RAPORT DE PSIHODIAGNOSTIC SI EVALUARE CLINICA SI.doc

RAPORT DE PSIHODIAGNOSTIC SI EVALUARE CLINICA SI/SAU PSIHOEDUCATIONALA

I. Informaţii despre Cien!" Cien! " • Nume si Prenume (sau Cod):

I.M. ,

Vârsta: Vârsta: 14 ANI ,

Sex: F

II. O#ie$%&' Psi(odia)nos%$''i *i E&a'+rii" • Psiodia!nos"#u$ %i &'a$uarea are #a s#o (iden"#area st*ri$or sio$o!i#e de s*n*ta s*n*tate te %i+sau %i+sau oa$* oa$* %i a me#anis me#anisme$ me$or or sio sio$o! $o!i#e i#e de e"oat e"oato! o!ene ene-* -* %i+sau %i+sau de sano!ene-*  , -DA Cu re$e'an/* entru: dia!nos"#are  Simtome: de$ir

III. Des$rierea S'$$in!+ a Componen!eor Psi(oo)i$e" Ni&e S'#ie$%&/Emoţional (inclusiv Satisfacţia/Calitatea vieţii) 

Ce sa e&a'a!0

C' $e sa e&a'a!0 (teste+sar#ini+roe (teste+sar#ini+roe %i+sau inter'iuri)   Sindroame In!er&i' In!er&i' Cini$ Cini$ S!r'$!'r S!r'$!'ra! a! pen pen!r' !r' DS1IV DS1IV2 &ersi'n &ersi'nea ea pen pen!r' !r' Copii Copii -T'#'r+ri $ini$e -3IDSCID2 1ACI &ariana!a pen!r' adoes$en% In!er&i' $ini$2 Anamne4a2 O#ser&aţie Sindroa Sindroame me po4i%&e po4i%&e PANSS *i ne)a%&e Ni&e Co)ni%& 

Ce sa e&a'a!0 G5nd'rie iraţionae Ap%!'dini *$oare Ni&e i&e' ' de in! in!ei) ei)en enţ+ ţ+ -7.I -7.I. .

C' $e sa e&a'a!0 (teste+sar#ini+roe (teste+sar#ini+roe %i+sau inter'iuri) In!er&i' Cini$2 O#ser&aţie2 Anamne4a 6ISC 1a!ri !ri$ee $ee Pro)r o)resi& si&e Ra& Ra&en  S!an S!and dard ard2 O#ser&a r&aţie2 ţie2 Anamne4a



Ni&e $ompor!amen!a Ce sa e&a'a!0

C' $e sa e&a'a!0 (teste+sar#ini+roe (teste+sar#ini+roe %i+sau inter'iuri)

Compor!amen! 8n$+$are re)'i Compor!amen! a)resi& A!e pro#eme

In!er&i' $ini$2 Anamne4a2 O#ser&aţia

Pro#eme de $ompor!amen! opo4an! In!er&i' $ini$2 Anamne4a2 O#ser&aţia Pro#eme de $ond'i!+ 

 Nivel psihofiziologic

Ce sa e&a'a!0

C' $e sa e&a'a!0 (teste+sar#ini+roe (teste+sar#ini+roe %i+sau inter'iuri)  In!er&i' $ini$2 Anamne4a2 O#ser&aţie

A$'4e soma%$e



Ni&e de personai!a!e şi Mecanisme Defensive/Adaptare

Ce sa e&a'a!0 Temperamen! Psi(odia)nos%$ p'siona Pa9ern'ri de personai!a!e



C' $e sa e&a'a!0 (teste+sar#ini+roe (teste+sar#ini+roe %i+sau inter'iuri) In!er&i' $ini$2 Anamne4a2 O#ser&aţia Tes! s4ondi 1iion pen!r' adoes$enţi

(inclusiv! de cuplu! familie! grup etc") Ni&e de reaţionare interpersonal (inclusiv!

Ce sa e&a'a!0 Reaţiie in in!erfamiiae Pro#eme so$iae Ni&e' )o#a f'n$ţionai!+ţii

C' $e sa e&a'a!0 (teste+sar#ini+roe (teste+sar#ini+roe %i+sau inter'iuri) Desen' fa famiiei  In!er&i' Cini$2 Anamne4a2 O#ser&aţia In!er&i' anamne4a a S$aa de E&a'are Go#a+ a :'n$ţion+rii

Psihodiagnostcului şi Evaluării Evaluării formulăm urmăoarele urmăoarele concluzii  concluzii  IV. Con$'4ii"  În urma Psihodiagnostcului  psihologice:  psihologice:

Din inerviul clinic (nondirectv) şi din anamneză (cu paciena, cu mama,) (informaii susinue de ese), am concluziona urmăoarele: !soricul personal : 1. este o 0at* de 14 ani din Vas$ui. Are o de-'o$tare siomotorie ade#'at* ân* $a 'ârsta de  ani (2%i /ine #au$, stâ 2n %e-ut, mer!e $a 'ârsta de 1 an) #ând *rin/ii oser'* #* 0e"/a nu 'ore%te. 3a 'ârsta de  ani mer! $a un #onsu$t neurosiiatri# unde rime%te un tratament s"mu$a"' ner'os ins* 0*r* a rimi un dia!nios"# se#i#. Coi$u$ 2n#ee $a 'ârsta de  ani s* si$aiseas#* ins* 'ore%te 2n roo-i/ii s#urte in#eând #u 'ârsta de 5 ani de #ând urmaea6* %i teraii de re#uerare a $ima7u$ui. Comoratmenta$, 2n mediu$ 0ami$ia$, *rin/ii nu remar#* dis#rean/e 0a/* de a$/i #oii  2ns* $a !r*dini/* mani0est* mu$"$e #omortamente a!resi'e. 3a 'ârsta de 8 ani este 2ns#ris* $a %#oa$* #u o e'o$u/ie ne0a'orai$*, dis$exie, dis!rae dar %i #u o #aa#itate redus* de 2n/e$e!ere a #on#ete$or se#i#e 'ârstei. 3a 'ârsta de 9 ani se na%te sora mai mi#*, #u #are are a a'ea o re$a/ie 0*r* ro$eme ( $a momentu$ rese#"'). 3a '*rsta de 1 ani %i 8 $uni 0a#e o ami!da$it* u$ta#ee re-istent* $a an"io"#e$e administrate e #a$e ora$*, are 0er* de este 4 !rade trei -i$e %i este internat* 0*r* *rin/*. ;n a#est moment aar %i rime$e ro$eme ma7ore, #oi$u$ a#u-ându<%i *r*n/ii #* au aandonatuni#u$ atern a su0erit de o oa$* #roni#* (diaet), iar A. a asistat $a de!radarea soma"#* a st*rii de s*n*tate a a#estuia %i datorit* ne<#om$ian/ei $ui $a res#ri/ii$e medi#a$e. A. 'ede #um 2n "m, uni#u$ doânde%te mu$"$e #omoridit*/i re#um: oe-itatea, amutarea. A. (%i mama) o'este%te #um a  2n#eut s* de-'o$te un sen"ment ermanent de anxietate (de a%tetare)+ de ani#* 2n $e!*tur* #u si!uran/a uni#u$ui: ?@ dat* m
Pe 1 0eruarie 14 sur'ine de#esu$ uni#u$ui, #are a murit 2n somn, de#es de #are A. a* a doua -i $a %#oa$*, #ând mama i*team #u umnii %i #u i#ioare$e 2n u%* %i /iam entru #* treuia #a = s* stea mereu $ân!* mine, s* o '*d eu #* este ine...? Mama %i A. o'estes# #* a#ienta a 2n#eut s* simt*, du* terminarea  2nmormânt*rii, $a #are nu a asistat, dar e erioada #*reia #e$or dou* surori au stat sin!ure ( -i$e), st*ri uterni#e %i aroae ermanente de ani#* %i 0ri#* ?extrem*?, e'itând s* adoarm*, ind 0oarte a!itat*. =ot atun#i au a*rut %i simtome$e #are iâr$ad #are $eâr$ad #are $e
do$iu$ui: Neuro Mu$"Vit (1 -i$e+$un* x  $uni)D Mentat (1 #s+-i x  $uni), iar simtomato$o!ia s
3&C&MI& AC=J 3IMF@>3AS=ICJ K&PA=@CI=@3ILJ CKIMI@=&HAPI& B&FICI= IMN S&CNBAH P@S=
An!e$eden!e pa!oo)i$e  nimi# !soricul %olii prezene: A. sus/ine #* toate a#este e'enimente au 0*#ut
e ni'e$ mediu. Preo#u*ri dominante iden"#ate 2n "mu$ inter'iu$ui #$ini#: 0ri#a de oa$*, de moarte, rumina/ii re#um idei de ani#*, er0e#/ionism. Nu sunt iden"#ate idei de$irante, sui#ida$e. Sunt re-ente !ânduri %i #redin/e dis0un#/iona$e.  /emperamen: de " extro'er, #u tendin/e er0e#/ioniste %i ai$it*/i de $ider. &otvaie: intrinse#* $apaciae volitvă: este medie tmă de sine0 1ncredere 1n sine: ade#'at*  *fectviaea şi dispoziia:$a momentu$ e'a$u*rii mani0est* o stare a0e#"'* #onstant anxioas*, ani#at*: trist*, a!itat*, esimist*, 0oarte mar#ant*, neade#'at* 2n raort #u suie#tu$ dis#u/iei (#a intensitate %i 0re#'en/*). 2%servaia dispoziiei su%iectve : a#ienta arm* #* 2n u$"ma 'reme s
dorin/ei ei de a  a7utat*, de a #o$aora, dorin/* sus/inut* de a#easta atât de#$ara"', #ât %i 0a"#, rin risma #ererii 'o$untare a a#estei e'a$u*ri. Bi#u$t*/i$e 2ntâminate 2n inter'iu$ #$ini# a$ A., #ât %i erse#"'a ei asura roriei ersoane, asura $umii %i asura 'iitoru$ui, sunt determinate, rese#"' transmise, de %i rin #omortamentu$ a#ientei, #are este simtoma"# entru su0erin/a sa sii#* a#tua$*, a#estea utând  #ore$ate #u istori#u$ ersona$, 0ami$ia$ (a$ 0ami$iei de ori!ine), re$a/iona$ ( #u sora, rietenii, #o$e!ii). Dezvolare psihomorică: ade#'at* Dezvolare senzorială: ade#'at*

3ezulaele eselor: 

Interviul Clinic Structurat pentru DSM-IV, versiunea pentru Copii (KID-SCID):

Pe dimensiuni$e: #oi$+ *rin/i, a$/ii %i oser'a/ie, a"n!e entru un ra! semni#a"' () entru tu$urare sio"#a de " s#i-o0reni0orm. Pa#ienta %i #e$e$a$te surse de in0ormare (*rin/ii, sora, a#te$e medi#a$e, anamne-a, oser'a/ia dire#t*) indi#* e #riterii$e urm*rite de inter'iu$ stru#turat, re-en/a unui de$ir de erse#u/ie su 0orma #redin/ei 0a$se #* *rin/ii sunt du%manii ei. ata#uri de ani#* inoinante re#urente . ;n u$"mu$ an, a#ienta a mani0estat o reo#uare ersistent* in $e!*tur* #u 0atu$ de a nu mai a'ea ata#uri u$terioare, rese#"' a resim/it o 0ri#* $e!at* de im$i#a/ii$e ata#uri$or de ani#* (de ex., teama de a nu<%i ierde #ontro$u$, de a nu a'ea un ata# de #ord sau de a nu inneuniO) #are #ore$ea-* #u s#oru$ B  11 Q R semni#a"' entru o =u$urare de Anxietate enera$i-at* (S#reen 0or Ci$d Anxiet6 He$ated Bisorders (SCAH&B) CKI3B Version). Pa#ienta %i memrii 0ami$iei o'estes# modi#*ri$e semni#a"'e de #omortament e #are $e
#omu$si'* (de ex., $a exunerea $a murd*rie a #ui 'a #u osesia #ontamin*rii), stresu$ osTrauma"# (de ex., #a r*suns $a s"mu$ii aso#ia/i #u un stresor se'er)  nu sa"s0a#e #riterii$e BSM , sau anxietatea de searare (de ex., #a r*suns $a a  dearte de #as* sau de rude$e aroiate).   Cu toate #* $a S#reen 0or Ci$d Anxiet6 He$ated Bisorders (SCAH&B) CKI3B Version %i PAH&N= Version a#ienta a o/inut un s#or SP  1 Q 5+ s#or SP  11 Q 5 semni#a"' entru o =u$urare de Searare, 2n urma ana$i-ei %i #ore$*rii ta$ou$ui #$ini# %i a re-u$tate$or teste$or #u in0orma/ii$e din anamne-*, dar %i din #e$e$a$te surse, am #on#$u-ionat #* mani0est*ri$e se#i#e =u$ur*rii de Searare sunt se#undare =u$ur*rii de ani#*, e$e nesa"s0*#ând #riterii$e ne#esare dia!nos"#*rii (BSM), mani0estându


Matricile Progresive Raven Standard (M.P.R.): U.I. 18 (Inte$i!en/* de ni'e$

mediu  un*), e'iden/iindu
 S!" - !valuarea reali#at$ de p$rin%i pt copiii cu v&rste 'ntre -* ani - C+ild  "e+avior C+eclist (C"C-*) (scale care /$soar$ sindroa/e):

Pro;' C? ani pen!r' fe!e @ SCALA CARE 1SOAR SINDROA1E" (in!er&a s'#$ini$ In!ernai4are s$or T B = Anxietate+Beresie s#or =  8 (inter'a$ norma$)  ;nsin!urare+Beresie s#or =  5 (inter'a$ norma$) A#u-e soma"#e s#or =  4 -in!er&a $ini$ E!ernai4are s$or T B  -inter'a$ norma$) Comortament 2n#*$#are re!u$i s#or =  5 (inter'a$ norma$) Comortament a!rsi' s#or =  5 (inter'a$ norma$) (inter'a$ norma$) Pro#eme so$iae s$or T B F= Pro#eme de )5ndire s$or T B = -in!er&a s'#$ini$ (inter'a$ norma$) Pro#eme de a!enţie s$or T B F (inter'a$ norma$) A!e pro#eme s$or T B >? S$o! T To!a B F -In!er&a norma 3a s#a$a C
  

 

su#$ini#, doar dimensiunea Pro$eme de ândire, #u un s#or =  8R (2n #ore$a/ie #u !ânduri$e automate dis0un#/iona$e, #redin/e$e intermediare %i #entra$e dis0un#/iona$e iden"#ate #u a7utoru$ inter'iu$ui semiC3 entru 0ete  SCA3& B&HIVA=& BSM.



Desenul 0a/iliei:

Aspe$! $ini$"

#alorizare/Devalorizare @ser'a/ii

Iote-e interreta"'e

Persona7e$e sunt ine #onturate, iar Mama are ersona7u$ #e$ mai 'a$ori-at 2n $an a0e#"' (2n mama este #ea mai imo-ant* $anu$ in'es"/ii$or iden"#atoare %i oie#tua$e), #are !ur* a desenu$ui, ind desenat* asi!ur* sen"mentu$ de se#uritate %i ata%ament, sus/inând rima 2n artea stân!* a rin a##entuarea !ra#* a 0u-ion*rii dintre mâna mamei %i a!inii+desenuui. =at*$ este desenat mâna a#ientei (anxietatea, 0ri#a), ne'oia a#esteia din u$"mu$, mai mi# %i mai u/in urm* de a  a$*turi de e$ementu$ se#uri-ant. Nu numai #* #onturat indi#ând o de'a$ori-are a e$ementu$ rin#ia$ 2$ rere-int* mama, 2n #ontextu$ a#estuia ?s#otomi-are?. anxiet*/i$or %i 0ri#i$or a#ientei, dar modu$ 2n #are 0ami$ia Pa#ienta se desenea-* 2ntr
Besenu$ este mi#, o#uând mai u/in din  7um*tate 0oii, dar mai mu$t de#ât a noua arte. Besenu$ este ro"t u%or #*tre stân!a.

de0ensi'e. Axa ori-onta$* (#entru) e'iden/ia-* re$a/ii$e #u antura7u$, des#riind o ersona$itate nesi!ur* %i ri!id*, mai a$es 2n re$a/ii$e #u #ei$a$/i (#ore$ea-* #u date$e din anamne-*: tendin/a de a se imune #a $ider 2n re$a/ii$e ori-onta$e) #u tendin/e anxioase, materia$iste %i de rea$i-are aroe de exi!en/e$e ersona$e, #u 0ri#* a##entuat* 0a/* de ris#, de osta#o$e %i tendin/* de #onser'are (#ore$ea-* #u a"tudini$e de0ensi'e) %i #u o $ai$itate emo/iona$* a##entuat*. Se #onturea-* un temerament sensii$, #u un insit interior imortant, #u tendin/a de a 0u!i 0a/* de mediu, de a#/iune (anxietatea, ani#a) %i #u un ata%ament #res#ut 0a/* de mam*, #are !*se%te 2n $asarea desenu$ui 2n artea de 7os, o 0orm* de #*utare a se#u-it*/ii 0a/* de tensiunea %i instai$itatea emo/iona$* resim/it*. &xist* o ro$ema"#* serioas* a &u<$ui: anxietatea a##entuat*, ni'e$ de anxietate ridi#at %i de re$iere  2n sine rin #onstri#/ie, retra!ere, team*, sen"ment de inse#uritate. o$i#iunea 0oii #ore$ea-* #u di#u$tatea a0e#"'* #are #o$e%e%te ersoana (anxietate+a"tudini de0ensi'e), aroiindu<%i 0ami$ia #are o se#uri-ea-*, 0u!ind de mediu$ extern #are o serie, dându
3inii$e sunt trasate a*sat, 0erm, dextro!ine, ersona7e$e sunt #entrate, ne$isind sau neind ni#i un ersona7 2n $us 0a/* de 0ami$ia rea$*. =rasa7u$ este #on"nuu. 3inii$e sunt re$uate. n!iuri drete.

=iu$ desenatoru$ui ra/iona$, #u o 0un#/ionare neuro$o!i#* un* (siomotri#itate n* ade#'at*), adatare $a re!u$i$e %i #on'en/ii$e so#ia$e, #are su!erea-* o $e!*tur* e#ient* #u rea$itatea, #u o iden"#are #ore#t* a ro$uri$or (#oii < adu$t)

P*r/i$e #oru$ui sunt roor/ionate, #u i#ioare #are ar destu$ de an#orate, 0e/e senine. Bimensiunea ersona7e$or nu este a$un!it*. &$emente$e 2n mi%#are sunt mâini$e ersona7e$or #are se unes#, 0ormând un $an/, un -id . >ra/e$e sunt desenate 2n 0orm* de ?V?. Postura ersona7e$or este este u%or ri!id*. &xist* o u%oar* exa!erare a simetriei desenu$ui. He0u-* s* 0o$oseas#* #u$ori$e, desenu$ ind asWe$ a$  ne!ru. &$emente$e #oru$ui sunt e#i$irat desenate, 2ntr
Fuste$e ersona7e$or 0eminine sunt #onturate, e #ând anta$onii ersona7u$ui mas#u$in sunt de *ie/e$, s#ur/i %i s$a #ontura/i, ne#o$ora/i. Sin!uru$ e$ement re!resi', este a#east* in0an"$i-are a ima!inii tat*$ui, #are este desenat #u un #ontur s$a, a'ând #ea mai

e'iden/iind un &u e#i$irat (raort u$siuni< rea$itate), dar %i o stare de anxietate %i imu$si'itate (mama, ea %i sora). Comortament #ontro$at. Mâini$e ersona7e$or, mai a$es a$e tat*$ui sunt 0oarte s#urte %i as#u/it desenate, $u#ru #are simo$i-ea-* o re$a/ie 2n #are domin* inse#uritatea,retra!erea (trasa7u$ n),o stare u%or deresi'*+ o triste/e 2n raort #u ersoana a#estuia, dar %i o stare de anxietate !enera$* a A. Ase#tu$ de0ensi' a$ !ruu$ui, %i o-i/ionarea desenu$ui su$inia-* o imaturitate emo/iona$*. Nu are tendin/e $a imu$si'itate %i are o to$eran/* ade#'at* $a 0rustrare (do'edit* $a ro#eduri$e medi#a$e+durere). 3inii$e re$uate er0e#/ionism,  2nt*rite  o tensiune interioar*, #aroia7u$  starea dersi'*, reo#uarea, anxietatea %i reo#uarea 0a/* de ersona7u$ mamei %i a surorii. n!iuri$e drete #are 0a# $e!*tura dintre ersona7e, su$inia-* dinamismu$, ner'o-itatea, ri!iditatea %i do-a de mas#u$initate din ersona$itatea A. mani0estat* 2n re$a/ii$e #u mama %i #u sora, *rând #* a re$uat ea ro$u$ mas#u$in din sistem. Besenu$ une oare#um 2n e'iden/* $inia #entra$* 'er"#a$*, ar*tând e0ortu$ A. de re< e#i$irare a unei a0e#"'it*/i 0ra!i$e. >ra/e$e sunt desenate 2n 0orm* de ?V? ar*tând emo/ii intense, #emare d a7utor. Postura u%or ri!id* su$inia-* starea anxioas* %i inii/ia 0a/* de mi%#*ri$e u$siona$e (#ore$ea-* #u in0an"$i-area ima!inii tat*$ui). &xa!erarea simetriei desenu$ui oate  asimi$at* ro$eme$or de tensiune sii#* %i de inii/ie, tendinte$or de #ontro$ osesi'<#omu$si' (ne< ato$o!i#). Contrastu$ a$
mi#* dimensiune, #ea mai s$a* an#orare a s* e oie#tu$ de'a$orii-*rii sa$e, a #oni#tu$ui, iar i#ioare$or %i a rinsorii mâini$or 2n $an/u$ anta$onii aia s#i/a/i %i s#ur/i ai tat*$ui oate 0ami$ia$, mâini$e $ui nd 0oarte s#urte 2n su$inia %i un #oni#t $e!at de sexu$a$itatea raort #u a$e #e$or$a$tor ersona7e 0eminine, mas#u$in*. "$i-area $inii$or drete 2n 0orm* de rinsoarea ind in#om$et*. Mâini$e tat*$ui *trate entru desenarea tat*$ui indi#* sunt sin!ure$e desenate 2n $inie dreat* %i nu sen"mente de 0urie.  2n ?'?. Aste0e$ este #$ar* matri#ea ro$u$ui mas#u$in %i Fa#e de#$ara/ii #are s* ra/iona$i-e-e a#este 0eminin #u #are are $o# iden"#area, tat*$ 2ns* 2n tr*s*turi a$e tat*$ui, 2n#er#ând s*<$ ?aere? #ontextu$ $an/u$ui de0ensi'+se#uri-ant+a0e#"', ar#* 2n 0a/a sio$o!u$ui ($ima$ non<'era$ rere-int* 'eri!a #ea mai s$a*, #ea mai uterni# mar#at, ne'oie de se#uri-are).  2nde*rtat*, a#ienta re$uând mode$u$ 0eminin %i mani0estând a"tudini rote#"'e (simi$ar #u %i 0a/* de uni#u$ atern). Iden"#area #u mas#u$initatea se 0a#e to#mai rin re$uarea atriute$or ro$u$ui atern 2n raor #u mama %i mai a$es #u sora (ier#ontro$, ier'i!i$en/*, ierrote#/ie), oate de ai#i %i sursa #oni#tu$ui emo/iona$ $atent 'isa'is de tat*. Prin iden"0#area uterni#* #u ro$u$ matern (resonsai$, re-ent) oate a a##entuat $a ni'e$ in#on%"ent, #oni#tu$ intern 2n re$a/ia #u tat*$. A#esta est un #oni#t desre #are a#ienta nu a men/ionat nimi#, 2n#er#ând $a momentu$ a#estui test s*<$ ra/iona$i-e- entru a<$ as#unde. Sura< &u$ este uterni# an#orat 2n rea$itate. A#est !ru este desenat #entra$, 2n artea de  7os a 0oii, e #are a 2ntors
Besenu$ are un ase#t de e$ement ?#asu$at?, de0ensi', !o$u$ $asat 2n a!in*, e#i'a$ând #u roor/ia sen"mente$or de anxietate, ani#* %i a #omortamente$or de0ensi'e.

Analiza rela$iilor dintre persona%e Mama este des#ris* #a ind mereu re-ent* %i resonsai$*, serioas*, dar %i du$#e, a0e#tuoas*, #a$d*, #a$m*. =at*$ este mereu $e#at 2n interes de ser'i#iu, iar #ând 'ine a#as*, se 7oa#* #u e$e %i $e a$int*. A. o'este%te #um ?treuie? mereu s* ai* !ri7* de sora ei, a$We$ tr*ie%te o stare de ani#*. Besenu$ e'iden/ia-* rin o-i/ionarea ersona7e$or %i !rasm $or (intensitatea $inii$or %i a%ur*rii) a#est $an/ ierari# a$

&ste imortant* 0un#/ia rimordia$* a mamei (se#uri-are+ata%ament), A. 'a$ori-ând sexu$ 0eminin %i iden"#ându
resonsai$i-*rii


Ba#* mama este e$ementu$ ?resurs*? entru A., A.  2nde$ine%te a#est ro$ entru sora ei, a$*turi de mam*, mediind re$a/ia dintre #e$e dou*, 2n $o#u$ tat*$ui (sursa #oni#tu$ui emo/ioana$), tat*$ ind #a un ersona7 #are doar se ata%ea-* !ruu$ui (#u toate a#esta e$ 2n#ide $an/u$ de0ensi').

Scala de !valuare 1lo2al$ a 0unc%ion$rii: !10 3 4 (curent$), simtome

moderate (di#u$t*/i moderate 2n 0un#/ionarea so#ia$* %i %#o$ar*). 

Scala de !valuare

1lo2al $ a 5unc%ion$rii rela%ionale:

S!10R367 (curent$),

unitatea re$a/iona$* 0un#/ionea-* sa"s0*#*tor din #e$e trei erse#"'e 'i-ate: re-o$'area de ro$eme: ne!o#ierea s#oui$or, re!u$i$or %i ru"ne$or, adatai$itatea $a stres, a"tudini de #omuni#are, #aa#itate de a re-o$'a #oni#te$eD 





or!ani-are: men/inerea ro$uri$or interersona$e %i a $imite$or susistemu$uiD 0un#/ionarea ierari#*D #oa$i/ii$e %i distriu/ia uterii, #ontro$u$ui %i resonsai$it*/iiD #$imat a0e#"': tonu$ %i !ama sen"mente$or, #a$itate aten/iei, ema"e, im$i#are %i ata%ament, 2m*r/*%irea 'a$ori$orD rea#"'itate a0e#"'*, rese#t %i #onsidera/ie re#iro#*D

Din rezulaele eselor  am #on#$u-ionat urm*toare$e: Pa#ienta e 0ondu$ stru#tur*rii unui temerament #u tendin/e er0e#/ioniste %i 2n #ontextu$ unui ata%ament #res#ut 0a/* de mediu$ 0ami$ia$, de-'o$t* ini/ia$ sen"mente de anxietate (s#or tota$  51 Q 5 indi#* re-en/a unui Sindrom de AnxietateD S#reen 0or Ci$d Anxiet6 He$ated Bisorders (SCAH&B) CKI3B Version), 2n raort de anumite e'enimente de 'ia/*, dar #are sunt 2n ex#es, #a intensitate %i 0re#'en/*, 0a/* de !ra'itatea a#estora. &a mani0est* asWe$ #omortamente dis0un#/iona$e, re#um: ier#ontro$u$, ier'i!i$en/a 2n #ontextu$ unei st*ri de anxietate a##entuat* 'isa'is de roria ersoan* %i de ersoane$e aroiate (s#or B  11 Q R semni#a"' entru o =u$urare de Anxietate enera$i-at*), dar %i !ânduri %i #redin/e dis0un#/iona$e: 0ri#a de oa$*, de ierdere a #ontro$u$ui, 0ri#a de moarte ( s#or =  8R, ro$eme de !ândire (inter'a$ su#$ini#)D AS&>A C3 8<19 entru 0ete  s#a$e #are m*soar* sindroame).

$terior a#estui ta$ou #$ini# ini/ia$, 2n urma unui e'eniment trauma"# ma7or (moartea uni#u$ui), rese#"' a sita$i-*rii+dia!nos"#*rii, a#east* 'u$nerai$itate se transune $a ni'e$ sio<-io$o!i#, rin mani0estarea simtomato$o!i#* a tu$ur*rii de ani#* #ara#teri-ate rintrA C3 entru 0ete  SCA3& B&HIVA=& BSMD s#or =  4 (inter'a$ #$ini#) + AS&>A < Pro$u$ C>C3 8<19 ani entru 0ete  SCA3A CAH& MJS@AHJ SINBH@AM&), rin !ânduri %i #redin/e tota$ dis0un#/iona$e (0ri#a de moarte) (anamne-*D inter'iuD s#or =  8R, ro$eme de !ândire (inter'a$ su#$ini#)+ AS&>A < C>C3 8<19 entru 0ete  s#a$e #are m*soar* sindroame), rin a!ita/ie sioA < Pro$ YSH entru 0ete  SCA3& B&HIVA=& BSMD s#or  99  (inter'a$ #$ini#) < Pro$ C>C3 entru 0ete  SCA3& B&HIVA=& BSM) %i sen"mente de 0ri#* intens*, ani#* a##entuate+ermanente, rin me#anisme de #oin! dis0un#/iona$e: ier'i!i$en/a, ier#ontro$u$, e'itarea. Se e'iden/ia-* re-en/a a!ora0oiei #are se mani0est* rin e'itarea sa/ii$or u$i#e, sau a 0re#'ent*rii a#estora 2n $isa re-en/ei unui adu$t, din 0ri#a de a nu ierde #ontro$u$, de a nu se 0a#e de râs (re-u$tate$e #ore$ea-* #u s#oru$ SP  1 Q 5 semni#a"' entru o =u$urare de Searare < S#reen 0or Ci$d Anxiet6 He$ated Bisorders (SCAH&B) CKI3B VersionD s#or SP  11 Q 5 semni#a"' entru o =u$urare de Searare < S#reen 0or Ci$d Anxiet6 He$ated Bisorders (SCAH&B) CKI3B Version). Cu toate #* $a S#reen 0or Ci$d Anxiet6 He$ated Bisorders (SCAH&B) CKI3B Version %i PAH&N= Version a#ienta a o/inut un s#or SP  1 Q 5+ s#or SP  11 Q 5 semni#a"' entru o =u$urare de Searare, 2n urma ana$i-ei %i #ore$*rii ta$ou$ui #$ini# %i a re-u$tate$or teste$or #u in0orma/ii$e din anamne-*, dar %i din #e$e$a$te surse, am #on#$u-ionat #* mani0est*ri$e se#i#e =u$ur*rii de Searare sunt se#undare =u$ur*rii de ani#*, e$e nesa"s0*#ând #riterii$e ne#esare dia!nos"#*rii (BSM), mani0estându
Se stru#turea-* o ersona$itate u%or nesi!ur*, ri!id*, mai a$es 2n re$a/ii$e #u #ei$a$/i (#ore$ea-* #u date$e din anamne-*: tendin/a de a se imune #a $ider 2n re$a/ii$e ori-onta$e) #u tendin/e anxioase, materia$iste %i de rea$i-are aroe de exi!en/e$e ersona$e, #u 0ri#* a##entuat* 0a/* de ris#, de osta#o$e %i tendin/* de #onser'are (#ore$ea-* #u a"tudini$e de0ensi'e) %i #u o $ai$itate emo/iona$* a##entuat*. Se #onturea-* un temerament sensii$, #u un insit interior imortant, #u tendin/a de a 0u!i 0a/* de mediu, de a#/iune (anxietatea, ani#a) %i #u un ata%ament #res#ut 0a/* de mam* %i 0a/* de mediu$ 0ami$ia$ ?#asu$at?, 2n #are !*se%te, o 0orm* de se#uri-are, 0a/* de tensiunea %i instai$itatea emo/iona$* resim/it*. &xist* o ro$ema"#* serioas* a &u<$ui: ni'e$u$ ridi#at de anxietate %i tendin/a de re$iere 2n sine rin #onstri#/ie, retra!ere, team*, sen"ment de inse#uritate. =endin/a $a #on0ormism, er0e#/ionism ersona$, este 2ntre/inut* de anxietatea %i er0e#/ionismu$ matern. Mani0est* o 0un#/ionare neuro$o!i#* un* (siomotri#itate n* ade#'at*), o adatare $a re!u$i$e %i #on'en/ii$e so#ia$e, #are su!erea-* o $e!*tur* e#ient* #u rea$itatea, #u o iden"#are #ore#t* a ro$uri$or (#oii < adu$t) e'iden/iind un &u e#i$irat (raort u$siuni
Psi(odia)nos%$"  ** ! 455678 Panică cu agorafo%ie

- diagnos8cul 'ndepline9te criteriile de diagnos8c con5or/ DSM  IV:  A. Atat (1), #at si ():

(1) ata#uri de ani#a inoinate re#urente () #e$ u/in unu$ dintre ata#uri a 0ost urmat "m de o $un* (sau mai mu$t) de unu$ (sau mai muite) dintre urm*toare$e: (a) reo#uare ersistent* in $e!*tur* #u 0atu$ de a nu a'ea ata#uri u$terioareD () team* in $e!*tur* #u im$i#a/ii$e ata#u$ui sau #u #onse#in/e$e sa$e (de ex., teama de a nu<%i ierde #ontro$u$, de a nu a'ea un ata# de #ord sau de a nu inneuniO)D (#) o modi#are semni#a"'* de #omortament in $e!*tur* #u ata#uri$e. >. Pre-en/a a!ora0oiei C. Ata#uri$e de ani#* nu se datorea-* e0e#te$or -io$o!i#e dire#te a$e unei sustan/e (de ex., un dro! de au-, un medi#ament) sau a$e unei #ondi/ii medi#a$e !enera$e (de ex., ier"roidismu$). B. Ata#uri$e de ani#* nu sunt ex$i#ate mai ine de a$t* tu$urare menta$*, #um ar  0oia so#ia$* (de ex., aari/ie $a situa/ii so#ia$e temute), 0oia se#i#* (de ex., $a exunerea $a o situa/ie 0oi#* se#i#*), tu$urarea osesi'o<#omu$si'* (de ex., $a exunerea $a murd*rie a #ui 'a #u osesia #ontamin*rii), stresu$ osTrauma"# (de ex., #a r*suns $a s"mu$ii aso#ia/i #u un stresor se'er), sau anxietatea de searare (de ex., #a r*suns $a a  dearte de #as* sau de rude$e aroiate).  impomaologie somatcă speci9că aacului de panică conform D&'!-:  o erioad* dis"n#t* de 0ri#* intens* sau de dis#on0ort in #are atru (sau mai mu$te) dintre urm*toare$e simtome aar rus# si a"n! #u$mea in de#urs de 1 minute: (1) a$ita/ii, *t*i uterni#e a$e inimii sau a##e$erarea ritmu$ui #ardia#D () transira/iiD () tremor sau treida/ieD (4) sen-a/ii de s#urtare a resira/iei sau de stran!u$areD (5) sen-a/ie de su0o#areD (8) durere sau dis#on0ort re#ordia$D () !rea/* sau detres* adomina$*D(9) sen-a/ie de ame/ea$*, de-e#i$iru, 'er"7 sau $e%inD (R) derea$i-are (sen"mentu$ de irea$itate) sau deersona$i-are (deta%are desine insu%i)D (1) 0ri#a de ierdere a #ontro$u$ui sau de a nu inneuniD (11) 0ri#a de moarteD (1) areste-ii (sen-a/ii de amor/ea$* sau de 0urni#*turi)D (1) 0risoane sau 'a$uri de #*$dur*

A,A II

V>.

Ni$i 'n dia)nos%$ @ !endinţe perfe$ţionis!e

A,A III

J?.

Le'$emia a$'!+ -imfo#as%$+

JFF.

Sindrom' C's(in)

=.

Derma%!a da!ora!+ 'nei s'#s!anţe -ALERGODER1IE

 

HEPATOCITOLIK

 

CHI1IOTERAPIE DE:ICIT I1UN SECUNDAR POSTCHI1IOTERAPIE

A,A IV

Ni$i 'n dia)nos%$

A,A V EG: B F> -$'ren!+  simp!ome modera!e -di;$'!+ţi modera!e 8n f'n$ţionarea so$ia+ *i *$oar+. SEG:R B  -$'ren!+  in!erreaţionare famiia+ sa%sf+$+!oare

V. n 'rma $on$'4iior Psi(odia)nos%$''i *i E&a'+rii form'+m 'rm+!oaree re$omand+ri aso$ia!e o#ie$%&''i psi(odia)nos%$''i *i e&a'+rii2 $' ree&anţ+ pen!r' si!'aţia pen!r' $are se fa$e e&a'area :











Consult psi+iatric de specialitate Interven%ie terapeu8c$ individual$ (+ipnoterapie  te+nici de rela;are 9i  i/agerie vi#ual$ pentru di/inuarea an;iet$%ii 9i a st$rilor de panic$,  pentru /anagerierea durerii pe 8/plul procedurilor /edicale, terapie cogni8v-co/porta/ental$ pe g&nduri 9i credin%e dis5unc%ionale)  !valuare 9i consiliere terapeu8c$ a 5a/iliei (terapie supor8v$ 'n conte;tul  su5erin%ei psi+o-so/a8ce a pacientei) !valuare 9i consiliere psi+ologic$ a surorii <. (terapie supor8v$) In5or/are cu privire la diagnos8c 9i /edierea rela%iei pacientei, 5a/iliei cu cadrele /edicale.

Psi(oo)2  Oana C(iri+

B. TERAPIE COGNITIV-COMPORTAMENTALĂ: &a momentul internrii pe sec$ie! imediat dup efectuarea la urgen$ a punc$iei (fr o pregtire psiho'emo$ianal specific! anterioar)! pacienta a avut un atac de  panic (hiperventila$ie! etremit$i reci! umede! pupile uor dilatate! mimic speriat!

 panicat! tahicardie! sufocare! ame$eli)" *#reau acas"""+mi este fric de rezultatul analizelor""" sigur am cancer! sigur am ce vd la ,"""spune'mi ce am"""vezi mam! am avut dreptate c am s mor"""Nu mai am +ncredere +n tine""" &'am controlat prin eerci$ii de respira$ie (eerci$iul -.//0-) i imagerie vizual ( imagine resurs1 -locul preferat-)! fiind foarte eficiente monitorizarea semnelor vitale (tensiune! puls 2 doar tahicardic) i folosirea unei atitudini foarte sigure! securizante din  partea psihologului! respectiv a unei tonalit$i calme (-vocea hipnotic-)" 3lterior acestui episod! la un inteval de c4teva ore! am +nceput edin$ele zilnice de psihodiagnostic i de psihoterapie! o5serv4nd c aceast succesiune a interven$iei terapeutice o securiza pe A" prin procesul de contientizare a simptomatologiei (securizare/normalizare)" 6oate discu$iile s'au realizat alturi de mama sa! acestea continu4ndu'le pe salon! +ntrind astfel procesul de catharsis i insith"  6re5uie precizat c +n ma%oritatea cazurilor! pacien$ii c4nd a%ung pe sec$ia de hemato ' oncologie au o stare somatic depreciat! specific de5utului/crizelor acute ale  patologiei! astfel c interven$iile tre5uiesc particularizate din punct de vedere al frecven$ei! duratei i momentului! +n func$ie de disponi5ilitatea pacientului la efort"

Prima ședință (și urmă!are"e rei ședințe# $a %ru$ură de &a'ă# iind dierie de "a ! ședință "a a"a# d!ar $!nținuu" %e)menu"ui de anamne'ă* :  











 



E+a"uarea di%,!'iției: anieae (/ 0*1 (e2ni$i de re"aare*: eerci$iu de respira$ie (.//0)7 imagerie vizual (-locul  preferat-) 2 89 minute (mama este rugat s'i +nsueasc tehnica pentru a o  putea eersa cu pacienta)7 N!rma"i'area 3 %e$uri'area (era,ie %u,!ri+ă*  pacientei +n privin$a dia)n!%i$u"ui %!mai$ cu focusarea pe prognosticul 5un primit de la medicul curat ' rein%aurarea %,eranței7 In!rmare cu privire la diagnostic somatic i la succesiunea protocolului! adaptat strii psiho'emo$ionale a pacientei7 N!rma"i'area 3 %e$uri'area (era,ie %u,!ri+ă) pacientei +n privin$a %im,!ma!"!)iei %a"e ,%i2!%!mai$e1 Im,"i$area a$i+ă a pacientei +n procesul psiho'terapeutic! responsa5iliz4nd'o i sta5ilind un plan de interven$ie (educarea pacientei cu privire la tul5urarea ei! la  procesul terapeutic)7 4a&i"irea 5n$rederii și a re"ației era,eui$e elimin4nd sentimentul de -singurtate-/ de -nimeni nu m +n$elege-1 Defocusarea de pe pro5lem! gener4nd $enrarea ,e %!"uții7 Adunarea in!rmații"!r %u,"imenare despre dificult$ile pacientului i folosirea acestor informa$ii pentru a construi lista de pro5leme pentru edin$ele urmtoare (din anamnez)7 Idenii$area și a$e%area re%ur%e"!r pacientei (a5ilit$ile de rezolvare a  pro5lemei)7





4umari'area  pentru verificarea acurate$ei informa$iilor percepute (din eperien$ sumarizarea este unul din elementele cheie! tocmai pentru c +n situa$ii de stres am o5servat1 o distorsionare a con$inuturilor prin propriul filtur sau un 5loca% care nu permite sedimentarea informa$iei ' pacientul i +nso$itorii acestuia)7 Anamne'a 6 Prima ședință: :acienta nu a mai prezentat nici o internare anterioar! mama declar4nd c p4n la aceast v4rst A" nu a avut nici o  pro5lem medical! am4n4nd mereu efectuarea unor analize de rutin" Mama  povestete cum manifestrile psih'emo$ionale ale pacientei au aprut treptat! +n urma unor evenimente 5ine delimitate! frecven$a i intensitatea reac$iilor psiho' vegetative accentu4ndu'se dup fiecare dintre ele" 7a$!ri ,redi%,!'anți: ,ere$ți!ni%mu"# endința de a deține $!nr!"u"# !ndu" ani!% 7a$!r de$"anșa!r Nr. : A. și T. au avut o rela$ie deose5it cu 5unicul patern! cu





care au i locuit +n aceeai cas p4n +n clasa a;a" >>

Tera,ie $!)nii+-$!m,!ramena"ă:   





 





Gri"a de idenii$are a )8nduri"!r au!mae di%un$ți!na"e: Situație1 c4nd nu era ea cu 5unicul acas Gând automat disfuncțional:  -"""s nu p$easc 5unicul ceva ru"""(care nu a fost compliant)- (0?) Credințe intermediare 1 -S nu p$esc ceva ru"""la fel ca 5unicul- / -Dac nu controlez situa$ia / hipervigilen$a (dac sunt ne'compliant ca 5unicul) sigur se +nt4mpl ceva ru"""- (0?) Credințe centrale disfuncționale:  -S nu moar 5unicul-/ -S nu mor eu- ' frica de moarte (89?)  Emoții negative:  anietate de ateptare (0?)7 panic (@?) Comportamente disfuncționale 1 hipervigilen$ (apeluri repetate)! tendin$a de a controla situa$iam (nevoia de a fi mereu prezent) (89 ?) Simptome vegetative:  a5sente Re!rmu"area ada,ai+ă a )8nduri"!r au!mae di%un$ți!na"e:






7eed&a$9: M 5ucur c am reuit s +n$elegem +mpreun ceea ce se +nt4mpl cu tine! c am reuit s comunicm at4t de 5ine i sunt convins c vei reui! +mpreun cu mine i cu mama! ca o echip adevrat! s gsim acea for$ +n tine! care s te a%ute s +nvingi aceast fric care $i'a ptruns +n minte i +n suflet" Biecare dintre noi avem astfel de perioade +n via$! c4nd tre5uie s fim puternici! s avem r5dare cu noi! cu 5oala! cu ceilal$i! c4nd ne este fric! indiferent de v4rst! important este c nu suntem singuri i ca +mpreun cu familia! cu pritenii! cu specialitii s trecem peste aceste eperien$e! devenind mai puternici" i%$uție %e,araă $u ,ărinții: e%$enrarea de ,e em!ți!na"# ,e $!)nii+ ! prin %umari'area in!rmații"!r medi$a"e  primite de prin$i de la medicul curant! pentru a identifica resursele!  particularit$ile individuale ale prin$ilor! dar i a rolurilor din sistemul familial7 4e$uri'area și n!rma"i'area %iuației (era,ie %u,!ri+ă*:  prin ancorarea +n  prognostic! +n suportul cadrelor medicale! +n ultimele tratamente! +n prezentarea ratelor 











de succes! prin medierea rela$iei cu cadrele medicale! prin asigurarea suportului  psihologic la toate procedurile medicale! reinstaurea speran$ei (men$ion4nd  posi5ilitatea -celui mai negru scenariu- +n msura +n care este posi5il la fiecare dintre noi 2 evitarea hipercontrolului)7 Oerirea ră%,un%uri"!r cu privire la +ntre5rile suplimentare ale prin$ilor legate de procedurile de diagnostic! protocoalele de tratament! procedurile medicale7 A$$e%area re%ur%e"!r și m!&i"i'area a$e%!ra# ,rin im,"i$area a$i+ă  (accesarea a5ilit$ilor de rezolvare a pro5lemelor 2 sentimentul utilit$ii) +ntr'un plan de interven$ie (informarea pacientului cu privire la diagnostic +n func$ie de palierul de v4rst! adaptarea pacientului la mediul de spital i la procedurile medicale! etc") ;edință (era,ie %u,!ri+ă și era,ie $!)nii+-$!m,!ramena"ă ) separat cu sora 6" pentru normalizare i securizare! scderea aniet$ii! reinstaurarea speran$ei! eplicarea diagnosticului +ntr'o manier non'invaziv" 6em1 %urnal" 

A d!ua ședință: - menținerea %ru$urii de &a'ă (,$.  - <* $u ! ,ari$i,are mai mare a ,a$ienei 5n %umari'area $!nținuuri"!r di%$uae 5n ședința aneri!ară. Anamne'a ședinței a d!ua : 7a$!r de$"anșa!r Nr.<: (8 iunie 98) ' pacienta (i mama) indic episodul internrii surorii ei gemene 6"! ca fiind un moment puternic aniogen" A" a vzut cum 6" a fost mucat de g4t de cinele familiei1 -Mi' am +nchis ochii! m'am +ntors cu spatele i mi'am pus palmele la urechi" Mama i cu 5unica! care erau atunci cu noi +n curte! au plecat cu 6" la spital"  Nu am vrut s vad cum sufer""" Tera,ie $!)nii+-$!m,!ramena"ă: 





     

Grila de identificare a gândurilor automate disfuncționale: Gând automat disfuncțional 1 - S nu p$easc 6" ceva""" Credință intermediară: ”... aa cum a p$it 5uniculCredință centrală: -S nu moar> Emoții negative1 anietate de ateptare (89?)! panic (89?) Comportamente disfuncționale1 hipervigilen$ (89?)! hipercontrol (89?)1

-Nu am mai lsat'o pe 6" s stea niciodat singur" Dac se supra pe mine i



se +nchidea +n camere ei! fceam o criz p4n c4nd deschidea""" +mi era fric s nu p$easc ceva ru""" i s nu o pot a%uta" 6re5uie s stea doar cu mine>Simptome vegetative1 sufocare Re!rmu"area ada,ai+ă a )8nduri"!r au!mae di%un$ți!na"e: -Emi este i acum fric ca 6" s nu p$easc ceva ru i s moar! aa cum a murit 5unicul! dar acum am +n$eles c nu putem controla moartea i c dac mi'e fric s fac orice! sau ca sora mea s fac lucruri fr mine! nu vom mai fi fericite niciodat" Ar +nsemna s stm mereu +nchise +n cas""" (@?)  Emoții negative:  anietate (?)7 panic (?) 4umari'area di%$uției 7eed&a$9: Sunt foarte m4ndr de tine i vd! aa cum m ateptam! c ai +n$eles eact ceea ce s'a +nt4mplat nefunc$ional cu g4ndurile tale" =5serv c nu mai trieti cu aceeai intensitate! ca la prima edin$! rememorarea evenimentelor care +n trecut te'au +ngrozit i mai mult de at4t ai +nceput s'$i etragi singur nite concluzii generale foarte sntoase1 c nu putem controla moartea! c tre5uie s te 5ucuri de via$! fr s'$i fie  permanent! at4t de fric pentru tine i pentru cei dragi $ie! pentru c sunte$i capa5ili s ave$i gri% de voi! s v fi$i alturi i s rezolva$i pro5lemele ca o echip"







 

A reia ședință: - menținerea %ru$urii de &a'ă (,$.  - <* Anamne'a ședinței a reia: 7a$!r de$"anșa!r Nr.<: (89 fe5ruarie 98) 2 survine decesul 5unicului! care a murit +n somn! de care A" afl a doua zi la coal! c4nd mama i'a dat vestea +mpreun cu Dna +nv$toare! fa$ de care se auto'controleaz i spune doar1 -"""era 5tr4n! to$i murim"""- 7 -Doar am pl4ns un pic +n main cu sora mea"""-" Mama povestete c dup ce au terminat cu +nmorm4ntarea!  perioad +n care fetele au stat mai mult singure acas! +n prima sear au +nceput -pro5lemele mari-1 -C4nd se ducea la culcare! c4nd se 5ga +n pat! o lua o stare de fric i se sufoca! iar c4nd se ridica din pat +i trecea aproape imediat"""- " Entr'un final! A" a reuit s adoarm! dar sora ei nu a mai dormit  p4n a doua zi diminea$" A"1 -Aveam emo$ii c4nd m duceam la culcare! c4nd m 5agam +n pat" Adormeam greu" Fineam pe toat lumea treaz numai s nu tre5uiasc s m culc" C4nd m 5gam +n pat m sufocam! nu puteam s respir"-A +nceput s'mi fie fric pentru tata c4nd pleca la munc"""-Nu suportam ca 6" s se +nchid +n camera ei c4nd ne certam"""Sim$eam c m sufoc p4n deschidea" <team cu pumnii i cu picioarele +n u i $ipam  pentru c tre5uia ca 6 s stea mereu l4ng mine! s o vd eu c este 5ine""" Mama le'a dus pe fete la un psihiatru din <4rlad care le'a administrat pentru stare anioas +n contetul doliului1 Neuro Multi#it (89 zile/lun   luni)7 Mentat (8 cps/zi   luni)" Simptomatologia s'a remis" Tera,ie $!)nii+-$!m,!ramena"ă: 





 

Grila de identificare a gândurilor automate disfuncționale: Gând automat disfuncțional 1 

-Nu tre5uie s dorm! s m 5ag +n pat>- (89?)



 

-6re5uie s vor5esc mereu cu tata la telefon s vd dac este 5ine>(89?) -6" tre5uie s stea numai l4ng mine>- (89?)

Credință intermediară: ” Dac m 5ag +n pat sigur p$esc ceva groaznic""”(10! ”Dac nu'l sun poate p$i un accident i eu nu tiu i nu'l pot a%uta" (10! ”Dac 6" nu st numai l4ng mine eu nu o pot a%uta dac p$ete ceva ru"” (89?) Credință centrală:  





-Dac adorm""""mor>- (89?) -Dac nu vor5esc cu tata poate muri"""- (89?) -Dac nu o $in pe 6" l4ng mine poate muri"""- (89?)  Emoții negative1 panic(89?)! fric(89?) Comportamente disfuncționale1 evitare! agita$ie Simptome vegetative1 hiperventita$ie! tahicardie! senza$ie de sufocare! transpir palmele! senza$ia de ame$eal! teama de a nu +nne5uni! de a pierde controlul! teama c va muri! parestezii   

  



Re!rmu"area ada,ai+ă a )8nduri"!r au!mae di%un$ți!na"e: -
 



se poate de natural! pe care nimeni nu'l poate controla" Dac ne'am g4ndi la c4te am  putea p$i +ntr'o zi! +n mod accidental! nu am mai face nimic din ceea ce presupune -a tri-" 7eed&a$9: Cred c familia ta este foarte m4ndr de tine" Sunt uimit de evolu$ia ta i de c4t de 5ine reueti s'$i eplici acum! privind +nnapoi! lucrurile" #reau s +$i aduc aminte c o persoan nu este sla5 doar pentru c la un moment dat a sim$it ce este frica i tu eti eemplul cel mai 5un al modului +n care putem depi greut$ile devenind mai puternici! reuind s ne cunoatem i s ne auto'controlm mai 5ine"

Aceste prime trei edin$e s'au desfurat pe o perioad de dou sptm4ni! timp +n care am asista'o pe A" la toate punc$iile pe care le'a fcut ( inclusiv ulterior! pe toat  perioada spitalizrii)! pregtindu'le prin mini'edin$e pre (pe ca5inet) i post'punc$ie (pe salon)1 terapie suportiv (A" i mama)! tehnici de relaare i imagerie vizual (A")" 3lterior celor dou sptm4ni (trei edin$e)! am continuat edin$e de consolidare a schim5rilor cognitive i comportamentale! a%ut4nd'o la cele trei episoade de recdere!

despre care am aten$ionat'o de la +nceput! normaliz4ndu'le (-"""nu putem schim5a peste noapte ceva ce eist de at4ta timp"""-)" Dup  luni i %umtate! am rugat'o pe A" s'mi re'povesteasc partea de anamnez! moment +n care ea +nsi a fost surprins! contientiz4nd la mi%locul povestirii modul diametral opus +n care relata +nt4mplrile din punct de vedere al emo$iilor i al gravit$ii1 erau simple evenimente din via$! normale! nimic pro5lematic! fr urm de suferin$ i panic (con$inut i non'ver5al)" -Doamne nu'mi vine s cred cum v'am povestit eu p4n cum! parc a fi o mincinoas care s'a prefcut (r4de! relaat)" 6otul era 5ine! eu nu m panicam! nu m sufocam! nu'mi era fric de moarte""" parc am i uitat" Acum tre5uie s m concentrez i  s'mi aduc aminte de mine de atunci! dac tre5uie s v povestesc" Nu'mi vine s cred c4t de schim5at sunt eu acum":siholog! =ana Chiril