la cei cu tumori, fiindca poate favoriza evolutia acestora prin cresterea sintezei de AD.
2.6.-. Farmacorafie 16
$ecesarul zilnic recomandat de vitamina '19 este: Copil pana la un an: 0,0007 J 0,000 mg = 0,7*0, Kg>! o o Copil 1*10 ani: 0,000 J 0,0019 mg =0,*1,9 Kg> o 'arbati: 0,001 J 0,0097 mg =1,*9,7 Kg>! o emei: 0,001 J 0,0097 mg =1,*9,7 Kg>! o emei insarcinate: 0,009; mg =9,; Kg>! o emei care alapteaza: 0,009 mg =9, Kg>. Cianocobalamina si hidro(ocobalamina se administreaza in general i.m. si s.c profund. Cianocobalamina poate fi administrata si oral ca supliment alimentar singura sau in asociere cu vitamine si minerale. n formele medii de anemie, cianocobalamina se administreaza 0,001 mg =1 Kg> zilnic timp de 10 zile, iar in formele complicate 0,00 mg =0 Kg> *10 zile. Aceste doze sunt urmate de doze de intretinere 0,06 * 0,1 mg =60*100 Kg> o data pe luna. ln alte afectiuni cum ar fi cele neuronale si hepatice se foloseste 1 mg la 9*6 zile. 2.*. A'ID! FOI'# A'ID! %TEROI!TAMI'
Acidul folic este o vitamina hidrosolubila din grupul vitaminelor '. ln structura sa intra pterina si acidul para$aminobenzoic , formand acidul pteroic , care apoi se leaga de una sau mai multe grupari de acid lutamic formand acidul folic. **Acidul paraaminobenzoic '(AB) este factor de crestere a microorganismelor, deci acidul folic poate antagoniza efectul sulfamidelor antimicrobiene. "entru activitate biologica sunt importante formele reduse ale acidului folic: acidul di/idrofolic 'D9F) si acidul tetra/idrofolic '&9F). 2.:.1. Surse de acid folic
Acidul folic este sintetizat de plante si microorganisme, dar nu este sintetizat de om. -unt bogate in acid folic: o &egetalele proaspete, nefierte! o Drodia de bere! o Cereale integrale! o Carnea! o icatul. 2.:.2. Farmacocinetica Absorbtia. Absorbtia digestiva se realizeaza la nivelul duodenului si eunului printr*un
proces specific, saturabil si dependent de energie. n enterocite acidul folic este redus si metilat,rezultand metiltetra/idrofolatul. Distributia. )etrahidrofolatul este transportat cu autorul sangelui, gasindu*se atat in plasma, cat si in eritrocite. n lichidul cefalo*rahidian se gaseste de trei ori mai mult folat decat in plasma. Dintre organe, ficatul este cel mai bogat in folati. !%cretia. olatii se elimina renal in procent redus, deoarece sufera reabsorbtie tubulara. -e elimina si biliar, insa pot fi reabsorbiti intestinal, prin participare la circuitul entero* hepatic. 17
2.:.". Farmacodinamie. #olurile acidului folic • Folatii sub forma de acid tetrahidrofolic sunt implicati in reactiile enzimatice de trans* fer a unor rupe monocarbonate =metil, metilen, metenil, formil, formimino, hidro(i -
metil>. )etrahidrofolatul care a fi(at o grupare metil formeaza metiltetrahidrofolat. El va ceda aceasta grupa metil cobalaminei, rezultand metilcobalamina, iar tetrahidrofo* latul rezultat este implicat in sinteza bazelor purinice si pirimidinice. • Acidul folic este implicat in: -inteza AD$, prin participarea la sinteza bazelor purinice si pirimidinice! )ransformarea homocisteinei in metionina cu participarea vitaminei '19 =*metil tetrafolatul>! Conversia serina*glicina =tetrahidrofolatul care se transforma in acid folinic>! Catabolismul histidinei cu formarea acidului glutamic! 3etilarea aminelor biologic active =metiltetrahidrofolatul>. 2.:.. Farmacoterapie
Carenta in acid folic este consecinta unui aport scazut, unei absorbtii necorespunzatoare sau unei nevoi crescute. Ea poate apare la: Cei cu rezectii intestinale! #a cei cu ciroza alcoolica si la alcoolici in general! #a femeile insarcinate, prematuri, nou*nascuti! #a hipertiroidieni! #a cei cu anomalii ereditare in metabolismul folatiilor in sensul deiicitului unor enzime cum ar fi dihidrofolat reductaza! Cancer cu evolutie rapida! #a cei ce fac tratament cu anticonvulsivante, datorita efectului inductor enzimatic al unora dintre acestea! ln caz de into(icatii cu metotre(at si pirimetamina. • • • • •
• •
•
Carenta se manifesta prin tulburari hematologice: anemie megaloblastica! o tulburari neurologice! o tulburari digestive! o risc crescut de avort sau malformatii la fat =malformatii de tub neural>. o Acidul folic se utilizeaza: o ln tratamentul carentelor! o ln tratamentul anemiei megaloblastice. Atentie, deoarece tratamentul doar cu acid folic a unei anemii mealoblastice prin deficit de vitamina B12 poate produce imbunatatiri /ematoloice, dar poate produce aravari neuroloice; o o
la femei insarcinate pentru a reduce riscul de malformatii! n prevenirea accidentelor cardiovasculare legate de hiperhomocisteinemie moderata. 18
Acidul folinic sub forma de folinat de calciu 'leucovorinul) care este formiltetra/idrofolatul de calciu se utilizeaza in:
Carente congenitale de dihidrofolatreductaza! "revenirea accidentelor to(ice ce pot fi produse prin inhibarea dihidrofolatreductazei de metotre%at, trimetoprim, pirimetamina ! "entru potentarea fluorouracilului in tratamentul cancerului de colon! "entru prevenirea cancerului de colon si de san.
2.:.+. Farmacoto%icoloie
Acidul folic este bine tolerat, formele inectabile fiind uneori mai putin bine tolerate. 2.:.-. Farmacorafie
$ecesarul zilnic recomandat pentru acidul folic este: Copil pana la un an! 0,0; - 0,0 mg! Copil 1*10 ani: 0,1 - 0,9 mg! 'arbati: 0,6 - 0,7 mg! emei: 0,6 - 0,7 mg! emei insarcinate: 0,; mg! emei care alapteaza: 0, mg. • • • • • • •
Administrarea se face in general oral *1 mg
19
20
2.5. VITAMINA '# A'ID! AS'OR"I'
&itamina C este o vitamina hidrosolubila numita si vitamina antiscorbutica. Ea e(ista sub trei forme: o orma redusa - acidul ascorbic , o orma semiredusa, monoo(idata - acidul mono$de/idroascorbic , o orma o(idata - acidul de/idro$ascorbic. 2.<.1. Surse de vitamina
&itamina C nu este sintetizata la om, ea provenind doar din aport e(ogen. In continut ridicat de vitamina prezinta: citricele, rosiile, capsunii, varza, cartofii, ficatul. =scarea, conservarea sau fierberea la temperaturi mai mari de 277> pot duce la distruerea vitaminei din aceste produse. 2.<.2. Farmacocinetica A,sor,tia se face la nivel intestinal =duoden si eun pro(imal> si este un proces
saturabil. Ea diminua o data cu cresterea dozei, scade in caz de hipoaciditate si peristaltism intestinal crescut. Distri,utia. -e distribuie larg in organism si se gaseste in concentratii crescute in ficat, leucocite, plachete, hipofiza, suprarenale, cristalin. *Vitamina nu este stocata in oranism . )rece placenta si apare in laptele matern. Eiminarea se realizeaza renal in proportie mare netransformata si sub forma de metaboliti,din care unul este acidul o%alic . 2.<.". Farmacodinamie. #olurile vitaminei
&itamina C poseda cateva actiuni farmacologice, insa ea intervine ca si coenzima si aent reducator intr*o serie de procese biochimice, Astfel: (articipa la diferite reactii de /idro%ilare in5
•
o
o o o
o
'iosinteza colagenului =colagenul intrand in structura oaselor, dintilor, cartilaelor, pielii>!stimuleaza si direct sinteza colagenului! 'iosinteza carnitinei! )ransformarea dopaminei in noradrenalina si adrenalina! )ransformarea triptofanului in hidro(i*triptofan, implicat in formarea serotoninei! )ransformarea colesterolului in acizi biliari.
• Are efect antio%idant si uneori proo%idant5 o
o
o
nteractioneaza cu radicalii liberi %/L, %9L, transformandu*i in molecule neto(ice! ln prezenta cuprului, fierului favorizeaza formarea %9L si are efect pro o(idant! 5egenereaza vitamina E antio(idanta in membrane.
21
• Favorizeaza absorbtia diestiva a fierului transformand
e6M in e9M, creste incorporarea fierului in feritina, forma de depozit a acestuia si este implicata in hematopoieza B Favorizeaza depunerea calciului in oase • (articipa la transformarea met/emolobinemiei in /emolobina • Scade permeabilitatea si creste rezistenta capilara, in/iba arearea plac/etara
4ntervine in transformarea acidului folic in acid folinic ? Stimuleaza formarea lucocorticoizilor ? Are actiune antialerica ? Favorizeaza vindecarea ranilor ? Are rol in procesele de aparare imuna •
2.<.. Farmacoterapie
&itamina C se foloseste pentru prevenirea sau tratamentul deficitului acestei vitamine. **arenta severa se numeste scorbut si este foarte rar intalnita . arenta medie este insotita de hematoame, hemoragii gingivale, iar carenta usoara de astenie, pierdere in greutate, cefalee,dureri osoase, tulburari hemoragice, scaderea rezistentei la infectii, anemie. Ea mai poate fi folosita : o ln cursul starilor gripale si racelilor, in infectii pentru a stimula apararea organismului! ln stari astenice! o ln anemie in asociere cu preparate cu fier! o ln methemoglobinemie! o ln diateze hemoragice, o ln osteoporoza si fracturi! o ln sarcina. o A fost studiata relatia cancer$vitamina , boli coronariene$vitamina fara rezultate foarte clare in acest sens. 2.<.+. Farmacoto%icoloie
iind o vitamina hidrosolubila ce se elimina usor, riscul de reactii adverse grave este redus. &itamina C in doze mari poate da: )ulburari digestive =in special diaree>! o o /ipere(citabilitate si insomnii! Cresterea riscului de formare a calculilor renali o(alici! o Eroziuni dentare la administrarea indelungata a formelor masticabile. o 2.<.-. Farmacorafie
$ecesarul zilnic recomandat de vitamina C este: o Copii pana la un an: 60*6 mg! o Copii 1*10 ani: 70*7 mg! o 'arbati: 0*;0 mg! 22
o o o
emei: ;0 mg! emei insarcinate: 80 mg! emei care alapteazaz 0* mg.
&itamina C se poate administra oral, intramuscular, intravenos si chiar subcutanat. #a adulti: 0,1*1 g
congestie cu dilatatie vasculara. -e poate insoti de seboree, papulo*pustule acneice. Acroparestezie5 "arestezie a e(tremitatilor. Daca este nocturna, localizata la nivelul
mainilor, la femeie dupa 70 de ani, reprezinta de obicei consecinta compresiei nervului median in canalul carpian. Azoospermie5 Absenta totala a spermatozoizilor din sperma. Este determinata in
maoritatea cazurilor de leziuni inflamatorii care produc ocluzia canalelor deferente si a epididimului.E(ista o forma autoimuna si cateva ereditare. Boala beri$beri5 Afectiune determinata de carenta cronica in vitamina '1 in relatie cu
unele obiceiuri alimentare =alimentatie bazata pe un consum de alimente sterilizate prin caldura, care distruge vitamina '1, sau doar de orez decorticat, invelisul bobului de orez continand tiamine.A fost observata in E(tremul %rient. -e manifesta in doua forme: beri$ beri atrofic sau paralitic =nevrita a nervilor periferici> si beri$beri /idropic sau cirsoid =tulburari cardiace, edeme ale membrelor inferioare, transsudat la nivelul seroaselor>. Fibroplazie retrolenticulara : Consta in dezvoltarea de tesut fibroplastic vascular
posterior cristalinului, la prematuri. 0eucemie acuta5 "roliferarea clonala a celulelor hematopoietice imature =sau blaste>,
ce determina o insuficienta medulara profunda. Apare in urma transformarii maligne a unui singur precursor hematopoietic, urmata de replicare celulara si e(pansiune. Cea mai importanta caracteristica a celulelor neoplazice din leucemia acuta este un deficit al maturatiei. n functie de acest deficit se disting: eucemia mieo,astica acuta =cand deficitul maturatiei se produce inainte de stadiul de mieloblast sau promielocit> si eucemia im3o,astica acuta =deficitul se produce inainte de stadiul de limfoblast>. Celulele leucemice proliferante se acumuleaza in maduva osoasa, inhiband hematopoieza normala si inlocuind in final toate elementele normale. -caderea 23
consecutiva a precursorilor normali duce la anemie, infectii si complicatii hemoragice caracteristice leucemiei acute.Diagnosticul necesita demonstrarea prezentei celulelor leucemice in maduva osoasa, sangele periferic sau tesuturi e(tramedulare. alabsorbtie5 Alterarea resorbtiei sau absorbtiei intestinale a grasimilor, proteinelor,
glucidelor, vitaminelor =in special a vitaminei '19>. Oliospermie5 1.-caderea numarului spermatozoizilor in eaculat. 9. Cantitate mica de
eaculat prin scaderea secretiei prostatice. Osteomalacie5 %steopatie demineralizanta a adultului localizata in corticala osoasa
matura sau in tesutul osos spongios. n osteomalacie sunt respectate grosimea si numarul de travee osoase spre deosebire de osteoporoza. )ermenul de osteomalacie reprezinta la adult echivalentul rahitismului copilului si adolescentului. E(ista mai multe tipuri: O. 0in 7ipo3os3atemia 3amiiaa , O. 7epatica =complicatie a bolilor hepatice colestatice>, O. onco/ena =din neoplasmele benigne mezenchimale care ar putea produce o substanta care afecteaza functiile tubulare renale de transport al fosfatului si de hidro(ilare a 9-hidro(ivitaminei D>, O. puerperaa =prin epuizarea stocurilor de calciu si fosfor in cursul sarcinilor repetate>, O. renaa =consecutiva acidozei si hipercalciuriei din cauza alterarii functiei tubilor renali>, O. senia =prin deficit de vitamina D>. 3aoritatea sunt curabile prin doze fiziologice de vitamina D.
(elara5 3aladie determinata de carenta in vitamina "" sau in triptofan, afectand
indeosebi femeile. 'oala este endemica la nivelul populatiilor care se hranesc predominant cu derivate din porumb sau din alte cereale sarace in vitamin "". -emnele clinice constau in leziuni mucoase =glosita, stomatita uscata cu ulceratii afioide>, eritem al partilor descoperite ale pielii =fata,gat, maini, brate>, accentuat prin e(punerea la lumina solara, prurit intens urmat de aparitia unor placi rosii eczematiforme ale pielii. Apar frecvent tulburari digestive =gastrita, enterocolita sanguinolenta>, tulburari neurologice =astenie, cefalee, tulburari senzoriale, parestezii> si psihiatrice =instabilitate emotionala, sindroame depresive>. ormele clinice sunt e(trem de diverse, de la cele monosimptomatice pana la formele acute febrile, in pelara infantila denumita si @as/ior@or. (si/oza 'sindromul) orsa@off : -indrom determinat de o leziune bilaterala a corpilor
mamilari, secundara unei carente in vitamina '1. -e manifesta prin amnezie anterograda cu dezorientare temporo*spatiala, confabulatie, absenta initiativei si a spontaneitatii, conservarea functiilor cognitive care nu sunt in relatie cu memoria. Clasic, sindromul apare in alcoolism =insotit si de semne de poliradiculonevrita>, dar poate aparea si in caz de traumatisme craniocerebrale, leziuni vasculare la nivelul lobilor temporali, tumori cerebrala, encefalite, into(icatie cu o(id de carbon. -inonim: Sindrom Canic@e$orsa@off . 24
Scorbut5 Denumire pentru ansamblul tulburarilor provocate de carenta vitaminei C, din cauza unei alimentatii lipsite de vegetale proaspete. -e disting 9 forma: Scorbut 4nfantil sau Boala Barlo si Scorbutul Adultilor in care domina semnele
stomatologice si hematologice: gingivita iar ulterior edentatie, hemoragii spontane cutanate =petesii>, anemie, la care se adauga astenie,dureri articulare, depresie, predispozitie la infectii. eroftalmie5 Iscare si retractie a conunctivei si a corneei determinata indeosebi de o
carenta in vitamina A, mai rar in relatie cu o conunctivita cronica sau cu un glaucom. Debuteaza cu tulburari ale vederii nocturne si (erosis conunctival, la care se adauga ultarior (erosis corneean si mai tarziu eratomalacia, care se poate complica cu perforatia corneei si panoftalmie.
25
