Iorga Mircea Alexandru A.M.G 2 C
Regimul alimentar pentru persoanele cu diabet
Problema majora de sanatate publica, diabetul zaharat este o afectiune cronica grava, mai ales prin complicatiile sale pe termen lung. Secolul XX a adus, pe langa beneficiile civilizatiei, si o suma de boli "moderne", intre care diabetul zaharat ocupa un loc central. Diab Diabet et zaha zahara ratt (DZ (DZ ! o boal boalaa cron cronic icaa in care care nive nivelu lull gluc glucoz ozei ei ("zaharului" din sange (glicemia creste peste normal. ceasta are o valoare, dimineata, pe nemancate, mai mare de #$% mg & ml. 'cesul de glucoza in sange (glicemia crescuta, cu alte cuvinte este daunator sanatatii. )lucoz )lucozaa provin provinee din digest digestia ia alime alimente ntelor lor.. Pentru Pentru a putea putea patrund patrundee in celule unde este folosita drept combustibil, glucoza are nevoie de insulina, un hormon secretat de pancreas. Diabetul apare fie din cauza productiei insuficiente de insulina de catre pancreas, fie din cauza insensibilitatii celulare la insulina. *n ambele situatii, nivelul glucozei din sange depaseste valorile normale. +auzele bolii sunt diferite pentru cele doua tipuri. *n diabetul zaharat de tip # (DZ tip *, sistemul imun este cel afectat, boala distrugand celulele beta din pancreas, producatoare de insulina. 'ista insa si alti factori implicati, cum ar fi mostenirea genetica, autoanticorpii, virusurile, radicalii liberi. Diabetul zaharat de tip $ ( DZ tip ** este cauzat de factori genetici (mai rar rar incr incrim imin inat atii ca la tipu tipull *, *, obez obezit itat atee (in (in spec specia iall cea cea abdom abdomin inal ala, a, varst varstaa inaint inaintata ata,, stil stil de viata viata (sedent (sedentaris arism, m, dieta dieta bogata bogata in calori calorii, i, stres, stres, anumite anumite obiceiuri alimentare nesanatoase. Pentru un pacient cu diabet, o viata lunga si sanatoasa e posibila daca se evita complicatiile, iar cheia consta in controlul glicemiei. Dieta in diabet
Daca pana recent se recomanda diabeticilor o dieta bogata in grasimi si proteine animale (carne, oua, lactate, in paralel cu controlul strict al consumului de carbohidrati, astazi recomandarile s!au schimbat radical din cauza ca aceasta dieta, desi reuseste sa mentina nivelul glucozei sangvine sub control, accelereaza aparitia complicatiilor si favorizeaza decesele premature. *n princi principiu piu,, o dieta dieta vegeta vegetaria riana na variat variataa este este optim optimaa pentru pentru contro controlul lul zaharului din sange si pentru evitarea complicatiilor de temut ale diabetului. 'ista suplimente nutritionale al caror continut de fitosteroli (uleiuri esentiale et etrase rase din din coaj coajaa gran granel elor or cum cum sunt sunt grau graul, l, orez orezul ul si soia soia favo favori rize zeaz azaa o functionare corecta a membranei celulare la toate nivelele. Permite totodata o admisie corecta a nutrimentilor si evacuarea reziduurilor astfel incat sa aiba loc
Iorga Mircea Alexandru A.M.G 2 C
reglarea functiilor metabolice, esentiala in cazul persoanelor cu diabet. ceste suplimente asigura necesarul de cereale integrale aflat la baza piramidei alimentatiei echilibrate, pe care de altfel nu il putem acoperi in cadrul alimentatiei zilnice datorita rafinarii si prelucrarii industriale a alimentelor (e painea alba, orezul si soia decorticate etc. -egimul dietetic este deosebit de important in ambele tipuri de diabet zaharat si trebuie respectat indiferent de tratamentul medicamentos urmat. limente si mancaruri indicate pentru bolnavii de diabet Bauturi: apa, sifon, ceaiuri indulcite cu zaharina (ceai de macese, de menta, de musetel, ceai rusesc.
- umai in cantitatile indicate de medic lapte, lapte batut, cafea cu lapte, fiertura de tarate, vin (dar nu din cel dulce. Paine in cantitatile permise de medic, paine neagra, intermediara, veche de cel mult $/ de ore, paine graham. Daca bolnavul prefera painea prajita, o va cantari inainte de prajire. Supe: supe de zarzavat din legumele permise, ciorbe de carne, bors, toate fara rantas si fara paste fainoase. Supele pot fi drese cu ou, smantana sau adaos de unt ori untdelemn.
- 'emple bors de zarzavat cu perisoare (fara orez, supa de rosii, supe de zarzavat cu zdrente de ou (fara faina. Mancaruri de carne: rasol sau friptura de vaca, pasare, porc, sunca, conserve de carne fara rantas, mezeluri, musaca de dovlecei sau vinete, varza fara carne, piftie, chiftele (fara paine, sarmale fara orez , snitel (fara pesmet si faina. Peste: proaspat sau conservat, sarat, afumat. Branzeturi: telemea, cas, cascaval, svaiter, branza topita.
-
umai la cantar urda, branza de vaci. )rasimi unt, slanina, margarina. Se prefera untdelemnul, mai ales cel din germen de porumb.
Oua: cel mult doua pe zi.
