Monografie CAS Iasi

Cap. 1.

Organizare şi funcţionalitate la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi Casa de Asigurări de Sănatate Iaşi este o instituţie publică, cu personalitate juridică, având un buget propriu, aflat în subordinea Casei Naţionale de Sănătate. Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi funcţionează pe funcţionează  pe baza unui unui buget buget propriu propriu ce respect respectăă prevederil prevederilee statutuluistatutuluicadru, aprobat de către Consiliul de Administraţie al CNAS. Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi, în exercitarea atribuţiilor ei conferite de lege, aplică şi respectă politica şi strategia generală, stabilite de Casa Naţională de Asigurari de Sănătate pentru sistemul de asigurări sociale de sănătate pe raza judeţului Iaşi. Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi îşi desfăşoară activitatea în baza unui cadru normativ constituit din următoarele acte normative: 

Legea nr. 95/ 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii publicată în Monitorul Oficial nr. 372 din 28 aprilie 2006;



Ordona Ordonanţa nţa de Urgenţ Urgenţăă nr.150 nr.150 din 200 20022 privin privindd organi organizar zarea ea şi funcţi funcţiona onarea rea sistemului de asigurări sociale de sănătate publicată în Monitorul Oficial nr. 838 din 20 noiembrie 2002;



Ordinul Comun al Ministerului Sănătăţii şi a Preşedintelui CNAS, nr. 60 din 2006  privind  privind aprobar aprobarea ea normelo normelorr de aplicare aplicare a prevede prevederilor rilor O.U.G. O.U.G. 158 158 din din 2005; 2005;



Ordonaţa de Urgenţă nr.1 din 2006 pentru reglementarea unor măsuri financiar  fiscale în domeniul asigurărilor sociale publicată în Monitorul Oficial nr. 57 din 20 ianuarie 2006. Principala atribuţie a CAS Iaşi este de a colecta contribuţiile persoanelor fizice şi de

a gestiona gestiona bugetul bugetul propriu, propriu, cu respectar respectarea ea preveder prevederilor ilor legale, legale, asigurând asigurând funcţiona funcţionarea rea sistemului de asigurări sociale de sănătate la nivel local. CAS Iaşi are ca misiune garantarea pentru populaţia asigurată a unui pachet de servic servicii ii med medica icale le de calitat calitate, e, prin prin const construc rucţia ţia unu unuii sistem sistem de asigurăr asigurării de sănătat sănătatee  performant  performant,, eficient eficient şi transpare transparent, nt, care să crească crească gradul gradul de încredere încredere şi de satisfacţie satisfacţie al asiguraţilor.

1.1.

Scurt istoric

Până la apariţia Legii asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997, sistemul de ocrotire a sănătaţii a fost coordonat în mod centralizat de către Ministerul Sănătaţii prin cele 41 de direcţii sanitare judeţene şi direcţia sanitară a municipiului Bucureşti, constituit dintr-o retea de spitale, policlinici, dispensare şi alte unităţi sanitare. În plus, existau şi un număr de spitale, instituţii şi centre naţionale de înaltă specializare direct subordonate Ministeru Ministerului lui Sănătaţii, Sănătaţii, precum precum şi reţele reţele medicale medicale paralele, paralele, în subordine subordineaa Minister Ministerului ului Transportur Transporturilor, ilor, Ministeru Ministerului lui Apărării Apărării Naţionale, Naţionale, Ministeru Ministerului lui de Interne, Interne, Minister Ministerului ului Muncii şi Protecţiei Sociale şi Serviciului Roman de Informaţii, care furnizau servicii medicale şi răspundeau de ocrotirea sănătaţii pentru o anumită categorie de populaţie. În perioada 1990-1998, s-a utilizat un sistem dualist de tipul finanţare de la bugetul de stat/finanţare complementară – fond special de sanatate (O.G. nr. 22/1992), precum şi finanţare externă – împrumuturi de la Banca Mondiala (Legea nr. 79/1991), fonduri Phare si donaţii. Începutul reformei sanitare a presupus reorganizarea serviciilor de sanatate şi a sistemului de finanţare a serviciilor de sănătate. Principiile de organizare ale sistemului sanitar s-au îmbunătăţit simţitor prin acces gratuit la serviciile medicale, asistenţă medical cu plată, acoperire natională, transferul responsabilităţilor – Direcţiile Sanitare Judeţene, Colegiul Medicilor din România, alegerea liberă a medicului, apariţia noţiunii de “medic de familie” şi apariţia sectorului privat. În iuli iuliee 1997 1997,, a fost fost adop adopta tată tă de Parl Parlam amen entu tull Româ Români niei ei şi prom promul ulga gată tă de Preşedintele ţării, Legea Asigurărilor Sociale de Sănătate – Legea nr. 145/1997. Aceasta a urmărit modelul de asigurări tip Bismark, cu asigurare de sănătate obligatorie, bazat pe  principiul  principiul solidarităţii solidarităţii şi funcţionând funcţionând în cadrul cadrul unui sistem sistem descentr descentralizat. alizat. Ea a intrat în vigoare începând cu 1 ianuarie 1999 dar a existat o perioada de tranziţie în anul 1998 în care care Direc Direcţiil ţiilee Sanita Sanitare re Judeţe Judeţene ne şi Minis Minister terul ul Sănătaţ Sănătaţii ii au adm adminis inistra tratt fondur fondurile ile de asigurare. În consecinţă, de la 1 ianuarie 1999, conform legii au funcţionat şi casele de asigu asigurăr rării ca inst instit ituţ uţii ii publ public icee auto autono nome me,, cond condus usee de repr reprez ezen entan tanţii ţii asig asigur uraţi aţilo lorr şi  patronatul  patronatului ui prin consiliile consiliile de administr administraţie, aţie, deci şi Casa Naţională Naţională de Asigurări Asigurări de

1.1.

Scurt istoric

Până la apariţia Legii asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997, sistemul de ocrotire a sănătaţii a fost coordonat în mod centralizat de către Ministerul Sănătaţii prin cele 41 de direcţii sanitare judeţene şi direcţia sanitară a municipiului Bucureşti, constituit dintr-o retea de spitale, policlinici, dispensare şi alte unităţi sanitare. În plus, existau şi un număr de spitale, instituţii şi centre naţionale de înaltă specializare direct subordonate Ministeru Ministerului lui Sănătaţii, Sănătaţii, precum precum şi reţele reţele medicale medicale paralele, paralele, în subordine subordineaa Minister Ministerului ului Transportur Transporturilor, ilor, Ministeru Ministerului lui Apărării Apărării Naţionale, Naţionale, Ministeru Ministerului lui de Interne, Interne, Minister Ministerului ului Muncii şi Protecţiei Sociale şi Serviciului Roman de Informaţii, care furnizau servicii medicale şi răspundeau de ocrotirea sănătaţii pentru o anumită categorie de populaţie. În perioada 1990-1998, s-a utilizat un sistem dualist de tipul finanţare de la bugetul de stat/finanţare complementară – fond special de sanatate (O.G. nr. 22/1992), precum şi finanţare externă – împrumuturi de la Banca Mondiala (Legea nr. 79/1991), fonduri Phare si donaţii. Începutul reformei sanitare a presupus reorganizarea serviciilor de sanatate şi a sistemului de finanţare a serviciilor de sănătate. Principiile de organizare ale sistemului sanitar s-au îmbunătăţit simţitor prin acces gratuit la serviciile medicale, asistenţă medical cu plată, acoperire natională, transferul responsabilităţilor – Direcţiile Sanitare Judeţene, Colegiul Medicilor din România, alegerea liberă a medicului, apariţia noţiunii de “medic de familie” şi apariţia sectorului privat. În iuli iuliee 1997 1997,, a fost fost adop adopta tată tă de Parl Parlam amen entu tull Româ Români niei ei şi prom promul ulga gată tă de Preşedintele ţării, Legea Asigurărilor Sociale de Sănătate – Legea nr. 145/1997. Aceasta a urmărit modelul de asigurări tip Bismark, cu asigurare de sănătate obligatorie, bazat pe  principiul  principiul solidarităţii solidarităţii şi funcţionând funcţionând în cadrul cadrul unui sistem sistem descentr descentralizat. alizat. Ea a intrat în vigoare începând cu 1 ianuarie 1999 dar a existat o perioada de tranziţie în anul 1998 în care care Direc Direcţiil ţiilee Sanita Sanitare re Judeţe Judeţene ne şi Minis Minister terul ul Sănătaţ Sănătaţii ii au adm adminis inistra tratt fondur fondurile ile de asigurare. În consecinţă, de la 1 ianuarie 1999, conform legii au funcţionat şi casele de asigu asigurăr rării ca inst instit ituţ uţii ii publ public icee auto autono nome me,, cond condus usee de repr reprez ezen entan tanţii ţii asig asigur uraţi aţilo lorr şi  patronatul  patronatului ui prin consiliile consiliile de administr administraţie, aţie, deci şi Casa Naţională Naţională de Asigurări Asigurări de

Sănătate. Implementarea sistemului de asigurări de sănătate şi organizarea CNAS şi a instituţiilor sale teritoriale. Legea 145/2002 a asigurărilor sociale de sănătate, primul act normativ care a introd introdus us princi principii piile le asigură asigurăril rilor or sociale sociale de sănătat sănătate, e, a venit venit cu caract caracteri eristi stici ci noi şi democrate (cuprinderea obligatorie a populaţiei într-un sistem unitar de protecţie socială, alegerea liberă a medicului, a unităţii sanitare şi a casei de asigurări de sănătate, acordarea unui pachet definit de servicii medicale – reglementate prin Contractul–cadru, finanţare  prin contribu contribuţii ţii şi subvenţii subvenţii de stat, echilibru echilibru financiar, financiar, funcţiona funcţionare re descentr descentralizată, alizată, solidaritate şi subsidiaritate în colectarea şi utilizarea fondurilor, echitate, accesibilitate în acordarea serviciilor medicale). În perioada 1997 – 2001, Legea asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997 a fost modificată succesiv prin O.U.G. nr.30/1998, OUG nr.72/1998, O.U.G. nr.180/2000. Începand cu data de 20 noiembrie 2002 (data apariţiei în Monitorul Oficial), Legea asigurărilo asigurărilorr sociale sociale de sănătate nr.145/19 nr.145/1997 97 a fost abrogată abrogată de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 150/2002 – privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate (art. 108). Din luna noiembrie 2005 s-a publicat Ordonanţa de Urgenţă nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, astfel că CNAS a preluat, de la 01.01.2006, o atribuţie, care ani de zile a aparţinut Casei Naţionale de Pensii şi Asigurări Sociale. Sociale. Apariţia Apariţia Ordinului Ordinului nr. 60/32/20 60/32/2006 06 pentr pentruu aproba aprobare reaa Norme Normelor lor de aplica aplicare re a  prevederil  prevederilor or Ordonanţe Ordonanţeii de Urgenţă Urgenţă a Guvernulu Guvernuluii nr. 158/2005 158/2005 privind privind concediil concediilee şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate este pasul logic care a urmat. Începâ Începând nd cu anul anul 200 20066 sistemu sistemull de asigură asigurări ri de sănătat sănătatee se pregte pregteşte şte pentr pentruu schimbări substanţiale, prin aprobarea de către Parlamentul României a pachetului de legi  privind  privind reforma reforma în în domeniu domeniull sanitar, sanitar, Legea nr. 95/2006. 95/2006 .

1.2. 1.2.

Obie Obiect ct// dom domen eniu iu de de acti activi vita tate te

Asigurările sociale de sănătate reprezintă principalul sistem de finanţare a ocrotirii sănătăţii populaţiei care asigură accesul la un pachet de servicii de bază pentru asiguraţii.

Activitatea CAS Iaşi se referă în primul rând la aspectele economice şi medicale care caracterizeză sistemul asigurărilor sociale de sănătate. CAS Iaşi are rolul de a aplica politica şi strategia generală a CNAS în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate în raza sa de compentenţă. Sistemul asigurărilor  sociale de sănătate reprezintă principalul sistem de finanţare a ocrotirii şi promovării  populaţiei prin care se oferă un pachet de servicii sub forma serviciilor medicale, de îngrijire a sănătăţii, medicamente, materiale sanitare şi dispozitive medicale. Viziunea CAS Iaşi poate fi redată prin următoarea frază: „construind un sistem de asigurări de sănătate performant, eficient şi transparent, creştem gradul de încredere si de satisfacţie al asiguraţilor noştri”. Ca obiective specifice, CAS Iaşi urmăreşte următoarele aspecte 1: 

să verifice acordarea serviciilor medicale, conform contractelor încheiate cu furnizorii de servicii medicale;



să deconteze furnizorilor contravaloarea serviciilor medicale contractate şi prestate asiguraţilor, la termenele prevăzute în contractul-cadru, în caz contrar urmând să suporte penalităţile prevăzute în contract;



să acorde furnizorilor de servicii medicale sume care să ţină seama şi de condiţiile de desfăşurare a activitatii în zone izolate, în condiţii grele şi foarte grele, pentru care sunt stabilite drepturi suplimentare, potrivit legislaţiei;



să informeze furnizorii de servicii medicale asupra condiţiilor de contractare şi a negocierii clauzelor contractuale;



să informeze furnizorii de servicii medicale asupra condiţiilor de furnizare a serviciilor medicale şi despre orice schimbare în modul de funcţionare şi de acordare a acestora;



să verifice prescrierea şi eliberarea medicamentelor în conformitate cu reglementările în vigoare;



să raporteze CNAS, la termenele stabilite, datele solicitate privind serviciile medicale furnizate, precum şi evidenţa asiguraţilor şi a documentelor justificative utilizate;

1

http://www.hih.ro/index_cas_w.php



să furnizeze, la solicitarea Ministerului Sănătăţii Publice, datele de identificare a  persoanelor asigurate, numai pentru bolile cu declarare nominală obligatorie, conform legislaţiei în vigoare. Printre principalele atribuţii ale CAS Iaşi, sunt enumerate următoarele 2:



să colecteze contribuţiile la fond pentru persoanele fizice, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de către ANAF;



să administreze bugetul propriu;



să înregistreze, să actualizeze datele referitoare la asiguraţi şi să le comunice CNAS;



să utilizeze toate demersurile legale pentru a optimiza colectarea contribuţiilor şi recuperarea creanţelor restante la contribuţii pentru fond;



să furnizeze gratuit informaţii, consultanţă, asistenţă în problemele asigurărilor  sociale de sănătate şi ale serviciilor medicale persoanelor asigurate, angajatorilor şi furnizorilor de servicii medicale;



să negocieze, să contracteze şi să deconteze serviciile medicale contractate cu furnizorii de servicii medicale în condiţiile contractului cadru;



să monitorizeze numărul serviciilor medicale furnizate şi nivelul tarifelor acestora;



 poate să organizeze licitaţii în vederea contractării unor servicii din pachetul de servicii, pe baza prevederilor contractului cadru;



să asigure, în calitate de instituţiei competentă, activităţile de aplicare a documentelor internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii încheiate de România cu alte state; Casa de Asigurări de Sănătate are o serie de obligaţii coform cu drepturile stabilite

 prin statut, aceste obligaşii sunt următoarele: 

verificarea modului de acordare a serviciilor medicale, conform contractelor  încheiate cu furnizorii de servicii medicale;

2

http://www.hih.ro/W_CAS_IS/Despre-CAS/rap_act



decontarea către furnizori a contravalorii serviciilor medicale contractate şi prestate asiguraţilor, la termenele prevăzute în contractul – cadru, în caz contrar urmând să suporte penalităţile prevăzute în contract;



acordarea către furnizorii de servicii medicale a unor sume ţinând seama de condiţiile de desfăşurare a activităţii în zone izolate, în condiţii grele şi foarte grele  pentru care sunt stabilite drepturi suplimentare, potrivit legislaţiei în vigoare;



informarea furnizorilor de servicii medicale asupra condiţiilor de contractare şi a negocierii clauzelor contractuale;



verificarea prescrieriilor şi eliberarea medicamentelor în conformitate cu reglementările în vigoare;



raportarea către CNAS, la termenele stabilite, a datelor solicitate privind serviciile medicale furnizate, precum şi evidenţa asiguraţiilor şi a documentelor justificative utilizate;



furnizarea la solicitarea Ministerului Sănătăţii Publice, a tuturor datelor de identificare a persoanelor asigurate, numai pentru bolile cu declarare nominală obligatorie, conform legislaţiei în vigoare.

1.3.

Organizare internă

Structura organizatorică a CAS Iaşi este de tip piramidal. Nivelurile ierarhice urmăresc o divizare fragmentată pe trepte cu grade diferite de autoritate. Repartiţia comartimentală depinde de prioritatea personalului în soluţionarea obiectivului principal: ocrotirea sănătăţii populaţiei. Structura internă a instituţiiei publice urmăreşte aşezarea şi relaţionarea compartimentelor în interiorul sistemului, ca ansamblu organizatoric. Organigrama generală reprezintă principala structură ce stă la baza unei bune organizării şi a unei etalonării precise a responsabilităţilor fiecărui departament în parte. Avizul CNAS cu  privire la legalitatea unui statut la nivel judeţean include acceptarea unei structurii organizatorice eficiente.

Între structurile ierarhice intervin schimburi de informaţii, colaborări, participări şi interacţiuni diverse menite să diminueze pe cât posibil întârzierile, rutina sau micile neînţelegerii sau greşelii ce pot fi strecurate în activitatea curentă. Atât Preşedintele Director General, Directorii Executivii cât şi funcţionarii de  birouri şi servicii ( buget- contabilitate, resurse umane, tehnologia informaţiei, etc) au atribuţii precise stabilite strict prin statutul CAS Iaşi şi prin dispoziţiile legale, iar orice derogare de la aceste principii generale implică consecinţe pe măsură. Conform organigramei CAS Iaşi, structura organizatorică, formată din servicii, departamente şi birouri instituie premisa necesară în asigurarea funcţionării normale a compartimentelor de muncă, în repartizarea precisă a responsabilităţilor, în stabilirea riguroasă a dependenţelor ierarhice dar şi a unităţii dintre responsabilitatea unei funcţii şi  puterea de decizie. Procesul de organizare constă în gruparea activităţilor necesare pentru îndeplinirea obiectivelor unei firme. În esenţă, organizarea este un proces de diviziune a muncii, de  precizarea a responsabilităţilor şi a autorităţii. Departamentele, delimitate prin diviziunea muncii şi ansamblul relaţiilor de autoritate şi cooperare constituie structura organizatorică a unei instituţii. Consilul de Administraţie, condus de Preşedinte- Director General în subordinea căruia se află: 

Preşedinte Director General o

Cabinet Preşedinte Director General

o

Serviciul Control

o

Serviciul Resurse umane

o

Biroul Tehnologia informaţiei şi SIUI

o

Compartimentul Audit public intern

o

Compartimentul Juridic, contencios

o

Compartimentul Relaţii publice, purtător de cuvânt





Direcţia Economică, condusă de către un Director Executiv •

Serviciul Buget, financiar, contabilitate

•

Serviciul Administrare contribuţii şi creanţe

•

Biroul Logistică

•

Compartimentul Achizitii

Direcţia Relaţii Contractuale •

Serviciul Contractare, decontare asistenta medicala spitaliceasca, de urgenta  prespitaliceasca şi ambulatorie de specialitate

•

Serviciul Contractare, decontare asistenta medicala primara, stomatologica, dispozitive medicale şi îngrijiri la domiciliu



•

Compartimentul Contractare decontrare farmacii

•

Compartimentul Evaluare furnizori

•

Compartimentul Contractare asigurati

•

Compartimentul Formulare si carduri

•

Compartimentul Relatii cu publicul

Medicul Şef  •

Serviciul Medical

•

Compartimentul Programe Sănătate

•

Compartimentul Comisii terapeutice

•

Compartimentul Concedii medicale

Serviciul Buget, financiar, contabilitate pe domenii de asistenţă are obligaţia de a

 prezenta trimestrial Consiliului de Administraţie situţiile financiare din care să rezulte clar  veniturile, cheltuielile, concordanţa acestora cu prevederile din bugetul aprobat. Tot acest organism poate elabora  propuneri de buget  care vor fi luate în considerare la întocmirea acestora în forma inţială pentru a fi prezentat spre a probare la ordonatorul principal de credite bugetare.

Compartimentul Juridic şi Contencios, spre a-şi legifera cheltuielile efectuate va

 prezenta la Biroul de Contabilitate, bonul de consum, precum şi bordereul de corespondenţă, în caz în care se apelează la serviciile poştale pentru a expedia anumite documente.  Referatul de necesitate vine să reflecte nevoile exprimate în sume concrete, necesare compartimentului pentru a-şi acoperii anumite cheltuieli. Astfel, prin acest act se specifică şi se motivează banii necesarii. Serviciul BFC  are obligaţia de a prezenta listele de inventariere către

Compartimentul Juridic şi Contencios, scopul fiind de a autentifica legalitatea şi a aviza documentele date. Servicul Control  transmite către Serviciul BFC  procesul verbal de constatare şi  sancţionare a contravenţiilor pentru a evidenţia contravaloarea acestora de încasat precum

şi termenele limită.  Biroul Evindenţa Asiguraţii, Indemnizaţii şi Concedii Medicale întocmeşte până la

data de 10 a fiecărei luni, un stat de plată indemnizaţii asigurării sociale de sănătate pe care îl transmite spre contabilitate, astfel ţinându-se o evidenţă strictă, lunară a debitorilor  la fondul asigurărilor de sănătate. Totodată, aceste birou întocmeşte referatul de aprobare însoţit de borderoul de plată şi de ordonanţarea de plată, toate având rol de bază legală  pentru sumele care reprezintă restituirii de sume pentru concedii şi indemnizaţii. Serviciul Administrare, contributii şi creante, are rolul de a întocmi şi de a

transmite contabilului acte precum: 

bon de mişcare a mijloacelor fixe ce apare în cazul predării/ primirii unui mijloc fix

între 2 locuri de folosinţă; 

 proces verbal de recepţie/punere în funcţiune care se întocmeşte la data punerii în

funcţiune a miflocului fix; 

 proces verbal de scoatere din funcţiune la data care prin aprobarea CAS Iaşi are loc

scoaterea din funcţiune a mijlocului fix. Serviciul BFC  prezintă Serviciul Resurse Umane, organizare, salarizare, evaluare,

 perfecţionare,  foile colective de prezenţă pentru a constituii o bază a elaborării statului de  plată. Spre Serviciul RU se îndreaptă şi cererile de concediu de odihnă, solicitările notelor  de plată a oreleor suplimentare.

Acest serviciu are obligaţia de a prezenta Compartimentului Audit Public Intern actele precum bilanţul contabil, proiectul de buget, contractele de achiziţie şi contul de execuţie al bugetului, astfel urmărindu-se corectitudinea operaţiilor contabile şi integritatea

absolută a datelor financiare. Compartimentul Audit Public Intern transmite la rândul său Serviciului BFC

următoarele documente: 

certificarea anuală şi trimestrială însoţită de raportul de audit al bilanţului contabil şi al contului de execuţie;



avizul efectuării controlului financiar preventiv;



auditarea proiectului de buget şi a rectificării bugetului aprobat;



auditarea regularităţii şi conformităţii tuturor operaţiilor contabile.

1.4.

Funcţionalitate

Relaţiile dintre diferitele structuri de funcţionare se află într-o strânsă interdependenţă, ele se intrepătrund şi se completează devenind fundamentale în constituirea şi funcşionarea instuţiei. Serviciul Buget Financiar Contabil are contact cu toate compartimentele din cadrul instituţiei CAS Iaşi evidenţiindu-se relaţii informaţionale cu un singur sens sau relaţii reciproce între departamente. Aceasta organizează şi conduce evidenţa contabilă în conformitate cu prevederile Legii nr 82 din 1991 şi normele specifice Ministerului Finanţelor Publice. Principalele atribuţii ale Consiliului de Adminitraţie ( Tabelul nr.1) sunt: 

aprobă proiectul statutului propriu;



avizează proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli anuale aferente Fondului  Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate;



aprobă rapoartele de gestiune semestriale şi anuale, prezentate de PreşedinteleDirector General;



avizează politica de contactare propusă de Preşedintele – Director General, cu respectarea Contractului- Cadru;



avizează programele de acţiuni de imbunătăţire a disciplinei financiare, inclusiv măsurile de executare silită potrivit prevederilor legale în vigoare;



alte atribuţii date prin lege sau prin statut. Tabelul nr.1 Membrii Consiliului de Administraţie al CAS Iaşi în anul 2010

 Nr. crt 1 2 3 4 5 6

 Nume şi Prenume

Funcţia

Apartenenţa

Iulian Şerban

Magda-Ecaterina Antohe Camelia Elena Sava

Preşedinte Membru Membru Membru Membru Membru

CAS Iaşi Prefectură Consiluiul Judeţean Patronat Ugir   CNPR   CNIPMMR  

7

Constantin Maftei

Membru

8

Viorel Tănase

Membru

Sindicat Cartel ALFA Sindicat SANITAS

9 10

Doru Alexandrescu Vasile Manolache

Membru Membru

11

Mihai Butnariu

Membru

Alexa Greta Irinel Vasile Costinescu Doru Scripcaru

Sindicat BNS Federaţia Naţională a Sindicatelor Pensionarilor  Federaţia Naţională a Sindicatelor Pensionarilor 

 Fig. nr.1 Structura relaţiilor interne şi fluxurile informaţionale specifice în cadrul CAS   Iaşi

Consiliul dede Serviciul Resurse Consiliul Serviciul Resurse Administraţie Umane, Administraţie Umane, Organizare, Organizare, Salarizare, Salarizare, Evaluare, Evaluare, Perfecţionare Perfecţionare Serviciul Serviciul Administrare, Administrare, contributii si si contributii creante creante

Compartimentul Compartimentul Juridic şi şi Juridic Contencios Contencios

Compartimentul Compartimentul Audit Public Audit Public Intern Intern

Serviciul Buget, Serviciul Buget, Financiar, Financiar, Contabilitate Contabilitate

Biroul Evidenţa Biroul Evidenţa Asiguraţi, Asiguraţi, Indemnizaţii şi şi Indemnizaţii Concedii Medicale Concedii Medicale Preşedinte Preşedinte Director General Director General

Serviciul Serviciul Control Control

Compartimentul Compartimentul Relaţii Publice Relaţii Publice

Consiliul de Administraţie al CAS Iaşi este format din 11 membrii şi se întruneşte o dată pe lună şi ori de cate ori este necesar. În cazul în care, în decursul a 12 luni, membrii

se retrag de 2 ori din şedinţe sau în cazul în care lipsesc nemotivat membrii de la cel mult 2 şedinţe în decursul a 6 luni, Preşedintele va informa instituţiile sau organizaţiile de la care aceştia provin pentru a fi luate măsurile necesare în vederea asigurării prezenţei la şedinţele Consiliului de Administraţie. Preşedintele Director General conduce activitatea CAS Iaşi şi este numit timp de 4 ani pe bază de concurs, prin ordin al Preşedintelui CNAS. Directorul General are obligaţia de a depunde declaraţie de interese şi declaraţie de avere. Modelul declaraţiei de interese se aprobă prin ordin al Preşedintelui CNAS. Între CNAS şi Directorul General CAS Iaşi se încheie un contract de management. Directorul General CAS Iaşi este ordonator de credite, în condiţiile legii. Salarizarea şi celelalte drepturi ale Preşedintelui se stabilesc prin contractul de management. Serviciu / Birou / Compartiment

Sef Serviciu / Sef  Birou / Coordonator  Compartiment

Telefon

Interior  

Preşedinte Director General  Cabinet Preşedinte Director General

Mihaela SCAFARIU 0232 218630

195

Serviciul Control

Ruxanda PARASCA 0232 218630

123

Serviciul Resurse umane Biroul Tehnologia informaţiei şi SIUI Compartimentul Audit public intern Compartimentul Juridic, contencios Compartimentul Relaţii publice, purtător de cuvânt

Elisabeta VITAN

0232 218630

116

Sorin CHIFAN

0232 218630

230

Aurelia MUNTEANU 0232 218630

225

Denisa IRIMIA

0232 218630

120

Mihaela SCAFARIU 0232 218630

195

Direcţia Economică Serviciul Buget, financiar, contabilitate

Ionel AMARIEI

0232 218630

128

Serviciul Administrare contribuţii şi creanţe

Marius BACIU

0232 218630

203

Biroul Logistică

Adrian URSACHI

0232 218630

231

Compartimentul Achizitii

Camelia Mariniuc

0232 218630

120

Serviciul Contractare, decontare asistenta medicala spitaliceasca, de urgenta prespitaliceasca şi ambulatorie de specialitate

Margareta MIRON

0232 218630

218

Serviciul Contractare, decontare asistenta medicala primara, stomatologica, dispozitive medicale şi îngrijiri la domiciliu

Gabriela AMARIEI

0232 218630

199

Mihail BENDAS

0232 218630

221

Anca LISMAN

0232 218630

211

Direcţia Relaţii Contractuale

Compartimentul Contractare decontrare farmacii Compartimentul Evaluare furnizori

Compartimentul Contractare asigurati

Daniela BORŞANU 0232 218630

114

Compartimentul Formulare si carduri

Ionela POPOVICI

0232 218630

167

Compartimentul Relatii cu publicul

Carmen TVIGUN

0232 218630

171

Liviu STAFIE

0232 218630

226

Compartimentul Programe de sănătate

Daniela APOSTOL

0232 218630

171

Compartimentul Comisii terapeutice

Margareta HANCU

0232 218630

224

Compartimentul Concedii medicale

Corina IVASIUC

0232 218630

129

Medic Şef  Serviciul Medical

 Principalele atribuţii ale Preşedintelui Director General CAS Iaşi, în conformitate cu normele aprobate de către CNAS sunt următoarele: 

aplică normele de gestiune, regulementele de organizare şi de funcţionare şi  procedurile administrative unitare;



organizează şi coordonează activitatea de control a execuţiei contractelor de furnizare de servicii medicale;



organizează şi coordonează activitatea de urmărire şi control al colectării contribuţiilor la fond;



ordonator terţiar de credite în condiţiile legii şi în calitate de manager al sistemului la nivel local, realizează planul de management, urmărind execuţia obiectivelor şi indicatorilor de performanţă cuprinşi în contractul de administrare;



implementarea sistemului de control managerial intern la nivelul CAS Iaşi



exercitarea atribuţiilor prevăzute de legislaţia finanţelor publice pentru ordonatorii terţiari de credite;



aprobarea acordării de premii şi stimulente pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din CAS Iaşi;



aprobarea planului anual de achiziţii, strategiei de contractare, strategiei de  promovare a imaginii casei, planului anual de audit şi planului anual de control;



 propune programe de acţiuni de îmbunătăţire a disciplinei financiare, inclusiv executarea silită potrivit legii;



stabileşte modalitatea de contractarea, cu respectarea Contractului Cadru.

Serviciul Control prezintă următoarele sarcini:



asigură controlul furnizării serviciilor medicale, medicamentelor în tratamentul ambulatoriu şi dispozitivele medicale acordate asiguraţilor;



desfăşoară activităţi de control la persoane juridice ai căror salariaţi beneficiază de concedii şi indemnizaţii, precum şi la persoanele fizice care primesc aceste facilităţi;



urmăreşte modul de recuperare a prejudiciilor constatate.

Compartimentul Relaţii Publice are următoarele atribuţii: 

elaborarea strategiei de promovare a imaginii CAS Iaşi şi supunerea spre aprobare Preşedintelui - Director general;



întocmirea şi actualizarea bazei de date cu jurnaliştii acreditaţi;



monitorizarea apariţiilor CAS Iaşi în presă şi elaborarea zilnică a revistei presei;



realizarea periodică a analizei de imagine a CAS Iaşi în presă;



elaborarea planului de măsuri în vederea fundamentării strategiei de promovare a imaginii CAS Iaşi;



elaborarea, supunerea spre aprobarea conducerii instituţiei şi difuzarea materialelor  de presă şi pentru mass- media;

 

organizarea conferinţelor şi evenimentelor de presă; organizarea şi desfăşurarea activităţii de asigurare a accesului la informaţii de interes public, conform prevederilor legale în vigoare;



organizarea şi desfăşurarea activităţii de informare a publicului prin TELVERDE şi  biroul de informaţii;



elaborarea sintezelor periodice privind solicitările primite de la asiguraţi prin intermediul liniei telefonice gratuite, e-mail-urilor, petiţiilor, în scopul informarii conducerii;



organizarea activităţii de audienţe a conducerii CAS Iaşi;



elaborarea materialelor informative cu privire la sistemul asigurărilor de sănătate şi activitatea specifică a CAS Iaşi;



elaborarea şi aplicarea chestionarelor de sondare a opiniei publice cu privire la activitatea CAS Iaşi;



rezolvă probleme ridicate de asiguraţi în ceea ce priveşte relaţiile cu CAS Iaşi sau cu furnizoorii de servicii medicale;



sesizează Directorul General Adjunct Relaţii Contractuale din cadrul CNAS despre situaţiile apărute pe parcursul derulării contractelor, în vederea îmbunătăţirii Contractului- Cadru.

 Biroul Tehnologia Informaţiei si SIUI este o componentă organizatorică care realizează structura informatică a CAS Iaşi, precum şi cea a furnizorilor de servicii medicale urmărind: actualizarea şi optimizarea aplicaţiilor software; administrarea bazei de date a CAS Iaşi; stabilirea fluxurilor informaţionale în cadrul instituţiei; administrarea  paginii de internet; asigurarea prelucrării datelor, validarea bazei de date cu persoanele asigurate şi identificarea problemelor de securitate a datelor.

Compartimentul Audit Public Intern prezintă ca principale atribuţii următoarele: 

asigură executarea misiunilor de audit efectuate la nivelul CAS Iaşi şi la furnizorii de servicii medicale şi farmaceutice care au contracte încheiate în conformitate cu  prevederile Legii nr. 672 din 2002 privin auditul public intern şi cu Normele Metotologice de aplicare a legii auditului public intern avizate de Ministerul Sănătăţii şi a Planului de Audit Public Intern aprobat, conform următoarelor  obiective: •

evaluarea semestrială şi anuală a bilaşului contabil şi a contului de execuţie  bugetară prin verificarea legalităţii, realităţii, regularităţii li exactităţii evidenţelor contabile şi ale actelor fianciare şi de gestiune, evaluare ce are drep scop eliminarea factorilor cumulaţi de risc ce pot apărea în cadrul sistemului;

•

examinarea proiectului de buget precum şi a popunerilor de rectificare a  bugetului aprobat;

•

auditarea

conformităţii

operaţiunilor,

activităţilor

sau

acţiunilor,

identificarea erorilor, gestiunii defectuase şi fraudelor, luarea şi/sau  propunerea de recomandării pentru recuperarea pagubelor şi sancţionarea celor vinovaţi de către conducătorul instituţiei publice care va dispune după caz şi alte măsuri; •

transmite trimestrial, în maxim 5 zile de la încheierea trimestrului către DAPI, sinteze ale recomandărilor rezultate din activităţile de audit.



respectă în executarea misiunilor de audit toate etapele şi procedurile prevăzute în normele metodologice de aplicare a Legii nr.672 din 2002 privind auditul public intern avizate de Ministerul Sănătăţii;



asigură ca, în exercitarea misiunilor de audit să se verifice următoarele: •

angajamentele bugetare şi legale din care derivă direct sau indirect obligaţii de plată, inclusiv din fondurile comunitare;

•

contractarea serviciilor medicale şi decontarea acestora;

•

vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul  privat al caselor de asigurări;

•

alocarea creditelor bugetare;

•

sistemele de conducere şi control precum şi riscurile asociate unor astfel de sisteme;

•

auditarea utilizării fondurilor alocate furnizorilor de servicii medicale care se află în contract cu CAS Iaşi;



respectarea prevederilor cuprinse în Codul privind conduita etică a auditoriului intern şi Cartea Auditoriului: •

verificarea organizării şi efectuării controlului financiar preventiv;

•

verificarea respectărilor prevederilor legale privind organizarea şi efectuarea achiziţiilor publice de bunuri, lucrări şi servicii;

•

verificarea organizării şi efectuării recepţiilor, autorecepţiilor, primirii,  păstrării, depozitării, manipulării, extinderii şi transportului mijloacelor  materiale şi băneşti a lucrărilor şi seviciilor după caz;

•

verificarea încadrării şi salarizării personalului, a stabilirii şi plăţii celorlalte drepturi cuvenite acestuia, precum şi a reţinerilor din acestea;

•

verificarea datelor înscrise în bilanţurile contabile şi în conturile de execuţie  bugetară;

•

constatările controlului intern, auditului intern, controlului financiar sunt cuprinse Raportul de Audit Intern care se transmite către DAPI, până la 10 ianuarie al anului următor celui de referinţă.

Compartimentul Juridic şi Contencios îşi exercită funcţiile în următoarele direcţii: 

îndrumă şi asigură informarea serviciilor de specialitate ale CAS Iaşi în vederea aplicării şi respectării actelol normative în vigoare corespunzătoare domeniului de activitate;



reprezintă interesele CAS Iaşi în cadrul litigiilor cu terţii;



avizează precizările cu caracter metodolgic elaborate în cadrul serviciilor de specialitate;



redactează şi vizează proiectele de hotărârii şi hotărârile Consiliului de Administraţie al CAS Iaşi cu respectarea legislaţiei în vigoare a tehnicii legislative,  putînd emite avize favorabile sau nu;



avizează deciziile de încadrare, promovare, sancţionare, numire în funcţie şi detaşare emise de Serviciul Resurse Umane, Salarizare, Organizare şi Perfecţionare;



avizează deciziile de imputare şi stabilire a garanţiei materiale emise de Serviciul Buget Financiar;



sprijină activitatea celorlalte servicii ale CAS Iaşi la solicitarea acestora în vederea interpretării unitare a legislaţiei;



colaboreză cu serviiile de specialitate la negocierea, redactarea, încheierea, modificarea, completarea şi încetarea contractelor încheiate de CAS Iaşi;



avizează toate documentele emise de CAS Iaşi sau în legătură cu activitatea acesteia, care angajează răspunderea patrimonială contractuală, civilă, penală şi disciplinară;



solicită de la serviciile de specialitate ale CAS Iaşi relaţii, acte, documente, în vederea redactării apărărilor sau acţiunilor introduse la instanţele judecătoreşti, în dosarele unde CAS Iaşi este parte;



înaintează, în vederea punerii în aplicare, hotărârile judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile;



întocmeşte lucrările de sinteză şi rapoartele privind activitatea serviciului;



îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite de conducerea CAS Iaşi, cu respectarea  prevederilor legale în vigoare.

Activitatile specifice care se desfasoara la nivelul Compartimentului Relatii

 publice, purtator de cuvânt  •

elaborarea planului de masuri în vederea fundamentarii strategiei de promovare a imaginii Casei de Asigurari de Sanatate Iasi si elaborarea strategiei de promovare a imaginii Casei de Asigurari de Sanatate Iasi;

•

întocmirea si actualizarea bazei de date cu jurnalistii acreditati;

•

monitorizarea aparitiilor Casei de Asigurari de Sanatate Iasi în presa si elaborarea zilnica a revistei presei;

•

realizarea periodica a analizei de imagine a Casei de Asigurari de Sanatate Iasi în  presa;

•

elaborarea, supunerea spre aprobarea conducerii si difuzarea materialelor de si pt  presa;

•

organizarea conferintelor si evenimentelor de presa;

•

organizarea si desfasurarea activitatii de asigurare a accesului la informatii de interes public, conform prevederilor legale în vigoare;

•

organizarea si desfasurarea activitatii de solutionare a petitiilor, conform  prevederilor legale în vigoare;

•

organizarea si desfasurarea activitatii de informare a publicului prin TELVERDE;

•

elaborarea sintezelor periodice privind solicitarile primite de la asigurati prin intermediul liniei telefonice gratuite, e-mail-urilor, petitiilor, în scopul informarii conducerii executive a CAS Iasi;

•

elaborarea materialelor informative si a comunicatelor de presa cu privire la sistemul asigurarilor de sanatate si activitatea specifica a Casei de Asigurari de Sanatate Iasi; Activitatea Purtatorului de Cuvânt al Casei de Asigurari de Sanatate Iasi este direct subordonata conducerii institutiei.

Activitatile specifice Directorului  Directiei Economice •

organizarea, planificarea, coordonarea, controlul si evaluarea tuturor activitatilor  specifice din subordine;

•

organizarea activitatii privind elaborarea si revizuirea proceduriloroperationale interne de lucru precum si monitorizarea aplicarii acestora de catre structurile din subordine;

•

organizarea activitatii privind elaborarea si revizuirea Registrului de riscuri sectiunea Directia economica;

•

asigurarea realizarii obiectivelor specifice, cuprinse în strategia si programele Casei de Asigurari de Sanatate Iasi;

•

organizarea si implementarea sistemului de control managerial intern la nivelul tuturor structurilor din subordine;

•

implementarea SIUI în conformitate cu activitatile si operatiunile specifice din subordine;

•

organizarea si monitorizarea activitatii de preluare a datelor privind evidenta asiguratilor conform protocoalelor încheiate la nivel local si national;

•

avizarea planului de masuri privind eficientizarea colectarii contributiilor în vederea realizarii veniturilor prevazute in buget;

•

organizarea si coordonarea activitatii de restituire a sumelor reprezentând indemnizatii de asigurari sociale conform legii;

•

organizarea si coordonarea activitatii de elaborare a proiectul bugetului de venituri si cheltuieli al Casei de Asigurari de Sanatate Iasi;

•

coordonarea realizarii executiei bugetare pentru toate capitolele prevazute in buget;

•

organizarea evidentei contabile conform legislatiei în vigoare;

•

organizarea activitatii de evidentiere în contabilitate a tuturor operatiunilor legate de decontarile externe;

•

organizarea si asigurarea efectuarii platilor datorate conform legii, în limitele creditelor bugetare aprobate;

•

organizarea controlului financiar preventiv propriu conform legii;

•

organizarea si coordonarea colectarii, prelucrarii si integrarii datelor necesare fundamentarii si realizarii indicatorilor de performanta din planul de management;

•

asigurarea respectarii disciplinei financiare;

•

elaborarea de recomandari asupra modalitatilor de alocare a fondurilor destinate diferitelor categorii de cheltuieli precum si asupra modalitatilor de finantare pe fiecare capitol/articol bugetar;

•

realizarea prognozei economico-financiare pe fiecare capitol si articol, conform clasificatiei bugetare, în vederea efectuarii si fundamentarii proiectiilor de buget;

•

avizarea planului anual de achizitii publice;

•

organizarea activitatii de inventariere a patrimoniului;

•

avizarea listei anuale de investitii;

•

organizarea si urmarirea ca personalul din subordine sa cunoasca legislatia care reglementeaza activitatile coordonate;

•

efectuarea de propuneri privind necesarul si programele de pregatire si  perfectionare profesionala a personalului din subordine;

•

aprobarea fiselor posturilor întocmite pentru personalul din subordine, cu privire la atributii, sarcini si limite de competenta si luarea masurilor pentru completarea acestora;

•

întocmirea aprecierilor personalului din subordine, potrivit criteriilor de evaluare specifice domeniilor de activitate;

•

efectuarea de propuneri privind promovarea în functie a personalului din cadrul directiei;

•

 pastrarea confidentialitatii referitoare la informatiile la care are acces prin natura functiei exercitate si secretul documentelor cu regim special;

•

 participarea cu rol consultativ la sedintele Consiliului de Administratie al Casei de Asigurari de Sanatate Iasi la solicitarea acestuia.

Activitatile specifice care se desfasoara la nivelul Serviciului buget,

 financiar, contabilitate - conducerea evidentei contabile în partida dubla, ca activitate specializata în masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor, asigurând prelucrarea,  prezentarea si pastrarea informatilor cu privire la situatia financiara, atât pentru cerintele interne cât si pentru organul ierarhic superior, în conformitate cu prevederile legale în vigoare prin: •

înregistrarea cronologica si sistematica în contabilitate a operatiunilor privind activele fixe necorporale, corporale si financiare; privind stocurile (materiale si obiecte de inventar); casa si alte valori; conturile de la trezoreria statului pentru cheltuielile de personal; conturile de la trezoreria statului pentru cheltuielile materiale de administrare; creantele si veniturile datorate FNUASS de catre  persoanele fizice, altele decât cele pentru care colectarea contributiilor se face de catre ANAF;

•

înregistrarea rezultatului inventarierii si completarea registrului inventar cu rezultatele obtinute ca urmare a operatiunii de inventariere, precum si pastrarea acestuia; inventarierii în evidenta tehnico operativa;

•

întocmirea situatiilor financiare si depunerea unui exemplar la organul ierarhic superior, în conformitate cu prevederile legale in vigoare;

•

întocmirea propunerii pentru proiectul de buget de venituri si cheltuieli al CAS si anexele la acesta pentru anul bugetar urmator si estimarile pe urmatorii 3 ani, pe  baza propuneril propunerilor or structurilor structurilor de specialitate specialitate din cadrul CAS Iasi; de rectificare rectificare a  bugetulu  bugetuluii pentru pentru anul bugetar bugetar curent; curent; de virari de credite credite si a propuner propunerilor ilor de echilibrare între trimestre a creditelor bugetare aprobate;

•

solicitarea de prevedere bugetara pentru prestatii medicale acordate într-un stat membru al UE ;

•

evidenta creditelor bugetare, creditelor de angajament, angajamentelor bugetare si angajamentelor legale ;

•

întocmirea situatiilor privind deschiderea de credite / retragerea creditelor bugetare deschise si neutilizate;

•

urmarirea încadrarii în bugetul de venituri si cheltuieli aprobat al platilor nete de casa;

•

asigurarea fazei finale a executiei bugetare (plata cheltuielilor);

•

întocmirea si transmiterea catre CNAS a contului de executie; a situatiei privind monito mo nitoriz rizare areaa cheltu cheltuiel ielilo ilorr de perso personal nal;; a situat situatiei iei privin privindd platil platilee restan restante; te; a situatiei privind fondul pentru stimularea personalului;

•

întocmirea situatiei platilor de casa planificate decadal, care depasesc limita de o suta mii lei;

•

întocmirea situatiei platilor planificate decadal / modificarii platilor planificate decadal;

•

exercitarea controlului financiar preventiv si completarea registrului proiectelor de operatiuni prevazute a fi prezentate la viza de control financiar preventiv;

•

efectuarea controlului inopinat al casieriei;

•

asigurarea receptiei, pastrarii si distribuirii catre furnizorii de servicii medicale a formul formulare arelor lor cu regim regim specia speciall (retet (retete, e, conce concedii dii med medica icale, le, bilete bilete de trimit trimitere ere))  precum  precum si întocmire întocmireaa comenzilo comenzilorr si raportarilo raportarilorr periodice periodice catre Imprimer Imprimeria ia  Nationala;  Nationala;

•

desfasurarea operatiunilor de casa;

•

asigurarea unui regim intern de numerotare a formularelor financiarcontabile care stau la baza înregistrarii veniturilor;

•

verificarea registrului de casa;

•

întocmirea situatiei privind consumul lunar de carburanti în vederea înregistrarii în evidenta contabila a institutiei;

•

întocm întocmire ireaa situat situatiei iei privin privindd raspun raspunde dere reaa patrim patrimoni oniala ala a salaria salariatil tilor or (debit (debitee telefonie, lipsuri în gestiune etc.)

•

întocm întocmire irea, a, la terme termenn si în confo conformi rmitat tatee cu dispoz dispoziti itiile ile legale legale în vigoar vigoare, e, a  balantelor  balantelor lunare lunare de verifica verificare re a conturi conturilor lor analitic analiticee si sintet sintetice; ice;

•

urmari urmarirea rea stinge stingerii rii debite debitelor lor prove provenit nitee din activi activitat tatea ea propri proprie, e, precum precum si a serviciilor medicale.

 Directiei Relatii Relatii Contractuale Contractuale Activitatile specifice Directorului  Directiei •

organizarea, planificarea, coordonarea, controlul si evaluarea tuturor activitatilor  specifice din subordine;

•

organiz organizare areaa activit activitati atiii privin privindd elabor elaborare areaa si reviz revizuir uirea ea regis registru trului lui de riscur riscurii sectiunea Directia Relatii contractuale;

•

asigurarea asigurarea realizarii realizarii obiective obiectivelor lor specifice specifice,, cuprinse cuprinse în strategia strategia si programel programelee Casei de Asigurari de Sanatate Iasi;

•

elaborarea si supunerea spre aprobare Presedintelui - Director general a strategiei de contractare a serviciilor medicale, medicamentelor si dispozitivelor medicale si asigurarea punerii în aplicare a acesteia;

•

organizarea si coordonarea activitatii Comisiilor de la nivelul Casei de Asigurari de Sanatate Iasi si a Comisiilor mixte cu privire la punerea în aplicare a prevederilor  actelor normative în vigoare în legatura cu stabilirea necesarului de furnizori;

•

organizarea, coordonarea, controlul si evaluarea activitatilor privind negocierea, contractare, modificarea, derularea si încetarea contractelor cu furnizorii de servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale;

•

organizare organizarea, a, coordonar coordonarea ea controlul controlul si evaluarea evaluarea activitatil activitatilor or privind privind încheiere încheiereaa conve conventi ntiilo ilorr privin privindd elibe eliberare rareaa bilete biletelor lor de trimit trimitere ere pentr pentruu servi servicii cii med medica icale le clinice, eliberarea biletelor de trimitere pentru investigatii medicale paraclinice si/sau eliberarea prescriptiilor medicale pentru medicamente cu si fara contributie  personala  personala si recunoaste recunoasterea rea biletelor biletelor de trimitere trimitere pentru pentru internare internare precum precum si încheierea conventiilor privind eliberarea certificatelor medicale cu furnizorii de servicii din toate domeniile de asistenta;

•

organizarea si gestionarea bazei de date privind evidenta contractelor de furnizare servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale;

•

organizarea si monitorizarea activitatii privind primirea, înregistrarea, verificarea si validarea din punct de vedere al respectarii clauzelor contractuale a raportarilor  lunare lunare privin privindd servi servicii ciile le me medic dicale ale,, med medica icamen mentel telee si dispoz dispoziti itive vele le med medica icale le realizate de furnizori în baza contractelor încheiate;

•

organizarea si monitorizarea desfasurarii activitatilor privind intocmirea notelor de fundam fundamen entare tare pentr pentruu initier initierea ea ordona ordonanta ntaril rilor or la plata plata a servic serviciilo iilorr me medic dicale ale,, medicamentelor medicamentelor si dispozitivelor medicale;

•

orga organi niza zare reaa si gest gestio iona nare reaa baze bazeii de date date priv privin indd serv servic icii iile le me medi dica cale le,, medicamentelor medicamentelor si dispozitivelor medicale raportate, validate si decontate;

•

elaborarea si asigurarea implementarii planului anual de evaluare a furnizorilor de servicii medicale,

•

organizarea si monitorizarea activitatii de înregistrare, procesare si solutionare a dosarelor de evaluare întocmite de furnizori;

•

implementarea SIUI în conformitate cu activitatile si operatiunile specifice din subordine;

•

elaborarea documentatiei privind fundamentarea în vederea proiectiei si rectificarii  bugetare;  bugetare;

•

întocmirea periodica a documentatiei în vederea elaborarii propunerilor pentru deschiderea de credite;

•

organizarea si monitorizarea desfasurarii activitatilor privind intocmirea notelor de fundamentare pentru efectuarea operatiunilor de decontare a serviciilor medicale acordate în baza formularelor si a cardurilor europene. europene.

•

organizarea si monitorizarea activitatii de primire, înregistrare, verificare din punct de vedere al existentei, conformitatii si valabilitatii documentatiei necesare aprobarii unui dispozitiv medical;

•

organizarea si monitorizarea activitatii de primire, inregistrare, verificare din punct de vedere al existentei, conformitatii si valabilitatii documentatiei necesare aprobarii serviciilor de îngrijiri la domiciliu;

•

elaborarea planului de masuri privind eficientizarea activitatii de înregistrare si  prelucrare a declaratiilor lunare depuse de angajatori;

•

aprobarea fiselor posturilor întocmite pentru personalul din subordine, cu privire la atributii, sarcini si limite de competenta si ia masuri pentru completarea acestora;

•

întocmirea aprecierilor personalului din subordine, potrivit criteriilor de evaluare specifice domeniilor de activitate;

•

efectuarea de propuneri privind promovarea în functie a personalului din cadrul directiei;

•

 pastrarea confidentialitatii referitoare la informatiile la care are acces prin natura functiei exercitate si secretul documentelor cu regim special;

•

 participarea cu rol consultativ la sedintele Consiliului de Administratie al Casei de Asigurari de Sanatate Iasi la solicitarea acestuia. Activitatile specifice care se desfasoara în cadrul Serviciul Contractare,

 Decontare, Asistenta Primara, Stomatologie, Dispozitive Medicale si Îngrijiri la Domiciliu Activitati specifice de contractare •

contractarea serviciilor din asistenta medicala primara;

•

contractarea serviciilor din asistenta medicala stomatologica;

•

contractarea serviciilor de îngrijiri medicale la domiciliu;

•

contractarea dispozitivelor medicale;

•

contractarea serviciilor medicale de asigurare a continuitatii în asistenta medicala  primara;

•

încheierea conventiilor privind eliberarea biletelor de trimitere pentru servicii medicale clinice, eliberarea biletelor de trimitere pentru investigatii medicale  paraclinice si/sau eliberarea prescriptiilor medicale pentru medicamente cu si fara contributie personala si recunoasterea biletelor de trimitere pentru internare, mai  putin medicii aflati în structura spitalelor;

•

încheierea conventiilor privind eliberarea certificatelor medicale cu furnizorii de servicii din asistenta medicala primara si stomatologica;

•

regularizarea trimestriala a valorilor de contract la furnizorii de servicii medicale stomatologice.

Activitati specifice de decontare •

 primirea, înregistrarea, verificarea si validarea raportarilor lunare ale furnizorilor  de servicii din asistenta medicala primara;

•

 primirea, înregistrarea, verificarea si validarea raportarilor lunare ale furnizorilor  de servicii din asistenta medicala stomatologica;

•

 primirea, înregistrarea, verificarea si validarea raportarilor lunare ale furnizorilor  de servicii de îngrijiri medicale la domiciliu;

•

 primirea, înregistrarea, verificarea si validarea raportarilor lunare ale furnizorilor  de dispozitive medicale;

•

 primirea, înregistrarea, verificarea si validarea raportarilor lunare ale furnizorilor  de servicii medicale de asigurare a continuitatii în asistenta medicala primara;

•

lichidarea si ordonantarea cheltuielilor cu serviciile din asistenta medicala primara;

•

lichidarea si ordonantarea cheltuielilor cu serviciile din asistenta medicala stomatologica;

•

lichidarea si ordonantarea cheltuielilor cu serviciile de îngrijiri medicale la domiciliu;

•

lichidarea si ordonantarea cheltuielilor cu dispozitivele medicale;

•

lichidarea si ordonantarea cheltuielilor cu serviciile medicale de asigurare a continuitatii în asistenta medicala primara;

•

lichidarea si ordonantarea cheltuielilor cu serviciile medicale decontate  personalului contractual din unitatile sanitare publice;

 Medicul Şef în subordinea căruia se află Serviciul Medical, îşi exercită atribuţiile în următoarele direcţii: •

organizarea activităţii privind elaborarea şi revizuirea registrului de riscuri -secţiunea Medic Şef;

•

organizarea şi monitorizarea activităţilor de verificare a respectării criteriilor de calitate în acordarea serviciilor medicale;

•

organizarea activităţii de monitorizare a consumului de medicamente eliberate în tratamentul ambulatoriu;

•

organizarea şi monitorizarea activităţii privind verificarea din punct de vedere medical a documentaţiei specifice privind concediile medicale, dosarele pentru verificarea formularelor europene, dispozitivelor medicale şi îngrijirilor la domiciliu;

•

organizarea planului anual privind examenele medicale periodice ale angajaţilor  CAS Iaşi;

•

asigurarea şi coordonarea prelucrării, verificării, centralizării şi raportării indicatorilor specifici în forma şi la termenele prevăzute de lege;

•

organizarea şi monitorizarea activităţii de înregistrare, verificare, validare a raportărilor furnizorilor de servicii medicale cu privire la modul de realizare a Programelor Naţionale de Sănătate din punct de vedere al indicatorilor şi achiziţiilor, cu respectarea listei privind medicamentele şi materialele sanitare aprobate pentru programele naţionale de sănătate; •

întocmirea aprecierilor personalului din subordine, potrivit criteriilor de evaluare specifice domeniilor de activitate;

•

conduce şi coordonează serviciul medical în conformitate cu dispoziţiile O.U.G. nr. 150 din 2002 privind asigurările sociale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare;

Serviciul Medical îndeplineşte următoarele funcţii: 

verifică documentaţia privind acordarea şi controlul serviciilor furnizate din punc de vedere medical pentru protejarea asiguratului. De asemenea, controlează corectitudinea certificatelor medicale de boale, oportunitatea măsurilor de recuperare, îngrijire la domiciliu şi calitatea serviciilor de sănătate;



elaborează şi verifică documentaţia privind acordarea serviciilor medicale pentru  protejarea asiguraţilor;



efectuează controale planificate şi inopinante cu privire la cxalitatea actului medical: •

controlează corectitudinea întocmirii documentelor medicale emise de furnizorii de servicii medicale;

•

verifică oportunitatea măsurilor de recuperare;

•

controlează şi verifică corectitudinea prescripţiilor medicale eliberate conform legislaţiei în vigoare;

•

verifică reclamaţiile asiguraţilor cu privire la calitatea serviciilor medicale  prestate de către furnizorii de servicii medicale aflate în relaţie contractuală cu CAS Iaşi;

•

face propuneri privind îmbunătăţirea calităţii asistenţei medicale;

•

organizează şi asigură evidenţa nominală a persoanelor incluse în  programele naţionale de sănătate derulate de CAS Iaşi, precum şi raportarea indicatorilor conform normelor stabilite prin ordine comune CNAS- MSP;



îndeplineşte şi alte sarcini din dispoziţia conducerii. Principalele atribuţii ale compartimentelor specifice CAS Iaşi pot fi redate prin

 prezentarea circuitelor principalelor documente şi acţiuni necesare activităţii şi anume:

 Fig. nr. 2 Circuitul proiectului de buget şi a propunerii de rectificare a bugetului  fondului naţional de asigurări sociale de sănătate.

1 CNAS

PreşedinteDirector General

1 Serviciul BFC

3 2 Serviciul CSVR, Serviciul RU, Biroul EAICM Serviciul BFC al CAS Iaşi elaborează la cererea CNAS (1) în câte 2 exemplare  proiectul de buget, respectiv propunerile de rectificare a bugetului fondului naţional de asigurări sociale de sănătate, ce vor primi viza pentru legalitate, necesitate şi realizate (2) din partea Serviciului CSVR, RU, Biroul EAICM şi Biroul AD, fiind aprobat de către Preşedintele - Director General (3), prin consultarea Directorului Executiv DE, la final fiind arhivate la Serviciul BFC . Serviciul BFC întocmeşte la începutul activităţii, sfârşitul exerciţiului financiar sau cu ocazia încetării activităţii registrul inventar şi la sfârşitul anului registrul cartea mare, într-un exemplar, ce se arhivează în cadrul aceluiaşi serviciu. Tot acest serviciu întocmeşte în 2 exemplare: 

contul de execuţie până la data de 18 a lunii curente pentru luna anterioară;



documentul de monitorizare a cheltuielilor de personal până la data de 8 a lunii curente pentru luna anterioară:



raportul asupra nivelului serviciilor efectuate până la data de 20 a lunii curente  pentru luna anterioară. Situaţiile financiare, respectiv bilanţul, contul de execuţie şi anexele se întocmesc

în 2 exemplare semestrial la cererea CNAS de către Serviciul BFC, fiind aprobate de către Preşedintele- Director General.

Ordinele de plată, după primirea ordonanţării de plată vizată de CFPP şi aprobată de ordonatorul de credite, eliberate în 2 exemplare şi fila de cec pentru ridicare de numerar, eliberată într-un exemplar, ori de câte ori se ridică sume în numerar de la Trezorerie, emise de către Serviciul BFC, aprobate de persoanele care au specimene de semnătură în bancă. După primirea ordonanţării de plată vizată de CFPP şi aprobată de ordonatorul de credite, dispoziţiile de plată/ încasare către caserie, emise de către Serviciul BFC într-

un

exemplar sunt vizate pentru legalitate şi realitate de către şeful BFC, iar pentru controlul financiar preventiv de către CFPP şi aprobat de către Directorul Executiv DE. Serviciul BFC emite facuri, în 3 exemplare, pe baza primirii referatului emis în  baza Legii nr. 346 din 2002, aprobate de şeful serviciului BFC, un exemplar fiind dat  beneficiarului, iar exemplarele 2 şi 3 sunt arhivate la Serviciul BFC. La încasarea în numerar, casierul eliberează o chitanţă în 2 exemplare, pe care le vizează pentru legalitate şi realitate, un exemplar fiind dat plătitorului, iar celalalt rămâne la casier pentru a fi arhivat. La intrarea în unitate a unui mijloc fix, Serviciul BFC întocmeşte registrul numerelor de inventar şi fişa mijlocului fix în câte un exemplar, Serviciul avănd şi datoria arhivării lor. La data inventarierii partrimoniului, Comisia de Inventariere în tocmeşte în 2 exemplare liste de inventariere, care vor circula la magazioner, Serviciul BFC, la oficiul  juridic, Director Executiv DE, PDG, fiind arhivate de Serviciul BFC, iar la data încheierii inventarierii patrimoniului, aceeaşi comisie întocmeşte procesul verbal al rezultatelor  inventarierii într-un exemplar. Serviciul BFC întocmeşte zilnic şi arhivează note de contabilitate, într-un singur exemplar, aprobate de şeful Serviciului BFC. La data inventarierii patrimoniului, Serviciul BFC întocmeşte în 3 exemplare extrase de cont (1), pentru care şeful serviciului acordă viza pentru legalitate şi realitate, fiind aprobate de Directorul Executiv DE (2), primul exemplar fiind înmânat debitorului/ creditorului (3), iar exemplarele 2 şi 3 sunt arhivate la Serviciul BFC.

 Fig. nr.3 Circuitul extrasului de cont la CAS Iaşi

Debitor / Creditor  3

1 Serviciul BFC 2

Director Executiv DE

La data încadrării gestionarului, şeful Serviciului BFC emite un contract de garanţie numerar(1), în 2 exemplare. Directorul Executiv DE acordă viza pentru legaliatate şi realitate, fiind aprobat de Preşedintele- Director General(2), unul din exempare fiind înmânat gestionarului(3), iar celălalt se arhivează la Serviciul BFC.  Fig . nr. 4 Circuitul contractului de garanţie numerar la CAS Iaşi

1

Serviciul BFC

Gestionar  3

2 Preşedinte DirectorGeneral Director Executiv DE

La data când se constată producerea unei pagube, persoana care a produs respectiva  pagubă sau are alte obligaţii de plată întocmeşte un angajament de plată, în 2 exemplare. Şeful Serviului BFC acordă viza pentru legaliate şi realitate, unul din exemplare fiind înmânat debitorului, iar celălalt este arhivat la Serviciul BFC. Atunci când este cazul,

Serviciul BFC întocmeşte o solicitare/notă de plată şi un referat de necesitate, în câte un exemplar şi aprobate de către PDG, fiind arhivate la Serviciul RU şi respectiv la Serviciul BFC. Serviciul BFC poate elibera bonuri de consum în 2 exemplare,atunci când este cazul, avizate pentru legaliate şi realitate de către şeful serviciului şi şeful Biroului AD şi aprobate de către Dirctorul Executiv DE, un exemplar rămânând la gestionar şi unul la Serviciul BFC.

1.5.

Structura de personal

Activitatea CAS Iaşi a fost organizată în anul 2010 conform organigramei aprobată de Preşedintele CNAS, fiind acoperite toate domeniile de activitae şi a Statutului de Funcţii aprobat de către ordonatorul principal de credite la nivelul de 98 de  posturi aprobate prin bugetul pentru anul 2010. Tabelul nr.2 Structura de personal la CAS Iaşi în anul 2010  persoane

 Număr total posturi 98

Funcţionari publici 87

Personal contractual 11

Lipsa de personal de executie si imposibilitatea organizarii concursurilor de recrutare pentru ocuparea posturilor vacante a impus luarea unor masuri pentru asigurarea desfasurarii in conditii aproape normale a activitatilor precum: suplimentarea atributiilor  din fisa postului pentru mai multi angajati, fragmentarea concediilor de odihna, efectuarea de ore suplimentare in conditiile in care plata acestora nu s-a putut efectua din lipsa  prevederilor bugetare. Funcţionarii publici din România îşi desfăşoară activitatea în baza Statutului Funcţionarilor Publici – Legea nr. 188 din 1999 publicată în Monitorul Oficial nr. 600 din 8 decembrie 1999. În cele din urmă activitatea personalului contractual are la bază

Legea nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice. Conform Tabelului nr.2 la nivelul anului 2010 există un număr total de 98 de  posturi dintre care un numar de 87 funcţionari publici, dintre care 11 în funcţii de conducere, 10 in functii publice si 2 contractuale. La data de 22 noiembrie 2010 se anunta un post temporar vacant, acela fiind de consilier I asistent.

1.6.

Relaţii cu exteriorul

CAS Iaşi este o instituţie publică autonomă de interes naţional cu personalitate  juridică, în coordonarea CNAS care administrează şi gestionează sistemul de asigurări sociale de sănătate din raza judeţului Iaşi, asigurănd o funcţionare unitară şi coordonată a cestuia, în vederea aplicării politicilor şi programelor în domeniul sanitar ale Ministerului Sănătăţii. Din prisma asigurării continuităţii activităţii sale, orice instituţie publică este obligată sa întreprindă un ansamblu de relaţii cu alte categorii de participanţi la viaţa economică. Cea mai mare parte a acestor relaţii sunt de natură publică, ăn contrapartidă cu statul, dar în acelaşi timp, CAS Iaşi întreţine relaţii de natură economică şi financiară şi cu alte entităţi dim medium economic. Astfel, pentru a.şi îndeplini căt mai bine atribuţiile şi a veni în sprijinul asiguraţilor, CAS Iaşi colaborează cu CNAS, cu Ministerul Sănătăţii Publice, cu Casa Naţională de Pensii şi Asigurări Sociale, cu asiguraţii şi furnizori de servicii medicale, cu Banca Comercială Română, cu Trezoreria Municipiului Iaşi şi cu Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă, AVAS şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (Fig. nr.5). În primul rând CAS Iaşi transmite spre aprobare către CNAS, care este ordonatorul  principal de credite bugetare: proiecte de de buget, situaţii financiare, liste de investiţii, necesar de credite (până la data de 20 a lunii în curs pentru luna viitoare). După o analiză aprofundată a acestora, CNAS transmite înapoi casei judeţene bugetul aprobat cu specificarea cuantumului veniturilor de echilibrare, dechiderile de credite bugetare, ce se

stabilesc şi se aprobă lunar şi ordine prin care se urmăreşte aplicarea în practică a legislaţiei în domeniul sănătăţii. CAS Iaşi transmite date statistice despre persoanele asigurate către Ministerul Sănătăţii Publice, în timp ce la CNPAS şi AJOFM, CAS Iaşi depunde lunar declaraţia nominală privind sumele datorate de angajaţi către bugetul asigurărilor sociale de stat, respectiv declaraţia privind contribuţia la fondul de şomaj.

 Fig. nr. 5 Fluxurile informaţionale în cadrul relaţiilor cu exteriorul ale CAS   Iasi

AJOFM

CNPAS

Asiguratii

CAS IASI

MSP

CNAS

ANAF

BANCA

TMI

CAS Iaşi intră în relaţii contractuale numai cu furnizorii de servicii medicale, de dispozitive medicale şi de medicamente acreditaţi. Dintre aceştia cei mai importanţi sunt: 

cabinetele medicale, centrele de diagnosticare şi tratament, spitalele şi alte unităţi sanitare, personalul mediu sanitar şi alte categorii de personal, personalul sanitar  din serviciile conexe actului medical;

 

farmaciile, distribuitorii şi producătorii de medicamente şi materiale sanitare;  persoanele fizice autorizate de Ministerul Sănătăţii şi familiei. Relaţiile dintre furnizorii de servicii medicale şi CAS Iaşi sunt de natură civilă, se

stabilesc şi se desfăşoară pe bază de contract care se încheie anual. În situaţia în care este necesară modificarea sau completarea clauzelor, acestea sunt negociate şi stipulate în acte adiţionale. Furnizorii de servicii medicale sunt obligaţi să prezinte, la încheierea contractului, asigurări de răspundere civilă în domeniul medical în concordanţă cu tipul de furnizor. Societăţile de asigurări care oferă asigurări de răspundere civilă în domeniul medical trebuie să fie autorizate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor şi să posede un contract de reasigurare. Furnizorii de servicii medicale încheie cu CAS Iaşi contracte anuale pe baza modelelor de contractare prevăzute de normele metodologice de aplicare a Contractului – Cadru, în cuprinsul căruia pot fi prevăzute şi alte cluze suplimentare, negociate. Refuzul CAS Iaşi de a încheia contracte cu furnizorii de servicii medicale din  pachetul de bază, denunţarea unilaterală a contractului, precum şi răspunderile la cererile şi la sesizările furnizărilor se vor face în scris şi motivat, cu indicarea temeiului legal, în termen de 30 de zile. CAS Iaşi încheie cu furnizorii de servicii medicale contracte anuale pentru furnizarea de servicii şi pentru pata acestora, urmărind realizarea echilibrului financiar. La încheierea contractelor părţile vor avea în vedere interesul asiguraţilor şi vor ţine seama de economicitatea, eficienţa şi calitatea serviciilor oferite pe baza criteriilor elaborate de CNAS, CMR, CFR şi OAMR. Prevederile Contractului- Cadru sunt date publicităţii pentru informarea asiguraţilor ţi a furnizorilor de servicii medicale. Contractele de furnizare de servicii medicale cuprind şi obligaţiile părţilor legate de  buna gestionarea fondurilor, precum şi clauze care să reglementeze condiţiile de plată a serviciilor medicale furnizate până la definitivarea unui nou contrat între părţi, pentru  perioada următoare celei acoperite prin contract. CAS Iaşi controlează modul în care

furnizorii de servicii medicale respectă clauzele contractuale privind serviciile furnizate, furnizorii având obligaţia să permită acesul la evidenţele referitoare la derularea contractului. Mărimea plăţii către furnizorii de servicii medicale se stabileşte în funcţie de următoarele cazuri: 

în asistenţa medicală primară şi de specialitate ambulatorie prin tarif pe persoană asigurată, tarif pe serviciu medical, sumă fixă negociată pe pachet de servicii medicale, după caz;



în asistenţa mdicală din spitale şi alte unităţi, în afara celor ambulatorii, prin tarif pe caz rezolvat, tarif pe zi de spitalizare, tarif pe serviciu medical, după caz;



 prin tarife pentru anumite servicii, stabilite prin Contractul- Cadru;



 prin preţ de referinţă prevăzut în lista medicamentelor cu sau fără contribuţie  personală;



 prin preţ de referinţă prevăzut în listele de materiale sanitare şi de dispozitive medicale. Decontarea serviciilor medicale se face în baza contractelor încheiate între casele de

asigurări şi furnizorii de servicii medicale, indiferent de casa de asigurări la care s-a virat contribuţia asiguratului, pe aza documentelor justificative stabilite prin Contractul- Cadru. Relaţiile între CAS Iaşi şi asiguraţi se stabileşte în baza obligaţiei acestora de a contribui la constituirea Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sănătate, beneficiind de un pachet de servicii de bază. Asiguraţii au dreptul la un pachet de servicii de bază care cuprinde servici medicale, servicii de îngrijire a sănătăţii, medicamente, materiale sanitare şi dispozitive medicale. Aceste drepturi ale asiguraţilor se stabilesc pe baza ContractuluiCadru. Instituţiile fianciar- bancare sunt intermediarele în efectuarea operaţiunilor de plăţi către furnizorii de servicii medicale şi decontarea diverselor indemnizaţii către asiguraţi. Serviciul de contabilitate este cel care verifică corectitudinea întocmirii ordinelor de plată  pentru afi înaintate la bancă şi documentele care atestă parcurgerea fazelor de lichidare şi ordonanţare a cheltuielilor. De asemenea, acest serviciu verifică existenţa semnăturilor  autorizate de pe ordinele de plată şi completează cec- ul de ridicare de numerar. Numerarul este utilizat mai ales pentru efectuarea plăţilor de salarii, premii, deplasări sau alte

cheltuieli care nu se pot realiza prin virament. Compartimentul de contabilitate predă documentele bancare casierului pentru depunere la Trezoreria Municipiului Iaşi. Instituţiile financiar - bancare emit extrasele de cont ăn schimbul ordinelor de plată, iar acestea ca şi documentele însoţitoare sunt verificate de către Serviciul BFC pentru a asigura încadrarea corectă pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare a cheltuielilor pentru bugetul propriu şi înregistrarea lor în contabilitate. Trezoreria Municipiului Iaşi va emite un extras de cont pentru a certifica decontarea efectuată. Un alt document emis de către TMI este o conveţie prin care se prevede aprobarea plafonului de casă. Exemplarul din dispoziţia bugetară, reprezintă un act prin care se înştiinţează CAS Iaşi despre deschiderea creditelor bugetare. Trezoreria Municipiului Iaşi mai transmite şi situaţiile financiare, pe care le vizează trimestrial. CAS Iaşi întreţine mai puţine relaţii financiare cu băncile, acestea manifestându-se  prin intermediul contractelor de garanţii materiale, ce presupun deschiderea unor conturi ale căror titulari sunt casierul şi gestionarul, din a căror salarii se vor percepe o sumă egală cu valoarea unui salariu, sumă care va fi trecută în cont treptat în câte 10 rate. Aceste conturi se deschid pentru a servi garanţie, pentru început în caz de anumite prejudicii cauzate de persoanele date. CAS Iaşi desfăşoară aceste raporturi cu Banca Comercială Română. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, principalul motor al colectării veniturilor la bugetul de stat, trebuie să asigure pe lângă creşterea gradului de colectare al veniturilor bugetare şi creşterea gradului de încredere publică în sistemul de administrare fiscală prin schimbarea modului de abordare a relaţiilor cu contribuabilii şi prin creşterea gradului de transpareţă, fără a atinge interesele personale ale contribuabililor. Măsura colectării şi monitprizării unitare a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor sociale trebuie să aibă un efect pozitiv pentru disciplinaree fiscală a contribuabililor.

1.7.

Structura şi evoluţia principalelor veniruri/cheltuieli bugetare la CAS Iaşi în perioada 2007-2009

Cele mai importante cheltuieli bugetare efectuate de CAS Iaşi sunt cele pentru servicii medicale şi medicamente (6216), necesarul acestora fiind fundamentat pe fiecare subcapitol, astfel: 0.1 Asistenţa medicală primară 0.2 Asistenţă medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţi clinice 0.3 Asistenţă medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţi paraclinice 0.4 Asistenţă medicală stomatologică 0.5 Asistenţă medicală spitalicească 0.6 Asistenţă medicală de urgenţă şi transport sanitar  0.7 Asistenţă medicală de recuperare 0.8 Asigurarea medicamentelor şi/sau materialelor sanitare specifice în tratamentul unor boli cronice 0.9 Acordarea medicamentelor în ambulatoriu cu şi fără contribuţie personală 1.0 Medicamente utilizate în tratamentul în spital 1.1 Servicii şi îngrijiri la domiciliu 1.2 Dispozitive medicale Cea mai mare parte a veniturilor Casei de Asigurări de Sănătate provin din : 

contribuţii ale persoanelor fizice şi juridice;



subvenţii de la bugetul de stat;



dobânzi, donaţii, sponsorizări şi alte venituri, în condiţiile legii

Tabelul nr.3 Evoluţia principalilor indicatori de venituri bugetare pe anii 2007-2009

lei

Denumire indicator 2007 288.723.243 282.845.255 282.546.774

Venituri totale I. Venituri curente A. Venituri fiscale B. Venituri nefiscale

298.481

Încasări realizate 2008 2009 350.393.464 321.108.548 342.477.893 315.273.341 342.246.005 315.043.249 231.888

230.092

Referitor la datele din tabelul de mai sus, fac următoarele precizări: 

toate sumele prezentate în tabel reprezintă prevederile bugetare definitive pe anii

respectivi; 

în cadrul impozitelor directe, sumele pe care trebuie să le execute Casa de Asigurări

de Sănătate Iaşi reprezintă “contribuţia datorată de alte persoane asigurate”, “contribuţia  pentru concedii şi indemnizaţii datorată de asiguraţi” şi “contribuţii facultative ale asiguraţilor”, celelalte sume fiind executate de A.N.A.F. În anul 2007, faţă de prevederea bugetară la capitolul venituri totale de 313.083.000 lei, realizările sunt de 293.888.449 lei, diferenţa în mărime absolută fiind de 19.194.552 lei iar procentul de realizare fiind de 93,87%. În anul 2008, realizările sunt de 360.253.464 lei faţă de prevederea bugetară de 421.938.560 lei, diferenţa în mărime absolută fiind de 61.685.096 lei, iar procentul de realizare de 86,22%. Iar in cursul anului 2009, faţă de  prevederea bugetară la capitolul venituri totale de 402.553,82 mii lei, realizările sunt de332.581,74 mii lei, diferenţa în mărime absolută fiind de 69.972,08 mii lei iar procentul de realizare fiind de 82,62%.

Tabelul nr. 4 Structura şi evoluţia principalelor cheltuieli bugetare în anii 2007- 2009 la CAS Iaşi Denumire indicator

Cod

Cheltuieli efectuate 2007

2008

2009

Cheltuieli totale

5005

412.426.323

470.295.102

574.896.555

Cheltuieli curente Cheltuieli de personal

5005.01

412.167.545

470.083.045

574.496.800

5005.10

1.941.725

2.718.438

3.647.498

Bunuri şi servicii

5005.20

410.225.820

457.195.177

560.596.742

 Asistenţă medicală Cheltuieli de capital

5005.57

9.986.565

10.169.430

10.252.560

5005.70

258.778

212.057

399.755

Potrivit tabelului anterior, cheltuielile efectuate în vederea desfăşurării activităţii specifice deţin ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor angajate de CAS Iaşi în  perioada 2009. Astfel aceste cheltuieli reprezintă 99,27% din total cheltuieli în anul 2007, respectiv de 99,79% în anul 2008 şi de 99, 36% în anul 2009. Pentru decontarea serviciilor medicale medicale prestate de furnizorii aflaţi în relaţii contractuale cu CAS Iaşi, unitatea avut la dispoziţie o prvedere bugetară de 407.320.820 RON. Sumele s-au contractat cu furnizorii pe fiecare domeniu de asistenţă medicală în baza Ordinului Preşedintelui CNAS la nivelul cheltuielilor medii lunare ale anului 2007. în ceea ce priveşte execuţia bugetară, raportându-ne la creditele deschise, acestea au fost de 99,98% pe total cheltuieli la capitolul “Sercvicii medicale şi medicamente” şi de 98.87% pe total cheltuieli la capitolul “Cheltuieli de administrare a fondului”. Pe parcursul anului 2007 s-au acordat avansuri doar personalului propriu pentru cheltuieli de deplasare şi de achiziţie de materiale. Achiziţiile s-au efectuat prin procedura cererii de ofertă, negociere cu sursă unică sau cumpărare directă, conform Ordonanţeinr.60 din 2002 privind achiziţiile publice. Plăţile au fost efectuate din dispoziţia ordonatorului de credite, pentru documente ce poartă viza de control financiar preventiv şi sunt certificate pentru realitate, regularizate şi legalizate de către şefii de compartimente. După inventarierea anuală a patrimoniului nu s-au constatat plusuri şi nici minusuri în gestiune şi s-au efectuat propuneri pentru casarea unor materiale şi mijloace fixe. Soldurile existente înregistrate la CAS Iaşi au fost confirmate de Trezorerie Municipiului Iaşi la data de 31 decembrie 2007. Ordonatorul principal de credite a repartizat CAS Iaşi în anul 2008, o prevedere  bugetară de 350.393.464 lei la capitolul venituri şi 470.295.102 lei la capitolul cheltuieli, deficitul bugetar fiind astfel de 119.901.638 lei, iar în anul 2009, o prevedere bugetară de

321.108.548 lei la capitolul venituri şi 574.896.555 lei la capitolul cheltuieli, deficitul  bugetar find de 235.788.007lei. În raport cu anul 2008 se remarcă o creştere a bugetului alocat decontării medicamentelor cu 13%, dar în acelaşi timp şi a sumelor alocate pentru boli cronice fapt care se datorează creşterii perioadei pentru care se pot elibera medicamente pentru asiguraţi, bolnavi cronici cu o schemă de tratament stabilă (pentru o periadă de pînă la 90 de zile) Pe parcursul celor trei anii de analiză, cheltuielile bugetare au crescut datorită creşterii numărului de angajaţi, creşterea serviciilor medicale prestate dar şi a medicamentelor necesare, în schimb se constată o reducere a cheltuielilor cu reparaţiile curente, a celor cu achiziţia de echimpamente şi obiecte de inventar, plus o scădere a cheltuielilor de capital.

Cap. 2. Fundamentarea cheltuielilor bugetare

2.1.

Cadrul juridic utilizat în fundamentarea cheltuielilor bugetare

Cadrul juridic prezent în calcule şi fundamentări de indicatori bugetari poate fi structurat astfel: acte normative care produc efecte cu caracter direct asupra mărimii acestora (legile specifice pe categorii de venituri bugetare, autorizările legale ce stau la  baza determinării cheltuielilor) şi acte normative care au o influenţă indirectă în comensurarea lor. Elaborarea de documente proprii ori centralizate (bugete de venituri şi cheltuieli, comunicări de indicatori etc.) presupune respectarea unor coordonate de acţiune tehnică, şi anume: identificarea şi individualizarea de indicatori reprezentativi (cu exprimare fizică,



convenţională şi valorică) ai acţiunii sau activităţii generatoare de venituri sau de cheltuieli  bugetare; 

situaţia indicatorilor din anul de bază;



norme şi normative de utilizat în determinarea indicatorilor bugetari;



cadrul juridic cu efecte în determinarea indicatorilor bugetari. Orice determinare de indicatori bugetari obligă în acţiunea de fundamentare la

folosirea de acte normative susţinătoare. În practică bugetară sunt luate în considerare toate  prevederile legale care produc efecte asupra datelor de înscris în balanţe financiare. Cadrul juridic privind fundamentarea indicatorilor financiari la CAS Iaşi este reprezentat de: 

 Legea nr.500 din 2002 privind finanţele publice- această lege stabileşte principiile,

cadrul general şi procedurile privind formarea, administrarea, angajarea şi utilizarea fondurilor publice, precum şi responsabilităţile instituţiilor publice implicate ăn  procesul bugetar; 

O.G. nr.45 din 2003 privind finanşele publice locale care prevede o nouă structiră

 pe capitole, iar ăn cadrul acestora pe secţiuni şi articole care cuprind principiile de  bază ale construcţiei bugetelor locale şi o elaborare de programe pentru unele activităţi, asigurându-se astfel o apreciere corectă a cheltuielilor de către autorităţile deliberate; 

 Legea nr.145 din 1997 privind asigurările sociale de sănătate – conform acesteia,

Ministerul Sănătăţii priecteză, implementează şi coordonează programe de sănătate  publică, în scopul realizării unor obiective de sănătate, cu participarea tuturor 

iinstituţiilor cu răspundere ăn acest domeniu. Tot potrivit acestei legii, Fondul CNAS şi fondurile ceselor de asigurări de sănătate judeţene se formează din: contribuţii ale persoanelor fizice, în părţi egale; din subvenţii de la bugetul de stat ţi de la bugetele locale si din alte venituri; 

O.G. nr.150 din octombrie 2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate conform căreia asigurările sociale de sănătate

reprezintă principalul sistem de finanţare a ocrotirii şi promovării sănătăţii  populaţiei care asigură acordarea unui pachet de servicii de bază; 

Ordinul nr.522/ 236 din 2008 al Ministerului Sănătăţii şi al Preşedintelui CNAS

 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Contractului- Cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. Elemente tehnice avute în vedere în fundamentarea cheltuielilor bugetare cuprinse în buget sunt următoarele: 

 baza normativă - suportul legal ce stă la baza fundamentării cheltuielilor, nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetul de venituri şi cheltuieli sau finanţată prin acesta dacă nu este reglementată print-un act normativ;



execuţia preliminată pentru anul de bază – execuţia certă pentru o anumită perioadă de timp şi execuţia probabilă la sfârşitul anului corectată cu anumite influenţe;



analiza şi structura comparativă a cheltuielilor – pe total şi pe structură şi dinamică, fiind necesară relizarea de analize şi studii privind evouţia pe un anumit interval de timp şi realizându-se de către organul ierarhic superior în etapa de analiză a  proiectului de buget primit de la instituţia subordonată;



 preţurile şi tarifele diferitelor servicii, care au repercursiuni asupra structurii şi evoluţiei cheltuielilor;



 baremurile de cheltuieli – norme legale prin intermediul cărora anumite categorii de cheltuieli sunt stabilite la nivelul maxim ce nu pot nu pot fi depăşite şi care sunt actualizate periodic în funcţie de rata de creştere a preţurilor şi tarifelor.

2.2

Calcule de fundamentare privind cheltuielile bugetare

Fundamentarea cheltuielilor bugetare reprezintă suportul principal în vederea angajării de cheltuieli în numele statului pe seama veniturilor bugetare şi are loc pe baza unor documente specifice: 

 bugetul de venituri şi cheltuieli;



 planul de finanţare a investiţiilor;

 

indicatori şi calcule de fundamentare;  planul cheltuielilor bugetare defalcate pe capitole şi subcapitole Fundamentarea cheltuielilor bugetare se realizează în 2 etape:



la nivelul instituţiilor de bază, privind activităţile curente ale acestora potrivit cu articolele şi aliniatele de cheltuieli;



la nivelul instituţiilor superioare sau ordonatorilor superiori de credite bugetare prin centralizarea datelor de la ordonatorii subordonaţi şi a celor din evidenţa proprie. Cheltuielile bugetare reprezintă sumele aprobate în bugetul de stat, bugetele locale,

 bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul fondurilor speciale, bugetul instituţiilor publice autonome şi altele în limitele şi potrivit destinaţiilor stabilite prin bugetle respective. Fundementarea, dimensionarea şi repartizarea cheltuielilor bugetelor locale, pe ordonatori de credite bugetare, pe destinaţii, respectiv pe acţiuni, activităţi, programe,  proiecte, obiective, se efectuează în concordanţă cu atribuţiile care revin autorităţilor  administraţiei publice locale, cu priorităţile stabilite de acestea, în vederea funcţionării lor  şi în interesul colectivităţilor locale resopective. Veniturile şi cheltuielile se grupează în buget pe baza calificaţiei bugetare aprobate de Ministerul Finanţelor Publice. Veniturile sunt structurate pe capitole şi sub capitole, iar  cheltuielile sunt structurate pe părţi, capitole, subcapitole, titluri, articole, percum şi alineate şi paragrafe, după caz. Cheltuielile prevăzute în capitole şi articloe au destinaţie  precisă şi limitată. Principalele categorii de cheltuieli bugetare efectuate în cadrul CAS Iaşi sunt grupate după cum urmeză: 

Cheltuieli materiale ce cuprind cheltuielile cu serviciile medicale şi cheltuielile  proprii;



Cheltuieli de capital;



Cheltuieli de personal.

Cele mai importante cheltuieli bugetare efectuate de CAS Iaşi sunt cele pentru  servicii medicale şi medicamente (6216), necesarul acestora fiind fundamentat pe fiecare

subcapitol, astfel: 0.1 Asistenţă medicală primară 0.2 Asistenţă medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţi clinice 0.3 Asistenţă medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţi paraclinice 0.4 Asistenţă medicală stomatologică 0.5 Asistenţă medicală spitalicească 0.6 Asistenţă medicală de urgenţă şi transport sanitar  0.7 Asistenţă medicală de recuperare 0.8 Asigurarea medicamentelor şi/sau materialelor sanitare specifice în tratamentul unor boli cronice 0.9 Acordarea medicamentelor în ambulatoriu cu şi fără contribuţie personală 1.0 Medicamente utilizate în tratamentul în spital  1.1 Servicii şi îngrijiri la domiciliu 1.2 Dispozitive medicale  Asistenţă medicală primară : estimarea s-a realizat având în vedere următorii

indicatori :  

 populaţia judeţului pe grupe de vârstă (0-1 an; 1-4 ani; 5-59 ani ; 60 ani şi peste); numărul de puncte estimat a se realiza « per căpiţa » în funcţie de structură pe grupe de vârstă a asiguraţilor ajustat conform normelor;



numărul copiilor încredinţaţi sau daţi în plasament;



numărul persoanelor instituţionalizate



numărul de puncte aferent serviciilor medicale pentru: persoane înscrise pe listă şi  persoane pentru care se acordă servicii medicale prevăzute în pachetul minimal;



valoarea unui punct « per capita »;



valoarea minimă garantată a unui punct pentru plata pe serviciu, unică pe ţară ;



valoarea sumelor cuvenite medicilor de familie nou veniţi într-o localitate.  Asistenţă medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţi clinice

Propunerile pentru proiectul de buget pe anul 2010, au avut în vedere:



numărul de medici specialişti şi primari în contract cu CAS Iaşi în anul 2009;



numărul de puncte aferente consultaţiilor şi serviciilor raportate şi validate la data de

30.06.2009. Estimarea s-a realizat avându-se în vedere următorii indicatori: 

număr puncte estimat a se realiza în anul 2009;



valoarea minim garantată pentru un punct pe serviciu medical, unică pe ţară;



valoarea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare ale cabinetelor speciale;



valoarea serviciilor spitaliceşti de tip ambulatoriu.

 Asistenţă medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţi paraclinice: estimarea s-a

relizat având în vedere numărul de investigaţii de laborator realizat la 30.06.2009 şi estimate a se realiza în anul 2009 şi costurile medii ale investigaţiilor realizate la 30.06. 2009.  Asistenţă medicală stomatologică: estimarea s-a realizat ţinând cont de numărul de medici

stomatologi şi dentişti şi suma ce revine în medie pentru fiecare asigurat.  Asistenţă medicală spitalicească: estimarea s-a realizat având în vedere următorii indicatori: 

număr bolnavi externaţi şi numărul de zile de spitalizare în spitalizarea continuă;



tariful mediu pe zi/spitalizare şi/sau pe caz rezolvat (DRG) pentru fiecare tip de spital în

funcţie de teritoriu şi specificul patologie; 

număr de zile de spitalizare în spitalizarea de zi şi tariful corespunzător;



contravaloarea salariilor pentru rezidenţi, stagiari, cercetători;



contravaloarea cheltuielilor din unităţile de primire urgenţă, cabinete infecţioase şi cabinete

de urgenţă stomatologice.  Asistenţă medicală de urgenşă şi transport sanitar : estimarea s-a realizat având în

vedere următorii indicatori: 

număr de kilometri echivalenţi, număr de ore de zbor estimat;



număr de solicitări estimat;



tariful pe solicitare estimat în funcţie de clasificarea mijloacelor de transport conform normelor CEN 1789.  Asistenţă medicală de recuperare: estimarea s-a relizat având în vedere:

 

număr de zile de spitalizare estimat; tariful pe zi spitalizare influenţat de indicele inflaţiei;



numărul de servicii şi proceduri cu tariful mediu corespunzător.  Asigurarea medicamentelor şi/ sau materialelor sanitare specifice în tratamentul 

unor boli cronice: estimarea s-a realizat ţinând seama de: 

număr de bolnavi/ program aflaţi în evidenţă la data de 30.06 a anului precedent;



costul mediu/bolnav.  Acordarea medicamentelor în ambulatoriu cu şi fără contribuţie personală:

estimarea se bazează pe consumul mediu pe asigurat corectat cu indicii creşterii preţului de consum.  Medicamente utilizate în tratamentul în spital : estimarea se realizează ţinând cont

de nivelul consumului din anul precedent şi costul mediu/ bolnav. Servicii şi îngrijiri la domiciliu  Dispozitive medicale: estimarea se realizeză în funcţie de valoarea necesară pentru

lista de aşteptare la 30.06, disponibilul din prevederea bugetară pe semestrul 2 şi valoarea cererilor curente estimate în semestrul 2 A doua categorie de cheltuieli bugetare a CAS Iaşi o reprezintă cheltuielile de administrare şi funcţionare (6605.o1), acestea se grupează la rândul lor în: 6605.10 Cheltuieli de personal  10.01 Cheltuieli cu salariile 01 Salarii de bază 02 Salarii de merit  03 Indemnizaţii de conducere 04 Spor de vechime 06 Alte sporuri 07 Plăţi pentru ore suplimentare 08 Fond de premii 09 Prima de vacanţă 12 Indemnizaţii plătite unor persoane din afara unităţii 13 Indemnizaţii de delegare 10.03 Contribuţii 03.01 Contribuţii pentru asigurări sociale de stat  03.02 Cheltuieli de asigurări de şomaj

03.03 Contribuţii de asigurări sociale de sănătate 03.04 Contribuţii de asigurări pentru acidente de muncă şi boli  profesionale 03.05 Prime de asigurare viaţă plătite de angajator pentru angajaţi 03.06 Contribuţii pentru concedii şi indemnizaţii 03.07 Contribuţii la fondul de garantare a creanţelor salariale 6605.20 Bunuri şi Servicii 20.01 Bunuri şi servicii 01 Furnituri de birou 02 Materiale pentru curăţenie 03 Încălzit, iluminat şi forţa motrică 04 Apa, canal şi salubritate 05 Carburanţi şi lubrifianţi 06 Piese de schimb 07 Transport  08 Poştă, telecomunicaţii, radio, TV, internet  09 Materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional  05 Bunuri de natura obiectelor de inventar  06 Deplasări, detaşări, transferări 30 Alte cheltuieli 6605.70 Cheltuieli de capital  Cheltuieli de personal  vizează plata drepturilor salariale ale personalului angajat şi

obligaţiile aferente faţă de bugetul statului, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, precum şi drepturile de delegare, detaşare şi transfer în interes de serviciu. Cheltuielile de personal se stabilesc ţinând seama de dimensiunea personalului de specialitate, auxiliar şi administrativ finanţat din buget, în concordanţă cu programele şi atribuţiile pe care le are de realizat fiecare compartiment funcţional, prin aplicarea corespunzătoare a legislaţiei în domeniul salarizării. Cadrul juridic în baza căruia se fundamentează cheltuielile de personal presupune următoarele legi şi norme metodologice avizate de instituţiile avizate:



 Legea nr. 95 din 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii publicată în Monitorul

Oficial nr. 372 din 28 aprilie 2006; 

O.G. nr. 9 din 2008 pentru modificarea O.G. nr. 6/2007  privind unele măsuri de

reglementare a drepturilor salariale ale funcţionarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare; Tabelul nr.5 Stat de Funcţii pentru anul 2010 în cadrul CAS Iaşi

EXPLICATII

0 I. FUNCTIONARI PUBLICI - TOTAL

Numar maxim de posturi in anul 2009

1 87

Salariu de baza mediu la luna decembrie 2009

2

Numar maxim de posturi in anul 2010

Fond aferent salariilor de baza pe anul 2010

4=1+3 89

5=2x4x12 luni 1.725

12

251

2 1 8 1

42 21 167 21

din care: A. Functionari publici de conducere - Total

10

din care: Director executiv Medic sef Sef serviciu Sef birou

2 1 6 1

B. Functionari publici de executie - Total

77

90

1.474

a) Clasa I - Total - studii superioare

66

77

1.350

Consilier superior treapta 1 Consilier superior treapta 2 Consilier juridic superior treapta 1 Auditor superior treapta 1 Consilier principal treapta 1 Consilier principal treapta 2 Consilier principal treapta 3 Inspector principal treapta 1 Inspector principal treapta 2 Consilier asistent treapta 1 Consilier asistent treapta 3 Expert asistent treapta 2 Expert asistent treapta 3 Inspector asistent treapta 3 Consilier juridic asistent treapta 1

27 13 1 3 1

40 7 2 2 1 4 7 1 2 1 4 1 0 1 0

836 131 42 42 15 55 89 15 27 11 40 11 0 10 0

1.742 1.742 1.742 1.742

din care:

4 1 1 1 1

1.742 1.561 1.742 1.742 1.267 1.139 1.054 1.267 1.139 950 824 887 824

Consilier juridic asistent treapta 2 Consilier debutant

1

b) Clasa II - Total - studii superioare de scurta durata

11

referent de specialitate superior treapta 1 referent de specialitate superior treapta 3

10 1

II. PERSONAL CONTRACTUAL - TOTAL

887 634

1 2

11 15

13

124

10 1

115 9

13

15

139

B. Functii de executie de specialitate - total

2

2

38

consilier, expert, inspector de specialitate gr. IA casier, magaziner, tr.I functionar, arhivar, tr.I functionar, arhivar, tr.II  portar, paznic, ingrijitor, curier, tr.I  portar, paznic, ingrijitor, curier, tr.II sofer

2 3

2 3 1 1 2 1 3

38 23 7 7 12 6 30

109

1.864

956 724

din care :

TOTAL GENERAL 

1 2 1 3

1.577 630 615 564 512 499 823

100

O.G. nr.10 din 2008  privind nivelul salariilor de bază şi al altor drepturi ale

 personalului bugetar  salarizat potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar şi personalului salarizat potrivit anexelor nr. II şi III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul  bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate  publică, precum şi unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale şi a altor  drepturi ale personalului contractual salarizat prin legi speciale;  

O.G. nr. 92 din 2003 privind Codul de procedură fiscală;  Legea nr. 571 din 2003 privind Codul Fiscal.

Fundamentarea cheltuielilor de personal se realizează pe baza organigramei organizaţională de unde se prelucrează un statut de funşţii pe structura respectivă pentru a se stabili nivelul fiecărui salariu potrivit legislaşiei în vigoare. Prin legislaţia existentă se stabileşte nivelul fiecărui salariu de bază atît pentru funcţionarii publici cât şi pentru  personalul contractual potrivit funcţiei executate în instituţia publică. Salariile de bază se stabilesc în mod diferenţiat, după o ierarhie justă şi motivată în sistem de carieră, în raport cu natura competenţelor, cu activitatea desfăşurată şi cu importanţă ei, corespunzător cerinţelor nivelului studiilor absolvite, precum şi a categoriei, clasei şi gradului funcţiei publice. Pentru funcţiile cu acelaşi nivel de studii, specifice

diferitelor domenii de activitate bugetară, salariile de bază se diferenţiază în raport cu răspunderea şi importanţă socială a domeniului de activitate, cu priorităţile de dezvoltare sau de creştere a calităţii serviciilor în anumite domenii, precum şi cu necesităţile de atragere a personalului de specialitate spre anumite activităţi. În cadrul fiecărei funcţii, salariile de bază se diferenţiază pe 3 categorii, iar în cadrul acestora pe 3 clase, astfel încât să se asigure posibilitatea diferenţierii salariilor de  bază individuale în raport cu nivelul pregătirii profesionale a fiecărei persoane şi cu experienţa acesteia în activitate. Salariul de bază la CAS Iasi se calculează după formula: n

Sb = ∑ Nrp * Smb * Nr .luni * (1 + i ) , unde: 1

∑Nrp- număr de posturi pentru anul de plan; Smb- salariul mediu brut din anul de bază; (1+i)- rata de modificare. Salariile de merit se acordă de către ordonatorul de credite pentru rezultate deosebite obţinute în activitatea desfăşurată, în limita a 20% din numărul total al funcţionarilor publici, prevăzut în statul de funcţii. Cuantumul este de până la 15% din salariul de bază, care face parte din acesta şi care constituie baza de calcul pentru sporuri şi alte drepturi care se acordă în raport cu salariul de bază. Pentru rezultate deosebite obţinute în activitatea desfăşurată, ordonatorul de credite  poate acorda, în limita a 20% din numărul de posturi corespunzătoare funcţiilor publice,  prevazut în statul de funcţii, un salariu de merit lunar de până la 15% din salariul de bază, care face parte din acesta şi care constituie baza de calcul pentru sporuri şi alte drepturi care se acordă în raport cu salariul de bază. Salariul de merit la nivel de unitatea CAS Iasi se calculează astfel: Sm =c%Np*c%Smb0*Nr.luni, unde:

c%Np – procentul din numărul de posturi corespunzătoare funcţiilor publice care  beneficiază de salariul de merit; c%Smb0 – procentul din salariul de bază;  Nr.luni – numărul de luni pentru care se acordă. Indemnizaţiile de conducere pentru funcţionarii publici care ocupă o funcţie de conducere, salariul de bază este cel corespunzător funcţiei de execuţie în care acesta este

încadrat, la care se adăuga o indemnizaţie de conducere, care face parte din salariul de  bază, şi care constituie baza de calcul pentru sporuri şi alte drepturi care se acordă în raport cu salariul de bază, diferenţiată în raport cu răspunderea funcţiei de conducere, cu mărimea compartimentului condus, precum şi cu ponderea activităţii de conducere faţă de cea de execuţie. Ea se stabileşte la încadrarea în funcţie de către ordonatorul de credite, în procent fix din salariul de bază corespunzător funcţiei de execuţie, cu excepţia funcţiilor publice de conducere ale căror salarii de bază cuprind şi indemnizaţia de conducere. Indemnizaţia de conducere se acordă între 25%- 55% în funcţie de postul de conducere pe care îl exercită personalul. Procentele pentru indemnizaţii pentru funcţiile de conducere în cadrul CAS Iaşi sunt următoarele: pentru directorul executiv 50%, pentru directorul executiv adjunct 40%, pentru şef serviciu 305, şi pentru şeful de birou 20%. Indemizaţia de conducere la CAS Iasi se calculează în modul următor:  Ic =∑Npc*Imc0*Nr.luni, unde:

∑Npc – numărul de persoane beneficiare de indemnizaţii de conducere în anul curent; Imc0 – indemnizaţia medie lunară dina nul de bază;  Nr.luni – numărul de lunilor de acordare a indemnizaţiilor. Sporul de vechime în muncă se calculează la salariul de bază de până la 25%, se  plăteşte de la data de întîi a lunii următoare celei în care s-a împlinit vechimea în muncă,  prevăzută la tranşa respectivă, corespunzător timpului lucrat în program normal de lucru, conform tabelului:

Tabelul nr.6 Sporuri de vechime acordate funcţionarilor publici

Tranşe de vechime în muncă 3 – 5 ani 5 – 10 ani 10 – 15 ani 15 – 20 ani Peste 20 ani

Cota din salariul de bază 5% 10% 15% 20% 25%

Sporurile pentru condiţii de muncă se acordă funcţionarilor publici care îşi desfăşoară activitatea în timpul nopţii, între orele 22,00 şi 6,00 şi este de 25% din salariul de bază dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin jumătate din programul normal lunar  de lucru. Sporurile acordate la nivel de unitatea CAS Iasi pentru condiţiile de muncă se calculează în modul următor: Scm = c%*Smb0*Nr.p*Nr.luni, unde:

c% - cota aferentă suportului pentru condiţii de muncă aplicată la salariul la bază; Smb0 – salariul mediu de bază;  Nr.p – număr de posturi care beneficiază de suportuir pentru condiţii de muncă:  Nr.luni – număr de luni. Orele prestate peste durata normală a timpului de lucru de către funcţionarii  publici încadraţi în funcţii de execuţie se vor plăti cu un spor din salariul de bază, astfel: 

50% din salariul de bază pentru primele două ore de depăşire a duratei normale a zilei de lucru;



100% din salariul de bază pentru orele următoare. Cu spor de 100% se plătesc şi orele lucrate în zilele de repaus săptămânal sau în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează. Ordonatorii de credite pot acorda premii lunare în limita a 10% din cheltuielile cu

salariile, cu încadrarea în fondurile aprobate anual prin buget cu această destinaţie. Premiile se pot acordă în cursul anului funcţionarilor publici care au realizat sau au participat direct la obţinerea unor rezultate în activitate, apreciate ca valoroase. Sumele neconsumate pot fi utilizate în lunile următoare, în cadrul aceluiaşi an bugetar. În cazurile în care ordonatorii principali de credite bugetare realizează economii  prin reducerea cheltuielilor cu salariile, pot aproba acordarea de premii în cursul anului din economiile realizate, în limita a 5% din cheltuielile cu salariile prevăzute în bugetul aprobat, pentru funcţionarii publici din aparatul propriu şi din unităţile subordonate, fără a depăşi valoarea economiilor realizate. Formula de calcul pentru acordarea fondurilor de premii , lanivel de unitatea CAS Iasi, se calculează astfel:  Fp =Smbo*c%*Nr.p*Nr.luni, unde:

Smbo – salariul mediu de bază; c% - cota de acordare a gratificaţiilor;  Nr.p – număr de posturi de care beneficiază de premii sub formă de gratificaţii anuale;  Nr.luni – număr de luni. Premiile individuale se stabilesc de către ordonatorii de credite bugetare, în limita sumelor alocate cu această destinaţie de către ordonatorii principali de credite, cu avizul comisiei paritare. Se beneficiază, de un premiu anual egal cu salariul mediu lunar de bază  brut, realizat în anul pentru care se face premierea. Pentru funcţionarii publici care nu au lucrat tot timpul anului, premiul se acordă  proporţional cu perioada în care au lucrat, luându-se în calcul media salariilor de bază brute lunare, realizate în perioada în care au desfăşurat activitate, raportată la perioada întregului an. Alte drepturi salariale acordate personalului din afara unităţii se acordă astfel: 

 pe perioada în care funcţionarii publici sunt trimişi în delegare în alte localităţi decât cea în care îşi desfăşoară activitatea şi constau în rambursarea costului transportului pentru el şi membrii familiei sale, precum şi pentru gospodăria sa,  plata unei indemnizaţii egale cu salariul de bază net din ultima lună, un concediu  plătit de 5 zile lucrătoare, în vederea mutării efective, acordat la cererea sa;



la încadrarea într-o autoritate, instituţie publică sau unitate din altă localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate după absolvirea studiilor, sub forma unei indemnizaţii de instalare echivalentă cu un salariu de bază corespunzător  funcţiei de debutant în care urmează a fi încadrat. Indemnizaţia de instalare poate fi echivalentă cu două salarii de bază;



în cazul în care funcţionarii publici urmează o formă de specializare sau  perfecţionare pe o durată mai mare de 1 luna, dar nu mai mult de 1 an, sub forma drepturilor salariale pe această perioadă. Cheltuielile cu salariile se stabilesc ţinându-se cont de numărul de salariaţi şi

funcţiile acestora şi salariile aferente, conform statutului de funcţii prezentat. S-a realizat calculul salariilor pe fiecare categorie, iar prin însumare se determina suma necesară pentru  plata acestora. Funcţionarii publici de execuţie sunt împărţiţi în trei categorii, în funcţie de studii: Clasa I- studii superioare; Clasa II- studii de scurtă durată şi Clasa III- studii medii.

Contribuţii pentru asigurări sociale de stat la CAS Iasi

Formula de determinare a contribuţiei unităţii la asigurările sociale de stat se determină în funcţie de fondul brut de salarii şi de cota de contribuţie la asigurările sociale de stat (22%): CASS = Fond brut salarii * 22% Estimarea se realizează luând în considerare o reducere cu câte două procente a cotei datorate de angajator în anii 2006 şi 2007 şi cu un punct procentual pentru anul 2008. Cheltuieli pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de şomaj la CAS   Iasi

În determinarea contribuţiei unităţilor la constituirea fondului de şomaj se utilizează fondul brut de salarii al unităţii şi cotele de contribuţie la fondul de şomaj a unităţii (3%), după formulă: C.F.S. = Fbs * 3%, unde: Fbs - fondul de salarii brut al unităţii.  Deplasări, detaşări, transferuri la CAS Iasi

Deplasarea personalului unităţii în alte localităţi în vederea îndeplinirii unor sarcini de serviciu fac necesară fundamentarea cheltuielilor pentru deplasări, detaşări, transferări,  pleacandu-se de la anul de bază,şi ţinându-se cont de evenimente anticipate a avea loc în anul de plan, de indicele de inflaţie, de perspectivele unor majorări de preţuri şi de tarife (scumpirea combustibililor, majorări de taxe, creşterea tarifelor la transportul de călători). Cheltuielile se referă la: diurna în condiţiile legale stabilite< decontarea transportului între localităţi; decontarea cazării şi decontarea altor cheltuieli efectuate pentru îndeplinirea misiunii de serviciu. Contribuţie pentru constituirea fondului de asigurări sociale de sănătate la CAS   Iasi

În determinarea contribuţiei unităţii la constituirea fondului fondului de asigurări sociale de sănătate se utilizează fondul brut de salarii al unităţii şi cota de contribuţie la fondul de şomaj al unităţii, după formulă: CAS = Fbs * 5,2% CAS = Venit brut*5% (pentru angajaţi)

Deducerile personale reprezintă o sumă neimpozabilă acordată persoanelor fizice rezidente în România, cu domiciliul în România, precu şi persoanelor fizice care au sediul

intereselor vitale în România. Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 1000lei inclusiv, astfel: 

 pentru contribuabilii care nu au persoane în întreţinere: 250 lei;



 pentru contribuabilii care au o persoană în întreţinere: 350 lei;



 pentru contribuabilii care au 2 persoană în întreţinere: 450 lei;



 pentru contribuabilii care au 3 persoană în întreţinere: 550 lei;



 pentru contribuabilii care au 4 sau mai multe persoane în întreţinere: 650 lei. Pentru contribuabilii care realizază venituri brute lunare din salarii cuprinse între

1000 lei şi 3000 lei, inclusiv deducerile personale sunt degresive faţă de cele de mai sus şi se stabilesc prin ordin al Ministerului Finanţelor Publice, astfel: 

cu 0 persoane în întreţinere: 250*[1-(Venit brut lunar - 1000)/2000];



cu 1 persoană în întreţinere: 350*[1-(Venit brut lunar - 1000)/2000];



cu 2 persoane în întreţinere: 450*[1-(Venit brut lunar - 1000)/2000];



cu 3 persoane în întreţinere: 550*[1-(Venit brut lunar - 1000)/2000];



cu 4 sau mai multe persoane în întreţinere:650*[1-(Venit brut lunar - 1000)/2000]. Pentru contribuabilii care realizază venituri brute lunare din salariile peste 3000 lei

nu se acordă deducere personală. Cheltuieli materiale şi prestările de servicii la CAS Iasi Cheltuieli pentru întreţinere şi gospodărire: fonduri necesare desfăşurării activităţii

unităţii (încălzit, iluminat, apă, canal, salubritate, poştă, telefon, telex, radio, televizor, telefax, furnituri de birou, materiale pentru curăţenie, alte materiale şi prestări de servicii).  Încălzit : cuprinde cheltuieli cu achitarea furnizorilor de energie termică, gaze

naturale şi combustibil, care se evaluează pe baza devizului întocmit în preţuri curente, după indicatorii: număr de metri cub gaz consumaţi în anul de bază şi tariful/mc gaz: Chî  = cantit.combustibil*tarif/combustibil 

Se au în vedere contractele cu furnizorii şi execuţia bugetara a anului precedent, luându-se în considerare numărul de mc gaz consumaţi în anul precedent, tariful de mc gaz şi majorările de preţuri şi indicele inflaţiei.  Iluminat şi forţe motrice: includ costul curentului electric pentru iluminat, pentru

forţa motrică şi costul becurilor electrice şi al tuburilor fluorescente, după indicatorii:

număr corpuri iluminat, aparatură; consum de energie electrică; tariful pentru 1 kw şi număr ore iluminat şi funcţionare aparatură.  Iluminat = cantit.energie consumată*tarif/energie  Apă, canal, salubritate: apă potabilă, apa caldă, gunoi, canal. Pentru estimarea unor 

cheltuieli sunt folosiţi următorii indicatori: consum de apă caldă mc/an; consum apă  potabilă mc/an; gunoi mc/an; tariful pentru un mc de apă caldă şi un mc de apă rece; tariful pentru serviciile de salubritate şi canalizare. Formula de calcul utilizată pentru determinarea nivelului consumului este:  Apă = cantit.consumată*tarif/mc Canalizare =tarif canalizare + tarif salubritate  Poştă, telefon, telex, radio, televizor, telefax includ : plata serviciilor de poştă,

abonamentelor de telefon, radio, televizor şi plata convorbirilor internaţionale, calculânduse după formulă: abonament*nr.luni+nr.minute*tarif/minut  şi se au în vedere: 

cheltuielile medii cu convorbirile telefonice pentru anul expirat;



numărul de posturi telefonice;



tariful pentru abonamentul serviciilor telefonice;



numărul de televizoare, aparate radio,calculatoare;



tariful pentru abonamentul radio , TV,internet;



cheltuielile pentru corespondenţă poştală internă şi externă.  Furnituri de birou: fonduri băneşti necesare achiziţionării rechizitelor de birou se

evaluează pe baza numărului hârtiilor de scris, adosarelor, a pixurilor, a formularelor  tipizate şi a altor materiale.  Materiale pentru curăţenie: cheltuielile pentru materiale comune de curăţenie

specifice întreţinerii uşilor, ferestrelor, mobilierului, grupurilor sanitare, pardoselii, materiale pentru dezinsecţie, deratizare folosite de unitate pentru menţinerea curăţeniei, materiale igienico-sanitare pentru personal. Indicatorii de fundamentare se referă la: numărul de săli, suprafaţa de curăţenie; tipul de materiale de curăţenie necesare (mături, clor, detergent, săpun etc); cantitatea necesară din fiecare material de curăţenie necesar (kg, bucăţi, litri) şi la preţul unitar   pentru fiecare material de curăţenie.  Alte materiale şi prestări servicii la CAS Iasi includ:



cheltuieli de transport privind materiale, alimente, combustibil, medicamente, obiecte de inventar;



materiale şi plata lucrărilor pentru întreţinerea şi amenajarea spaţiilor verzi ale unităţii;



 plata diferitelor prestări de servicii efectuate de terţi ca: imprimerie, legatorie, paza contractantă;



costul serviciilor de deratizare, deparazitare şi dezinsecţie efectuate de unităţi specializate;

 

 plata cheltuielilor de întreţinere efectuate prin unităţi specializate; materiale pentru prevenirea incendiilor.  Materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional  includ cheltuielile cu

 procurarea materialelor şi efectuarea prestaţiilor de servicii, alte cheltuieli cu caracter  funcţional specifice fiecărui domeniu de activitate, care asigura desfăşurarea în bune condiţii a activităţii unităţii. Se referă la materialele consumabile de natura funcţională ce ajută la procesul de asamblare a diferitelor lucrări la atelierele de tâmplărie şi la reparaţiile minore sau la punerea în funcţiune a unor utilaje tehnologice. Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată şi echipament se stabilesc

în funcţie de starea de existenţa a acestora şi de necesităţile urgenţe de completare a dotării necesare desfăşurării activităţii instituţiei.  Reparaţii curente: se execută periodic, în scopul creării posibilităţii de exploatare a

fondului fix supus reparaţiei. Valoarea lucrărilor de reparaţii curente ce se aplică într-un an se va încadra de regulă în 5% din valoarea de înlocuire a fondului fix. Reparaţiile curente se referă la costul materialelor procurate pentru lucrările de întreţinere şi reparaţii curente în regie proprie ale clădirii, ale instalaţiilor, ale mobilierului şcolar precum şi costul lucrărilor de reparaţii executate de terţi.  Reparaţii capitale se referă la înlocuirea totală sau parţială a unor elemente sau

 părţi componente uzate fizic, în scopul aducerii cât mai aproape de starea iniţială. Includ: reparaţiile capitale la clădirii şi construcţiei, utilaje executate în antrepriza, inclusiv costul devizelor şi proiectelor tehnice, costul materialelor şi prestărilor de servicii, în cazul lucrărilor de reparaţii capitale executate în regie.

Cărţi şi publicaţii. Indicatorii folosiţi pentru fundamentarea cheltuielilor cu cărţi şi

 publicaţii sunt cantitatea acestora şi preţul estimativ, ţinând cont de ofertele furnizorilor de carte. Formula de calcul este următoarea: Nr.cărţi publicate*Ch.medie anuală.  Alte cheltuieli cuprind cheltuieli cu protecţia muncii şi cu transportul personalului.

Acestea se fundamentează în funcţie de execurtia anului precedent.

2.3.

Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea cheltuielilor bugetare

Direcţia Economică, din cadrul Casei de Asigurăr de Sănătate Iaşi, după consemnarea informaţiilor, cu caracter operativ, privind veniturile şi cheltuielile instituţiei,  prin bugetul public, ca balanţă financiar-operativă, transmite conducătorului instituţiei  publice proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli, care urmează a fi dezbătut, în vederea avizării, în cadrul Consiliului de Administraţie a instituţiei publice. Cheltuielile bugetare ce privesc serviciile medicale sunt fundamentate de către Serviciul de Acreditare, Contractare, Decontare iar solicitarea este transmisă Serviciului BFC şi de aici la CNAS, reluându-şi circuitul invers.

 Fig. nr.6 Fluxul informaţional privind fundamentarea cheltuieli cu serviciile medicale şi medicamente

CNAS A

B

SBFC A

B SACDS

A – solicitare fundamentare indicatori minimali; B – transmitere machete. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate solicita machetele cu indicatorii Serviciului BFC, care, la rândul său transmite solicitarea Biroului Administrativ şi Decontări, primind, în schimb, fundamentarea pe care o trimite CNAS, după următorul flux informaţional:  Fig. nr. 7 Fluxul informaţional al fundamentării cheltuielilor de personal  Solicitare machete indicatori

Serviciul Buget, Financiar, Contabilitate,

CNAS Transmitere fundamentare

Solicitare machete indicatori

Transmitere fundamentare

Serviciul Resurse Umane

CAS Iaşi, fiind o instituţie publică cu personalitate juridică din subordinea ordonatorului principal de credite bugetare, respectiv, a conducătorului Casei Naţionale a

Asigurărilor de Sănătate, transmite, acestuia din urmă, proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli avizat. Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate, ca instituţie ierarhic superioară, realizează o comparare a calculelor propii cu datele transmise asupra indicatorilor bugetari  prin bugetul propriu al Casei de Asigurări de Sănătate Iaşi. De fapt, la acest nivel se  procedează la o verificare a încadrării instituţiei subordonate în limitele de venituri (minime) şi de cheltuieli (maxime), transmise în momentul premergător declanşării lucrărilor premergătoare. Principalele fluxuri informaţionale generate de fundamentarea cheltuielilor bugetare la nivel CAS Iaşi sunt evidenţiate în Fig. nr.8. Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate întocmeşte proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli centralizat, care cuprinde, pe lângă, indicatorii financiari privind instituţiile subordonate şi pe cei care se referă la activitatea proprie. Acesta este transmis Ministerului Finanţelor Publice spre avizare metodologică, documentul bugetar fiind apoi aşezat pe două variante complementare, şi anume: 

 proiect de lege pentru bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de

sănătate; 

 proiect de buget al Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

 Fig. nr.8 Fluxul informaţional generat de fundamentarea cheltuielilor bugetare

PARLAMENT Comisiile de Specialitate

GUVERN

NIVELUL IV

Ministerul Finanţelor  Publice

BUGETUL CENTRALIZAT

 NIVELUL III Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate

Casa Judeţeană a Asigurărilor de Sănătate Iaşi

Consiliul de Administraţie Preşedintele –  Director  General Direcţia Economică  NIVELUL II

În final, prin intermediul Guvernului, în calitate de responsabil principal în elaborarea proiectelor de bugete publice, documentele bugetare sunt supuse aprobării (adoptării) de către Parlament.

Cap. 3. Finanţarea cheltuielilor bugetare

În sistemele de sănătate ale unor ţări ca Germania, Franţa sau Anglia, sursele de finatare ale acţiunilor de ocrotire a sănătăţii sunt diverse şi anume : 

fonduri alocate de la buget, central sau local care în unele ţări deţine un loc important în totalul cheltuielilor bugetare, statul finanţând în special instituţiile sanitare publice, spitalele şi unele acţiuni în domeniul sănătăţii vaccinări sau tratarea unor boli specifice sau profesionale;



cotizaţii de asigurări de sănătate care sunt suportate în mod obligatoriu de către salariaţi, alte persoane fizice şi de către angajatori.



resurse ale populaţiei cheltuite în calitate de pacienţi, în cazul în care aceste  persoane

nu

sunt

asigurate

şi

suportă

integral

costul

prestaţiilor 

medicale,medicamentelor şi a tratamentelor; 

ajutor extern, întâlnit mai ales în cazul ţărilor în curs de dezvoltare,sub forma unor  ajutoare oferite de către organizaţii specializate - Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Crucea Roşie Internaţională. În România resursele financiare destinate ocrotirii sănătăţii au provenit, până în 1998,

în proporţie covârşitoare de la bugetul de stat. Într-o măsură redusă se alăturau unele cheltuieli efectuate de agenţii economici, unele venituri proprii ale instituţii sanitare sau cheltuieli ale  populaţiei pentru îngrijirea şi păstrarea sănătăţii, efectuate din proprie iniţiativă. Reforma care se desfăşoară în domeniul ocrotirii sănătăţii în ţara noastră a introdus un nou sistem de ocrotire a sănătăţii şi anume asigurările sociale de sănătate iar începând cu anul 1998, în cheltuielile publice pentru sănătate, alături de cheltuielile bugetare (şi de fondul special  pentru sănătate) se cuprinde şi fondul de asigurări sociale de sănătate. În ţara noastră, finanţarea se realizează din fondul asigurărilor sociale de sănătate, serviciile medicale fiind suportate din FNUASS. Finanţarea cheltuielilor CAS Iaşi se realizează dintr-o singură sursă bugetară: bugetul asigurărilor sociale de sănătate, serviciile medicale fiind suportate din fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate. FNUASS se formează din următoarele componente: 

contribuţii ale persoanelor fizice şi juridice;



subvenţii de la bugetul de stat;



dobânzi, donaţii, sponsorizări, venituri obţinute din exploatarea patrimoniului CNAS şi caselor de asigurări, precum şi alte venituri, în condiţiile legii;



sume din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii Publice.

3.1 Sursele de finanţare a instituţiilor publice

În cursul ultimilor zece ani, toate ţările bogate sau sărace au avut dificultăţi în elaborarea unor politici eficiente pentru ameliorarea funcţionarii sistemelor de sănătate. Multe ţări au întreprins reforme sectoriale pentru ameliorarea sistemului de sănătate şi  politica în domeniul sănătăţii. Creşterea cheltuielilor pentru sănătate a impus o mai  puternică stăpânire a evoluţiei lor o îmbunătăţire a gestiunii acestor cheltuieli, o cunoaştere mai bună a activităţii de îngrijire a sănătăţii, a evaluării calităţii lor şi stabilirea precisă a obiectivelor şi a modului de realizare. Principala sursa de alimentare a fondului de asigurări de sănătate o reprezintă contribuţiile persoanelor juridice şi fizice angajatoare şi ale asiguraţilor. Persoana asigurată are obligaţia plăţii unei contribuţii băneşti lunare în procent de 6,5% care se aplică asupra : 

veniturilor din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit;



veniturilor impozabile realizate de persoane care desfăşoară activităţi independente care se supun impozitului pe venit; dacă acest venit este singurul asupra căruia se calculează contribuţia, aceasta nu poate fi mai mică decât cea calculată la un salariu de bază minim brut pe ţara, lunar;



veniturilor din agricultură supuse impozitului pe venit şi veniturilor din silvicultură,  pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator;



indemnizaţiilor de şomaj;



veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, veniturilor din dividende şi dobânzi, veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere şi altor venituri care se supun impozitului pe venit. Contractul de finanţare a serviciilor medicale se întocmeşte anual având ca baza de

fundamentare în cazul anului 2008 Hotărârea Guvernului nr. 252/2008 pentru aprobarea Contractului- Cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului

asigurărilor sociale de sănătate, actualizate, precum şi ordinul comun al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui CNAS nr. 1.781/CV 558/2006  pentru aprobarea normelor  metodologice de aplicare a Contractului- Cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale din cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. Veniturile fondului colectate de CAS se utilizează pentru: 

 plata serviciilor medicale, a medicamentelor, a materialelor sanitare şi dispozitivelor medicale, în condiţiile stabilite prin Contractul- Cadru;



cheltuieli de administrare, funcţionare şi de capital în limita a maximum 3% din sumele colectate;



fondul de rezervă în cota de 1% din sumele constituite la nivelul CNAS.

3.2. Metodele tehnice utilizate în finanţarea cheltuielilor

Finanţarea cheltuielilor bugetare reprezintă alocarea de mijloace băneşti, pe baza  bugetelor publice ca balanţe financiare aprobate, la dispoziţia consumatorilor de fonduri autorizaţi (ordonatori de credite bugetare) pentru destinaţii précis stabilite, ca expresie a nevoilor publice recunoscute ca atare. Finanţarea bugetara la CAS Iaşi cunoaşte două tehnici de finanţare diferite şi anume: 

deschiderea creditelor bugetare;



repartizarea creditelor bugetare. Creditul bugetar reprezintă limita maximă până la care se pot ordonanţa şi efectuă

 plăţi în cursul anului bugatar,pentru angajamentele contractate în cursul exerciţiului  bugetar şi/sau din exerciţiile anterioare pentru acţiuni multianuale, respectiv se pot angaja, ordonanţa şi efectuă plăţi din buget pentru celelalte acţiuni.

3.2.1. Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare- pentru bugetul de stat

Deschiderea de credite se face la începutul lunii pentru luna respectivă cu toate sumele necesare la toate capitolele, atât pentru cheltuielile cu serviciile medicale şi medicamentele, cât şi pentru cheltuielile materiale, de personal şi de capital. Repartizarea creditelor bugetare are loc prin transmiterea mijloacelor băneşti cu titlu de credite bugetare în sens ierarhic de la ordonatorul principal la cei subordonaţi, având la bază un document numit dispoziţie bugetară de repartizare adresată unităţilor  Trezoreriei Finanţelor Publice.  Fig. nr. 9 Finanţarea cheltuielilor bugetare la CAS Iaşi

 Necesar de Credite

N.c

DRF

SBFC

CNAS Dispoziţie Bugetară

D.b

 N.c cenralizat

D.b

TMI

MFP D.b

Finanţarea cheltuielilor bugetare se efectuează pe baza unui formular numit cerere de deschidere de credite. Cererea se prezintă Direcţiei Generale a Trezoreriei. După analiza

şi verificarea cererii de deschidere de credite bugetare, Direcţia Generală a Trezoreriei aprobă deschiderea creditelor bugetare. Serviciul BFC trimite fundamentarea CNAS-ului, care centralizează necesarul lunar  de credite. Ministerul Finanţelor Publice emite dispoziţii bugetare privind repartizarea creditelor bugetare către CNAS şi Trezoreria Municiliului Iaşi.CNAS, cu aprobarea

Ministerului Finanţelor, dispune creditarea solicitată în totalitate sau în funcţie de suma strânsă la buget. Serviciul BFC din cadrul CAS Iaşi primeşte dispoziţiile bugetare de la CNAS şi Trezoreria Municiupiului Iaşi şi le transmite SACDS. Bugetul fondului se aprobă de către Parlament, la propunerea Guvernului, ca anexă la legea bugetului de stat. Sumele rămase neutilizate la nivelul caselor de asigurări la sfârşitul fiecărui an se virează în contul CNAS, iar cele rămase la nivelul CNAS la sfârşitul anului se reportează în anul următor. Astfel, CAS Iaşi, instituţie al cărei conducător are calitatea de ordonator terţiar de credite bugetare, are drept “finanţator” pentru cheltuielile bugetare CNAS, instituţie responsabilă cu gestiunea bugetului asigurărilor de sănătate (Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate). Înregistrarea în contabilitatea Trezoreriei Statului a creditelor bugetare deschise şi repartizate/retrase din bugetul FNUASS se realizează pe baza contului 05”credite deschise şi repartizate/retrase din bugetul FNUASS”.

3.2.2. Alimentarea cu fonduri – pentru bugetele

Iniţiativa în finanţarea din bugetele locale o au ordonatorii principali de credite  bugetare. Aceştia stabilesc lunar cheltuielile ce urmează a se efectua din bugetul propriu, avându-se în vedere propunerile de cheltuieli aprobate prin bugetul local, necesarul de cheltuieli, veniturile proprii şi transferurile din bugetul de stat pentru echilibrare, din care se acoperă plăţile respective. Finanţarea din bugetele locale are drept expresie alimentarea cu mijloace băneşti sau alocarea de fonduri. În acest caz, particularitatea derivă din faptul că acoperirea cheltuielilor se face în limita disponibilităţii existente în cont. Ordonatorul principal de credite determină totalul creditelor bugetare, în limita cărora se deschide pe baza unei note privind determinarea necesarului de credite bugetare luând în calcul o serie de elemente ca: soldul la începutul anului, veniturile proprii prevăzute a se încasa, cheltuielile ce urmează a se efectua în luna de referinţă, creditele bugetare deschise de la începutul anului, disponibilităţi din credite  bugetare şi cerdite bugetare solicitate a fi deschise.

Din creditele bugetare deschise, ordonatorul principal de credite bugetare repartizează creditele bugetare pe seama instituţiilor subordonate, finanţate din bugetul local. Repartizarea creditelor bugetare se efectuează prin dispoziţie bugetară, care se întocmeşte pe capitole de cheltuieli cu defalcarea pe categorii de cheltuieli şi se prezintă o dată cu comunicarea de deschiderea a creditelor.

3.3. Utilizarea efectivă a creditelor bugetare şi a fondurilor alocate. Plăţi pentru cheltuieli

Plăţile pentru cheltuieli prin Trezoreria Finanţelor Publice sunt o urmare a deschiderii şi repartizării de credite bugetare. Plata furnizorilor se face în 4 etape: 

Angajarea cheltuielilor: angajarea oricărei cheltuieli din fonduri publice îmbracă două forme de angajamente: •

angajament legal: va lua forma unui contract de achiziţie publică, comandă, convenţie, contract de muncă, acte de control, acord de împrumut etc;

•

angajament bugetar: prin care au fost rezervate fonduri publice unei anumite destinaţii, precede angajamentul legal.



Lichidarea - verificarea prestării serviciilor, emiterea facturii. Este faza în procesul execuţiei bugetare în care se verifică existenţa angajamentelor, se determină sau se verifică realitatea sumei datorate, se verifică condiţiile de exigibilitate ale angajamentului legal pe baza documentelor justificative care să ateste operaţiunile respective.



Ordonanţarea - emiterea ordonanţării de plată şi a ordinului de plată. Este faza în  procesul execuţiei bugetare în care se confirmă că livrările de bunuri au fost efectuate sau alte creanţe au fost verificate şi că plata poate fi realizată. Ordonanţarea de plată este documentul intern prin care ordonatorul de credite dă

dispoziţie conducătorului compartimentului financiar - contabilitate să întocmească instrumente de plată a cheltuielii. Facturile în original sau alte documente întocmite în

vederea plăţii cheltuielilor vor purta obligatoriu numărul, data notei contabile şi semnătura  persoanei care a înregistrat în contabilitate lichidarea cheltuielilor. La emiterea ordonanţării de plată finale ordonatorul de credite confirmă că operaţiunea s-a finalizat.  Nici o ordonanţare de plată nu poate fi prezentată spre semnare ordonatorului de credite decât după ce persoană împuternicită să exercite control financiar-preventiv a acordat viza. 

Plata cheltuielilor este faza finală a execuţiei bugetare prin care instituţia publică este eliberată de obligaţiile sale faţă de terţii - creditori. Plata cheltuielii se efectuează de persoanele autorizate, care - potrivit legii - poartă denumirea generică de contabil. Plata cheltuielilor se efectuează de conducătorul compartimentului financiar - contabilitate în limita creditelor bugetare deschise şi neutilizate sau a disponibilităţilor aflate în conturi, după caz. Instrumentele de plată utilizate de instituţiile publice, respectiv cecul de numerar şi

ordinul de plată pentru trezoreria statului , se semnează de două persoane autorizate în acest sens, dintre care prima semnătură este cea a conducătorului financiar - contabilitate iar a doua, a persoanei cu atribuţii în acest sens.

3.4. Fluxuri informaţionale generate de finanţarea cheltuielilor bugetare

Ocrotirea sănătăţii nu este o problemă de asistenţă medicală, ci şi o problemă cu un  profund caracter social, făcînd parte din ansamblul condiţiilor social- economice de dezvoltare. Politica socială este parte integrată a politicii sociale şi pentru realizarea ei în numeroase ţări ale lumii se cheltuesc importante resurse financiare. De la nivel central, de către Ministerul Finanţelor Publice, sunt trimise în teritoriu cu titlu de dispoziţii hotărârile lute în baza solicitărilor primite, şi urmează să fie puse în aplicare în baza dispoziţiilor legale de bază în fundamentarea cheltuielilor bugetare. Întregul flux informaţional reuneşte printre altele, trei verigi importante în domeniul

asigurărilor sociale de sănătate: Ministerul Finanţelor Publice, CNAS, Trezorerie Municipiului Iaşi şi CAS Iaşi.  Fig. nr.10 Fluxul informaţional generat de finanţarea cheltuielilor bugetare

Bug.anual def.

Parlament

Deschi.cred.b.

MFP

TMI

Propun.solicitare

  g   u    b  .   p   s    i    D

Prev. def.

 Necesa r  credite  bug.

Scriso are cadru

CNAS

  g  .   u    t    i    b   c  .    i    l    d   o   n   u    S   f

 Necesar de credite bug.

CAS Iaşi Dispoziţii bugetare

Bibliografie 

Gabriel Ştefura,  Proces Bugetar Public, Editura Universităţii Al. Ioan Cuza, Iaşi 2007



Gabriel Ştefura,  Proces bugetar în România, Editura Junimea, Iaşi, 2004



Iulian Văcărel ş.a,  Finanţe publice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1999