~ Iasi 2010~
CUPRINS
CAPITOLUL I. Organizarea şi funcţionarea spitalului pentru Copii “Sf. Maria” Iaşi.................................................... .... ....22 I.1 Scurt istoric şi obiectul de activitate ..........................................................................................................................2 .......................................................................................................................... 2 I.2 Organizarea internă.................................................................................................................. .......................................................................................................................................... ................................ ........... ...44 I.3 Structura personalului.................................................................................................................. ................................................................................................................................ ....................... ................. ........66 I. 4 Relaţiile cu exteriorul.......................................................................................................... ........................................................................................................................................... ....................................... ......88 I.5 Relaţiile cu autorităţile publice......................................................................................................... ................................................................................................................. ................ ................. ...........9 CAPITOLUL II. FUNDAMENTAREA indicatorilor financiari la spitalul „ Sf. S f. maria” iaŞi .................................... ........................................... .......11 11 II.1 Cadrul juridic privind fundamentarea indicatorilor financiari................................................................................. .................................................................................11 11 II.2 Fundamentarea veniturilor la spitalul „Sf. Maria” Iaşi............................................................................................ ............................................................................................13 13 II.3 Fundamentarea cheltuielilor la spitalul „Sf. Maria” Iaşi ............................................................................ ......... ............. ....15 15 II.4 Fundamentarea cheltuielilor finanţate din bugetul de stat................................................................................... .... ....20 20 II.5 Fundamentarea cheltuielilor finanţate din bugetul local.......................................................................................... ..........................................................................................31 31 S U M A......................................................................................................... ...................................................................................................................................................................... .............................................................36 36 II.6 Elaborarea şi aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli parcurge două etape:.................................................... ....................................................36 36 CAP.III FINANŢAREA SPITATULUI „Sf.Maria” Iaşi.......................................................................................... ......... .........43 43 III.1.Surse de finanţare din bugetul statului........................................................................................................ ........ ........... ...43 43 III.2.Din bugetul local....................................................................................................................... ................................................................................................................................... .................... ................. .........53 53 S U M A......................................................................................................... ...................................................................................................................................................................... .............................................................58 58 III.3. Din mijloacele bugetare provenite din finanţarea anilor precedenţi..................................................................... .....................................................................63 63 III.4. Din fondurile cu destinaţie specială ....................................................................................................... ....................................................................................................................... ................65 65 III.5.VENITURILE PROPRII EXTRABUGETARE......................................................................................... ........ ........... ...70 70 III.6. FLUXURI INFORMAŢIONALE GENERATE DE FINANŢARE................................................................... ....73 73 III.6.1.FLUXUL INFORMAŢIONAL GENERAT DE APROVIVIONAREA CU MIJLOACE FIXE ............ ................... .......73 73 III.6.2.FLUXUL INFORMAŢIONAL GENERAT DE EXISTENŢA STOCURILOR......................................... ............................................ ...76 76 III.6.3.FLUXUL INFORMAŢIONAL LA APROVIZIONAREA CU MEDICAMENTE, MATERIALE SANITARE, OBIECTE DE INVENTAR .................................................................................................................. ..................................................................................................................78 78 III.6.4 FLUXUL INFORMATIONAL SALARII............................................................................................. ......... .........80 80 III.7. Cheltuielile bugetare efective ...............................................................................................................................84 ............................................................................................................................... 84 CAPITOLUL IV. Organizarea evidenţei la Spitalul”SF.MARIA” Iaşi Iaşi....................................................................... .... ....87 87 IV.1Formele sistemului de evidenţă al instituţiei sanitare“Sf. Maria”........................................................................... ...........................................................................87 87 IV.2. Bilanţul................................................................................................................ ......................................................................................................................................................... ................................................ .......93 93 IV.3. Contul de execuţie a bugetului instituţiei publice........................................................................................... ...... ......94 94 IV.4. Detalierea cheltuielilor şi analiza lor..................................................................................................................... .....................................................................................................................96 96 IV.5. Raportul de analiză pe bază de bilanţ........................................................................................................ ................................................................................................................ ............ ....98 98 Bibliografie..................................................................................................................................................................... .........................................................................................................................................................................100 100
CAPITOLUL I. Organizarea şi funcţionarea spitalului pentru Copii “Sf. Maria” Iaşi I.1 Scurt istoric şi obiectul de activitate Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Sfânt „Sfântaa Maria” Maria” Iași a fost înfiinţa înfiinţatt în 1970 în actuala locaţie prin unificarea tuturor structurilor pediatrice existente în Iaşi Iaşi (Spita (Spitalul lul Israe Israelit lit,, Spi Spital talul ul Carita Caritas, s, Spitalul Sfântu Spiridon). 2
CAPITOLUL I. Organizarea şi funcţionarea spitalului pentru Copii “Sf. Maria” Iaşi.................................................... .... ....22 I.1 Scurt istoric şi obiectul de activitate ..........................................................................................................................2 .......................................................................................................................... 2 I.2 Organizarea internă.................................................................................................................. .......................................................................................................................................... ................................ ........... ...44 I.3 Structura personalului.................................................................................................................. ................................................................................................................................ ....................... ................. ........66 I. 4 Relaţiile cu exteriorul.......................................................................................................... ........................................................................................................................................... ....................................... ......88 I.5 Relaţiile cu autorităţile publice......................................................................................................... ................................................................................................................. ................ ................. ...........9 CAPITOLUL II. FUNDAMENTAREA indicatorilor financiari la spitalul „ Sf. S f. maria” iaŞi .................................... ........................................... .......11 11 II.1 Cadrul juridic privind fundamentarea indicatorilor financiari................................................................................. .................................................................................11 11 II.2 Fundamentarea veniturilor la spitalul „Sf. Maria” Iaşi............................................................................................ ............................................................................................13 13 II.3 Fundamentarea cheltuielilor la spitalul „Sf. Maria” Iaşi ............................................................................ ......... ............. ....15 15 II.4 Fundamentarea cheltuielilor finanţate din bugetul de stat................................................................................... .... ....20 20 II.5 Fundamentarea cheltuielilor finanţate din bugetul local.......................................................................................... ..........................................................................................31 31 S U M A......................................................................................................... ...................................................................................................................................................................... .............................................................36 36 II.6 Elaborarea şi aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli parcurge două etape:.................................................... ....................................................36 36 CAP.III FINANŢAREA SPITATULUI „Sf.Maria” Iaşi.......................................................................................... ......... .........43 43 III.1.Surse de finanţare din bugetul statului........................................................................................................ ........ ........... ...43 43 III.2.Din bugetul local....................................................................................................................... ................................................................................................................................... .................... ................. .........53 53 S U M A......................................................................................................... ...................................................................................................................................................................... .............................................................58 58 III.3. Din mijloacele bugetare provenite din finanţarea anilor precedenţi..................................................................... .....................................................................63 63 III.4. Din fondurile cu destinaţie specială ....................................................................................................... ....................................................................................................................... ................65 65 III.5.VENITURILE PROPRII EXTRABUGETARE......................................................................................... ........ ........... ...70 70 III.6. FLUXURI INFORMAŢIONALE GENERATE DE FINANŢARE................................................................... ....73 73 III.6.1.FLUXUL INFORMAŢIONAL GENERAT DE APROVIVIONAREA CU MIJLOACE FIXE ............ ................... .......73 73 III.6.2.FLUXUL INFORMAŢIONAL GENERAT DE EXISTENŢA STOCURILOR......................................... ............................................ ...76 76 III.6.3.FLUXUL INFORMAŢIONAL LA APROVIZIONAREA CU MEDICAMENTE, MATERIALE SANITARE, OBIECTE DE INVENTAR .................................................................................................................. ..................................................................................................................78 78 III.6.4 FLUXUL INFORMATIONAL SALARII............................................................................................. ......... .........80 80 III.7. Cheltuielile bugetare efective ...............................................................................................................................84 ............................................................................................................................... 84 CAPITOLUL IV. Organizarea evidenţei la Spitalul”SF.MARIA” Iaşi Iaşi....................................................................... .... ....87 87 IV.1Formele sistemului de evidenţă al instituţiei sanitare“Sf. Maria”........................................................................... ...........................................................................87 87 IV.2. Bilanţul................................................................................................................ ......................................................................................................................................................... ................................................ .......93 93 IV.3. Contul de execuţie a bugetului instituţiei publice........................................................................................... ...... ......94 94 IV.4. Detalierea cheltuielilor şi analiza lor..................................................................................................................... .....................................................................................................................96 96 IV.5. Raportul de analiză pe bază de bilanţ........................................................................................................ ................................................................................................................ ............ ....98 98 Bibliografie..................................................................................................................................................................... .........................................................................................................................................................................100 100
CAPITOLUL I. Organizarea şi funcţionarea spitalului pentru Copii “Sf. Maria” Iaşi I.1 Scurt istoric şi obiectul de activitate Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Sfânt „Sfântaa Maria” Maria” Iași a fost înfiinţa înfiinţatt în 1970 în actuala locaţie prin unificarea tuturor structurilor pediatrice existente în Iaşi Iaşi (Spita (Spitalul lul Israe Israelit lit,, Spi Spital talul ul Carita Caritas, s, Spitalul Sfântu Spiridon). 2
În structura iniţială erau incluse 2 secţii de Pediatrie, o secţie de Chirurgie Pediatrică şi Ortopedie, secţia de Anestezie şi Terapie Intensivă, I ntensivă, secţia Oncologie şi secţia de Prematuri. Profilele clinice sunt în marea majoritate unice pentru toată zona Moldovei. Secţiile şi compartimentele de înaltă specialitate funcţionează începând din 1991 şi au vechime între 11 şi 13 ani şi sunt deservite de medici cu a doua specialitate sau competenţă. Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Sf. Maria" asigură asistenţă medicală pediatrică de înaltă specialitate pentru municipiul şi judeţul Iaşi precum şi pentru cele 7 judeţe ale Moldovei. Conform Legii nr. 27. din 18/06/2003, denumită şi Legea spitalelor, spitalul este unitatea sanitară cu paturi, de utilitate publică, cu personalitate juridică, proprietate publică sau privată, care asigură servicii medicale. Serviciile medicale acordate de spital sunt: preventive, curative, de recuperare şi paliative, de îngrijire în caz de graviditate şi maternitate, precum şi a nou-nascutului. Spitalul participă la asigurarea stării de sănătate a populaţiei, potrivit competenţelor stabilite de Ministerul Sănătaţii. Spit Sp ital alul ul asig asigur urăă cond condiţ iţii ii de caza cazare re,, igie igienă nă,, alim alimen enta taţie ţie şi de prev preven enir iree a infe infecţ cţiil iilor or nozocomiale, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii. Spital Spi talul ul răspun răspunde, de, potriv potrivit it legii, legii, pentru pentru calita calitatea tea actul actului ui medica medical,l, pentr pentruu respec respectar tarea ea condiţiilor de cazare, igiena şi alimentaţie, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii, ce determină prejudicii cauzate pacienţilor, stabilite de către organele competente. Pentru prejudicii cauzate pacienţilor din culpa medicală, răspunderea este individuală. Orice spital are obligaţia de a acorda primul ajutor şi asistenţă medicală de urgenţă oricarei persoane care se prezintă la spital, dacă starea sănătăţii persoanei este critică. Problemele de etică şi deontologie profesională sunt de competenţa, după caz, a Colegiului Medicilor din România, a Colegiului Farmaciştilor din România sau a Ordinului Asistenţilor Medicali din România. Pentru Pentru a putea putea funcţi funcţiona ona în condiţ condiţii ii de normal normalita itate, te, spital spitalul ul trebui trebuiee să îndepl îndepline ineasc ascăă condiţiile de autorizare sanitară de funcţionare şi, după caz, de acreditare prevăzute de lege. Spitalele sunt obligate să deţină sau să obţină autorizaţia sanitară de funcţionare. Spitalele care nu obţin autorizaţia sanitară de funcţionare, în termenul prevăzut prin norme elaborate de Ministerul Sănătatii li se suspendă activitatea parţial sau total. Taxa de acreditare se suportă de spital. Nivelul taxei se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii, la propunerea Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor. După acordarea autorizaţiei sanitare de funcţionare, spitalele intra în procesul de acreditare, care se efectuează la cererea spitalelor. Acreditarea garantează faptul, conform articolului 13 din Legea nr. 270, că spitalele funcţionează la standardele stabilite 3
potrivit Legii nr. 270, privind acordarea serviciilor medicale şi conexe actului medical, certificând calitatea serviciilor de sănătate în conformitate cu clasificarea spitalelor, pe categorii de acreditare. Acreditarea se acordă de către Comisia Naţionala de Acreditare a Spitalelor, instituţie autonomă de drept public, cu personalitate juridică, sub controlul Parlamentului, şi conferă spitalului dreptul de a intra în raporturi contractuale cu casele de asigurări de sănătate. O data la 5 ani spitalele sunt suspuse areacreditarii. Infiinaţarea sau desfiinţarea spitalelor publice se face prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Sănătaţii, cu avizul consiliului local, respectiv judeţean. Reorganizarea, schimbarea sediului şi a denumirilor pentru spitalele publice se aprobă prin ordin al ministrului sănătatii, la propunerea conducerii spitalului. In actul de înfiinţare a spitalului public se stabilesc cel putin următoarele elemente:
denumirea;
tipul de spital;
tipul de finanţare;
numărul de paturi;
categoria de servicii medciale spitaliceşti acordate.
Pentru asigurarea dreptului la ocrotirea sănătăţii, Ministerul Sănătaţii propune anual Planul naţional de paturi, care se aprobă prin hotarâre a Guvernului.
I.2 Organizarea internă Organizarea compartimentului financiar contabil În fiecare unitate unde se gestionează valori materiale şi băneşti este obligatorie existenţa compartimentului financiar-contabil care organizeazå şi conduce gestiunea financiarå. Răspunderea pentru organizarea evidenţei este dată conducătorilor de unităţi care au sarcina legală să organizeze evidenţa la fiecare loc de muncă şi la nivelul întregii unităţi, îngrijindu-se totodată şi de buna funcţionare a compartimentului financiar-contabil.
4
Conducătorul compartimentului financiar-contabil este subordonat ierarhic conducătorului unităţii în cadrul căreia funcţionează, iar din punct de vedere funcţional şi conducătorului compartimentului financiar-contabil al organului ierarhic superior.
În toate sectoarele execuţiei bugetare se foloseşte contabilitatea în partidă dublă. Instituţiile bugetare care ţin contabilitatea în partidă dublă fac înregistrări contabile pe baza unor planuri de conturi şi a unor instrucţiuni de aplicare a planului de conturi elaborate de Ministerul Finanţelor. La realizarea gestiunii financiare în cadrul instituţiilor publice un rol important îl are cunoaşterea şi respectarea clasificaţiei bugetare. Aşezarea la baza gestiunii bugetare a clasificării bugetare, asigură pe de o parte un limbaj comun cu planificarea bugetară, adică identitatea de conţinut a veniturilor şi cheltuielilor, atât în planificare cât şi în evidenţa execuţiei bugetului, iar pe de altă parte permite analiza rezultatelor execuţiei bugetului de stat comparativ cu îndeplinirea obiectivelor activităţii instituţiilor publice locale şi centrale. Conducătorul compartimentului financiar-contabil şi consiliul de administraţie prin persoana conducătorului instituţiei publice are obligaţia să organizeze şi să ţină atât contabilitatea sintetică cât şi contabilitatea analitică pentru cunoaşterea în detaliu a patrimoniului pe care îl gestionează. Periodic are loc operaţia de punctaj între informaţiile înregistrate în contabilitatea sintetică şi informaţiile înregistrate în contabilitatea analitică. Organizarea gestiunii financiare la instituţiile publice se realizeazå în compartimentul financiar contabil, condus de către directorul economic, contabilul şef sau altă persoană competentă împuternicită să îndeplinească această funcţie.
Funcţiile conducătorului compartimentului financiar-contabil este cu atât mai important cu cât se manifestă prin rezolvarea operativă şi cu competenţă a problemelor care ţin de resortul său, cum sunt:
conducerea şi organizarea sistemului informaţional al instituţiei;
exercitarea cu simţ de răspundere a controlului financiar preventiv, operativ curent şi ulterior;
folosirea tuturor pârghiilor pentru ca prin elaborarea şi îndeplinirea bugetelor de venituri şi cheltuieli să se asigure o eficienţă maximă în utilizarea fondurilor bugetare.
5
I.3 Structura personalului
Activitatea de prevenire a îmbolnăvirilor, de urmărire şi rezolvare a cazurilor de acuţi şi cronici presupune o activitate intensă şi de mare răspundere. Structura personalului medical începe cu cele mai înalte grade academice – profesor universitar – şi continuă cu toate categoriile de medici, asistente, infirmiere, îngrijitoare, chimişti, biologi, psihologi, ingineri, economişti, tehnicieni, muncitori pentru o gamă largă de domenii (tămplari, sudori, instalatori, electricieni, mecanici etc). Pentru investigarea şi stabilirea diagnosticului, pentru efectuarea tratamentelor, Spitalul Clinic de Copii “Sf. Maria” Iaşi, utilizează o gamă foarte largă de medicamente, reactivi din ţară şi import, materiale pentru radiologie, endoscopie, fibroscopie, EKG etc. La clinica IV Pediatrie funcţionează compartimentul de hemodializă, compartiment ce asigură dializarea bolnavilor pentru întreaga zonă a Moldovei, având un consum lunar de 6.000 lei. Secţia Guliver, unde sunt trataţi copii infectaţi cu virusul HIV şi copii bolnavi de SIDA, consumă medicamente de aproximativ 8.500 RON /lunar. Secţia Poieni, unde sunt trataţi copii cu diabet consumă medicamente şi materiale sanitare în valoare de 5.000 RON/lunar. Activitatea spitalului este foarte complexă, în flux continuu, cu spaţii pentru spălătorie, bucătărie, centrală termică, staţii de oxigen, staşie de soluţii sterile, morgă, crematoriu, gospodării, anexe, ateliere, centrală telefonică, spaţii de depozitare, seră, spaţiu verde etc. În prezent, Spitalul ‘’Sf. Maria’’ este ordonator terţiar de credite, aflat în subordinea Direcţiei de Sănătate Publică – Iaşi, din cadrul Ministerului Sănătăţii şi Familiei, având ca autoritate administrativă Consiliul de Administraţie, ai cărui membri sunt: directorul general, directorul 6
adjunct medical, directorul adjunct economic, contabilul şef, asistentul medical şef pe unitate şi consilierul juridic. Cu un efectiv de 610 paturi, spitalul îşi desfăşoară activitatea medicală în 12 secţii medicale, dintre care 8 sunt clinici (secţia clinică recuperare reumatologie,
secţia clinică recuperare
balneologie şi recuperare medicală, secţia clinică recuperare ortopedie şi traumatologie, secţia clinică recuperare cardio-pulmonară, secţia clinică ORL, secţia clinică recuperare neurologie, secţia clinică medicina muncii şi secţia clinică de recuperare neuromotorie). Prestarea serviciilor medicale se face de către personalul medical competent (medici specialişti şi asistenţi medicali), în timp ce activitatea administrativă a spitalului este îndeplinită de o serie de funcţionari care organizează şi fundamentează activitatea financiară.
Spitalul are, aşadar, un efectiv de 607 angajaţi, care sunt repartizaţi în funcţii după cum urmează:
– Repartizarea pe funcţii a personalului Spitalului ”Sf. Maria ‘’– Iaşi Nr. Denumire funcţie Nr. posturi Nr. Denumire funcţie 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Medic primar Medic stagiar medic specialist medic rezident Asistent medical soră medicală reg. medical infirmier îngrijitor medic şef secţie cercet. ştiinţific gipsar
33 19 7 83 193 13 12 60 56 11 1 2
26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 7
consilier juridic audit tehnician preot moaşă programator telefonist electrician instalator sanitar magazioner lăcătuş şofer
Nr. posturi 1 1 1 1 1 1 2 4 5 3 2 2
13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
logoped profesor CFM kinetoterapeut biolog chimist farmacist farmacist rezident statist. med. economist referent contabil casier secretar doct.
2 6 8 1 1 2 7 3 6 3 5 1 2
38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50
fochist zidar zugrav liftier achizitor spălătorească lenjer garderobier muncitor necalificat bucătar mont. dep. regl. paznic portar Total
3 1 1 4 1 8 1 1 15 7 1 4 2 607
I. 4 Relaţiile cu exteriorul Spitalul clinic de copii “Sf. Maria” încheie convenţii la începutul fiecărui an cu anumite farmacii pentru medicamentele eliberate pe condici sau reţete gratuite şi compensate la Policlinica “Sf. Maria”, dispensarele rurale care aparţin spitalului. Policlinica ”Sf.Maria” care asigură consultaţii copiilor între 0 şi 16 ani cu asigurarea tratamentului prin reţetele gratuite sau compensate eliberate de farmacia “Baby Farm” din policlinică cu care Spitalul ”Sf.Maria” a încheiat convenţie la începutul anului. Spitalul de copii colaborează cu toţi furnizorii de materiale, medicamente, produse alimentare, combustibil etc. În general sunt preferaţi acei furnizori care pot oferi spitalului preţuri mai mici sau o plată eşalonată a facturilor. Din punct de vedere al încălzirii interne, spitalul de copii “Sf. Maria”are următoarea structură:
este racordat la centrala termică proprie de încălzire pe combustibil lichid şi cu lemne;
este racordat la R.A.Termoficare;
este racordat la centrale termice zonale.
Spitalul de copii are un consum mare de energie şi din această cauză este necesară o determinare minuţioasă a necesarului de fonduri pentru aceste cheltuieli. La această dată Spitalul Clinic de Copii ”Sf.Maria”, funcţionează pentru asigurarea încălzitului, apei calde, aburului necesar spălătoriei, bucătăriei, staţiei sterile, în felul următor: 1. Spitalul Clinic “Sf.Maria” racordat la RENEL; 8
2. secţiile: Prematuri, Distrofici, Casa Guliver racord zonal de cartier; 3. secţiile: Galata, Dr. Clunett, Bivolari racord la centrala proprie cu combustibil
lichid; 4. secţia Poieni cu combustibil solid (lemne). Deasemeni, spitalul clinic de copii “Sf. Maria” colaborează cu o bancă, în acest moment este vorba de Banca Comercială Română, prin intermediul căreia se fac plăţile şi alte operaţiuni bancare.
I.5 Relaţiile cu autorităţile publice 1. Relaţia cu Direcţia Sanitară Judeţeană Iaşi
Este ordonator secundar de credite, care centralizează necesarul de fonduri pentru construcţii - montaj şi dotări cu aparatură. Apoi le înaintează Ministerului Sănătăţii şi le repartizează în teritoriu către spitale pe măsura aprobării lor;
La începutul anului, lunar şi ori de câte ori datele din statul de plată suferă modificări, se trimit către Direcţia Sanitară Judeţeană salariile personalului angajat în cadrul spitalului;
Având în vedere planificarea concediilor de odihnă şi frecventele indexări salariale, Direcţia Sanitară Judeţeană Iaşi solicită lunar fundamentarea necesarului de credite pentru luna care urmează;
Întocmeşte un memoriu justificativ pentru situaţia cheltuielilor ţi veniturilor spitalului;
Emite dispoziţie bugetară de repartizare a creditelor bugetare ce se foloseţte pentru obţinerea banilor de la Trezoreria Municipiului;
Plăţile se pot face numai după deschiderea creditelor de către ordonatorul secundar de credite, Direcţia Sanitară a Judeţului Iaşi, printr-o dispoziţie bugetară de repartizare a creditelor care ajunge la ordonatorul terţiar de credite, Spitalul Clinic de Copii ”Sf. Maria”, prin Trezoreria Municipiului Iaşi, unde are deschise conturile, de o persoană desemnată (casier) care o ridică de la Trezorerie şi o aduce spre înştiinţare contabilului şef. Din acest moment contabilul şef poate efectua plăţi în
9
limita creditelor deschise din conturile respective prin respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. 2. Consiliul Judeţean şi Primăria Municipiului Iaşi
Primesc o variantă a bugetului de cheltuieli materiale, având în vedere sursa de finanţare a acestor cheltuieli de la bugetul local. La aceste nivele se centralizează cheltuielile şi veniturile fundamentate de fiecare unitate în parte rezultând un prim proiect de venituri şi cheltuieli fundamentate, pentru anul următor, la nivelul necesarului ţinând cont de structuri şi parametri orientativi.
3. Trezoreria Municipiului Iaşi
Pentru fiecare tip de sursă financiară şi tip de cheltuială în Trezoreria Municipiului Iaşi, Spitalul Clinic de Copii ”Sf.Maria”are deschise conturi bancare după cum arătăm în continuare.
a) Contul pentru cheltuieli de personal ce are ca sursă de finanţare bugetul republican unde sunt evidenţiate cheltuielile lunare în urma analizei de către Trezorerie a actelor ce privesc eliberarea salariilor în condiţiile legii. Viramentele şi ridicarea cu foaie sau carnet CEC a banilor lichizi sunt eliberate de către Trezorerie cu respectarea legilor privind salarizarea în unităţile bugetare, legea impozitului pe salarii, legea asigurărilor de sănătate. Creditele bugetare alimentează contul de mai sus prin dispoziţie bugetară de repartizare a acestora, emisă de Direcţia Sanitară ca ordanator de credite secundar. b) Contul privind creditele bugetului pentru cheltuieli materiale (medicamente şi materiale sanitare) are ca sursă de finanţare bugetul republican, cont ce se alimentează cu dispoziţie bugetară emisă de Direcţia Sanitară ca ordonator de credite. c) Contul pentru efectuarea de cheltuieli materiale, respectiv medicamente şi materiale sanitare, având ca sursă de finanţare fondurile speciale, cumulate la nivelul Ministerului Sănătăţii şi dirijate de ordonatorii de credite. d) Contul pentru cheltuieli materiale (medicamente şi materiale sanitare) cu sursa de finanţare Fondul pentru Sănătate, bani dirijaţi de ordonatorul de credite Direcţia Sanitară a Judeţului.
Este virată în contul deschis aici suma contribuţiei la fondul asigurărilor de sănătate.
10
4. Direcţia de Protecţie a Muncii şi Ocrotirii Sociale Iaşi
Este virat la finele lunii soldul contribuţiei la ajutorul de şomaj.
5. Direcţia Generală a Finanţelor Publice
Este virat impozitului aferent fondului de salarii.
CAPITOLUL II. FUNDAMENTAREA INDICATORILOR INDICATORILOR FINANCIARI LA LA SPITALUL SPITALUL „ SF. MARIA” IAŞI II.1 Cadrul juridic privind fundamentarea indicatorilor financiari Studiile efectuate de diferitele organizaţii internaţionale cu privire la economia sanitară pe plan mondial arată dificultatea în a găsi o clasificaţie funcţională unitară a cheltuielilor pentru ocrotirea sănătăţii. Aceasta se datorează, pe de o parte, organizării variate a asistenţei medicosanitare în concordanţă cu sistemul socio-economic din diferite ţări, cu particularităţile lor specifice, şi pe de altă parte, a gradului diferit de dezvoltare, în general, şi în ceea ce priveşte ocrotirea sănătăţii populaţiei în special. Necesarul de îngrijiri medico-sanitare trebuie să aibă o fundamentare ştiinţifică reală constând din cunoaşterea numărului populaţiei, a structurii şi a perspectivelor evoluţiei demografice, cunoaşterea nivelului şi a perspectivelor evoluţiei demografice, de cunoaştere aprofundată a stării de sănătate, a condiţiilor igienico-sanitare, a factorilor epidemiologici. De asemenea, este necesară cunoaşterea gradului de satisfacere a necesităţilor, în raport cu cerinţele existente şi, în acest sens, de determinare a priorităţilor în funcţie de necesităţi. Aşadar, fundamentarea ştiinţifică a activităţii medicale nu poate fi făcută fără folosirea unui sistem unitar de indicatori, care a fost elaborat la iniţiativa Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. 11
Studiul indicatorilor financiari ai asistenţei medico-sanitare are ca obiectiv folosirea raţională a resurselor, în condiţiile unei îngrijiri a sănătăţii populaţiei la un nivel cât mai ridicat, corespunzător cerinţelor şi dezvoltării ştiinţei medicale. Sistemul de indicatori ai asistenţei medico-sanitare cuprinde 4 grupe:
a) indicatori sintetici ai ocrotirii sănătăţii în economia naţională; b) indicatori ai resurselor asistenţei medico-sanitare; c) indicatori ai consumului de prestaţii medico-sanitare (ai utilizării resurselor); d) indicatorii costului asistenţei medico-sanitare. Indicatorii sintetici sunt utilizaţi în scopul stabilirii locului pe care-l ocupă ocrotirea sănătăţii în ansamblul economiei naţionale. Analiza ponderii şi dinamicii cheltuielilor pentru ocrotirea sănătăţii din venitul naţional şi din bugetul de stat oglindeşte politica sanitară a statului. Conform bazei de date a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, cheltuielile pentru sănătate din PIB reprezintă mai puţin de jumătate comparativ cu ţările candidate la Uniunea Europeană şi aproape de patru ori mai puţin faţă de media din Uniunea europeană, România situându-se pe ultimul loc printre ţările europene. O importanţă deosebită prezintă şi indicatorii forţei de muncă şi a fondurilor fixe. Numărul de salariaţi este un indicator general al efortului pentru asigurarea forţei de muncă necesare, fiind cunoscut şi sub numele de număr mediu scriptic de salariaţi. Este un indicator de volum şi de structură a resurselor umane, putând fi calculat în acest ultim caz ca pondere a personalului superior/mediu sanitar în numărul total de salariaţi. Dacă indicatorul se calculează sub formă de pondere, atunci acesta exprimă gradul de dotare cu forţă de muncă specializată. Indicatori sintetici sunt şi indicatorii demografici, care impun opţiuni de politică sanitară. Modificările cantitative şi calitative din rândul populaţiei exercită o influenţă importantă asupra cerinţelor de îngrijiri medicale. Prăbuşirea natalităţii de la 16 născuţi vii la 1000 de locuitori în 1989, la 10,5‰ în anul 2005, coroborată cu creşterea mortalităţii generale de la 10,6 decese la 1000 locuitori în 1989, la 11,4‰ în 2005, cât şi amplasarea migraţiei externe au făcut ca populaţia României să scadă cu circa 700.000 de locuitori în ultimii ani. Totodată, se constată o tendinţă alarmantă de îmbătrânire a populaţiei cu scăderea ponderii vârstelor tinere cuprinse între 0 şi 14 ani şi creşterea ponderii populaţiei de peste 60 de ani, această evoluţie determinând o alunecare a cererii de servicii de protecţie socială şi, în particular, de servicii de sănătate către populaţia vârstnică.
12
Evidenţierea asigurării cu resurse se reflectă printr-o serie de indicatori ai dezvoltării bazei materiale a ocrotirii sănătăţii în ceea ce priveşte resursele umane, materiale şi financiare. Ca resurse umane se cuprind indicatorii asigurării cu personal medico-sanitar pe categorii: medici, total şi pe specialităţi, farmacişti, personal mediu, auxiliar şi tehnic sanitar, exprimaţi prin numărul de locuitori reveniţi pentru un cadru medico-sanitar şi proporţia la 10.000 de locuitori pe categorii
II.2 Fundamentarea veniturilor la spitalul „Sf. Maria” Iaşi În cadrul activităţii de elaborare, verificare şi aprobare a planurilor de venituri, instituţiile bugetare întocmesc planurile de venituri bugetare corespunzător cu sarcinile de planificare financiară în baza programului de realizare a indicatorilor economici şi sociali ce sunt trasaţi prin planul naţional unic şi pe baza analizei datelor furnizate de sistemul de evidenţă. Astfel, în planificarea bugetului de venituri şi cheltuieli, instituţiile sanitare folosesc o serie de indicatori de plan, după cum urmează:
I
Indicatori folosiţi în planificarea veniturilor şi cheltuielilor instituţiilor sanitare
Numele indicatorului
Unitatea unde se utilizează
–
numărul unităţilor
–
numărul medicilor consultanţi
–
–
(numărul funcţiilor medicale) numărul unităţilor
–
numărul paturilor
–
număr paturi/zi
–
numărul medicilor consultanţi
– –
numărul funcţiilor medicale numărul unităţilor
–
numărul paturilor
– –
număr paturi/zi număr staţii de salvare
–
număr autosalvări
–
număr staţii aviasan
–
număr avioane
– –
număr ore de zbor numărul unităţilor
–
număr litri de sânge, din care: cu regim special
Unităţi sanitare ambulatorii fără staţionar
Unităţi cu ambulatorii şi staţionar
Unităţi sanitare numai cu staţionar
Staţii de salvare
Staţii de recoltare şi conservare a sângelui
13
ssau cu plată numărul unităţilor – Colonii sanatoriale
–
număr copii
– –
număr copii/zi numărul unităţilor
Inspectorat sanitar antiepidemic
–
numărul unităţilor
Unităţi medico-juridice
Fundamentarea veniturilor se face de către fiecare instituţie sanitară, superioară sau subordonată, cele ierarhic superioare fiind responsabile de elaborarea bugetelor de venituri şi cheltuieli centralizate, în care se includ şi veniturile. ron
Secţia
Nr. bolnavi în 2004
Nr. zile spitaliz are în 2004
Durata medie de spitalizare – 2005
Durata optimă de spitalizare
Cost mediu/zi spitalizare
002-
2071
31454
15,19
14,13
20,52
2249
29911
13,30
8,08
22,63
26,.30
4335
54195
12,50
10,08
22.56
25,47
033-ORL
1436
12569
8,75
6,77
28,86
33,19
034-
1220
20110
16,48
10,69
36,81
42,33
2702
32117
11,89
10,21
21,02
Cost indexat 15%
Baleneo-fiz. 021-Med. Int. 024 Neurologie
Ortopedie 042Reumato
Total
14013
18036
ron
Tarif/
Cost nego ciat
Nr. zile/l ună
Valoare lunară
Nr. zile/ trimestr u
Valoare trimestru
Valoare an 2009
13,15
20,5
26,2
538,060
7,864
161,419
645,678
36,67
26,3
45,5
648,819
7,478
194,645
778,583
0
3
25,4
46,4
1.150,54
13,49
345,625
1380,65
Sec ţia
zi spital 2005
002 021 024
30,359
14
0 33 0 34 0 42
Tot al
7
1
33,1
10,4
4
7
55,3
16,7
7
6
18,945
21,4
26,7
0
5
6
38,16 67,84
172,
347,725
3,142
104,317
4172,70
922,31
5,028
276,699
1106,97
562,66
8,029
168,997
6751,989
4170,11
45,031
125,.6
14455,83
35
II.3 Fundamentarea cheltuielilor la spitalul „Sf. Maria” Iaşi Ocrotirea sănătăţii constituie o preocupare permanentă, nu doar pentru individ, ci şi pentru societatea din care face parte, astfel încât ea devine o acţiune de interes general, înregistrând multiple influenţe şi, determinând la rândul său, numeroase sfere de activitate. Pentru alocarea de fonduri domeniului sanitar trebuie să se ţină seama de o serie de factori precum: starea de sănătate a populaţiei, dezvoltarea economico-socială, politica adoptată de guvern în această direcţie, nivelul pregătirii personalului medical, gradul de cultură sanitară a populaţiei, organizarea acţiunilor de prevenire a bolilor prin nivelul de dezvoltare a reţelei de instituţii sanitare şi acţiunile profilactice cu caracter de masă, gradul de poluare al mediului înconjurător.
Cheltuielile pentru ocrotirea sănătăţii, cele suportate din bugetul de stat, se regăsesc în legea bugetului de stat, mai exact într-o anexă a acesteia, unde le este rezervat un capitol structurat în subcapitole pentru fiecare unitate sanitară în parte, precum şi în articole bugetare. Cuantificarea cheltuielilor pentru întreţinerea şi funcţionarea instituţiilor sanitare are la bază indicatorii specifici acţiunii de sănătate (număr de spitale, număr de paturi, număr mediu anual zile spitalizare pe un pat, cheltuieli medii anuale pe un pat, alocaţia medie zilnică de hrană pe un pat ş.a.) şi celelalte elemente comune planificării acţiunilor social-culturale. Planificarea cheltuielilor pentru sănătate se efectuează pe subcapitolele clasificaţiei bugetare, pe titulari de plan, din cadru general, şi pe articolele şi aliniatele cadrului comun. Conducători instituţiilor bugetare, care sunt instituiţi ca ordonatori de credite ai instituţiilor sanitare, au obligaţia să întocmească anual planul de cheltuieli pe lângă planurile de venituri, cu respectarea cadrului general şi al celui comun al clasificaţiei generale de cheltuieli.
15
Directorii financiari-contabili ai instituţiilor sanitare, de la cele mai mari până la cele mai mici unităţi, trebuie să întocmească pentru anul viitor planul desfăşurării activităţii de bază – planul sanita sanitarr – înaint înaintee de înt întoc ocmir mirea ea planul planului ui de cheltu cheltuiel ieli.i. Planul Planul sanit sanitar ar se înt întocm ocmeşt eştee pe baza baza indicatorilor operativi comunicaţi de forul tutelar, ca număr de paturi, număr de consultaţii, funcţii medicale etc., a normelor de cheltuieli ca alocaţii de hrană, norme de retribuire, burse etc., baremuri de dotare, a execuţiei preliminate a cheltuielilor din anul de bază, a planurilor de aprovizionare etc. Asigurarea bazei materiale a planului sanitar (indicatori de bază şi operativi) depinde de întocmirea corectă a planului de cheltuieli şi acceptarea lui de către ordonatorul superior de credite. În acest scop, ordonatorul de credite al unităţii sanitare trebuie să ia următoarele măsuri: trebuie să prelucreze planul de muncă, întocmit pentru anul ce urmează, cu lucrătorii instituţiei. De asemenea, stabileşte sarcinile pentru fiecare lucrător din domeniul sanitar. Unităţile vor prezenta, în termene dinainte stabilite, listele materialelor şi prestărilor de servicii de care vor avea nevoie în următorul an. În acelaşi timp, ordonatorul de credite are obligaţia să îndrume pe cei responsabili de activitatea financiar-contabilă, ca la stabilirea necesarului pentru anul viitor să fie înlătu înl ăturat ratee propun propuneri erile le exager exagerate ate sau nereal nereale, e, pentr pentruu a evita evita risipa risipa.. De asemen asemenea ea,, pentr pentruu o fundam fundament entare are corect corectăă a cheltu cheltuiel ielilo ilor, r, se forme formează ază comis comisii ii alcătu alcătuite ite din experţ experţii conta contabil bilii şi reprezentanţi ai activităţii medicale, care analizează temeinic fiecare material propus prin listele de materiale şi apreciază cât mai just nevoile instituţiei. Astfel sunt definitivate listele de lucrări şi materiale, stabilindu-se nevoile reale şi justificate ale unităţii sanitare. Pe baza listelor listelor definitive definitive,, şeful compartim compartimentu entului lui financiar financiar contabil contabil va grupa lucrările şi materi materiale alele le propu propuse se pentru pentru inves investiţ tiţii ii centra centraliz lizate ate,, repara reparaţii ţii capit capitale ale şi curent curentee şi va încadr încadraa cheltuielile respective în cadrul comun al clasificaţiei bugetare cu respectarea actelor normative în vigoare care reglementează aceste probleme.
La fundamentarea cheltuielilor pentru unităţile sanitare trebuie să se ţină cont de o serie de cerinţe. Aşadar, nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetul de venituri şi cheltuieli sau finanţată prin acesta dacă nu este reglementat reglementatăă printr-un printr-un act normativ, normativ, fiind, deci, necesară necesară o bază legală a cheltuielilor. Execuţia preliminară pentru anul de bază se determină ca sumă între execuţia certă pe o anumită perioadă de timp şi execuţia probabilă la sfârşitul anului, corectată cu eventuale influenţe. Deosebit de importantă este şi analiza şi studierea comparativă a cheltuielilor, atât pe total, cât şi pe structură şi în dinamică. Este necesară realizarea realizarea de analize şi studii privind privind evoluţia pe o anumită perioadă de timp, inclusiv compararea cheltuielilor unităţilor sanitare între ele. Această analiză se face şi de către organul ierarhic superior, în etapa de analiză a proiectului de buget de venituri şi cheltuieli primit de la instituţia subordonată. subordonată. 16
O influenţă majoră asupra dinamicii cheltuielilor din domeniul sanitar o au şi preţurile şi tarife tarifele le diferi diferitel telor or servi servicii cii (cons (consult ultaţi aţii,i, tratam tratamen ente, te, anali analize ze medica medicale, le, alocaţ alocaţia ia de hrană hrană)) care care determină în mod direct structura şi evoluţia cheltuielilor. Acestea reprezintă în ultimul timp, factorul cel mai imprevizibil în evoluţia diferitelor categorii de cheltuieli, întrucât îşi pune amprenta caracterul inflaţionist al economiei. Cheltuielile cu ocrotirea sănătăţii trebuie înscrise în nişte baremuri de cheltuieli, reglementate de norme legale, acestea stabilind nivelele maxime pentru anumite tipuri de cheltuieli, nivele ce nu pot fi depăşite şi care sunt actualizate periodic, în funcţie de rata şi de creşterea preţurilor şi tarifelor. De asemenea, în fundamentarea cheltuielilor se vor avea în vedere următoarele aspecte: corelaţia dintre realizarea indicatorilor operativi şi execuţia certă a creditelor bugetare, corelaţia între execuţia bugetară certă şi realizarea planului de aprovizionare pentru perioada respectivă, nivelul calitativ al realizării sarcinilor de plan în planificarea creditelor bugetare, pe feluri de cheltuieli sau în repartizarea acestora pe trimestre, disponibilităţile sau insuficienţa creditelor la încheierea execuţiei execuţiei bugetare certe la unele articole bugetare bugetare (excedentul/sau (excedentul/sau deficitul bugetar) şi, nu în ultimul rând, trebuie avută în vedere descoperirea eventualelor cheltuieli inutile, neoportune sau neeconomicoase, formarea de stocuri materiale sau obiecte de inventar peste nevoile instituţiei, precum şi nerealizarea unor sarcini de plan datorită insuficienţei sau lipsei creditelor bugetare.
Întocmirea planului de cheltuieli bugetare propriu-zis pentru anul de plan se face în urma analizei fiecărei cheltuieli din anul de bază, în vederea reducerii cheltuielilor care nu se mai raportează în anul de plan. La calcularea cheltuielilor pentru anul de plan trebuie să se ţină seama de creşterea sau reducerea indicatorilor de plan faţă de cei din anul de bază, de aplicarea normelor de cheltuieli obligatorii sau indicative la articolele bugetare la care se aplică asemenea norme. Trebuie să se ţină seama de eventualele acţiuni ce vor apare în anul de plan. În dimensionarea cheltuielilor din domeniul sănătăţii se iau în calcul indicatorii specifici fiecărui tip de cheltuială în parte. Fundamentarea se face, aşadar, pentru cele două tipuri de cheltuieli majore ale oricărei instituţii sanitare: cheltuielile de personal şi cheltuielile materiale şi servicii.
Cheltuielile de personal, cuprinse în articolele 10, 11, 12 şi 13, sunt formate din cheltuielile cu salariile (10), cheltuielile cu contribuţia de asigurări sociale de stat, cele pentru constituirea fondului de şomaj (12) şi cheltuielile pentru deplasări, detaşări şi transferuri. 17
La rândul lor, cheltuielile cu salariile cuprind următoarele articole: salarii de bază (10.01), salarii de merit (10.02), indemnizaţii de conducere (10.03), sporul de vechime (10.04), sporuri pentru condiţii de muncă (10.05), salarii plătite cu ora, plătite pentru ore suplimentare (10.06), premii (10.07) şi alte drepturi salariale (10.08).
Structura cheltuielilor sanitare în perioada 2004 – 2009 : ron Nr.
Cheltuieli sanitare
2004
2005
2006
2007
2008
2009
247,08
375,80
479,84
625,78
601,45
799,19
94,8
146,3
192,9
289,4
231,58
247,42
81
133
174
125
212,56
288,63
52,22
63,04
65,95
74,73
80,58
142,82
191
226
234
289
261,58
421,54
16
20
22
26
26,20
48,14
76,31
97,74
95,10
97,11
121,4263
165,137
256
326
302
336
330,59
500,111
25
24
33
38
43,97
64,720
51,40
68,96
75,55
68,29
60,2548
66,574
103
133
159
177
132,66
143,561
18
25
28
31
23,48
26,657
55,049
48,08
50,03
41,23
47,1067
70,89
231
239
242
274
182,69
228,49
21
20
20
23
19,36
27,98
crt. Total cheltuieli în spitale (zi) - pentru un pat 1
- pentru un bolnav - pentru o zi spitalizare din care: Interne - pentru un pat
2
- pentru un bolnav - pentru o zi spitalizare Chirurgie - pentru un pat
3
- pentru un bolnav - pentru o zi spitalizare Obstetrică-ginecologie - pentru un pat
4
- pentru un bolnav - pentru o zi spitalizare Pediatrie - pentru un pat
5
- pentru un bolnav - pentru o zi spitalizare
18
Se încadrează în această categorie cheltuielile din mijloace bugetare reprezentând consumuri de materiale, combustibil, energie, alimente, medicamente, materiale sanitare, apă, plăţi pentru serviciile prestate şi lucrări executate, retribuţia personalului.
II.3 Clasificarea cheltuielilor pe articole, în funcţie de sursa de finanţare pentru plata lor : A. din bugetul de stat - articolul 10. - cheltuieli de personal: - articolul 10.01. - salarii de bază - salarii de bază pentru personalul de execuţie şi pentru personalul de conducere încadrat cu normă întreagă sau jumătate de normă, gradaţiile cuvenite. Salarii pentru personalul aflat în incapacitate temporară de muncă sau pentru creşterea copiilor; - articolul 10.02. - salarii de merit; - articolul 10.03. - indemnizaţii de conducere; - articolul 10.04. - spor de vechime; - articolul 10.05. - sporuri pentru condiţii de muncă; - articolul 10.06. - salarii plătite cu ora, plăţi ore suplimentare; - articolul 10.07. - fond de premii - premiile ce se achită din cota de 2% constituită lunar asupra fondului de salarii; - articolul 10.08. - alte drepturi salariale - drepturi cuvenite salariaţilor aflaţi în concedii medicale şi pentru care potrivit legii o parte din aceste drepturi se suportă din fondurile de salarii; - articolul 11 - contribuţia la asigurări sociale de stat; - articolul 12 - contribuţia pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de şomaj; - articolul 13.01. - deplasări,detaşări, transferări în ţară; - articolul 13.02. - deplasări în străinătate; - articolul 14 - contribuţia pentru Fondul la Casa de Asigurări de Sănătate; - articolul 23. - medicamente şi materiale sanitare: - articolul 23.01. - medicamente; - articolul 23.02. - materiale sanitare. B. din bugetul local - articolul 22. - hrană: - articolul 22.01. - hrană pentru oameni; 19
- articolul 22.02. - hrană pentru animale; - articolul 24. - cheltuieli pentru întreţinere şi gospodărie: - articolul 24.01. - încălzit; - articolul 24.02. - iluminat şi forţă motrică; - articolul 24.03. – apă, canal, salubritate; - articolul 24.04. - poştă, telefon, telex, radio, televizor, telefax; - articolul 24.05. - furnituri de birou; - articolul 24.06. - materiale pentru curăţenie; - articolul 24.07. - alte materiale şi prestări de serviciu; - articolul 25. - materiale şi prestări de serviciu cu caracter funcţional; - articolul 26. - obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată: - articolul 26.01. - lenjerie şi accesorii de pat; - articolul 26.02. - echipament; - articolul 26.03. - alte obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată; - articolul 27. - reparaţii curente; - articolul 28. - reparaţii capitale; - articolul 29. - cărţi şi publicaţii; - articolul 30. - alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale; - articolul 70. - cheltuieli de capital.
II.4 Fundamentarea cheltuielilor finanţate din bugetul de stat Cheltuielile finanţate din bugetul de stat se împart în două mari grupe:
A. cheltuieli de personal B. cheltuieli cu medicamente şi materiale sanitare. A. Cheltuielile de personal Se fundamentează pe baza statului de funcţii şi a statului de personal. Statul de funcţii stabileşte totalitatea posturilor din structura organizatorică, iar cel de personal stabileşte persoana fizică ce ocupă acel post, persoană care are o pregătire medie sau superioară, o anume vechime sau alte atestate care-i oferă drepturi salariale. Centralizarea statului de personal determină fondul total pentru retribuţiile tarifare, pentru indemnizaţii de conducere, sporuri de vechime. Cheltuielile de personal le putem determina pe fiecare articol bugetar astfel: 20
a) Salarii de bază
La instituţiile bugetare sistemul de salarizare este mai complex din punct de vedere al interpretării elementelor componente ale acestuia. Hotărîrea guvernului nr.281/2003, la articolul 3, aliniatele 1 - 3 fac referiri clare, într-o primă parte, asupra salariului de bază în sistemul bugetar, în sensul că salariile de bază pentru personalul de execuţie sunt diferenţiate pe funcţii şi grade profesionale sau trepte profesionale. Salariile de bază sunt stabilite pe 3-6 gradaţii. Salarizarea personalului de conducere (şef de birou, şef de serviciu, director şi director general) este formată din salariile de bază corespunzătoare funcţiei de execuţie, gradului sau treptei profesionale şi gradaţiei deţinute, la care se adaugă o îndemnizaţie de conducere, care face parte din salariul de bază, diferenţiată în raport cu răspunderea funcţiei de conducere îndeplinite şi un spor de 15% aplicat la salariul de bază, reprezentând salariul de merit. Sporul şi indemnizaţia, menţionată mai sus, făcând parte din salariul de bază, se iau în calcul pentru efectuarea următoarelor reţineri: plata contribuţiei de 3% pentru pensie suplimentară de către salariaţi plata contribuţiei de 1% pentru fondul de şomaj Acestea se mai iau în calcul la stabilirea următoarelor drepturi acordate salariaţilor: plata ajutoarelor medicale plata concediilor de odihnă plata pensiilor din fondurile asigurărilor sociale În conformitate cu prevederile articolului 5 din Hotărîrea de Guvern nr. 281/2001, trecerea în gradaţia imediat superioară se face o dată pe an, la propunerea şefului compartimentului în care lucrează angajatul respectiv, cu aprobarea conducătorului unităţii. Pentru personalul care ocupă funcţii de conducere, trecerea la gradaţia imediat superioară se face de organul care aprobă numirea în aceste funcţii. Acordarea gradaţiilor, prin care personalul obţine un spor de salariu, se face cu îndeplinirea următoarelor criterii: •
•
instituţia să aibă la dispoziţie fondurile necesare aprobate de forul ierarhic superior; personalul care solicită o nouă gradaţie în cadrul aceluiaşi grad profesional sau aceleiaşi trepte, să fie angajat cu contract de muncă pe durată nedeterminată.
Conform alineatului 2 al articolului 5 (H.G. nr. 281/1993), vechimea minimă necesară pentru trecerea la gradaţia imediat superioară este de 2 ani. În mod excepţional vechimea minimă prevăzută de alineatul 2 menţionată mai sus, poate fi redusă la 6 luni.
21
Gradul profesional este atribuit în ierarhizarea salarizării personalului cu studii superioare (economist, inginer, referent etc) şi variază de la I la III, precum şi debutant. Treapta profesională este acea categorie de ierarhizare a remunerării în cadrul instituţiilor publice care se aplică personalului de pregătire medie, precum şi muncitorilor şi personalului TESA, de la treapta I - VI la muncitorii necalificaţi. Fondul total de salarii planificat pentru anul 2009 se determină pe baza articolelor bugetare astfel:
1. Articolul bugetar 10.01. - Fondul de salarii de bază Se determină în funcţie de fondul total de salarii de bază lunar (aferent lunii decembrie 1997) astfel: FdSb1 = (FdSb2 X 12)
(1)
în care:FdSb1 - reprezintă fondul de salarii de bază planificat pentru anul 2009; FdSb2 - reprezintă fondul total de salarii de bază lunar (aferent lunii decembrie 2008), sumă luată în calcul şi la stabilirea indemnizaţiei pentru concediul de odihnă.
2. Articolul bugetar 10.02. - Salariul de merit Se acordă angajaţilor din unităţile bugetare, care se remarcă pe linie profesională, astfel: •
pentru rezultatele deosebite obţinute în activitatea desfăşurată, personalul poate primii un salariu de merit, care face parte din salariul de bază. Acesta poate fi până la 15% aplicat la salariul de bază;
•
persoanele care beneficiază de salarii de merit se stabilesc o dată pe an, de regulă după aprobarea bugetului, în raport cu rezultatele obţinute în activitatea desfăşurată. Pentru personalul nou angajat, salariul de merit se poate acorda după o perioadă de 6 luni de la angajare. Salariul de merit poate fi acordat la cel mult 15% din numărul total de posturi prevăzute în statul de funcţii al instituţiei. Fondul de salarii de merit planificat pentru 2009 se determină cu ajutorul relaţiei: FdSm1 = (Nm X Sm1 X 12)
(2)
în care:- FdSm1 reprezintă fondul de salarii de merit planificat pentru anul 2009; - Nm reprezintă numărul de persoane care beneficiază de salarii de merit; - Sm1 reprezintă salariul de merit lunar (aferent lunii decembrie 2008); - FdSml reprezintă fondul de salarii de merit lunar (aferent lunii decembrie 2008), sumă luată în calcul şi la stabilirea indemnizaţiei pentru concediul de odihnă.
22
Numărul de persoane care beneficiază de salariul de merit (Nm) se determină pe baza relaţiei:
Nm = N1 X 15%
(3)
în care:- N1 reprezintă numărul de personal propus a se finanţa în 2009. Astfel:
Nm = 1875 X 15% = 281
Salariul de merit lunar (aferent lunii decembrie 2008) se determină pe baza relaţiei: Sml = Sb1 X 15%
(4)
în care:- Sb1 reprezintă salariul mediu de bază aferent lunii decembrie 2008, pe funcţii de execuţii de specialitate.
3. Articolul bugetar 10.03.- Indemnizaţii de conducere Beneficiază de indemnizaţia de conducere personalul de execuţie care primeşte sarcina de a coordona realizarea unor programe, încadrat temporar, pe perioada respectivă, pe o funcţie de conducere. Ea se stabileşte în raport cu complexitatea sarcinii primite. Fondul de indemnizaţii de conducere planificat pentru anul 2009, se determină cu ajutorul relaţiei: FdIc = FdIc1 X 12 (5) în care:- FdIc reprezintă fondul de indemnizaţii de conducere planificat pentru anul 2009; - FdIc1 reprezintă fondul de indemnizaţii de conducere lunar (aferent lunii decembrie 1997). Fondul de indemnizaţie de conducere lunar (aferent lunii decembrie 2008), se determină pe baza relaţiei: FdIcl = Nci X Icli
(6)
în care:- Nci reprezintă numărul de persoane care beneficiază de indemnizaţie de conducere pe funcţia ”l”; -
Icli reprezintă indemnizaţia de conducere lunară pe funcţia “i”.
-
4. Articolul bugetar 10.04. - Spor de vechime Pe măsură ce se desfăşoară activitatea în câmpul muncii, personalul încadrat pe bază de contract, corespunzător timpului de muncă lucrat în program normal, cresc şansele de sporire a drepturilor salariale şi anume, prin majorarea sporului de vechime în muncă. Potrivit articolului 7 din HG nr. 281/1993 persoanele salarizate din unităţile bugetare beneficiază, la funcţia de bază, de un spor de vechime în muncă de până la 25%, calculat la salariul de bază, corespunzător timpului efectiv lucrat, în program normal de lucru. Sporul de vechime în muncă se acordă în cotă 23
procentuală calculată la salariul de bază, diferenţiat pe tranşe de vechime în muncă, după cum urmează:
Tranşa de vechime în muncă Cota la salariul de bază - între 3şi 5 ani 5% - de la 5 la 10 ani 10% - de la 10 la 15 ani 15% - de la 15 la 20 ani 20% - peste 20 ani 25% Potrivit articolului 137 din Codul Muncii, timpul cât o persoană a desfăşurat activitate pe baza unui contract de muncă, constituie vechime în muncă. Fondul sporului de vechime planificat pentru anul 1998, se determină cu relaţia: FdSv1 = (FdSb1 + FdSm1 + FdIc1) X C%
(7)
în care: - FdSv1 reprezintă fondul sporului de vechime planificat pentru anul 2009 ; - FdSb1 reprezintă fondul de salarii de bază planificat pentru anul 2009; - FdSm1 reprezintă fondul de salarii de merit planificat pentru anul 2009; - FdIc1 reprezintă fondul de îndemnizaţii de conducere planificat pentru 2006; - C% reprezintă cota medie procentuală a sporului de vechime (15%).
5. Articolul bugetar 10.05. - Spor pentru condiţii de muncă La acest articol intră sporul de noapte, sporuri pentru condiţii periculoase (pentru cei care lucrează în secţiile cu copii bolnavi de SIDA,TBC), pentru activităţi ce solicită o încordare psihică foarte ridicată (în secţiile cu copii neuropsihici, secţia Galata, Bivolari). 6. Articolul bugetar 10.06. - Salarii plătite cu ora, plăţi pentru ore suplimentare Se consideră că se efectuează în medie pe an 10500 ore suplimentare, cu un spor de 100% şi 11.500 ore suplimentare, cu un spor de 50%. Numărul total de ore suplimentare pe an se determină cu ajutorul relaţiei: Os = Osx + Osy
(8)
în care:- Os reprezintă numărul total de ore suplimentare pe an; - Osx reprezintă numărul de ore suplimentare inclus în sporul de 100%; - Osy reprezintă numărul de ore suplimentare inclus în sporul de 50%. Media salariului de bază corespunzător lunii decembrie 2008 se determină cu ajutorul relaţiei: 24
FdSbl Sbl =
(9) N1
în care:- Sbl reprezintă media salariului de bază corespunzător lunii decembrie2008; - FdSbl reprezintă fondul total de salarii de bază plus lunar aferent lunii decembrie 2005; - N1 reprezintă numărul de personal propus a se finanţa în 2009. Media salariului de bază corespunzător lunii decembrie 2008 pe oră, se determină cu ajutorul relaţiei: Sbb Sbl/oră = Ol
(10)
în care:- Sbl/oră reprezintă media salariului de bază corespunzător lunii decembrie 2008 pe oră; - Sbb reprezintă media salariului de bază corespunzător lunii aprilie 2008; - Ol reprezintă numărul de ore lucrate pe lună. Fondul de ore suplimentare planificat pentru anul 2009, se determină cu ajutorul relaţiei: FdOs1 = FdOsx + FdOsy
(11)
în care:- FdOs1 reprezintă fondul de ore suplimentare planificat pentru anul 2009; - FdOsx reprezintă fondul de ore suplimentare inclus în sporul de 100%; - FdOsy reprezintă fondul de ore suplimentare inclus în sporul de 50%. Fondul de ore suplimentare inclus în sporul de 100% se determină pe baza relaţiei: FdOsx = Sbl/oră x Osx x 2
(12)
Fondul de ore suplimentare inclus în sporul de 50%, se determină pe baza relaţiei: FdOsy = Sbl/oră x Osy x 1,5
(13)
7. Articolul bugetar 10.07. - Fond premii Fondul de premiere anuală se determină prin raportarea la 12 luni a sumei încasate pe întregul an, ca:salariul de bază potrivit încadrării, indemnizaţia de conducere, salariul de merit, alte drepturi salariale care potrivit reglementărilor în vigoare, fac parte din salariul de bază, precum şi sume de natura salariului de bază încasate prin concediul de odihnă. Nu vor fi luate în calculul 25
fondului de premiere anuală, elemente de salarizare care nu sunt de natura salariului de bază,precum: sporul de vechime; sporul pentru condiţii deosebite de muncă; indemnizaţia pentru incapacitatea temporară de muncă; compensaţia în sumă fixă. Fondul de premiere anuală planificat pentru anul 2009, se determină cu ajutorul relaţiei: FdPa = FdSb1 + FdSm1 + FdIc1
(14)
în care:- FdPa reprezintă fondul de premiere anuală planificat pentru anul 2009; - FdSb1 reprezintă fondul de salarii de bază planificat pentru anul 2009; - FdSm1 reprezintă fondul de salarii de merit planificat pentru anul 2009; - FdIc1 reprezintă fondul de indemnizaţii de conducere.
8. Articolul bugetar 10.08. - Alte drepturi salariale Fondul altor drepturi salariale planificat pentru anul 2008, se determină cu ajutorul relaţiei: FdDs1 = N1 x Cl x 12 (15) În concluzie, fundamentarea fondului de salarii pentru anul 2009 e determină însumând fondurile aferente: salariului de bază (art. 10.01); salariului de merit (art. 10.02); indemnizaţiei de conducere (art. 10.03); sporului de vechime (art. 10.04); sporului pentru condiţii de muncă (art. 10.05); salariilor plătite cu ora (art. 10.06); fondului de premii (art. 10.07); alte drepturi salariale (art.10.08). FdS1 = FdSb1 + FdSm1 + FdIc1 + FdSpv1 + FdSpc1 + FdOs1 + FdPa1 + FdDs1 (16) 26
în care:- FdS1 reprezintă fondul de salarii planificat pentru anul 2010 - FdSb1 reprezintă fondul de salarii de bază planificat pentru 2010: - FdSm1 reprezintă fondul salariilor de merit planificat pentru 2010; - FdIc1 reprezintă fondul indemnizaţiei de conducere planificat pentru 2010; - FdSpv1 reprezintă fondul pentru sporul de vechime planificat pentru 2010; - FdSpc1 reprezintă fondul pentru sporul condiţiilor de muncă planificat pentru 2010 ; - FdOs1 reprezintă fondul pentru orele suplimentare planificat pentru 2010; - FdPa1 reprezintă fondul pentru premiile anuale planificat pentru 2010; - FdDs1 reprezintă fondul altor drepturi salariale planificat pentru 2010. Salariul mediu anual planificat pentru anul 2010, se determină cu ajutorul relaţiei: FdS1 S1 =
(17) N1
în care:- S1 reprezintă salariul mediu anual planificat pentru anul 2010; - FdS1 reprezintă fondul de salarii planificat pentru 2010; - N1 reprezintă numărul de personal propus a se finanţa în 2010. b) Fundamentarea contribuţiei pentru asigurările sociale de stat Contribuţia unităţii la asigurările sociale se constituie în limita unor cote procentuale aplicate asupra fondului de salarii aferent personalului încadrat cu contract de muncă. Cota de contribuţie asupra fondului de salarii este diferită în funcţie de grupa de muncă. Există trei grupe de muncă, astfel: - grupa I de muncă căreia i se aplică o cotă de 25%; - grupa II de muncă căreia i se aplică o cotă de 30%; - grupa III de muncă căreia i se aplică o cotă de 30%. Relaţia de calcul pentru contribuţia unităţii la asigurările sociale este: CAS1 = FdS1 x C
(18)
în care:- CAS1 reprezintă contribuţia pentru asigurările de stat planificată pentru anul 2010; - FdS1 reprezintă fondul de salarii planificat pentru anul 2010; - C reprezintă media cotelor aferente grupelor de muncă respectiv 7%. c) Fundamentarea contribuţiei pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de şomaj
27
Contribuţia unităţii la fondul de şomaj este de 3% asupra fondului de salarii. Relaţia de calcul este următoarea: CFdAjso1 = FdS1 x 3%
(19)
în care:- CFdAjso1 reprezintă contribuţia pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de şomaj; - FdS1 reprezintă fondul de salarii planificat pentru anul 2010. d) Fundamentarea cheltuielilor de deplasare, detaşare, transferare în interesul serviciului în ţară (articolul 13) Numărul de deplasări în ţară se estimează la 120 pe an, iar cheltuiala medie de deplasare în ţară este de 18,5 RON. Relaţia de calcul pentru determinarea cheltuielilor totale de deplasare în ţară este următoarea: ChDţ = Ndţ x ChDţ
(20)
în care:- ChDţ reprezintă cheltuielile totale de deplasare în ţară; - Ndţ reprezintă numărul de deplasări în ţară; - ChDţ reprezintă cheltuiala medie de deplasare în ţară. e) Fundamentarea cheltuielilor pentru constituirea fondului de asigurări de sănătate (articolul 14) Fondul de salarii pentru personalul plătit în funcţie de numărul de ore lucrate (maxim 3 ore/zi) se determină cu relaţia: Fds/ora1 = Sb/ora x Nr.ore/an
(21)
în care:- Fds/ora1 reprezintă fondul de salarii pentru plata cu ora pentru anul 2010; - Sb/ora reprezintă salariul de bază pe oră; - Nr.ore/an reprezintă numărul de ore lucrate într-un an. Ron
Denumirea articolului Salarii de bază Salarii de merit Indemnizaţii de conducere Spor de vechime Sporuri pentru condiţii de muncă Plăţi pentru ore suplimentare Fond premii Alte drepturi salariale Contribuţia de asigurări sociale de stat Contribuţia pentru constituirea fondului pentru
Cod articol 10.01 10.02 10.03 10.04 10.05 10.06 10.07 10.08 11 12 28
Fond salarii 82,428 43,448 34,056 99,980 31,069 63,693 72,594 16,835 44,836 79,132
plată şomaj Deplasări, detaşări, transferări în ţară Fondul asigurărilor de sănătate TOTAL SALARII 2009
13 14
150,00 38,091 756,162
Fundamentarea acestor sume se înaintează Direcţiei Sanitare Judeţene la începutul anului, lunar şi ori de câte ori datele care au stat la baza calculului suferă modificări. Având în vedere planificarea concediilor de odihnă şi frecventele indexări salariale, Direcţia Sanitară Judeţeană Iaşi solicită lunar fundamentarea necesarului de credite pentru luna care urmează (la data de 13 ale lunii).
Denumire indicatori Numărul de angajaţi Cheltuieli medii anuale pentru salarii Cheltuieli pentru un Prezenţă salar mediu/lună
Înscrierea în bugetul venituri Procent şi cheltuielifaţă de anul de Execuţie anprevederilor de bază salariale Propuneri andeplan (2009) (2010) bază Planificarea cheltuielilor 607 607 salariale 100% 4387,865 (ron) 6571,533 (ron) 149,7% Centralizarea informaţiilor
6023,977(ron)
9021,873(ron)
Foi de calcul prevederilor salariale în bugetul de venituri şi cheltuieli
Pontaje
149,7% State de plată pe fiecare clinică în parte
Gărzi
– Fundamentarea cheltuielilor cu salariile personalului din unitatea sanitară
B. Cheltuielile cu medicamente şi materiale sanitare Necesarul de medicamente şi materiale sanitare se face în funcţie de structura organizatorică a spitalului pe clinici, secţii, compartimente. Dimensiunea acestei structuri este dată de numărul de paturi. Spitalul Clinic de Copii ”Sf. Maria”, funcţionează după următoarea structură cu paturi, prezentată în tabel:
Denumirea secţiei Pediatrie I Pediatrie II Pediatrie III Pediatrie IV
Paturi Existente Bolnavi Însoţitoare 85 12 85 12 85 12 75 12 29
Paturi ocupate Bolnavi Însoţitoare 87 47 93,5 37,5 60,5 28,3 58,6 17,6
Gastroenterologie Neurologie Chirurgie I Chirurgie II A.T.I. Oncologie Prematuri Recuperare Distrofici Total secţii clinice Secţia Poieni Secţia ”Dr.Clunett” Secţia Galata Secţia ”Casa Guliver” N.P.I. Bivolari Centrul de Sănătate Bivolari Total secţii exterioare Total general
35 25 70 65 35 35 35 70 700 65 50 60 50 65 25 315 1015
4 3 10 10 5 5 5 -90 -------90
25,2 19,4 38 40,2 15,5 34,8 23,5 75,4 571,8 39,5 52,8 56 46,4 55,2 35 285 856,8
6,3 7,9 17,7 16,8 10,7 20,9 9,6 -220 -------220
Paturile ocupate de bolnavi, respectiv însoţitoare, se află după relaţia: zile spitalizare Paturi ocupate = zile perioadă calendaristică Înlocuind în relaţie datele cunoscute, obţinem: Paturi ocupate bolnavi - Ped. I = 7838 / 90 = 87 Paturi ocupate însoţitoare - Ped. I = 4233/ 90 = 47 În calculul necesarului de medicamente şi materiale sanitare se ia ca bază de calcul: înregistrarea pe ultimii ani de activitate, incidenţa pe anumite diagnostice, bolile cronice, copiii asistaţi în teritoriu, asigurarea unui stoc de urgenţă medicală sau stoc specific în anumite perioade ale anului (exemplu: vara-diaree, intoxicări cu ciuperci). Pentru investigarea şi stabilirea diagnosticului, pentru efectuarea tratamentelor, Spitalul Clinic de Copii “Sf. Maria” Iaşi, utilizează o gamă foarte largă de medicamente, reactivi din ţară şi import, materiale pentru radiologie, endoscopie, fibroscopie, EKG etc. La clinica IV Pediatrie
30
funcţionează compartimentul de hemodializă, compartiment ce asigură dializarea bolnavilor pentru întreaga zonă a Moldovei, având un consum lunar de 3000 RON. Secţia Guliver, unde sunt trataţi copii infectaţi cu virusul HIV şi copii bolnavi de SIDA, consumă medicamente de aproximativ 6,500 RON /lunar. Secţia Poieni, unde sunt trataţi copii cu diabet consumă medicamente şi materiale sanitare în valoare de 5,500 RON/lunar. În cadrul Spitalului Clinic de Copii ”Sf.Maria” Iaşi cele mai mari consumuri de medicamente şi materiale sanitare îl au următoarele clinici: reanimare – pediatrie – 7,100 RON/lunar; clinica a II-a – 3,200 RON/lunar; A.T.I. -10,000 RON/lunar; sala de operaţii – 4,200 lei/lunar. Celelalte clinici, paraclinici şi secţii exterioare au un consum mai mic, având un total de 50,00lei/lunar. Policlinica ”Sf.Maria” care asigură consultaţii copiilor între 0 şi 16 ani cu asigurarea tratamentului prin reţetele gratuite sau compensate eliberate de farmacia “Baby Farm” din policlinică cu care Spitalul ”Sf.Maria” a încheiat convenţie la începutul anului, are un consum de medicamente în valoare de 5,800 RON/lunar. Însumând toate consumurile, obţinem consumul lunar care este 90,350 RON, iar înmulţind acest consum cu 12 luni obţinem fondul necesar pentru anul 2010 de medicamente şi materiale sanitare:
II.5 Fundamentarea cheltuielilor finanţate din bugetul local Determinarea cheltuielilor finanţate din bugetul local se face pe baza articolelor bugetare specifice bugetului local.
1. Articolul bugetar 22 – Hrana Cheltuielile cu hrana pentru oameni au la bază numărul de bolnavi asistaţi în anul de referinţă, înmulţit cu alocaţia zilnică de hrană medie din anul de referinţă. Relaţia de calcul este următoarea: FdChHrană = Nr.bol. x Alzh
(22) 31
în care:- FdChHrană reprezintă cheltuielile cu hrana pentru oameni în anul 2009; - Nr.bol. reprezintă numărul de bolnavi asistaţi în anul 2008; - Alzh reprezintă alocaţia zilnică de hrană medie în anul 2008. În conformitate cu HG nr. 129/30 martie 2007, începând cu data de 7 aprilie 2008, alocaţia zilnică de hrană este: bolnavi SIDA (secţia Casa Guliver) – 2,5900 RON; bolnavi TBC (secţia ”Dr. Clunett”) – 2,1750 RON; copii 3 - 16 ani (secţia NPI Bivolari, Poieni, Galata) - 9,600 RON; adulţi (Centrul Sănătate Bivolari) – 12,550 RON.
2. Articolul bugetar 24.01 – Încălzirea Structura organizatorică a Spitalului Clinic de Copii ”Sf. Maria” din punctul de vedere al încălzirii interne este următoarea:
este racordat la centrala termică proprie de încălzire pe combustibil lichid şi de
încălzire cu lemne;
este racordat la R.A.Termoficare;
racordat la centrale termice zonale.
Determinarea necesarului de fonduri pentru aceste cheltuieli este extrem de minuţioasă şi laborioasă. La această dată Spitalul Clinic de Copii ”Sf.Maria”, funcţionează pentru asigurarea încălzitului, apei calde, aburului necesar spălătoriei, bucătăriei, staţiei sterile, în felul următor: Spitalul Clinic “Sf.Maria” racordat la RENEL; secţiile: Prematuri, Distrofici, Casa Guliver racord zonal de cartier; secţiile: Galata, Dr. Clunett, Bivolari racord la centrala proprie cu combustibil lichid; secţia Poieni cu combustibil solid (lemne). Nu putem fundamenta cheltuielile la acest articol după o formulă de calcul deoarece cheltuielile depind de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi sunt: numărul de internaţi (în funcţie de care se consumă apă caldă pentru spălat, aburul pentru bucătărie, staţia sterilă); majorările de preţuri. Înregistrarea consumului se ţine contorizat, factura emisă lunar de unităţile furnizoare cuprinde cantităţi consumate la preţuri actualizate. Aceste facturi sunt verificate de persoane calificate din sectorul tehnic, înregistrate pe conturi de cheltuieli efective ale lunii în curs urmând a
32
fi plătite pe măsura asigurării fondurilor necesare. Până la data plăţii facturile rămân stocate în conturi de furnizori neachitaţi. Acelaşi principiu de asigurare, determinare, urmărire, verificare şi înregistrare se repetă şi pentru articolul bugetar 24.02 - Iluminat şi forţă motrică şi pentru articolul 24.03 - Apă, canal, salubritate. Fondurile necesare pentru cheltuielile pe anul 2010 le putem determina ţinând cont de cheltuielile din 2009 precum şi de inflaţie: - pentru articolul bugetar 24.01 Fd încălzit = 5 000 x 12 = 6000 ron - pentru articolul bugetar 24.02 Fd iluminat = 7 900 x 12 = 94800 ron - pentru articolul bugetar 24.03 Fd apă = 19 000 x 12 = 228 000 ron
3. Articolul bugetar 24.04 - Poştă, telefon, radio, telefax Cheltuielile la acest articol includ costul timbrelor poştale, costul convorbirilor telefonice, abonamentele radio. Costul timbrelor estimăm în medie pe an 2.000 bucăţi timbre. Cheltuielile cu timbrele poştale practicate pentru anul 1998 se determină cu ajutorul relaţiei: Chtp = Ntp x P în care:- Chtp reprezintă cheltuielile cu timbrele poştale planificate pentru anul 1998; - Ntp reprezintă numărul de timbre poştale planificate; - P reprezintă preţul unui timbru. Înlocuind datele cunoscute în relaţia obţinem: Chtp = 0.2 * 500 = 100 ron Cheltuielile telefonice planificate pe anul 2007 se determină cu ajutorul relaţiei: Cht = Vabt x Vi în care:- Cht reprezintă cheltuielile telefonice planificate pentru 2010; - Vabt reprezintă valoarea abonamentelor telefonice planificate pentru anul 2010; - Vi reprezintă valoarea impulsurilor planificate pentru anul 2010.
33
Precizăm că în unitate sunt 20 aparate telefonice. Costul unui abonament pe lună este de 180.000 RON. Valoarea abonamentelor telefonice planificată pentru anul 1998 se determină cu ajutorul relaţiei: Vabt = Nat x Cab/b x 12 luni în care:- Nat reprezintă numărul de aparate telefonice; - Cat/b reprezintă costul abonamentului lunar/aparat. Introducând în relaţia datele cunoscute, obţinem: Vabt = 0.2 * 18 * 12 = 43.2 ron Estimăm în medie, pe an, 135.000 de impulsuri. Valoarea impulsurilor planificate pentru 1998 se determină cu ajutorul relaţiei: Vi = Ni x P/i în care:- Ni reprezintă numărul de impulsuri planificat pentru anul 2010 ; - P/i reprezintă preţul unui impuls. Introducând în relaţia datele cunoscute, obţinem: Vi = 13,50 x 582 lei/impuls = 785.7 ron Introducând în relaţia datele cunoscute, obţinem: Cht = 43,20 x 78.75 = 340.2 ron
4. Articolul bugetar 24.05 - Furnituri de birou Cheltuielile la acest articol au în vedere costul rechizitelor, hîrtia pentru calculator, riboanele, disketele. Totalul cheltuielilor din acest domeniu este de 19.062.500 RON. 5. Articolul bugetar 24.06 - Materiale pentru curăţenie Fondurile necesare la acest articol sunt stabilite pe baza normelor de consum la suprafaţa de pardoseli, faianţă, grupuri sanitare existente. Pentru a asigura curăţenia în toate sectoarele şi secţiile spitalului, precum şi asigurarea cu lenjerie şi accesorii de pat sunt necesare detergent, săpun, etc. Totalul cheltuielilor se ridică la 386,000 ron. 6. Articolul bugetar 24.07 - Alte materiale şi prestări de servicii În acest articol intră cheltuielile ce privesc funcţionarea mijloacelor din dotare, exclusiv mijloacele sanitare. La baza calculelor stau cărţile tehnice ale autoturismelor şi starea tehnică a maşinilor din parcarea auto. Tot în acest articol se includ şi cheltuielile de deratizare şi dezinsecţie, 34
în funcţie de suprafaţa avută în vedere; cheltuielile de transport privind materialele, alimentele, combustibilul, medicamentele, cheltuielile de întreţinere a utilajelor, aparaturii, maşinilor de calcul. Pentru anul 1998, la acest articol este necesar un fond de 250.000.000 RON.
7. Articolul bugetar 25 - Materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional Cheltuielile la acest articol au în vedere costul carburanţilor pentru funcţionarea autoturismelor, salvărilor. Pe baza Ordonanţei Guvernului nr. 63/2004 s-a stabilit consumul de carburanţi pe lună de 250 L/lună/maşină. Cheltuielile privind carburanţii, planificate pentru anul 1998, se determină astfel: Chc = Cc/l/m x Nm x P/l x 12 luni în care:- Chc reprezintă cheltuielile privind carburanţii planificate pentru anul 2010; - Cc/l/m reprezintă consumul de carburanţi pe lună/maşină; - Nm reprezintă numărul de maşini; - P/l reprezintă preţul lei/litru. Introducând în relaţia datele cunoscute, obţinem: Ch = 250 L/lună/maşină x 6 maşini x 4,300 x 12 = 309,6 ron
8. Articolul bugetar 26 - Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată Necesarul de fonduri se stabileşte pe bază de normativ pe tip de pat cu normă de înlocuire stabilită legal. Astfel, un pat de pediatrie poate rula 5 cearceafuri într-un an şi casa două, în timp ce un pat de reanimare poate rula 15 cearceafuri într-un an şi casa 7. Lenjeria şi accesoriile de pat utilizate într-o unitate sanitară sunt diverse. Necesarul se stabileşte pe fiecare sector în parte, în funcţie de numărul de paturi. Acest necesar cantitativ se centralizează la serviciul contabilitate şi se valorifică în funcţie de preţurile medii înregistrate în anul anterior. Prin presa locală se solicită oferte de preţ pentru lenjerie, accesorii de pat, echipament. În conformitate cu legislaţia în vigoare se analizează ofertele, se decide furnizarea şi se încheie convenţie anuală de achiziţie. 9. Articolul bugetar 27 - Reparaţii curente Întreţinerea şi reparaţiile curente sunt necesare la clădiri, instalaţii, acoperişuri, lifturi, spaţii interioare şi exterioare. În fiecare an, în consiliile de administraţie se stabilesc sectoarele unde sunt necesare lucrări de reparaţii curente, reparaţii capitale şi lucrări de întreţinere. Serviciul tehnic întocmeşte devize estimative pentru lucrările ce urmează a fi efectuate, care sunt discutate şi avizate 35
în consiliul de administraţie şi pe baza acestora se solicită fondurile necesare, care sunt estimate la 500.000.000 lei.
10. Articolul bugetar 70 - Cheltuieli de capital Ordonatorul de credite este Direcţia Sanitară, care centralizează necesarul de fonduri pentru construcţii-montaj şi dotări cu aparatură. Direcţia Sanitară le înaintează Ministerului Sănătăţii şi le repartizează în teritoriu către spitale pe măsura aprobării lor. Fundamentarea cheltuielilor pentru bugetul local le concluzionăm în tabelul următor:
Nr. crt 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.
Denumire articol bugetar Hrană Încălzit Ilumunat şi forţă motrică Apă, canal, salubritate Poştă, telefon, telefax, radio Furnituri de birou Materiale pentru curăţenie Alte materiale şi prestări servicii Materiale şi prestări servicii cu caracter
Cod articol 22 24.01 24.02 24.03 24.04 24.05 24.06 24.07
SUMA 265536,65 6 0000,00 948000,00 2280000,00 122770,00 19062,50 38600,00 250000,00
funcţional 10. Obiecte de inventar de mică valoare sau
25
77400,00
scurtă durată 11. Reparaţii curente TOTAL CHELTUIELI
26 27 ---
655190,0 500000,00 13893788,00
II.6 Elaborarea şi aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli parcurge două etape: •
fundamentarea elementelor de cheltuieli
•
fundamentarea veniturilor proprii
După ce a avut loc fundamentarea veniturilor şi a cheltuielilor la nivelul instituţiei se parcurg alte etape: 1) Situaţia cu cheltuielile şi veniturile pentru anul următor se înaintează însoţită de un memoriu justificativ la Direcţia Sanitară a Judeţului. În acelaşi timp se transmite o variantă a bugetului de cheltuieli materiale la Consiliul Judeţean şi Primăria Municipiului Iaşi având în vedere sursa de finanţare a acestor cheltuieli de la bugetul local. La aceste nivele se centralizează cheltielile şi veniturile fundamentate de fiecare unitate în parte rezultând un
36
prim proiect de venituri şi cheltuieli fundamentate, pentru anul următor, la nivelul necesarului ţinând cont de structuri şi parametri orientativi. 2) Are loc centralizarea acestor bugete la nivelul Ministerului Sănătăţii care le înaintează spre analiză şi aprobare la Ministerul de Finanţe. Fazele şi duratele elaborării, discutării, aprobării şi distribuirii pe judeţe şi unităţi sanitare sunt aceleaşi cu ale bugetului de venituri şi cheltuieli naţional din legea bugetului pe fiecare an în parte. 3) După aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli naţional prin legea bugetului aprobată de preşedintele ţării, Ministerul Sănătăţii primeşte capitolul pentru sănătate ce cuprinde capitolul de cheltuieli de personal, cheltuieli materiale, cheltuieli de capital şi se parcurge traseul de sus în jos, verigă cu verigă până la nivelul unităţilor sanitare. 4) La data când unitatea sanitară primeşte bugetul de venituri şi cheltuieli, aprobat, desprins din legea bugetului pe anul în curs începe analiza şi repartizarea cheltuielilor pe capitole, subcapitole, articole bugetare, alineate, verigi din structura organizatorică în consiliile de administraţie. Din acest moment bugetul de venituri şi cheltuieli poate fi la nivelul necesarului estimat de fundamentarea iniţială sau sub nivelul estimat. În funcţie de aceste dimensiuni începe elaborarea strategiei de urmat pentru continuarea activităţii medicale şi administrative în Spitalul Clinic de Copii “Sf. Maria “ Iaşi. În ultimii ani bugetul de venituri şi cheltuieli al Spitalului “Sf.Maria” a fost subdimensionat, aprobat în proporţie de 50% din nevoile reale ale spitalului. Această situaţie duce la înregistrarea unor datorii mari faţă de furnizorii produselor necesare şi sistarea lucrărilor de reparaţii capitale, curente, într-un spital vechi de peste 30 ani care necesită impetuos aceste lucrări. Prin memorii suplimentare şi prin analize lunare solicităm suplimentarea fondurilor şi sprijinul forurilor care pot decide în repartizarea surselor financiare. Bugetul, odată elaborat şi aprobat, nu presupune o alocare de fonduri pentru întregul an de plan ci, în baza solicitărilor de credite lunare sunt repartizate creditele pentru fiecare tip de cheltuieli în parte. Pentru fiecare tip de sursă financiară şi tip de cheltuială în Trezoreria Municipiului Iaşi, Spitalul Clinic de Copii ”Sf.Maria”are deschise conturi bancare după cum arătăm în continuare. Contul pentru cheltuieli de personal ce are ca sursă de finanţare bugetul republican unde sunt evidenţiate cheltuielile lunare în urma analizei de către Trezorerie a actelor ce privesc eliberarea salariilor în condiţiile legii.
37
Viramentele şi ridicarea cu foaie sau carnet CEC a banilor lichizi sunt eliberate de către Trezorerie cu respectarea legilor privind salarizarea în unităţile bugetare, legea impozitului pe salarii, legea asigurărilor de sănătate. Creditele bugetare alimentează contul de mai sus prin dispoziţie bugetară de repartizare a acestora, emisă de Direcţia Sanitară ca ordonator de credite secundar. Contul privind creditele bugetului pentru cheltuieli materiale (medicamente şi materiale sanitare) are ca sursă de finanţare bugetul republican, cont ce se alimentează cu dispoziţie bugetară emisă de Direcţia Sanitară ca ordonator de credite. Contul pentru efectuarea de cheltuieli materiale, respectiv medicamente şi materiale sanitare, având ca sursă de finanţare fondurile speciale, cumulate la nivelul Ministerului Sănătăţii şi dirijate de ordonatorii de credite. Contul pentru cheltuieli materiale (medicamente şi materiale sanitare) cu sursa de finanţare Fondul pentru Sănătate, bani dirijaţi de ordonatorul de credite Direcţia Sanitară a Judeţului. Plăţile din conturile enumerate mai sus se fac cu respectarea legii în vigoare, cu ordine de plată semnate de persoanele numite prin lege, plăţile realizându-se cu respectarea destinaţiei creditelor necesare pentru unitatea sanitară. La sfârşitul lunii, în baza documentelor de plăţi şi încasări, se întocmeşte execuţia bugetară pe cele trei capitole: credite, plăţi nete, cheltuieli efective atât pe lună cât şi pe cumulat, respectând clasificaţia bugetară din legea bugetului de stat.
Situaţia indicatirilor de eficienţă comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut se rezintă astfel:
Denumirea clinicii Pediatrie I Pediatrie II Pediatrie III Pediatrie IV Gastroenterolog. Neurologie Chirurgie I Chirurgie II A.T.I. Oncopediatrie
Utilizare pat 392,8 404,1 262 290,1 337,7 458,5 240,0 331,2 279,0 389,2
Anul 2008 Anul 2009 Durata Rulaj Mortalitate Utilizare Durata Rulaj Mortalit. medie bolnavi % pat medie bolnavi % spitalizare Spitalizare 4,5 86,3 2,0 346,5 4,8 72,4 2,3 8,5 47,4 0 379,5 7,9 47,8 0 6,1 42,6 0 274,5 6,8 40,1 0 6,4 45,4 0 242,1 5,4 44,9 0 6,4 53,1 0 323,6 5,5 59,1 0 9,0 51,0 0 360,9 7,8 46,5 0,08 3,8 63,8 0 219,8 3,9 56,7 0,02 4,6 72,3 0 246,5 4,1 60,4 0 2,4 118,3 12,2 259,0 2,2 116,7 2,40 9,9 39,3 0,7 358,6 9,0 39,8 1,1 38
Prematuri Recuperare Distrofici Total secţii clinice Dr.Clunett Poieni Galata Guliver Bivolari C.S.Bivolari Total secţii exterioare
297,2 389,2
39,6 119,5
7,5 3,3
0 0
310,7 389,3
32,6 120,6
9,5 3,2
0,7 0
332,5 273,8 402,7 299,6 341,3 339,7 324,3
8,8 56,0 83,3 173,2 149,3 332,1 108,3
37,7 4,9 4,8 1,7 2,3 1,0 3,0
0,9 0 0,5 1,2 0 0 0,3
306,2 206,4 375,8 220,9 337,6 321,8 384,9 289,1
8,3 52,9 78,0 235,8 183,5 326,8 7,4 44,9
36,8 3,9 4,8 0,9 1,8 1,0 52,2 6,4
0,9 0 0 0 0 0 0,4 0,4
Pentru investigarea şi stabilirea diagnosticului pentru efectuarea tratamentelor, Spitalul Clinic de Copii ”Sf. Maria” Iaşi utilizează o formă foarte largă de medicamente, materiale sanitare, reactivi din ţară şi din import, materiale pentru radiologie, endoscopie, fibroscopie, EEG, EKG etc. În cadrul clinicii Pediatrie IV, funcţionează compartimentul de nefrologie - hemodializă, compartiment ce asigură dializarea copiilor bolnavi din întreaga zonă a Moldovei (intrări de la începutul anului de 838 copii). Secţia Guliver unde sunt trataţi copii infectaţi cu HIV şi copii bolnavi de SIDA consumă medicamente de aproximativ 65 milioane pe lună. Prin specializările existente în structura organizatorică a spitalului, solicităm fonduri din cadrul programelor de sănătate în 1998, după cum urmează: SIDA Nefrologie – Hemodializă Diabet T.B.C. Protecţia copilului Sursele de finanţare în cadrul programelor de sănătate,în anul 2009 au fost pentru: SIDA
= 83,600 ron
Nefrologie - Dializă = 140,600 ron Protecţia copilului
= 19,.000 ron
Până la aprobarea bugetului pe anul 2010, creditele bugetare au fost deschise în limita a 8,3 procente din bugetul de stat pe anul 2009. Sumele rezultate au fost împărţite pe clinici, secţii, dispensare rurale, policlinici.
39
După aprobarea bugetului pe anul 2010, s-a reanalizat necesarul de fonduri pentru fiecare clinică şi secţie, s-au repartizat creditele aprobate în Consiliul de Administraţie. Lunar, s-au înregistrat în Consiliul de Administraţie consumurile înregistrate, urmărindu-se atât încadrarea în fondurile alocate cât şi asigurarea unui act medical corect şi eficient. La aceste analize, un rol deosebit l-a avut Comisia de Analiză a Medicamentelor, care analizează lunar şi ori de câte ori este nevoie, tratamentele prescrise în foile bolnavilor, medicamentele din condicile de farmacie, evidenţa consumurilor pe fiecare produs, la locul lui de consum. Creditele aprobate de la Bugetul Republican pentru procurarea de medicamente şi materiale sanitare pentru anul 2010 au fost în sumă de 431713,3000 ron, iar din sursa de finanţare 2% CAS sau repartizat 567200,000 ron, din care: 422200,.000 ron pentru programe sănătate şi 140,00.roni pentru medicamente şi materiale sanitare. Spitalul Clinic de Copii ”Sf. Maria” a achitat medicamente şi materiale sanitare din venituri proprii în sumă de 64876,952 roni. Faţă de normele de consum valorice pentru medicamente şi materiale sanitare transmise de Ministerul Sănătăţii (5.900 mii lei / pat / an) Spitalul Clinic de Copii ”Sf. Maria” a realizat 4.125 mii lei / pat /an. Din totalul consumului de medicamente şi materiale sanitare - 65,7% reprezintă consumul de medicamente şi 34,3% îl reprezintă consumul de materiale sanitare. Creditele bugetare pentru plata salariilor repartizate au fost în sumă de:14.125.561 mii lei, din care pentru spitale 12.887.405 mii lei. Cheltuielile efective cu plata salariilor pentru spitale sunt de 13.325.810.143 lei din care pentru: un pat fizic
= 21267,91 ron
un pat ocupat
= 1.412,688 ron
o zi spitalizare
=
422,25 ron
un bolnav
=
482,016 ron
Creditele repartizate pentru cheltuieli meteriale exclusiv medicamente şi materiale sanitare reprezintă jumătate din nevoile reale ale spitalului. În bugetul anului 2010 au fost prevăzute 700 mil. ron pentru R.K. Din această sumă, 23342,.971 lei a constituit plata R.K. finalizate şi neachitate în anul 2006, iar 466573,029 ron au reprezentat R.K. executate în anul 2009 şi anume: R.K. la centrala termică Spital copii; 40
R.K. la bucătăria secţiei Galata în colaborare cu o fundaţie franceză care a contribuit cu 50% din valoarea totală a R.K. la obiectiv; staţia de soluţii sterile; lifturi de marfă şi persoane; aparatură medicală; instalaţii de sterilizare; instalaţii sanitare,etc. Structura plăţilor şi a cheltuielilor la bugetul local, pe anexele de calculaţie se prezintă după cum urmează:
1. Plăţi Bugetul Local total an = 6.829.999.329 lei din care pentru: hrană 31,9%; cheltuieli de întreţinere şi funcţionare 46%; materiale şi servicii funcţionale 1,3%; obiecte de inventar 5,7%; R.C. 4,7%; R.K. 10,2%; alte cheltuieli 0,2%. ● ● ● ● ● ● ●
2. Cheltuieli efective buget local = 9.114.716.852 lei din care pentru: hrană 21,8%; întreţinere şi funcţionare 64,7%; materiale şi servicii funcţionale 0,6%; obiecte de inventar 4,2%; R.C. 3,5%; R.K. 5,1%; alte cheltuieli 0,1%. ● ● ● ● ● ● ●
La sfârşitul anului 1997, Spitalul Clinic de Copii ”Sf. Maria” a înregistrat un volum de 4,78962,9 ron furnizori neachitaţi din care pentru: medicamente şi materiale sanitare = 20126,85 ron; cheltuieli materiale buget local
= 458846,04 roni.
41
Cu toate măsurile luate pentru încadrarea în volumul creditelor acordate prin bugetul anual Spitalul Clinic de Copii nu poate funcţiona cu mai puţin de 1 miliard lei pe lună. Pentru neachitarea facturilor în termen, Spitalul Clinic se află în litigiu cu RENEL iar în luna decembrie s-au achitat, prin dispoziţie obligatorie aproximativ 115 mil. ron penalităţi de neachitare în termen a facturilor E-ON. În contul 225 - Clienţi sunt înregistrate datoriile Leagănului de copii de spital pentru energia termică livrată prin centrala termică a spitalului în sumă de 430528,600 ron. În cursul anului 2009 s-a efectuat inventarierea tuturor gestiunilor şi subgestiunilor, înregistrându-se plusurile şi minusurile constatate.
Cheltuielile totale realizate în 2008 faţă de anul 2009 (spitale şi centre de sănătate) ron Total
pat fizic
pat ocupat zi spitalizare un bolnav
1.Indicatori eficienţă 929 837,3 2008 1051 864,6 2009 2.Cheltuieli totale - 13341,554 1.801,314 2008 26577769,243 25288,077 3073,.960 2009 3.Cheltuieli cu salarii 7621,324 8456,002 2008 1365488,9948 12992,283 15793,303 2009 4.Cheltuieli cu medicamente 1789,745 1985,755 2008 3654325,911 3476,999 4226,608 2009 5.Cheltuieli articolele 21, 24, 25, 29, 30 2068,118 2294,616 2008 6103588,915 5807,411 7059,436 2009 42
306,476 315,591
33,026 27,646
40,444 84,216
375,317 961,360
23,102 4,268
214,383 493,919
5,425 11,579
50,344 132,183
6,269 19,340
58,175 220,776
6.Obiecte inventar 2008 2009 7.R.C. + R.K. 2008 2009 8.Hrană 2008 2009
386887,125
274,875 368,113
304,979 447,475
8,33 12,26
7,732 13,994
792932,728
648,281 752,552
719,280 914,796
1,965 2,506
18,235 28,609
1987144,616
940,209 1890,717
1043,179 2298,340
2,850 6,296
26,447 71,878
CAP.III FINANŢAREA SPITATULUI „Sf.Maria” Iaşi III.1.Surse de finanţare d in in bugetul statului Instituţiile bugetare sunt finanţate în fiecare an de la buget în baza creditelor bugetare aprobate.
Căile de finanţare Căile prin care instituţiile bugetare sunt finanţate de la buget sunt diferite în funcţie de subordonarea lor. Astfel, în timp ce instituţiile de subordonare republicană sunt finanţate prin calea deschiderilor de credite, cele de subordonare locală sunt finanţate pe calea alimentărilor de fonduri. Etapele prin care se realizează finanţarea a) Ministerul Finanţelor deschide credite ordonatorilor principali de credite pentru două destinaţii: pentru acoperirea cheltuielilor proprii şi a celor ocazionate de acţiunile centralizate şi pentru repartizări la instituţiile subordonate. b) are loc repartizarea creditelor bugetare de către ordonatorii principali ordanatorilor secundari şi terţiari şi de către ordonatorii secundari ordonatorilor terţiari. Pe baza şi în limita creditelor bugetare deschise, respectiv repartizate, unităţile bancare sunt autorizate să efectuieze plăţile dispuse de instituţiile bugetare, pentru îndeplinirea sarcinilor şi acţiunilor prevăzute în planurile lor de cheltuieli. Creditele deschise sau repartizate dau, prin urmare, dreptul instituţiilor bugetare să depună la unităţile bancare “dispoziţii de plată” pentru efectuarea de plăţi în cont şi cecuri pentru ridicarea sumelor necesare efectuării plăţilor în numerar. Operaţiile de plăţi în numerar sau în cont pe care unităţile bancare le efectuează în baza şi în limita creditelor bugetare deschise poartă denumirea de 43
”plăţi de casă”. O parte din aceste plăţi se pot restitui la bancă, atunci când nu au fost necesare în întregime, iar cu sumele respective se reîntregesc, de regulă, creditele bugetare, ceea ce dă dreptul instituţiilor în cauză să le folosească în continuare. Reîntregirea de credite constă de fapt în diminuarea plăţilor de casă de către bancă cu sumele restituite de instituţii ceea ce sporeşte în mod corespunzător disponibilul de credite. În practica bugetară această operaţie poartă denumirea de reconstituire de credite bugetare. În final disponibilul de credite bugetare este egal cu creditele deschise (repartizate) mai puţin plăţile nete de casă, potrivit relaţiei: Plăţile nete de casă = Plăţile de casă - Reconstituirile(reîntregirile) de credite bugetare Tot legat de reconstituirea creditelor bugetare mai trebuie arătat că se pot folosi în acest scop numai sumele restituite băncii provenind din plăţi de casă efectuate în anul bugetar în curs. Sumele plătite de bancă dar nefolosite până la sfârşitul anului bugetar expirat nu se pot utiliza pentru reîntregirea creditelor bugetare în anul bugetar curent, ci trebuie vărsate integral în buget. Dacă s-ar folosi astfel de sume, provenind dintr-un exerciţiu bugetar încheiat, s-ar opera un transfer de finanţe de la un an la altul, ceea ce încalcă principiul anualităţii bugetului şi contravine legii. În virtutea principiului anualităţii bugetului, creditele bugetare deschise sau repartizate se pot utiliza numai în timpul anului bugetar respectiv, cele rămase disponibile la sfârşitul anului îşi pierd valabilitatea şi, drept urmare, se închid în mod automat de către unităţile bancare. La instituţiile bugetare finanţate din bugetul republican, evidenţa are sarcina să oglindească, atât creditele bugetare aprobate, cât şi creditele deschise şi repartizate, urmărind toate mişcările intervenite în volumul şi structura acestora. În acest scop este necesară o bună organizare a evidenţei sintetice şi analitice a creditelor bugetare.
Modalitatea de exprimare creditelor bugetare Creditele bugetare sunt exprimate de mai mulţi indicatori reflectând prevederi ale unor planuri financiare, limitate în care banca este autorizată să facă plăţi pentru instituţiile republicane. Ele nu oglindesc operaţiile de gestiune, de încasări, plăţi sau cheltuieli efective motiv pentru care prin conţinutul lor nu se încadrează în sfera operaţiilor înregistrabile cu ajutorul conturilor ”de bilanţ”. De aceea, existentul de credite bugetare şi modificările produse în volumul şi stuctura acestora se urmăresc cu ajutorul unor conturi sintetice în afara bilanţului, dezvoltate, la rândul lor, în mod corespunzător pe conturi analitice care să permită verificarea modului de respectare a disciplinei bugetare pe toate subdiviziunile clasificaţiei bugetare. 1. Pentru înregistrarea creditelor bugetare aprobate, instituţiile bugetare folosesc contul în afara bilanţului ”Credite bugetare aprobate”. 44
debitul acestui cont - se înregistrează la începutul fiecărui trimestru alocaţia trimestrială de credite, precum şi suplimentările din cursul trimestrului care majorează creditele aprobate;
creditul acestui cont - se înregistrează anulările sau diminuările de credite intervenite în timpul trimestrului;
Soldul contului - reflectă suma totală a creditelor bugetare aprobate până la finele trimestrului sau anului. Evidenţa analitică a creditelor aprobate se organizează pe subdiviziunile cadrului
comun a clasificaţiei bugetare folosind în acest scop ”fişa pentru operaţii bugetare”. Conţinutul contului analizat se poate observa şi mai bine prin reprezentarea în continuare a structurii sale:
Credite bugetare aprobate 1. Credite bugetare trimestriale aprobate 1. Diminuările sau anulările de credite bugetare 2. Majorarea creditelor bugetare efectuate în cursul trimestrului Trimestriale 2. Instituţiile bugetare pot beneficia şi de credite pentru investiţii înregistrate tot cu ajutorul unui cont în afara bilanţului intitulat ”Credite pentru investiţii”.
Debitul contului - oglindeşte trimestrial creditele aprobate prin planul de finanţare şi eventualele suplimentări de credite;
Creditul contului - anulările de credite efectuate potrivit normelor legale în vigoare;
Soldul contului - indică volumul total al creditelor bugetare aprobate pentru investiţii până la sfârşitul trimestrului şi anului. După cum se observă, cele două conturi analizate sunt destinate să reflecte volumul total de
credite aprobate în limita cărora o anumită instituţie bugetară poate fi finanţată de la buget într-un exerciţiu bugetar, în primul caz pentru acoperirea cheltuielilor curente şi în al doilea caz pentru cele privind investiţiile. Importanţa acestor două conturi: Datele furnizate de aceste conturi prezintă importanţă în urmărirea modului de respectare a disciplinei bugetare, în sensul că plăţile şi cheltuielile efectuate de instituţiile bugetare trebuie să se încadreze tot timpul în creditele bugetare aprobate.
3. Creditele deschise de la bugetul republican pentru cheltuielile proprii şi acţiunile centralizate sunt oglindite atât de către ordonatorii principali cât şi de cei secundari şi terţiari cu
45
ajutorul contului în afara bilanţului “Credite deschise pentru cheltuieli proprii şi acţiuni centralizate”.
debitul contului - ordonatorii principali înregistrează creditele deschise de Ministerul Finanţelor; - ordonatorii secundari şi terţiari înregistrează creditele repartizate de
ordonatorul superior
creditul contului – ordonatorii principali înregistrează creditele retrase de Ministerul Finanţelor în cursul anului; - ordonatorii secundari şi terţiari înregistrează creditele retrase sau
restituite.
Soldul contului - indică de ce volum de credite bugetare dispune un ordonator superior care nu au fost repartizate încă instituţiilor subordonate. Pe baza analizei acestui sold se pot stabili cauzele care au determinat existenţa unor disponibilităţi de credite nerepartizate şi în funcţie de natura lor se pot adopta măsuri fie de urgentare a repartizărilor, fie de mobilizare la buget a surplusului de credite constatat. Evidenţa analitică a creditelor deschise sau repartizate se organizează pe subcapitolul
cadrului general al clasificaţiei bugetare a cheltuielilor.
4. Deosebit de creditele deschise pentru cheltuielile proprii şi centralizate, ordonatorii principali de credite organizează şi evidenţa creditelor deschise în vedera repartizării lor la instituţiile subordonate, folosind în acest scop contul în afara bilanţului “Credite deschise de repartizat”.
debitul acestui cont - ordonatorii principali înregistrează creditele deschise de Ministerul Finanţelor pentru repartizări la ordonatorii subordonaţi, precum şi creditele retrase acestora; - ordonatorii secundari de credite înregistrează creditele repartizate de
ordonatorii principali, pentru repartizări la ordonatorii terţiari şi creditele retrase acestora din urmă;
creditul acestui cont - creditele bugetare retrase de Ministerul Finanţelor. - ordonatorii secundari de credite înregistrează repartizările ordonatorilor terţiari, precum şi pe cele retrase de ordonatorul principal.
soldul contului - reflectă totalul creditelor bugetare deschise sau repartizate de la începutul anului bugetar, în limita cărora o anumită instituţie bugetară poate dispune efectuarea plăţilor de casă de către unitatea bancară care o serveşte. Deducând din soldul creditelor deschise plăţile nete de casă, reflectate de soldul unui alt cont se poate cunoaşte în orice moment care este disponibilul de credite
46
bugetare deschise sau repartizate, după caz, de care dispune instituţia bugetară în cauză. Evidenţa analitică se organizează pe subcapitole pentru creditele de repartizat instituţiilor subordonate. Din prezentarea în continuare a structurii celor două conturi rezultă modul cum sunt înregistrate operaţiile privind creditele bugetare deschise şi repartizate la un ordonator principal de credite:
Credite deschise de repartizat 1. Credite deschise pentru repartizări la 1. Credite repartizate ordonatorilor subordonaţi ordonatorii subordonaţi
2. Credite retrase de Ministerul Finanţelor
2. Credite retrase de la ordonatorii subordonaţi Credite deschise pentru cheltuieli şi pentru acţiuni centralizate 1.Credite deschise pentru cheltuieli proprii şi 1. Credite retrase în cursul anului de acţiuni centralizate
Ministerul Finanţelor
Conturile de mai sus sunt destinate, aşa cum s-a văzut, să reflecte creditele deschise de repartizat şi respectiv creditele deschise pentru acoperirea cheltuielilor proprii şi a acţiunilor centralizate.
Plăţile de casă efectuate din mijloacele bugetului de stat În categoria plăţilor efectuate din bugetul republican se includ: salarizarea personalului, medicamentele şi materialele sanitare. Plăţile se pot face numai după deschiderea creditelor de către ordonatorul secundar de credite, ”Direcţia Sanitară a Judeţului Iaşi”, printr-o dispoziţie bugetară de repartizare a creditelor care ajunge la ordonatorul terţiar de credite, Spitalul Clinic de Copii ”Sf. Maria”, prin Trezoreria Municipiului Iaşi, unde are deschise conturile, de o persoană desemnată (casier) care o ridică de la Trezorerie şi o aduce spre înştiinţare contabilului şef. Din acest moment contabilul şef poate efectua plăţi în limita creditelor deschise din conturile respective prin respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. Conturile pentru evidenţa plăţilor din bugetul republican sunt:
47
1. contul 700.00.00 - deschis la Trezoreria Municipiului Iaşi cu numărul de cont 23.580.102.470.1339 pentru plata cheltuielilor de personal;
2. contul 700.01.02 - deschis la Trezoreria Municipiului Iaşi cu numărul de cont 23.580.120.470.1339 pentru plata medicamentelor şi materialelor sanitare. Contabilitatea analitică a plăţilor se ţine pe articole şi alineate în cadrul fiecărui subcapitol sau capitol al clasificaţiei bugetare. 1.
Contul 700 - Finanţarea de la buget privind anul curent - cont de pasiv creditul acestui cont - la ordonatorii de credite finanţaţi din bugetul republican se
înregistrează sumele plătite; debitul acestui cont - la ordonatorii de credite finanţaţi din bugetul republican se evidenţiază sumele recuperate din finanţarea anului curent, reprezentând reconstituirea creditelor bugetare, precum şi venituri proprii lăsate la dispoziţie instituţiilor pentru acoperirea cheltuielilor proprii conform reglementărilor în vigoare; soldul acestui cont – se evidenţiază la sfârşitul anului cheltuielile efectuate potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat. Soldul creditor al contului reprezintă în cursul anului totalul plăţilor efectuate la ordonatorii finanţaţi din bugetul republican. 2.
Contul 700.00 - Finanţarea de la buget privind anul curent - salarii – Credit – se creditează prin debitarea următoarelor conturi:
a) Contul 231 – Creditori cu plata ratelor, popririlor, chiriilor, cotizaţiilor sindicale;
b) Contul 119.01 - Alte fonduri cu plata garanţiilor oprite gestionarilor;
c) Contul 233 - Decontări privind asigurările sociale la finele lunii cu soldul contribuţiei de asigurări sociale rămas nefolosit după efectuarea plăţilor de ajutoare, suma contribuţiei pentru plata pensiei suplimentare reţinută de la personalul unităţii, virate în contul bugetului asigurărilor sociale, precum şi cu suma contribuţiei la fondul asigurărilor de sănătate, virată în contul Trezoreriei Municipiului Iaşi; d) Contul 235 - Ajutor şomaj - la finele lunii cu soldul contribuţiei la ajutorul de şomaj, virată la “Direcţia de Protecţie a Muncii şi Ocrotirii Sociale Iaşi”; e) Contul 232 - Decontări cu bugetul statului la finele lunii cu plata impozitului aferent fondului de salarii, virat la “Direcţia Generală a Finanţelor Publice Iaşi”; f) Contul 013.02 - Casa-salarii cu achitarea chenzinei a II-a pe luna februarie (exemple în nota contabilă nr.1). Debit - se debitează prin creditarea conturilor:
48
a) Contul 220 - Debitori cu sumele virate de către diverşi debitori în contul de finanţare bugetară pentru stingerea obligaţiilor (numai în cazul în care privesc anul curent); b) Contul 013.02 - Casa-salarii cu sumele în numerar rămase nefolosite, depuse în contul de finanţare bugetară pentru reconstituirea plăţilor de casă (exemplu nota contabilă nr.2). Soldul - închiderea contului se face prin contul 410.04 - Cheltuieli de personal atunci când pentru luna decembrie s-au plătit toate cotele şi obligaţiile către stat (exemplu nota contabilă nr.3 cu închiderea salariilor pentru anul 1997); - sunt cazuri când pentru chenzina din luna decembrie nu sunt bani suficienţi în cont şi pentru plata cotelor (de exemplu CAS, şomaj) rămânând a se plăti în luna ianuarie a anului următor. În acest caz închiderea contului este exemplificată în nota contabilă nr.4. 3.
Contul 700.01.02 - Finanţare de la buget privind anul curent - medicamente şi materiale
sanitare Credit - se creditează prin debitul conturilor:
a) Contul 600.01 - Medicamente şi materiale sanitare cu plata facturilor de medicamente şi materiale sanitare achiziţionate; Contul 234 - Furnizori cu plata furnizorilor neachitaţi de b) medicamente şi materiale sanitare; c) Contul 410.02 - Cheltuieli cu medicamente şi materiale sanitare cu plata facturilor de medicamente eliberate de farmaciile cu care Spitalul Clinic de Copii “Sf. Maria” a încheiat convenţii la începutul anului. Aici se includ medicamentele eliberate pe condici sau reţete gratuite şi compensate la Policlinica “Sf. Maria”, dispensarele rurale care aparţin spitalului (exemple în nota contabilă nr.5). Soldul - închiderea contului se face astfel:
a) în cazul când consumul de medicamente şi materiale sanitare este egal cu plata medicamentelor şi materialelor sanitare se încheie prin contul 410.02 - Cheltuieli medicamente şi materiale sanitare; b) în cazul când consumul de medicamente şi materiale sanitare nu este egal cu plata medicamentelor şi materialelor sanitare se închide prin conturile 410.02 Cheltuieli cu medicamente şi materiale sanitare şi cu diferenţa în contul 702 - Finanţare de la buget privind anii precedenţi şi alte surse. Fişa pentru operaţiuni din bugetul de stat se ţine pe subcapitole şi articole bugetare corespunzătoare bugetului republican. 49
Subcapitolele sunt: Dispensare
02 -
01 Dispensarul Schitu Duca; 02 Dispensarul Ciorteşti; 03 Dispensarul Dolheşti; 04 Dispensarul Dobrovăţ; 05 Policlinica”Sf.Maria”; 06 Dispensarul Popeşti; 07 Dispensarul Trifeşti; 08 Dispensarul Bivolari.
Spitale
03 -
01 Spitalul”Sf.Maria”; 02 Spital”Dr. Clunett”; 03 Spitalul Poieni; 04 NPI Bivolari; 05 Spitalul Galata; 06 Casa Guliver
Centre Sănătate
09 -
01 Centrul de Sănătate Bivolari.
50
Odată cu începerea execuţiei bugetare, pentru a-şi putea desfăşura activitatea, instituţiile sanitare solicită fonduri ordonatorilor de credite ierarhic superiori. Aceştia, ţinând cont de clasificaţia bugetară, le acordă fonduri, sub formă de credite, operaţiune care, grafic, ar arăta după cum Ministerul Finanţelor cerere de deschidere de credite
deschidere de credite deschidere de cont
Ordonatori principali de credite (Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate)
Direcţia generală a Trezoreriei repartizare de credite bugetare dispoziţii bugetare de repartizare
solicitare de fonduri
Ordonatori secundari de credite (Direcţia de Sănătate publică şi casele de asigurări de sănătate)
Trezorerii judeţene alocare de fonduri (repartizare de credite bugetare)
dispoziţii bugetare de repartizare
solicitare de fonduri deschidere de cont
Trezorerii locale
Ordonatori terţiari de credite (majoritatea unităţilor sanitare) alocare de fonduri (repartizare de credite bugetare)
Procedeul de finanţare a instituţiilor sanitare
Alocarea de fonduri, se face de către ordonatorii de credite, atât pentru acoperirea nevoilor financiare proprii, cât şi pentru acoperirea cheltuielilor instituţiilor sanitare ierarhic inferioare. Astfel, Ministerul Finanţelor răspunde cererii de deschidere de credite bugetare, prin repartizarea de credite bugetare prin intermediul Trezoreriei statului
51
Ministerul Finanţelor
deschidere de credite
Trezorerie
cerere de deschidere de credite
repartizare de credite
Ordonator principal de credite (Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate)
finanţare
alocare de fonduri bugetare solicitare de fonduri
Buget propriu Ordonator secundar de credite (Direcţia de Sănătate Publică şi casele de asigurări de sănătate)
alocare de fonduri bugetare solicitare de fonduri
finanţare
Buget propriu Ordonator terţiar de credite (majoritatea unităţilor sanitare)
finanţare Buget propriu
Alocarea fondurilor bugetare în sistemul ordonatorilor de credite
Finanţarea cheltuielilor specifice domeniului sanitar se face din fonduri aflate la dispoziţia statului, fonduri adunate din taxe şi impozite, precum şi din contribuţiile asiguraţilor. Sursele de finanţare ale activităţii sanitare pot fi evidenţiate conform următorului grafic:
52
Donaţii şi sponsorizări
- pentru medicamente - pentru hrană - pentru materiale sanitare Contribuţii ale persoanelor juridice
Fondul veniturilor proprii
- cheltuieli administrativgospodăreşti
- tichete de masă - cheltuieli administrative
Domeniul medial
- cheltuieli pentru programe de sănătate - achiziţionare aparatură
- cheltuieli pentru servicii medicale
Fondul bugetului de stat
- cheltuieli pentru reparaţii de interes public
Fondul bugetului local
Fondul asigurărilor sociale de sănătate
Surse de finanţare ale activităţii sanitare
III.2.Din bugetul local
53
Determinarea cheltuielilor finanţate din bugetul local se face pe baza articolelor bugetare specifice bugetului local.
11. Articolul bugetar 22 – Hrana Cheltuielile cu hrana pentru oameni au la bază numărul de bolnavi asistaţi în anul de referinţă, înmulţit cu alocaţia zilnică de hrană medie din anul de referinţă. Relaţia de calcul este următoarea: FdChHrană = Nr.bol. x Alzh (24) în care:- FdChHrană reprezintă cheltuielile cu hrana pentru oameni în anul 2009; - Nr.bol. reprezintă numărul de bolnavi asistaţi în anul 2009; - Alzh reprezintă alocaţia zilnică de hrană medie în anul 2009. În conformitate cu HG nr. 129/30 martie 1998, începând cu data de 7 aprilie 2007, alocaţia zilnică de hrană este: bolnavi SIDA (secţia Casa Guliver) – 25,900 ron; bolnavi TBC (secţia ”Dr. Clunett”) – 21,750 ron; copii 3 - 16 ani (secţia NPI Bivolari, Poieni, Galata) – 9,600 ron; adulţi (Centrul Sănătate Bivolari) – 12,550 ron.
12. Articolul bugetar 24.01 – Încălzirea Structura organizatorică a Spitalului Clinic de Copii ”Sf. Maria” din punctul de vedere al încălzirii interne este următoarea:
este racordat la centrala termică proprie de încălzire pe combustibil lichid şi de
încălzire cu lemne;
este racordat la R.A.Termoficare;
racordat la centrale termice zonale.
Determinarea necesarului de fonduri pentru aceste cheltuieli este extrem de minuţioasă şi laborioasă. La această dată Spitalul Clinic de Copii ”Sf.Maria”, funcţionează pentru asigurarea încălzitului, apei calde, aburului necesar spălătoriei, bucătăriei, staţiei sterile, în felul următor: Spitalul Clinic “Sf.Maria” racordat la RENEL; secţiile: Prematuri, Distrofici, Casa Guliver racord zonal de cartier; secţiile: Galata, Dr. Clunett, Bivolari racord la centrala proprie cu combustibil lichid; secţia Poieni cu combustibil solid (lemne).
54
Nu putem fundamenta cheltuielile la acest articol după o formulă de calcul deoarece cheltuielile depind de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi sunt: numărul de internaţi (în funcţie de care se consumă apă caldă pentru spălat, aburul pentru bucătărie, staţia sterilă); majorările de preţuri. Înregistrarea consumului se ţine contorizat, factura emisă lunar de unităţile furnizoare cuprinde cantităţi consumate la preţuri actualizate. Aceste facturi sunt verificate de persoane calificate din sectorul tehnic, înregistrate pe conturi de cheltuieli efective ale lunii în curs urmând a fi plătite pe măsura asigurării fondurilor necesare. Până la data plăţii facturile rămân stocate în conturi de furnizori neachitaţi. Acelaşi principiu de asigurare, determinare, urmărire, verificare şi înregistrare se repetă şi pentru articolul bugetar 24.02 - Iluminat şi forţă motrică şi pentru articolul 24.03 - Apă, canal, salubritate. Fondurile necesare pentru cheltuielile pe anul 1998 le putem determina ţinând cont de cheltuielile din 1997 precum şi de inflaţie: - pentru articolul bugetar 24.01 Fd încălzit = 50 000 x 12 = 600 000 ron - pentru articolul bugetar 24.02 Fd iluminat = 79 000 x 12 = 948 000 ron - pentru articolul bugetar 24.03 Fd apă = 190 000 x 12 = 2 280 000 ron.
13. Articolul bugetar 24.04 - Poştă, telefon, radio, telefax Cheltuielile la acest articol includ costul timbrelor poştale, costul convorbirilor telefonice, abonamentele radio. Costul timbrelor estimăm în medie pe an 2.000 bucăţi timbre. Cheltuielile cu timbrele poştale practicate pentru anul 1998 se determină cu ajutorul relaţiei: Chtp = Ntp x P (25) în care:- Chtp reprezintă cheltuielile cu timbrele poştale planificate pentru anul 2009; - Ntp reprezintă numărul de timbre poştale planificate; - P reprezintă preţul unui timbru. Înlocuind datele cunoscute în relaţia (25), obţinem: Chtp = 2,000 x 500 = 1,000 ron Cheltuielile telefonice planificate pe anul 1998 se determină cu ajutorul relaţiei: 55
Cht = Vabt x Vi
(26)
în care:- Cht reprezintă cheltuielile telefonice planificate pentru 2009; - Vabt reprezintă valoarea abonamentelor telefonice planificate pentru anul 2009; - Vi reprezintă valoarea impulsurilor planificate pentru anul 2009. Precizăm că în unitate sunt 20 aparate telefonice. Costul unui abonament pe lună este de 180.000 lei. Valoarea abonamentelor telefonice planificată pentru anul 2010 se determină cu ajutorul relaţiei: Vabt = Nat x Cab/b x 12 luni
(27)
în care:- Nat reprezintă numărul de aparate telefonice; - Cat/b reprezintă costul abonamentului lunar/aparat. Introducând în relaţia (27) datele cunoscute, obţinem: Vabt = 20 x 180,000 x 12 = 43 200 ron Estimăm în medie, pe an, 135.000 de impulsuri. Valoarea impulsurilor planificate pentru 1998 se determină cu ajutorul relaţiei: Vi = Ni x P/i
(28)
în care:- Ni reprezintă numărul de impulsuri planificat pentru anul 1998; - P/i reprezintă preţul unui impuls. Introducând în relaţia (28) datele cunoscute, obţinem: Vi = 135,000 x 582 lei/impuls = 78 5700 ron Introducând în relaţia (26) datele cunoscute, obţinem: Cht = 43,200 x 78,570 = 3394.22 ron
14. Articolul bugetar 24.05 - Furnituri de birou Cheltuielile la acest articol au în vedere costul rechizitelor, hîrtia pentru calculator, riboanele, disketele. Totalul cheltuielilor din acest domeniu este de 19 062,500 ron. 15. Articolul bugetar 24.06 - Materiale pentru curăţenie Fondurile necesare la acest articol sunt stabilite pe baza normelor de consum la suprafaţa de pardoseli, faianţă, grupuri sanitare existente. Pentru a asigura curăţenia în toate sectoarele şi secţiile spitalului, precum şi asigurarea cu lenjerie şi accesorii de pat sunt necesare detergent, săpun, etc. Totalul cheltuielilor se ridică la 386 000 ron. 16. Articolul bugetar 24.07 - Alte materiale şi prestări de servicii
56
În acest articol intră cheltuielile ce privesc funcţionarea mijloacelor din dotare, exclusiv mijloacele sanitare. La baza calculelor stau cărţile tehnice ale autoturismelor şi starea tehnică a maşinilor din parcarea auto. Tot în acest articol se includ şi cheltuielile de deratizare şi dezinsecţie, în funcţie de suprafaţa avută în vedere; cheltuielile de transport privind materialele, alimentele, combustibilul, medicamentele, cheltuielile de întreţinere a utilajelor, aparaturii, maşinilor de calcul. Pentru anul 1998, la acest articol este necesar un fond de 250,000ron.
17. Articolul bugetar 25 - Materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional Cheltuielile la acest articol au în vedere costul carburanţilor pentru funcţionarea autoturismelor, salvărilor. Pe baza Ordonanţei Guvernului nr. 63/1995 s-a stabilit consumul de carburanţi pe lună de 250 L/lună/maşină. Cheltuielile privind carburanţii, planificate pentru anul 2010, se determină astfel: Chc = Cc/l/m x Nm x P/l x 12 luni (29) în care:- Chc reprezintă cheltuielile privind carburanţii planificate pentru anul 1998; - Cc/l/m reprezintă consumul de carburanţi pe lună/maşină; - Nm reprezintă numărul de maşini; - P/l reprezintă preţul lei/litru. Introducând în relaţia (29) datele cunoscute, obţinem: Ch = 250 L/lună/maşină x 6 maşini x 4,300 x 12 = 309.6 ron Tot la acest articol se mai includ cheltuielile cu sticlăria pentru laborator, reactivi, filme, piese de schimb pentru maşini, cheltuieli cu materiale pentru dezinsecţie, deratizare şi deparazitare. Toate aceste cheltuieli se ridică la un necesar de fonduri de 300.000 ron.
18. Articolul bugetar 26 - Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată Necesarul de fonduri se stabileşte pe bază de normativ pe tip de pat cu normă de înlocuire stabilită legal. Astfel, un pat de pediatrie poate rula 5 cearceafuri într-un an şi casa două, în timp ce un pat de reanimare poate rula 15 cearceafuri într-un an şi casa 7. Lenjeria şi accesoriile de pat utilizate într-o unitate sanitară sunt diverse. Necesarul se stabileşte pe fiecare sector în parte, în funcţie de numărul de paturi. Acest necesar cantitativ se centralizează la serviciul contabilitate şi se valorifică în funcţie de preţurile medii înregistrate în anul anterior. Prin presa locală se solicită oferte de preţ pentru lenjerie, accesorii de pat, echipament. În conformitate cu legislaţia în vigoare se analizează ofertele, se decide furnizarea şi se încheie convenţie anuală de achiziţie.
57
19. Articolul bugetar 27 - Reparaţii curente Întreţinerea şi reparaţiile curente sunt necesare la clădiri, instalaţii, acoperişuri, lifturi, spaţii interioare şi exterioare. În fiecare an, în consiliile de administraţie se stabilesc sectoarele unde sunt necesare lucrări de reparaţii curente, reparaţii capitale şi lucrări de întreţinere. Serviciul tehnic întocmeşte devize estimative pentru lucrările ce urmează a fi efectuate, care sunt discutate şi avizate în consiliul de administraţie şi pe baza acestora se solicită fondurile necesare, care sunt estimate la 500.000 ron. 20. Articolul bugetar 70 - Cheltuieli de capital Ordonatorul de credite este Direcţia Sanitară, care centralizează necesarul de fonduri pentru construcţii-montaj şi dotări cu aparatură. Direcţia Sanitară le înaintează Ministerului Sănătăţii şi le repartizează în teritoriu către spitale pe măsura aprobării lor. Fundamentarea cheltuielilor pentru bugetul local le concluzionăm în tabelul următor: Ron Nr. crt 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.
Denumire articol bugetar Hrană Încălzit Ilumunat şi forţă motrică Apă, canal, salubritate Poştă, telefon, telefax, radio Furnituri de birou Materiale pentru curăţenie Alte materiale şi prestări servicii Materiale şi prestări servicii cu caracter
Cod articol 22 24.01 24.02 24.03 24.04 24.05 24.06 24.07
SUMA 265536,65 6000,000 948000,000 2280000,000 122770,000 19062,500 386000,000 250000,000
funcţional 10. Obiecte de inventar de mică valoare sau
25
77400,000
scurtă durată 11. Reparaţii curente TOTAL CHELTUIELI
26 27 ---
655190,000 500000,000 13893788,000
Mai înainte s-a arătat că în timp ce finanţarea de la bugetul statului se face pe calea deschiderilor de credite, finanţarea de la bugetele locale a instituţiilor subordonate consiliilor municipale se realizează sub forma alimentării cu mijloace băneşti a conturilor lor de disponibil. Alimentarea conturilor se face pe baza şi în limitele creditelor bugetare aprobate prin planurile de cheltuieli.
Evidenţa creditelor
58
La instituţiile publice se înregistrează în evidenţă atât creditele bugetare aprobate cât şi operaţiile de alimentare cu mijloace băneşti de la buget, care constituie finanţarea propriu-zisă. Creditele bugetare aprobate sunt înregistrate în acelaşi cont în afara bilanţului credite bugetare aprobate, folosit şi de instituţiile finanţate din bugetul republican. Debitul contului - fiecare ordonator de credite, principal şi terţiar, înregistrează aici alocaţia trimestrială de credite aprobate şi eventualele suplimentări de credite; Creditul contului – ordonatorii de credite, principali şi terţiari, înregistreză diminuările sau anulările de alocaţii trimestriale, intervenite în cursul trimestrului. Contul de mai sus se dezvoltă în analitic pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare. În cazul instituţiilor de subordonare locală, fiecare ordonator de credite înregistrează separat în evidenţa sa creditele aprobate, fără să mai fie necesar ca ordonatorii principali să reflecte în evidenţa lor şi creditele care au fost aprobate ordonatorilor terţiari. Creditele bugetare aprobate dau dreptul ordonatorilor de credite să primească finanţare de la bugetele locale şi să utilizeze mijloacele băneşti primite pe această cale pentru efectuarea plăţilor ocazionate de execuţia planurilor de cheltuieli proprii şi acţiuni centralizate. În vederea finanţării de la bugetul local, ordonatorilor de credite principali li se deschid la unităţile Băncii Naţionale două conturi de disponibil şi anume:
1. pentru cheltuielile instituţiei şi cheltuielile centralizate 2. pentru cheltuielile instituţiilor subordonate. 1. pentru cheltuielile instituţiei şi cheltuielile centralizate Se foloseşte pentru alimentarea cu mijloace băneşti destinate acoperirii cheltuielilor proprii, a celor prevăzute în planurile centralizate de cheltuieli, precum şi a cheltuielilor care privesc instituţiile subordonate ai căror conducători nu au calitatea de ordonatori de credite. Un astfel de cont se deschide ordonatorilor terţiari, în care primesc mijloace băneşti, prin repartizare, de la ordonatorii principali. 2. pentru cheltuielile instituţiilor subordonate. Se deschide numai ordonatorilor principali de credite şi este folosit pentru alimentarea cu mijloace băneşti de la buget, destinate repartizării la instituţiile subordonate. Alimentarea cu resurse băneşti a instituţiilor subordonate Sunt alimentate direct de la buget conturile de disponibil ale ordonatorilor principali de credite, separat pentru cele două destinaţii: pentru cheltuieli proprii şi acţiuni centralizate şi pentru repartizări la instituţii subordonate. 59
Contul de disponibil al ordonatorilor de credite debitul contului -
ordonatorii principali de credite înregistrează sumele primite de la
bugetul local creditul contului - finanţarea bugetară privind anul curent; creditul contului -
sunt înregistrate sumele virate prin repartizarea ordonatorilor de
credite terţiari, pentru alimentarea cu mijloace băneşti, prin debitul contului decontări între instituţia superioară şi instituţiile subordonate privind finanţarea bugetară; -
ordonatorii principali înregistrează şi plăţile de casă efectuate
prin bancă sub forma ridicărilor de numerar sau a viramentelor pentru plata unor servicii, executări de lucrări,livrări de materiale,precum şi a sumelor retrase de la buget. Înregistrarea în evidenţa ordonatorilor principali a operaţiilor de finanţare Înregistrarea în evidenţa ordonatorilor principali a operaţiilor privind finanţarea de la bugetul local poate fi exemplificată în modul următor: sumă primită de la buget pentru alimentarea contului de disponibil, destinată cheltuielilor proprii şi repartizărilor: Cont de disponibil al ordonatorilor de
Finanţarea bugetară =
privind anul
credite
current
repartizări făcute ordonatorilor terţiari: Decontări între instituţia
Cont de disponibil
superioară şi instituţiile
=
subordonate privind
al ordonatorilor de credite
finanţarea bugetară retrageri de sume de la ordonatorii terţiari: Cont de disponibil al ordonatorilor de credite
Decontări între instituţia =
superioară şi instituţiile subordonate privind
finanţarea bugetară
60
retrageri de sume la buget din disponibilul ordonatorului principal: Finanţarea bugetară
Cont de disponibil al
privind anul curent
=
ordonatorilor de credite
Înregistrarea în evidenţa ordonatorilor terţiari În evidenţa ordonatorilor terţiari:: în debitul contului - cont de disponibil al ordonatorilor de credite -
sunt înregistrate sumele primite prin repartizare de la ordonatorii principali
-
se înregistrează, de asemenea, şi restituirile de sume făcute în contul de la bancă.
în creditul contului de disponibil al ordonatorilor de credite -
sunt înregistrate retragerile operate de ordonatorii principali
-
se înregistrează plăţile de casă efectuate de bancă.
Plăţile de casă efectuate din mijloacele bugetului local În categoria plăţilor făcute din bugetul local se includ: 1. plata regiilor autonome; 2. plata telefoanelor; 3. plata furniturilor de birou; 4. plata materialelor de curăţenie; 5. plata obiectelor de inventar; 6. plata combustibilului; 7. plata reparaţiilor curente; 8. plata reactivilor; 9. plata sticlăriei; 10. plata pieselor de schimb; 11. plata BCF; 12. plata alimentelor. Contul din care se fac plăţile este 700.02.02 - Finanţare de la buget privind anul curentmateriale deschis la Trezoreria Municipiului Iaşi cu numărul 24.580.220.470.1339. Alimentările contului cu credite se face prin Dispoziţie Bugetară de repartizare emisă de către Primăria Municipiului Iaşi, în urma căreia se pot efectua plăţile în limita creditului deschis. Contabilitatea analitică a plăţilor se ţine pe articole şi alineate în cadrul fiecărui subcapitol sau capitol al clasificaţiei bugetare. 61
Contul 700.02.02 – Finanţare de la buget privind anul curent – materiale este un cont de pasiv. creditul acestui cont - la ordonatorii de credite principali finanţaţi din bugetele locale sunt evidenţiate alimentările cu mijloace băneşti primite de la Primăria Municipiului Iaşi în baza dispoziţiei bugetare. - se creditează prin debitul conturilor:
a) contul 600.03 - Alimente şi furaje cu costul alimentelor sau furajelor achiziţionate conform facturii; b) contul 600.02 - Materiale de întreţinere şi gospodăreşti cu costul materialelor de întreţinere achiziţionate conform facturii; c) contul 600.09 - Alte materiale cu costul materialelor de reparaţii achiziţionate conform facturii; d) contul 234 - Furnizori cu plata alimentelor, materialelor, combustibilului, regiilor autonome, materialelor de curăţenie, furniturilor de birou, obiectelor de inventar, BCF, pieselor de schimb facturate şi achiziţionate în lunile anterioare plăţilor; e) contul 410.01 - Cheltuieli materiale buget local cu plăţile (facturilor) făcute din contul de finanţare care prin natura lor se înregistrează direct în contul de cheltuieli (telefoanele, lumina, căldura, apa, gazul); f) contul 159 - Alte valori cu valoarea timbrelor fiscale şi poştale a BCF (bonuri cantităţi fixe) de carburanţi (benzină, motorină); g) contul 220 - Debitori şi contul 13.01 - Casa-cheltuieli cu valoarea utilităţilor încasate de la persoanele fizice sau juridice care sunt racordate la conductele spitalului de apă, căldură (înregistrările sunt exemplificate în nota contabilă nr.6). Fişa pentru operaţiuni bugetare locale se ţine pe subcapitole şi articole bugetare corespunzătoare bugetului local. Subcapitolele sunt: Dispensare
02 -
01 Dispensar Schitu Duca 02 Dispensar Ciorteşti 03 Dispensar Dolheşti 04 Dispensar Dobrovăţ 05 Policlinica ”Sf. Maria” 62
06 Dispensar Popeşti 07 Dispensar Trifeşti 08 Dispensar Bivolari Spitale
03 -
01 Spitalul ”Sf. Maria” 02 Spitalul ”Dr.Clunett” 03 Spitalul Poieni 04 NPI Bivolari 05 Spitalul Galata 06 Spitalul ”Casa Guliver”
Centre sănătate
09 -
01 Centrul de Sănătate Bivolari.
III.3. Din mijloacele bugetare provenite din finanţarea anilor precedenţi Evidenţa mijloacelor bugetare provenite din finanţarea anilor precedenţi Cu ajutorul contului 702 - Finanţare de la buget privind anii precedenţi şi alte surse la instituţiile finanţate din bugetul republican şi ordonatorii principali finanţaţi din bugetele consiliilor municipale se ţine evidenţa surselor mijloacelor bugetare provenite din finanţarea anilor precedenţi. Contul 702 - Finanţare de la buget privind anii precedenţi şi alte surse este un cont de pasiv. creditul acestui cont - se înregistrează valoarea animalelor tinere şi la îngrăşat şi pentru experienţă rezultate din prăsilă; -
se înregistrează valoarea debitorilor, materialelor şi
altor active preluate de la alte instituţii; debitul acestui cont – se înregistrează valoarea debitorilor, materialelor distruse de calamităţi şi a animalelor tinere trecute la grupa mijloacelor fixe, care se scad din evidenţă potrivit normelor în vigoare; Soldul creditor al contului - reprezintă sursele mijloacelor bugetare provenite din finanţarea anilor precedenţi. Contul 702 - Finanţare de la buget privind anii precedenţi şi alte surse se dezvoltă în următoarele conturi:
63
a) Contul 702.01 - Finanţare de la buget privind anii precedenţi şi alte surse activitatea curentă; b) Contul 702.02 - Finanţarea de la buget privind anii precedenţi aferentă investiţiilor în continuare. a) Contul 702.01 - Finanţare de la buget privind anii precedenţi şi alte surse - activitatea curentă: se creditează prin debitul conturilor:
a) contul 220 - Debitori cu valoarea debitorilor preluaţi de la alte unităţi cu ocazia comasării unor instituţii; b) contul 600 - Materiale cu preţul de înregistrare al materialelor preluate cu ocazia comasării unor instituţii; cu diferenţele de preţ rezultate din reevaluarea stocurilor, efectuată pe baza reglementărilor în vigoare care măresc preţul de înregistrare al materialelor; c) contul 610 - Animale tinere şi la îngrăşat cu valoarea animalelor, păsărilor, coloniilor de albine, rezultate din prăsilă; d) contul 611 - Animale pentru experienţă cu preţul de înregistrare al animalelor rezultate din prăsilă; e) contul 700 - Finanţare de la buget privind anul curent, la sfârşitul anului, la instituţiile finanţate din bugetul republican, cu soldul creditor rămas, după închiderea contului 410 - Cheltuielile instituţiei. se debitează prin creditul conturilior:
a) contul 220 - Debitori cu creanţele înregistrate anterior în acest cont, scăzute din activul instituţiei ca urmare a insolvabilităţii, dispariţiei debitorilor sau prescrierii dreptului de urmărire, potrivit reglementărilor legale; b) contul 232 - Decontările la bugetul statului cu sumele încasate în anul curent de la debitori şi din vânzarea materialelor în condiţiile reglementărilor legale, care provin din finanţarea bugetară a anilor precedenţi şi care urmează a se vărsa la buget; precum şi cu sumele virate la buget direct de către debitorii care provin din gestiunea anilor precedenţi şi pentru care aceştia fac dovada depunerii sumelor respective (concomitent se face înregistrarea 232 = 220); c) contul 600 – Materiale cu preţul de înregistrare al materialelor degradate, care nu mai pot fi refolosite şi cu diferenţele valorice rezultate în urma declasării materialelor, în conformitate cu reglementările în vigoare; cu 64
diferenţele de preţ rezultate din reevaluarea stocurilor de materiale aflate în magazie, efectuată în baza reglementărilor în vigoare, care micşorează valoarea acestora; cu preţul de înregistrare al materialelor distruse din cauza calamităţilor;
d) contul 610 - Animale tinere şi la îngrăşat cu costul efectiv al animalelor tinere ajunse la maturitate şi trecute la mijloace fixe (porci, cai, vite); cu costul efectiv al animalelor tinere şi la îngrăşat, al păsărilor şi coloniilor de albine moarte din cauza calamităţilor; e) contul 611 - Animale pentru experienţă cu pierderile suferite în urma calamităţilor (mai puţin valoarea produselor recuperate de la aceste animale); f) contul 700 - Finanţare de la buget privind anul curent cu soldul debitor rămas, la finele anului, după închiderea contului 410 - Cheltuielile instituţiei b) Contul 702.02 - Finanţare de la buget privind anii precedenţi aferentă investiţiilor în continuare se creditează prin debitarea contului700 - Finanţare de la buget privind anul curent cu partea aferentă investiţiilor neterminate ce se execută în continuare (adică în anul următor celui în care au fost începute investiţiile) corespunzător cheltuielilor evidenţiate în debitul contului 415 - Cheltuieli pentru investiţii în continuare 700 = 702.02 La finele anului curent (anului în care s-au finalizat investiţiile începute în anul precedent) contul 415 ca şi contul 702.02 apar, prin urmare, în bilanţul contabil. Valoarea lucrărilor de investiţii finanţate din alocaţii de la buget în anii precedenţi, terminate, recepţionate, puse în funcţiune şi înregistrate la mijloace fixe în cursul anului se evidenţiază astfel: 702.02 = 415 Odată cu acest articol se evidenţiază şi intrarea în patrimoniu a mijlocului fix la costul de producţie: 013 = 310
III.4. Din fondurile cu destinaţie specială
65
Natura fondurilor cu destinaţie specială 1. Fondurile cu destinaţie specială sunt constituite în conformitate cu legea Bugetului de
Stat, având ca sursă cota de asigurări de sănătate calculată procentual asupra fondului de retribuire brut, din fiecare unitate în parte. În prima variantă cota procentuală a fost 2% din CAS calculat asupra fondului de retribuire brut, prevăzut pentru sănătate. După apariţia Legii Guvernamentale nr.145, privind asigurările de sănătate, fondul s-a identificat distinct, cota procentuală majorându-se la 5%, banii fiind viraţi către Casele de Sănătate. Fondurile astfel cumulate sunt repartizate unităţilor sanitare pentru plata medicamentelor şi materialelor sanitare în contul special 30154701339 deschis la Trezoreria Municipiului Iaşi. Odată cu definitivarea aplicării legii asigurărilor de sănătate din acest fond vor fi suportate toate cheltuielile materiale şi de personal pentru unităţile sanitare. 2.
În afara acestor fonduri financiare, constituite conform legilor în vigoare la nivelul
Ministerului Sănătăţii, sunt aprobate fonduri de la bugetul de stat pentru programele de sănătate definite. La această dată sunt nominalizate zece programe de sănătate pentru afecţiuni grave, cronice (TBC, SIDA, diabet) şi un program de sănătate pentru protecţia copilului şi vârstnicului la dispoziţia Preşedenţiei României. Spitalul de Copii ”Sf. Maria” Iaşi primeşte trei programe de sănătate şi anume: dializă, SIDA şi programul Preşedenţiei de protecţie a copilului şi vârstnicului, bani care intră în contul deschis la Trezoreria Municipiului Iaşi. 3. Un alt fond cu destinaţie specială este contul 141.04 - Venituri proprii, fond care se
constituie la Trezoreria Municipiului Iaşi în contul 3006044701339, din: taxe de spitalizare plătite de către părinţii care stau cu copiii având vârste între 3 şi 16 ani; chirii amfiteatre închiriate pentru desfăşurarea cursurilor facultăţilor particulare; chirii pentru societăţile comerciale care îşi desfăşoară activitatea în clădiri ce aparţin Spitalului Clinic de Copii ”Sf. Maria”; chirii pentru garajele închiriate; taxe pentru pactica studenţilor de la facultăţile particulare; taxe pentru analize care se fac pentru certificatele prenupţiale. 66
Din acest fond se plătesc medicamente, materiale sanitare, reactivi şi sticlărie pentru labolator. Plăţile din disponibilităţile cu destinaţie specială şi cheltuielile din fonduri cu destinaţie specială Plăţile din cele trei fonduri prezentate anterior se fac după cum urmează:
a) Pentru fondurile aprobate de bugetul de stat pentru programele de sănătate Aceste fonduri vin prin ordin de plată de la Direcţia Sanitară Iaşi ca ordonator secundar de credite în contul Spitalului ”Sf. Maria”, deschis la Trezoreria Municipiului Iaşi. În contabilitate, fondul se evidenţiază în creditul contului 341.03 - Fonduri cu destinaţie specialăsănătate, astfel: NOTĂ DE CONTABILITATE NR 711 Nr. Explicaţii crt. 1. Alimentare fond
cu
Înregistrat în fişa Simbol cont Debit Credit Debitoare Creditoare 141.03 341.03
Suma 3,500
destinaţie specială
TOTAL Emitent,
3,500
Verificat,
Plăţile din acest fond se fac prin ordin de plată cu respectarea strictă a destinaţiei banilor pentru programele specificate în documentul prin care s-a făcut alimentarea cu plata medicamentelor şi materialelor sanitare.
NOTĂ DE CONTABILITATE NR 712 Nr. Explicaţii crt. 1. Plăţi T.M. 2. Plăţi medicamente SIDA
Înregistrat în fişa Simbol cont Debit Credit Debitoare Creditoare 141.03 600.01
factura 711223 67
Suma 3,500 2,000
3.
Plată
medicamente
234
1,500
dializă factura 23456 TOTAL Emitent,
7,000
Verificat,
b) Pentru fondul 314.04 - Fonduri pentru sănătate - venituri proprii Alimentarea lui se face în contul deschis la Trezoreria Municipiului Iaşi cu numărul 3006044701339, pe baza încasărilor efectuate sau a virărilor direct în cont, astfel: NOTA DE CONTABILITATE NR.713 Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5.
Explicaţii Încasat chirie Baby Lux Depus T.M. Încasat taxa de spitalizare Depus T.M. Virat chirie Samirex
Înregistrat în fişa Simbol cont Debit Credit Debitoare Creditoare 13.01 341.04 141.04 013.01 013.01 341.04 141.04 013.01 141.04 341.04
Suma 120 120 87,8 87,8 1,40
TOTAL Emitent,
417
Verificat,
Plata se face în limita încasărilor efectuate, achiziţionându-se medicamente, materiale sanitare, reactivi şi sticlărie de laborator, astfel NOTĂ DE CONTABILITATE NR. 714 Nr. Explicaţii Înregistrat în fişa crt. Debit Credit 1. Plăţi T.M. 2. Plăţi medicamente 3.
dispensar Plăţi
4.
25,reactivi Plăţi medicamente
Simbol cont Debitoare Creditoare % 141.04 410
articolul
factura 239
68
Suma 2,672 2,324
234
15,70
600.01
8,707
TOTAL Emitent,
29.403
Verificat,
c) Fondul Asigurărilor de Sănătate Contul 379 - Fond asigurări de sănătate, deschis la Trezoreria Municipiului Iaşi cu contul nr. 30154701339, alimentarea lui făcându-se prin ordin de plată emis de Casa de Asigurări de Sănătate. Plata se face în limita deschiderilor pentru medicamente şi materiale sanitare, astfel: NOTĂ DE CONTABILITATE NR. 715 Nr. crt. 1. 2. 3. 4.
Explicaţii
Alimentare cont Plăţi T.M. Plăţi medicamente Plăţi furnizori
Înregistrat în fişa Simbol cont Debit Credit Debitoare Creditoare 179 379 % 179 600.01 234
Suma 15,000 15,000 80,000 70,000
medicamente TOTAL Emitent,
180,000
Verificat,
Cheltuielile la toate fondurile se fac în funcţie de consumul de medicamente şi materiale sanitare achitate din fondurile respective, astfel: Fondul special pentru sănătate se constituie din următoarele surse: cota de 2% datorată de persoanele juridice şi fizice care utilizează personal salariat; cota de 10% din valoarea încasărilor realizate de persoanele juridice din acţiuni publicitare la produsele din tutun, ţigări şi băuturi alcoolice; contribuţia diferenţiată în funcţie de veniturile realizate de persoanele fizice care nu sunt cuprinse într-un sistem de asigurări sociale. Acest fond se gestionează de către Ministerul Sănătăţii. Ca ordonator principal de credite Ministerul Sănătăţii, lunar, în funcţie de fondurile constituite, alocă ordonatorilor secundari, spre exemplu Spitalul de Copii ”Sf. Maria”, fonduri pentru plata medicamentelor şi materialelor sanitare pentru următoarele programe de sănătate: dializă, SIDA, protecţia copilului şi vârstnicului. Disponibilităţile din fondul special pentru sănătate sunt evidenţiate în contabilitate în creditul contului 341.03 - Disponibil fond special sănătate pe baza dispoziţiei de plată emisă de Direcţia Sanitară Iaşi prin Banca Naţională Română către beneficiar Spitalul de Copii ”Sf. Maria” Iaşi.
69
Cheltuielile pentru medicamente şi materiale sanitare efectuate pentru copiii bolnavi de SIDA, pentru secţia de dializă, pentru protecţia copilului sunt evidenţiate în debitul contului 441.03 - Cheltuieli din fonduri cu destinaţie specială.
III.5.VENITURILE PROPRII EXTRABUGETARE Unităţile bugetare efectuează încasări în conformitate cu legislaţia în vigoare şi privesc: încasarea contravalorii taxelor de spitalizare; încasarea contravalorii spitalizării la copii accidentaţi din vina unei persoane; încasarea contravalorii bonurilor de masă pentru cantină; încasarea contravalorii chiriilor pentru spaţiile închiriate conform contractelor; încasarea contravalorii serviciilor prestate prin furnizarea de energie calorică, electrică, apă. Majoritatea acestor încasări formează veniturile proprii extrabugetare care sunt utilizate conform legii bugetare de stat anuală, iar o altă parte a sumelor încasate compensează plăţile efectuate către furnizorii de energie, apă, căldură. Încasarea prestărilor de servicii enumerate mai sus se face pe bază de chitanţă întocmită în două exemplare. Primul exemplar (originalul) se eliberează plătitorului, ca justificare pentru suma plătită, iar al doilea exemplar rămâne la cotor pentru verificarea predării banilor cu borderou de la diverşi încasatori la caseria centrală. Conform H.G. nr. 831/1997, chitanţierele sunt numerotate şi înseriate de Ministerul Finanţelor şi R.A.”Imprimeria Naţională”, ele trebuie să aibă obligatoriu şi ştampila unităţii care le foloseşte. Banii, astfel încasaţi, se depun în 24 ore pe foaie de vărsămînt, în funcţie de natura încasărilor, la Trezorieria Municipiului Iaşi unde funcţionează conturile bancare ale instituţiei. Înregisrarea documentelor de încasare şi a documentelor de plăţi se face zilnic în registrul de casă. Foaia de vărsământ se întocmeşte în trei exemplare şi se ataşează înpreună cu registrul de casă şi extras. În foaia de vărsământ se înscrie suma, după monetar, care se depune la bancă şi care este identică cu cea din registrul de casă. Primul exemplar din foaia de vărsământ se ataşează la registrul de casă, după ce este vizat de bancă, iar al treilea se ataşează la extrasul de cont. Prezentăm un exemplu de foaie de vărsământ. MINISTERUL FINANTELOR
Seria T.S.1
TREZORERIA IASI
Regim special Data 22 mai 2009
70
FOAIE DE VĂRSĂMÂNT NR. 2047561 S-a primit de la Chelariu Elena ....................................................................... pentru Spitalul Clinic “Sf. Maria”
cod fiscal 4701339
suma de lei(în cifre) 186,5...........(în litere) o sută optzeci şi şase ron si cinci bani, reprezentând: La sfârşitul zilei operative, casierul totalizează sumele încasate după care acestea sunt înregistrate în registrul de casă, iar casierul semnează registrul pentru exactitate. Registrul de casă se întocmeşte în două exemplare, primul exemplar (originalul) rămâne la registru, al doilea, cu actele anexe, merge la sericiul financiar, după ce a fost vizat de bancă, la care se ataşează extrasul bancar din ziua respectivă şi bineînţeles, foaia de vărsământ. Prezentăm în continuare un exemplu de registru de casă.
UNITATEA Spitalul Clinic de Copii”Sf.Maria”
DATA
OP.PAD
Contul Nr.
Zi Luna An
casa
22 05
013.01 86
09
poz.
Registru de casă Nr Nr.act Crt casă 1403271
Nr.
EXPLICAŢIA
anexă Sold ziua precedentă taxă spitalizare Depus TM 2047561 TOTAL
CASIER,
ÎNCASĂRI
PLĂTI
Simbol
cont
corespondent 1350 1350 1350
1350
REPORT PAGINA TOTAL COMPARTIMENT FINANCIAR CONTABIL,
Ridicarea banilor din cont se face cu carnet CEC şi se întocmeşte pentru următoarele tipuri de plăţi: concediu de odihnă, deplasări, procurări de materiale. CEC pentru ridicarea de numerar se
71
întocmeşte într-un singur exemplar care se rupe în două; partea de lângă cotor rămânând la cotor, iar cea din exterior, pe baza ei, casierul sau persoana împuternicită, ridică banii de la bancă. Foaia de CEC este un act cu regim special, înseriat. Pe fila de CEC sunt înscrise: numele persoanei care ridică banii; suma totală în cifre şi litere; conturile din care se ridică banii cu sumele în cifre şi litere; data emiterii; instituţia căreia aparţine cecul; semnăturile celor autorizaţi să fie ordonatorii creditelor din conturile respective (contabilul şef şi directorul instituţiei); semnătura celui care ridică banii. Natura plăţilor este, de asemenea, diversă, efectuându-se în bani cheş: avansurile, deplasările, drepturile salariale, procurarea materialelor. Pentru acordarea avansului de deplasări şi avansului pentru procurări de materiale se întocmesc documente specifice în două exemplare; un exemplar rămâne la casier iar celălalt la serviciul contabilitate. Plăţile între unităţi, pentru procurarea materialelor, obiectelor, se face cu ordin de plată întocmit pe documente tipizate. Un exemplar, cel galben, rămâne la banca plătitoare, cel roşu la banca beneficiarului, iar cel verde se întoarce împreună cu extrasul la unitatea plătitoare. Plăţile cu ordin de plată se fac în funcţie de natura plăţii din conturi deschise, pe surse de finanţare. La această dată Spitalul Clinic de Copii “Sf.Maria” funcţionează cu următoarele conturi deschise la Trezoreria Municipiului Iaşi: contul 235801024701339 pentru plata salariilor şi a viramentelor legale cu sursa de finanţare asigurată de la bugetul republican; contul 235801204701339 pentru plata medicamentelor şi materialelor sanitare cu sursa de finanţare asigurată de la bugetul republican; contul 30154701339 - surse speciale pentru plata medicamentelor şi materialelor sanitare cu sursa de finanţare asigurată de Fondul de la Casa de Asigurări de Sănătate; contul 3006044701339 de venituri proprii care acumulează veniturile legale şi de unde se fac plăţile în conformitate cu dispoziţiile legii bugetare a sănătăţii; contul 50074701339 de sponsorizări în care sunt cumulate şi se fac plăţi conform contractelor de sponsorizare sau altor donaţii în lei;
72
contul 245802204701339 privind plăţile pentru plata cheltuielilor materiale (mai puţin medicamentele şi materialele sanitare) cu sursa de finanţare bugetul local. Viramentele în conturile de la bugetul republican şi local se fac în baza dispoziţiilor bugetare, pe când cele de la sponsorizare, fond special 2%, Fondul de la Casa de Asigurări de Sănătate sunt virate prin dispoziţie de plată însoţită de extras. Sunt cazuri când o operaţie incorectă se poate corecta prin Dispoziţie Bugetară de retragere,restituire. Prezentăm mai jos dispoziţia bugetară de repartizare a creditelor bugetare completată şi emisă de Direcţia Sanitară Iaşi, respectiv Primăria Municipiului Iaşi.
III.6. FLUXURI INFORMAŢIONALE GENERATE DE FINANŢARE III.6.1.FLUXUL INFORMAŢIONAL GENERAT DE APROVIVIONAREA CU MIJLOACE FIXE Instituţiile bugetare folosesc un număr însemnat de mijloace fixe, a căror structură este diferită în funcţie de natura activităţii pe care o desfăşoară. Potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, în categoria mijloacelor fixe se includ obiectele similare sau complexuri de obiecte, care îndeplinesc cumulativ două condiţii: au o valoare de inventar de cel puţin 500.000 lei şi o durată normată de serviciu mai mare de un an. Unele bunuri, indiferent de valoare şi de durată, nu sunt considerate mijloace fixe, ci obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată, astfel: echipamentul de lucru şi de protecţie; îmbrăcămintea specială şi accesoriile de pat; sculele, instrumentele şi dispozitivele speciale folosite în ateliere şi secţii.
Alte obiecte cum sunt motoarele, aparatele şi alte subansambluri ale mijloacelor fixe, procurate în scopul înlocuirii celor uzate sau pentru unele modernizări, sunt considerate materiale chiar dacă îndeplinesc condiţiile cerute mijloacelor fixe. De asemenea nu se încadrează în categoria mijloacelor fixe pădurile şi terenurile precum şi lacurile, bălţile şi iazurile. Instituţiile bugetare pot să intre în posesia mijloacelor fixe pe mai multe căi, şi anume: 73
•
prin dotare de către stat la înfiinţarea instituţiei;
•
prin construcţii şi achiziţii pe calea investiţiilor;
•
prin transfer de la instituţia superioară sau de la alte unităţi;
•
prin luarea cu chirie.
Intrările de mijloace fixe sunt consemnate în documente justificative, care diferă în funcţie de calea prin care ele au virat. Aceste documente stau şi la baza înregistrării mijloacelor fixe în evidenţa instituţiilor bugetare. Pentru mijloacele fixe independente, intrate prin achiziţie, care nu trebuie supuse unor probe tehnologice şi nici montate, cum sunt utilajele, mijloacele de transport auto, mobilierul, se întocmeşte un proces verbal de recepţie la magazie, de către o comisie formată din: magazionier, un reprezentant al serviciului financiar-contabil şi unul al serviciului tehnic. În cazul utilajelor care trebuiesc montate fără probe tehnologice şi a clădirilor şi construcţiilor speciale cu caracter administrativ şi social-cultural se întocmeşte un proces verbal de recepţie preliminar. Dacă utilajele şi instalaţiile se montează şi se supun la probe tehnologice, atunci se întocmeşte un proces verbal de punere în funcţiune.
Primirea mijloacelor fixe, rezultate din prelucrarea materialelor în atelierele proprii ale instituţiei bugetare, se consemnează într-un proces verbal de transformare. Transferurile de mijloace fixe de la o unitate la alta sunt consemnate în documentul bon de mişcare a mijloacelor fixe. Tot acest formular se utilizează şi pentru oglindirea mişcării mijloacelor fixe în cadrul unităţii, când au loc mutări de obiecte de la un loc de păstrare sau de folosinţă la altul. În cazul intrării mijloacelor fixe prin închiriere, constatarea transmiterii efective a obiectului se face pe baza contractului sau a procesului verbal, care se încheie cu această ocazie între cele două unităţi în cauză. Ieşirea mijloacelor fixe din folosinţa instituţiilor bugetare se realizează,de regulă pe următoarele căi: ●
prin transfer la alte unităţi;
●
prin dare cu chirie;
●
prin pierdere sau distrugere;
●
prin casare.
Transferul de mijloace fixe se produce de obicei când instituţia bugetară dispune de anumite obiecte care prisosesc sau nu mai corespund obiectului activităţii ei. Aprobarea transferului se dă pentru fiecare caz în parte de către organul de competenţă stabilit de lege. Închirierea mijloacelor fixe se face pe termen limitat, după a cărui expirare ele se restituie unităţii închiriatoare. Ele rămân 74
înscrise în inventarul unităţii care le-a dat cu chirie, deoarece aceasta cedează numai temporar folosinţa lor. După ce au ajuns la limita duratei lor de funcţionare, mijloacele fixe se scot din funcţiune prin casare, în condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare. Operaţia de casare se desfăşoară în mai multe etape succesive şi anume: propunerea casării; constatarea necesităţii şi aprobarea casării; executarea casării propriu-zise. Propunerea casării se face în scris de către comisia de inventariere, de către gestionari sau administratori, ori de către alţi lucrători însărcinaţi în acest scop şi trebuie să cuprindă o serie de date privind mijlocul fix propus spre casare cum sunt: •
numărul de inventar;
•
denumirea mijlocului fix;
•
valoarea de inventar;
•
provenienţa;
•
durata de serviciu;
•
starea mijlocului fix;
•
cauzele degradării.
La propunerea de casare se mai anexează şi alte documente: devizele privind reparaţiile capitale necesare la mijloacele fixe respective; situaţia materialelor şi pieselor care nu se mai pot procura; autorizaţia de dărîmare sau de desfiinţare a construcţiilor şi instalaţiilor; procesul verbal de constatare a avariei produse prin accident sau incendiu. În etapa următoare, propunerile de casare sunt analizate de către comisia de casare din cadrul instituţiei, care îşi dă avizul asupra casării după ce verifică la faţa locului, în prezenţa fiecărui gestionar, exactitatea datelor înscrise în documentele respective şi starea obiectelor propuse pentru casare, după ce stabileşte cauzele şi eventualii vinovaţi pentru degradarea mijloacelor fixe. Operaţiunile ocazionate de casarea mijloacelor fixe, începând cu constatarea îndeplinirii condiţiilor de casare şi încheind cu modul în care s-au lichidat materialele rezultate din casare, sunt consemnate, pe măsură ce se efectuează, în procesul verbal de casare al mijloacelor fixe, sau de casare a mijloacelor materiale. Tot acest document se foloseşte şi pentru înregistrarea ieşirii mijloacelor fixe casate în evidenţa contabilă şi operativă. Toate mijloacele fixe care se află în folosinţă permanentă a unei instituţii bugetare trebuie să figureze în inventarul acesteia. În acest scop, după intrarea în instituţie, fiecare mijloc fix se înscrie 75
în registrul numerelor de inventar şi i se atribuie un număr de inventar aplicat şi pe obiectul respectiv. Numărul de inventar rămâne acelaşi pentru un mijloc fix până la ieşirea lui definitivă din instituţie. El nu se mai atribuie altui mijloc fix dacă obiectul care l-a purtat iniţial este scos din inventar prin transfer, casare, rămânînd liber până la renumerotarea mijloacelor fixe, moment în care se întocmeşte un nou registru al numerelor de inventar.
III.6.2.FLUXUL INFORMAŢIONAL GENERAT DE EXISTENŢA STOCURILOR
În gestiunea instituţiilor bugetare, valorile materiale pot intra pe mai multe căi: ●
prin achiziţionare de la furnizori;
●
prin transfer de la alte unităţi;
●
rezultate din prelucrare;
●
rezultate din activitatea proprie a instituţiei;
●
rezultate din casarea mijloacelor fixe;
●
rezultate din plusuri constatate la inventariere.
În gestiunea instituţiei bugetare, Spitalul Clinic de Copii “Sf. Maria”, materialele sunt grupate pe articole bugetare astfel: materiale sanitare, articolul 23.02 - în care sunt cuprinse: produse tehnico-medicale consumabile, truse sanitare, materiale de pansare, costul ambalajelor, filme radiologice, vată, tifon, alcool, seringi de unică folosinţă, ace pentru seringi, leucoplast, pansamente sterile, atele, ghips utilizat în ortopedie, materiale stomatologice, pungi de recoltare, sânge, oxigen medicinal, plante medicinale utilizate în tratamentul de balneofizioterapie, 76
perfuzoare; materiale pentru curăţenie, articolul 24.06, în care se includ: materiale pentru curăţenie specifice sectorului sanitar (spălat pardosele, pereţi placaţi, mobilier, utilaje, instrumentar, vesele, sticlărie de laborator, grupuri sanitare, băi, uşi, ferestre); materiale pentru spălatul lenjeriei şi echipamentului sanitar; igiena bolnavului; materiale igienico sanitare pentru personal; alte materiale şi prestări de servicii, articolul 24.07, în care sunt incluse: costul serviciilor de deratizare şi dezinsecţie, materiale pentru apărarea locală antiaeriană şi prevenirea incendiilor, materiale şi plata lucrărilor pentru întreţinerea şi amenajarea spaţiilor verzi ale unităţilor, cheltuieli cu transportul materialelor, alimentelor, medicamentelor, combustibilului, obiectelor de inventar care se efectuează cu alte mijloace de transport decât cele proprii, plata diferitelor prestări de servicii efectuate prin alte unităţi; materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional, articolul 25, se includ: costul carburanţilor şi lubrefianţilor pentru autovehicule, piese de schimb, anvelope şi diverse alte materiale pentru întreţinerea mijloacelor de transport; cheltuieli pentru întreţinerea şi repararea mijloacelor de transport, materiale pentru laborator (reactivi, sticlărie), materiale pentru dezinsecţie şi deparazitare. Necesarul de materiale din spital este întocmit de către asistentul şef pentru materiale sanitare, farmacistul şef pentru medicamente, asistentul dietetician pentru alimente, şef serviciu administrativ pentru celelalte materiale. Acest necesar îl prezintă serviciului aprovizionare, care la rândul său merge spre aprobare la contabilul şef şi director. În urma rezultatului aprobării se completează comanda care trebuie să aibă aprobarea contabilului şef şi directorului. Comanda se întocmeşte în trei exemplare: primul exemplar rămâne la cotor, al doilea la societatea de la care se face aprovizionarea, iar al treilea se ataşează la factură.
77
III.6.3.FLUXUL INFORMAŢIONAL LA APROVIZIONAREA CU MEDICAMENTE, MATERIALE SANITARE, OBIECTE DE INVENTAR Aprovizionarea cu medicamente, materiale sanitare şi obiecte de inventar se face de la societăţile cu care Spitalul Clinic de Copii ”Sf. Maria” a încheiat convenţii la începutul anului. Primirea materialelor de către gestionari se face pe baza documentelor însoţitoare, care diferă în funcţie de modalitatea prin care au intrat respectivele materiale. Astfel, materialele procurate de la furnizori sunt primite pe baza facturilor, avizelor de expediţie, iar confirmarea primirii la locul de depozitare se face pe documentele respective de către o comisie formată dintr-un reprezentat al serviciului contabilitate, gestionarul şi asistentul şef pentru materiale sanitare, farmacistul pentru medicamente, pentru obiecte de inventar şi alte materiale şeful serviciului tehnic, iar pentru alimente asistentul dietetician. Factura şi avizul, înainte de a fi vizate de această comisie, trebuie să fie vizată de către contabilul şef. După ce au fost înregistrate în evidenţa operativă a magaziei, documentele de intrare a materialelor se predau zilnic compartimentului financiar contabil. În cazul când valorile materiale sunt primite în tranşe, confirmarea primirii se face pe baza documentelor de intrare – recepţie întocmite pentru fiecare tranşă în parte, care apoi se anexează la factura privind întreaga cantitate de materiale livrate. Dacă la primirea materialelor se constată nepotriviri cantitative şi calitative faţă de datele înscrise în documentele însoţitoare sau există dubii cu privire la integritatea acestora, se întocmeşte o notă de recepţie şi constatare de diferenţe. Această notă o întocmeşte gestionarul în prezenţa comisiei care o şi semnează. Apoi se aduce la cunoştinţă contabilului şef şi furnizorului de la care s-au adus materialele respective pentru a se soluţiona problema. Materialele primite de la alte unităţi, rezultate din activitatea instituţiei, precum şi cele ridicate în plus sau nefolosite, restituite magaziei, se primesc pe baza documentului bon de predare, transfer, restituire. Pentru materialele rezultate din casarea mijloacelor fixe, din casarea ori declasarea obiectelor de inventar de mică valoare sau scurtă durată şi a materialelor, primirea se face pe baza procesului verbal respectiv de casare şi declasare. În acelaşi timp materialele constatate în plus la inventariere sunt înregistrate pe baza procesului verbal întocmit cu această ocazie. Eliberarea materialelor din magazie pentru consumul curent, destinate lucrărilor de investiţii şi de reparaţii, ori prelucrării în cadrul unităţii se face pe baza bonului de consum după cum se eliberează separat pentru materiale sanitare, de curăţenie, obiecte de inventar, mijloace fixe. Şeful compartimentului, secţiei sau clinicii respective, completează necesarul de materiale pe bonul de consum (în funcţie de materialele existente în magazie) după care merge spre aprobare la contabilul şef şi apoi pentru a ridica materialele din magazie.
78
Magazionierul eliberează materialele menţionate în bonul de consum, întocmit în trei exemplare şi opreşte primele două exemplare. Primul exemplar, originalul, îl predă serviciului contabilitate, iar al doilea se păstrează la magazie pentru justificarea eliberării materialelor. (anexat un model de bon de consum). Medicamentele au depozit separat, ele se eliberează pe baza condicii de prescripţii medicale care se întocmeşte de către medicul secţiei în trei exemplare, primul exemplar ajunge la serviciul contabilitate pentru a se scădea cu medicamentele respective, al doilea rămâne la farmacie, iar al treilea la cotor. Condica înainte de a fi utilizată se şnuruieşte şi avizează la serviciul contabilitate de unde i se dă şi număr de înregistrare. Medicamentele din farmacie se ridică de către asistenta şefă a secţiei respective după ce a fost vizată de către medicul şef al secţiei. Alimentele necesare preparării hranei la bucătărie sunt eliberate pe baza listei zilnice de alimente. Înainte de a fi întocmită lista cu alimente, asistenta dieteticiană stabileşte meniurile calorice în limita alocaţiei valorice de hrană pentru fiecare regim şi boală în parte cu suplimentele respective la anumite boli cum ar fi sida şi oncologia. În funcţie de meniurile stabilite se întocmeşte lista de alimente cu necesarul de alimente pentru prepararea meniurilor. Alimentele din magazie sunt eliberate pe baza listei de alimente, întocmită în două exemplare (originalul rămâne la compartimentul financiat contabil iar al doilea exemplar la magazie) şi care este semnată de: magazionierul care predă alimentele, asistenta dieteticiană, şefa bucătăriei care le primeşte, de cel care o întocmeşte şi care face parte din contabilitate şi de contabilul şef. Consumul de combustibil pentru instalaţiile de încălzit, gătit, se stabileşte astfel: norma de
consum pe oră a maşinii respective înmulţit cu numărul de ore de funcţionare pe lună este egal cu consumul lunar al maşinii respective. Consumul de carburant pentru autovehicule şi salvările ce deservesc spitalul se stabileşte lunar pentru fiecare maşină în parte astfel: consumul de combustibil la o 100 km parcurşi după cartea tehnică a maşinii respective în oraş sau în afara oraşului înmulţit cu numărul de km care rezultă din foile de parcurs în oraş sau în afara oraşului. Foile de parcurs se întocmesc zilnic într-un exemplar pentru fiecare maşină în parte. Ele au un regim special, iar pe foaie este notat numele şi prenumele şoferului, numărul maşinii pe care o conduce, data, unitatea căreia îi aparţine maşina. Evidenţa operativă a intrărilor şi ieşirilor de materiale se organizează la locurile de depozitare de către gestionari, cantitativ, pe feluri de materiale, alimente, sortimente, calităţi, preţuri cu ajutorul fişei de magazie. În fişele de magazie sunt înregistrate zilnic, pe baza documentelor respective, intrările şi ieşirile de materiale, stabilindu-se soldul scriptic după fiecare înregistrare. Aceste fişe se grupează pe conturi de materiale iar în cadrul acestora pe subgrupe în ordine 79
alfabetică. Materialele primite în custodie sau în prelucrare se înregistrează în fişe de magazie deschise separat. Documentele referitoare la eliberarea materialelor se predau zilnic la compartimentul financiar contabil. Organizarea evidenţei obiectelor de inventar, de mică valoare sau de scurtă durată, are în vedere caracteristicile acestora. Ele se aseamănă cu materialele în ceea ce priveşte procurarea, finanţarea, întocmirea documentelor de intrare şi de ieşire care sunt aceleaşi ca şi pentru celelalte valori materiale. Se deosebesc de restul materialelor prin aceea că nu se consumă complet în momentul folosirii lor, ci într-un timp mai îndelungat, ceea ce le apropie de mijloacele fixe. Obiectele de inventar fac parte din articolul bugetar 26 cu trei alineate:
articolul 26.01. - Lenjerie şi accesorii de pat - procurarea şi confecţionarea de lenjerie şi accesorii de pat;
articolul 26.02. – Echipament - echipament ce se acordă celor internaţi în unităţile sanitare (pijamale, halate, papuci) precum şi copiilor din creşe şi leagăne;
articolul 26.03. - Alte obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată -obiecte de inventar cu caracter funcţional, sau de uz administrativ gospodăresc, în limita valorică individuală stabilită de lege sau cu o durată de serviciu de până la un an, indiferent de costul lor. Evidenţa obiectelor de inventar are
sarcina să asigure reflectarea cantitativă şi valorică a
obiectelor aflate în magazie şi a celor predate în serviciu precum şi oglindirea acestora pe fiecare loc de folosinţă în parte, până la scoaterea definitivă din serviciu sau casarea lor.
III.6.4 FLUXUL INFORMATIONAL SALARII
Documentele care privesc evidenţa salariilor Structura salariilor în instituţiile bugetare se grupează pe articole astfel: 1. articolul 10 - Cheltuieli cu salariile;
articolul 10.01. - Salarii de bază - pentru personalul de execuţie şi pentru personalul de conducere încadrat cu normă întreagă sau jumătate de normă, inclusiv treptele sau gradaţiile cuvenite acestora potrivit statului de funcţiune. De asemenea se cuprind şi salariile de bază acordate persoanelor încadrate temporar pe posturi vacante sau pe posturi ale personalului aflat în incapacitate temporară de muncă sau pentru creşterea copiilor; 80
articolul 10.02. - Salarii de merit;
articolul 10.03. - Indemnizaţii de conducere;
articolul 10.04. - Spor de vechime;
articolul 10.05. - Sporuri pentru condiţii de muncă ●
sporuri
pentru
condiţii
periculoase,
pentru
activitatea ce solicită o încordare psihică foarte ridicată sau condiţii deosebite de muncă, ●
sporuri pentru salariaţii care lucrează în mediul
●
sporuri ce se acordă nevăzătorilor,
●
alte sporuri legate de condiţii şi specificul de
rural,
activitate al personalului;
articolul 10.06. - Salarii plătite cu ora, plăţi pentru ore suplimentare ;
articolul 10.07. - Fond de premii - se cuprind premii ce se achită din cota de 2% constituită lunar asupra fondului de salarii;
articolul 10.08. - Alte drepturi salariale - drepturi cuvenite salariaţilor aflaţi în concedii medicale şi pentru care, potrivit legii, o parte din aceste drepturi se suportă din fondurile de salarii;
articolul 11 - Contribuţia de asigurări sociale de stat ;
articolul 12 - Contribuţia pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului
de şomaj;
articolul 13 - Deplasări, detaşări, transferări;
articolul 14 - Contribuţia pentru asigurările de sănătate .
Necesarul de personal al instituţiilor bugetare se stabileşte prin statele de funcţii aprobate de organele competente. Fiecare lucrător trebuie să lucreze efectiv la locul de muncă unde este încadrat şi să execute lucrările prevăzute pentru postul pentru care este retribuit. Drepturile se achită bilunar în cote egale de circa 1/2 din retribuţia netă. Calculul definitiv al retribuţiei cuvenite se face la sfârşit de lună, când se întocmesc statele de plată . Plata salariilor la avans, lichidare, plecare în concediu de odihnă sau la plecarea definitivă din unitate se efectuează pe baza statului de plată, legal întocmit, verificat şi semnat sub semnătură 81
cu prezentarea actului de identitate. Semnătura de primire a banilor se depune pe primul exemplar a statului de plată manipulat de casierul plătitor şi depus ulterior la serviciul contabilitate. Statul de plată numărul doi rămâne la biroul de retribuire a muncii unde s-a întocmit pe baza pontajelor. Pe baza statelor de plată se face plata retribuţiei şi se înregistrează operaţiile respective în evidenţă. Ele reprezintă, în acelaşi timp, documentele care fac dovada retribuţiei realizate şi timpului servit de o anumită persoană într-o instituţie.
Statele de plată se întocmesc în baza condicii de prezenţă şi a foii de pontaj care sunt întocmite de fiecare şef de secţie în parte. În statele de plată intră şi listele de avans, care se acordă în a doua jumătate a lunii. Avansul se ridică de la bancă pe baza cecului. Serviciul plan întocmeşte listele de avans şi un centralizator general la aceste liste
.
Decontările privind asigurările sociale intervin în activitatea financiară a instituţiei cu ocazia calculării şi vărsării contribuţiei de asigurări sociale şi a reţinerii şi vărsării contribuţiei personalului pentru pensia suplimentară. Contribuţia de asigurări sociale reprezintă o cheltuială distinctă pentru instituţie şi se calculează lunar prin aplicarea asupra retribuţiei brute a unei cote procentuale stabilite de lege. Ea se varsă prin dispoziţie de plată, concomitent cu ridicarea de la bancă a sumei necesare pentru plata chenzinei a doua. Totodată, cu ridicarea chenzinei a doua, se virează prin ordin de plată şi celelalte obligaţii: impozit, rate, şomaj, popriri, chirii, sindicat. În contul bugetului asigurărilor sociale nu se varsă contribuţia brută, calculată, aşa cum s-a arătat, ci suma netă rămasă după deducerea ajutoarelor de asigurări sociale achitată în luna respectivă. Contribuţia pentru pensia suplimentară se calculează tot asupra retribuţiei brute, se reţine din drepturile cuvenite personalului şi se varsă într-un cont separat de disponibil pentru pensia suplimentară. Toate documentele întocmite în legătură cu salariile şi anume: statele de plată cu centralizatorul anexat în faţă, dispoziţiile de plată pentru virarea tuturor obligaţiilor sunt prezentate de către serviciul plan la serviciul financiar-contabil şi în urma verificării sunt semnate de către şeful contabil şi directorul instituţiei. Pe baza statelor de plată şi a centalizatorului, şeful contabil, întocmeşte nota de contabilitate privind salariile. La această notă serviciul contabilitate face o situaţie cu defalcarea salariilor pe articole bugetare şi secţii, din statele de salarii, pentru contul de execuţie. Necesarul de personal într-o unitate bugetară se stabileşte în funcţie de organigramă, stat de funcţii, stat de personal. Organigrama reprezintă structura organizatorică a unităţii bugetare, reprezentată grafic, prin aceasta definindu-se relaţiile de subordonare şi colaborare între compartimente, secţii, servicii. 82
Statul de funcţii stabilit pentru buna funcţionare a activităţii medicale şi administrative are la bază normarea pe locurile din organigramă, competenţa pentru fiecare post în parte. Nominalizarea persoanelor pe profesii, studii, vechime, duce la elaborarea statului de personal. În statul de personal se regăseşte întregul colectiv care îşi desfăşoară activitatea la un moment dat într-o unitate bugetară, precum şi posturile rămase vacante din diverse motive sau prin modificarea normării. Ocuparea oricărui post vacant se face prin concurs, cu respectarea legilor privind încadrarea personalului în unităţile bugetare. La fiecare loc de muncă se întocmesc grafice de lucru având în vedere specificul activităţii medicale care se desfăşoară non stop. Pe baza graficelor de lucru unde sunt prevăzute orele de noapte, gărzi, zilnic se complectează pontajul ce stă la baza acordării retribuţiei legale.
Legea retribuirii în unităţile bugetare stabileşte pentru fiecare post din statul de funcţii, retribuţia tarifară de încadrare, indemnizaţiile de conducere, sporurile de orice fel, plata cu ora, plata orelor de noapte, a orelor lucrate sâmbăta şi duminica, a sărbătorilor legale precum şi a orelor suplimentare. Pontajul este documentul de bază în stabilirea drepturilor salariale brute centralizate în statul de plată. El se întocmeşte zilnic de persoana desemnată în acest scop şi este vizat de conducătorul locului de muncă şi de conducătorul unităţii. Pontajul se centralizează de două ori pe lună la compartimentul de retribuire a muncii în vederea acordării drepturilor salariale la data de avans (pentru prima jumătate a lunii) şi lichidare (pentru a doua jumătate a lunii). Statul de plată care are la bază, aşa cum am spus, pontajul cu specificarea tipurilor de ore lucrate (cele 172 de ore legale plus ore suplimentare) cumulează în retribuţia brută toate drepturile legale pentru o lună calendaristică. Din retribuţia brută se reţin: impozitul legal, contribuţia de 1% pentru ajutor şomaj, 3% pentru pensia suplimentară, 5% pentru fondul de sănătate, avansul acordat, alte reţineri şi popriri recunoscute de salariaţi rezultând restul de plată pe care fiecare persoană. Salariul se primeşte în numerar în urma semnăturii pe statul de plată. Închiderea lunii, privind retribuirea personalului angajat, se face în ziua de 6 a lunii următoare prin întocmirea documentului Centralizator - stat de plată care cumulează toate drepturile 83
salariale dintr-o lună calendaristică, pe baza căruia se fac înregistrările contabile, solicitările de credite, viramentele prevăzute de lege.
Viramentele asupra fondului brut de retribuire sunt: 5% pentru constituirea fondului de şomaj; 25% până la 30% contribuţia pentru CAS ; 5% contribuţia pentru asigurările de sănătate. Pentru efectuarea viramentelor mai sus amintite, se întocmesc ordine de plată semnate de director şi contabilul şef şi, de asemenea, se întocmeşte fila de CEC pentru ridicarea din contul deschis la Trezoreria Municipiului Iaşi, a drepturilor în numerar. Pe baza statelor de plată se întocmesc, la serviciul plan Fişe Individuale cu drepturile salariale lunare, fişe care stau la baza stabilirii drepturilor, concediilor de odihnă, acordarea premiilor anuale.
Solicitările lunare de credite se întocmesc pe baza retribuţiilor din statul de funcţii şi cu evaluarea celorlalte drepturi legale, precum şi a cotelor legale calculate asupra retribuţiilor brute.
III.7. Cheltuielile bugetare efective Clasificarea cheltuielilor efective În evidenţa cheltuielilor efective sunt înregistrate:
consumul de muncă trecută şi vie;
cheltuielile din mijloace bugetare reprezentând: consumuri de materiale; combustibil; alimente; medicamente; plăţile pentru servicii prestate şi lucrări executate; retribuţia personalului;
preţul de înregistrare al obiectelor de inventar de mică valoare sau de scurtă durată;
84
al unor mijloace fixe, procurate în executarea acţiunilor aprobate prin bugetele de venituri şi cheltuieli. În acel acelaş aşii ti timp mp,, valo valoar area ea mi mijl jloa oace celo lorr fixe fixe cons consum umat atăă prin prin util utiliz izar area ea aces acesto tora ra nu se
înregistrează nici sub formă de uzură nici sub formă de amortizare, de unde rezultă că aceste cheltuieli nu cuprind acest consum important de muncă trecută. Aşadar , indicatorul cheltuieli efective nu reflectă exact volumul total al cheltuielilor reale realizate de instituţiile bugetare, bugetare, fiind sporit ”a priori” cu preţul obiectelor obiectelor achiziţionate şi lipsit de cheltuielile determinate de consumul mjloacelor fixe. Din această cauză cheltuielile înregistrate de instituţiile bugetare care nu exprimă integral efortul pe care îl face societatea pentru întreţinerea indicatorului de plan, pat de spital. Indicaţiile lărgirii continue a bazei materiale de care dispun instituţiile bugetare, volumul mijloacelor fixe folosite sporeşte mereu şi, drept urmare, de la an la an creşte şi partea din valoare care se consumă prin utilizarea acestora. Cu cât gradul de înzestrare a unei instituţii este mai mare cu atât mai mari sunt cheltuielile reprezentând consumul de mijloace fixe. Ori fără comensurarea şi înregistrarea acestor cheltuieli nu se poate aprecia corect eficienţa utilizării fondurilor, care, în general, trebuie să fie mai ridicată tocmai la instituţiile care dispun de un nivel tehnic superior. Evidenţa cheltuielilor bugetare efective Operaţiile de natura celor arătate, care constituie cheltuieli efective, sunt înregistrate în evidenţa instituţiilor bugetare în debitul contului Cheltuieli bugetare , prin creditul conturilor care indică provenienţa cheltuielilor. Tot în debitul acestui cont şi în creditul contului respectiv de materiale se înregistrează, în roşu, planurile de materiale constatate cu ocazia inventarierii precum şi materialele nefolosite şi restituite la magazie. În creditul contului de cheltuieli se înregistrează, în timpul anului, sumele trecute în sarc sarcin inaa pers persoa oane nelo lorr vino vinova vate te sau sau recl reclam amat atee de terţ terţi, i, repr reprez ezen entâ tând nd chel cheltu tuie ieli li nele nelega gale le şi neeconomicoase efectuate în anul bugetar curent. Tot în credit se înscrie la sfârşitul anului, în vederea încheierii contului, totalul cheltuielilor efectuate în cursul anului. Cu ocazia închiderii contului la sfârşitul anului, contul de mai sus îşi transferă soldul în debitul contului - Finanţarea bugetară privind anul curent, n evidenţa instituţiilor republicane şi în a ordonatorilor principali de credite finanţate din bugetele locale şi în debitul contului - Decontări între înt re instit instituţi uţiaa superi superioar oarăă şi instit instituţi uţiile ile subord subordona onate te privin privindd finanţ finanţare areaa bugeta bugetară, ră, în evide evidenţa nţa instituţiilor locale, având conducători ordonatori terţiari de credite. Corespondenţa contului de cheltuieli se poate urmări cu ajutorul exemplelor prezentate în continuare. 85
Plăţi făcute din contul de disponibil, care prin natura lor sunt cheltuieli efective: plata telefonului, a consumului de curent electric, de apă. Retribuţiile, premiile şi alte drepturi cuvenite personalului pe baza statelor de plată. Cheltuieli bugetare = Decontări cu personalul
Contribuţia de asigurări sociale, calculată asupra retribuţiei personalului. Cheltuieli bugetare = Decontări privind asigurările sociale
Preţul de facturare al mijloacelor fixe şi obiectelor de inventar de mică valoare sau de scurtă durată livrate de furnizori furnizori şi al serviciilor prestate şi lucrărilor executate de aceştia. aceştia. Cheltuieli bugetare = Furnizori
Valoarea materialelor consumate şi casate şi a pierderilor rezultate din declasarea sau din scăzămintele în limita normelor legale. Cheltuieli bugetare = Materiale
Sumele trecute în sarcina persoanelor vinovate sau reclamate de la terţi, reprezentând cheltuieli nelegale şi neeconomicoase efectuate în anul bugetar curent Debitori = Cheltuieli bugetare
Totalul cheltuielilor efectuate în timpul anului pentru închiderea contului de cheltuieli, în evidenţa unui ordonator terţiar de credite finanţat din bugetul Consiliului Popular. Decontări între instituţia superioară şi instituţiile subordonate privind
= Cheltuieli bugetare
finanţarea bugetară
Prin înregistrarea cheltuielilor efective, evidenţa instituţiilor bugetare are posibilitatea să urmărească în ce măsură ele se încadrează în creditele bugetare aprobate. Fişa pentru operaţii bugetare Pentru o mai bună evidenţă, cheltuielile se pot înregistra şi analitic pe fiecare articol şi aliniat în parte. În acest scop se foloseşte fişa pentru operaţii operaţii bugetare bugetare, care se deschide pentru 86
fiecare aliniat din cadrul articolelor sau pe fiecare articol de cheltuieli care nu se subdivide în aliniate, precum şi pentru fiecare subcapitol care nu se subdivide în articole. În cuprinsul unei astfel de fişe se înregistrează: înregistrează: toate creditele bugetare aprobate, plăţile de casă, cheltuielile efective, prin dezvoltarea în analitic, în modul arătat, a celor trei conturi:
Credite bugetare aprobate , Finanţarea bugetară privind anul curent sau Cont de disponibil al ordonatorilor de credite, după caz, Chetuieli bugetare. Folosind datele acestei fişe se poate urmări în mod operativ raportul dintre plăţile plăţile de casă fiecar aree din din şi chel cheltu tuie ielil lilee efect efectiv ivee şi dintr dintree acest acestea ea şi credi credite tele le buge bugeta tare re apro aproba bate, te, pe fiec subdiviziunile cadrului comun al clasificaţiei bugetare a cheltuielilor. În cazul cheltuielilor pentru investiţii şi pentru reparaţii capitale care, potrivit normelor în vigoare, se înregistrează cu ajutorul contului de cheltuieli bugetare, în vederea determinării costul costului ui efecti efectivv al lucrăr lucrărilo ilor, r, conco concomit mitent ent cu eviden evidenţa ţa analit analitică ică organi organiza zată tă pe subdi subdiviz viziun iunile ile clasificaţiei bugetare se mai ţine şi o evidenţă analitică a cheltuielilor bugetare pe lucrări, potrivit devizului aprobat, până la terminarea şi recepţionarea lor.
CAPITOLUL IV. IV. Organizarea evidenţei la Spitalul”SF.MARIA” Spitalul”SF.MARIA” Iaşi
IV.1Formele sistemului de evidenţă al instituţiei sanitare“Sf. Maria” Înregi Înregistr strare areaa în contab contabilit ilitate ate se face face pe baza baza docume documente ntelor lor justifi justificat cative ive,, docume document nt cu document, sau a unui document centralizator în care se înscriu mai multe documente justificative, al căror conţinut se referă la aceleaşi operaţiuni economice şi care privesc aceeaşi perioadă. Înregistrările contabile se fac cronologic, prin respectarea succesiunii documentelor după data data înt întocm ocmiri iriii sau int intrăr rării ii lor şi sistem sistemati aticc în contur conturile ile sintet sintetice ice şi analit analitice ice.. Înreg Înregist istrăr rările ile
87
cronologice şi sistematice se fac pe formulare, în conformitate cu forma de înregistrare contabilă practicată. Se folosesc şi documente specifice activităţii ca:
extras de cont cu anexe;
state pentru salarii;
bonuri pentru consum materiale;
cerere pentru deschidere de credite;
dispoziţia bugetară;
Din punct de vedere al circuitului economic al mijloacelor şi surselor economice aflate în administrarea instituţiilor publice, înregistrate în contabilitate sunt:
operaţiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a mijloacelor fixe;
operaţiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a mijloacelor băneşti;
operaţiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a decontărilor;
operaţiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a fondurilor instituţiei: fondul mijloacelor fixe, fondul obiectelor de inventar, fonduri cu destinaţie specială, alte fonduri;
operaţiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor instituţiei pentru bugetul statului, pentru investiţii, vărsăminte la buget;
operaţiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a veniturilor instituţiei;
operaţiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a materialelor şi obiectelor de inventar;
operaţiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a finanţărilor şi creditărilor bancare;
operaţiuni economice ce se înregisrează în afara bilanţului;
alte operaţiuni economice privind înregistrarea în contabilitate a reevaluării activelor fixe şi circulante de natura stocurilor ca urmare a comasării, fuzionării sau lichidării patrimoniului.
88
Forma de înregistrare contabilă practicată de instituţia publică este maestru şah, trăsătura de bază fiind cea a dezvoltării pe conturi corespondente atât a rulajului debitor, cât şi cel creditor al conturilor sintetice. În ceea ce priveşte contabilitatea analitică, aceasta capătă diverse structuri în raport de metodele folosite pentru evidenţa activelor şi pasivelor. Înainte de a fi înregistrate documentele justificative sunt supuse prelucrării contabile. Dacă pentru acelaşi fel de operaţie există mai multe documente justificative acestea se totalizează zilnic sau la perioade scurte cu ajutorul formularelor de tip document cumulativ, întocmit fie pentru debitul, fie pentru creditul contului care reflectă asemenea operaţii. Pentru înregistrările care nu au la bază documente cumulative se întocmesc note de contabilitate. Principalele formulare care se utilizează sunt: jurnalul de înregistrare, fişa sintetică şah, balanţa conturilor, registrele auxiliare folosite pentru evidenţa analitică. Jurnalul de înregistrare este folosit pentru înregistrarea cronologică a operaţiunilor economice şi financiare şi stabilirea rulajului lunar al acestora. Pe măsura înregistrării în acest registru, documentelor justificative, documentelor cumulative şi notelor contabile li se atribuie un număr de ordine corespunzător datei la care au fost înregistrate. Lunar se totalizează jurnalul de înregistrare obţinîndu-se rulajul lunii fără a se raporta în luna următoare. Acest total trebuie să corespundă cu totalul rulajelor debitoare şi creditoare ale lunii respective din balanţa conturilor sintetice. Fişele sintetice şah servesc la evidenţa sintetică a operaţiilor economice şi financiare. Atât pentru debitul cât şi pentru creditul fiecărui cont sintetic se folosesc aceleaşi modele de fişe. Înregistrările în fişe se fac în mod cronologic şi sistematic pe baza documentelor justificative, documentelor cumulative sau notelor contabile, după caz. Subliniem că înregistrarea în fişele şah este precedată de înregistrarea cronologică proprie jurnalului de înregistrare. Registrele de contabilitate analitică capătă forma fişelor de cont analitic pentru valori materiale a fişelor de cont pentru operaţii dierse, a situaţiilor şi altor formulare specifice folosite în acest scop. Înregistrările în formularele folosite pentru evidenţa analitică se fac în mod sistematic şi cronologic pe baza documentelor justificative, documentelor cumulative sau notelor contabile. Registrele de contabilitate analitică iau forma fişelor de cont analitic pentru valori materiale, a fişelor de cont pentru operaţii diverse, a situaţiilor şi altor formulare specifice folosite în acest scop.
89
Balanţa conturilor se întocmeşte lunar pe baza fişelor sintetice şah. În cadrul său se stabilesc soldurile şi rulajele cumulate de la începutul anului pentru fiecare cont sintetic în parte. Evidenţa economică
Poate fi: 1.
evidenţa tehnico-operativă;
2.
statistica;
3.
prin contabilitate
Evidenţa tehnico-operativ Furnizează informaţiile primare ce stau la baza înregistrării în contabilitate şi statistică a unităţilor patrimoniale. Este o formă a evidenţei economice prin care se înregistrează, se urmăresc şi se controlează fenomenele economice în momentul şi la locul producerii lor. Evidenţa operativă foloseşte pentru consemnarea fenomenelor economice prin documente care sunt acte scrise specifice cum sunt: 1.
condica de prezenţă, bonul de consum al materialelor şi aparate tehnice de înregistrare. Evidenţa tehnico-operativă culege şi generalizează felurite informaţii cum sunt: aprovizionarea cu materiale pe grupe de materiale şi furnizori; consumaţiile cantitative pe locuri de consum.
Evidenţa statistică Statistica este o formă a evidenţei economice prin care se studiază latura cantitativă a fenomenelor sociale de muncă şi legităţile dezvoltării social-economice în condiţiile concrete de loc şi de timp, în expresia lor numerică. Este o formă deosebit de importantă a evidenţei pentru cunoaşterea laturii cantitative a activităţii sociale în unităţi şi complexitatea ei precum şi pentru studiul fenomenelor vieţii sociale, culturale şi politice ale societăţii. Statistica înregistrează şi prelucrează fenomenele social-economice de masă. Evidenţa prin contabilitate 3. Contabilitatea este acea formă a evidenţei economice care reflectă acele aspecte ale procesului producţiei sociale ce pot fi exprimate valoric. Obiectul ei reflectă mijloacele economice şi provenienţa lor, asigură controlul asupra modului cum sunt folosite mijloacele şi resursele în procesele economice. Fiind una din formele 2.
90
sistemului unitar al evidenţei, contabilitatea poate oglindi întregul proces al producţiei sociale în toate aspectele sale. Contabilitatea foloseşte mijloace şi procedee de lucru proprii cum sunt: contul, balanţa de verificare, bilanţul contabil, norme metodologice şi reguli precise stabilite de Ministerul Finanţelor. Aceste trei forme de evidenţă economică constituie un tot unitar, o sursă importantă de informare asupra activităţii ce se desfăşoară în conformitate cu direcţiile prestabilite.
Activitatea financiar-contabilă reprezintă unul dintre primele domenii în care sistemele informatice au fost aplicate cu succes iar actualmente ponderea aplicaţiilor financiar-contabile în totalul aplicaţiilor informatice este foarte mare. Contabilitatea a fost printre primele domenii de aplicare a sistemelor informatice, datorită modelului structurat şi coerent de prelucrere a informaţiei, precum şi datorită normării accentuate la care este supusă. Sistemele informatice clasice, din domeniul contabil s-au structurat de obicei pe următoarele domenii: plan de conturi, deschidere şi închidere exerciţiu, preluare date, prelucrări după metodologia contabilă, editări situaţii, detalieri şi explicitări solduri, import/export de date, salvări şi activări de date, sprijinirea controlului.
”Sistemele informatice financiar-contabile sunt caracterizate printr-o structură complexă, generată de multitudinea activităţilor şi subactivităţilor informatizate, cât şi de necesitatea asigurării unor prelucrări ierarhizate în care regimurile de prelucrare în timp real şi distribuit sunt preponderente.”
91
Necesitatea utilizării sistemelor informatice în gestiunea bugetară derivă din vehicularea unui volum tot mai mare de informaţii în scopul unei gestiuni cât mai precise. Situaţia se datorează atât creşterii complexităţii ansamblurilor industriale şi financiare cât şi tendinţei de descentralizare. Informaţia este preluată la nivelul cel mai de jos şi face obiectul unor prelucrări şi clasări numeroase şi rapide având obiective specifice. Volumele mari de informaţii exclud utilizarea vechilor metode. Trebuie respectate câteva condiţii fundamentale în proiectarea şi realizarea sistemelor informatice financiar-contabile: orice informaţie intrată într-un sistem informatic trebuie să poată fi controlată şi să facă obiectul unei liste imprimate (liste de control); să existe certitudinea că toate informaţiile necesare obţinerii unui document de sinteză au fost prelucrate; trebuie asigurată posibilitatea de control a mişcării şi nu numai a soldurilor; informaţiile intrate într-un sistem informatic trebuie să poată fi regrupate cu documentele justificative aferente; să existe posibilitatea obţinerii de situaţii imprimate, în limita prescripţiilor legale, care dau istoricul şi poziţia conturilor la un moment dat. Utilizarea sistemelor informatice modifică prelucrarea şi stocarea informaţiilor, ceea ce, pe de o parte, conduce la respectarea unor reguli specifice şi pe de altă parte modifică organizarea şi procedurile de control intern. În domeniul utilizării sistemelor informatice în activitatea financiar-contabilă s-au făcut eforturi în direcţia adaptării sistemelor informaţionale la cerinţele izvorâte din specificitatea sistemelor informatice. În Franţa, spre exemplu, Ordinul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi (O.E.C.C.A.) şi Compania Naţională a Comisarilor de Conturi (C.N.C.C.) au elaborat un proiect de norme contabile informatice regrupate sub numele de E.D.I.F.I.C.A.S. (Echange de Donnees Informatisees Financieres Informationnelles Comptables Analitiques et Sociales). ”Chiar dacă inteligenţa artificială nu preocupă încă mulţi manageri, impactul ei asupra activităţii acestora se va face resimţită în mod decisiv, într-un timp foarte scurt. Aplicarea tehnicilor de inteligenţă artificială va juca un rol major în remodelarea noţiunilor tradiţionale şi modului de gestiune a întreprinderilor şi luare a deciziilor. Întreprinderile care vor aplica primele tehnicile de inteligenţă artificială în gestiune vor dobândi un avantaj concurenţial asupra celor care vor rămâne în urmă.”
92
La Spitalul Clinic de Copii ”Sf. Maria” se utilizează pentru evidenţierea cheltuielilor şi plăţilor programul de contabilitate asistat de calculator CONTE V.97. proiectat de firma SINTA S.A. Iaşi prin care se evidenţiază cheltuielile şi plăţile pe secţii şi articole bugetare.
IV.2. Bilanţul Instituţiile bugetare întocmesc dări de seamă trimestriale şi anuale în care sunt oglindite rezultatele executării bugetelor lor de venituri şi cheltuieli. Ordonatorii de credite, finanţaţi din bugetul republican, local sau şi republican şi local, întocmesc trimestrial şi anual dări de seamă proprii pe baza datelor din evidenţa lor curentă, iar ordonatorii superiori mai întocmesc şi dări de seamă centralizate, prin însumarea indicatorilor din dările de seamă proprii cu cei ai dărilor de seamă primite de la ordonatorii subordonaţi. Termenele de depunere a dărilor de seamă sunt cele stabilite de actele normative în vigoare sau se fixează de către unităţile cărora li se înaintează aceste documente. Fixarea termenelor se face în aşa fel încât să se asigure atât întocmirea în bune condiţii a dărilor de seamă de către ordonatorii subordonaţi, cât şi respectarea termenelor de depunere a dărilor de seamă centralizate de către ordonatorii de credite ierarhic superiori. În final, dările de seamă centralizate, trimestriale şi anuale, întocmite de Direcţia Sanitară Iaşi le depune la Ministerul Sănătăţii care la rândul lui le depune Ministerului Finanţelor în termenele stabilite în acest scop. Dările de seamă trimestriale şi anuale întocmite de ordonatorii de credite se aseamănă într ele prin faptul că, în general sunt formate din aceleaşi anexe şi cuprind indicatori comuni. Deosebirea dintre ele constă în faptul că în timp ce darea de seamă trimestrială se completează prin transcrierea directă a datelor din evidenţă, fără prelucrarea lor prealabilă, dările de seamă anuale se întocmesc numai după ce se iau unele măsuri premergătoare, dintre care cele mai importante sunt următoarele: închiderea creditelor bugetare neconsumate, lichidarea avansurilor spre decontare şi a debitelor, inventarierea generală a valorilor materiale şi băneşti, înregistrarea diferenţelor constatate la inventar, închiderea anumitor conturi.
93
Potrivit articolului 27 din Legea contabilităţii nr.82/1991, bilanţul contabil se întocmeşte obligatoriu anual. Bilanţul contabil se compune din:
bilanţ,
contul de execuţie,
anexa
şi este însoţit de raportul de gestiune. ”Bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă activul şi pasivul instituţiei bugetare la încheierea exerciţiului, precum şi în celelalte situaţii prevăzute de lege (fuziune sau încetarea activităţii)”. La întocmirea bilanţului contabil se au în vedere următoarele reguli: posturile înscrise în bilanţ să corespundă cu datele înregistrate în contabilitate, puse de acord cu situaţia reală a elementelor patrimoniale stabilite pe baza inventarului; compensările între conturile ce se înscriu în bilanţ, şi respectiv, între veniturile şi cheltuielile din contul de execuţie nu sunt admise. Bilanţul se verifică sub aspectul evaluării exacte a fiecărui post de activ şi de pasiv şi a înscrierii corecte a soldurilor în fiecare grupă, potrivit funcţiei şi conţinutului conturilor stabilite de normele în vigoare. Verificarea bilanţului are în vedere şi egalitatea care trebuie să existe între anumite posturi cuprinse în cele două părţi ale bilanţului, ca de pildă între soldul mijloacelor fixe din activ şi cel al fondului mijloacelor fixe din pasiv şi între soldurile obiectelor de inventar de mică valoare sau scurtă durată şi fondul acestora din pasiv. Pentru posturile care reflectă soldurile unor conturi transcrise direct din evidenţă, fără a mai fi prelucrate, verificarea se face prin confruntarea datelor din bilanţ cu cele rezultând din fişele respective de cont sintetic. Aşa de pildă situaţia materialelor şi situaţia anuală a consumurilor şi stocurilor de materiale se verificămai întâi sub aspectul raportării corecte a datelor respective, aşa cum ele rezultă din conturile sintetice de materiale de gradul doi.
IV.3. Contul de execuţie a bugetului instituţiei publice Contul de execuţie a bugetului instituţiei publice Spitalul de Copii ”Sf. Maria” Iaşi pe anul 1997 este prezentat în anexa 10 a dării de seamă. Datele din această anexă sunt preluate din contul de execuţie pe surse de finanţare, astfel: în coloana ”denumirea indicatorilor” se înscrie denumirea şi simbolul capitolelor şi subcapitolelor din bugetul aprobat, atât pentru mijloace bugetare cât şi pentru cele extrabugetare; 94
la repartizarea anuală în: coloana 1 se înscriu creditele aprobate iniţial; coloana 2 se înscriu creditele definitive; coloana 3 se înscriu plăţile efectuate, datele fiind luate din contul de execuţie şi care trebuie să corespundă cu contul 700 din balanţă pe fiecare sursă de finanţare; coloana 4 se înscriu cheltuieli efective care trebuie să corespundă cu contul 410 din balanţă pe fiecare sursă de finanţare. CONTUL DE EXECUTIE A BUGETULUI INSTITUTIEI PUBLICE ron Nr.
Denumirea
Cod
rd. indicatorilor*) *) A B C 1. Finanţare de la 700.00 buget
Credite aprobate iniţial **) 1 14117.56,000
Credite
Plăţi
Cheltuieli
definitive**) 2 14125561,000
efectuate**) 3 14125560,789
efective**) 4 1715128,688
4317133,000
431713,000
4317132,999
3545562,675
6830000,000
6830000,000
6829999,329
9114716,852
567200,000
567200,000
567194,109
567194,109
190154,628
190154,628
189636,721
189636,721
privind
anul
curent-
salarii 2. Finanţare de la 700.01.02 buget
privind
anul
curent
-medicamente şi
materiale
sanitare 3. Finanţare de la 700.02.02 buget
privind
anul curent – materiale 4. Medicamente şi 141.03 materiale sanitare fondul
din special
de 2% 5. Venituri proprii
141.04
: Col.1
Col.2
Col.3
Pentru venituri -la raportările trimestrelor I-IV
X 95
Col.4
Încasări realizate
X
X
Pentru cheltuieli
Prevederi
Prevederi
Plăţi
Cheltuieli -la raportările trimestrelor I-III
anuale
trimestriale cumulate
efectuate
efective -la raportarea anuală definitive
Credite aprobate iniţial Credite
Plăţi efectuate Cheltuieli efective
IV.4. Detalierea cheltuielilor şi analiza lor Detalierea cheltuielilor şi plata lor pe articole bugetare se prezintă în Anexa 14 a dării de seamă contabile care se complectează cu datele din Execuţia Financiară Bugetară cumulat pe 12 luni care se prezintă pe surse de finanţare şi pe articole bugetare corespunzătoare fiecărei surse,astfel: buget republican - credite cu plăţile şi cheltuielile de personal, medicamente şi materiale sanitare; fonduri pentru sănătate 2% - cu plăţile şi cheltuielile medicamentelor şi materialelor sanitare; venituri proprii - cu plăţile şi cheltuielile medicamentelor, materialelor sanitare, reactivi, sticlărie; buget local - plăţile şi cheltuielile materiale care se includ potrivit legii în articolele bugetare: 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, articole prezentate în capitolele anterioare. Creditele alocate pentru fiecare sursă de finanţare sunt mult subdimensionate faţă de necesarul real al Spitalului Clinic de Copii ”Sf. Maria” Iaşi. Spre exemplu la bugetul local, articolul bugetar 42.01 - Încălzirea, consumul pentru o lună este în jur de 400.000.000 ron, iar finanţarea de la Primăria Municipiului Iaşi, la acest buget, pe o lună este în jur de 500.000.000 ron pentru toate articolele incluse a se plăti din această sursă de finanţare. Secţiile exterioare ca Poieni, Casa Guliver, NPI Bivolari cu copii între 4 şi 16 ani, care sunt internaţi permanent, majoritatea abandonaţi de părinţi şi care merg la grădiniţă, şcoală, având nevoie de îmbrăcăminte, încălţăminte, rechizite plus multe alte lucruri necesare la acest articol bugetar 26 - Obiecte de inventar.
96
Reparaţiile capitale sunt foarte necesare la Spitalul Clinic de Copii ”Sf. Maria” şi secţiile exterioare, având în vedere că sunt vechi de peste 30 de ani, iar finanţările pentru acest articol bugetar sunt mici şi insuficiente. În bugetul anului 2009 au fost prevăzute 700.000.000 ron pentru reparaţiile capitale. Din această sumă, 233.426.971 ron a constituit plata reparaţiilor capitale finalizate şi neachitate în anul 2009, iar 466.573.029 ron au reprezentat reparaţii capitale executate în anul 2009. Structura plăţilor şi cheltuielilor la bugetul local, pe anexele de calculaţie se prezintă după cum urmează: Plăţi buget local total an = 6.829.999.329 ron din care pentru: Hrană - articolul 22
31,9%
cheltuieli de întreţinere şi funcţionare - articolul 2
46 %
materiale şi servicii funcţionale - articolul 25
1,3%
obiecte de inventar - articolul 26
5,7%
reparaţii curente - articolul 27
4,7%
reparaţii capitale - articolul 28
10,2%
alte cheltuieli – articolul 30
0,2%
Cheltuielile efective buget local = 9.114.716.852 ron din care pentru: Hrană - articolul 22
21,8%
cheltuieli întreţinere şi funcţionare - articolul 24
64,7%
materiale şi servicii funcţionale - articolul 25
0,6%
obiecte inventar - articolul 26
4,2%
reparaţii curente - articolul 27
3,5%
reparaţii capitale - articolul 28
5,1%
alte cheltuieli - articolul 30
0,1%
La sfârşitul anului 2009, Spitalul Clinic de Copii ”Sf. Maria” a înregistrat la bugetul local, furnizori neachitaţi în valoare de 4588460,426 ron. La bugetul republican cheltuielile cu medicamente şi materiale sanitare, ţinând cont că pentru investigarea şi stabilirea diagnosticului, pentru efectuarea tratamentelor, spitalul utilizează o formă foarte largă de medicamente şi materiale sanitare, reactivi, materiale pentru radiologie, edoscopie, fibroscopie, EKG, consumul fiind mare, iar finanţarea este insuficientă, la sfârşit de an rămânând pe furnizori, facturi neachitate în valoare de 201168,575 ron.
97
Secţia Guliver unde sunt trataţi copiii infestaţi cu HIV şi copii bolnavi de SIDA consumă medicamente de aproximativ 65 milioane pe lună. În cadrul programului naţional de sănătate SIDA, spitalul a primit 83.600.000 ron în tot anul 1997. Suma de finanţare insuficientă a însemnat utilizarea fondurilor pentru medicamente şi materiale sanitare şi pentru asigurarea tratamentului corespunzător acestui diagnostic. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu copiii bolnavi cronici, de diabet sau TBC, boli pentru care se derulează programe de sănătate naţionale, dar din care programe Spitalul Clinic de Copii ”Sf. Maria” nu a primit fonduri. La salarii, datorită indexărilor, creşterilor salariale, restructurărilor, necesarul de fonduri se dă lunar pentru fiecare lună în parte, neexistând probleme cu deschiderea de credite la acest capitol.
IV.5. Raportul de analiză pe bază de bilanţ Dările de seamă întocmite de instituţiile bugetare, atât cele trimestriale, cât şi cele anuale, trebuie să fie însoţite de un raport explicativ, cuprizând o analiză adâncită a întregii activităţi a instituţiei, făcută pe baza datelor din toate formularele care compun darea de seamă . În prima parte a raportului explicativ se face o caracterizare generală a modului de îndeplinire a bugetului de venituri şi cheltuieli, în comparaţie cu rezultatele obţinute în perioada corespunzătoare a anului precedent. Analiza se continuă pe fiecare fel de cheltuială în parte acordându-se prioritate cheltuielilor cu pondere mai mare, scoţând în evidenţă cauzele care au determinat depăşirea lor. Raportul explicativ se mai ocupă şi de analiza unor situaţii rezultând din bilanţ şi din alte formulare ale dării de seamă, cum sunt de pildă, consumurile şi stocurile de materiale, decontările cu debitorii şi creditorii, situaţia pagubelor. Ultima parte a raportului explicativ este rezervat concluziilor şi propunerilor. Aici se arată modul cum s-a respectat disciplina bugetară şi normele legale privind cheltuirea fondurilor bugetare şi în ce măsură virările de credite şi suplimentarea planurilor de cheltuieli bugetare s-au efectuat, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare. Ce greutăţi au existat în execuţia bugetară, dacă au existat cazuri de blocare a conturilor şi care au fost cauzele lor. Raportul explicativ se încheie cu propuneri de măsuri privind îmbunătăţirea execuţiei bugetare, întărirea disciplinei bugetare, financiare, îmbunătăţirea evidenţei, întărirea controlului financiar preventiv.
RAPORT la bilanţul contabil încheiat la sfârşitul anului 2009 98
Spitalul Clinic de Copii ”Sf.Maria” Iaşi a funcţionat în anul 2009 cu un număr de: 687 paturi bolnavi în secţiile clinice; 364 paturi bolnavi în secţiile exterioare; 90 paturi însoţitoare bolnavi. Structura organizatorică la sfârşitul anului 2009, pe clinici şi secţii se prezintă după cum urmează:
Denumirea clinicii Pediatrie I Pediatrie II Pediatrie III Pediatrie IV Gastroenterologie Neurologie Chirurgie I Chirurgie II A.T.I. Oncopediatrie Prematuri Recuperare Distrofici TOTAL SECTII CLINICE Spital “Dr.Clunett” Spital Poieni Spital Galata Spital”Guliver” Spital Bivolari Centru Sănătate Bivolari TOTAL SPITALE EXTERIOARE TOTAL SPITAL
Paturi existente Bolnavi Însoţitoare 83 12 83 12 79 12 81 12 34 4 25 3 70 10 70 10 25 5 33 5 34 70 687 90 69 55 95 50 65 30 364 1.051 90
Zile de spitalizare realizate în anul 1997 se prezintă astfel:
a) Secţii clinice: ●
bolnavi
●
însoţitoare
= 210.351 = 75.732
b) Secţii neclinice: Dr.Clunett = 14.241 Poieni = 20.667 Galata = 20.990 ● ● ●
99
Paturi ocupate Bolnavi Însoţitoare 78,7 39,0 86,3 32,6 59,4 24,5 53,7 16,2 30,1 8,0 24,7 10,3 42,1 18,5 47,3 20,7 17,7 10,9 32,4 17,6 28,9 8,8 74,6 576,3 207,4 39,0 56,6 57,5 46,2 57,3 31,6 288,3 864 207,4
●
Guliver
= 16.880
●
Bivolari
= 20.916
●
C.S.Bivolari = 11.546
TOTAL SECTII NECLINICE = 105.240 Total zile spitalizare ●
Bolnavi
= 315.591
●
Însoţitoare = 315.591
Media de utilizare a paturilor
a) Secţii clinice: ● ●
bolnavi însoţitoare
b) Secţii neclinice: Dr.Clunett Poieni Galata Guliver Bivolari C.S.Bivolari
= 210.351 / 687 = 306,2 = 75.732 / 90 = 841,4
●
= 14.241 / 69 = 206,4
●
= 20.667 / 55 = 375,7
●
= 20.990 / 95 = 220,9
●
= 16.880 / 50 = 337,6
●
= 20.916 / 65 = 321,7
●
= 11.564 / 30 = 384,8
Bibliografie
1.
Alexandru Gheorghe – Evaluarea eficienţei activităţilor sanitare, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2004
100
