ROLUL SERVICIILOR IN CRESTEREA CALITATII VIETII
Bucuresti 2010
ROLUL SERVICIILOR IN CRESTEREA CALITATII VIETII
Evolutia economiei moderne inscrie intre orientarile sale fundamentale dezvoltarea si diversificarea serviciilor. Constituie astazi intr-un sector distinct al economiei, caracterizate printr-un dinamism inalt, serviciile isi pun amprenta asupra activitatii desfasurate in celelalte compartimente, asupra modului de valorificare a resurselor umane si natural-materiale, avand o contributie majora la progresul economic si social. Expansiunea serviciilor, cresterea rolului lor in viata societatii se manifesta ca trasaturi ale evolutiei in majoritatea tarilor lumii, argumentand, pentru etapa actuala, denumirea de „societate a serviciilor”. Prezenta serviciilor in structura tuturor economiilor, rolul lor stimulator, dezvoltarea aproape fara limite a unora dintre ele reclama cercetarea atenta a acestora, a legitatilor si mecanismelor de functionare a sectorului tertiar, a impactului asupra celorlalte sectoare.
SERVICIILE SI CALITATEA VIETII
Conceptul de calitate a vietii si cercetarile circumscrise acestuia s-au afirmat in urma cu cateva decenii in sfera stiintelor sociale; intre cauzele majore ce au favorizat initierea si aprofundarea studiilor in aceasta directie s-au numarat: - constatarea ca progresul economic nu duce automat la bunastarea generala, asa cum s-a considerat multa vreme - faptul ca, perturbarile mediului provocate de industrializarea si urbanizarea necontrolate au efecte dramatice asupra vietii si existentei individului. Pornindu-se de la aceste observatii s-a incercat gasirea unor elemente care sa permita evaluarea nivelului de bogatie, respectiv de saracie, si implicit a unor solutii de eradicare a saraciei, de perpetuare a vietii. Pe de alta parte, poluarea, fenomen mult mai grav si care, spre deosebire de saracie, ce afecteaza numai o parte a populatiei, degradeaza calitatea vietii tuturor, agenerat la randul ei, preocupari pentru evaluarea dimensiunilor, efectelor si solutiilor de atenuare. Astfel, calitatea vietii se refera la satisfacerea nevoilor materiale, umane, biologice, , spirituale, psihice ale omului in corelatie cu conditiile existentei societatii si individului, cu relatiile interumane si cele cu mediul natural sau creat de societate. Ceea ce reprezinta importanta pentru nivelul de trai este repartizarea veniturilor pentru satisafacerea diferitelor categorii de trebuinte: ce parte din
total se cheluieste pentru trebuintele primare (alimentatie), cele secundare (produse industriale, imbracaminte, locuinta etc.) si cele tertiare (servicii de tot felul, timp liber, cultura etc.). De asemenea modul de viata depinde de natura activitatilor economice fundamentale si a activitatilor sociale intemeiate pe si legate de acestea, dar include toate activitatile omenesti, toate sferele vietii sociale. El cuprinde, deopotriva, modul in care oamenii isi produc mijloacele de existenta, dar si modul in care le folosesc pe acestea, modul in care isi realizeaza viata ca membrii ai unei societati. Complexitatea continutului caltitatii vietii se reflecta in numarul impresionant de indicatori (circa 250) prin intermediul carora se poate asigura o evaluare obiectiva a acesteia; intre acestia pot fi enumerati: calitatea mediului social-politic, nivelul si evolutia veniturilor, nivelul si tsructura co nsumului, conditiile de munca si satisfactia muncii, calitatea conditiilor de locuit, gradul de dezvoltare a invatamantului, nivelul de cultura, raportul dintre timpul de munca si timpul liber precum si modul de utilizare a timpului liber, calitatea mediului inconjurator, starea de sanatate a populatiei etc. Continutul si indicatorii de evaluare a calitatii vietii pun in evidenta contributia deosebita a serviciilor la realizarea unui anumit nivel al acesteia. Aproape nu exista componenta a calitatii vietii asupra careia serviciile sa nu aiba un rol determinant. In consecinta, se poate aprecia ca o crestere a consumului de servicii conduce nemijlocit la o imbunatatire a calitatii vietii.
CONSUMUL DE SERVICII AL POPULATIEI
Consumul, avand ca obiectiv satisfacerea nevoilor materiale si spirituale ale populatiei, a cunoscut o evolutie ascendenta, rezultat al cresterii si diversificarii trebuintelor, dar si a posibilitatilor tot mai largi ale societatii de a le satisface. Paralel cu sporurile cantitative, consumul a inregistrat si o serie de mutatii structurale determinate de procesul de reierarhizare a cerintelor, dar si de nivelul si ritmurile dezvoltarii economico-sociale. Masurarea consumului de servicii al populatiei presupune parcurgerea a trei etape si anume: luarea in considerare in prima etapa a serviciilor de piata (marfa), in a doua etapa si a serviciilor ne-marfa (obtinandu-se consumul total al populatiei) si in a treia etapa si a marjei brute a comertului cu amanuntul (obtinandu-se consumul largit de servicii). Astfel, una dintre tendintele moderne ale consumului este cresterea volumului serviciilor, a ponderii detinute de acestea in acoperirea trebuintelor. Prezenta tot mai importanta a serviciilor in structura consumului este expresia elocventa a unui nivel superior al calitatii vietii sugerand nu numai „cat consumam ci si cum consumam”. Intr-adevar, analiza coeficientilor bugetari, respectiv a partii relative a cheltuielilor pentru bunuri si servicii in consumul familiilor, ilustreaza pentru
tarile dezvoltate, ponderea relativ ridicata a cheltuielilor pentru servicii si tendinta de crestere a acesteia. In cazul tarilor puternic industrializate partea serviciilor in consumul final privat se situeaza intre 1/3 si ½, cu o usoara tendinta de majorare. Pentru tarile est-europene ponderea serviciilor este mult mai modesta – circa 15-20% explicabila prin nivelul mai scazut de dezvoltare, prin deosebirile de preturi sau de obiceiuri de consum, dar si prin neconcordante de ordin metodologic. In tara noastra, la nivelul anilor 1999-2000, serviciile de piata reprezinta cca. 17%, consumul total de servicii are o pondere de aprox. 30%, iar consumul largit de servicii inseamna aprox. 47% din totalul cheltuielilor de consum ale gospodariilor. Cheltuielile pentru locuinte si intretinerea acesteia, impreuna cu cheltuielile pentru transport si telecomunicatii, reprezinta cca. 60% din totalul platilor pentru servicii. In ceeea ce priveste tendinta, dupa 1990 se manifesta o evolutie, fluctuanta, tendinta dominanta fiind totusi aceea de scadere (in preturi comparabile) atat pentru serviciile de piata, cat si pentru cele finantate public. Serviciile prestate in turism si alimentatie publica reprezinta in totalul serviciilor de piata grupa cea mai importanta cu o pondere de 46,6% in 2000. In ultimii ani, a inceput sa fie concurata din ce in ce mai puternic de grupa serviciilor recreative, culturale si sportive, intre care s eremarca prin dinamism cele de radiofuziune si televiziune. O categorie de servicii, se adreseaza atat populatiei cat si agentilor economici o reprezinta asigurarile si reasigurarile, servicii ce sunt mai putin dezvoltate in tara noastra, dar care in tarile dezvoltate se remarca prin pondere si dinamisn. Serviciile finantate de la buget cuprind servicii publice: administrative, colective si personalizate. Serviciile publice personalizate se refera la activitati social-culturale destinate sa asigure starea de sanatate a populatiei, educarea si ridicarea nivelului cultural-stiintific al oamenilor etc. Invatamantul reprezinta, pentru toate tarile lumii, unul dintre serviciile cele mai importante din categoria celor finantate de buget. Nivelul de dezvoltare a invatamantului poate fi exprimat cu ajutorul unor indicatori cum ar fi : ponderea cheltuielilor cu invatamantul public din PIB sau cheltuielile bugetare, populatia scolara, personalul didactic, baza materiala. Caracterizarea nivelului serviciilor de sanatate publica poate fi realizata cu ajutorul unor indicatori, intre care amintim : proportia cheltuielilor alocate sanatatii de la buget sau din PIB, numarul locuitorilor care revin la 1 medic, numarul paturilor de psital la 1000 locuitori. Alte domenii importante care pot fi incluse in categoria serviciilor publice personalizate sunt : activitatile din domeniul asistentei sociale si serviciile culturale si de arta.
Din categoria serviciilor publice destinate colectivitatii in ansamblul sau se remarca prin importanta: serviciile de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, ale autoritatilor publice, dedezvoltare publica, locuinte, mediu si ape. In tara noastra, pozitia detinuta de servicii in bugetele de familie nu numai ca este foarte modesta, dar, in ultima vreme, a inregistrat si o curba descrescatoare. Straduinta de modernizare a structurilor economico-sociale ale Romaniei, de construire a unei societati industriale, cu economie de piata, implica ridicarea nivelului de viata si modului de viata inspre cele specificate tarilor dezvoltate. Pentru aceasta insa este nevoie de o economie prospera, de o productivitate a muncii de acelasi ordin cu a societatilor avansate. Cu toate acestea, diferentele intre categoriile socio-profesionale (salariati, patroni, lucratori neagricoli, tarani, someri, pensionari) in favoarea celor cu venituri mai ridicate sugereaza ca, o crestere a veniturilor va conduce si la o sporire a consumului de servicii. De altfel, o asemenea relatie a fost pusa in evidenta inca de la sfarsitul secolului al XIX-lea cand statiscianul E. Engel a observat ca, cu cat veniturile familiilor erau mai ridicate cu atat partea cheltuielilor pentru marfuri alimentare era mai mica iar partea serviciilor in crestere, in totalul consumului. Orientarea tot mai accentuata spre servicii reprezinta o trasatura majora a evolutiei actuale a consumului, atestand satisfacerea la un nivel mai inalt a nevoilor de baza, fundamentale si trecerea spre acoperirea, in proportie mai mare, a unor trebuinte de ordin superior. Expresie a progresului in consum, tendinta de „servicizare” a acestuia reflecta, pe langa aspectele deja mentionate, intensificarea eforturilor pentru satisfacerea unor cerinte noi, legate de nivelul de civilizatie. In concluzie, se poate aprecia ca srviciile reprezita o componenta majora a sistemului economiei contemporane, ca locul si importanta lor se afla in continua crestere, ca intreaga dezvoltare economica si sociala sta sub semnul „tertiarizarii”.
BIBLIOGRAFIE
IONCICA, MARIA; MINCIU, DODICA; STANCIULESCU,GABRIELA: “ECONOMIA SERVICIILOR”, ED. URANUS, BUC 1997 IONCICA, MARIA, “ECONOMIA SERVICIILOR. TEORIE SI PRACTICA - EDITIA A3A REVAZUTA SI ADAUGITA”, ED. URANUS, BUC 2003 ROTH, ANDREI, “MODERNITATE SI MODERNIZARE SOCIALA”, IASI, ED. POLIROM, 2002
