Curs 3 - Microsoft Word.pdf

Microsoft Office Word 2003 Informatică aplicată I Facultatea Facultatea de Inginerie Inginerie Electric Electrică, Energetică şi Informatică Aplicată, Iaşi

Ce este Microsoft Word? Microsoft Word este procesorul de text (sau sistemul de pregătire a documentelor) integrat în pachetul software Microsoft Office.

ă

c n u L d r a u d E ©

Un procesor de text reprezint text reprezintă o aplicaţie software utilizată la producerea oricărui tip de material destinat tipăririi.

Istoric 1983: prima 1983: prima versiune versiune a program programului, ului, disponibi disponibillă pentru MS-D MS-DOS OS (ult (ultim ima a ve vers rsiu iune ne MS-D MS-DOS OS es este te 6, în 19 1993 93); ); 1985:: se lansează Microsoft Word pentru “noua 1985 platformă” Apple Macintosh; 1989:: se la 1989 lansea nseazză Microsoft Word pentru Windows; 1992-1993:: apare o versiune de Word pentru sisteme 1992-1993 Unix, însă această ofertă a fos fostt de sc scur urttă durată.

ă


Versiunea cea mai recentă este Word 2010, 2010, pentru Windows, respectiv Word 2011, 2011, pentru sisteme Macintosh (care utilizeaz ă Ma Mac c O OS S X, X, pe pe arhit hitec ectturi uri Intel şi Powe owerPC) rPC)..

Formatul .doc (abrev evier iere e de la cuvâ cuvânt ntul ul “doc “docum umen ent” t”)) repr reprez ezint intă .doc (abr extensia numelui de fişier al documentelor create cu diverse pr procesoare de te text, în baza formatului impus de Micr Micros osof oftt Word Word până la vers versiu iune nea a 2003 2003.. Pentru moment, este cel mai utilizat format pentru proc proces esar are e de text text,, deşi, începând cu Office 2007, a fost înlocuit cu un nou standard, deschis, bazat pe XML eXtensible ble Markup Markup Languag Language e). (eXtensi ă


Office Office 2007/ 2007/2010 2010 poate poate lucra, lucra, însă, în continuare, cu fi şiere .doc.

1. Utilizarea aplicaţiei software Microsoft Word 2003

1.1. Deschiderea aplicaţiei Microsoft Word Executând dublu clic pe pictograma existentă pe desktop

ă


Din meniul Start – Programs – Microsoft Office

1.2. Fereastra aplicaţiei Bara de titlu Bara de meniuri

Riglă

Bara de instrumente pentru formatare Bara de instrumente standard

Riglă

Suprafaţa de lucru

ă


Bara desenare Bara de stare

) r a b l l o r c s ( e r a l u r e d e d a r a B

1.3. Crearea unui document nou 1.Opţiunea New (Nou) din meniul File (Fişier ) sau prin combinaţia de taste CTRL+N 2. Utilizând pictograma din bara de instrumente standard

ă


3. Prin clic dreapta în directorul în care se doreşte salvarea documentului şi alegerea opţiunii New >> Microsoft Word Document

1.4. Salvarea unui document într-un director 1.Opţiunea Save (Salvare) din meniul File (Fişier ) sau prin combina ţia

de taste CTRL+S

2. Utilizând pictograma din bara de instrumente standard

ă


MS Word va afişa fereastra de dialog Save as (Salvare ca).

Numele dat documentului

1.5. Deschiderea unui document existent în calculator 1.Opţiunea Open (Deschidere) din meniul File (Fişier ) sau prin combinaţia de taste CTRL+O 2. Utilizând pictograma din bara de instrumente standard

ă


MS Word va afişa fereastra de dialog Open (Deschidere).

Nume document

1.6. Salvarea unui document sub alt nume, în altă locaţie sau în alt format Salvarea documentelor sub alt nume, în alt loc sau în alt format se realizează prin intermediul opţiunii Save as (Salvare ca) din meniul File (Fişier ). De asemenea, prin alegerea opţiunii Save as Web Page (Salvare ca pagină Web), documentul poate fi salvat în format html. Calea unde va fi salvat fişierul

ă


MS Word va afişa fereastra de dialog Save as (Salvare ca).

Tipul fişierului

Noul nume al fişierului sau acelaşi nume

1.7. Tipuri de formate .doc: format binar, închis, care, pe lâng ă textul propriuzis, stochează şi datele legate de formatarea acestuia, dar şi elemente non-textuale (imagini, grafică, diagrame);  .rtf (rich text format): format dezvoltat de Microsoft, în 1987, pentru a facilita schimbul de documente între diverse platforme. Majoritatea procesoarelor de text suportă acest format;  .txt: fişier text, structurat ca o secven ţă de linii;  .dot (document template): şablon, care poate fi utilizat ca punct de plecare în crearea altor documente;  .html: format pagină web. 

ă


1.8. Funcţia Help (Ajutor) Prin accesarea funcţiei Microsoft Office Word Help (Ajutor pentru Microsoft Word) din meniul Help (Ajutor ), în câmpul Search for , din panoul de activitate, pot fi introduse diverse cuvinte de căutare, în acord cu necesităţile utilizatorului.

ă


Funcţia Help se poate activa şi prin apăsarea tastei F1.

1.9. Închiderea unui document şi a aplicaţiei MS Word Pentru a închide documentul curent, f ăr ă a închide şi aplicaţia Word, se va utiliza opţiunea Close ( Închidere) din meniul File (Fişier ) sau se apasă butonul existent în colţul din dreapta-sus. Pentru închiderea aplicaţiei Word, se va utiliza opţiunea Exit (Ieşire) din meniul File (Fişier ) ă


sau se apasă butonul existent în colţul din dreapta-sus al ferestrei Microsoft Word.

1.10. Selecţia modului de vizualizare a paginii Microsoft Word 2003 dispune de mai multe moduri de vizualizare a paginii: vizualizare normală (Normal);  aspect pagină Web (Web Layout); pagină imprimată (Print  aspect Layout);  aspect citire (Reading Layout);  vizualizare schiţă (Outline). 

Modurile de vizualizare pot fi alese din meniul View (Vizualizare) sau din colţul stânga-jos al ferestrei aplicaţiei. Vizualizare normală ă


Aspect pagină web Aspect pagină imprimată Vizualizare schiţă Aspect citire

1.11. Utilizarea funcţiei de modificare a dimensiunilor de vizualizare (Zoom) Pentru a modifica dimensiunile de vizualizare a paginii, se va utiliza opţiunea Zoom (Panoramare) din meniul View (Vizualizare)

sau

ă


se introduce (selectează) o valoare în (din) lista derulantă Zoom (Panoramare) existentă în bara de instrumente standard.

1.12. Barele de instrumente active implicit (toolbars) Implicit, sunt active barele de instrumente:

Standard

Formatare ă


1.13. Activarea altor bare de instrumente (toolbars) Activarea sau dezactivarea unei bare se realizează prin intermediul meniului View (Vizualizare) >> Toolbars (Bare de instrumente)

sau

ă


executând clic dreapta pe orice loc din bara de instrumente standard.

1.14. Modificarea opţiunilor predefinite ale programului Prin apelarea funcţiei Options (Opţiuni) din meniul Tools (Instrumente), pot fi modificate opţiunile predefinite ale aplicaţiei, cum ar fi: 

lista fişierelor recent utilizate;

 unitatea 

numele utilizatorului;



directorul implicit în care vor fi salvate fişierele;

ă


de măsur ă;

diverse preferinţe legate de ortografie şi gramatică etc. 

2. Operaţii de bază

2.1. Introducerea textului şi a caracterelor speciale 1. Textul obişnuit (caractere alfanumerice, spaţii, semne de punctuaţie) se introduce de la tastatur ă. 2. Pentru inserarea unor caractere speciale, se utilizează meniul Insert >> Symbol (Inserare >> Simbol).

ă


2.2. Selectarea textului 1. Modalitatea cea mai simpl ă de selectare a textului constă în utilizarea mouse-ului: se ţine apăsat butonul din stânga şi se deplasează cursorul peste caracterul, cuvântul sau cuvintele care trebuie selectate. Textul selectat apare scris cu alb pe fond negru. 2. Pentru a selecta un paragraf, se poate executa un triplu-clic pe paragraful respectiv. 3. Selectarea textului se poate realiza, de asemenea, prin combina ţia de taste SHIFT + ă


→ (sau ↑, ←, ↓). 4. Selectarea întregului text se poate realiza cu ajutorul combinaţiei de state CTRL+A.

2.3. Comenzile “Undo” (Anulare) şi “Redo” (Refacere) Dacă la introducerea textului intervine o greşeală, anularea acesteia se realizează cu ajutorul comenzii Undo (Anulare) din meniul Edit >> Undo Typing (Editare >> Anulare Tastare), utilizând pictograma ___ din bara de instrumente sau tastând CTRL+Z.

ă


Refacerea ultimei operaţii anulate se realizează cu ajutorul comenzii Redo (Refacere) din meniul Edit >> Redo Typing (Editare >> Refacere Tastare), utilizând pictograma din bara de instrumente sau tastând CTRL+Y.

2.4. Copierea textului în cadrul aceluia şi document sau în alt document Pentru copierea textului în cadrul aceluia şi document sau în alt document deschis, se va utiliza func ţia Copy (Copiere) din meniul Edit (Editare), pictograma din bara de instrumente sau combinaţia de taste CTRL+C. În continuare, pentru lipirea elementelor copiate în locul dorit, se va utiliza func ţia Paste (Lipire) din meniul Edit (Editare), pictograma din bara de instrumente sau combinaţia de taste CTRL+V.

ă


Opţiunea Paste Special (Lipire specială) din meniul Edit (Editare) insereaz ă, leagă sau încorporeaz ă conţinutul Clipboard-ului (memoriei temporare) în formatul precizat de utilizator.

2.5. Mutarea şi ştergerea textului Pentru mutarea textului şi a imaginilor, se va utiliza func ţia Cut (Decupare) din meniul Edit (Editare), pictograma din bara de instrumente sau combinaţia de taste CTRL+X. În continuare, pentru lipirea conţinutului în locul dorit, se va utiliza func ţia Paste (Lipire).

Funcţiile Decupare, Copiere, Lipire pot fi accesate şi din meniul de context.

Ştergerea textului se realizeaz ă cu tastele Delete sau Backspace. ă


2.6. Funcţia de căutare a cuvintelor Pentru căutarea unui cuvânt sau a unei fraze într-un document, mai ales în cazul când acesta prezintă dimensiuni mari, se utilizează funcţia Find (Găsire) din meniul Edit (Editare).

ă


Apelarea acestei funcţii se poate face şi prin intermediul combinaţiei de taste CTRL+F.

2.7. Funcţia de înlocuire a cuvintelor Pentru înlocuirea unui cuvânt sau a unei fraze dintr-un document cu alt cuvânt sau altă frază, se utilizează funcţia Replace ( Înlocuire) din meniul Edit (Editare).

ă


Apelarea acestei funcţii se poate face şi prin intermediul combinaţiei de taste CTRL+H.

3. Fo Form rmat atar area ea te texxtu tulu luii

3.1. Forma 3.1. Formatar tarea ea fon fontul tului ui util utilizâ izând nd bara de instrumente “Formatare” Tipul fontului şi dimensiunea acestuia pot fi modificate din meniul derulant din bara de instrumente. Pentru a scrie îngroşat (Aldin), se utilizează pictograma instrumente sau combinaţia de taste CTRL + B. B.

din bara de

Pentru a scrie înclinat (Cursiv), se utilizează pictograma instrumente sau combinaţia de taste CTRL + I. I.

din bara de

Pentr Pentru u a pictograma U. ă


subl sublini inia a textul textul (în (în culoa culoare rea a ac aces estu tuia ia), ), se utili utilize zeaz ază din bara de instrumente sau combinaţia de taste CTRL +

Pentru a modifica culoarea fontului, se utilizează pictograma bara de instrumente.

din

3.2.. Forma 3.2 Formatar tarea ea fon fontul tului ui util utilizâ izând nd meni me niul ul Fo Form rmat at >> Fo Font nt Formatarea fontului se realizeaz ă cu ajutorul funcţiei Font din meniul Format sau utilizând butoanele din bara de instrumente “Formatare”. Din meniul Format >> Font, Font, se pot modifica:  tipul fontului;  stilul fontului;  dimensiunea caracterelor;  culoarea fontului;  stilul de subliniere al textului;  culoarea de subliniere. ă


Tot de aici, se pot aplica diverse efecte:  superscript (indice superior);  subscript (indice inferior);  shadow (umbr (umbr ă); all cap caps (majuscule) etc.  all

3.3.. Copi 3.3 Copiere ereaa form formatu atului lui unu unuii tex textt Pentru a aplica formatul unui text altui text, se procedează astfel: 1. Se selectează textul al cărui format se doreşte a fi copiat. 2. Se apasă pictograma Format Painter bara de instrumente.

(Descriptor de formate) formate) din

3. Se selectează textul căruia trebuie să i se aplice formatul. Dacă se doreşte aplicarea aceluiaşi for forma matt pen pentr tru u mult multip iple le text texte e din dintr tr-u -un n document, pe pictograma Descriptor de formate se va executa dublu clic.

ă


3.4. Funcţia Afişare / Ascundere Funcţia Show / Hide (Afişare / Ascundere) se activează sau se dezactivează prin apăsarea butonului din bara de instrumente.

Rând liber

Sfâr şitul unui paragraf

Funcţia Show / Hide (Afişare / Ascundere) facilitează: 1. identificarea paragrafelor dintr-un document; ă


2. identificarea întreruperilor de linie (line breaks); 3. afişarea caracterelor neimprimabile etc.

Spaţiu

Tab

Întrerupere de linie

3.5. Inserarea întreruperilor de linie Un sfâr şit de linie (de rând) manual întrerupe linia curent ă şi continuă textul pe linia următoare. Opţiunea este util ă, de exemplu, atunci când se dore şte omiterea spaţiului suplimentar existent înainte sau dup ă un paragraf. În acest caz, în loc să se execute ENTER dup ă fiecare linie, se va insera un sfâr şit de linie manual.

Se procedează astfel: ă


1. Faceţi clic acolo unde dori ţi să întrerupeţi o linie de text. 2. Apăsaţi SHIFT+ENTER.

3.6. Despre alinierea şi spaţierea textului Modul în care este poz ţionat un text în pagină este determinat de mai mulţi factori. Marginile (spaţiile goale din afara zonei imprimabile a unei pagini) determină distanţa de la muchie, pentru tot textul de pe pagin ă. Indentarea şi alinierea paragrafelor determină modul de potrivire a paragrafelor între marginile paginii. Indentarea impune distanţ a dintre paragraf şi marginea din stânga sau / şi marginea din dreapta. ă


De asemenea, Microsoft Word ofer ă posibilitatea de a stabili ce spaţiere să existe între liniile unui paragraf şi înainte sau după paragrafe.

3.7. Meniul Format >> Paragraph Din meniul Format >> Paragraph (Format >> Paragraf ), se pot stabili: 1. modul de aliniere a paragrafului faţă de marginile paginii (stânga, dreapta, centrat, stânga-dreapta);

2

2. indentarea paragrafului (stânga, dreapta, la prima linie, agăţat);

3

3. spaţierea între paragrafe (înainte şi după paragrafe); ă


1

4. spaţierea între rânduri (la un rând, la 1,5 rânduri, la două rânduri etc.).

4

3.8. Tabulatori Sunt utilizaţi pentru alinieri speciale ale paragrafelor. Accesarea lor se poate realiza din meniul Format >> Tabs (Format >> Tabulatori). Tabulator aliniere la stânga Textul este introdus de la stânga la dreapta, cu începere de la tabulator.

Tabulator aliniere la centru Textul este centrat fa ţă de tabulator.

Tabulator aliniere la dreapta Textul introdus se aliniaz ă la dreapta, până la tabulator. ă


Tabulator aliniere la separatorul zecimal Textul introdus se aranjeaz ă astfel: înainte de punctul zecimal, se aliniaz ă la stânga, iar dup ă punctul zecimal, se aliniaz ă la dreapta.

3.8. Tabulatori Pentru a deplasa un tabulator pe rigl ă, acesta se va trage cu mouse-ul la stânga sau la dreapta fa ţă de poziţia iniţială. Pentru a şterge un tabulator, acesta se va trage oriunde în afara riglei.

ă


3.9. Utilizarea riglei Indentare la stânga Tabulatori

Rigla poate fi, de asemenea, utilizată la indentarea paragrafelor sau la stabilirea tabulatorilor.

ă


Activarea riglei se face din meniul View >> Ruler (Vizualizare >> Riglă).

Indentare agăţat

Indentare la prima linie

Indentare la dreapta

3.10. Marcatori şi numerotare Funcţia Bullets and Numbering (Marcatori şi Numerotare) din meniul Format poate fi utilizată la evidenţierea paragrafelor sau a diverselor texte.

ă


3.11. Adăugarea de chenare paragrafelor Din meniul Format >> Borders and Shading (Format >> Borduri şi Umbrire), se pot aplica chenare de diverse tipuri cuvintelor, paragrafelor, por ţiunilor de text sau întregului document.

ă


Pentru a aplica un chenar unui paragraf, se utilizează fila Borders (Borduri).

3.12. Adăugarea de umbre paragrafelor Concomitent cu adăugarea unei borduri, paragrafelor li se pot aplica şi umbre (culori de umplere).

Pentru a aplica o umbr ă unui paragraf, se utilizează fila Shading (Umbrire). ă


3.13. Adăugarea de chenare întregului document Pentru a aplica un chenar unui document, se utilizează fila Page Borders (Borduri de pagină). Un chenar special de document este cel de tip artistic.

ă


3.14. Ce reprezintă un stil? Un stil reprezintă o combinaţie de caracteristici de formatare, precum: tip font, dimensiune font, indentare etc. Acestea se denumesc şi se salvează ca un set.

ă


La selectarea unui stil, toate instruc ţiunile de formatare conţinute de acesta se aplic ă în acelaşi timp.

3.15. Aplicarea unui stil unui cuvânt, unei linii sau unui paragraf Pentru a aplica un stil unei por ţiuni de text, se utilizează meniul derulant Style (Stil) din bara de instrumente.

ă


În situaţia în care se doreşte crearea unui stil nou, acest lucru devine posibil accesând meniul Format >> Styles and Formating (Format >> Stiluri şi Formatare) sau apăsând pictograma din bara de instrumente.

1 2 3

3.16. Despăr ţirea în silabe Dacă un cuvânt este prea lung pentru a se încadra la sfâr şitul liniei, Microsoft Word mută cuvântul la începutul liniei următoare, în loc să-l despartă în silabe. Cu toate acestea, ave ți posibilitatea să utilizați caracteristica de despăr țire în silabe, inserând cratime, pentru a elimina spațiile libere în textul aliniat stânga-dreapta sau pentru a menține egală lungimea liniei în coloane înguste. ă


Funcţia Despăr ţire în silabe (Hyphenation) poate fi accesată din meniul Tools >> Language (Instrumente >> Limbă).

2

1

3

4. Formatarea documentelor

4.1. Stabilirea marginilor unui document şi a orientării paginilor Orientarea paginii (portret sau vedere) şi marginile foii se stabilesc din fila Margins (Margini) a meniului File >> Page Setup (Fişier >> Iniţializare pagină).

ă


În cadrul aceluiaşi document, se pot aplica ambele tipuri de orientări de pagină.

4.2. Schimbarea mărimii hârtiei Schimbarea mărimii hârtiei se realizează din fila Paper (Hârtie) a meniului File >> Page Setup (Fişier >> Iniţializare pagină).

ă


Se poate opta pentru un format predefinit (de exemplu, A4) sau dimensiunile hârtiei pot fi specificate de utilizator.

4.3. Inserarea întreruperilor (sfâr şiturilor) de pagină La umplerea unei pagini cu text sau elemente grafice, MS Word inserează un sfâr şit de pagină automat.

ă


În cazul în care se doreşte ca textul să se continue pe o pagină nouă, f ăr ă ca pagina curentă să fie plină, se poate insera un sfâr şit de pagină manual. Acest lucru se realizează ca în figura alăturată sau tastând CTRL+ ENTER.

4.4. Introducerea unui text sau a unei imagini în antet şi subsol Dacă se doreşte ca un text sau o imagine să apar ă pe fiecare pagină, se apelează funcţia Header and Footer ( Antet şi Subsol) din meniul View (Vizualizare). Pentru inserarea imaginilor, se execută clic în antet sau în subsol şi apoi se acceseaz ă meniul Insert >> Picture (Inserare >> Imagine).

ă


La păr ăsirea antetului sau a subsolului, elementele inserate devin gri şi nu se mai pot prelucra.

4.5. Utilizarea barei de instrumente “Header and Footer” Cu ajutorul barei de instrumente Header and Footer , în antet şi subsol se pot introduce diferite elemente, cum ar fi:

Număr pagină

Număr total pagini

Format număr de pagină

numele fişierului şi calea; 

Data curentă  numărul

paginii

curente; ă


 numărul

total de

pagini; 

data şi ora etc.

Ora curentă

4.6. Aplicarea automată a numerelor de pagină în cadrul unui document Aplicarea numerelor pagină se poate realiza şi ajutorul meniului Insert Page Numbers (Inserare Numere de pagin ă).

de cu >> >>

Fereastra Page Numbers permite stabilirea locului în care se introduc numerele de pagină (antet sau subsol) şi modul de aliniere al acestora.

ă


Apăsând butonul Format, se deschide fereastra Page Number Format, care facilitează stabilirea formatului numerelor de pagină.

5. Tabele

5.1. Crearea unui tabel Un tabel se creează, cu rapiditate, utilizând funcţia Insert Table (Inserare Tabel) din meniul Table (Tabel). Fereastra Insert Table permite: specificarea

numărului de rânduri şi coloane (Number of columns, Number of rows); selecţia

ă


modului de potrivire al tabelului (Fixed column width – Lăţime fixă a coloanelor, AutoFit to contents – Potrivire automată la conţinut, AutoFit to window - Potrivire automată la fereastr ă); alegerea

unui format special (se apasă butonul AutoFormat).

5.2. Formate speciale pentru tabele Prin apăsarea butonului AutoFormat, se deschide fereastra Table AutoFormat, care facilitează alegerea unui stil (de exemplu, Table Grid 8).

Stilul ales poate fi vizualizat în partea de jos a ferestrei. ă


5.3. Inserarea rapidă a tabelelor Pentru a insera, mai rapid, un tabel, se poate apăsa pictograma din bara de instrumente Standard.

ă


În exemplul de faţă, tabelul inserat va avea 4 rânduri şi 4 coloane.

5.4. Introducerea şi editarea informaţiilor Celula în care se introduce text (sau chiar o imagine) se va selecta printr-un simplu clic. Trecerea de la o celul ă la alta poate fi realizat ă şi cu ajutorul tastelor →, ↑, ←, ↓. Pentru a formata textul din tabel, se procedeaz ă ca la capitolul 4 (Formatarea textului). Evident, datele procesate vor fi, mai întâi, selectate.

ă


5.5. Selectarea rândurilor, coloanelor sau a întregului tabel Pentru a selecta o coloan ă, se poziţionează cursorul deasupra coloanei respective şi, în momentul în care apare o săgeată neagr ă, orientată în jos, se execută un simplu clic cu mouse-ul. Pentru a selecta un rând, se poziţionează cursorul în faţa rândului de interes şi apoi se execută un simplu clic cu mouse-ul. Pentru a selecta întregul tabel, se execută clic pe “crucea” care apare în colţul stânga-sus al tabelului. ă


Selectarea acestor elemente se poate realiza şi accesând meniul Table >> Select (iniţial, se execută clic într-o celulă).

5.6. Inserarea şi ştergerea rândurilor şi coloanelor Pentru a insera o coloană sau un rând într-un tabel, se acceseaz ă, din meniul Table >> Insert, funcţiile Columns to the Left (Coloane la Stânga), Columns to the Right (Coloane la Dreapta), respectiv Rows Above (Rânduri Deasupra), Rows Below (Rânduri Sub). Este foarte important ca, înainte de inserare, să se aibă în vedere poziţionarea corectă a cursorului.

ă


Pentru a şterge o coloană sau un rând dintr-un tabel, se acceseaz ă, din meniul Table >> Delete, funcţiile Columns, respectiv Rows.

5.7. Modificarea dimensiunilor rândurilor şi coloanelor Înălţimea unui rând poate fi modificată manual, poziţionând cursorul ca în figura al ăturată şi tr ăgând cu mouse-ul pe direcţie verticală, sau automat, accesând funcţia Table Properties din meniul Table.

ă


În acelaşi mod, se poate proceda şi în cazul modificării lăţimii coloanei.

5.8. Îmbinarea celulelor Două sau mai multe celule, din acelaşi rând sau din aceea şi coloană, pot fi combinate într-o singur ă celulă. De exemplu, se pot combina câteva celule, pe orizontal ă, pentru a crea un titlu de coloan ă (într-un capăt de tabel) care se întinde de-a lungul mai multor coloane.

Procedeu: ă


1. Selectaţi celulele pe care doriţi să le îmbinaţi; 2. Din meniul Table, selectaţi Merge Cells ( Îmbinare Celule).

5.9. Scindarea celulelor Procedeu: 1. Executaţi clic într-o celulă sau selectaţi mai multe celule pe care doriţi să le scindaţi; 2. Din meniul Table, selectaţi Splite Cells (Scindare Celule);

ă


3. În fereastra Splite Cells, specificaţi numărul de coloane şi rânduri în care dori ţi să scindaţi celulele selectate.

5.10. Modificarea l ăţimii, stilului şi culorii bordurii celulelor. Culori de umplere pentru celule Apăsând pictograma din bara de instrumente Standard, se activează bara de instrumente Tables and Borders (Tabele şi borduri). Printre altele, aceasta permite: modificarea lăţimii şi culorii liniilor (bordurii) celulelor; alegerea unui stil de linie, afişarea sau ascunderea anumitor linii, adăugarea de culori de umplere (umbrire) celulelor etc. ă


Bara de instrumente Tables and Borders (Tabele şi borduri) poate fi activată şi din meniul View >> Toolbars.

Stil linie

Lăţime linie

Culoare bordur ă

Aliniere conţinut Afişare sau ascundere linii de bordur ă

Culoare de umplere

5.11. Modificarea bordurii şi culorii de umplere a celulelor utilizând meniul “Format >> Borders and Shading” După selectarea celulelor, rândurilor sau coloanelor de interes, se poate accesa func ţia Borders and Shading din meniul Format.

ă


Operaţiile care se pot efectua asupra elementelor selectate decurg după procedurile prezentate la punctele 3.11 şi 3.12.

6. Imagini, grafice şi alte obiecte

6.1. Introducerea imaginilor în documente (miniaturi) Pentru inserarea unei miniaturi (clipart), se accesează funcţia Clipart (Miniatur ă) din meniul Insert >> Picture (Inserare >> Imagine) sau se apasă butonul Insert Clipart din bara Desenare. În câmpul Search for (Caută pentru) din panoul de activitate Clip Art, se va furniza un cuvânt de căutare (de exemplu, “flower”). ă


Miniaturile găsite pot fi inserate în pagină printr-un simplu clic asupra acestora.

2 1 3

6.2. Introducerea imaginilor în documente (imagini din fişier) Pentru inserarea unei imagini din fişier, se accesează funcţia From File (Din Fişier ) din meniul Insert >> Picture (Inserare >> Imagine) sau se apasă butonul Insert Picture din bara Desenare.

ă


Fereastra Insert Picture permite selectarea oricărei imagini existente în calculator (exemplu de formate: .jpeg, .bmp, .gif etc.).

6.3. Introducerea în documente a formelor automate Microsoft Word, ca şi celelalte programe din pachetul Office, furnizeaz ă diferite forme predefinite pentru desen. Tipic, aceste obiecte pot fi accesate prin intermediul barei de instrumente Drawing (Desenare). Selectare obiecte

Culoare de umplere

Culoare linie

Stil umbr ă

Tipuri linie Stil 3-D

Culoare font

ă


Obiect desenat

6.4. Formatarea formelor automate Culori şi linii

Pe lângă opţiunile existente în bara de instrumente Drawing (Desenare), executând dublu-clic asupra oricărei forme automate, se pot accesa numeroasele funcţii ale meniului Format AutoShape (Formatare formă automată).

ă


Acest meniu dispune de mai multe file (care grupează opţiuni similare), precum: Colors and Lines (Culori şi Linii), Size (Dimensiune), Layout ( Aspect) etc.

Dimensiune

Aspect

6.5. Inserarea graficelor (diagramelor) Pentru inserarea unui grafic, se accesează funcţia Chart (Diagramă) din meniul Insert >> Picture (Inserare >> Imagine). MS Word inserează un grafic predefinit, care poate fi modificat, informaţiile dorite introducându-se în foaia de date corespondent ă. Pentru a păr ăsi graficul, se execută clic în afara acestuia. ă


Pentru a reveni în modul de editare al graficului, se execută dublu-clic asupra acestuia.

6.6. Editarea graficelor Editarea unui grafic poate fi realizată cu ajutorul funcţiilor din meniul Chart sau utilizând opţiunile din meniul de context, care apare dacă se execută clic dreapta pe suprafaţa graficului.

ă


Printre operaţiile disponibile, se număr ă: modificarea culorii suprafeţei graficului, a seriilor de date, a pereţilor graficului, adăugarea unui titlu, schimbarea tipului de grafic etc.

Pereţi Suprafaţă grafic Legendă

Serii de date

6.7. Selectarea, redimensionarea, copierea, mutarea, ştergerea imaginilor Selectarea unei imagini se realizează printr-un simplu clic asupra acesteia. Redimensionarea unei imagini se realizează tr ăgând cu mouse-ul de unul din cele opt puncte care înconjoar ă imaginea (după ce a fost selectată). De asemenea, pentru redimensionare, se poate utiliza meniul Format >> Picture >> Size. ă


Copierea, mutarea şi ştergerea imaginilor se desf ăşoar ă ca la 2.4 şi 2.5.

6.8. Introducerea în documente a foilor de calcul Excel Uneori, este util ca întrun document Word s ă se introducă o foaie de calcul Excel (de exemplu, pentru organizarea unor date şi efectuarea de calcule).

ă


Pentru aceasta, din meniul Insert >> Object (Inserare >> Obiect), se alege Microsoft Excel Worksheet (Foaie de lucru Excel).

1

3

2

6.9. Inserarea ecuaţiilor MS Word permite scrierea a diverse tipuri de ecuaţii, prin intermediul Editorului de ecuaţii (Equation Editor ). În acest scop, din meniul Insert >> Object, se alege Microsoft Equation 3.0. Dacă Microsoft Equation Editor nu este disponibil, acesta trebuie instalat.

ă


Ecuaţia se construieşte selectând simboluri din bara de instrumente Ecuaţie şi tastând variabile şi numere. Din rândul de sus al barei de instrumente Ecuaţie, se pot alege peste 150 de simboluri matematice. Din rândul de jos, puteţi selecta o varietate de şabloane şi cadre de lucru, care conţin simboluri precum fracţii, integrale şi sume.

1

2

3

7. Corespondenţă masivă

7.1. Prezentare generală De multe ori, se impune trimiterea unui număr mare de scrisori sau mesaje de poştă electronică, similare în conţinut, către diverse persoane. În acest scop, pentru a nu irosi timp, se poate utiliza îmbinarea de corespondenţă (mail merge). Îmbinarea corespondenţei presupune crearea unui singur document, care să conţină informaţiile identice din fiecare copie, şi adăugarea unor substituenţi, pentru informaţiile care sunt unice în fiecare copie. Word se ocupă de restul. În orice îmbinare de corespondenţă, se lucrează cu trei elemente: documentul principal, de la care se porneşte; informaţiile (de exemplu, nume şi adrese) pe care doriţi să le îmbinaţi cu documentul principal, pentru a crea un set de documente unice, setul de documente finalizate . ă


Informaţiile care trebuie îmbinate cu documentul principal sunt stocate într-un fişier, cum ar fi o foaie de lucru Microsoft Office Excel sau o list ă de contacte Microsoft Office Outlook.

7.2. Îmbinarea corespondenţei în Word – Pasul 1 Pasul 1: Alegerea unui tip de document

Din meniul Tools >> Letters and mailings (Instrumente >> Scrisori şi corespondenţe), se alege Mail merge ( Îmbinare corespondenţă).

ă


Din panoul de activitate Mail merge, se va selecta opţiunea Letters, iar, pentru trecerea la pasul următor, se apasă Next.

7.3. Îmbinarea corespondenţei în Word – Pasul 2 Pasul 2: Alegerea documentului principal În cazul în care documentul principal (în panoul de activitate, denumit document de plecare) este deja deschis, sau dacă se porneşte cu un document gol, se va executa clic pe op ţiunea Use the current document. În caz contrar, se execută clic pe Start from a template sau pe Start from existing document, urmând să se localizeze şablonul sau documentul pe care dori ţi să îl utilizaţi.

ă


7.4. Îmbinarea corespondenţei în Word – Pasul 3

ă


Pasul 3: Conectarea la un fişier de date şi selectarea înregistr ărilor În acest moment, va trebui să accesaţi (sau să creaţi şi să accesaţi) fişierul de date care stocheaz ă informaţiile unice pe care dori ţi să le îmbinaţi cu documentul principal. Dacă păstraţi informaţii actualizate în lista de contacte din Microsoft Office Outlook, aceasta reprezintă un fişier de date excelent, care ar putea fi utilizat pentru scrisori sau mesaje de e-mail. Executând clic pe op ţiunea Select from Outlook contacts din panoul de activitate, ve ţi putea alege nume şi adrese din directorul Contacte al Outlook. Dacă păstraţi o foaie de lucru Microsoft Office Excel sau o bază de date Microsoft Office Access, care conţine informaţii despre clienţii D-voastr ă, executaţi clic pe Use an existing list şi, apoi, pe Browse, pentru a localiza fişierul respectiv. Dacă astfel de date nu exist ă, se va executa clic pe Type a new list, urmând a se utiliza formularul nou ap ărut, pentru a crea lista dorită. Aceasta se va salva sub forma unei baze de date (.mdb), care va putea fi re-utilizată.

Exemplu de creare a unei liste de date Se introduc informaţiile dorite. Se salvează lista.

ă


Se poate selecta un subset de înregistrări, prin filtrarea sau sortarea listei.

7.5. Îmbinarea corespondenţei în Word – Pasul 4

ă


Pasul 4: Adăugarea de câmpuri în documentul principal Dacă documentul principal este, încă, gol, se vor introduce informaţiile care trebuie să apar ă în fiecare copie. În continuare, se vor adăuga diverse câmpuri, executând clic pe legăturile (hyperlink-urile) din panoul de activitate. Dacă se execută clic pe opţiunea More items, pot fi adăugate câmpuri ale căror nume coincid cu denumirile coloanelor din fi şierul de date. De exemplu, un fişier de date poate să conţină o coloană “Nume”. Inserarea unui câmp “Nume”, la începutul documentului, facilitează personalizarea fiecărei copii.

7.6. Îmbinarea corespondenţei în Word – Pasul 5 Pasul 5: Previzualizarea scrisorilor În acest moment, puteţi previzualiza scrisorile şi să faceţi, dacă este cazul, modificările de rigoare, înainte de îmbinare.

ă


Curs 3 - Microsoft Word.pdf

Recommend Documents