ASPECTS REGARDING THE BEHAVIOUR OF SOME CULTIVARS AND NUT SELECTIONS AT THE ATACK OF XANTHOMONAS CAMPESTRIS BACTERIA PV. JUGLANDIS (PIERCE) DYE. Floarea CALOMFIRESCU, CALOMFIRESCU, Andreea GIORGOTA, GIORGOTA, Silvia PREDA Staţiunea De Cercetare- Dezvoltare Pentru Pomicultur ă Vâlcea ABSTRACT: ABSTRACT: Starting with 1998, at S. C. D.P. Valcea, were made studies regarding the behaviour of some romanian and foreign cultivars and nut selections at the attack manifested by the bacterian burn ( Xanthomonas campestris p.v. juglandis (Pierce) Dye.). Studies were effected in natural enviromental conditions at S. C. D. P. Valcea. The evaluation of the attack produced by this pathogen, was effected at the level of different different organs (leaves and fruits) in two periods of the year (june and september). september). In the paper work is presented the behaviour of 20 genotypes of nut ( 13 from Romania, 5 from France and 2 from U.S.A.) at the attack produced by the bacterian burn of nut tree, in the period 2001-2004, and the clasification of these in function of the intensity of the attack. The manifestation of the attack was different at the level of the analized organs, thus at the leaves level the intensity of the attack was grouped in 4 classes. The cultivars Fernette and Fernor manifested the wickest attack at the bacterian burn and the selections HCO2, HC3 – 3- 90 and the cultivar Hartley registered the highest values. The attack is wicker at the fruits level, the genotypes studied registered very wick intensity (2), wick (10), and middle at this pathogen, cultivars Fernette and Fernor with very wick attack, being tolerant cultivars cultivars at this illness.
INTRODUCERE
Nucul este o specia deficitar ă pe plan mondial, ceea ce impune crearea şi introducerea în cultur ă a soiurilor şi hibrizilor de nuc, rezistenţi sau toleranţi la atacul agenţilor patogeni. Arsura bacteriană a nucului cauzată de bacteria Xanthomonas campestris pv. juglandis (Pierce.) Dye. este boala cea mai periculoasă care atacă această specie, atacul manifestându-se pe toate organele tinere ale plantei: frunze, lăstari, muguri, amenţi, florile femele si fructe. Atacul produs de acest agent patogen este favorizat de primăverile ploioase, cu umiditate ridicat ă., când are loc infecţia pe muguri, lăstari, amenţi şi flori femele. O sursă de infecţie cu această bacterie o constituie polenul contaminat (Ark, 1944), care face posibilă transmiterea boli în agroecosistem. Altă sursă de r ăspândire a acestei boli sunt afidele nucului (Callaphys juglandis Kalt. şi Cromaphys juglandicola Kalt.). Pagubele produse de această bacterie pot determina reduceri ale producţiei de până la 60%, în nordul Californiei (Olson şi colab,1996) 1261
Studii asupra acestei bacterii au mai fost efectuate pe plan mondial de Belisario (1995), Miller (1946), Mulerean (1982),. Martins (1996), Gomes Pereira (1997),. Ninot (1997), etc. În ţara noastr ă cercetări asupra acestei boli au fost efectuate de: Alexandri, Gheorghiu, Manolescu,(1960 –1963) Blaja, Stoian )1964), Severin (1974), Tetileanu (1994). Lucrarea de faţă prezintă comportarea a 20 genotipuri de nuc: (13 de provenienţă românească, din care Valcor, Valmit, Valrex, obţinute la SCDP Vâlcea, 5 din Franţa şi 2 din S.U.A.) şi clasificarea acestora în funcţie de clasa de intensitate la atacul manifestat de bacterioza nucului ( Xanthomonas campestris pv. juglandis (Pierce.) Dye. la nivelul frunzelor şi fructelor, în condiţii naturale la SCDP Vâlcea. MATERIAL SI METODE Cercetările au fost efectuate în anii 2001, 2003 şi 2004 la SCPP Vâlcea şi au urmărit comportarea a 20 soiuri şi selecţi de nuc, de provenien ţă româneasc ă şi str ăină, aflate în colec ţia staţiunii, la atacul bacteriei ( Xanthomonas campestris pv. juglandis (Pierce.) Dye. Experienţa s-a amplasat într-o planta ţie de nuc unde pomii sunt planta ţi la distanţa de 8 x 7 m şi au vârsta cuprins ă între 8 -11 ani. Observa ţiile au fost efectuate în condi ţii de infecţie naturală în câmp şi s-a urmărit evoluţia agentului patogen ( Xanthomonas campestris pv. juglandis (Pierce.) Dye.), la nivelul diferitelor organe: frunze şi fructe. Determin ările s-au efectuat în dou ă perioade ale anului (iunie şi septembrie). Au fost analizate câte 200 organe ( frunze şi fructe) pentru fiecare genotip. Atacul s-a calculat sub form ă procentual ă (F%)., iar intensitatea a fost stabilit ă în mod convenţional după o scar ă cu note de la 1 la 5, corespunz ător la 5 clase de intensitate a atacului după cum urmează: Atac (%) din organul atacat Clasa de intensitate (Nota) 0–3% foarte slab (1) 3,1 –10 % slab (2) 10,1 – 25 % mijlociu (3) 25,1 – 50 % puternic (4) 50,1 – 100 % foarte puternic (5) Condiţiile climatice (temperatura medie 0 C, umiditatea relativ ă a aerului % şi precipitaţiile mm ) au fost înregistrate zilnic cu ajutorul sistemului computerizat Agro Expert. În timpul perioadei de vegetaţie s-au aplicat 4-5 tratamente fitosanitare, din care 3 s-au aplicat în urm ătoarele fenofaze: primul la înmugurire (buton lânos), al II-lea la înflorirea florilor femele, al III-lea la formarea fructelor, iar urm ătoarele în func ţie de necesit ăţi. Tratamentele au fost efectuate cu produse pe baz ă de cupru: Zeam ă Bordelez ă conc.0,5% , Turdacupral conc. 0,5%, Kocide conc 0,05%, Oxicupral conc. 0,2%, Hidroxid de cupru conc. 0,15%, Alcupral 0,3% , asociate cu alte pesticide, pentru asigurarea controlului fitosanitar al planta ţiilor de nuc.
1262
REZULTATE SI DISCUŢII
În tabelul nr. 1 sunt prezentate datele climatice (temperatura 0 C, umiditatea relativă a aerului % şi precipitaţiile mm) din perioada de vegetaţie (martie – octombrie), din anii de studiu 2001, 2003 şi 2004, înregistrate la SCDP Vâlcea. Tabelul 1 Condiţii climatice înregistrate la SCDP Vâlcea, în anii 2001, 2003 şi 2004 Specifica ţie
Anii
III
IV
V
VI
VII
VIII
IX
Temperatura C 2001 8,3 13 18 19,7 21,7 22 15,3 Temperatura C 2003 3,5 9,5 20,6 21,5 21,2 23 15,7 Temperatura C 2004 6 14 14,5 22,6 23,2 Umiditatea % 2001 53 64 76 76 71 63 81 Umiditatea % 2003 68 61 59 67 69 62 71 Umiditatea % 2004 70 65 68 72 68 Precipitaţii mm 2001 31,8 50,2 11,4 15,2 13,8 55 68 Precipitaţii mm 2003 3,6 62 69,2 47,4 145 30 103,2 Precipitaţii mm 2004 42,8 66 79,8 36,4 66,4 *Date înregistrate cu ajutorul sistemului computerizat Agro Expert
X
13,5 10,7 81 83 115 142,8 -
Se constată că aceşti factori au influenţat în mod direct evoluţia acestui patogen. Condiţiile climatice ale anilor 2001 şi 2004, caracterizate de temperaturi medii de peste 150C umiditate relativă de 70 - 80% şi precipitaţii abundente au creat condiţii favorabile pentru infecţia patogenului Xanthomonas campestris pv. juglandis (Pierce.) Dye. în perioada aprilie - mai . În anul 2003 când s-au înregistrat temperaturi mai ridicate, de peste 30 0 C, umiditate scăzută, uneori sub 20% şi precipitaţii foarte puţine, frecvenţa a fost redusă la arsura bacteriană,. În perioada (iunie – septembrie) comportarea celor 20 de genotipuri de provenienţă română şi str ăină a fost diferită la nivelul organele analizate. Din datele tabelului nr. 2. se observă comportarea genotipurilor studiate privind frecven ţa arsurii bacteriene, la nivelul frunzelor. Frecvenţa atacului a înregistrat valori cuprinse între 0,50 % şi 27,00 %, iar în luna septembrie frecvenţa a fost cuprinsă între 1,00 % şi 29,50%. Cele mai mici valori (0,50 %) s-au înregistrat la soiurile Fernette şi Fernor, în anul 2003. Comportarea soirilor şi hibrizilor la atacul bacteriozei, manifestat la nivelul fructelor este redat în tabelul nr. 3. S-a observat, că la nivelul fructelor atacul a fost mai mic cu valori cuprinse între 0,50% şi 10,00% în luna iunie şi 1,50 % şi 18,50% în luna septembrie, cu un atac mediu cuprins între 2,00% şi 12,00%. Atât la nivelul frunzelor cât şi la nivelul fructelor, valorile cele mai mici s-au înregistrat în anul 2003, iar cele mai mari valori în luna iunie a anului 2004. Gruparea soiurilor şi selecţiilor de nuc la atacul arsurii bacteriene Xanthomonas campestris pv. juglandis (Pierce.) Dye. în funcţie de intensitatea acesteia la nivelul frunzelor este redată în tabelul nr. 4. Gradul de atac a fost clasificat în 4 grupe de intensitate dup ă cum urmează: atac puternic au înregistrat 3 genotipuri (H CO2, HC 3-3-90 şi Hartley), atac mijlociu 8 soiuri (Roxana, Mihaela, Or ăştie, Mayette, Argeşan, Muscelean, Valmit şi Lara), 7 soiuri cu atac slab (Germisara, Jupâneşti, Geoagiu 65, Franquette, Valcor, Valrex şi Adams 10) şi 2 soiuri cu atac foarte slab ( Fernette şi Fernor).
1263
Tabelul 2 Frecvenţa atacului de arsur ă bacterian ă (Xanthomonas campestris pv. juglandis (Pierce.) Dye.) la nivelul frunzelor Nr. crt.
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10 11 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20.
Denumirea Soiului/hibridulu
Germisara Roxana Mihaela Jupâneşti H CO2 Or ăştie Geoagiu 65 Mayette Franquete Hartley Argeşean Muscelean Valcor Valrex Valmit Lara Fernette Fernor Adams 10 HC 3-3-90
Iunie 2001
2003
2004
Media
Septembrie 2001 2003 Media
5,00 3,00 8,50 1,50 12,50 3,00 2,00 5,50 2,00 10,50 3,50 4,50 4,50 3,50 5,50 5,50 0,65 0,75 5,50 8,00
3,45 2,90 2,50 1,60 8,50 4,00 2,10 2,50 1,95 6,00 1,60 1,50 1,00 0,85 2,50 4,00 0,50 0,50 3,55 5,55
12,50 18,50 20,00 8,00 27,00 17,00 9,50 15,50 8,00 18,00 10,00 12,00 8,50 8,00 12,00 11,00 0,50 1,00 10,00 19,50
6,98 8,13 10,33 3,70 16,00 8,00 4,53 7,83 3,38 11,50 5,03 6,00 4,66 4,11 6,66 6,83 0,55 0,75 6,35 11,00
10,00 17,50 18,50 9,50 29,50 18,00 9,50 1950 11,50 27,50 12,00 15,00 10,00 9,50 14,50 14,50 3,00 2,50 17,00 28,00
7,50 6,50 9,50 8,50 23,50 10,00 17,50 9,00 7,00 23,00 8,50 9,00 7,50 6,50 9,50 12,50 2,00 3,50 10,00 24,00
8,25 12,00 14,00 9,00 26,25 14,00 8,50 14,25 9,25 25,5 10,25 1200 8,75 8,00 12,00 13,50 2,50 3,00 13,50 26,00
Tabelul 3 Frecventa atacului de arsur ă bacterian ă (Xanthomonas campestris pv. juglandis (Pierce.) Dye.) la nivelul fructelor Nr. crt.
Denumirea Soiului/hibridului
2001
Iunie 2003 2004
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10 11 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20.
Germisara Roxana Mihaela Jupâneşti H CO2 Or ăştie Geoagiu 65 Mayette Franquete Hartley Argeşean Muscelean Valcor Valrex Valmit Lara Fernette Fernor Adams 10 HC 3-3-90
4,50 5,00 5,50 4,00 8,50 6,50 2,50 7,50 4,00 9,00 7,00 8,00 3,50 3,50 6,50 7,50 1,50 2,00 6,00 7,50
2,00 0,75 2,50 0,50 3,00 2,50 1,50 2,50 0,75 4,50 2,00 2,00 1,75 1,50 2,50 1,50 0,50 1,00 2,00 4,50
6,50 10,00 8,50 3,50 10,00 6,50 4,50 7,00 3,00 8,50 6,00 8,50 3,50 2,50 5,00 3,50 2,00 1,50 4,50 8,50
1264
Media
4,33 5,25 5,50 2,51 7,16 5,16 2,83 5,66 2,58 7,33 5,00 6,16 2,91 2,50 4,33 4,16 1,33 1,50 4,33 6,83
Septembrie 2001 2003 Media
10,00 4,50 12,00 6,00 14,50 7,50 9,50 5,00 18,50 12,00 12,50 9,00 8,00 5,50 10,50 8,00 7,50 4,50 16,50 7,50 10,50 5,50 14,00 6,50 8,50 4,50 7,00 3,50 14,00 5,50 10,00 4,00 2,50 1,50 3,00 2,50 8,00 7,50 15,00 9,00
7,50 9,00 11,00 7,25 15,50 10,50 6,75 11,25 6,00 12,00 8,50 10,25 6,50 5,25 9,75 7,00 2,00 2,75 7,75 12,00
Tabelul 4 Comportarea unor soiuri şi selecţi la atacul produs de bacterioza nucului (Xanthomonas campestris pv. juglandis (Pierce.) Dye., la nivelul frunzelor, în condiţiile de la SCDP Vâlcea Nr. crt.
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10 11 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20.
Denumirea Soiului/hibridului
Germisara Roxana Mihaela Jupâneşti H CO2 Or ăştie Geoagiu 65 Mayette Franquete Hartley Argeşean Muscelean Valcor Valrex Valmit Lara Fernette Fernor Adams 10 HC 3-3-90
Originea
Frecvenţa atacului pe frunze (media)
Clasa de intensitate a atacului
Romania Romania Romania Romania Romania Romania Romania Franţa Franţa SUA Romania Romania Romania Romania Romania Franţa Franţa Franţa SUA Romania
8,25 12,00 14,00 9,00 26,25 14,00 8,50 14,25 9,25 25,5 10,25 1200 8,75 8,00 12,00 13,50 2,50 3,00 13,50 26,00
slab mijlociu mijlociu slab puternic mijlociu slab mijlociu slab puternic mijlociu mijlociu slab slab mijlociu mijlociu foarte slab foarte slab slab puternic
Atac: puternic – 3: mijlociu – 8; slab – 7; foarte slab – 2
Tabelul 5 Comportarea unor soiuri şi selecţi la atacul produs de bacterioza nucului (Xanthomonas campestris pv. juglandis (Pierce.) Dye., la nivelul fructelor, în condiţiile de la SCDP Vâlcea Nr. crt.
Denumirea Soiului/hibridului
Originea
Frecvenţa atacului pe fructe
Clasa de intensitate
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10 11 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20.
Germisara Roxana Mihaela Jupâneşti H CO2 Or ăştie Geoagiu 65 Mayette Franquete Hartley Argeşean Muscelean Valcor Valrex Valmit Lara Fernette Fernor Adams 10 HC 3-3-90
Romania Romania Romania Romania Romania Romania Romania Franţa Franţa SUA Romania Romania Romania Romania Romania Franţa Franţa Franţa SUA Romania
7,50 9,00 11,00 7,25 15,50 10,50 6,75 11,25 6,00 12,00 8,50 10,25 6,50 5,25 9,75 7,00 2,00 2,75 7,75 12,00
slab slab mijlociu slab mijlociu mijlociu slab mijlociu slab mijlociu slab mijlociu slab slab mijlociu slab foarte slab foarte slab slab mijlociu
Atac: puternic – 3: mijlociu – 8; slab – 7; foarte slab – 2
În tabelul nr. 5 este redată clasificarea genotipurilor în funcţie de intensitatea atacului la nivelul fructelor, aceasta fiind mai mică, decât la nivelul frunzelor, înregistrându-se numai 3 grupe
1265
de intensitate, clasificate astfel: atac mijlociu 8 genotipuri (Mihaela, H CO2, Or ăştie, Mayette, Hartley, Muscelean, Valmit şi H C3-3-90) atac slab 10 soiuri (Germisara, Roxana, Jupâne şti, Geoagiu 65, Franquette, Argeşan, Valcor, Valrex , Lara şi Adams 10) şi atac foarte slab la soiurile Fernette şi Fernor. CONCLUZII
Arsura bacteriană, produsă de bacteria Xanthomonas campestris pv. juglandis (Pierce.) Dye. este una dintre bolile frecvente care determină reduceri de producţie în plantaţiile de nuc . Comportarea celor 20 de soiuri şi selecţi de nuc de provenien ţă românească şi str ăină a fost diferenţiată la atacul arsurii bacteriene, la nivelul organelor analizate. La nivelul frunzelor, intensitatea este mai mare, clasificarea genotipurilor f ăcându-se în 4 clase (foarte slab – 2 genotipuri, slab – 7 , mijlociu - 8, puternic - 3, iar la nivelul fructelor acesta este mai mic, cuprins în 3 grupe de intensitate.(foarte slab – 2; slab –10; mijlociu – 8). Soiurile Fernette şi Fernor (Fran ţa), au manifestat un atac foarte slab la arsur ă bacteriană, fiind considerate tolerante, iar selecţiile H C O2 şi HC 3-3-90 şi soiul Hartley la nivelul frunzelor, în condi ţii naturale înregistrează valori ale frecvenţei de peste 25,00%. În ce priveşte condiţiile climatice din ani 2001 şi 2004 acestea au fost favorabile apariţiei şi dezvoltării arsurii bacteriene, iar cele din anul 2003 au fost mai puţin favorabile evoluţiei acesteia, înregistrându-se cele mai mici valori ale frecvenţei bolii din această perioadă BIBLIOGRAFIE 1 Aleta, N., Ninot, A., Morogrega,C., Liorente, L., Montesinos,E., 2001 – Blight sensitivity of spanish selections of J. regia, pp 353- 362, Acta Horticulturae, Nr. 544 2.Alexandri, Al., Gheorghiu Eftimia, Stoian Elisabeta, Manolescu , T. ,1963- Cercet ări asupra arsurii bacteriene a puieţ ilor de nuc. Lucr ări ştiinţifice I.C.H.V; vol.VI; 835-843 3.Gheorghiu Eftimia , 1964 - Bacterioza nucului. Gr ădina ,via si livada nr. 9 ; pp. 75-78 4. Germain, E., Aleta, N., Rouskas, D.,Gomes-Pereira, Monastra, J.A. Limongelle, F., Ninot, A, Kintinos, G,1997 – Prospections realisees, dans les population de semis de noyer de l Espagne, de Grece, d Italie et du Portugal caracterization des populations et description des preselections issues de ces prospections. Options Mediterranees. SERIE B, Etudes et ′
′
researches 16, pp. 9 – 40 5. Severin, V., Simona Kupferberg, 1974 - Cercet ări privind arsura bacteriană a nucului produsă de Xanthomonas juglandis (Pierce.) Dye.) Analele ICPP vol. XII, Bucureşti 6. Suta Victoria ,1974 - Protec ţi a pomilor si arbuştilor fructiferi, pp. 179-183 7. Tetileanu Teodora, 1994 - Metode eficiente de prevenire şi combatere a bacteriozei nucului (Xanthomonas juglandis (Pierce.) Dye.) în pepinier ă şi plantaţ iile pe rod, în condi ţi ile de la SCPP Gorj., Vol. Omagial, pp. 169-178, Tg. Jiu 8. Togãnel Florentina,1981 Contribuţ ii la combaterea bacteriozei (Xanthomonas juglandis) si antracnozei nucului (Gnomonia leptostila) Lucr. a VII.a Conferinţe Naţionale de Protecţia Plantelor , pp. 116-121, Iaşi.
1266
