ELABORAREA METODICA MET ODICA Nr.2 Nr.2 Tema: Tema:Morfologia functionala a sistemului stomatognat. Morfologia functionala a maxilarilor. 1.Sistemul stomatognat.,,Denitie!!. Notiunea "e sistem stomatognat in#lu"e un ansam$lu "e organe si tesuturi situate in regiunea ma%ilo&'a#iala,#are "ire#t sau in"ire#t (arti#i(a la reali)area 'un#tiilor "e $a)a ale organismului:masti#atie,"eglutitie,res(iratie,'onatie organismului:masti#atie,"eglutitie,res(iratie,'onatie si )ionomie.
2.Com(artimentele sistemului stomatognat . Sistemul stomatognat este #om(us "un urm*toarele elemente (rin#i(ale &S#+eletul: oasele ma%ilare, na)ale i )igomati#e &Din-ii #e 'ormea)* ar#a"ele "entare &Mu#+ii mo$ili)atori ai man"i$ulei &Bu)ele i mu#+ii oro'a#iali &Lim$a, (alatul moale i "ur mu#+ii o$ra/ilor &0i$romu#oasa #ait*-ii $u#ale &asele &asele sangine, lim'ati#e i nerii a'eren-i &3 (ere#+i "e glan"e saliare 4(aroti"e, su$lingale, su$ma%ilare5 &Arti#ula-ia tem(oro&man"i$ular*
3.Mor'ologia 'un#tionala a sistemului stomatognat. Stu"iul mor'o'un#tional al sistemului stomatognat oglin"este unitatea "intre starea mor'ologi#a si 'un#tia "i'eritor organe.S#+im$arile mor'ologi#e "u# la mo"i#ari "e 'un#tie si iners.Toto"ata iners.Toto"ata s#+im$arile unui organ nea(arat "u# la mo"i#ari mor'ologi#e si 'un#tionale in toate #elelalte erigi ale sistemului.A#este relatii ne "au (osi$ilitatea sa urrmarim legatura "intre sistemul stomatognat #u alte sisteme ale organismului.
6.7atru 6.7atru 'a#tori #e in8uentea)a "e)oltarea si 'ormarea 'ormarea sistemului stomatognat. 0a#torii #e in8uentea)a si "iri/ea)a "e)oltarea si 'ormarea sistemului stomatognat sint: &'a#torii $iologi#i &'a#torii geneti#i &'a#torii 'un#tionali 1
&'a#torii neen"o#rini.
5.Rolul factorului func țional la dezvolatarea și formarea sistemului stomatognat. 7er'e#-ionarea mor'ologi#* s&a a8at 9n (ermanen-* su$ in8uen-a mo"ului "e alimetare. In8uen-a 'a#torilor 'un#-ionali se aso#ia)* la #eilal-i 'a#tori 9n#e(9n" #u o a "oua (erioa"* a ie-ii intrauterine, a9n" un rol im(ortant 9n organogene)* (9n* 9n /urul 9rstei "e a"oles#en-* i "e mo"elare (e (ar#ursul 9ntregii ie-i.
.Mor'ologia 'un#tionala a man"i$ulei. Man"i$ula este uni#ul os ne(ere#+e si mo$ili)a$il al s#+eletului ma%ilo&'a#ial #are se "e)olta "in "oua segmente egale si simetri#e.;nele s#+im$ari au lo# "atorita mo"i#arilor "e 'un#tie,#are "u# la resor$tia tesutului osos "in )ona ung+iului gonian,#it si la restru#turarea osului integral. Este al#atuita "in #or(,situat in (lan ori)ontal terminin"u&se #u "oua a(o)e:una anterioara si (osterioara.Intre a(o)a su(erioara si (osterioara se gaseste in#i)ura man"i$ulei.7re#um (e 'ata e%terna,asa si (e 'ata interna se gases# mai multe neregularitati:tu$ero)itatea maseteri#a,tu$ero)itatea (terigoi"a a(arute "atorita a#tiitatii mus#ulare.7e 'a-a intern* a man"i$ulei se inser* #in#i (ere#+i "e mu#+i, "intre #are 3 'a# (arte "in gru(ul mu#+ilor mo$ili)atori ai man"i$ulei, a9n" rolul "e #o$or9tori.7e linia me"ian*, (e #ele 6 a(o)e genii, se inser* mu#+ii geniogloi i genio+ioi"ieni lateral, (e liniile o$li#e interne se inser* mu#+ii milo+ioi"ieni 'orm9n" (laeul #ait*ii $u#ale "istal "e ei se inser* m#onstri#torii su(eriori ai 'aringelui (arame"ian su$ liniile o$li#e se inser* 'as#i#ulul anterior al mu#+iului "igastri#. Alte elemente im(ortante (e 'aa e%tern* a #or(ului s9nt g*urile mentoniere, #are se g*ses# la /um*tatea "instan-ei (e o erti#al* #e (lea#* "intre #ei "oi (remolari in'eriori (9n* la marginea $a)ilar*. De la g*urile mentoniere (lea#* #ele 2 linii o$li#e e%terne #are "elimitea)* #or(ul ma"i$ulei (ro(riu )is "e a(o)a aleolar*.Man"i$ula are rol a#ti 9n (ro#esul "e masti#a-ie "atorit* marii ei mo$ilit*-i 9n toate "ire#-iile s(a-iului su$ a#-iunea mu#+ilor masti#atori, a #9ror 'or-* "e #ontra#-ie se transmite (rin interme"iul (rin interme"iul ar#a"elor "entare am$elor ma%ilare, trans'orm9n"u&se ast'el 9n (resiune masti#atorie.
2
<.Traie#torii "e 'orta la man"i$ula si im(ortanta lor in (ra#ti#a.
Man"i$ula este 'ormata "in tesut osos "ens.A#este "ire#tii "e aran/ament al tra$e#ulilor au #a(atat "enumirea "e linii sau traee "e 'orta si sint "estinate (entru su(ortarea si neutrali)area 'ortei masti#atoare.Liniile "e 'orta nu alt#ea "e#it stil(i "e re)istenta #are im(reuna #u (la#ile osoase #om(a#te ii atri$uie man"i$ulei re)istenta #uenita.Lo#ali)area, "ensitatea si "ire#tiile a#estor linii sau traee sint in ra(ort #u tensiunile "in tesutul osos (roo#ate "e 'orta mus#ulara si "ire#tia ei.Deose$im urmatoarele linii4traee5 "e 'orta: 1.marginale ,#are se im(art in "oua gru(e in"re(tin"u&se anterio&(osterior s(re #on"ilii arti#ulari un"e se in#ru#isea)a 2.$a)ilare3.transersale 6.anterioare =.(osterioare .#a(ulans <.ra"iale
3
>.Mor'ologia 'un#tionala a ma%ilei.
Ma%ila este un os (ere#+e #om(us "in #or( si (atru a(o)e:'rontala,molara ,aleolara si (alatinala.7e ma%ila nu este inserat ni#i un mus#+i mo$ili)a$il,toti mus#+ii situati (e su(ra'ata ei sint mimi#i.Din a#easta #au)a si mor'ologia ei se "eose$este "e #ea a man"i$ulei,(ra#ti#e in" li(sita "e rugo)itati (ronuntate.Cor(ul ei #ontine un sinus (neumati# iar $a)a o #onstituie tesutul s(ongios in#lus intre "oua (la#i su$tiri "e tesut osos #om(a#t.
?.Stil(ii "e re)istenta a ma%ilei. Deose$im 6 stil(i "e re)istenta: 1.sti(ul 'ronto&na)al:re(re)inta #urentul "e (resiune #are se (ro"u#e la nielul "intilor #anini si in#isi,a#est #urrent "e (resiune ur#a (rin a(o)a 'rontal a ma%ilarului si se ras'ringe "e"esu$tul si "easu(ra or$itei,a/ungin" (ina la marginea su(ra or$ital a 'rontalului un"e se neutrali)ea)a "in intilnirea #u #el "e&al 2&lea stil(. 2.stil(ul )igomati#:este (uterni# si re(re)inta #urentul "e (resiune #are ia nastere la nielul (rimului molar.El urmea)a #reasta )igomati#o aleolara ,intilneste (eretele lateral al antrului ma%ilar,tre#e a(oi (rin osul )igomati# si "e ai#i se im(arte in 2 "ire#tii,o (rima "ire#tie merge "e&a lungul marginei 6
laterale a oti"ei (rin a(o)a )igomati#a a ma%ilarului,iar a 2&a ramura tre#e Ia grosimea ar#ului )igomati#,se "u#e #atre osul tem(oral a/unge "easu(ra arti#ulatiei tem(oro&man"i$ulare,intre linia tem(orala su(erioara 3.stil(ul (terigo&(alatin:#urentul "e (resiune ia nastere la nielul molarilor (osteriori,"e ai#i ur#a (rin osul (alatin si (rin a(o)a (terigoi"a,ast'el in#it el transmite (resiunea "ire#t asu(ra $a)ei #raniului,in "re(tul lo#ului "e intilnire al stil(ului sagital me"ial al $a)ei #u ar#ul transers anterior. 6.stil(ul (alatin:(re)enti (rin a(o)ele (alatinale #are #onsoli"ea)aam$ele segmente laterale ale ar#a"elor "entare neutrali)in" (resiunea masti#atorie in (lan transersal.
[email protected](ii ori)ontali la ma%il* i im(ortan-a lor (ra#ti#*. a) Stîlpii anteriori sau nazo-frontali sînt uniț i în partea lor anterioară de travee de rezistență ce trec prin oasele proprii ale nasului. b) Stîlpii anteriori ș i mijlocii sînt întăriț i prin cîte 2 linii de forț ă în formă de arc, cu concavitatea inferioară, care trec una suborbitar ș i alta supraorbitar. !zard descrie și linia orizontală subnazală a lui "ubec#
11.Mor'ologia 'un#tionala a (alatului "ur. =
7alatul "ur este (eretele su(erior al #aitatii $u#ale,in 'orma "e $olta,al#atuit "in a(o)ele (alatine le #elor "oua ma%ilare su(erioare,(re#um si "in oasele (alatine,a#o(erite "e o mu#oasa groasa.Este #ur(rins intre ar#a"ele su(erioare iar la 'ormarea lui (arti#i(a trei oase:in#isiul,ma%ilarul si (alatinul. . A"9n#imea i 'orma (alatului "ur "e(in" "e un ir "e 'a#tori e%teriori. Liniile "e re)isten-* "e la nielul (alatului "ur, "es#rise "e Benning+o, au o "ire#ie ori)ontal* i (ot sistemati)ate 9n: & linii "e 'or-* transersale & linii ori)ontale (ostero&anterioare
12.Mor'ologia 'un#tionala a (ro#eselor aleolare.
E%istenta a(o)elor aleolare "e(in"e "e "e)oltare,eru(tia si 'un#tia "intilor.In "e#ursul ietii 'orma si "imensiunile a(o)elor aleolare (ermanent se s#+im$a. A(o)ele aleolare s9nt 9m(*r-ite 9n aleole se(arate, #are la r9n"ul lor s9nt se(arate "e se(turi interaleolare, iar la "in-ii multira"i#ulari i "e se(turi interra"i#ulare. Aleolele /oa#* un rol im(ortant la %area "in-ilor, "e a#eea 9n #a) "e resor$ie a lor "inii #a", iar 9n #a) "e (ier"ere a "in-ilor, in"e(en"ent "e 9rst*, ineita$il are lo# resor$-ia a(o)ei aleolare.
12.0un#tiile (ro(rii si su(limentare ale sistemului stomatognat. Mo"elarea in"ii"uala "e stru#tura si 'orma ale #om(onenetelor sistemului stogmatognat are lo# su$ in8uenta 'un#tiilor (ro(rii si a #elor generale.Din 'un#tiile (ro(rii 'a# (arte: masti#atia,'onatia si )ionomia. .Masticația- #ea mai im(ortant9 'un#-ie #e in8uen-ea)9 'ormarea 9ntregului
sistem stomatognat. Fonația- #eam mai re#ent* 'un#-ie, #ara#teristi#* esen-ial* a omului. Fizionomia- mani'estat* "e tegumentele 'e-ei #are (rin tr*s*turile sale 9i "* (osi$ilitate omului s*&i e%(rime "orina, "is(o)iia, starea "e in"i'eren* relati*, et#. Funcții secundare: res(ira-ia, "ugluti-ia.
13.Com(onenta 'un#tiei "e automentinere. 0un#tia "e automentinere,#are este #ara#teristi#a (entru ori#e organ sau tesut,in#lu"e 3 #om(onente:auto#onserare,autostimulare si autoreglare.7rin auto#onserare se su$intelege a#ele as(e#t "e stru#tura si 'un#tii ale <
#om(onentelor sistmului stomatognat #are asigura (reenirea a'e#tiunilor #e (ot (roo#a tul$urari 'un#tionale ale intregului sistem.Ai#i in#lu"e si notiunea "e auto#uratire a #aitatii $u#ale (rin interme"iul saliei. Termenul autostimulare (ree"e a#ele as(e#t "e stru#tura si 'un#tie #are generea)a a#tiunea stimulilor "e intretinere,#onsoli"are si (er'e#tionare a #om(onentelor sistemului stomatognat 4'un#tia mus#ulara,(resiunea masti#atorie5.
>
