INTRODUCERE
In natura , albinele cresc matci in vederea roitului. De asemenea, o fac si in situatii mai rare cu mar fi inlocuirea neinsotita de roire sau dupa disparitia accidentala a marcii. E posibil de asemeni intr-o colonie sa transplantam botci.Aceasta procedura se dovedeste insa aleatoare. Ea nu permite obtinerea de botci de varsta cunoscuta si deci nu permite cunoasterea datei de eclozionare a matcii. Nici o determinare, a perioadei de productie a matcii nici a conduitei stupirei nu e posibila in acest caz. O alta solutie consista in a profita de faptul ca albinele incep sa cresca matci in momentul orfanizarii. E cazul in care apicultorul realizeaza roi artificiali fara puiet deschis si fara matca. In concluzie putem detasa cu ajutorul unui cutit botci costruite de albine in roiul artificial. Inafara de dificultatile de manipolare, procedura presinta anumite limite: - Matcile sunt crescute in absenta feromonilor , ceea ce e diferit de procesul natural. - Nu permite realisarea unui numar mare de selectii. - Nu permite cunoasterea varstei larvei de origine, (stiut fiind ca albinele odata orfanizate brutal, se se precipita precipita sa cresca cresca o alta alta matca matca dintr-o larva matura). matura). - Pentru acelasi elvaj diferenta intre botci si deci si calitatea poate fi diferita(cantitatea si calitatea laptisorului de matca). Cresterea artificiala de matci permite: - Controlul varstei larvei care va deveni matca. - Verificarea capacitatii si calitatii familiei de a colecta laptisor de matca. - Cresterea multor multor matci matci avand aceeasi mama originara si repetarea operatiei daca rezultatele sunt nesatisfacatoare. - Planificarea obtinerii de matci in functie de organizarea lucrarilor in stupina si de criteriile biografice si/sau economice. - Avansarea sau intarzierea obtinerii de regine regine in raport cu sezonul apicol. Cresterea artificiala permite insa in primul rand: -
De a poseda matci tinere in rezerva. De a innocui matcile in colonii de maniera organizzata si rationala. De a diminua rebuturile din septel. Egalizarea(omogenizarea) septelului si deci de a diminua activitatea aleatorie. Reducerea ratei generale de roire. Organizarea de programe de imbunatatire biologica a septelului. Generarea de incrucisari intre rase si ecotipuri.
Obiectivul cresterii artificiale se poate deci reuma astfel: De a avea matci tinere si calitative oricand. Metode de crescere
Esista numerose metode de crescere de matci. Toate deriva dina celasi principiu. Orice apicultor cunoaste faptul ca atata timp cat o colonie poseda o matca, nu initiaza procesul procesul de crestere crestere de botci(pre botci(presenta senta unei matci active, active, impiedica impiedica sau sau distruge distruge cresterea cresterea alteia). 1.
Starterul(ziau J, dimineata).
Metoda de baza pe care o vom descrive, utilizeaza la inceput tecnica “starterului”, pentru a inizia instictul de crestere de matci.In “starter” vom introduce cadrul(rama) de crestere care va contine larve foarte tinere pe care albinele le vor prelua in procesul de crestere. Pasajul prin “starter” “starter” este este quasi indispen indispensabila sabila in cazul albinei albinei negre negre Apis mellifera mellifera mellifer mellifera. a. Definitie: Numim “starter”(din “starter”(din engleza engleza to start: start: a demara, a incede) un un pachet de de albine far far anici o matca, putand sa acopere ce putin trei rame care contine miere, polen si fara absolut nici o prezenta de de puiet(larve, puiet(larve, oua,etc). oua,etc). Succesul Succesul “starterul “starterului” ui” consta consta in aceste aceste conditii conditii imperioase. Prezenta unui singur ou sau larve va conduce la esec. Cu atat mai mult, prezenta unei unei matci!!! matci!!! Material utilizat: Vom utilizza un nucleu clasic(5 rame) dotat cu un fund de aerisire (planseu) si cu un sistem perfect de de etanseizare. etanseizare. Odata Odata inchis, inchis, nucleul nucleul nu trebuie trebuie sa permita permita iesirea iesirea nuci nuci unei albine. albine. Mod operator: Vom crea “starterul” in ziua “J”, cu cateva ore inainte de introducerea ramei de crestere(de ex. Dimineata, pentru o introducere dupa-amiaza) si vom lasa albinele inchise pentru ca acestea sa realizeze faptul ca sunt orfanizate. Acuma vine Fig 1. In nucleul “starter” vom inastala urmatoarele: - 2 rame cu miere miere si si polen(pastura). Prezenta polenului este definitorie vis-à-vis de calitatea procesului de crestere(activeaza glandele de secretie a laptisorului de matca la doici). - Intre cele 2 rame, vom lasa spatiu pentru a plasa lejer si rapid rama de crestere , cateva ore dupa familiarizare. - Spatiul de 2 rame de pe margine este populat cu faguri de constructie. - 1 – 1,5 kg de albine tinere(fara matca). Pentru a privilegia prezenta de albine tinere, vom scutura (sau peria) albine prezente pe rame cu puiet deschis(spre ex. Vom scutura albinele de pe 3 rame de puiet deschis, bine populate). In prealabil, pentru a realiza aceasta operatie, trebuie ales un stup bine populat cu calitati de
crestere(cantitate mare de laptisor de matca, clar stralucitor, in jurul larvelor tinere) si dupa ce am cautat cu scrupulozitate regina, pentru a fi siguri can u se va gasi in “starter”. Nucleul “starter” astfel crea teste lasat inchis, la umbra in stupina unde se executa cresterea, sau intr-un loc intunecat si racoros(cava, beci) , pentru cateva ore(1-3 ore sunt de obicei sufficiente) pana ce albinele capata comportamentul tipic orfelin(bazait prelung si ascutit). Observatii importante: - Nici o albina nu trebuie sa paraseasca “starterul” in timpul familiarizarii cu starea orfelina. - Nici o celula de puiet(deschis sau inchis) nu trebuie sa se gaseasca pe ramele “starterului”, de asemenea nici un ou. - Nici o regina(fie chiar nefecundata) nu trebuie sa se gaseasca in “starter”. 2.
Picking
Picking-ul (transferul de larve sau grefajul) si introducerea ramei de crestere in starter(ziua J,spre seara). Definitie: Intelegem prin "picking"(din engleza : a extrage) transferul delarve tinere de lucratoare dintr-un stup selectionat, in celulele artificiale denumite "cupules", cu ajutorul instrumentului numit "picking"(spatula). Operatia o putem numi si grefaj. Material necesar: Celulele artificiale pot fi fabricate din ceara lichefiata si cu un calibreur din lemn de diametru leger superior celulei de lucratoare si rotunjit la extremitate. Prin inmuiere alternativa succesiva, a calibrorului in ceara topita si apa rece, obtinem o mica celula pe care o vom vom lipi pe rama port-bot port-botci. ci. Azi utilizam cupule din plastic. Mult mai comode, represinta de asemeni avantajul ca nu necesita operatia de familiarizare. Cupulele sunt plasate pe o bareta port-botci care se intercaleaza in rama-portbotci.Aceasta rama e numita rama de crestere. Figura 2. Exista numeroase sisteme port_botci. Apicultorul poate inventa de asemeni materialul care ii convine. Important e ca bareta port-botci sa fie detasabila usor din rama de crestere pentru a facilita grefajul grefajul si de asemeni recoltarea botcilor. Tot materialul trebuie dezinfectat. Cupele din plastic, la un pret modest , sunt aruncate dupa
folosire pentru a evita transmiterea de boli. Grafic comparativ in metamorfozarea unei larve de albina lucratoare si o matca. Aici vine graficul (tabelul) cu diferitele stadii. Mod operator "picking"(grefaj): Larvele recoltate din colonia recordista trebuie sa fie in varsta de cel putin 36 ore. Idealul este recoltarea de larve intre 12 si 24 ore. Pentru recoltarea de larve, exista mai multe tipuri de langhete. Noi o preferam pe cea elvetiana din aliaj lejer de aluminiu. Din acelasi gen langheta numita profesionala din inox este de asemenea o scula adecvata, dar mai putin fina. Unii crescatori folosesc o pensula umeda. Cu siguranta va aduceti aminte de primele "picking" in Franta realizate din spite de bicicleta, bicicleta, aplatizate aplatizate si lijer lijer curbate curbate la varf. varf. Vom recolta larva delicat trecand varful langhetei pe sub ea(larva tanara inoata in laptisor de matca) prin spate spate si nu dinspre dinspre "burta"(din "burta"(din fata).Ideal fata).Ideal ar fi fi ca cele cele doua extremitat extremitatii ale larvei larvei sa nu fie asezate pe varful langhetei pentru a facilita asezarea larvei. Dupa aceea o depunem pe fundul celulei artificiale, incepand sa punem in contact cele doua extremitati ale larvei cu fundul celulei, retragand delicat varful langhetei printr-o lejera alunecare. Nu intoarceti niciodata larva. E de asemeni practic sa scurtam celulele cu ajutorul unui cutit cu lama curbata si calduta pentru a usura usura recoltare recoltareaa larvelor larvelor de pe rama cu puiet. Figura 3. Larvele sunt foarte sensibile la vant(dezhidratare) si la soare(raze UV). Din contra, o temperatura rece de moment nu le afecteaza. Odata ce toate celulele artificiale ale ramei de crestere sunt populate cu larve, rama trebuie introdusa in starter, fara intarziere. De aceea starterul trebuie amplasat aproape de colonia recordista. Crescatorul de matci va auzi vorbindu-se de grefaj sec sau pe laptisor de matca si grefajul dublu. Acestea sunt modalitati diferite de a realiza transvazarea, avantajele unei metode in raport cu cealalta, nefiind niciodata detaliate. Discutia este in jurul influentei care ar putea-o avea calitatea si
abundenta hranei oferite tinerei larve, si grosimea - marimea matcii obtinute. Prezentam rapid cele trei modalitati. Grefajul uscat sau pe laptisor de matca: - Prin metoda metoda uscata, larvele sunt depuse direct pe fundul fundul celulei crescatoare artificiale. - Prin metoda pe laptisor de matca larvele sunt depuse pe laptisorul in prealabil depus pe fundul celulelor crescatoare. Comentarii: Grefajul pe laptisor de matca poate ameliora procentul de acceptare in “starter” pentru tinerele larve. Larva cea mica adera prin capilare la pilatura de laptisor , ceea ce faciliteaza detasarea ei cu ajutorul langhetei. Laptisorul trebuie sa fie excelent calitativ(proaspat)si daca posibil, aceeasi varsta cu larvele(ceea ce e forate dificil). Rapid vom cuceri dexteritatea necesara , in acest fel transvazarea uscata devenind rapida. Larvele vor fi preluate imediat in “starter”. Transvazarea dubla: Calitatea laptisorului plasat pe fundul celulelor artificiale, in cazul metodi precedente, nu corespunde niciodata celui necesar pentru larvele tinere. De aici ideea de duble transvazare. - Prima operatie consista in realizarea unei prime transvazare transvazare cu larve dintr-un stup banal de cel putin 36 ore. Rama de crestere este insalata in starter pana a doua zi, dimineata. - A doua zi vom recupera rama de crestere si vom extrage toate larvele transferate cu o seara inainte(acestea inoata in laptisorul de matca administrat de doici). Vom realizza o noua transvazare cu larve din stupul recordist care vor fi insalate pe stratul de laptisor. - Dupa aceasta a doua transvazare , rama de crestere se va introduce direct in stupul de crestere(cel care va sfarsi procesul de crestere), deci nu in “starter”. Comentarii: Calitatea matcilor depinde de varsta larvelor transvazate si de asemenea de ereditatea coloniei si nu neaparat de laptisorul de matca din botcile de crestere. Rapiditatea cu care sunt preluate larvele in “starter” este de asemenea foarte importanta. Experiente similare realizzate de INRA dupa un protocol stiintific precisa u demonstrat ca matcile crescute dupa o dubla transvazare sunt simtitor mai mari. Mod operator pentru introducerea cadrului de crestere in “starter”: Rama de crestere va trebbi introduca in starter imediat dupa transvazare. Aceasta va asigura succesul operatiei. Dificultatea introducerii provine din faptul ca dupa familiarizarea cu statutul orfan, colonia risca sa trateze violent stuparul intrus, in momentul deschiderii starterului. Al doilea risc consta in faptul ca multe albine risca sa evadeze din starter.
Iata un mic artificiu valabil pentru un starter mobil cum e nucleul pe 5 rame propus. - Nucleul starter est instalat pe sol sau sau pe o suprafata plata si dura(dala ciment, pamant batatorit). batatorit). - Rama de crestere se va inastala la indemana apicultorului. - Ridicati nucleul 20 -30 cm de la pamant , tinand bine de capac sau podisor si corp. - Brusc, loviti-l loviti-l de pamant, in felul asta albinele cad pe fundul nucleului. - Foarte rapid, fara nervi starterul se deschide si rama de crestere se instaleaza in reserva libera dintre ramele cu pastura(Figura 1). - Starterul se incide repede(trebuie evitata iesirea iesirea de albine doici), se va tine la rece sau la umbra, pana a doua zi cand cadrul de crestere va fi transferat in “finisor”(stupul de crestere). Indicat e sa aveti afumatorul pregatit dar odata cu timpul actiunea va dura mai putin de un minut. Nota: Stuparii Stuparii professi professionisti onisti foloses folosescc starterul starterul permanent permanent deschis deschis care care nu prezinta prezinta inconvenientele micilor startere inchise(a vedea paragraful dedicat acestora , pag. 21). 3.
Finisor(ziua J+1).
In urmatoarea zi dupa introducerea cadrului de crestere in starter, larvele acceptate vor fi transferate intr-un stup special organizat pentru a sfarsi cresterea, in prezenta de numerose albine doici, reinlocuite foarte des si in prezenta feromonilor (adica in prezenta unei matci). Definitie: Vom spune ca o larva e bine acceptata daca doicile din starter au depus o cantitate importanta de laptisor de matca in jurul ei. Vom numi “finisor”, un stup special amenajat pentru continuarea procesului de crestere, cel putin pana la eclozarea eclozarea botcilor botcilor , prin prin furnizarea furnizarea , zi dupa zi, un un bogat contingent contingent de albine doici(functie imposibile in nucleul starter , lipsit de albine doici si matca). Material: Cunoastem doua tipuri de finisoare: finisoarele orizontale simple sau duble si finisorul vertical. Pentru primele doua principiale sunt similare. - un compartiment impropriu numit “orfan”,care va primi rama de crestere si unde matca nu va avea acces. - Unul sau doua compartimente unde este insalata o colonie foarte puternica cu o matca in plina ponta. - Cele doua compartimente sunt separate de un cadru Hanemann, permitand trecerea albinelor, dar nu a matcii. Functionarea e simula:
Vom introduce in compartimentul “orfan” rama de crestere , iar cadrul Hanemann nu va permite trecerea trecerea matcii care astfel astfel ar putea putea distrugge distrugge toate toate matcile matcile in curs de crestere. crestere. Numai doicile doicile vor putea trece trece in compartim compartimentul entul orfan, orfan, facilitand facilitand hranirea hranirea botcilor. botcilor. Finisorul orizontal simplu: Vom fabbrica un stup special, care va putea gazdui intre 14-16 rame , in care vom instala o gratie Hanemann. Aici vine fig. 4. Finisorul orizontal dublu: Acelasi principiu ca orizontalul simplu, singura diferenta e ca vom prevede un compartiment cu o matca in ponta de cealalta parte a compartimentului orfan. Numarul Numarul de doici este deci deci extrem extrem de mare, mare, vom putea putea astfel prevede doua(2) doua(2) rame rame portport botci. Aici vine fig. 5. Note important importante: e: Din nou atentie mare ca regina sa nu ajunga in compartimentul orfan. Pentru ca aceasta sa nu se intample urmatoarele sunt necesare: -
partile costitutive ale finisorului sa fie perfect etanseizate. Sa prevedem podisoare fixe pe fiecare compartiment, adaptate la inaltimea ramelor. ramelor. In absenta unei recolte, vom alimenta preferential compartimentul orfan. In finisorul finisorul simplu simplu vom introduce un singur cadru port-botci(intre 20-24 botci). In finisorul dublu vom introduce doua rame port-botci(intre 40-44 botci).
Avantage si incoveniente ale finisoarelor verticale: - mentin bine caldura la nivelul botcilor, mai ales ales cand e frig. Mai ales finisorul dublu, utilizat de apicultorii de la munte. - Finisorul dublu produce doici in mare cantitate. - Manipularea acestora este facila. Interventia la difesitele compartimente este independenta. - Cele doua tipuri necessita fabricarea speciala, nefiind disponibil pe piata. Finisorul vertical Acest tip de finisor foloseste o colonie foarte puternica , etalata pe doua corpuri. - corpurile sunt separate de o gratie Hanemann - colonia e insalata in in corpus de jos, impregna cu matca. - Corpus de sus sus joaca joaca rolul compartimentului orfan, vom plasa cadrul port-botci in
centrul sau, flancat de puiet deschis. Aici vine fig. 6 Avantaje si incoveniente ale finisorului vertical : - nu utilizeaza materiale speciale(utilizeaza corpuri standard). - Deplasarea ramelor din compartimentul cu matca catre cel orfan e mai dificil dificil decat in cazul orizontalilor. - Necessita o colonie extrem de populata(recordista)(pentru mentinerea mentinerea temperaturii crescute in compartimentul orfan), pentru aceasta in unele unele cazuri apicultorii instaleaza un stup puternic langa finisor, adaugand din timp in timp in finisor, puiet capacit provenind din stupul bine populata. Mod de a conduce un finisor: 1. Prepararea finisorului: - vom popula finisorul cu cateva zile inainte de inceperea cresterii , pentru ca albinele sa se familiarizeze cu noul habitat. - Pentru a stimula urcarea doicilor in partea orfana vom plasa doua rame cu puiet necapacit langa gratia Hanemann(in finisorul orizontal). - In celalalt celalalt compartiment ramele cu puiet necapacit se vor concentra catre gratia Hanemann(a vedea fig. 7). In acest compartiment vom inastala doua rame cu pastura(deci in compartimentul cu matca). Aici apare fig 7. - in lipsa de recolta vom hrani numai in compartimentul orfan. - Atentie: in cazul unei familii recordiste, aceasta va avea tendinta sa construiasca, deci vom adauga in spatiile libere ale compartimentului orfan, faguri pentru constructie, sau cu pastura. pastura. 2.
Introducerea ramei port-botci la iesirea din starter(ziua J+1)
A doua zi dupa transvazare , vom introduce cadrul port-botci impreuna cu cele doua rame care au participat la startare si albinele de pe acestea (in cazul starterului inchis). Aici vine fig. 8. - pentru a facilita acceptarea albinelor din starter si si cele ale finisorului, vom parfuma familiile cu un parfum comun, 2-3 min inainte de operatie. 3.
Intre J+1 - J+10 : urmarirea procesului de crestere in finisor.
- Dupa introducerea ramei port-botci in partea orfana a finisorului, vom incide finisorul si vom hrani daca nu exista ricolta. - Calitatea laptisorului de matca este direct legata de cantitatea de polen, deci vom fi atenti de a dispune cel putin doua(2) rame cu polen proaspat in apropierea puietului.
- Vom continua astfel procesul pana in ziua eclozarii matcii(J+10)(am putea sa conotinuam pana la J+11 dimineata, dar cu riscuri daca nu practicam o transvazare fina. Daca o singura regina eclozeaza, va distrugge toate celelalte botci. - Multi apicoltori folosesc folosesc incubatoare incubatoare speciale, scotand botcile in ziua J+9, eliberand astfel finisorul pentru o alta rama port-botci. - Temperatura in incubator e de app. 34° celsius si si umiditate de 75%. Va urez lectura linistita. Folosirea botcilor
Apicultorul debutant ar putea gandi ca poate introduce botcile direct in stupul creat, ignorand introducerea acestora mai intai in nuclee de fecundare. E o idee gresita, iata cateva aspecte de care trebuie sa tinem cont: -acceptarea unei botci sau unei matci neimperecheate e mult mai dificila intr-o familie numerosa decat intr-un nucleu. - unele specii de albina accepta mai bine decat celelalte - botcile sunt mult mai repede acceptate intr-o familie care nu poate creste matci. - introducerea intr-o familie normala ocazioneaza o intrerupere in perioda ouatului(lipsa de oua si larve), pana la fecundarea matcii. - daca matca se dovedeste a fi slaba, sau nu revine din zborul de fecundare, colonia de baza se va gasi puternic slabita, chiar perduta. - calitattea pontei matcii este foarte dificil de controlat intr-o familie de productie. Cum procesul procesul de selectie selectie implica implica eliminarea eliminarea unor unor matci, matci, e preferabil preferabil sa se utilizeze utilizeze pentru pentru acest acest lucru, nuclee de fecundare. - controlul pontei e dificil in pastoral. In concluzie nu vom utilizza botci sau regine nefecundate in mod direct, ci le vom pregati in prealabil in microcolonii, timp in care matcile vor fi fecondate, realizeaza ponte de test si apicultorul elimina matcile deficitarie. Apoi sunt matcile performùante ce vor fi introduse in familiile de productie. La acest nivel , apicultorul poate achizitiona matci performante de la un producator profesionist, profesionist, ramanandu ramanandu-i -i sa metrizeze metrizeze doar doar masura masura de introduce introducere. re. Destinatia botcilor la iesirea din finitori(J + 10). Multi apicoltori prefera sa lase matcile sa fie nascute intr-un incubator electric.Metoda permite controlul controlul morfologiei morfologiei matcii, marcarea marcarea acesteia acesteia . Altii preferì sa lase matca sa eclozeze intr-un nucleu de fecundare.Acestia introduc direct botca in nucleul nucleul de fecundatie; fecundatie; Material: Exista o cantitate mare de nuclei de fecundare pe piata sau la apicoltori profesionisti. In functie de volum, cunoastem in general doua tipuri:
1. Nuclee mici, formate cu 1-5 rame mici, in care incape un polonic de albine. Sunt dificil de condus,(umplere rapida, roire, sensibilitate la schimbari de temperatura) si nu ofera o suprafata suficienta ptr. estimarea pontei matcii. Sunt insa economici in albina. 2. Nuclei de fecundare cu material standard(1-5 standard(1-5 rame de corp Dadant sau Langstroph), necessita mai multa albina dar permit o mai buna evacuare a calitatii matcii. La introducere putem inconjura lateral botca cu un cordon fin de sarma de aluminiu, lasand capatul liber(niciodata o albina nu roade in capat botca, ci numai lateral). Aici apare fig .9. Mod operator pentru introducerea botcilor -
introducerea intr-un nucleu de fecundare cu puiet.
Cazul cel mai simplu pentru un apicultor debutant. Se ia un nucleu cu 5 rame(sau cu 3 rame dupa ce am reduit suprafata cu poliester). Se populeaza populeaza nucleul ca pentru un roi artificial artificial normal(puiet, normal(puiet, pastura pastura dar dar fara matca). matca). - se deplaseaza roiul intr-o stupina de crestere ~ 1,5 km deportare de stupina de baza. - - se va introduce botca seara cand totul e calm, cu gestori calme, ferme(fara mult fum, fum, rapid si precis)(figura 10). Cu albinele care accepta bine, gradul de reusita e de 80% . Daca nu, vom urmari metoda pe o perioada mai lunga , in maniera urmatoare : - dupa deschiderea nucleului, se va astepta astepta 6-8 zile pana cand albinele vor executa crestere de botci. - Vom distrugge in totalitate botcile in momentul introducerii botcii. Introducerea intr-un nucleu de fecundatie fara puiet si nici oua. E o tecnica utilizzata p escara larga. Nucleii sunt costituiti din pachete de albine(nuclei fara oua, puiet sau matca). - intr-un nucleu dotat cu cel putin o rama de provizii introducem intre 300-800g albine in functie de volum. - introducerea botcii se face in momentul popularii nucleului, sau dupa aproximativ 2 ore de adaptare cu sentimentul de orfanizare, intr-un loc obscur si bine ventilat. - nucleii sunt trasportati in aceeasi seara in stupina de crestere si vor fi deschisi. Mod operator de introducere de matci nefecundate Acceptarea matcilor nefecundate e in general in cazul albinei negre, mai dificila decat a botcii. Reusita Reusita e superior superioraa in cazul pachetelor pachetelor de albine albine care contin contin albina albina tanara. tanara. Procedura e aceeasi ca in cazul botcii, numai ca acum introducem o matca nefecundata. Vom utilizza aceeasi tecnica ca in cazul introducerii de matci fecondate:introducere directa, semi-directa, indirecta, dubla). Prezentam aici metoda traditionala cu cutie de introducere si candi. - Matca virgina se introduce singura in cusca imp)impreuna cu candiul care obstructioneaza iesirea.
-
Vom face o gaurica de 1 mm in candi. Cusca e pozitionata intre 2 rame in mijlocul cuibului. Albinele vor elibera matca , lingand candiul. Se va opera seara, dupa ce nucleul e instalat in stupina de creste. Cusca e scoasa din nucleu la verificarea pontei.
Transportul botcilor Botcile sunt sensibile la frig si socuri verticale. O buna metoda de transport daca stupina de crestere e departe de cea de baza, consista in a le plasa “cu capul”, varful in jos, in gauri amenajate intr-un bloc de poliester. Ansamblul respectiv se introduce intr-o cutie cu capc, mentinuta la 30-35 °C, cu ajutorul unei sticle incalzite. – Fig 11 Controlul pontei Dupa 2-3 zile, din botcile introduse in nuclee, matca eclozeaza. O vizita rapida pentru a constata aceasta e posibila in ziua J+13 sau J+14. Ea permite sa inlocuim botcile neeclozate sau cele distruse(roase pe laturi). Fig 12. In timpul saptamanii ce urmeaza eclozarii, matca va efectua zborul de fecundare. Cateva zile dupa, ea va incepe primele ponte. Pentru a facilita orientarea matcilor la returul din zborul nuptial, apicultorul va orienta nucleii cu urdinisul in sensuri diferite.Fetele nucleilor care dispun de urdinis, vor fi vopsite cu culori usor reperabile de albine : rosu, albastru, motive negre, etc). Controlul pontei se realizeaza dupa 25 -30 zile de la introducerea botcilor adica intre J+25 sau J+30. - Ponta trebuie sa fie regulata si compacta. - Nu trebuie sa aiba mai mult de 10% spatii nepopulate in puiet(risc de consangvinizare). - Capacelul puietului trebuie sa fie regulat(culoare, forma) si putin bombat. - Capacelele bombatre pronuntat denota puiet de trantor, deci riscurile unei fecundari esuate, sau unui alienari de spermateca. - Bineinteles puietul nu trebuie sa arate semne de boala. Aici vine calendarul cresterii (tabelul mare). Productia de matci in mari cantitati Metode adaptate si organizarea unei unitati de productie. Productia de matci pe scara larga necesita un minim de organizare.Metoda starterului " inchis " se poate dovedi insuficienta. Desi multe exploatatii il utilizeaza, altele s-au orientat catre starterul permanent deschis. Principiu de starter permanent deschis(SPD) Ramane acelasi cu cel " inchis " :albina tanara, orfan si fara puiet. Pentru a deveni
permanent, permanent, un astfel astfel de sistem sistem trebuie trebuie alimenta alimentatt in mod regulat regulat cu alina tanara. tanara. De aceea aceea acesta e asociat cu una-doua familie generatoare de albina tanara(doici). Material : - SPD e constituit dintr-un corp standard, cu urdinis deschis. - Familia/familiile generatoare de doici sunt familii de baza, puternice, bune crescatoare(laptisor curat si abundent), cu matci recordiste.Acestea sunt conduse pe doua corpuri, separate de o gratie Hanneman. Mod operator pentru constituire SPD. Preparare : - cu 8-10 zile inainte de campania de crestere, se alege o familie puternica , sanatoasa. - Se scot jumate din ramele cu puit,si doua cu provizii fara albine acoperitoare si mai ales fara matca. Matca trebuie imperativ sa ramana in corpul de jos. - Introduceti in locul ramelor scoase faguri claditori. - Se asaza o gratie Hanemann Hanemann deasupra primului corp. - Peste gratie se asaza un al doilea corp, in care se introduc fagurii scosi din corpul inferior. - Se completeaza cu faguri cu polen praspat(acest corp superior va deveni SPD). Se lasa loc liber pentru rama port-botci. Se lasa montajul astfel format initre 8-10 zile. Dupa acest timp puietul va fi capacit in totalitate si fara ponta, deci imposibilitate de crestere de matci. Ne vom intoarce intoarce in in stupina stupina in mijlocul mijlocul unei unei zile frumoase frumoase,, avand un fund fund de stup, stup, un podisor, un capac si si un sistem sistem de inchidere inchidere al urdinisului. urdinisului. Constituirea: - Afumati stupul preparat si bateti ritmic (o lovitura pe secunda) pe marginile inferioare , in felul asta o parte din albine urca in corpul superior. - Coborati corpul superior(fara sa-l deschideti) si instalati-l pe fundul adus.Inchideti urdinisul. Iata SPD-ul constituit. - Eliminati gratia Hanemann de pe corpul inferior(atentiae ca matca sa nu fie sub ea)si inchideti corpul cu podisorul si capacul adus. - se transporta SPD-ul intr-un loc intunecos si racoros. -se instaleaza seara in stupina de crestere(maternirtate), apropae de familiile generatoare de doici si se deschide. Mod operator pentru intretinerea SPD-ului. Fig. 13 - scoatem ramele eclozate din starter(1) si vom deplasa ramele recente(cu puiet) catre margini(laturi). -in spatiul eliberat, de fiecare parte a ramei port-botci introducem doau rame plasate cu o saptamana inainte deasupra gratiei Hanemann in familia generatoare(2).
-inchidem SPD-ul. din corpul ingerior(CI) al familiei generatoare, urcam doua rame cu puiet in corpul superior(CS) in locul celor plasate in SPD(3). Acestea vor fi transferate in SPD dupa o saptamana. -In spatiul eliberat introducem ramele de puiet eclozat (4) scoase din SPD. -vom inchide familia generatoare. Aceasta operatie e repetata in fiecare saptamana intr-un ciclu de crester. SPD-ul si familia/familiile generatoare vor fi stimulate in absenta recoltelor. Organizarea spatiala a unei unitati de crtester: stupina de crestere si fecundare E oarecum necesar ca stupina de crester sa fie situata aproape de domiciliul apicultorului, intrucat acest proces necesita mai multe vizite pe zi sau foarte des, seara.Un mic adapost (3-5m2) dotat cu sistem de incalzire tip camping e necesar in operatiile de transvazare pe timp ploios ploios sau sau cu vant. In ex presentat aici, stupina de crestere e in acelasi timp statie de fecundare. Deoarece, nu e de ajuns doar sa crestem matci bune, ci zborul de fecundare e deasemenea esential. Exista diverse metode de control al zborului de fecundare. Iata doar cateva: - Saturarea cu trantori selectionati intr-o zona suficienta in jurul statiei de fecundare -instalarea acesteia intr-o vale izolata cu pereti de stanca inalti. -instalarea statiei de fecundare intr-o zona unde nu sunt albine pe o raza de 5-6 km. -productia matci si trantori in extra sezon. -inseminarea artificiala Inafara de ultima, nici o alta metoda nu poate garanta rezultate de 100%. Metoda saturatie cu trantori e des utilizata si este cea pe care o vom descrie aici. Vom imagina ca vanturile dominante de care trebuie sa ne ferim, sunt din sector nord-vest la nord-est. Vom cauta sa protejam sau prin configuratia terenului(tufe, boscheti, o colina la nord) sau printr-un printr-un gard. Imediat dupa gard vom instala zona de crestere cu starterul/starterele permanente, si deasemenea famili/familiile generatoare(fig 14). Pe restul suprafetei vom dispune nucleii, profitand de tufe sau terenul accidentat, pentru a facilita reperarea matcilor intoarse de la nunta.
Controlul zborului de fecundare In urma cercetarilor dintre 60_70 , putem estima ca matcile se pot fecunda la o distanta intre 2-5 km, iar trantorii pot zbura pana la max 5km. Fig 15.
Rezulta din aceste studii ca raza de influenta in procesul de fecundare e de app o suprafata cu diametrul de 7 km De aceea solutia saturarii cu trantori e oarecum aleatoare. Pentru a parveni la un bun rezultat in aceste conditii, ar trebui realizate urmatoarele: -convingerea apicultorilor din zona(vecini) catre colaborare, furnizandu-le matci din stupina de crestere. - colaborarea intre apicultorii motivati din regiune(asociatii, cooperative) si girarea unei statii de fecundare in comun. -saturarea unei raze de 1 -1,5km cu populatie masculina, sperand ca matcile vecine zonei vor fi fecundate cu trantorii populati. Pentru realizarea acestui ultim deziderat, intre 4-5 stupine cu linii diferite de matci decat cele fecundate in statie, vor fi instalate pe o raza de 1-1,5 km. Doua rame cu celule de trantor sunt introducse cu o luna jumatate inainte de campania de crestere, in periferia cuibului.Pentru stimularea pontei de trantori, se stimuleaza in absenta recoltei. Fig 16.
Procedeul cunoaste bineinteles limite importante. VA trebui tinut cont de numerosii factori fizici(topologia zonei,structura peisaj, altitudine), microclimat(vant, curenti de aer), genetica(rasa albinei e esentiala) , tehnici(practici apicole ale stuparilor vecini), , factori care reduc uneori distantele parcurse de albine.
