ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA FACULTATEA „FINANŢE” CATEDRA „BĂNCI ŞI ACTIVITATE BANCARĂ”
Tăbî Tăbîrrță Trof Trofim im
TENDIN TENDINȚE ACTUAL ACTUALE E ÎN CREDIT CREDITARE AREA A BANCARA BANCARA DIN DIN REPUBLICA MOLDOVA REFERAT la disciplina universitară „Monedă şi credit”
Autor: Autor: student gr FB-107 FB-107 Tăbîrță Trofim– Coordonator ştiinţific: prof. univ. D-na. Ana BERDILĂ–
CHIȘINĂU 2010 CUPRINS
1.ESENŢA ŞI FUNCŢIILE CREDITULUI BANCAR.................................. BANCAR......................................................... ..........................3 ...3 1.1. PARTICULARITĂȚI SPECIFICFE CREDITULUI BANCAR....................................4 BANCAR....................................4 2. PORTOFOLIUL DE CREDITE TOTAL AL BĂNCILOR COMERCIALE DIN REPUBLICA MOLDOVA……………………………………………………………………..5 3. STRATEGII CONTEMPORANE CONTEMPORANE AFERENTE AFERENTE CREDITĂRII BANCARE BANCARE DIN REPUBLICA MOLDOVA.................................... MOLDOVA........................................................... .............................................. .............................................. ........................8 .8 3.1. ÎMPACHETAREA CREDITELOR CREDITELOR CU DEPOZITELE BANCARE.................... BANCARE............................8 ........8 3.2. POLITICI ŞI TENDINTE DE CREDITARE ALE BĂNCILOR COMERCIALE................................... COMERCIALE.......................................................... .............................................. .............................................. ...........................................9 ....................9 CONCLUZII..................................... CONCLUZII............................................................ .............................................. .............................................. ............................................1 .....................133 BIBLIOGRAFIE.................................... BIBLIOGRAFIE........................................................... .............................................. .............................................. ......................................14 ...............14 ANEXE..................................... ANEXE............................................................ .............................................. .............................................. .............................................. ..............................15 .......15
2
1.ESENŢA ŞI FUNCŢIILE CREDITULUI BANCAR Implicaţiile creditului asupra creşterii economice şi echilibrului monetar explica interesul specialiştilor pentru conţinutul creditului şi definirii lui. Creditul reprezintă o formă şi o pârghie economică de bază a economiei moderne contemporane. El exprimă o relaţie bănească între o persoană fizică sau juridică-creditor, care acordă un împrumut în bani sau vinde mărfuri sau servicii cu plata amânată temporar şi o altă persoană fizică sau juridică, debitor, care primeşte împrumutul sau cumpără pe datorie. Noţiunea de credit se defineşte printr-un raport de interese băneşti ce apare între o persoană fizică sau juridică numită creditor, care acordă pe un termen prestabilit altei persoane numită debitor, un împrumut de bani sau care vinde mărfuri/servicii pe datorie, în general, cu o dobândă stabilită în funcţie de riscul pe care şi-l asumă creditorul sau de reputaţia debitorului.
Creditul bancar este împrumutul bănesc acordat solicitanţilor (agenţi economici sau persoane fizice) de către instituţiile specializate - denumite instituţii bancare - sub formă bănească, pentru un timp determinat, ce va fi rambursat în viitor, la o anumita dată, fiind însoţit de dobândă. Sistemul de credit se caracterizează prin totalitatea instituţiilor bancare şi creditare cu drept de a organiza şi a executa operaţiunile de creditare într-o anumită ţară la o anumită etapă a dezvoltării economice. Prin sistemul de creditare se subînţelege totalitatea elementelor ce determină organizarea procesului de creditare (metodologia si tehnologia), precum şi reglementarea acestuia în conformitate cu principiile şi normele de creditare. Sistemul de credit evidenţiază două nivele de organizare a operaţiunilor de creditare: sistemul instituţiilor bancare şi sistemul instituţiilor nebancare. Sistemul bancar este reprezentat de banca centrală a statului şi de diverse tipări de bănci, iar cel nebancar este reprezentat de instituţiile financiar-creditare specializate. Banca centrală are un rol important în organizarea operaţiunilor de creditare deoarece, conform legislaţiei statului, ea este banca ce acorda credite de ultimă instanţă statului şi băncilor comerciale. De asemenea, banca centrală elaborează şi supraveghează politica monetar-creditară a statului. Banca centrală va majora sau va micşora - la necesitate - volumul creditării economiei naţionale prin manevrarea ratelor de bază ale creditelor acordate băncilor comerciale, cât şi prin diverse instrumente ale politicii monetar-creditoare. Utilizarea corectă a instrumentelor, în funcţie de evoluţia, de durata si de conjunctura economiei, va permite creditului exercitarea rolului de factor mobilizator, dar si de reglare a vieţii economice.
3
Rolul băncilor comerciale constă în faptul că ele acordă mijloace băneşti (necesare economiei naţionale) sub formă de credite bancare. Băncile comerciale contribuie în mod substanţial şi la susţinerea nivelului de trai al populaţiei prin acordarea creditelor de consum, a creditelor pentru educaţie şi învăţământ, pentru procurarea, reconstruirea si repararea imobilelor.
1.1. PARTICULARITĂȚI SPECIFICFE CREDITULUI BANCAR Pentru a putea contura rolul şi funcţiile creditului bancar trebuie evidenţiate şi analizate următoarele particularităţi specifice creditului bancar: --
obiectul creditului bancar este reprezentat de disponibilităţile băneşti sub formă de monedă
fiduciară sau monedă scripturală; --
participanţii (subiecţii) creditului bancar sunt: cel ce acordă creditul, numit creditor
(banca) şi cel care primeşte şi foloseşte creditul, numit debitor (agenţi economici, populaţia, statul, alte bănci şi instituţii financiare); --
scadenta — momentul sau momentele stabilite pentru rambursarea creditului. La stabilirea
scadenţei băncile comerciale iau în considerare activitatea debitorului, afacerea propriu-zisă, alte condiţii. --
asigurarea creditului, formată din bunuri ce se constituie la dispoziţia sau solicitarea
creditorului sau a unui terţ pentru a asigura îndeplinirea de către debitor a obligaţiunii de rambursare a sumei creditului, achitării dobânzilor şi a taxelor de credit; --
dobânda este reprezentată de o sumă de bani plătită de către debitor creditorului său pentru
împrumutul acordat pe un termen determinat si pentru riscul asumat de acesta în caz de neonorare a obligaţiunilor de credit. Creditul bancar este principala sursă de asigurare a fondurilor băneşti necesare diferitelor sectoare de activitate ale economiei naţionale. Prin acordarea creditului bancar se formează fundamentul activităţii bancare. Creditul bancar are un rol deosebit şi în promovarea relaţiilor economice internaţionale, stimulând exporturile, asigurând o desfăşurare normală, rapidă şi în deplină siguranţă a operaţiunilor de export. Creditul bancar are un rol semnificativ în ridicarea nivelului de trai al populaţiei prin acordarea împrumuturilor băneşti pentru procurarea bunurilor de consum, a locuinţelor şi automobilelor, pentru investirea în capitalul uman, sub formă de credite pentru educaţie, studii etc. Corporaţiile şi întreprinderile mari sunt deservite de băncile cu un capital mare. Băncile mici sunt orientate spre acordarea creditelor persoanelor individuale şi întreprinderilor mici.
4
2. PORTOFOLIUL DE CREDITE TOTAL AL BĂNCILOR COMERCIALE DIN REPUBLICA MOLDOVA Portofoliul de credite total al bancilor comerciale din Republica Moldova la situatia din 30.06.2010 a constituit 23.456,5 mln. lei (~1.971 mln. USD). Ponderea creditelor acordate in totalul activelor bancilor comerciale este de 59,15%. Creditele acordate in valuta straina constituie 44,38% din totalul portofoliul de credite al bancilor. Structura portofoliului de credite a bancilor comerciale este urmatoarea:
5
Fig.2.1.http://www.bank.md/index.php?fid=2&nrpg=476 Liderii pietei privind marimea portofoliului de credite sunt urmatoarele banci:
Nr.ord. Banca Portofoliul de credite (in mln. lei) 1. Moldova Agroindbank 4.570 2. Victoriabank 3.695 3. Moldindconbank 2.881 4. Eximbank 2.476 5. Banca de Economii 2.389 Tabelul2.2.http://www.bank.md/index.php?fid=2&nrpg=476
Ponderea pietei 19,48% 15,75% 12,28% 10,56% 10,18%
Deci, acesti 5 participanti ai pietei detin 68,26% din creditele acordate de bancile comerciale din Republica Moldova. Calitatea portofoliilor de credite (fondul de risc) variaza de la banca la banca - de la 2,88% pentru Procredit Bank, pina la 32,04% pentru BCR Chisinau. Fondul de risc mediu pe sistem este de 10,39%. Liderii calitatii portofoliilor de credite sunt urmatoarele banci:
Nr.ord. Banca Fondul de risc Portofoliul de credite (in mln. lei) 1. Procredit Bank 2,88% 700 2. Universalbank 3,89% 196 3. Comertbank 4,59% 189 4. EuroCreditBank 7,53% 105 5. Moldova Agroindbank 7,92% 4.570 Tabelul2.3.http://www.bank.md/index.php?fid=2&nrpg=476 De asemenea, ca un factor a calitatii portofoliilor de credite este raportul dintre suma creditelor expirate si in stare de neacumulare si portofoliul de credite. Cea mai rea situatie este la urmatoarele banci: BCR Chisinau Eximbank Unibank Fincombank Energbank
61,10%
Cea mai buna situatie este inregistrata la Universalbank - doar 50,46% 26,21% 1,54% din portofoliu sunt credite expirate si in stare de 17,58% neacumulare. 14,47% Bancile comerciale din Republica Moldova au obtinut in prima
6
jumatate a anului 2010 venituri din activitatea de creditare in suma de1.522mln.lei (~128mln.USD).
Liderii rentabilitatii portofoliilor de credite sunt:
Rentabilitatea Portofoliul portofoliului de credite credite (in mln. lei) 1. Universalbank 19,71% 196 2. Procredit Bank 18,54% 700 3. EuroCreditBank 17,66% 105 4. Banca Sociala 17,28% 1.608 5. Comertbank 16,54% 189 Tabelul2.4.http://www.bank.md/index.php?fid=2&nrpg=476 Nr.ord.
Banca
de
Cea mai mica rentabilitate a portofoliului de credite este la BCR Chisinau - 6,94% anual. Durata medie de formare a portofoliilor de credite proprii in mediu este de 349 zile. Suma creditelor acordate de bancile comerciale in trimestru II al anului 2010 este de 6.118 mln. lei (~514 mln.USD). Liderii pietii in acordarea creditelor in trimestru II 2010 sunt:
Nr.ord.
Banca
Suma creditelor acordate in Portofoliul de credite trimestrul II 2010 (in mln. lei) (in mln. lei)
Moldova 1.454 Agroindbank 2. Victoriabank 1.097 3. Moldindconbank 868 4. Banca de Economii 691 5. Banca Sociala 416 Tabelul 2.5. http://www.bank.md/index.php?fid=2&nrpg=476 1.
4.570 3.695 2.881 2.389 1.608
Daca analizam pretul creditelor acordate in trimestru II 2010 observam cele mai mici rate medii a dobanzilor la urmatoarele institutii bancare: - pentru credite ipotecare: Universalbank Victoriabank BCR Chisinau Mobiasbanca SG Moldova Agroindbank
13,93% 14,50% Cea mai mare rata medie a dobanzii la creditele ipotecare 15,00% 15,05% acordate le-a inregistrat Procredit Bank-ul - 26,06% anual. 15,10% 7
- pentru credite de consum: Universalbank EuroCreditBank Comertbank Moldova Agroindbank Unibank
16,68% 16,90% Cea mai mare rata medie a dobanzii la creditele de 18,19% 18,46% consum acordate le-a inregistrat Banca de Economii 18,52% 29,73% anual.
3. STRATEGII CONTEMPORANE AFERENTE CREDITĂRII BANCARE DIN REPUBLICA MOLDOVA Perioada contemporană poate fi caracterizată prin expansiunea creditară a băncilor prin instrumente inovaţionale în segmentele pieţei, care cândva păreau chiar inaccesibile. Acest proces se caracterizează în primul rând prin apropierea maximă a produsului creditar de nevoile financiare ale clientului şi ajustarea armonioasă cu fluxul său de numerar. Prezintă, de exemplu, un interes deosebit procesul de creditare la asistă procesele investiţionale speciale, cum sunt achiziţiile de companii. Finanţarea prin credite presupune achiziţionarea unei firme prin intermediul datoriei principale sau senior („senior debt”); credit de legătură („bridge financing”); datorie subordonată sau mezanină („mezzanine debt”); credit pentru fondul de rulment („working capital”). Finanţarea prin credite debutează cu faza ofertei de finanţare („tender financing”). Ea presupune că cel care ia cu imprumut fondurile necesare unei achiziţii trebuie să demonstreze propriului acţionariat capacitatea de a cumula sumele necesare ofertei.
3.1. ÎMPACHETAREA CREDITELOR CU DEPOZITELE BANCARE. Creditul poate deveni un stimulator pentru oferirea unor servicii bancare complementare. În părerea noastră, băncile au posibilitatea de a mări treptat termenele de atragere a mijloacelor băneşti libere ale populaţiei la conturi de depozit pe un termen de 10 ani şi mai mult. Însă pentru aceasta trebuie ca băncile să ofere o anumită protecţie a depunătorilor de anumite riscuri, principalele dintre care sunt riscul inflaţionist şi riscul lichidităţii.
8
Riscul inflaţionist, adică al deprecierii sumei plasate şi a dobânzilor primite poate fi gestionat prinoferirea unor condiţii speciale de calcul a ratei dobânzii la depozitele pe termen lung, astfel încât deponenţii să obşină un nivel acceptabil al ratei reale (efective) a dobânzii. În condiţiile actuale, dat fiind faptul, că unele categorii de depunători consideră mai importantă menţinerea unui ecivalent valutar al sumei în lei; lor li se pot oferi depozite cu rate ajustabile, însă la rata modificării cursului leului moldovenesc faţă de EURO, căci utilizarea EURO ca mijloc de tezaurizare de către populaţia Republicii Moldova creşte din an în an. În ce priveşte riscul lichidităţii, problema aferentă este mai complicată, căci este legată de posibilitatea, că depunătorul va avea nevoie de banii depuşi până la expirarea termenului depozitului. În acest caz apare frica, că retrăgând suma depusă înainte de termen, deponentul va pierde cel puţin o parte a dobânzilor aferente. Pentru rezolvarea acestei probleme este necesară o soluţie complexă. Dat fiind faptul, că nevoia eventuală de bani la deponent cel mai probabil va avea un caracter temporar, are sens de a împacheta noul produs – depozitul pe termen lung – cu un cont de card de credit. Dintr-o parte, depozitul pe termen lung va servi drept garanţie pentru restituirea creditelor oferite prin intermediul cardului, iar suma lui – ca plafon pentru volumul creditului. Din altă parte, pentru a face rost temporar de bani deponentul nu va fi nevoit să rupă contractul de depozit. În afară de aceasta, creditul poate fi completat cu alte servicii bancare. Spre exemplu, Republica Moldova se dezvoltă cu paşi rapizi reţelele de telefonie celulară, ceea ce acordă posibilitatea implementării tehnologiilor mobile-banking. Dacă primele patru servicii pot constitui un mijloc de aprofundare a colaborării dintre bancă şi client, apoi ultimul serviciu va permite, de asemenea, ridicarea securităţii utilizării cardurilor bancare şi, posibil, reducerea numărului de fraude şi combaterea escrocheriilor cu cardurile bancare. O altă idee de lărgire a operaţiunilor de creditare ar consta în următoarele. Pentru atragerea mijloacelor băneşti în scopul finanţării diferitor programe ipotecare, banca ipotecară ar putea emite obligaţiuni ipotecare sau obligaţiuni garantate prin acorduri (gajul) de ipotecă.
Schema de emitere este următoarea: banca investiţională emite obligaţiuni ipotecare, apoi mijloacele obţinute le foloseşte pentru creditarea ipotecară. Prin urmare, activele create în cadrul ipotecii servesc drept garanţie pentru rambursarea împrumutului. Aplicarea tehnologiei Data Mining în bănci
9
Tehnologiile Data Mining reprezintă sisteme de analiză intelectuală a datelor, care devin tot mai actuale în domeniul bancar în legătură cu influenţa următorilor factori: acumularea de către bănci a unui volum mare de informaţie, intensificarea concurenţei, mărirea numărului de cazuri de escrocherii şi nerambursare a creditelor.
3.2. POLITICI ŞI TENDINTE DE CREDITARE ALE BĂNCILOR COMERCIALE Politica de credit stabileşte obiectivele şi priorităţile activităţii creditare a băncii, mijloacele şi metodele de realizare a acestora precum şi principiile şi schema organizării procesului de creditare. Politica de credit creează baza procesului de creditare a băncii în concordanţă cu strategia şi activitatea acesteia fiind condiţia necesară în cadrul elaborării procedurilor şi standardelor ce reglementează procesul de creditare. Ea este strategia şi tactica băncii în domeniul operaţiunilor de creditare fiind stabilită de către bancă în baza legislaţiei în domeniu. Astfel politica de creditare a băncii trebuie: --
--
--
--
Să stabilească cum va fi organizat serviciul de creditare; Să stabilească diferite niveluri de delegări funcţii şi responsabilităţi; Să stabilească comitetul de creditare şi funcţiile lui; Să descrie procesul de aprobare a creditului;
Politica de credit determină direcţiile de bază ale activităţii de credit. Ele la rîndul său pot fi tratate drept o sistemă de realizare a direcţiilor adoptate ale politicii de credit. Politica de credit trebuie să releve următoarele elemente de bază: --
--
--
--
--
--
--
--
organizarea activităţii creditare; gestiunea portofoliului creditar; controlul asupra creditării; principiile de determinare a competenţelor; criteriile generale de selectare a creditelor; limitele pe direcţii separate de creditare; principiile monitoringului creditar; formarea fondului de risc.
În compartimentul aferent portofoliului de credite urmează a fi incluse limitele şi normativele ce determină mărimea acceptabilă a riscului aferentă unui client sau unui grup de clienţi ce acţionează în comun. Pe lângă toate acestea banca este în drept de a stabili limita totală a creditelor acordate persoanelor fizice, determinând această sumă în corelaţie cu capitalul propriu al băncii. 10
Compartimentul “Monitoring creditar” urmează a fi dedicat ordinei de perfectare a documentelor creditare, istoriei creditare a debitorului, determinării categoriei clientului – nivelului de risc, lucrului cu restabilirea creditelor neperformante, la care a fost sistată calcularea dobînzii, şi creditelor compromise care au fost trecute la pierderi. În compartimentul “Formarea fondului de risc” sunt determinate caracteristicile creditelor care necesită formarea rezervelor pentru acoperirea pierderilor posibile. Politica de credit se elaborează în concordanţă cu strategiile băncii şi a politicii acesteia în domeniul administrării riscurilor. Ea determină următoarele direcţii ale activităţii creditare: --
Standardele şi criteriile de care se conduc persoanele antrenate în procesul de
creditare; --
Competenţele de adoptare a deciziilor în procesul de creditare de care se conduce în
special managementul superior al băncii; --
Principiile de monitorizare a calităţii portofoliului creditar al băncii şi activitatea
auditului intern şi extern al băncii. Pentru ca o politică bancară de creditare să se dovedească şi utilă, nu doar un exerciţiu academic, ea trebuie să îndeplinească condiţii de formulare corectă şi conţinut complet. O politică de creditare poate fi apreciată ca fiind corectă dacă în elaborarea ei s-a acordat prioritate atingerii următoarelor obiective: -selecţia unor credite sigure şi cu o probabilitate maximă de rambursare; -selecţia unor plasamente fructuoase pentru fondurile de care dispune banca; -încurajarea extinderii creditelor care corespund nevoilor pieţelor pe care operează banca. Strategia şi politica de creditare. Principalul obiectiv al băncii este de a maximiza veniturile
obţinute pentru acţionarii săi în condiţiile păstrării unor nivele acceptabile ale parametrilor de risc. Aceşti parametri trebuie să fie determinaţi de Consiliul de Administraţie ( sau Comitetul de Credite), dar trebuie gestionaţi de Comitetul de Credit şi de Comitetul de gestiune al activelor şi pasivelor băncii.
Strategia şi politicile de creditare sunt parte integrantă a planului de afaceri al băncii. Planul de afaceri propune un cadru pentru : -
analiza tendinţelor actuale ale pieţei şi a competitorilor;
-
analiza poziţiei pe piaţă a băncii şi performanţa operaţională;
-
stabilirea obiectivelor pentru îmbunătăţirea performanţelor şi a profitului;
-
panificarea utilizării resurselor pentru a exploata oportunităţile şi a maximiza profitul.
11
O politică de creditare formulată cu grijă şi bine administrată conduce la: înţelegerea clară, la toate nivelele organizatorice, a obiectivelor şi parametrilor activităţii de creditare; posibilitatea menţinerii unor standarde de credite corespunzătoare; evitarea riscurilor excesive pentru bancă; evaluarea corespunzătoare a oportunităţii afacerilor. Scopul activităţii de creditare este de a utiliza fondurile băncii în active performante, prin asigurarea de produse şi servicii de calitate clienţilor, pentru toate solicitările de credite care îndeplinesc standardele acceptate prin Normele de Creditare ale băncilor şi care asigură menţinerea profitabilităţii băncilor. Politica de creditare a băncilor din Republica Moldova stabileşte: --
--
--
--
--
principiile generale pe baza cărora este concepută aceasta; limitele maxime de expunere sectorială şi pe client; politica de preţuri, respectiv costul creditului; principiile de aprobare a creditelor şi de delegare a competenţelor; principiile de evaluare a creditelor, de analiză a capacităţii de rambursare, de garantare a
creditelor, precum şi proceduri de urmărire a creditelor; --
principiile de revizuire şi clasificare a creditelor, precum şi determinarea necesarului de
provizioane specifice de risc. Politica băncilor susţine o atitudine de promovare a creditului către clienţii consideraţi a avea capacitatea reală de rambursare şi de îndeplinire a obligaţiilor la termen. Principalele obiective strategice vizează: - continuarea politicii prudenţiale conservatoare prin orientarea activităţii de creditare către sectoare viabile ale economiei; - restructurarea portofoliului de clienţi şi consolidarea poziţiei băncii pe piaţa bancară în strânsă corelare cu condiţiile concrete de restructurare a sectoarelor economice; - elaborarea unor criterii selective privind atragerea de noi clienţi corporativi având în vedere performanţele financiare, perspectivele de dezvoltare, viabilitatea sectorului în care activează; - creşterea implicării băncii în dezvoltarea sectorului privat, precum şi susţinerea agenţilor economici cu activitate de export prin crearea de produse noi care să satisfacă cerinţele acestora şi respectiv atragerea clienţilor către banca comercială; - diminuarea gradului de risc al portofoliului de credite; - creşterea gradului de lichiditate al portofoliului de credite. Activitatea de creditare are la bază prudenţa bancară, ca un criteriu fundamental de politică bancară ce caracterizează întreaga activitate. Fiecare decizie de acordare a unui credit trebuie să se
12
bazeze pe o analiză detaliată a propunerii, luând în considerare atât aspectele financiare cît şi cele nefinanciare, şi aplicând principiile creditării în mod sistematic. Principiile reglementează întregul proces de creditare şi anume: primirea şi analiza cererilor de credit, procesul de analiză al creditului, întocmirea şi păstrarea dosarelor de credit, precum şi controlul şi urmărirea creditelor. Normele de creditare elaborate într-o formă clară şi flexibilă, conţin procedurile specifice de aplicare a principiilor statuate în politica de creditare, având ca scop aplicarea unitară a regulilor de creditare în întreaga reţea de unităţi teritoriale ale băncii. Ele definesc principiile de analiză diferenţiate în funcţie de natura clienţilor şi a categoriilor de credite punând accent deosebit pe latura preventivă privind riscul în creditare. Crearea cadrului de aplicare a politicilor de creditare. Cu scopul de a pune în aplicare strategia şi politicile de creditare, Comitetul de Credite determină funcţiile pe care trebuie să le îndeplinească departamentele de credite.
CONCLUZII În baza unui studiu al activităţii sistemului bancar însă nu este greu de observat că, condus de tendinţa apriga de majorare a veniturilor, acesta nu întotdeauna a ales cele mai eficiente căi de atingere a scopurilor sale astfel, nu întotdeauna băncile autohtone s-au dovedit a fi receptive la tendinţele pieţei pentru a evita ulterioarele eşecuri, o dovadă perfectă a cuvintelor de mai sus fiind chiar BC“Investprivatbank”SA (bancă declarată falită în 2009). Departamentul ce elaborează politica de credit a băncii urmează să efectueze sistematizat analize şi prognoze atât a situaţiei financiare din interiorul băncii cît şi a situaţiei economiei naţionale în ansamblu dar şi a economiei pe plan mondial, deoarece anume de capacitatea de sesizare rapidă a tendinţelor pieţei depind şi strategiile băncii care se relevă în politica de credit şi care determină acţiunile băncii în activitatea sa de zi cu zi, bine determinate, elaborate şi aplicate în practică acestea permit băncii evitarea deficienţelor şi minimizarea efectelor negative cauzate de anumite situaţii create atât pe plan intern şi naţional cît şi internaţional. Astfel, prin intermediul unei perfecţionări continue şi adaptări sistematizate la tendinţele pieţei politica de credit se va transforma într-un pilon sigur al profitabilităţii şi calităţii portofoliului de credite şi eficientizării activităţii de creditare a băncii care ulterior va determina constituirea unor indicatori financiari stabili şi generarea unor venituri cu ritmuri constante de creştere. Creşterea volumului de creditare este evidentă şi constantă, momentul care demonstrează că sistemul bancar continuă să-şi mărească treptat influenţa asupra dezvoltării sectorului real al economiei. Cu toate că, 13
creşterea volumului de creditare este un indicator pozitiv care demonstrează dorinţa clienţilor de a împrumuta bani de la bancă şi este un factor important, care prezintă sursa de venit pentru bănci, în situaţii în care are loc un „boom” creditor, sistemul financiar poate deveni slab şi neperformant. Condiţiile economice actuale de dezvoltare a instituţiilor financiare impun existenţa unor politici şi strategii
bine organizate şi determinate prin aplicarea tehnicilor specifice şi
instrumentelor manageriale caracteristice economiei autohtone în situaţia crizei financiare mondiale. Sensibilitatea portofoliului de credit la tendinţele economiei actuale pune în faţa instituţiilor bancare problema elaborării unor strategii eficiente ce vor permite ulterior îmbunătăţirea sau menţinerea calităţii portofoliului de credite.
BIBLIOGRAFIE 1. Rapoarte anuale, trimestriale// www.bnm.md 2. Indicatorii sistemului bancar // www.logos.press.md 3. Rapoarte anuale// www.maib.md 4. Regulamentul nr.3/09 cu privire la expunerile "mari".//Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.70/31 din 14.12.1995. 5. Regulamentul 1/09 privind tranzacţiile cu persoane afiliate băncii.// Monitorul Oficial al Republicii Moldova 27-28, art. 102 din 19.02.2010. 6. Regulamentul nr. 149 cu privire la clasificarea activelor şi angajamentelor condiţionale şi formarea reducerilor pentru pierderi la active şi provizioanelor pentru pierderi la angajamente condiţionale.// Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, -152/560. 7. Regulamentul cu privire la creditele expirate.// Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.8789 din 24.09.1998. 8. Regulamentul nr.153 cu privire la activitatea de creditare a băncilor ce operează în Republica Moldova//Monitorul Oficial nr. 8 din 30.01.1998. 9. Politica de creditare a BC ”Moldova-Agroindbank” SA. aprobată la şedinţa Consiliului de administraţie din 22.12.2009 10. Basno C. Monedă şi Credit. Bucureşti: Editura Economică, 1991. 178p. −
−
11. Basno C., Dardac N. Management Bancar. Bucureşti: Editura Economică, 2002. 271p. −
−
14
12. Berea, Aurel Octavian; Stoica, Emilia Cornelia. Creditul bancar: coordonate actuale si perspective, Bucuresti: Ed. Expert, 2003. – 362 p. 13. Cociug V.Cinic L. Management bancar. Culegere de probleme.-Chişinău: Editura ASEM, 2008. - 137p. 14. Cociug V. Cinic L. Gestiunea riscurilor bancare.- Chişinău: Editura ASEM, 2008.- 215p.
Anexa 1.
LIMITE PRIVIND ACTIVITATEA DE CREDITARE A BINCILOR COMERCIALE DIN REPUBLICA MOLDOVA
Denumirea actului
Responsabilităţi primare
legislativ Creditele acordate unui debitor, datoriile căruia depăşesc de 8 ori capitalul propriu (în cazul în care nu există alte probleme Regulamentul cu privire potenţiale sau reale, legate de starea financiară a acestuia sau de creditului) se clasifică nu mai sus ca supravegheat. la clasificarea creditelor şi asigurarea Dobânzile aferente la credite nu se supun clasificării şi pentru formarea reducerilor acestea nu se rezervă mijloace în contul reduceri pentru pierderi pentru pierderi la credite la credite (fondul de risc).
(fondul de risc)
Legea Republicii Moldova cu privire la gaj
Plata pentru înregistrarea gajului şi pentru furnizarea informaţiei, eliberarea extrasului din Registrul gajului sau a oricărei alte informaţii privind înregistrarea, se percepe taxa de stat stabilită prin Legea taxei de stat. Pentru înregistrarea gajului, se percepe, de asemenea, plata stabilită prin Legea cu privire la metodologia calculării plăţii pentru servicii notariale." "Taxa de stat pentru îndeplinirea actelor notariale se varsă de solicitant sau de persoana care desfăşoară activitate notarială la bugetul de stat. Persoana care desfăşoară activitate notarială varsă taxa de stat cel tîrziu în ziua lucrătoare următoare celei în care a fost îndeplinit actul notarial."
15
Regulamentul BNM cu privire la creditele mari
Regulamentul BNM privind încheierea acordurilor cu persoanele afiliate băncilor comerciale, inclusiv
limitarea acordării creditelor mari: • datoria creditului mare acordat unei persoane sau unui grup de persoane nu trebuie să depăşească 25% din capitalul normativ total al băncii; • suma datoriilor nete la creditele acordate la zece persoane, inclusiv la grupurile persoanelor în interconexiune, care au cele mai mari datorii nu trebuie sa depăşească 50% din portofoliul total al creditelor băncii; • datoria totală la creditele mari a băncii nu trebuie să depăşească de 5 ori capitalul normativ al băncii. limitarea acordării creditelor persoanelor afiliate: • datoria creditului acordat unei persoane afiliate sau grup de persoane afiliate ce acţionează în comun nu trebuie să depăşească 250 mii lei; • datoria totală a creditelor acordate persoanelor afiliate băncii nu trebuie să depăşească capitalul de gradul I;
eliberarea creditelor
Regulamentul BNM cu privire la acordarea creditelor de către bănci funcţionarilor săi.
Legea cu privire la
limitarea acordării creditelor funcţ ionarilor bancari: • suma pentru acordarea creditelor curente unei persoane (funcţionar al băncii) nu trebuie să depăşească 10 salarii de funcţie a persoanei respective; • suma pentru acordarea creditelor imobiliare unei persoane (funcţionar al băncii), nu trebuie să depăşească 100 salarii de funcţie a persoanei respective; • datoria totală a creditelor acordate funcţionarilor bancari nu trebuie să depăşească 10% din capitalul normativ total.
limitarea ratelor de plătit în cazul unui credit ipotecar, la cel mult 35% din veniturile nete ale solicitantului şi ale familiei sale (faţă de limita de 50% existentă anterior, conform legii).
creditul ipotecar Regulamentul cu privire la dirijarea riscului ratei
Băncile ale căror active depăşesc 50 milioane lei trebuie să formeze un comitet de dirijare a activelor şi pasivelor. Acest comitet, în componenţa căruia vor intra membri
16
dobanzii
ai organului executiv şi conduc ători ai subdiviziunilor de sine stătătoare, va elabora şi va prezenta spre aprobare consiliului b ăncii proiectul politicii cu privire la dirijarea riscului ratei dobânzii, care va include dirijarea combinată a riscului ratei dobânzii, riscului lichidităţii, riscului scadenţei, măsuri privind respectarea de către bancă a prevederilor actelor normative de domeniu şi controlul realizării politicii în cauză;
Sursa: regilamentele BNM//www.bnm.md.
Anexa 2. CHESTIONAR - MODEL Chestionarul dat se va îndeplini de către colaboratorul responsabil de credite din filiala BC ”Moldova-Agroindbank” SA Este preferabilă obţinerea unor răspunsuri afirmative la majoritatea întrebărilor indicate mai jos. În cazul apariţiei unor neclarităţi sau obţinerii de răspunsuri negative la unele din întrebări, este necesară obţinerea de inform suplimentare pentru detalierea şi clarificarea momentelor obscure. Argumentarea informaţiilor preliminare privind solicitarea de credit: 1. Este oare întemeiată solicitarea de credit a clientului? 2. Este oare logic scopul pentru care este solicitat creditul? 3. Este oare întemeiată şi argumentată suma creditului solicitat?
4. 5.
Este oare întemeiat termenul pentru care este solicitat creditul? Este oare întemeiată modalitatea solicitată de acordare a creditului?
6.
Posedă oare solicitantul la momentul discuţiei date referitor la afacerea desfăşurată fără a consulta alte persoane sau materiale accesorii? 7. Posedă oare solicitantul informaţii concrete privind distribuirea şi asimilarea sumei creditului? 8. Este oare conştientizată de către solicitant sursa achitării creditului la scadenţă?
9.
Este delimitată sursa achitării lunare a dobînzilor aferente creditului? 10. Poate oare banca fi sigură de faptul că solicitantul nu va utiliza creditul pentru acoperirea breşelor financiare? 11. Poate oare banca avea încredere în intenţiile solicitantului de a rambursa creditul şi de a achita plăţile aferente acestuia? 12. Există oare o sursă secundară bine determinată de rambursare a creditului şi achitare a plăţilor aferente acestuia? 13. Are oare solicitantul posibilităţi suplimentare de a achita datoriile în afara sursei primare şi celei secundare? 14. A conştientizat oare solicitantul setul de probleme cu care se va confrunta în viitor la realizarea obiectivelor fixate? 15. A conştientizat oare solicitantul setul de riscuri la care este expusă activitatea lui de bază? 16. A conştientizat oare solicitantul posibilităţile de achitare a datoriilor potenţiale faţă de bancă în cazul în care activitatea lui va fi influenţată esenţial de riscurile existente? 17. Este oare redusă probabilitatea achitării creditului din contul realizării de către bancă a averii remise în gaj? Proprietarii, conducerea şi personalul companiei solicitante: 18. Are oare conducerea firmei experienţă suficientă pentru a conduce? 19. Au oare persoanele cu funcţii de conducere experienţă suficientă de activitate în domeniul dat? 20. Este oare banca asigurată de faptul că directorul sau fondatorii solicitantului, care sunt persoane cu influenţă personală în zonă, ar putea anula posibilitatea de recuperare în viitor a creditul acordat? 21. Există oare un număr suficient de personal calificat pentru realizarea operaţiunilor necesare desfăşurării procesului de producţie al clientului? 22. Sunt oare eficiente planurile financiare, bugetul şi sistemul de control ale solicitantului de credit? 23. Există oare în cadrul conducerii solicitantului de credit un sistem de succesiune bine stabilit? 24. În cadrul firmei solicitante de credit lipsesc oare conflicte între proprietari şi conducere care pot avea repercusiuni serioase asupra afacerii date? 25. Este oare familiarizată banca cu deciziile luate de conducerea companiei solicitante de credit? 26. Corespund oare datele deţinute de către bancă cu cele prezentate de solicitantul de credit?
17
27. Este oare satisfăcătoare relaţia dintre conducerea companiei solicitante de credit şi personalul angajat? 28. Este oare satisfăcător nivelul existent de remunerare a muncii personalului angajat? Baza contractuală a creditului solicitat: 29. A prezentat oare debitorul potenţial întreg pachetul de documente solicitat de bancă? 30. Sunt oare documentele prezentate întocmite în conformitate cu cerinţele băncii? 31. Corespund oare semnăturile de pe documente cu specimenele de semnături autentificate notarial? 32. A prezentat oare solicitantul documentele necesare în mod operativ? Situaţia financiară a companiei solicitante: 33. Realizează oare la timp solicitantul de credit situaţiile sale financiare? 34. Corespund oare documentele financiare realităţii existente? 35. Este oare acceptabilă pentru bancă situaţia reală privind activele, valoarea lor şi gradul de acoperire cu acestea a angajamentelor existente? 36. Este oare solicitantul de credit proprietar al tuturor stocurilor existente? 37. Este oare capitalul de lucru al solicitantului de credit suficient pentru realizarea afacerii planificate? 38. Dacă există datorii debitoriale, sunt oare ele însoţite de o bază contractuală corespunzătoare şi de măsuri concrete de recuperare? 39. Dacă există datorii creditoriale, sunt ele însoţite de o bază contractuală corespunzătoare şi de masuri concrete de achitare? 40. Este oare asigurat solicitantul de pericolul apariţiei GAP-urilor de timp între recuperarea creanţelor şi achitarea datoriilor? 41. Lipsesc oare obligaţiuni asumate de solicitantul de credit în afara bilanţului? Tendinţe în evoluţia companiei solicitante: 42. Este oare istoria şi evoluţia situaţiei financiare a solicitantului de credit satisfăcătoare pentru bancă? 43. Are oare solicitantul de credit în dezvoltarea sa tedinţe pozitive care se pot dezvolta în viitor? 44. Va evolua oare situaţia financiară a solicitantului după obţinerea creditului în direcţie pozitivă? 45. Sunt oare cunoscute de către bancă problemele de bază cu care se confruntă solicitantul de credit în activitatea sa? 46. Ştie oare solicitantul care sunt sursele sale de venituri? 47. Ştie oare solicitantul care sunt principalele sume la capitolul cheltuieli? 48. Sunt oare suficiente veniturile solicitantului pentru acoperirea cheltuielilor cu dobînda şi a riscurilor (de curs valutar, de tranzacţionare necalitativă, de producere a calamităţilor ş.a.)? 49. Dispune solicitantul creditului de mijloace pentru acoperirea datoriilor în cazul unui exces de perderi? 50. Există oare o concentrare a vînzărilor firmei solicitante pe clienţi, ramură de activitate şi tări? 51. Sunt oare cunoscuţi de către solicitantul de credit principalii concurenţi existenţi pe piaţă? 52. Este oare favorabilă poziţia solicitantului de credit în raport cu concurenţii săi? 53. Este oare important segmentul de piaţă ocupat de către solicitantul de credit? 54. Este oare segmentul de piaţă ocupat de solicitant în creştere? 55. Produsele solicitantului sunt oare avansate şi adecvate cerinţelor consumatorilor? 56. Are oare solicitantul de credit cel puţin 3 surse de aprovizionare pentru fiecare materie primă de bază? 57. Este oare favorabilă politica de preţuri promovată de solicitantul de credit? 58. Sunt oare preţurile solicitantului de credit mai reduse decît cele ale concurenţilor? 59. Creşterea costurilor directe de producţie şi, implicit, a preţurilor pot oare fi uşor suportate de solicitantul de credit? 60. Sunt oare capacităţile de producţie neutilizate de către solicitantul de credit nesemnificative? 61. Are oare solicitantul de credit un plan de afaceri întocmit şi o strategie de dezvoltare bine determinată? Garanţiile creditului solicitat: 62. Lipseşte oare o finanţare de către clientul solicitant de credit a investiţiilor pe termen lung din contul împrumuturilor pe termen scurt? 63. Este oare suficientă suma averii propuse în gaj pentru acoperirea creditului solicitat şi a dobînzilor aferente acestuia? 64. Sunt oare prezentate în bancă documentele ce confirmă dreptul de proprietate a solicitantului asupra averii propuse în gaj? 65. Sunt oare asigurate bunurile propuse în gaj de toate situaţiile care pot duce la deterioarea acestora? 66. Sunt oare bunurile propuse în gaj asigurate în folosul băncii? 67. Va putea oare banca să realizeze cu uşurinţă bunurile propuse în gaj la preţurile indicate de solicitant? 68. Există oare la moment o piaţă de desfacere şi cumpărători potenţiali la bunurile propuse în gaj? 69. Este oare asigurată banca că solicitantul nu are intenţia să realizeze averea propusă în gaj contra sumei creditului? 70. Este oare asigurată banca de necesitatea solicitării de garanţii suplimentare? Relaţia solicitantului de credit cu BC ”Moldova-Agroindbank” SA şi alte bănci:
71.
Dacă solicitantul a mai beneficiat de credite la BC ”Moldova-Agroindbank” SA., şi-a onorat acesta în termen şi în sumă deplină obligaţiunile asumate? 72. Dacă solicitantul a beneficiat de credite la alte bănci, şi-a onorat acesta în termen şi în sumă deplină obligaţiunile asumate? 73. Lipsesc oare datorii ale solicitantului faţă de BC ”Moldova-Agroindbank” SA la creditele acordate? 74. Lipsesc oare datorii ale solicitantului faţă de alte bănci la creditele acordate? Riscurile potenţiale ale afacerii: 75. Conştientizează oare solicitantul întregul set de riscuri la care poate fi expusă afacerea dată? 76. Sunt oare seturile de riscuri depistate acceptabile pentru bancă? 77. Este oare pozitiv rezultatul confruntării situaţiei financiare actuale cu prognoza ei pe viitor?
18
78. Există oare în cadrul companiei solicitante de credit raporturi ale auditului calificat pentru ultimii 3 ani? 79. Este oare compania solicitantă de credit în afara oricăror restricţii de ordin financiar? Concluzii generalizatoare: 80. Este oare solicitantul de credit un client care se încadrează în strategia de creditare a băncii? 81. Se include oare creditul solicitat în categoria creditelor "mari" sau "afiliate" pentru bancă? 82. Corespunde oare creditul solicitat politicii creditare a băncii? 83. Corespunde oare creditul solicitat prevederilor legislaţiei în vigoare, actelor normative ale Băncii Naţionale a Moldovei şi BC ”Moldova-Agroindbank” SA? 84. Poate oare banca satisface condiţiile solicitate de client? 85. Prin acordarea acestui credit va putea banca obţine profit? 86. Va fi oare posibilă acordarea creditului solicitat în conformitate cu politica creditară a băncii şi legislaţia în vigoare?
Sursa: Politica de creditare a BC ”Moldova-Agroindbank” SA. aprobată la şedinţa Consiliului de administraţie din 22.12.2009//www.maib.md.
Anexa 3.
LISTA DOCUMENTELOR PREZENTATE LA SOLICITAREA CREDITULUI ÎN CADRUL BC ”Moldova-Agroindbank” SA. DE CĂTRE O PERSOANĂ JURIDICĂ Nr. d/o 1. 2. 3. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 1. 2.
Denumirea documentelor
Data Data primirii în restit. de bancă bancă
I.Informaţii generale Cererea de solicitare a creditului Copia buletinelor de identitate sau a paşapoartelor persoanelor responsabile (conducatorului, contabilului-şef) Procesul-verbal cu decizia de solicitare a creditului, depunerea în gaj a averii şi acordarea dreptului la semnătură II.Caracteristica organizatorico-juridică Certificatul de înregistrare a intreprinderii Statutul şi alte documente de constituire, precum şi toate modificările la ele Procesul-verbal sau ordinul de numire în funcţie a directorului Procura pentru reprezentanţii împuterniciţi ai întreprinderii sau fondatori, autentificată la notar Procesul-verbal privind acordul de solicitare a creditului şi depunerea în gaj a averii Extrasul din Registrul Comercial (cu indicarea fondatorilor şi conducătorului) la data depunerii cererii în bancă Certificatele care confirmă înlesniri Licentele de activitate Certificatul de la Inspectoratul Fiscal de Stat cu privire la deschiderea contului de împrumut Certificatul privind atribuirea codului fiscal III.Caracteristica economico-financiară Dările de seamă privind activitatea economica şi starea financiară: pe anul curent (trimestriale), pe ultimiii trei ani (anuale) cu ştampila Departamentului Statistică În cazul existenţei conturilor în alte bănci: Scrisoarea de la bancă despre existenţa sau lipsa creditelor (cu indicarea sumei, soldului, termenului, ratei dobînzii, garanţiei) şi datoriilor pe credite şi dobînzi; Extrasul privind rotaţiile în contul de împrumut; Copiile contractelor de credit şi de gaj pe creditele curente în alte bănci Informaţia despre creditele precedente şi curente (locul primirii, suma,data acordării,data rambursării, rata dobînzii) Referitor la creditele precedente în cadrul BCA "Banca de Economii" - informaţia despre istoria -
-
3. 4.
19
5. 6.
rambursărilor Descifrarea datoriei de debitor şi creditor (denumirea, suma, data apariţiei, data stingerii) În cazul cînd firma-solicitant are în posesie acţiunile altor firme: certificatul de posesie; lista posesorilor cu menţionarea cotelor-părţi; dinamica cotării acţiunilor la Bursa de Valori Informaţia privind mijloacele fixe (formele 10 şi 11, contractele de cumpărare, dare în expluatare, altă documentaţie tehnică) Contractele privind obligaţiunile de arendă Concluzia auditorului calificat (în cazul societăţii pe acţiuni cu peste 300 de acţionari) IV.Caracteristica activitatii planificate Contractele cu furnizorii de materie primă,mărfuri,servicii Contractele cu furnizorii potenţiali de instalaţii,utilaje,care urmează a fi procurate din contul creditului solicitat Contractele cu beneficiarii viitoarei producţii Contractele de parteneriat, inclusiv cu investitorii care stau la baza viitoarei activităţi (dacă activitatea prevede cooperarea) Business-planul activităţii întreprinderii pentru perioada 1-5 ani, inclusiv proiectele financiare şi argumentarea tehnico-economică a proiectului sau afacerii comerciale Documentele privind cheltuielile de deviz şi proiect, în cazul cînd scopul proiectului este construcţia, reconstrucţia, reparaţia capitală (pentru persoanele fizice) Detaliile tehnice ale producţiei, proiecte de reclamă, mostre, fotografii etc. -
7. 8. 9. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.
Informaţii privind asigurarea creditului
1. 2. 3.
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. a.
I.SURSA PRIMARĂ DE RAMBURSARE Fluxul de numerar prognozat Planul de venituri şi cheltuieli Informaţia privind rulajul pe conturile curente (în lei şi valută) II.SURSĂ SECUNDARA DE RAMBURSARE 1.Pentru bunurile circulante Lista bunurilor propuse în gaj, cu indicarea unităţii de măsură, cantităţii şi preţului unei unităţi, conform valorii contabile, semnate de conducatorul şi contabilul-şef al solicitantului Documentele ce confirma achitarea totala fata de furnizori a marfii propuse in gaj Acordul tuturor proprietarilor de a remite bunurile in gaj Documentele ce confirma dreptul de proprietate al solicitantului asupra bunurilor propuse in gaj Acordul Departamentului Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat, în cazul cînd statul deţine o cotă în fondul statutar al întreprinderii Declaraţia vamală pentru produsele importate Paşapoartele tehnice pentru utilaj Certificatele de conformitate ale Sistemului National de Certificare al Republicii Moldova, certificatele igienice de la Centrul Naţional Ştiintifico-Practic de Igienă şi Epidemiologie, certif. de calitate de la producător, certif. de provenienţă Certificatele de depozitare, în cazul bunurilor circulante depozitate, iar dacă depozitul este arendat – şi certificatul care atestă lipsa datoriilor pentru arendă 2.Pentru bunurile imobiliare Hotărîrea autorităţilor locale pentru construcţia imobilului Procesul-verbal de repartizare a sectorului de pămînt pentru construcţie, eliberat de Primărie Procesul-verbal de recepţie finală a obiectului în expluatare şi Hotărîrea corespunzătoare a Primăriei Dosarul cadastral, eliberat de Organul Cadastral Teritorial Extrasul din Registrul bunurilor imobile, eliberat de Organul Cadastral Teritorial Certificatul cu privire la valoarea bunului imobil, eliberat de Organul Cadastral Teritorial Decizia Primariei cu privire la privatizarea terenului aferent Titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, eliberat de Primărie Confirmarea dreptului de proprietate asupra terenurilor pe care sunt amplasate obiectele gajate Actele de vînzare cumpărare a imobilului şi terenului aferent Fotografii ale imobilului, planul lui şi descrierea succintă Pentru apartamentele privatizate şi casele de locuit, cu excepţia caselor de locuit ale persoanelor, activitatea de bază a cărora este agricultura, cazurilor cînd creditul este acordat pentru construcţia casei de locuit şi în cazurile prezenţei copiilor minori Acordul scris al tuturor membrilor familiei privind gajarea apartamentului sau casei, legalizat de
20
b. c. d. e. f. 1. 2. 3. 1. 2. 3.
notar Certificatul eliberat de către Organul de Tutelă şi Curatelă privind consimţămîntul de a gaja apartamentul unde au viză de reşedinţă sau locuiesc minori (de la secţia de protecţie a familiei şi copilului de pe lîngă Pretură) Cartea de imobil a locuinţei privatizate, care trebuie să se păstreze la Bancă Certificatul eliberat de către Departamentul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat pe lîngă Ministerul Economiei şi Reformelor al Republicii Moldova (lista participanţilor la privatizare) Documentele, în baza cărora persoana juridică sau fizică a devenit proprietar al imobilului (contractele de vînzare-cumpărare, contractele de privatizare, contractele de donaţie etc). Fotografiile bunurilor propuse în gaj, semnate de către reprezentantul solicitantului de credit 3.Pentru mijloacele de transport Certificatele de înmatriculare a mijloacelor de transport Confirmarea Direcţiei înmatriculare a transportului pe lîngă Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la faptul că transportul propus în gaj nu este deja gajat, nu se află sub sechestru sau în litigiu Interdicţia notarului vizată de Direcţia sus-menţionată 4.În cazul cînd debit. Gajist este o terţă persoană (juridică) Scrisoarea solicitantului de credit către terţa persoană cu rugămintea de a depune în gaj obiectul proprietatea terţei pers. Toate documentele juridice şi financiare prevăzute în listă Procesul-verbal al organului competent privind acceptarea depunerii în gaj a averii şi împuternicirea cu dreptul la semnăt.
Sursa: Politica de creditare a BC ”Moldova-Agroindbank” SA. aprobată la şedinţa Consiliului de administraţie din 22.12.2009//www.maib.md.
Anexa 4.
LISTA DOCUMENTELOR PREZENTATE LA SOLICITAREA CREDITULUI ÎN CADRUL BC ”Moldova-Agroindbank” SA. DE CĂTRE O PERSOANĂ FIZICĂ Nr. d/o
1. 2. 1. 2. 3. 4.
Denumirea documentelor
Data Data primirii în restit. de bancă banca,
I. Informaţii generale Cererea de solicitare a creditului Copia buletinului de identitate sau a paşaportului II. Caracteristica economico-financiară Declaraţiile despre venituri pentru ultimii 2 ani Certificatul despre salariul mediu lunar în decursul ultimelor 12 luni Informaţia despre creditele precedente şi curente (locul primirii, suma,data acordării,data rambursării, rata dobînzii) Referitor la creditele precedente în cadrul BCA "Banca de Economii" - informaţia despre istoria rambursărilor
Informaţii privind asigurarea creditului
3.
1.
I. SURSA PRIMARĂ DE RAMBURSARE Informaţia privind depozitele în lei sau valută II. SURSĂ SECUNDARA DE RAMBURSARE 1. Pentru bunurile circulante Lista bunurilor propuse în gaj, cu indicarea unităţii de măsură, cantităţii şi preţului unei unităţi
21
2. 3. 4. 5. 6. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. a. b. c. d. e. f. 1. 2. 3. 1. 2. 3.
Documentele ce confirma achitarea totala a mărfii Documentele ce confirma dreptul de proprietate al solicitantului asupra bunurilor propuse in gaj Declaraţia vamală pentru produsele importate Paşapoartele tehnice pentru utilaj Certificatele de depozitare, în cazul bunurilor circulante depozitate, iar dacă depozitul este arendat – şi certificatul care atestă lipsa datoriilor pentru arendă 2. Pentru bunurile imobiliare Hotărîrea autorităţilor locale pentru construcţia imobilului Procesul-verbal de repartizare a sectorului de pămînt pentru construcţie, eliberat de Primărie Procesul-verbal de recepţie finală a obiectului în expluatare şi Hotărîrea corespunzătoare a Primăriei Dosarul cadastral, eliberat de Organul Cadastral Teritorial Extrasul din Registrul bunurilor imobile, eliberat de Organul Cadastral Teritorial Certificatul cu privire la valoarea bunului imobil, eliberat de Organul Cadastral Teritorial Decizia Primariei cu privire la privatizarea terenului aferent Titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, eliberat de Primărie Confirmarea dreptului de proprietate asupra terenurilor pe care sunt amplasate obiectele gajate Actele de vînzare cumpărare a imobilului şi terenului aferent Fotografii ale imobilului, planul lui şi descrierea succintă Pentru apartamentele privatizate şi casele de locuit, cu excepţia caselor de locuit ale persoanelor, activitatea de bază a cărora este agricultura, cazurilor cînd creditul este acordat pentru construcţia casei de locuit şi în cazurile prezenţei copiilor minori Acordul scris al tuturor membrilor familiei privind gajarea apartamentului sau casei, legalizat de notar Certificatul eliberat de către Organul de Tutelă şi Curatelă privind consimţămîntul de a gaja apartamentul unde au viză de reşedinţă sau locuiesc minori (de la secţia de protecţie a familiei şi copilului de pe lîngă Pretură) Cartea de imobil a locuinţei privatizate, care trebuie să se păstreze la Bancă Certificatul eliberat de către Departamentul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat pe lîngă Ministerul Economiei şi Reformelor al Republicii Moldova (lista participanţilor la privatizare) Documentele, în baza cărora persoana juridică sau fizică a devenit proprietar al imobilului (contractele de vînzare-cumpărare, contractele de privatizare, contractele de donaţie etc). Fotografiile bunurilor propuse în gaj, semnate de către solicitantul de credit 3. Pentru mijloacele de transport Certificatele de înmatriculare a mijloacelor de transport Confirmarea Direcţiei înmatriculare a transportului pe lîngă Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la faptul că transportul propus în gaj nu este deja gajat, nu se află sub sechestru sau în litigiu Interdicţia notarului vizată de Direcţia sus-menţionată 4. În cazul cînd debit. Gajist este o terţă persoană (juridică) Scrisoarea solicitantului de credit către terţa persoană cu rugămintea de a depune în gaj obiectul-proprietatea terţei pers. Toate documentele juridice şi financiare prevăzute în listă Procesul-verbal al organului competent privind acceptarea depunerii în gaj a averii şi împuternicirea cu dreptul la semnăt.
Sursa: Politica de creditare a BC ”Moldova-Agroindbank” SA. aprobată la şedinţa Consiliului de administraţie din 22.12.2009//www.maib.md.
22
Anexa 5. LIMITELE ACCEPTATE DE CĂTRE BC ”Moldova-Agroindbank” SA. LA COEFICIENŢII UTILIZAŢI LA EVALUAREA RISCULUI Coeficienţii de lichiditate: •
lichiditatea de gradul I = active cu lichiditate de gradul I / datorii pe termen scurt;
>=
lichiditatea de gradul II = active cu lichiditate de gradul I şi II / datorii pe termen scurt;
>=
lichiditatea de gadul III = active cu lichiditate de gradul I, II şi III / datorii pe termen scurt;
>=
0,1 •
0,3 •
0,8 unde: -
active cu lichiditate de gradul I sunt mijloacele băneşti şi investiţiile pe termen scurt în HVS;
-
active cu lichiditate de gradul II - mijloace băneşti + investiţii în HVS + 30 % din creanţe + 70 % din stocuri;
-
active cu lichiditate de gradul III - mijloace băneşti + investiţii în HVS + total creanţe + total stocuri;
Coeficienţii de solvabilitate: •
solvabilitatea de gradul I = 70 % din active curente / datorii totale;
>=
0,7 •
solvabilitatea de gradul II = (70 % din active curente + 50 % active pe termen lung) / datorii totale; > = 1
Coeficienţii gradului de îndatorare: •
gradul de îndatorare I = datorii totale / total bilanţ;
<=
gradul de îndatorare II = datorii pe termen scurt / total bilanţ;
<=
0,7 •
0,7
23
Coeficienţii stabilităţii financiare: •
coeficientul de imobilizare = active pe termen lung / total active;
<=
coeficientul de manevrare = (capital propriu - active pe termen lung) / capital propriu;
>=
coeficientul de reevaluare = suma reevaluării / capital propriu;
<=
0,5 •
0 •
0,3 Coeficienţii de rentabilitate: •
rentabilitatea beneficiului global = profit brut / vînzări nete;
>=
rentabilitatea de la activitatea operaţională = profit de la activ. oper. / vînzări nete;
> =
rentabilitatea beneficiului net = profit net / vînzări nete;
>=
rentabilitatea activelor totale =profit net / active totale ;
>=
15 •
8 •
5 •
5
Coeficienţii activităţii de afaceri: < = 90
•
viteza de rotaţie a stocurilor totale = nr. de zile în perioadă * stocuri totale / vînzări nete;
•
viteza de rotaţie a datoriilor debitoriale = nr. de zile în perioadă * dat.debit. / vînz. nete;
<=
viteza de rotaţie a datoriilor creditoriale = nr. de zile în perioadă * dat.cred. / vînz. nete;
<=
ciclul de producţie = vit.de rot. a d.debit. + vit.de rot. a stoc. - vit.de rot. a dat. credit.;
<=
60 •
60 •
90 Coeficienţii istoriei creditare: •
ponderea pasivelor cu dobîndă în total pasive = pasive cu dobîndă / total pasive;
<=
capacitatea de acoperire a dobînzilor = profitul brut / cheltuieli cu dobînda;
>=
capacitatea de acoperire a dat financiare = profitul brut / datorii financiare;
>=
0,5 •
1 •
1 •
•
ponderea chelt. cu dobînda în cifra de afaceri = chelt. cu dobînda / vînzări nete;
<=5%
coeficientul de istorie creditară pozitivă, unde
>=
0 se conferă cîte un punct în cazul achitării în termen a creditelor primite anterior şi se scade cîte un punct în cazul neonorării obligaţiunilor asumate la creditele primite anterior;
Coeficienţii datoriei debitoare: •
ponderea celui mai mare debitor în suma totală = suma celei mai mari dat.debitoare / total datorii debit.;
<=
0,3
gradul de concentrare a datoriilor debitoare = suma celor mai mari 8 datorii debitoare / total datorii debitoare; < = 0,8 •
•
termenul mediu de achitare a datoriilor debitoare = ((suma1*termenul în luni pînă la achitare) + (suma2*termenul în luni pînă la achitare) + (suma3*termenul în luni pînă la achitare) + (suma4*termenul în luni pînă
24
la achitare) + (suma5*termenul în luni pînă la achitare)) / suma1 + suma2 + suma3 + suma4 + suma5 < = 90
Coeficienţii datoriei creditoare:
ponderea celui mai mare creditor în suma totală = suma celei mai mari dat.creditoare / total datorii creditoare;< = 0,3 gradul de concentrare a datoriilor creditoare = suma celor mai mari 8 datorii creditoare / total datorii creditoare; < = 0,8 termenul mediu de achitare a datoriilor creditoare = ((suma1*termenul în luni pînă la achitare) + …. + (suma N*termenul în luni pînă la achitare)) / suma1 +…..+ suma N, unde sumele 1-N sunt egale cu sumele 1-5 din formula de calcul a termenului mediu de achitare a datoriilor debitoare > = 45
•
•
Coeficienţii de structura si GAP: •
raportul activelor pe termen lung la capital = active pe termen lung / capital propriu
< =
raportul creditelor pe termen scurt la active curente = credite t.scurt / active curente
< =
raportul investitiilor pe termen scurt la active curente = investitii t.scurt / active curente
<=
120 % •
50 % •
35 % •
raportul angajamentelor cu termenul de scadenta pina la termenul de achitare a creditului solicitat la suma
<=
activelor curente
80 % •
raportul angajamentelor cu termenul de scadenta pina la termenul de achitare a creditului solicitat la suma
angajamentelor totale •
< = 50 %
diferenta dintre termenul mediu de achitare a obligatiunilor si termenul mediu de recuperare a creantelor
>= 0 •
diferenţa dintre termenul mediu al pasivelor şi cel al activelor
>=
0 Raportările diferitor capitole din bilanţ şi raportul despre profit şi pierderi la suma creditului solicitat: •
suma creditului solicitat / total active;
<=
rulajul mediu lunar pentru ultimele 12 luni / suma creditului solicitat;
>=
vînzări nete / suma creditului solicitat;
>=
rezultatul din activitatea economico-financiara / suma creditului solicitat in mijloace fixe;
>=
suma creditelor existente / suma creditului solicitat;
<=
termenul mediu de achitare a creditelor existente / termenul creditului solicitat;
<=
0,5 •
0,3 •
6 •
0,8 •
0,3 •
0,7 suma angajamentelor extrabilantiere/ suma creditului solicitat. Coeficienţii de personal: •
•
=0
raportarea sumei activelor totale la numarul total de personal angajat;
<=
coeficientul de corespundere a conducatorului solicitantului cerintelor bancii; >=3 coeficientul de corespundere a contabilului-sef cerintelor bancii;
>=
200000 •
•
3 Coeficienţii capacitatii de deservire a datoriei:
25
•
raportarea sumei vinzarilor m edii lunare existente la suma vinzarilor lunare necesare;
>=
raportarea sumei profitului brut lunar existent la suma profitului brut lunar necesar;
>=
raportarea sumei intrarilor medii lunare existente la suma intrarilor lunare necesare;
>=
0,8 •
0,8 •
0,7
unde:
-
profitul brut lunar necesar trebuie sa acopere cheltuielile lunare aferente dobinzilor, cheltuielile lunare de baza a
solicitantului, precum si suma lunara spre rambursare a partii din credit utilizate pentru completarea mijloacelor fixe; -
vinzarile medii lunare necesare se calculeaza ca raportul dintre profitul brut lunar necesar la ponderea medie
statistica a profitului brut in suma vinzarilor nete; -
suma intrarilor medii lunare necesare in conturile curente trebuie sa constituie 75 % din suma vînzărilor nete
medii lunare necesare; coeficientul de dinamica a profitului, adica existenta profitului si atestarea unei tendinte de crestere a acestuia in dinamica; >= 0 Coeficienţii sursei secundare de achitare: •
capacitatea de acoperire a creditului si dobinzilor, adica raportarea sumei averii propuse in gaj evaluate de banca la suma creditului si dobinzii; >= 1 gradul de lichiditate al averii propuse in gaj, adica numarul de zile necesar pentru realizarea averii propuse in gaj pe piata <= 60 gradul de completare a documentelor de proprietate asupra averii propuse in gaj; = 100 % corespunderea calitatii documentelor de proprietate asupra averii propuse in gaj cerintelor de calitate stabilite de banca; = 100 % Coeficienţii compartimentului juridic: •
•
•
•
•
gradul de completare a pachetului de documente juridice stabilite de banca;
=
corespunderea calitatii documentelor juridice cerintelor de calitate stabilite de banca;
=
100 % •
100 % gradul de corespundere solicitarii de credit politicii promovate de banca; 100 % Coeficienţii bazei contractuale: •
•
=
suficienta bazei contractuale incheiate si prezentate in banca vizind afacerea creditata;
=
gradul de corespundere a conditiilor de livrare si celor de achitare din contracte;
=
existenta proiectelor contractelor necesare stabilite de banca;
=
100 % •
100 % •
100 %
Sursa: Politica de creditare a BC ”Moldova-Agroindbank” SA. aprobată la şedinţa Consiliului de administraţie din 22.12.2009//www.maib.md.
26
27
