Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara “ION IONESCU DE LA BRAD” IASI
Student: Anul II I.E.A. Grupa:397
Cuprins
Capitolul 1 – Evolutia culturii …………………………………………... …………………………………………... 1.1.Importanta culturii…………………………… culturii………………………………………… …………… 1.2.Caracteristici morfologice si de productie…………………... productie…………………... 1.3.Cerinte fata de factorii de mediu………………………….. mediu………………………….. 1.4.Infiintarea plantatiei………………………… plantatiei………………………………………. ……………. 1.5.Principalele soiuri de nuc cultivate in Romania……….. 1.6.Lucrari agrotehnice………………………… agrotehnice……………………………………….. …………….. 1.7.Boli,daunatori 1.7.Boli,daunatori si combatere………………………………. combatere………………………………. 1.8.Recoltarea, sortarea si uscarea nucilor.....................……… Capitolul 2 – Factorii de productie…………………………………….. productie…………………………………….. 2.1.Fondul funciar………………………………………….. 2.2.Productia medie………………………………………. 2.3.Pretul de vanzare……………………………………….. 2.4.Pretul terenului in fct f ct de renta…………………………. renta…………………………. 2.5.Venitul………………………………………………….. Capitolul 3 – Organizarea fortei de munca……………………………… munca……………………………… 3.1.Forta de munca si caracteristici………………………… caracteristici………………………… 3.2.Productivitatea 3.2.Productivitatea muncii……………………………… muncii………………………………….. ….. Capitolul 4 – Capitalul……………………………… ………………. Capitolul 5 – Eficienta economica……………………………… economica…………………………………… …… 5.1.Profitul…………………………………………………. 5.2.Rata profitului………………………………………….. 5.3.Costul de productie……………………………………. 5.4.Durata de recuperare a investitiilor……………………. investitiilor……………………. 5.5.Coeficientul de eficienţă a investiţiei………………….. 5.6.Viteza de recuperare a investitiei………………………. investitiei………………………. 5.7.Marja bruta…………………………………………….. 5.8.Prag de rentabilitate…………………………… rentabilitate……………………………………. ………. 5.9.Marja de siguranta……………………………… siguranta……………………………………… ………
2
Capitolul 1 – Evolutia culturii 1.1.Importanta culturii Importanta culturii. Nucul este una din cele mai importante specii pomicole din tara noastra, fructele si lemnul fiind solicitate in cantitati nelimitate pe piata interna si externa. Miezul de nuca este un aliment complet si concentrate, continand 52 – 77,5 % substante grase, 11 – 25% substante proteice, 5 – 24% zaharuri, 30 – 55 mg/100 g acid ascorbic, 0,3 – 0,8 mg/100 g vitamine B1, urme de vitamina A, B2, E si P, inseminate cantitati de saruri minerale. Pe langa valoare sa alimentara si energetica ridicata (6500 – 7000 cal/kg), miezul de nuca este o apreciata materie prima pentru produsele de cofetarie si pentru extragerea unui ulei semnificativ, folosit atat in alimentatie cat si in industrie. Lemnul de nuc este deosebit de apreciat pentru fabricarea mobilelor, in sculptura si artizanat. Fructele tinere, mezocarpul si endocarpul fructelor mature, frunzele, ramurile, scoarta, deci aproape toate organele plantei, sunt materii prime valoroase, dar insufficient folosite in industria alimentara, chimica si farmaceutica. Datorita coroanei sale mari cu frunzis bogat, de un verde intens cu o aroma placuta, nucul este o valoroasa specie decorative. Originea si aria de raspandire. Cei mai multi specialisti considera ca nucul a rezistat perioadei glaciatiunilor in centrul si vestul Asiei si in cateva depresiuni din Peninsula Balcanica si Peninsula Italica. In present, arealul natural in care cresc spontan diferite specii ale genului Juglans L. se intinde pe glob pe o fasie relative ingusta, ce cuprinde extremitatea sudica a Peninsulei Balcanice, Asia Mica, o parte din Caucaz, estul si sud – estul estul Asiei, cateva zone din China si Japonia, partea de sud a Americii de Nord si cateva zone din Peru si Brazilia. Nucul a fost luat luat in cultura cu mult inaintea erei noastre, in in China, Japonia apoi in Europa. In Anglia, nucul a fost introdus prin anul 1562, iar in America incepand cu a doua jumatate a secolului XIX. In present, nucul se cultiva aproape in toate tarile cu climat temperat, situate intre paralelele 10 si 15.
3
Situatia actuala a culturii. In multe tari ale globului cultura nucului are inca un pronuntat character extensive, majoritatea pomilor fiind izolati. In multe multe tari exista exista intinse suprafete cu paduri crescute spontan, care nu sunt précis inventariate. Plantatiile comerciale se gasesc in putine tari sip e suprafete relative restranse. In majoritatea tarilor, datele statistice sunt incomplete sau lipsesc, iar productia de fructe este de cele mai multe ori stabilita prin evaluare. Productia mondiala de nuci a inregistrat o continua crestere ajungand in 1981 la 824000 tone. Pe continente, cele mai mari productii de nuci s-au obtinut in Asia, urmata de Europa si America de Nord, iar pe tari in S.U.A., Turcia, China, Italia, Italia, Romania, Franta. In tara noastra, numarul de nuci si productia de fructe a inregistrat mari oscilatii de la o perioada la alta. In perioada 1938 – 1948, datorita defrisarilor masive, ritmul redus al plantarilor, a iernilor grele, numarul si productia de nuci au scazut brusc. Datorita masurilor luate pentru accelerarea ritmului plantarilor, in tara noastra se cultivau in 1979 cu nuc in masiv 7616 ha, din care 4858 ha erau plantatii tinere. Cei 4328215 nuci, din care 912000 erau in masiv si 3416000 razleti au produs, in 1979, 43600 t. Pana in 1985 se prevede ca productia totala de fructe sa creasca cu 23 % fata de media realizarilor din perioada 1971 – 1975.
Anul 1927 1938 1948 1959 1969 1979
Situatia numarului de pomi si a productiei de nuci in Romania Numarul de pomi Productia de fructe 3625000 64021 4281945 199583 1714000 36700 2241000 47000 2310000 29229 4328215 43600
4
Productia de nuci pe continente si din principalele tari producatoare (t/ anual) Continental si tara Total pe glob Africa America de Nord S.U.A. America de Sud Asia China India Turcia Europa Bulgaria Franta Grecia Ungaria Italia Romania Iugoslavia Rusia
1969 - 1971
1977
1979
1981
692406
749549
852814
824000
4333 115178
5200 179198
5400 192972
5500 209380
106957 6563
174632 10235
185972 10500
205000 7000
221631 94667 11667 99000 313256 23644 33617 25699 15928 82333 33967 35619 31233
296489 110000 16000 150000 208215 20523 18730 19862 11823 50600 30603 17123 50000
289288 110000 15000 135000 299429 22000 33300 20000 13000 49000 33300 20000 55000
305360 152000 16000 126000 226480 18000 27000 20000 15000 44000 35000 18700 70000
1.2. Caracteristici morfologice si de productie Sistemul radicular. Majoritatea cercetatorilor afirma ca nucul are un system radicular pivotant, care patrunde in sol pana la 5 – 6 m adancime. Cercetari mai recente au dovedit ca nucul are radacinile repartizate la adancimea de 20 – 80 cm si numai pe nisipuri ele ajung la 140 cm. In plan orizontal, la pomii mature, unele radacini depasesc de 4 – 7 ori raza coroanei, dar desimea maxima a radacinilor active este plasata 3 – 4 m de trunchi. Radacinile active
5
ale nucului sunt foarte ramificate si lipsite de perisori absorbanti, functiile lor fiind indeplinite de micorize. In pepiniera, in primul an, nucul formeaza un pivot de 40 – 60 cm, gros de 2 – 4 cm, bogat in tesuturi parenchimatoase, la care ranile se vindeca foarte greu. Prin obtinerea puietilor in ghivece, prin semanatul semintelor incoltite cu varful radicelei ciupit sau prin taierea in sol a pivotului in timpul cresterii intense in scoala de puieti sau campul I, se pot obtine pomi cu un system radicular ramificat, plasat mai la suprafata, care se scoate mai usor din pepiniera, si asigura o prindere mai buna la plantare si o crestere mai rapida in primii ani. Sistemul aerian. Nucul formeaza un trunchi gros, o coroana voluminoasa care ajunge la pomii mature la 20 – 25 cm. Viteza de crestere a tulpinii este maxima in anii 3 – 8 de la plantare, apoi pomii cresc lent, lent, lungimea medie a cresterii anuale fiind de numai 10 – 15 cm. Datorita capacitatii reduse de ramificare, coroana nucului este rara si are un aspect de ramificare dichotomica. Ramurile anuale: sunt scurte, groase cu maduva mare. Mugurii la nuc sunt de trei feluri: vegetative, mixti female si amenti. Mugurii sunt dispusi serial. Pe ramura mugurii mixti female sunt dispusi in treimea superioara, iar amentii spre baza. Mugurii vegetativi si amentii se formeaza pe lastar primavera devreme in luna mai, iar cei mixti femeli se diferentiaza in iulie – august. Frunzele sunt mari, imparipenat compuse cu 5 – 9 foliole. Nucul este o specie unisexuat monoica, de aceea pe acelasi pom el formeaza doua feluri de flori: mascule si female. Florile mascule sunt grupate cate 70 – 150 in amenti; o floare are 2 -32 stamine. Un nuc matur produce 5 – 20 miliarde de graunciori de pollen. Polenizarea este anemofila. In conditii normale de raspandire, pe fiecare mm patrat teren, cad in 24 ore intre 8 si 1 graunciori. Dupa iesirea din antera, graunciorii raman viabili numai 2 – 3 zile. Florile female apar solitary sau grupate cate 2 – 3, rar mai multe, in varful lastarilor fertili plasati terminal. La inceput sunt sferice, apoi la extremitatea lor apare stigmatul, care este format din doi lobi. Acesti lobi in primele zile sunt paraleli, apoi ajung la 180 grade, dupa care varfurile lor incep sa se recurbeze in jos. Momentul de maxima receptivitate pentru pollen este de la inceputul desfacerii lobilor pana cand ei ajung divergenti. Fructul
6
este o pseudodrupa, variabila ca forma si marime. Sunt considerate fructe de calitate acelea care au peste 10 g, endocarpul neted, cu valvule bine sudate, orificiu peduncular mic, bine inchis, cu peste 45 % miez. Ciclul annual. La nuc, perioada de repaus este mai lunga decat la alte specii. Perioada de vegetatie incepe cand temperature medie zilnica a aerului ajunge la 10 grade C. Desfacerea mugurilor, infrunzirea si inflorirea au loc dupa 15 – 20 zile de la umflarea mugurilor. Cresterea intense a lastarilor este maxima in mai, apoi incetineste si la 15 iunie – 1 iulie inceteaza. In primele 30 – 40 zile dupa fecundare fructele cresc in volum capatand forma si dimensiunile normale. Dupa incetarea cresterii in volum are loc diferentierea tesuturilor si acumularea miezului. In conditiile tarii noastre soiurile timpurii se matureaza la sfarsitul lunii august, cele cu maturare mijlocie in septembrie iar cele tarzii in octombrie. Fenofazele amentilor si ale mugurilor mixti femeli sunt prezentate in figurile 30.3 si 30.4. Vigoarea. Nucul este o specie de vigoare mijlocie, dar avand o longevitate mare pomii ajung la dimensiuni foarte mari. In plantatiile intensive, prin taieri sistematice, coroana trebuie mentinuta la 8 – 10 m, pentru a usura lucrarile de intretinere. Longevitatea. In zonele cele mai favorabile, nucul traieste 200 – 400 ani. In tar noastra, nucii nealtoiti traiesc circa 100 – 150 de ani, cei altoiti pe J. regia pana la 60 – 80 ani, iar altoiti pe J. nigra 25 – 40 ani. Perioada de crestere dureaza pana la 5 – 12 ani, cresterea si rodirea de la 12 la 40 ani, cea de maxima rodire, de la 40 la 80 ani, iar cea de decline de la 80 de ani in sus. Precocitatea. Nucul este o specie tardiva, pomii nealtoiti produc primele fructe dupa 10 – 15 ani, cei altoiti pe J. regia dupa 6 – 8 ani si cei altoiti pe J. nigra dupa 5 – 6 ani. Precocitatea este in mare masura influentata si de soi. Sunt unele soiuri (Ideal, Pionieri) care intra in rod chiar in anul II dupa altoire. Comportarea in procesul polenizarii – fecundarii. La cele mai multe soiuri si hibrizi, momentul infloririi amentilor nu corespunde cu inflorirea florilor femeiesti, eliminandu-se astfel posibilitatea autopolenizarii si autofecundarii. Fenomenul se
7
numeste dichogamie. Soiurile la care infloresc mai intai amentii se numesc protandre, cele la care infloresc mai intai florile female se numesc protogin, iar cele la care inflorirea celor doua feluri de flori se suprapune in timp se numesc soiuri homogame sau cu inflorire simultana. La pomii rezultati din samanta numarul exemplarelor protandre si protogine este aproape egal, iar cele homogame sunt destul de rare. Pentru a obtine productii mari si constante este necesar sa se asigure polenizatori. Distanta dintre soiul de baza si polenizator nu trebuie sa fie mai mare de 100 m, iar polenizatorul sa reprezinte cel putin 5 % din numarul pomilor din soiul de baza. Randurile trebuie orientate perpendicular pe directia vantului ce bate in perioada infloririi. La alegerea polenizatorilor, alaturi de perioada infloririi, trebuie analizata calitatea polenului. Perioada infloririi amentilor fiind mult mai scurta decat a florilor female, pentru o buna polenizare se recomanda ca pentru un soi de baza sa se planteze doua soiuri polenizatoare. La nuc apoximia este destul de frecventa. Potentialul productiv. La nuc potentialul productiv depinde in principal de varsta pomilor, de soi, de portaltoi, conditiile ecologice si agrotehnice etc. In plantatiile intensive in perioada de rodire se obtin usor 4 – 6 t/ha fructe uscate. Pomii izolati de 60 – 100 ani produc annual 100 – 200 sau chiar 400 – 500 kg/pom. Particularitati tehnologice. tehnologice. Perspectiva economica si ecologica. Majoritatea plantatiilor din ultimile 2 – 3 decenii s-au infiintat cu material nealtoit, pe terenuri sarace, fara posibilitati de irigare si mecanizare. Pentru cresterea rapida a productiilor in perioada urmatoare noile plantatii se vor infiinta in cele mai favorabile zone si numai cu pomi altoiti din cele mai valoroase soiuri. Pe tara, in cincinalul 1981 – 1985 s-a prevazut plantarea cu nuc a suprafetei de 3200 ha, plantati intensive, in 21 ferme specializate, cu o suprafata medie de 140 – 160 ha. In parallel cu extinderea plantatiilor intensive si superintensive se va continua plantarea nucului in lungul canalelor de irigatii, a cailor rutiere si feroviarem in vetrele de sat etc. Fiind o specie sensibila la ger se recomanda evitarea de la plantare, a terenurilor de la baza pantelor si a versantilor din vaile inguste. Relieful terenului trebuie sa permita mecanizarea
8
lucrarilor de intretinere a solului si mai ales de combatere a bolilor si daunatorilor. In zonele in care cad mai putin de 600 – 700 l/ metro patrat, precipitatii, plantatiile intensive de nuc se pot infiinta numai in conditii de irigare. In toate zonele plantatiile intensive trebuie amplasate numai pe soluri cu un bun drenaj. 1.3.Cerinte fata de factorii de mediu Particularitati Biologice Specii care prezinta interes pentru obtinerea de noi soiuri sau portaltoi Nucul apartine familiei Juglandaceae, care cuprinde 6 genuri, pentru pomicultura din zona temperate importante fiind genurile: Juglans si Pterocarya. Din genul Pterocarya, specia P. Stenoptera, a dat rezultate incurajatoare ca portaltoi vegetative pentru J. regia. Dupa o serie de autori genul Juglans cuprinde 12 specii din care, pentru tara noastra important este numai J. regia L. pentru obtinerea de noi soiuri si portaltoi si J. nigra pentru obtinerea de noi portaltoi. Cerintele fata de factorii ecologici. Nucul asigura productii cantitativ si calitativ superioare si constante in putine zone de pe glob. Acest lucru dovedeste ca factorii ecologici au un rol determinant in valorificarea potentialului productive al acestei culture. Cerintele fata de lumina Nucul este una dintre speciile cu mari cerinte fata de lumina. In conditii de lumina insuficienta, cresterile anuale sunt mici, intensitatea diferentierii si legarii florilor female este redusa, productiile sunt mici si calitativ inferioare, cu procent de miez scazut, iar pomii au o rezistenta mai scazuta la ger si boli. S-a stability ca cerintele nucului sunt satifacute la nivel optim daca durata de stralucire a soarelui insumeaza 800 – 1000 ore in perioada diferentierii florilor female si 1100 – 1800 ore in perioada cresterii si maturarii fructelor. In zonele de deal nucul va fi amplasat numai pe expozitii sudice, sud – estice si sud – vestice, iar in zonele de campie si pe celelalte expozitii coroana pomilor se va conduce sub forma de vas ameliorat sau intarziat sau piramida neetajata. Distantele de plantare se aleg astfel ca la dimensiunile maxime coroanele sa nu se intrepatrunda.
9
Cerintele fata de temperatura. Nucul creste si rodeste satisfacator numai in zonele in care temperature medie anuala este de 8 – 10 grade C, cu veri calduroase si ierni blande. Temperaturile mai mari de 35 grade C sunt daunatoare, producand arsuri pe lastari, frunze si fructe. Nucul rezista in perioada de repaus la -25…-36 grade C. Daca gerurile survin brusc toamna sau revin primavera dup ace pomii au iesit din perioada de repaus profound, rezistenta la ger scade, amentii putand fi afectati chiar la -17…-18 grade C. In perioada infloririi temperature mai mici de 0 grade C distrug stigmatele. La -3 grade C, in fenofaza infloririi sunt distruse complet nu numai florile masscule si female, dar si frunzele si lastarii. Prin cultivarea unor soiuri rezistente la ger, cu intrare tarzie in vegetatie, prin amplasarea corespunzatoare a plantatiilor si prin combaterea brumelor si ingheturilor tarzii de primavera, pierderile pot fi mult reduse. Cerintele fata de apa Nucul creste si rodeste destul de bine in zonele in care precipitatiile anuale insumeaza 600 – 700 l/m patrat. Cerintele maxime fata de apa fiind in perioada cresterii intense a lastarilor si fructelor, cand nucul are nevoie de 100 – 120 l/ m patrat lunar. In perioada maturarii fructelor, nucului ii sunt necesare circa 60 -80 l/ m patrat precipitatii lunar. Cerintele sunt minime in perioada de repaus si in perioadele dezmuguririi, infloririi si legarii. Cultivate in conditii cu umiditate insuficienta, pomii cresc slab, produc fructe putine, mici si cu un continut scazut de miez. Excesul de umiditate, atat in atmosfera cat si in sol, este foarte daunator pentru nuc. Umiditatea relative prea ridicata, mai ales cea din perioada dezmuguritului, favorizeaza atacul de bacterioza si antracnoza. Excesul de umiditate din sol, determinat de drenajul insufficient al solului sau subsolului, este daunator in toate fenofazele. Cerintele fata de sol. Nucul creste pe o gama larga de soluri, dar productii mari si constante se pot obtine numai pe soluri profunde, permeabile pentru apa si aer, cu textura usoara sau mijlocie, cu un subsol profound, permeabil,cu reactia neutra sau slab acida (ph 6 – 7,5), cu apa freatica sub 2,5 – 3 m. sunt necorespunzatoare solurile argiloase si cele subtiri, scheletice, slab fertile. Pe aceste soluri nucul poate supravietui, dar nu creste bine, nu rodeste sau da productii mici si inferioare calitativ.
10
Principalele caracteristici ale soiurilor de nuc omologate in Romania Denumire a soiului si sinonime
1 Sibisel precoce (S4)
Geoagiu (Geoagiu 65)
Data recol tarii (luna / deca da) 2 IX/2
IX/3
Germisar IX/3 e (S44*4 - 259)
Orastie (S44*4 223)
IX/3
Caracteristicile pomului
Cerintele ecologice
Fructul (D+d Greu +h)/3 tatea (mm) (g)
Mie z (%)
3 Vigoare mijlocie, coroana larga piramidala, precoce, rezistent la boli, inflorire protandra, tarzie. Vigoare mijlocie, coroana larg piramidala, precoce, foarte rezistent la boli, inflorire mijlocie, protogina Vigoare redusa, coroana globuloasa, precoce, rezistent la boli, inflorire tarzie, protogina Vigoare mijlocie, coroana
4 Foarte rezistent la geruri si rezistenta mijlocie la seceta, pretentious la sol.
5 37
6 12,5
7 50
Foarte rezistent la ger, rezistent la secete, pretentios la sol
38
14
50
Foarte rezistent la ger, mijlociu de rezistent la seceta, cerinte mijlocii fata de sol.
40
14
53
13,7
53
11
Rezistent la ger 39 si seceta cu cerinte mari fata
Sibisel (544)
IX/3
Mari de Geoagiu (s41 - 5)
IX/3
Productiv de Geoagiu (4 -2)
IX/3
Fertil de Geoagiu (44 -4)
IX/2
piramidala, semiprecoce, rezistent la boli, inflorire mijlocie, protogina Vigoare submijlocie, coroana larg piramidala, precoce, productive, rezistent la boli, inflorirea tarzie, protogina Vigoare mijlocie, coroana globuloasa, semiprecoce, productive, rezistent la boli, cu inflorire tarzie, simultana. Vigoare mijlocie, coroana globuloasa, precoce, productive, mijlociu de rezistent la boli, inflorire mijlocie, simultana. Vigoare ma mare, coroana globuloasa foarte precoce, productive, rezistent la boli,
12
de sol
Foarte rezistent 39 la ger, satisfacator de rezistent la seceta, cu cerinte mari fata de sol.
14
48
Rezistent la boli si seceta, cu cerinte mijlocii de sol.
18
52,7
Rezistenta buna 41 la ger, mijlocie la seceta, mijlociu de pretentios la sol.
16,2
51,6
Rezistent la ger, 40 relative slab sub conditii de seceta si cu cerinte mijlocii fata de sol.
15,3
53,3
46
Pestisani IX/1 (pestisani 170)
Susita (Fratesti 548 )
(IX/3 )
Novaci (Novaci 402)
IX/2
Victoria ( Alimpes ti 5)
IX/1
inflorire tarzie, simultana. Vigoare ma mare, coroana globuloasa, tardiv productive, foarte rezistent la boli, cu inflorire semitimpurie, protogina. Vigoare redusa, coroana cilindro-conica, precoce, productiv, rezistent la boli, cu inflorire mijlocie, protogina. Vigoare mijlocie, coroana globuloasa, precoce, prod, rezistenta buna la boli, cu inflorire tarzie, protogina. Vigoare mijlocie, coroana cilindrica, precoce, productive, foarte rezistent la boli, cu inflorire mijlocie simultana.
13
Rezistenta buna 31 la ger si seceta, cu cerinte mijlocii fata de sol.
10,6
46,4
Foarte rezistent 37 la ger, rezistenta buna la seceta, cu cerinte mari fata de sol.
12,6
44
Foarte rezistent la ger, cu rezistenta buna si cerinte mijlocii fata de sol.
32
11,7
47,5
Foarte rezistent la ger, cu rezistenta buna la seceta si cu cerinte mijlocii fata de sol.
34
11,4
50,6
Stabilirea polenizatorilor polenizatorilor Intalnim deseori in livada de langa casa sau in plantatiile cu scop comercial, pomi care desi au beneficiat de cele mai bune conditii climatice, agrotehnice, ingrijiti cu multa migala si maiestrie de bunul gospodar, au inflorit dar nu au legat fructe. Acesti pomi care sunt din anumite specii si soiuri au nevoie sa se polenizeze cu polen strain (fiind autosterile), de la alte soiuri autofertile pentru ca fructele lor sa lege. Un factor deosebit de important pentru asigurarea unor recolte mari si de calitate, care trebuie avut in vedere chiar de la infiintarea livezii, este distribuirea soiurilor in livada, pentru a asigura polenizarea reciproca. Toate soiurile de mar sunt autosterile, adica nu leaga fructe prin polenizare cu polenul propriu. Ele au nevoie de polen de la un alt soi. Prin cercetari s-a stabilit care este cel mai bun polenizator pentru fiecare soi si care este efectul polenizarii cu unul sau altul dintre polenizatori. Lista cu principalii polenizatori va fi prezentata la fiecare specie pomicola in urmatoarele capitole. Pentru asigurarea unui efect maxim al polenizarii dintre soiuri, trebuie respectate cateva reguli si anume: - soiurile sa aiba aceeasi perioada de inflorire; - distanta dintre soiul de baza si soiul polenizator sa nu fie prea mare; - polenizarea se face cu ajutorul albinelor si al vantului (nuc, alun, castan); - pentru o buna polenizare sunt necesare minimum doua familii de albine la hectar; - pentru protejarea albinelor in perioada infloritului, se recomnda sa nu se efectueze stropiri cu insecticide, iar daca acestea se executa, se vor folosi insecticidele care nu omoara albinele; - asezarea stupilor in livada pentru pole-nizare, se va face in imediata
14
apropiere a livezii sau chiar in mijlocul acesteia si neaparat la inceputul infloritului; 1.4.Infiintarea plantatiei Cele mai bune premergatoare pentru livezile de nuc sunt cerealele, leguminoasele, prasitoarele si ierburile perene, care insa trebuie destelenite cu sase luni inainte pentru a avea timp ca resturile organice sa se descompuna. Pe terenurile pe care au fost cultivate alte specii lemnoase, infiintarea plantatiilor de nuc trebuie facuta numai dupa 3 – 4 ani de la defrisare si cultivarea lor cu culture anuale. Epoca de plantare. Cele mai bune rezultate dau plantarile de toamna, deoarece, pana in primavara radacinile pomilor realizeaza un contact strans cu pamantul, ranile se caluseaza, uneori emit chiar radacini noi iar in groapa de plantare se acumuleaza umiditate, care se pastreaza si in perioadele mai secetoase din timpul primaverii. Plantarile de primavara executate cu intarziere, pot sa compromita plantatia si sa intarzie intrarea pe rod a pomilor. Sapatul gropilor. In teren desfundat gropile se fac cu putin timp inainte de plantare, sau in ziua plantarii, pentru a nu se pierde umezeala acumulata in sol, cu dimensiunile de 50 / 50 / 60 cm. Pe terenurile nedesfundate dimensiunile gropilor trebuie sa fie de 80 / 80 cm si adanci de 70 cm si se efectueaza cu 2-3 luni inainte de plantare. Dupa saparea gropilor se trage 2/3 din pamant in groapa de plantare. Pregatirea materialului saditor. La plantare se folosesc pomi din campul II al scolii de pomi, care se procura de la pepinierele pomicole. Pana la plantare materialul saditor se stratifica in santuri cu adancimea de 50-60 cm. Fasonarea radacinilor pomilor consta in scurtarea si eliminarea celor ranite. Radacinile principale se lasa cat mai lungi, radacinile secundare se scurteaza cu 1/3 din lungime iar cele subtiri la 1-2 cm sau raman intacte. Dupa fasonare, pomii se mocirlesc cu un amestec format din pamant galben (2 parti), balega proaspata de vita (1 parte) si apa pana la consistenta smantanii. Tehnica de plantare.
15
Adancimea de plantare a pomilor. Pomii trebuie plantati cu punctul de altoire la 3-4 cm mai sus de nivelul solului, asezandu-se pe un musuroi de pamant, facut in mijlocul gropii de plantare. Plantatul pomilor se face de catre o echipa formata de obicei, din doua persoane. Una fixeaza si tine pomul in pozitie verticala in mijlocul gropii de plantare si la adancimea corespunzatoare iar cealalta trage pamant provenit din stratul fertil al solului, bine maruntit si reavan in jurul radacinilor. Se scutura usor pomul, ca pamantul sa patrunda printre radacini, astfel in cat sa nu existe spatii goale. Dupa ce s-au acoperit radacinile cu un strat de 5-10 cm de pamant, se taseaza uniform pamantul in jurul pomului, incepand de la marginea gropii spre interior. Se administreaza 10-15 kg de gunoi de grajd bine fermentat, apoi se completeaza groapa cu pamant si se taseaza din nou. Pe timp secetos, in special primavara, pomii plantati se uda cu 15-20 litri de apa. In final, se face un musuroi pe suprafata gropii de plantare, cu restul pamantului ramas, fara a se mai tasa. Proiectarea coroanei pomilor. Pomii sub forma de varga se scurteaza la 60-70 cm de la nivelul solului in cazul plantatiilor intensive, respectiv la 80 cm in cazul coroanelor globuloase, utilizate in sistemul semiintensiv. Scurtarea pomilor este bine sa se execute primavara, inclusiv la pomii plantati toamna. Ca tip de plantatie se recomanda infiintarea cu precadere a plantatiilor intensive cu 90 – 140 pomi la hectar, cu trunchi mijlociu 90 – 110 cm. Aceste plantatii intra pe rod la 5 – 6 ani; ca portaltoi se poate folosi atat J. nigra si J. regia. Dupa nivelare, parcelare, consolidarea drumurilor, eventual terasare, terenul se fertilizeaza cu 40 – 60 t de gunoi de grajd, 80 – 120 kg/ha p2o5, 100 – 150 kg k2o, se desfunda la 60 – 80 cm. desfundarea trebuie facuta in iulie – august pentru plantarilede toamna si in octombrie – noiembrie pentru plantarile de primavera. Inainte de plantare terenul se marunteste, prin 2 – 3 discuiri, si se picheteaza. Pichetajul se face in dreptunghi,
16
patrat, triunghi echilateral sau isoscel. Pichetajul in dreptunghi sau patrat faciliteaza efectuarea lucrarilor mecanice in ambele sensuri, dar pomii beneficiaza de conditii mai bune de iluminare la pichetajul in triunghi. Distantele de plantare recomandate sunt de 10 – 12 m intre randuri si 8 – 10 m pe rand cand pomii sunt altoiti pe J. regia si 8 – 10 m intre randuri si 6 – 8 m pe rand pentru pomii altoiti pe J. nigra. Avand un sistem radicular mai dezvoltat, gropile de plantare trebuie sa fie mai adanci, si anume de 50/50/80 cm. Epocile optime de plantare a nucului sunt toamna, intre 1 si 15.XI sau primavera timpuriu. Spre deosebire de alte specii nucul scos din pepiniera se deshidrateaza foarte repede, de aceea puietii trebuiesc imediat mocirliti si stratificati si cat mai repede plantati. La plantare radacinile nu se fasoneaza, singura operatiune care se face este netezirea eventualelor radacini ranite la scoatere. Pentru plantare se folosesc pomi de 1 – 2 ani, sub forma de vergi, inalte de 1,5 – 2 m. Coletul trebuie sa ramana la nivelul solului. Pamantul folosit la plantare trebuie sa fie amestecat cu 10 – 15 kg mranita bine putrezita si sa fie bine tasat si udat cu 30 – 40 litri de apa la pom. Sistemul de pichetat ales este dat de figura geometrica, ce se realizeaza pe teren cu ajutorul a 3-4 picheti si care poate fi: un patrat, un dreptunghi sau un triunghi. Denumirea acestor forme este atribuita si sistemelor de pichetat: - Pichetatul in patrat, la care distantele dintre randuri sunt egale cu cele dintre pomi pe rand. Acest tip de pichetat se foloseste in general, pentru infiintarea plantatiilor clasice si pe terenuri plane;
17
- Pichetatul in dreptunghi, cu distantele mai mari intre randuri si mai mici intre pomi pe rand, se utilizeaza mai mult pe terenurile plane si cu panta usoara pentru toate tipurile de livezi;
- Pichetatul in triunghi, ofera pomilor conditii mai bune de captare a luminii directe si de distributie a radacinilor in spatiul de nutritie. Pe terenurile in panta, pomii constituie obstacole pentru apa care se scurge la vale si erodeaza solul.
Pentru executarea unui pichetat sunt necesare: - jaloane de 2 m vopsite cu rosu si alb, pentru a fi vizibile; ruleta sau panglica de otel de circa 50 m lungime; - sarma cu noduri marcata din metru in metru de circa 50 m lungime; - picheti, tarusi si maiuri din lemn; - triunghi compas cu deschidere reglabila (2 - 2,5). Pe terenurile plane pichetatul incepe cu jalonarea laturii lungi, luandu-
18
se ca aliniament fix un drum, un gard, o perdea de copaci etc, care exista si nu poate fi mutat usor. In zonele colinare, unde majoritatea terenurilor sunt framantate si au diferite expozitii si pante, orientarea si pichetarea randurilor solicita o atentie si o pricepere deosebita. Pe versantii scurti, cu pante mici si uniforme, pichetatul randurilor de pomi se face paralel cu curbele de nivel, plecandu-se de la un aliniament jalonat la baza pantei sau de-a lungul potecilor facute de animale in timpul pasunatului. Pe versantii lungi ai dealurilor inalte, pichetatul constituie o lucrare mai complexa, care se executa de catre cadre calificate cu ajutorul aparatelor de masurat. 1.5.Principalele soiuri de nuc cultivate in Romania In tara noastra, la nuc, specie alogama cu o mare variabilitate, sau format, in timp, populatii cu unele caractere dominante, ca, de exemplu, cele din Sibisel, Tg. Jiu, de Buzau, de Falticeni etc. Datorita inmultirii prin seminte, marea majoritate a pomilor de nuc nu apartin unor anumite soiuri, ci fac parte din populatii de hibrizi, destul de heterogenic. Din aceasta multitudine de hibrizi au fost identificati indivizi valorosi, care, prin inmultire clonala, vor putea deveni soiuri. In Pomologia Romania sunt descrisi 94 din acesti hibrizi, iar in publicatiile de specialitate aparute dupa 1967 alte cateva zeci. Din numarul mare de hibirizi valorosi identificati si studiati pana in present, s-au inmultit prin altoire si au devenit deja soiuri omologate un numar de 12. In etapa urmatoare, pentru definitivarea si inmunatatirea sortimentului in fiecare zona ecologica se vor amplasa culture de concurs cu soiurile autohtone omologate, cu hibrizi valorosi identificati si cu soiurile straine valoroase. In ultimii zece ani, Statiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultura Iasi, cu un colectiv de cercetatori, a reusit omologarea a patru soiuri de nuc specifice pentru zona Moldovei, si anume: Velnita, Miroslava, Anica si Ovidiu. Pe langa aceste soiuri, pepiniera Sarca a mai inmultit soiurile Jupanesti, Germisara, Sibisel si altele.
19
Soiuri omologate pentru zona Moldovei - Soi originar din Romania; - Vigoare mijlocie-mare, cu coroana globuloasa, rodeste pe muguri teminali, este precoce si productiv; - Soi rezistent la ger si la bolile specifice nucului; - Fructele sunt mari (14–16g), forma rotundMiroslava elipsoidala, rotunjite la capete, endocorpul subtire, cu suprafata neteda cu putine incretituri si adancituri. Miezul umple bine cavitatea valvelor si se scoate intreg si usor, procentul de miez fiind de 52,6%; - Se recolteza in prima decada a lunii septembrie.
Anica
Ovidiu
- Soi originar din Romania; - Vigoare mijlocie, cu coroana globu-loasa, rodeste pe muguri teminali, este precoce si foarte productiv; - Soi rezistent la ger si tolerant bolile specifice nucului; - Fructele sunt mari (13–14g), forma rotund-ovoida, rotunjite la capete, endocorpul subtire, cu suprafata neteda cu putine incretituri si adancituri. Miezul umple bine cavitatea valvelor si se scoate intreg si usor, procentul de miez fiind de 53%; - Se recolteza in decada a II-a a lunii septembrie. - Soi originar din Romania; - Vigoare mijlocie, cu coroana globu-loasa, rodeste pe muguri teminali, dar si pe muguri laterali este precoce si productiv; - Soi rezistent la ger si la bolile specifice nucului; - Fructele sunt mari (13 – 14g), forma ovoidalungita, rotunjite la capete, endocorpul subtire, cu suprafata neteda cu putine incretituri si adancituri. Miezul umple bine cavitatea valvelor si se scoate intreg si usor, procentul de miez fiind de 52,5%; - Se recolteza in prima decada a lunii septembrie.
20
Velnita
- Soi originar din Romania; - Vigoare mijlocie-mare, cu coroana globuloasa, rodeste pe muguri teminali si pe muguri laterali, este precoce si productiv; - Soi rezistent la ger si tolerant bolile specifice nucului; - Fructele sunt mari (1,5g), forma rotund-ovoida, rotunjite la capete, endocorpul subtire, casant, cu suprafata regulata, cu putine incretituri si adancituri. Miezul umple bine cavitatea valvelor si se scoate intreg si usor, procentul de miez fiind de 50,6%; - Se recolteza in decada a II-a a lunii septembrie.
Specificul producerii materialului saditor Obtinerea materialului saditor din seminte a fost mult timp singura metoda folosita, atat in tara noastra cat si in celelalte tari cultivatoare. Marele dezavantaj al acestei metode este heterogenitatea materialului obtinut. Chiar din semintele unor soiuri valoroase, numai 15 % din indivizi pot fi considerati corespunzatori, sub aspectul insusirilor biologice si agroproductive. Datorita acestui mare dezavantaj, altoirea ramane in present singura metoda de inmultire utilizata in toate tarile. Dintre factorii care conditioneaza reusita altoirii la nuc, rolul determinant il au temperature mediului, calitatea altoiului, portaltoiului, epoca, metoda si tehnica de altoire. Altoirea in camp se poate practica cu bune rezultate numai in zonele in care temperature medie din perioada mai - septembrie depaseste18,5 grade C. In zonele in care nu este indeplinita aceasta conditie, zona in care este amplasata si in tara noastra, altoirea la masa urmata de fortare este singura metoda in care se obtin rezultate satisfacatoare. Theoretic, nucul poate fi altoit prin orice metoda, dar, avand in vedere ca procesele de calusare sunt mai lente, in practica cele mai bune rezultate s-au obtinut folosind metodele care asigura o suprafata mai mare de contact intre zonele generatoare ale altoiului cu portaltoiul. La altoirea in masa, cele mai bune rezultate se obtin la altoirea in despicatura, triangulatie, copulatie perfectionata si altoirea in nut si feder. Pomii din pepiniera trebuie scosi dupa 1 – 2 ani, sub forma de vergi, inalte de 1,5 – 2 m. La scoatere se va evita ranirea sistemului radicular, deoarece el se reface greu.
21
In ultimile 5 decenii, alaturi de nucul comun, s-a extins in productie J. hindsii in S.U.A. si J. nigra in Franta. In tara noastra, alaturi de J. regia se extinde J. nigra. Portaltoiul de J. regia are afinitate mare la altoire, este rezistent la ger, seceta, mai putin pretentious la sol, dar este viguros, longeviv, intra tarziu pe rod si radacinile lui sunt sensibile la Pytophthora, Armilaria, Agrobacterium si la nematozi. J. nigra are o afinitate mai redusa la altoire, este mai rezistent la ger decat nucul comun mai sensibil la seceta si mai pretentious la sol, mai rezistent la bolile sistemului radicular, dar destul de sensibili la nematozi. Pomii altoiti pe J. nigra dau productii mai mari, cu un continut mai mare de miez, au o talie mai redusa, intra mai timpuriu pe rod, au o longevitate mai scazuta (30 – 40 ani). La ambele specii este necesara selectia clonala, pentru a extinde extinde hibrizii cei mai valorosi. 1.6.Lucrari agrotehnice Specificul intretinerii plantatiilor Cultura intensive a nucului nu poate fi conceputa in present fara aplicarea cu regularitate a tuturor lucrarilor de intretinere ce se aplica si la celelalte specii, tinand cont de specificul biologic al plantei. Formarea coroanei si taierile la nuc. Formele de coroana cele mai recomandate pentru nuc sunt vasul ameliorat sau intarziat si piramida neetajata cu 5 – 7 sarpante. Pentru ambele forme, in primul an, vergile se scurteaza la 1,20 – 1,30 m deasupra unui mugur stipelar. Primii 3 – 4 ani mugurii axilari principali se taie, pentru a se obtine sarpantele din mugurii stipelari, din care se formeaza lastari cu unghiuri mai mari de insertie. In perioada de vegetatie, (mai - iunie) se aleg trei lastari, din care se formeaza cele trei sarpante la vas si doua sarpante si axul la piramida neetajata. Ceilalti lastari se ciupesc. In anul al doilea, in martie – aprilie, se aleg definitive sarpantele, care se echilibreaza taindu-le la acelasi nivel deasupra unui mugur exterior, situate la 1/3 din lungimea lor, intr-o zona cu lemn matur. La piramida, axul se scurteaza la 45 – 50 cm deasupra ultimei sarpante. Celelalte ramuri se suprima la inel. In perioada de vegetatie a anului trei pentru vas se aleg lastarii de prelungire a sarpantelor, care se ciupesc daca depasesc 80 – 100 cm. Pentru forma de piramida se allege in plus un lastar de prelungire a axului si un lastar pentru formarea celei de-a treia sarpante. In anul al treilea prelungirea sarpantelor se scurteaza cu 1/3 – ¼ din
22
lungimea lor, deasupra unor muguri exteriori situati in acelasi plan orizontal. Scurtarea are ca scop garnisirea sarpantelor cu ramuri de rod si semischelet. In acest an, pe fiecare sarpanta se va alege cate o subsarpanta. In anii urmatori se vor allege ramurile de prelungire a sarpantelor sip e fiecare sarpanta, subsarpante dispuse bilateral exterior cu punctele de insertie la 60 – 80 cm. Ramurile lacome se vor suprima la inel. La piramida, dupa formarea celei de-a 5 – 7 sarpanta axul se suprima. Taierile de intretinere si de rodire constau din eliminarea ramurilor concurente, a celor lacome, a celor care impiedica patrunderea luminii in interiorul coroanei. De asemenea, se reduce ramurile de semischelet imbatrinite, pentru a favoriza fortarea de noi ramuri de rod mai viguroase, care au un potential mai mare de rodire. Taierile de reintretinere se aplica pomilor aflati la sfarsitul perioadei de rodire, cand ramurile de semischelet au imbatranit si cresterile anuale s-au redus. Acestea constau in taierile de reductie in lemn de 3 – 5 ani. Se recomanda evitarea suprimarii ramurilor mai groase de 5 – 6 cm, netezirea si acoperirea cu ceara de altoit sau vopsea a ranilor. Lucrarile solului. Cel mai bun sistem de intretinere a solului in plantatiile tinere de nuc este afanarea superficiala a solului. In primii ani se pot folosi culturile intercalate, lasan obligatoriu, pe randul de pomi, o banda de 2 m afanata. Culturile intercalate trebuie sa aiba cerinte minime pentru apa si hrana in lunile iunie si august. Intercalarea unor specii lemnoase (alun, visin, prun) este discutabila, deoarece prin defrisarea culturilor intercalate raman in sol radacini care ar facilita extinderea maladiilor sistemului radicular. Pentru mentinerea ogorului lucrat se pot utilize erbicide de contact, iat dintre cele sistemice, la pomii mai in varsta, se poate folosi Simazinul, in doza de 8 – 10 kg la hectar. Pentru plantatiile pe rod cel mai bun sistem de cultura este inierbarea artificiala, sistem ce usureaza aplicarea tratamentelor si recoltarea, dar el da rezultate bune numai in conditii de irigare si de fertilizare suplimentara. Fertilizarea plantatiilor de nuc. Din putinele date existente in literature de specialitate asupra acestui subiect, se poate aprecia ca prin fertilizarea de baza cu 250 kg la hectar P2O5 si 400 kg la hectar K2O se acopera necesarul de P si K pana in intrarea pe rod. Dupa intrarea pe rod s-a calculate ca pentru 4 t nuci si 4 t lemn, nucul extrage din sol circa 16 kg la
23
hectarP2O5 si 21 kg la hectar K2O. considerand ca cel mult 1/3 din ingrasamintele cu P si K sunt assimilate, inseamna ca la pomii pe rod annual trebuie administrate 200 – 300 kg la hectar superfosfat si 100 – 150 kg la hectar sare potasica. Nucul extrage din sol o mare cantitate de azot. Pentru formarea rapida a coroanei, in primii 6 ani este necesar sa se administreze cate 100 g N/pom si dupa intrarea pe rod circa 175 kg la hectar N. Azotul trebuie dat in doua reprize si anume, la 15.IV si la I iunie. Dintre microelemente nucul consuma cantitati mai mari de B, Zn, Mg. Irigarea plantatiilor de nuc. Fiind o specie destul de pretentioasa la apa, mai ales in perioada cresterii intense a lastarilor si fructelor, irigarea este necesara atunci cand cad mai putin de 100 l/ metro patrat in lunile de vegetatie. Literature de specialitate recomanda sa se completeze cu 150 l/ metru patrat apa in lunile mai, iunie, si iulie si 100 l/ metru patrat in august si septembrie. Excesul de apa dat la sfarsitul vegetatiei reduce rezistenta la ger a pomilor. Consideram ca asperiunea este necorespunzatoare, deoarece marind umiditatea atmosferica si spaland solutiile de pe pom favorizeaza bacterioza. 1.7.Boli,daunatori si combatere Dintre bolile specifice nucului cele mai pagubitoare sunt boala cernelii, produsa de ciupercile Phitophtora cinnamomi, Phytophtora cambivora; putrezirea radacinilor, produsa de ciuperca Armillaria mellea; bacterioza, produsa de bacteria Xanthomonaz juglandi si antracnoza, produsa de ciuperca Gnomonia leptsostyla. Primele boli ataca si distrug treptat sistemul radicular si, ca urmare, cresterile se reduce, apoi inceteaza si pomul incepe sa se usuce centripet, in ultima instanta avand loc uscarea intregului pom. Masurile curative pentru combaterea acestor boli sunt greoaie si cu eficienta scazuta. In schimb, cele preventive, ca: amplasarea plantatiilor in zone ecologice favorabile; infiintarea noilor plantatii numai la 3 – 4 ani de la defrisarea altor plantatii de specii lemnoase; folosirea ca portaltoi a speciei J. nigra; crearea unor portaltoi rezistenti sau imuni la aceste boli sunt masuri prin care se reduce simtitor pagubele. Bacterioza si antracnoza ataca partea aeriana a pomilor de nuc. Cea mai periculoasa este bacterioza, deorece atacul are loc aproape in
24
toata perioada de vegetatie si pe toate organelle. In zonele atacate apar necrozari specifice. Cel mai pagubitor atac este asupra florilor female. In anii favorabili, caracterizati prin precipitatii abundente si temperature moderate (16 – 18 grade C), bacterioza poate distruge 60 60 – 80 % din flori si fructe, recolta fiind practic compromisa. Pentru combaterea acestei periculoase boli, cele mai eficace produse s-au dovedit a fi produsele cuprice, sub forma de zeama bordoleza, aplicate in concentratie de 0,75 % in cursul vegetatiei si 1 – 3 % in perioada de repaus. Momentele optime de aplicare a tratamentelor sunt prevazute in graficul aplicarii tratamentelor pentru combaterea bacteriozei. La o stropire trebuie folositi 800 – 1500 litri solutie, pentru a imbaia bine pomul. Tratamentul se repeat dupa fiecare ploaie mai mare sau cand suma precipitatiilor de la ultimul tratament depaseste 15 – 20 l/ metru patrat. Antracnoza apare mai frecvent in primaverile reci si umede. Atacul consta din aparitia de pete pe frunze, lastari si fructe la inceput galbene apoi brune, in mijlocul carora se gasesc fructificatiile ciupercii, sub forma de puncte mici negre. Frunzele puternic atacate cad premature, productia scade cantitativ si calitativ, iar pomii se debiliteaza. Este afectata si productia anului viitor, deoarece pomii fiind debilitate diferentiaza un numar mai mic de flori female. Tratamentele recomandate pentru tratarea antracnozei si in special cele din iunie, iulie si august asigura si combaterea bacteriozei. Dintre daunatori cel mai periculos este viermele nucilor (Carpocapsa amplana). Larvele din prima generatie ataca fructele in iunie – iulie, iar cele din generatia a doua in august, cand, desi endocarpul s-a lignificat, ele patrund prin orificiul peduncular. Pentru combaterea lui, la aparitia fluturilor din fiecare generatie se fac doua sau trei tratamente cu insecticid care poate fi aplicat cu celelalte tratamente, daca intre substante exista compatibilitate. Nucul mai este atacat de paduchii testosi (Eulecanian corni) de paduchii de frunze (Callaphis juglansis si Cromphsis juglandicola), de omizi defoliatoare, (Operoptera brumata, Hibernia defoliera, Hiphantria cunea etc.) de omizi xilofage (Zeuzera si Cossus), de acarieni (Aceria trestiata) etc. Pentru combaterea lor se aplica tratamente cu insecticide sau acaride in momentele indicate de statiile de prognoza si avertizare. 1.8. Recoltarea, sortarea si uscarea nucilor.
25
Pentru dulceata sau lichior nucile se recolteaza verzi, cand au 2 – 3 cm in diametru. Pentru valorificarea in coaja sau ca miez, recoltarea se face la maturitatea fiziologica. Pe acelasi pom, maturarea avand loc esalonat, recoltarea se face in 2 – 3 reprize. Prima recoltare are loc la circa o saptamana de la caderea primelor fructe, cand se aduna, de regula, fructele atacate de boli si daunatori, care se matureaza mai repede. La a doua recoltare se aduna 70 – 80 % din productie. Momentul optim pentru aceasta recoltare se stabileste astfel: se ridica din doua in doua zile probe medii de 100 de fructe, care se tin 24 de ore in apa, dupa care se scot si se indeparteaza endocarpul. Daca 90 – 95 % din fructe se decojesc ele sunt mature si se pot recolta. In functie de soi si de zona de cultura, recoltarea se face incepand cu sfarsitul lunii august pana la sfarsitul lunii octombrie. La a treia recoltare, care se face dupa 1 – 2 saptamani de la recoltarea a doua, se aduna circa 10 – 15 % din fructele care nu erau inca mature. In tara noastra recoltarea nucilor se face prin scuturarea cu prajina invelita in carpe sau cauciuc si adunarea manuala de pe sol. Scuturarea trebuie facuta cu atentie pentru a nu rupe formatiunile de rod pentru anul viitor si a nu rani ramurile de semischelet. In plantatiile comerciale, scuturarea se face cu vibratoarele, iar adunarea de pe sol cu adunatoare simple sau combine de mare productivitate. Pentru recoltare, terenul se lucreaza cu discuitorul, se niveleaza si se tavalugeste, daca este mentinut ogor negru, sau se coseste. Dupa recoltare, fructele nedecojite se tin 12 – 24 ore in cazi cu apa si apoi se decojesc. Fructele nedecojite se spala 2 – 3 minute in apa curate, in bazine sau instalatii speciale, si se usuca pentru a ajunge la 8 – 12 % apa. Dupa uscare fructele se sorteaza, se calibreaza si se ambaleaza in saci sau lazi si se expediaza. Pentru a capata un aspect comercial mai atragator, inainte de ambalare nucile cu sudura carpelara buna si cu orificiul peduncular mic si bine inchis se pot albi introducandu-le 3 – 4 minute intr-o solutie formata din hipoclorura de calciu, carbonat de sodium si acid sulfuric.
26
Capitolul 2 : Factorii de productie
Factorii de productie reprezinta resursele disponibile, atrase si utilizate in activitatea economica, respectiv in productia de bunuri materiale si servicii. Resursele productive sunt: terenurile, mineralele, constructiile, utilajele si echipamentele de productie, obiectele supuse prelucrarii, energia, apa, cunostintele si experienta, informatiile, etc. La inceputurile dezvoltarii societatii au existat doi factori: munca si pamantul (natura), care pot fi considerati considerati ca factori originari originari sau primari ai productiei, din unirea unirea carora oamenii isi asigurau existenta. existenta. Mai tarziu a aparut capitalul, ca factor derivat al productiei, care rezulta din interactiunea primilor si a carui afirmare este legata legata de perioada in care echipamentele echipamentele de productie au dobandit dobandit o importanta tot mai mare mare pentru activitatea economica. Economistul francez J.B.Say, reprezentant al scolii clasice este considerat initiatorul teoriei celor trei factori de productie: munca, pamantul si capitalul. In epoca moderna, procesul de amplificare si diferentiere a resurselor atrase si utilizate in activitatea economica a continuat, celor trei factori clasici, adauganduli-se altii noi. Manualele si alte lucrari de teorie economica, pornind de la rolul intreprinzatorului in economia de piata, mentioneaza abilitatea acestuia ca factor distinct al activitatii economice. Abilitatea intreprinzatorului intreprinzatorului este apreciata ca un tip special de resursa umana, care se refera la capacitatea de a combina in modul cel mai eficient natura, munca si capitalul, la creativitatea si initiativa de a produce bunuri si de a gasi noi cai de comercializare a acestora, la asumarea riscului r iscului in a intreprinde actiuni economice etc. 1.Fondul funciar
27
Cuprinde totalitatea suprafetelor de teren aflate in proprietatea unui agent economic privat sau in proprietate publica apartinand unei localitati,unei localitati, unei unitati administrativ-teritoriale (judet),tari,continent etc.Dupa destinatie, terenurile care alcatuiesc fondul funciar se impart in doua categorii de folosinta:terenuri agricole si terenuri neagricole.Unitatea de baza pentru masurarea fondului funciar este hectarul.Se mai folosesc folosesc 2 2 submultiplii acestuia-arul si m , precum si multiplul lui km . Suprafata agricola: cuprinde urmatoarele categorii de folosinta:arabil,
pasuni naturale,fanete naturale,scoala naturale,scoala de puieti. Suprafata cultivata cu nuc : -40 ha Suprafata neagricola: este alcatuita din urmatoarele categorii de
folosinta: suprafata forestiera,suprafata ocupata de suprafete omenesti,suprafata ocupata cu ape,suprafata ocupata cu terenuri cu destinatie speciala. Suprafata neagricola (cladiri) : - 5000 m 2 2.Producţia medie (q m) : exprimă randamentul obţinut (kg, l, buc.) pe
unitate de producţie (ha, animal) şi se calculează cu relaţia: qm1 =
Qt Sc
sau
qm2 =
Qt Em
Productia medie la nuc: 4500 kg/ha 3.Pretul de vanzare (Pv) : reprezinta valoarea terenului care poate fi
obtinuta in urma vanzarii acestuia. Pv – 8000 Ron/ha
4.Pretul terenului in functie de renta:
P = Vq x R x n x K P = 6200 x 0.45 x 0.15 % x 25 x 1.04 28
P = 10881 Ron Cultura predominanta in zona este porumbul. Vq - valoarea productiei n - numarul de ani k - 1+ inflatia pe care o previzionez R - Ponderea Ponderea rentei in productia productia fizica - % 5.Venitul la ha (VT/ha) – reflectă valoarea producţiei obţinute pe hectar
şi se calculează cu formula: VT/ha= qm1 × Pv VT/ha= 4500 x 15 Ron VT/ha= 67500 Ron/ha Pv – preţul de vânzare – RON/kg
29
Capitolul 3 : Organizarea fortei de munca 1. Forta Forta de munca munca si si caract caracteri eristi stici: ci:
Munca – factor originar, primar de productie - reprezinta o activitate constienta, specific umana, manuala si/sau intelectuala indreptata spre un anumit scop, in cadrul careia oamenii isi folosesc aptitudinile, cunostintele si experienta. Munca a fost dintotdeauna si a ramas factorul de productie activ si determinant, ce antreneaza si ceilalti factori de productie in vederea obtinerii de bunuri materiale si servicii necesare satisfacerii trebuintelor lor imediate si de perspectiva. Oamenii cu aptitudinile si deprinderile lor, cu experienta si cunostintele doband dob andite ite sunt sunt produc producato atorii rii tuturo tuturorr bun bunuri urilor lor econom economice ice.. Adam Adam Smith Smith -parintele economiei politice- arata ca munca este sursa tuturor bogatiilor societatii, “sursa unica a avutiei natiunilor”. Adam Smith si David Ricardo, reprezentantii economiei politice clasice de la sfarsitul secolului al XVIII-lea si din secolul urmator, demonstreaza ca izvorul cresterii avutiei este munca in general, natiunile fiind cu atat mai bogate cu cat diviziunea muncii este mai dezvoltata iar productivitatea muncii mai ridicata. Referindu-se la rolul muncii in ansamblul vietii economice, J.M.Keynes remarca: “munca este cea care produce totul, ajutata de ceea ce purta candva numele de mestesug, iar astazi se cheama tehnica, de resursele naturale care nu costa nimic sau se obtin in schimbul unei rente, dupa cum sunt rare sau abundente. Pentru aprecierea rolului muncii in epoca contemporana este necesar sa se tina seama si de procese evidente cum sunt: reducerea relativa a timpului de munca, substituirea accelerata a muncii prin capital, afirmarea efortului intelectual si creativ si inlocuirea tot mai mare a activitatilor manual manualee tradit tradition ionale ale prin prin automa automatiz tizare area, a, roboti robotizar zarea ea si inform informati atizar zarea ea productiei.
30
Tendintele mondiale pe termen lung in evolutia factorului munca pot fi puse in evidenta prin analiza lui in planul cantitativ, structural si calitativ. Sub raport cantitativ, munca trebuie analizata in legatura cu populatia, cu fact factor orul ul de demo mogr graf afic ic in ge gene nera ral. l. Popu Popula lati tiaa se prez prezin inta ta intr intr-o -o du dubl blaa ipostaza: a) ca suport al factorului f actorului munca; b) ca destinatar al rezultatului productiei (consumator). Dimensiunile populatiei la un moment dat, ca si modificarile ei in timp depind de: procesele demografice esentiale (natalitate si mortalitate, din evolutia carora rezulta sporul natural al populatiei) o serie de factori economico-sociali (durata medie a vietii, starea generala de sanatate, nivelul de trai, reteaua si cheltuielile pentru instruire, etc.) Dinami Dinamica ca pop popula ulatie tieii este este influe influenta ntata ta de migrat migratia ia intrna intrnatio tional nalaa a oamenilor, in prezent, fluxurile migratorii ale populatiei sunt orientate din tarile mai putin dezvoltate spre cele dezvoltate. Populatia si economia unei tari nu evolueaza independent una fata de ceal cealal alta ta.. Prin Prin nu numa mar, r, stru struct ctur ura, a, nive nivell de inst instru ruir iree si star staree de sana sanata tate te,, populatia influenteaza permanent desfasurarea activitatii economice, iar nive nivelu lull de dezv zvol olta tari riii econ econom omic icee infl influe uent ntea eaza za prin princi cipa pale lele le feno fenome mene ne demografice si, implicit, dinamica dar mai ales structurile populatiei. Pe plan structural, pentru analiza resurselor de munca prezinta interes piramida pe varsta a populatiei, respectiv structura pe grupe de varsta a populatiei.(intereseaza populatiei.(intereseaza in mod deosebit grupele de varsta: 0-15 ani; 16-59 ani; 60 ani si peste, care stau la baza unor analize economice in functie de care se apreciaza asa-numitul optim al structurii populatiei.) Pent Pentru ru a av avea ea o imag imagin inee cu cupr prin inza zato toar aree asup asupra ra aces acestu tuii fact factor or de productie -munca- trebuiesc studiate: studiate: totalul fortei de munca disponibile in societate; numarul de ore de munca pe saptamana. Popula Populatia tia in varsta varsta de mun munca ca cuprin cuprinde de totali totalitat tatea ea persoa persoanel nelor or in limitele legale de varsta, indiferent daca participa sau nu la vreo activitate in cadrul diviziunii sociale a muncii. Potrivit legislatiei internationale a muncii si celei din tara noastra sunt cuprinse in aceasta categorie, persoanele intre 15 si 65 ani. Populatia apta de munca cuprinde toate persoanele avand varsta legala de munca si care au capacitatea fizica si intelectuala de a desfasura o activitate economica. Nu cuprinde persoanele invalide. Populatia activa cuprinde totalitatea persoanelor ocupate in procesul muncii in diferite activitati profesionale, inclusiv persoanele care satisfac 31
stagiul militar, elevii, studentii, precum si persoanele in curs de schimbare a locului de munca. Populatia activa este conditionata de: -natalitate, -mortalitate, -structura populatiei pe grupe de varsta si sex, -evolutia demografica anterioara, -factori economici si socio-culturali: capacitate economica de a crea noi locuri de munca, de a asigura un echilibru stabil si de durata intre cerere si oferta de munca, durata de scolarizare, statutul social al femeii, migratia. Tendinta generala a efectivelor populatiei active a fost de crestere. De pilda, in perioada 1950-1987, populatia activa a globului a crescut de la 1.067 milioane persoane la 2000 milioane persoane, cresteri extrem de inegale pe tari si grupe de tari si care s-au datorat sporului demografic; ponderea populatiei active in totalul populatiei inregistrind o scadere de la 42% la 40%. Cauzele care au actionat in directia reducerii poderii populatiei active sunt: a) de ordin demografic (intinerirea populatiei in tarile in curs de dezvol dezvoltar taree si imbatr imbatrini inirea rea ei in tarile tarile dezvol dezvoltat tate, e, scader scaderea ea mortal mortalita itatii tii infantile, prelungirea duratei medii de viata, etc); b) de ordin tehnico-economic (progres tehnic, cresterea volumului de cunost cunostint intee si a calita calitatii tii lor, lor, creste cresterea rea durate durateii de scolar scolariza izare, re, mob mobili ilitat tatea ea profesionala, etc.) c) de ordin social (promovarea sociala, valorizarea diplomei) Populatia ocupata cuprinde toate acele persoane care au un loc de munca, care presteaza efectiv o munca. Nu cuprinde militarii in termen, elevii si studentii, persoanele in curs de schimbare a locului de munca. Distributia de ocupatie a resurselor de munca a cunoscut schimbari permanente, schimbari ce au fost determinate de progresul tehnico-stiintific si economic. Cel mai folosit indiciu pentru evidentierea unor astfel de modificari este repartizarea populatiei ocupate pe cele patru sectoare de activitate. Pe termen lung, se remarca tendinta de reducere a populatiei ocupate in sectorul primar, in timp ce in sectorul tertiar si cuaternar se inregistreaza o sporire a poderii populatiei ocupate. De exemplu, in decurs de un secol S.U.A. a trecut de la situatia de stat primar la cea de stat tertiar. In Romania, structura de ocupatie a populatie in 1990 era urmatoarea: agricultura 28,9%; industire si constructii 44,5%; servicii 26,6%. Populatia inactiva cuprinde totalitatea persoanelor care, indiferent de varsta nu participa participa la procesul procesul muncii sociale si sunt intretinute. intretinute. De regula, in aceasta categorie se includ copiii avand varsta sub limita legala de munca, 32
persoanele cu un anumit grad de invaliditate, pensionarii, batrinii peste limita varstei de munca, etc. Dura Du rata ta sapt saptam aman anal alaa a mu munc ncii ii a inre inregi gist stra rat, t, od odat ataa cu cres creste tere reaa productivitatii muncii, o puternica tendinta tendinta de reducere; intr-un secol aceasta s-a redus la aproape jumatate. Numai in ultimele decenii s-a trecut de la 48 de ore de munca saptamanal la 40-42 ore, purtandu-se discutii in jurul a 35 ore de munca saptamanal. Ca urmare a acestor acestor modificari modificari s-a produs produs o reducere neta a timpului timpului de lucru in timpul total al vietii oamenilor. Daca in anul 1800 o persoana muncea muncea echivalent echivalentul ul a 11 ani calendaristici calendaristici dintr-o speranta speranta medie de viata de circa 45 de ani, s-a ajuns in anul 2000 la 8 ani calendaristici dintr-o durata medie de viata de circa 72 de ani. Societatea este interesata mai mult de aspectul calitativ al resurselor de munca, decat de cel cantitativ. In sensul cresterii calitatii muncii se actioneaza in urmatoarele directii: 1.cresterea nivelului general de educatie si de pregatire profesionala a fortei de munca; 2.asigurarea unui nivel ridicat de sanatate a fortei de munca; m unca; 3.promovarea unui sistem eficient de motivare a lucratorilor; 4.asig 4.asigura urarea rea unei unei calita calitati ti ridica ridicate te si pentru pentru ceilal ceilalti ti doi factor factorii ai productiei: pamantul si capitalul. Calitatea factorului munca se afla in strinsa relatie de dependenta atat cu nivelul de cultura generala si de instruire profesionala, cat si cu nivelul de dezvol dezvoltar taree econom economica ica a tarii. tarii. De-a De-a lungu lungull mileni mileniilo ilor, r, pe plan plan mon mondia dial,l, activitatea omului a trecut de la cea de cultivator de plante si crescator de animale, la cea de producator si in prezent, se face trecerea la munca creativa. In acest proces s-a trecut treptat, de la efortul fizic preponderent, la afir afirma mare reaa tot tot ma maii pu pute tern rnic icaa a celu celuii inte intele lect ctua ual. l. Prin Prin au auto toma mati tiza zare rea, a, robotizarea si informatizarea productiei, locul si rolul omului in economie se schimba. In aceste conditii, munca creativa devine factorul determinant al vietii economice. Cres Creste tere reaa nive nivelu lulu luii preg pregat atir irii ii profe profesi sion onal alee capa capata ta o impo import rtan anta ta deosebita pentru formarea potentialului de munca si valorificarea lui, scoala cu diferitele sale trepte, profiluri si specializari are un rol hotarator. Toto Totoda data ta,, prog progres resul ul stii stiint ntei ei si tehn tehnic icii ii,, am ampl plif ific icar area ea co cont ntin inua ua a comple complexit xitati atiii proces proceslor lor de produc productie tie,, deprec deprecier ierea ea rapida rapida a stocul stocului ui de cunostinte acumulate in prioada pregatitoare initiala, impun in mod necesar perfectionarea pregatirii profesionale profesionale a populatiei ocupate. ocupate.
33
Formele de realizare a acestui proces sunt multiple in functie de profesie si specialitate, de necesitatile intrepriderilor, de cerintele postului ocupat, de interesul si perspectivele de promovare ale salariatilor,etc. Pe masura imbunatatirii continutului calitativ al muncii si al rodniciei ei, are loc si o tendinta obiectiva de crestere a timpului liber pe durata vietii omului, expresie si premisa a cresterii rolului factorului uman, a gradului de civilizatie, in general In ferma sunt angajati permanenti si sezonieri din care: -permanent -permanentii : 2 angajati, angajati, 4800 ore pe an.Salari an.Salariatii atii permanent permanentii sunt platiti cu 800 RON RON lunar. -sezonieri -sezonieri : 10 angaja angajati ti : in medie medie 1000 ore/om ore/om lucrate lucrate in mai mai multe multe perioade a anului: taieri,recoltari taieri,recoltari si alte lucrari nemecanizate. nemecanizate. 2. Produc Productiv tivita itatea tea muncii muncii::
Munca este reprezentata pe ansamblu care in decursul unei perioade date exercita sau cauta sa exercite o activitate profesionala remunerate. Din Din pun unct ct de ve veddere ere econ econoomic mic mu munnca repr reprez eziinta nta un elem elemeent al cheltu cheltuiel ielilo ilorr de produc productie tie al carui carui effect effect este este cuanti cuantific ficat at cu ajutor ajutorul ul indicatoru indicatorului lui “productiv “productivitate itateaa muncii”Pr muncii”Product oductivita ivitatea tea muncii muncii se poate cal calcu cula la folo folosi sinnd ma maii mu mult ltee me meto tode de::me meto toda da un unit itaatil tilor natu atural rale (fizice),metoda unitatilor conventionale si metoda unitatilor valorice. - Metoda utilizeaz eazaa in Metoda unitat unitatilo ilorr natural naturalee (fizic (fizice) e) : se utiliz cazul unei productii omogene sau a unui singur produs . Relatia de calcul este urmatoarea. W= Qt/T sau T/Qt in care: W=120000/14800=8.1 W=120000/14800=8.1 kg/ora-om W – productivitatea muncii. Qt – productia totala sau volumul total de lucrari. T – fondul total de timp de munca consumat ore-om. Metoda unitat unitatilo ilorr valori valorice ce se util - Metoda utiliz izea eaza za atun atunci ci cand cand exista o diversitate de produse de natura diferita, care au ca singur element comun – valoarea , exprimata prin prêt,
34
dand astfel posibilitatea ca intreaga productie obtinuta sa se transforme in RON. W= Pfi/Ti sau W= Mb/Ti Pfi - productia productia finala a produsului produsului Mb – Marja bruta obtinuta la produs Calculul productivitatii muncii in unitati naturale(fizice) si valorice. Produsul
Nuc
Productia obtinuta t
RON/t
Valoare a prod.RON
120
5000
600000
Fondul de timp de munca consumat(oreom)
14800
Productivitatea muncii Kg/oraom
Oreom/t
RON/oraom
8.1
123.3
40.5
-Metoda -Metoda unităţilor unităţilor convenţiona convenţionale: le:se utilizează în cazul calculării
productivităţii muncii la un grup de produse sau activităţi activităţi asemănătoare, care se trans transfo formă rmă în un unit ităţ ăţii co conv nven enţi ţion onal alee cu ajut ajutor orul ul un unor or co coef efic icie ienţ nţii de echivalenţă specifici (tab. 2.2). Relaţia de calcul este următoarea : n
∑ Q K i
W =
i
i =1 n
∑ T i
i =1
în care: Qi – cantitatea din produsul „i“, unde i = 1,2, ...., n; K i – coeficientul de echivalare a produsului „i“ în unităţi convenţionale; Ti = fondul de timp de muncă consumat pentru produsul „i“.
35
Capitolul 4 : Capitalul
Capitalul fermei este format din : -Teren agricol:40 ha cu o valoare de 320.000 RON -Teren construibil:5000 m 2 cu o valoare de 50.000 RON -Depozit pentru utilaje:50.000 RON -Birou:30.000 RON -Depozit partial pentru produse:50.000 RON -Utilaje:500.000 RON -Material saditor:288.000 RON -Instalatii de irigat:100.000 RON • Lucrari de infiintare: -Lucrari de infiintare:300.000 RON -Alte lucrari:20.000 RON Investitia totala este de : 1.708.000 RON •
1.Cheltuielile de producţie (Cht) sunt elemente pasive ale bilanţului
economic şi reprezintă expresia consumului total de bunuri materiale şi de forţă de muncă reclamat de obţinerea unui produs, lucrare sau serviciu. În producţia agricolă propriu-zisă, vegetală şi animală, cheltuielile de producţie cuprind următoarele următoarele elemente: -cheltuielile materiale (Chm); -cote de amortizare (Am); -cote de întreţinere sau menţinere a mijloacelor fixe (Qm); -cote de asigurare (Qa); -impozite, taxe şi contribuţii (Imp); -salarii (Sa); -dobânzi (D); -arenda (Ar). Pentru organizarea şi conducerea activităţii economice din agricultură, o impo import rtan anţă ţă de deos oseb ebit ităă o are are cu cuno noaş aşte tere reaa mo modu dulu luii de func funcţi ţion onar aree a
36
cheltuielilor de producţie şi a modului cum influenţează acestea nivelul producţiei obţinute. natura lor funcţi funcţiona onală lă, ch Astfel Astfel,, dup dupăă natura chel eltu tuie ieli lile le de prod produc ucţi ţiee se clasifică în: Cheltuieli Cheltuieli explicite explicite care care reprez reprezint intăă cheltu cheltuiel ielile ile efecti efective ve plătit plătitee la terţi terţi (cheltuielile materiale, cotele, impozitele, contribuţiile, taxele şi salariile) şi au caracter de cheltuieli rigide, întrucât sunt anticipate fie ca prestaţii, fie ca preţ plătit; care se refer referăă la remu remune nerar rarea ea Cheltuieli Cheltuieli implicite implicite sau cheltuielicheltuieli-venit venit care figurilor economice care participă la procesul productiv. În exploataţiile agricole ele includ: munca proprietarului (St) pământul şi construcţiile care aparţin familiei sau proprietarul fondului (arenda), banii familiei utilizaţi pentru funcţionarea unităţii unităţii de producţie (D). Cheltuieli implicite au caracter elastic întrucât suma lor se realizează la sfârşitul ciclului productiv şi nu sunt plătite efectiv de către întreprindere, putând astfel, în funcţie de rezultatul economic, să fie considerate ca venituri.De exemplu: plata arendei va fi cost elastic pentru întreprinzătorul – proprietar, dar va fi rigid pentru arendaş. Putem spune astfel că întreprinzătorul agricol neproprietar de pământ şi capital agricol va avea cel mai înalt cost rigid (unicul termen elastic este stipendiul) iar exploataţia ţărănească proprietară, minim de cost rigid limitat numai la cheltuielile materiale, fapt ce explică superioritatea acestui tip de exploataţie şi chiar răspunde la întrebarea „de ce se munceşte în agricultură în condiţiile în care venitul este mai mic în comparaţie cu alternativele existente pe piaţă“. În funcţie de modul cum variază în raport cu volumul producţiei , împart rt în cheltu cheltui cheltuieli elile le de produc producţie ţie (Cht) (Cht) se împa cheltuiel ielii fixe fixe (Chf) (Chf) şi cheltuieli variabile (Chv) . Sunt fixe cotele, salariile referitoare la lucrătorii cu timp timp ne nede dete termi rmina nat, t, do dobâ bânz nzil ilee asup asupra ra capi capita talu luri rilo lorr fixe fixe,, arend arendaa şi impozitele. Sunt în schimb variabile unele cheltuieli materiale, dobânzile asupra capitalului circulant şi salariile lucrătorilor temporari sau ocazionali (tab. 3.1). În funcţie de modul de includere în costul unitar al produselor obţinute, cheltuielile pot fi directe şi indirecte (tab. 3.1). Cheltuielile directe sunt acelea care se pot individualiza pe obiecte de calculaţie (culturi, categorii de animale) în momentul efectuării lor şi se pot include direct în costul produselor obţinute din acea activitate (cheltuielile cu furajele, medicamentele, îngrăşămintele, seminţele salariile directe, etc.).
37
Prac Practi tic, c, acea aceast stăă grupă grupă de ch chel eltu tuie ieli li cu cupr prin inde de ch chel eltu tuie ieli lile le va varia riabi bile le de producţie. Cheltuieli indirecte care nu se pot individualiza în momentul efectuării lor pe obiecte de de calculaţie, întrucât întrucât se referă la mai multe multe obiecte (cuprinde (cuprinde grupa cheltuielilor fixe). Aceste cheltuieli necesită să fie colectate şi apoi repartizate, în cote părţi (se calculează coeficienţii de repartizare) asupra tuturo tuturorr activi activităţ tăţilo ilorr la care care se referă referă.. Din cheltu cheltuiel ielile ile indire indirecte cte fac parte: parte: cheltuielile comune şi cheltuielile generale. sunt ch chel eltu tuie ieli li de ad admi mini nist stra rare re a ferme fermelo lorr şi Cheltuieli Cheltuielile le comune sunt cupr cu prin indd sala salari riil ilee şefi şefilo lorr de fermă fermă,, ale ale econ econom omiş işti tilo lor, r, ch chel eltu tuie ieli lile le cu amortismentul activelor fixe, cu reparaţiile, cu iluminatul etc., ale clădirilor unde îşi are sediul ferma. Coef Coefic icie ient ntul ul de repar reparti tiza zare re a ch chel eltu tuie ieli lilo lorr co comu mune ne pe ob obie iect ctee de calculaţie se calculează în funcţie de valoarea cheltuielilor comune şi directe pe total fermă. K c =
Ch.c.f . × 100 Ch.d.f . ,
în care: K c – coeficientul de repartizare a cheltuielilor comune – %; Ch.c.f. – cheltuieli comune – RON; Ch.d.f. – cheltuieli directe – RON. Cheltuieli generale sunt cheltuieli de administrare a întreprinderii în ansamblul ei şi sunt formatate din salariile personalului administrativ şi de conducere a întreprinderii, amortizarea şi întreţinerea activelor de interes general, cheltuieli de poştă, telefon, deplasări, etc. Coef Coefic icie ient ntul ul de repar reparti tiza zare re a ch chel eltu tuie ieli lilo lorr ge gene nera rale le pe ob obie iect ctee de calculaţie se calculează în funcţie de valoarea cheltuielilor generale şi a cheltuielilor directe plus cheltuielile comune pe total fermă. K g =
Chgf
× 100
Chdf + Chcf
, în care: K g – coeficientul de repartizare a cheltuielilor generale – %; Chg – cheltuieli generale – RON. Cunoscându-se cheltuielile totale de producţie şi producţia obţinută, se poate calcula costul de producţie. Cheltuielile totale de producţie se compun din: cheltuieli aferente
invest investiţi iţiilo ilorr şi cheltu cheltuiel ielii anuale anuale de produc producţie ţie propri propriu-z u-zise ise.. În planta plantaţii ţiile le pomi-viticole, cheltuielile anuale aferente investiţiilor sunt reprezentate de amortismente. În cazul când plantaţiile se înfiinţează pe terenuri unde sunt sau pe care se execută execută lucrări de îmbunătăţiri îmbunătăţiri funciare (combaterea eroziunii 38
solului, irigaţii etc.), amenajări cu apă pentru stropit, spaţii de depozitare, de conser conservar varee prin prin frig etc., etc., în cheltu cheltuiel ielile ile anuale anuale aferen aferente te invest investiţi iţiilo ilorr se cupr cu prin ind, d, pe lâng lângăă am amor orti tism smen ente te,, va valo loar area ea repa repara raţi ţiil ilor or capi capita tale le şi a cheltu cheltuiel ielilo ilorr de întreţ întreţine inere re (după (după preved prevederi erile le normat normative ivelor lor în vigoar vigoare). e). Amortismentul Amortismentul anual al plantaţiei se determină pe baza investiţiei totale şi a duratei normate de funcţionare (de amortizare), folosind formula: It a= TA
,
în care: a – amortismentul; It – investiţia totală; TA – durata normată de funcţionare a plantaţiei (ani). Cheltuieli cu amortizare a cladirilor:Depozit pentru utilaje+depozit utilaje+depozit pentru produse+birou=95000 RON a=130000/50=2600 RON/an Cheltuieli cu amortizare a utilajelor:utilaje+instalatii utilajelor:utilaje+instalatii de irigat=600.000 RON a=600000/50=12000RON/an Cheltuielile totale de producţie la 1000 RON producţie finală se utilizează în cazul realizării mai multor produse şi se determină înainte de amenajare şi după amenajare, astfel: Ch0
/ 1000 RON Pf 0
Ch1 / 1000 RON Pf 1 =
=
Cht 0 Pf 0
Cht 1 Pf 1
× 1000
× 1000
Ch/1000 RON RON Pf= 200.000/600.000 200.000/600.000 x 1000=333.3 1000=333.3 exprimăă valoa valoarea rea bun bunuri urilo lorr şi servic serviciil iilor or vandab vandabile ile Venitu Venitull total total exprim obţinute într-o exploataţie agricolă. Termenul „vandabil“ exprimă faptul că se ţine cont nu numai de bunuri şi servicii efectiv vândute pe piaţă, dar şi de acelea destinate remunerării factorilor de producţie (autoconsumul, plăţi în natură) sau ţinute ca stocuri de magazie în aşteptarea vânzării. Nu intră în veniturile totale, întrucât ar comporta o dublă înregistrare, produsele intermediare folosite în procesele interne ale exploataţiei agricole (de ex.: ex.: furaje furaje,, îngrăş îngrăşămi ăminte nte organi organice) ce).. Venitu Venitull total total coresp corespund undee astfel astfel producţiei finale din care care se scad refolosirile (R), adică: VT = Pf – R
39
În fapt, la calcularea calcularea acestui acestui indicator indicator se ţine cont de cât a fost vândut vândut în timpul anului şi, de asemenea, de eventualele variaţii ale stocurilor de magazie între începutul şi sfârşitul anului. Astfel, relaţia de calcul devine: n
n
i =1
i =1
VT = ∑ Qmi× Pvi ± ∑ Si × Pvi
în care:
Qm – producţia marfă – kg, l, buc.; Pvi – preţul de vânzare al produsului „i“ – RON/U.M.; S – variaţia stocurilor de magazie – kg, l, buc. Structura cheltuielilor de productie anuala pentru livada de nuc Nr.crt.
Cheltuieli de productie
Livada de nuc RON 2
1 A 1
2
3 4
Cheltuieli variabile Mate Materi riii si si ma materi terial alee-tot -total al,,din din car care: e:
10 00 00 44000
Samanta si material de plantat Ingrasaminte chimice Ingrasaminte organice Erbicide si insectofungicide Alte materii si materiale
9 0 00 1000 28.000 6 00 0
Lucrari mecanice si manuale
42000
Cu mijloace proprii Executate de terti Muncitori sezonieri
6000 0 36000
Irigatii Transporturi
12000 2000
Cu mijloace proprii Executate de terti
2000 -
I. B
Total cheltuieli directe(1+2+3+4) Cheltuieli fixe
1 0 00 00 1 00 00 0
6 7
20800 450
8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21
Salarii(lucratori permanenti) Impo Impozi zite te si asig asigur urar arii soci social ale( e(lu lucr crat ator orii permanenti) Inchirierea utilajelor Intretinerea utilajelor Amortizarea utilajelor Ulei,lubrifianti Intretinerea cladirilor Amortizarea cladirilor Masina folosita la ferma Asigurarile fermei Taxele fermei Energie,apa,telefon,rechizite Arenda,chirii,dobanzi la credite Cheltuieli de aprovizionare Uzura obiectelor de inventar Alte costuri indirecte
II.
Total cheltuieli indirecte(6+7+…+21)
10 00 00
1 0 00 12000 3 0 00 500 2 6 00 1500 5000 4 00 0 25000 3 6 00 550 20000
40
% 3
III.
Total cheltuieli de productie (I+II)
2 00 00 0
Capitolul 5 : Eficienta economica
1. Prof reprezi rezint ntăă co comp mpen ensa sare reaa care care se cu cuvi vine ne un unui ui Profit itul ul (Pr) (Pr) rep întreprinzător şi se calculează scăzând din veniturile totale (VT) toate componentele cheltuielilor de producţie (tab. 3.4): Pr = VT – (Chm + Am + Qm + Qa + Imp + Sa + D + Ar) sau Pr = (Qm × Pv) – (Cht + Chd) sau Pr = Qm × (Pv – Cc.c) Pr=600.000 - 200.000 Pr=400.000 RON/an Scăzând din profitul brut, impozitul pe profit (Imp/Pr) se obţine profitul net (Pr n). Pr n = Pr – Imp/Pr Pr n=400.000 - 64.000=336.000 RON/an 2. Rata profitului (Rp) este un indicator relativ care exprimă nivelul profitului realizat la fiecare 100 RON cheltuieli de producţie şi se determină astfel: Rp =
Pr × 100 Cht
sau
sau Rp =
Rp =
Pr × 100 Cht+ Chd
Pr × 100 Cht+ Chd+ Imp/ Pr
Rp=(400.000/200.000) Rp=(400.000/200.000) x 100 =200%
41
3. Costul Costul de producţ producţie ie (Cp) (Cp) reflectă cheltuielile de producţie ce revin pe unitatea de produs şi se poate calcula prin mai multe metode: • metoda diviziunii simple :se aplică în cazul în care la o cultură se obţine un singur produs principal, fără produse secundare (ex.: cartofi, porumb masă-verde şi siloz): Cp =
Cht Q ,
Cp=200.000 / 120 = 1666.7 RON/t în care: Cht – cheltuieli totale de producţie – RON; Q – producţia totală – t; 4. Durata de recuperare a investiţiei (Tr) – indicator sintetic de apreciere a eficienţei economice a investiţiilor, reflectă intervalul de timp, exprimat în ani, în care investiţia se recuperează pe baza profitului anual obţinut. obţinut. Relaţiile de calcul utilizate sunt: • pentru obiective noi de investi ţii: Tr =
It Pra ,
Tr=1.708.000/400.000=4.27 Tr=1.708.000/400.000=4.27 ani în care: Pr a – profitul anual – RON. Coeficientull de eficienţă eficienţă a investiţiei investiţiei (Ci) reflectă profitul anual 5. Coeficientu realizat la fiecare 1000 RON investiţie totală. Se determină cu relaţia: Ci =
Pra × 1000 It ,
Ci=(400.000/1.708.000) Ci=(400.000/1.708.000) x 1000 =234.19 RON/1000 RON investiti unde: Pr a – profitul anual – RON; It – investiţia totală – RON.
42
6. Viteza Viteza de recupe recuperar raree a invest investiţi iţiei ei (Vr) (Vr) arată de câte ori se recuperează investiţia pe durata ei de funcţionare normată şi se calculează cu relaţia: T Vr = Tr ,
Vr=50/4.27=11.7 unde: T = durata normală de funcţionare a investiţiei – ani; Tr – durata de recuperare – ani. 7. Marja este un indica indicator tor care care reflect reflectăă compet competiti itivit vitate ateaa Marja brută brută este relati relativă vă a diferi diferitel telor or activi activităţ tăţii de produc producţie ţie,, respec respectiv tiv exprim exprimăă „profitabilitatea“ activităţilor de producţie individuale (producţia de grâu, producţia de porumb, producţia de lapte etc.).Marja brută (Mb) se calculează după următoarea relaţie: Mb = VT – Cv, unde: Mb= 15.000-2.500=12.500 RON/ha VT – producţia finală sau veniturile totale calculate ca sumă între valoarea producţiei principale şi a producţiei secundare – RON; Cv – co cost stur urii va vari riab abil ilee (inc (inclu ludd va valo loar area ea mijl mijloa oace celo lorr de prod produc ucţi ţiee cumpărate sau produse în fermă care au fost consumate cu scopul de a obţine producţia. Ex.: sămânţa, îngrăşăminte, pesticide, carburanţi şi lubrifianţi, plăţile pentru utilaje utilaje închiriate, dobânzile dobânzile la capitalul utilizat). utilizat). Indicatorul „marja brută“ este folosit pentru: -compararea performanţei diferitelor activităţi de producţie ; -analiza structurii de costuri; -calcularea profitului fermei. Dacă cunoaştem care este marja brută pentru fiecare activitate de producţie, profitul poate fi calculat ca diferenţă între marja brută şi costurile fixe. Pr = Mb – Cf, unde: Pr = 12.500-2.500 Pr = 10.000 RON/ha
43
Pr – profitul fermierului – RON; Cf – costurile fixe (munca familiei, energie, amortizarea fondurilor fixe, întreţinerea fondurilor fixe, arenda, asigurările, impozite etc.). • Marja brută la hectar Mb =
:
Pfagr.- Chv Sc
Prag de rentab rentabili ilitat tatee (Qpr) – este nivelul productiei la care 8. Prag Vt=Cht pana la care activitatea inregistreaza pierderi si de la care unitatea inregistreaza profit Qpr =Chf/(Pv - Cv) Qpr =2500 =2500 /(5 - 0.83) Qpr =1199 =1199 kg/ha
Cv=Chv/Q Cv=2.500/3000=0.83 Cv=2.500/3000=0.83 Ron/kg 9. Marja de siguranta (Ms)- reprezinta raportul dintre cantitatea maxima maxima obtinu obtinuta ta minus minus cantit cantitate ateaa la pragul pragul de rentab rentabili ilitat tatee si cantitatea maxima inmultita cu 100. Ms=[(Qmax- Qpr )/Qmax] )/Qmax] x 100 Ms=[(4500-1199)/4500] x 100 Ms=73.4 %
Indicatori eficientei economice ai fermei Specificare
U.M.
Producţia marfă
t, hl RON/t, hl RON RON RON
Preţul de vânzare Venitul total Cheltuieli variabile Marja brută
44
Produsul Nuca
120 5000 600.000 100.000 12.500
Cheltuieli fixe Profitul brut Impozitul pe profit Profitul net Rata profitului
RON RON RON RON %
100000 400.000 64.000 336.000 200
Bibliografie
1. Pomicultur Pomiculturaa generala,Autor-V generala,Autor-Victor ictor Cireasa,Gh Cireasa,Gheorghe eorghe Drobota,Mari-Ann Drobota,Editura-“Ion Ionescu de la Brad”-19902. Economie Economie Politica,A Politica,Autor-Ghe utor-Gheorghe orghe Cretoiu Cretoiu,Viorel ,Viorel Cornescu,Ion Bucur,Editura-“Sansa”-19953. Pomicultur Pomiculturaa generala si special speciala,Autor a,Autor-M.Pop -M.Popescu, escu, I.Militiu,Gr.Mihaescu,V.Cireasa,N.Cepoiu,I.Godeanu, Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti-19824. Protectia Protectia Plantelor Plantelor,Autor ,Autor-Eugen -Eugen Ulea,Edit Ulea,Editura-“Ion ura-“Ion Ionescu de la Brad”-20015. Economie Economie agrara,Autor agrara,Autor-Stefa -Stefann Gavril,Aurel Gavril,Aurel Caia,Dan Caia,Dan Bodescu,Editura-“PIM”,Iasi-2006-
45
