Ghid Pentru o Memorare Eficienta

Ghid pentru o memorare eficienta

Memoria este este

un proces psihic psihic care care constă constă în întipăr întipărirea, irea, recunoa recunoa șterea și reprod reproduce ucerea rea senz senzaațiilor, iilor, sent sentime imente ntelor lor,, mișcărilo cărilor, r, cuno cunoștințelor elor etc. etc. din trecu trecut.t. Memoria define definește dimensiunea dimensiunea temporală a organizării organizării noastre noastre psihice, psihice, integrarea ei pe cele trei segmente ale ale orizontului temporal – trecut, trecut, prezent, viitor. viitor. Gra ție memoriei, ființa noastră noastră psihică, psihică, eul, dobânde dobândește continui continuitatea tatea identi identită tății în timp. timp. Fără Fără dimensiunea dimensiunea mnezi mnezică, că, am am trăi trăi numai numai preze prezentu ntull clipei, clipei, am am fi în perma permanen nență puși în fața unor situ situaa ții noi, pentru care nu am dispune dispune de nici un fel de experien experiență elaborată, de nici un procedeu de abordare și rezolvare, neam zbate permanent în !ocul încercărilor și erorilor, adaptarea devenind, practic, imposibilă. Memoria umană a cunoscut o amplă dezvoltare istorică, istorică, în în cursul căreia șia restructurat atât atât schema de funcționare internă, prin trecerea trecerea de la forme imediate la forme mediate "prin limba! și procedee mnemotehnice de natură logică#, cât și aria de cuprindere,, a!ungând cuprindere a!ungând să înregistreze și să să conserve conserve informa informa ții despre despre toate genurile de fenomene și evenimente, precum și întreaga gamă de experiențe, accesibile la nivel individual și comunitar.

Trusted by over 1 million members

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions! Start Free Trial Cancel Anytime.



$lasificare %upă diverse criterii, memoria poate fi clasificată ș i pot fi delimitate mai multe forme ale acesteia. &stfel, după prezen prezența sau absen absența inten intenției, scopului scopului și controlului controlului voluntar voluntar în procesele procesele de engramar engramare, e, păstrare păstrare voluntară. %upă gradul de înțelegere elegere al celor și reactualizare, delimităm memoria involuntară și memoria voluntară. memorate, memoria poate fi mecanică mecanică sau sau logică logică.. %upă modalitatea modalitatea informa informaț ională prefer preferen enț ială, sau sau identificat memoria imagisticintuitivă și memoria verbalsimbolică. verbalsimbolică. 'n fine, după criteriul timpului, se delimitează( memoria senzorială, senzorială, memoria de scurtă durată și memoria de lungă durată. durată.

Func Funcțiile iile memori memoriei ei Memoria Memoria are o funcție cognitivă. cognitivă. )ste un proces proces de cunoaștere, iar rolul rolul ei cel mai important important este acela de a oferi oferi conținuturi inuturi procesel proceselor or cognitive cognitive superio superioare are "gândirii "gândirii și imagina imaginației#. Memoria Memoria are are ș i o funcț ie adaptativ reglatorie, !ucând un rol fundamental în echilibrul vieț ii psihice a omului. Fără memorie, nu ar fi posibil posibil fenomenul fenomenul de conștiință. Memoria realizeaz realizeazăă ancorarea ancorarea omului în trecut, trecut, capacitatea capacitatea de a rezolva rezolva situațiile prezente și resurse pentru anticiparea celor viitoare.

Structurile operatorii ale memoriei Memoria dispune de structuri structuri operatorii complexe și numeroase. Guilford include memoria în cadrul operațiilor, ceea ceea ce sugerează sugerează nivelul nivelul ei înalt de operaționalizare. ionalizare. *nforma *nformaț iile nu sunt preluate preluate ca atare, atare, ci se intervine asupra lor prin operații de organizare, sistematizare, structurare, ierarhizare, clasificare, ordonare. +oate aceste aceste opera operații conferă conferă conținuturilor memoriei memoriei disponibilitatea de a fi utilizate rapid ș i eficient eficient în învățare, înțelegere, elegere, rezolvare rezolvare de probleme. probleme.

Produsul memoriei 'n plan subiectiv, memoria este trăită ca amintire. amint ire. 'n termeni psihologici, vorbim despre reactualizarea inform informaațiilor. iilor. e eactualizarea actualizarea se realizează în două forme( re recu cuno noaaște tere reaa și reproducerea reproducerea.. ecuno ecunoaașterea terea se real realizea izează ză în preze prezennța inform informaațiilor origina originale le, care trebuie recunoscute între alte informații. )ste o formă simplă de reactualizare, ce presupune presupune mai ales implicaț ii de ordin perceptiv perceptiv ș i ale procesului reprezentării. eproducerea este forma complexă complexă și superioară superioară a reactualizării, reactualizării, ea realizânduse în absen absența informației originale. )ste mult mai dificil de realizat, implicând mai ales reprezentarea ș i gândirea. eproducerea eproducerea poartă întotdeauna întotdeauna amprenta amprenta subiectului, subiectului, a stilului stilului său cognitiv, a experienț ei sale, a complexităț ii procedeelor mintale folosite, precum și a procedeelor mnemotehnice. mnemotehnice.



+ehnici si metode de memorare Studenţii trebuie să conştientizeze faptul că se memorează:  10% din ceea ce se citeşte;  20 % din ceea ce se ascultă;  30 % din ceea ce se vede;  50 % din ceea ce se citeşte şi se ascultă;  0 % din ceea ce se spune;  !0 % din ceea ce se face" %eoarece unghiul nostru de abordare este cel al psihologiei educa-iei, vom prezenta câteva tehnici de îmbunătă-ire a memoriei "mnemotehnici#. a# /tructurarea informa-iilor în unită-i 0inând cont de cifra magică 1 a unită-ilor care pot fi memorate, este bine ca elevii 2i studen-ii să grupeze itemii de memorat astfel încât să crească treptat numărul lor. c# Metoda cuvântului cheie +ehnica se recomandă în învă-area unei limbi străine. &tunci când trebuie să re-ină un cuvânt nou, elevul va asocia o parte a acelui cuvânt cu unul din limba maternă. 3a reactualizare va trebui să ne amintim mai întâi cuvântul cheie. e# Memorarea datelor prin tehnica vizuală, auditivă, tactilă sau 4inestezică Fiecare individ are predilec-ie pentru o anumită manieră de a memora. 5nii pot să verbalizeze mai u2or ceea ce au memorat, al-ii să facă asocieri auditive etc.'n fiecare caz se folosesc procedee distincte de memorare "vezi %. $halvin#. g# &cronimele )le au în vedere gruparea ini-ialelor cuvintelor de memorat pentru a se forma cuvinte cu sens. %e exemplu, 6&7& 8/ $&8* poate reprezenta acronimul de la verb, ad!ectiv, numeral, articol, pronume, substantiv, con!unc-ie, adverb, prepozi-ie 2i inter!ec-ie "ultimile patru sunt păr-i neflexibile#. h# 9ra2ul &cest procedeu se recomandă în efortul efortul de învă-are a limbilor străine. 8entru 8entru a fi mai u2or re-inute, cuvintele se plasează în locuri :amena!ate; special, după o anumită logică "de exemplu, legumele vor fi amplasate în locurile în care ele se vând#. i# $oresponden-ele numerice cu rimă &cest procedeu se recomandă pentru memorarea memorarea unei liste de cuvinte "domnitorii în ordine cronologică, etapele în desfă2urarea unui fenomen, componentele unui mecanism în ordinea importan-ei lor etc.#.

9G de tip cauzăefect  9G pentru structuri de tip problemă solu-ie $97$35<** /tăpânirea unor tehnici de muncă intelectuală în paralel cu asigurarea unui substrat 



8rincipalele direc-ii de ac-iune în acest sens sunt(  'ndrumarea studen-ilor la întocmirea unor planuri de idei 2i rezumate ale bucă-ilor de lectură sau lucrărilor citite.  *ni-ierea studen-ilor în elaborarea 2i prezentarea unor eseuri, referate 2i comunicări ca modalită-i eficiente pentru familiarizarea lor cu cerin-ele muncii creatoare. >?@  &bilitarea studen-ilor cu metode 2i tehnici de elaborare 2i prezentare a unor proiecte individuale 2i de grup, inclusiv în ceea ce prive2te managementul proiectelor .  *ni-ierea studen-ilor în metodologia cercetării 2tiin-ifice din perspectiva standardelor impuse de 8rocesul de la Aologna 2i de 5.).  *ni-ierea studen-ilor în folosirea unor instrumente auxiliare pentru îmbogă-irea cuno2tin-elor 2i rezolvarea sarcinilor de învă-are "dic-ionare, enciclopedii, crestoma-ii, massmedia etc#.  espectarea unui regim zilnic ra-ional de muncă 2i odihnă.  8ropunem elaborarea 2i tipărirea unui ghid de ini-iere a studen-ilor în tehnicile muncii intelectuale.  %e asemenea, propunem includerea în planul de învă-ământ a unei discipline "cu caracter facultativ# care să abordeze această problematică a abilitării studen-ilor cu metode 2i tehnici de învă-are eficientă.

8rocese mnemotehnice )xista si procedee mnemotehnice bazate pe imagini vizuale, ca de exemplu :metoda locului; ":metoda amplasamentului; sau :camera romana;#. &ceasta e bazata pe asocierea dintre datele care trebuie memorate si imaginea anumitor locuri bine cunoscute. 8oate fi vorba de o incapere familiara "sala de clasa, dormitorul, biroul, etc.# sau un traseu bine cunoscut "drumul spre scoala#, in care se plaseaza informatiile ce trebuiesc memorate in diferite locuri. $and elevul trebuie sa reactualizeze informatia, vizualizeaza locurile respective si ii apar si cunostintele asociate. 5n exemplu in matematica al acestei metode poate fi( cum explicam unui copil ca putem a!unge la un punct din doua sensuri diferite "prin valori pozitive si prin valori negative#. n egative#. )xplicam elevului ca noi putem a!unge la scoala in doua moduri( odata venind din sus "valori pozitive# si odata venind din !os "valori negative#. *ntrebarea "pentru aducere aminte# va fi :$um a!ung la scoalaB;.



ecomandari privind cresterea randamentului memorarii 5n experiment( *nteresant apare un experiment efectuat de un celebru psiholog, C. )bbinghaus, care a constatat ca pentru memorarea a D silabe fara sens au fost necesare în medie @,? repetitii, iar pentru memorarea a E@ de silabe tot fara sens au fost necesare ?> de repetitii. 'n schimb, pentru memorarea a > de silabe cu sens, care reprezentau sase strofe dintro poezie, au fost necesare doar opt repetitiiH <e si alte exemple, alte si alte experimente similare au reflectat timp de zeci de ani superioritatea memorarii logice, bazate bazate pe gasire gasireaa si folosi folosirea rea relati relatiilo ilorr între între obiect obiectele ele si fenome fenomenel nelee care care trebui trebuiee învatate. $a urmare, nu lasa nici definitie neclaraH 'n definitiv ai colegi care te pot lamuri, ai profesori profesori,, a caror sarcina sarcina este tocmai aceea de a clarifica clarifica tot ce nu ai înteles, ai surse de informare nenumarate la dispozitie, ai orice tiai putea dori ca sa îti mena!ezi memoria si sa îti consolidezi niste cunostinte. etine deci, cititorule, cerinta de baza a unei memorari deosebite( învatarea logica.

I si concluzia pentru mai bine( %aca materialul de memorat ti se pare neorganizat sinesistematizat, mai bine îl sistematizezi tu si numai apoi sa îl memorezi. 8rocedând astfel îti folosesti gândirea, un a!utor enorm pentru memoria ta, un spri!in de nade!de în reusitele de acum si în cele de mai târziu. Mai întâi întelege - abia apoi memoreaza!

$oncluzia( Tot ce se memoreaza logic se pastreaza mai trainic, cu un efort mai mic. Dimpotriva, "recitarea" unei definitii "sau chiar a unei demonstratii, de monstratii, a unei sinteze chimice etc.# necesita un efort incomparabil mai mare, cu un rezultat, în cele din urma, nul.

/fat( +ot referitor la scop si mi!loc( fixeazati scopuri noi cu fiecare etapa de învatare( familiarizarea cu textul, apoi întelegerea lui, apoi fixarea lui mai temeinica "vom mai reveni asupra acestei probleme, destul de complexe#. =9 memorie buna este un avanta! imens; /tendhal =)ste un fapt bine cunoscut ca memoria se intareste pe masura ce o incarci si devine demna de incredere pe masura ce ai incredere in ea; +homas de JuinceK



Ghid Pentru o Memorare Eficienta

Recommend Documents