Testul clasic de drept, comentariul unui caz juridic prespune o mulțime de cunoștințe să fie bine făcut. Explicația deciziei : trebuie să dovediți că speța a fost ȋnțeleasă, ceea presupune cunoașterea aprofundată a subiectului abordat, care trebuie contruntat cu aspectele specifice ale deciziei ȋn conținutul speței O reflexie asupra deciziei : după ce ați demonstrat ȋnțelegerea deciziei, se cere demonstrararea abilității de a judeca. Folosindu-vă de cunoștințele de doctrină și jurisprudență, aceastea ar trebui să conducă la o discuție ȋn vederea analizării deciziei „ȋn drept” , efectuării unui comentariu pentru măsurarea consecințele juridice, sociale, politice, morale, economice etc. !!! Aveți grijă să nu existe aspecte analizate exclusiv din punct de vedere descriptiv sau teoretic. Un bun comentariu al speței trebuie să cuprindă explicații, discuții și reflexii asupra problemei juridice cuprinse. Fișa cazului/ speței: Un comentariu al unui caz juridic trebuie să fie precedat de o fișă a speței, care corespunde unei disecări a cazului juridic . Această fișă va fi utilă ȋn special pentru comentariul ulterior, nefiind ȋnsă inclusă ȋn analiza efectivă ce urmează a fi făcută . După lectura speței de mai multe ori, este recomandată realizarea următorilor pași: Rezumatul faptelor : Acesta presupune ilustrarea stării de fapt, fără a intra în detalii . Ȋn niciun caz nu ar trebui prezentată aici problema juridică, soluția ori elemente de argumentare. Trebuie enunțate simplu, ȋn maxim 10 rânduri, părțile ȋn proces, natura contractului existent ȋntre acestea ( spre exemplu), și natura litigiului. Procedura : se cere a se determina aici cine este reclamant și pârât ȋn primă instanță , apoi apelant și intimat ȋn apel iar ȋn sfârșit recurent și intimat ȋn recurs. A fost cererea rejudecată? A existat apel ȋmpotriva hotărârii? A existat o casare a hotărârii? Etc. Problemele de drept : plasându-vă ȋn locul judecătorului, formulați ȋn 2-3 rânduri problemele juridice ivite ȋn speță. De asemenea, este recomandabil să se facă o scurtă trecere în revistă a legislaţiei în acest domeniu, şi să se expună diferitele alternative cu care se poate confrunta judecătorul. Susținerile părților : trebuie să se indice cu precizie cererile respective ale părţilor şi argumentele pe care acestea le invocă. Este necesară reproducerea fidelă a tezei avansate de către reclamant și a susținerilor pârâtului ȋn fața instanței. Parafraza este de evitat în această etapă, şi ȋn celelalte etape ale analizei. Decizia și motivele : are ȋn vedere indicarea numelui părții care a obținut câștig de cauză , punctând motivele reținute de către instanța de judecată. Introducerea: Aici este etapa unde fișa de speță vă va fi cea mai utilă. Trebuie să începeţi cu o frază de captură pentru a explica problema de drept care se pune în speță , expunerea faptelor și a procedurii judiciare urmate , pentru ca apoi să fie punctată problema și indicate aspectele ce e nevoie a fi lămurite, pentru ca ȋn finalul introducerii să fie anunțat planul de comentariu al cazului juridic indicat.
Page
1
Ȋn cadrul comentariului speței, este preferabil să optați pentru un plan foarte simplu, de structură binară. Este indicată utilizarea unui plan ȋmpărțit ȋn două părți, fiecare la rândul ei având două sub-părți.
Cuprinsul/ dezvoltarea: Sunteți aici foarte aproape de cazul juridic. Comentariul dumneavoastră nu trebuie să fie exclusiv teoretic, ȋntrucât s-ar transforma ȋntr-un eseu. Explicarea sensului deciziei juridice constă ȋn deslușirea raționamentului instanței juridice, a manierei ȋn care aceasta a interpretat situația de fapt și a aplicat legislația ȋn vigoare pentru soluționarea cauzei. Aprecierea valorii deciziei constă ȋntr-un examen critic al judecătorilor, o judecată de valoare. Este indicat a se reflecta asupra corectitudinii juridice a deciziei, asupra coerenței, asupra conformității sale cu dreptul pozitiv, cu echitatea, cu morala și cu imperativele economice și sociale. Studiul domeniului de aplicare al deciziei este de a căuta influenţa asupra evoluţiilor în lege. Dacă speța este recentă, reflexia se dovedeste a fi delicată; este apoi necesar aventurarea ȋn exprimarea unui prognostic, ȋncercând ȋn același timp să se prevadă consecințele deciziei. De asemenea, este important să se analizeze dacă decizia este, în principiu (Ofera o regula generală şi abstractă susceptibilă a fi extinsă la cazurile care implică viitor aceeaşi stare de fapt) sau dacă aceasta este pur şi simplu o decizie de moment, ȋntrucât soluţia se explică prin fapte specifice lipsite de viitor jurisprudențial. !!!! Nu uitaţi să faceţi tranziţii între diferitele părţi ale comentariului, în scopul de a-l fluidiza.
Page
2
Ȋn ceea ce privește o eventuală concluzie, aceasta este facultativă și comentariile generale ale speței nu o includ de obiecei. Dacă dezvoltarea comentariului dumneavoastră este complet și coerent, vă puteți lipsi de concluzii.
Îndrumar de rezolvare a unui subiect practic (speţă) de drept civil
Un caz practic poate presupune examinarea problemelor de drept material.De aceea,la rezolvarea speţei urmează a fi verificate următoarele elemente,în funcţie de cerinţele formulate : 1. Calificarea acţiunii în funcţie de natura ei (acţiuni privind dreptul de proprietate sau alte drepturi reale; acţiune în răspundere contractuală – executarea în natură, daune-interese născute din încălcarea contractului, rezoluţiune, reziliere –, acţiune în ineficacitatea actelor juridice – nulitate (absolută/relativă), reducţiune –, acţiune în răspundere delictuală, acţiuni întemeiate pe faptul juridic ilicit - gestiune de afaceri, plata lucrului nedatorat, îmbogăţirea fără justă cauză – etc.).
2. Calificarea speciei acţiunii (acolo unde este cazul), relevantă pentru aplicarea unor reguli derogatorii de la dreptul comun (exemplu: rezoluţiunea vânzării pentru vicii ascunse – acţiunea redhibitorie)
3. Identificarea, pe baza analizei dispoziţiilor legale sau a jurisprudenţei previzibile şi constante (pentru că exista şi creaţii jurisprudenţiale – de ex. acţiunea în revendicare) ce oferă reglementarea acelei acţiunii sau din care rezultă regimul său juridic, a tuturor condiţiilor, „pozitive” şi „negative”, care trebuie îndeplinite pentru admiterea acţiunii. Exemplu La acţiunea redhibitorie se vor verifica - existenţa unui contract de vânzare-cumpărare, valabil încheiat, -existenţa unui viciu al bunului vândut care afectează grav capacitatea lui de întrebuinţare, -apariţia viciului anterior vânzării - caracterul ascuns al viciului, -inexistenţa unei clauze exoneratoare de răspundere pentru vicii ascunse
Page
3
- introducerea acţiunii în termenul de prescripţie)
4. Stabilirea situaţiei de fapt potrivit criteriului cronologic şi numai în măsura în care aceasta rezultă dintr-o expunere necontestată (se includ aici elementele de fapt „narate ca atare” – exemplu, data introducerii cererii şi instanţa învestită –, cele recunoscute, explicit sau implicit, de toate părţile faţă de care faptul este relevant, precum şi cele corespunzătoare unor prezumţii legale – exemplu, buna-credinţă va fi reţinută chiar în lipsa oricărei informaţii care să infirme ori să releve o asemenea conduită subiectivă)
5. Calificarea juridică a situaţiei de fapt prin raportare la condiţiile de admitere a acţiunii, condiţii anterior identificate (se verifică dacă fiecăreia dintre condiţiile de admitere îi corespunde un element de fapt care, după caz, confirmă sau infirmă condiţia respectivă)
6. Identificarea, dacă este cazul, pe baza ierarhiei condiţiilor de admitere a acţiunii, corelate cu situaţiile de fapt dovedite, a condiţionărilor în virtutea cărora unele dintre situaţiile de fapt iniţ ial reţinute ca fiind relevante juridic îşi pierd această relevanţă. Corelaţia cu aspectele procesuale, în sensul soluţionării cu prioritate a excepţiilor procesuale de procedură sau de fond. Exemplu În cazul în care datele de fapt conduc la concluzia că termenul de prescripţie al acţiunii este împlinit la data introducerii acesteia, analiza de fond, în sensul caracterului întemeiat sau neîntemeiat al pretenţiei, va fi, cu această argumentare, înlăturată .
7. Examinarea şi evaluarea, argumentată în fapt şi în drept, a fiecăreia dintre susţinerile făcute de părţi prin raportare exclusivă la situaţiile de fapt reţinute ca fiind relevante în pronunţarea soluţiei (în cazul în care dreptul pretins este confirmat de datele speţei, verificarea conformităţii dintre pretenţia formulată şi pretenţia pe care legea, prin modul în care reglementează acţiunea, o recunoaşte a fi formulată – exemplu, în cazul acţiunii redhibitorii, dacă sunt îndeplinite condiţiile, se poate cere desfiinţarea contractului)
8. Enunţarea soluţiei, cu referire la toate pretenţiile formulate sau excepţiile invocate de
Page
4
reclamant, pârât sau alte părţi din proces
Îndrumar de rezolvare a unui subiect practic (speţă) de drept penal
Un caz practic poate presupune examinarea problemelor de drept material.De aceea,la rezolvarea speţei urmează a fi verificate următoarele elemente,în funcţie de cerinţele formulate :
1. Identificarea instituţiei –instituţiilor şi calificarea juridică a situaţiei de fapt
2. Concordanţa fiecăreia dintre soluţiile propuse în speţă cu textele relevante invocare în coţinut sau aplicabile instituţiei juridice respective
3. Identificarea, pe baza analizei dispoziţiilor legale ce oferă reglementarea acelei instituţii, a problemelor de drept de care depinde rezolvarea speţei
4. Stabilirea situaţiei de fapt pe baza probelor administrate
5. Încadrarea juridică a situaţiei de fapt poate depinde de: a) Infracţiune (trăsăturile infracţiunii,conţinutul infracţiunii, cauzele care înlătură caracterul penal al faptei) b) Pedepsă (individualizare, stabilire şi aplicare, cauze care înlătură executarea pedepsei) c) Răspundere penală (condiţii de tragere la răspundere penală,cauze care înlătura răspunderea penală) 7. Examinarea şi evaluarea, argumentată în fapt şi în drept, a fiecăreia dintre susţinerile făcute de părţi prin raportare exclusivă la situaţiile de fapt reţinute ca fiind relevante în pronunţarea
Page
8. Enunţarea soluţiei, cu referire la textele de lege aplicabile
5
soluţiei
Îndrumar de rezolvare a unui subiect practic (speţă) de drept procesual civil (judecata în primă instanţă)
Un caz practic poate presupune şi examinarea problemelor de procedură, nu numai a celor de fond. De aceea,la rezolvarea speţei urmează a fi verificate următoarele elemente,în funcţie de cerinţele formulate: 1. Verificarea condiţiilor privind sesizarea instanţei şi exercitarea dreptului la acţiune - cerinţa timbrajului; soluţia privind excepţia de netimbrare/insuficientă timbrare; - normele de competenţă generală, materială, teritorială; soluţia privind excepţia de necompetenţă - verificarea cerinţelor referitoare la interes, capacitate procesuală şi calitate procesuală - verificarea altor condiţii speciale referitoare la exercitarea dreptului la acţiune (spre exemplu: cerinţa îndeplinirii unei proceduri prealabile, inadmisibilitatea acţiunii în constatare când reclamantul are la dispoziţie acţiunea în realizare etc.) - stabilirea, atunci când este cazul, a naturii juridice a acţiunii, în vederea verificării aspectelor menţionate mai sus - momentul invocării excepţiilor - soluţia asupra excepţiilor aferente, invocate din oficiu sau de părţi 2. Verificarea conţinutului, condiţiilor şi termenelor în care se efectuează actele de procedură relevante pentru definitivarea cadrului procesual din punctul de vedere al obiectului, temeiului juridic al cererii şi al părţilor: - cererea de chemare în judecată, cererea modificatoare, completatoare; - întâmpinarea, cererea reconvenţională; - cererile corespunzătoare formelor de atragere a terţilor în proces, cu verificarea inclusiv a condiţiilor generale şi speciale de exercitare a dreptului la acţiune, raportate la specificul acestor cereri; - soluţii privind excepţiile invocate de părţi; sancţiunea pentru depăşirea termenului de îndeplinire a actului de procedură (tardivitatea sau, după caz, judecarea separată
Page
judecat, litispendenţa, prescripţia extinctivă, nulitatea absolută a actelor de procedură etc.
6
3. Identificarea excepţiilor de ordine publică ce nu sunt invocate de părţi; exemplu: autoritatea de lucru
4. Problemă comună pentru orice fază a procedurii: principiul contradictorialităţii şi respectarea dreptului la apărare, reflectate în aspecte precum: - verificarea modului de îndeplinire a procedurii de citare; consecinţele nerespectării dispoziţiilor privitoare la citare (posibilitatea anulării inclusiv a actelor de procedură subsecvente); - verificarea îndeplinirii de către instanţă a obligaţiei de a pune în discuţia părţilor cererile, excepţiile şi apărările formulate de părţi sau invocate din oficiu şi de a se pronunţa, motivat, cu privire la fiecare dintre acestea 5. Stabilirea ordinii de soluţionare a excepţiilor, inclusiv a soluţiei de unire a excepţiei cu fondul. Problematica încheierilor interlocutorii. Distincţie în raport de încheierile preparatorii
6. Verificarea respectării dispoziţiilor legale privind faza încuviinţării/respingerii probelor. Sarcina probei. Cazuri de răsturnare a sarcinii probei - condiţiile de admisibilitate a probelor; - cerinţa motivării cererii privind proba sub aspectul menţionării obiectului probei; - cerinţa motivării încheierii de încuviinţare/respingere a probei
7. Soluţionarea incidentelor procedurale (suspendarea, perimarea, abţinerea, recuzarea)
8. Aspecte specifice privind faza dezbaterilor - respectarea principiilor care guvernează procesul civil - condiţiile în care poate fi dispusă amânarea pronunţării şi repunerea pe rol a cauzei
9. Verificarea modului de soluţionare a cauzei (sub aspect procedural) - tipul de hotărâre (încheiere, sentinţă, decizie). Consecinţele nerespectării dispoziţiilor legale care reglementează conţinutul hotărârii - examinarea conţinutului măsurii dispuse de instanţă prin raportare la dispoziţiile legale. Verificarea
Page
7
dacă dispozitivul răspunde cererii de chemare în judecată
Îndrumar de rezolvare a unui subiect practic (speţă) de drept procesual penal (judecata în primă instanţă)
Un caz practic poate presupune şi examinarea problemelor de procedură, nu numai a celor de fond. De aceea, la rezolvarea speţei urmează a fi verificate următoarele elemente, în funcţie de cerinţele formulate: 1. Condiţii privind legalitatea actului de sesizare în raport cu : - normele de competenţă funcţională, materială, teritorială; soluţii în cazul invocării excepţiilor de necompetenţă; - cerinţele îndeplinirii unor proceduri prealabile (de ex. actele premergătoare), procedura prealabilă prevăzută de art. 2781 C. proc. pen., soluţionarea anterioară a plângerii de către primul procuror - condiţii de fond şi de formă pentru actul de sesizare - soluţionarea excepţiilor de legalitate a actelor de urmărire penală; situaţii de restituire a cauzei la Parchet 2. Verificarea condiţiilor privind titularii dreptului la acţiune (calitatea procesuală); soluţia asupra excepţiilor aferente, aplicabile sau invocate de părţi
3. Verificarea conţinutului, condiţiilor şi termenelor în care se efectuează actele de procedură relevante pentru definitivarea cadrului procesual din punctul de vedere al obiectului, temeiului juridic al cererii şi al părţilor: - soluţii privind excepţiile invocate de părţi; sancţiunea pentru depăşirea termenului de îndeplinire a actului de procedură (tardivitatea sau, după caz, decăderea din drept)
4. Măsurile preventive (Condiţii, competenţă, măsuri procesuale prin care se dispune luarea acestora, durată) - obiectul verificării realizate de instanţa de judecată (art. 300 1 şi art. 3002 C. proc. pen.)
Page
- asistenţa juridică efectivă
8
- soluţionarea cererii privind starea de libertate în cursul procesului
5. Probleme comune pentru orice etapă a derulării procedurii în cursul judecăţii: principiul contradictorialităţii, nemijlocirii, respectarea dreptului la apărare, procesul echitabil, prezumţia de nevinovăţie, reflectate în aspecte precum: - asigurarea interpretului - verificarea modului de îndeplinire a procedurii de citare; consecinţele nerespectării dispoziţiilor privitoare la citare (posibilitatea anulării inclusiv a actelor de procedură subsecvente, ca urmare a exercitării unor căi de atac) - verificarea îndeplinirii de către instanţă a obligaţiei de a pune în discuţia părţilor cererile, excepţiile şi apărările formulate de părţi sau invocate din oficiu şi de a se pronunţa, motivat, cu privire la fiecare dintre acestea - ordinea cercetării judecătoreşti - ordinea acordării cuvântului - asistenţă juridică obligatorie - non reformatio in pejus - publicitatea şedinţei de judecată - principiul administrării nemijlocite a probelor din faza de urmărire penală 6. Ultimul cuvânt al inculpatului 7. Verificarea respectării dispoziţiilor legale privind faza încuviinţării probelor: - condiţiile de admisibilitate a probelor; - cerinţa motivării cererii privind proba sub aspectul menţionării obiectului probei; - cerinţa indicării numelui şi adresei martorului - cerinţa motivării încheierii de încuviinţare a probei - suplimentarea probatoriului - sarcina probei 8. Verificarea modului de soluţionare a cauzei (sub aspect procedural) - tipul de hotărâre (încheiere, sentinţă, decizie)
Page
la actul de sesizare
9
- examinarea conţinutului măsurii dispuse de instanţă/parchet prin raportare la dispoziţiile legale şi
