Junimea Convorbiri literare Junimea = soci so ciet etat ate e cult cultur urar ară ă co cons nsti titu tuit ită ă la Iaşi Iaşi prin prin 1863 1863-186 1864,du 4,după pă opin opinia ia fond fondat ator oril ilor or ei, ei,cin cinci tine tineri ri inte intele lect ctua uali li:T :Tit itu u Maiorescu,Petre Carp,Iacob Negruzzi,Vasile Pogor şi Theodor Rosetti pe care afinităţile dintre personalităţile lor îi unesc într-un cenaclu în care se dezbat public probleme culturale de seamă din epoca de după 1860:pr 1860:proble obleme me de ortografie ortografie şi limbă,pr limbă,proie oiectar ctarea ea unei unei antologii antologii de poe poezie român omânea easc scă, ă,or orga gani niza zarrea unor unor co conf nfer erin inţe ţe prin prin ca carre să răspândească în public o se r ie de cunoştinţe istorice,politice,economice şi de cultură. Junimea reprezintă cea mai importantă grupare literară din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea.Tudor Vianu apreciază că Junimea reuneşte cele mai mari personalităţi intelectuale ale vremii. Istoric: 1864-1 -187 874 4 1.1864
cu un ca cara ract cter er pole polemi mic, c,vi vizâ zând nd prob proble leme mele le lega legate te decultură,literatură,limbă. etapa formărilor marilor clasici : 2.1874-1885 Eminescu,Creangă,Caragiale,Slavici etc. . În 1870-1890 literatura atinse apogeul în cele trei compartimente ale sale:proză,poezie şi dramaturgie=epoca nmarilor clasici. 3.după 1885,"Junimea" şi redacţia de la "Convorbiri literare" se mută la Bucureşti.Revista cercetează înspecial filozofia,istoria,geografia;dobândeşte un caracter academic.
Convorbiri Convorbiri literare literare = revista revista cu ce cea a mai mare mare longevi longevitate tate;apar ;apare e între 1867 şi 1944, constituind cel mai important moment al presei româneşti. Perioade:
1.1867-1886 reprezintă perioada de glorie. 2.1886 1886-1 -194 944 4 apar apare e la Bucu Bucure reşt şti, i,av avân ându du-l -l ca reda redact ctor or pe Iaco Iacob b Negruzzi,predând apoi conducerea unui comitet format din foşti elevi ai lui Titu Maiorescu(Mihail Dragomirescu,Simon Mehedinţi,P.P.Negulescu,Rădulescu-Motru). Scopul revistei:
-răspândirea spiritului de critică literară autentică. -încurajarea liteaturii naţionale. -combaterea imitaţilor operelor străine.
Colaboratori:
-Mihai Eminescu publică majoritatea poeziilor sale. -Ion Creangă "subpublică" primele trei părţi ale "Amintirilor" şi poveşti. -Ion Luca Caragiale "subpublică" majoritatea comediilor sale.
-Ioan Slavici publică nuvele şi poveşti. -Vasi asile le Alecsa Alecsandri ndri,Geo ,George rge Coş Coşbuc buc,P ,Panai anaitt Cerna,O Cerna,Octav ctavian ian Goga,Din Goga,Dinu u Zamfirescu, I.Al.Brătescu Voineşti Voineşti şi alţi scriitori reprezentativi ai vremii. v remii. Asemănîri cu paşoptiştii:
-dorinţa de a realiza o cultură şi o civilizaţie autentic românească,dar cu deschidere spre Europa. -păstrarea elementului autohton naţional(nu prin imitaţie). Deosebiri faţă de paşoptişti:
1.atitudine:
paşoptişti:exaltare,frenezie. junimişti:spirit critic,analitic,măsură,luciditate.
2.vârstă:
paşoptişti:aproape adoleşcenţi. junimişti:tinereţe maturizată.
3.configurare estetică: paşoptişti:romantism. romantismului elemente clasiciste clasiciste dar şi realism realism junimişti:adaugă romantismului în stadiul incipient.
Titu Maiorescu -îndrumător al culturii şi literaturii româneNumele lui Titu Maiorescu este legat de societatea Junimea,care a fost întemei întemeiată ată de Titu Titu Maiore Maiorescu scu,P ,P.P .P.Car .Carp,Th p,Theodo eodorr Rosetti,I osetti,Iaco acob b Negruzz Negruzzii şi Vasi asile le Pogor.La ogor.La soc societ ietatea atea Junimea Junimea Titu Titu Maiore Maiorescu scu şi-a şi-a început activitatea prin introducerea unei antologii a poeziei româneşti ,ant ,antol olog ogie ie ce cupr cuprin inde dea a poez poezii ii ale ale lui lui Vas asil ile e Alec Alecsa sand ndri ri,G ,Gri rigo gore re Alexandrescu. Criterile după care Titu Maiorescu îşi realiza critica literară se vroiau exclusiv estetice. În societate Titu Maiorescu era un mentor,lansând şi susţinând nume care s-au înscris în istoria literaturii . În ceea ce priveşte problemele limbii,Maiorescu a închegat un sistem ortografic raţional prezentat în "Despre scrierea limbei române" ,articol în care criticul luptă împotriva publiciştilor ardeleni şi bucovineni,continuitori ai tradiţiilor latinizate.O altă problemă lansată de Titu Maiorescu este "Teoria formelor fără fond".Zoe Dumitrescu Buşulenga consideră că acea ac east stă ă teor teorie ie are are un "dub "dublu lu tăiş tăiş". ".T Teo eori ria a se refe refere rea a la idee ideea a că :instituţiile împrumutate din alte părţi,din alte culturi,nu pot dăinui ca forme,"nu pot trăi decât dacă cresc din rădăcini autohtone". În privinţa folclorului criticul junist vede în folclor temelia pe care se
poate înălţa o cultură durabilă,plină de specific naţional.Începând cu Titu Maiorescu critica literară capătă rigoare,deşi uneori ea era prea aspră("Intră cine vrea,rămâne cine poate" ), prea judecătorească judecătorească ,dar a fost necesară "într-un moment de creştere al litraturii".
În calitate de critic,Titu Maiorescu a fixat terminologia de specialitate în în crit critiică şi es este teti tică că;a ;ana nali lizzele pe care are le-a e-a făc făcut oper operel elor or lui lui Eminescu,Caragiale,Sadoveanu,Goga vor fi exacte şi pertinente(adevărate),dar în teoriile generale estetice el va rămâne într-un tărâm depăşit,acela al "artei pentru artă". Eugen Lovinescu vorbind despre Titu Maiorescu considera:"critica lui Maiorescu a fost exclusiv culturală,normativă şi s-a exercitat numai în cadrele orientărilor generale.Ea a plecat de la constatarea unei realităţi." Tudor Vianu atrage atenţia asupra justeţii judecăţilor lui Maiorescu şi asupra nuanţelor pe care criticul ştia să le pună în caracterizarea unor autori atât de diferiţi ca valuare. Cât despre "O cercetare critică asupra poeziei de la 1867" :"P :"Poe oezi zia,c a,ca a toate toate artel artele e es este te chem chemată ată să expri exprime me frumo frumosul sul spre spre deosebire de ştiinţă care se ocupă de adevăr." Ideea:deosebirea între artă şi ştiinţă,rolul poeziei şi al ştiinţei. În concepţia lui Maiorescu,"ideea sau obiectul exprimat prin poezie este întotdeauna un simţământ sau o pasiune şi niciodată o cugetare exclusiv intelectuală".
Ideea:ideea din poezie este reprezentată de sentimente. "Limba este materia primă a literaturii,aşa cum piatra sau bronzul pentru sculptură, culorile pentru pictură,sunetele pentru muzică". Din punctul de vedere al lui Titu Titu Maiorescu Maiorescu există cuvinte poetice şi nepoetice.Unele trezesc imagini sensibile,altele nu. este te unul unul din din stud studil ile e crit critic ice e ce cele le mai mai "Observări "Observări polemice" polemice"es înche închegate gate.Au .Autoru torull nu este este antitrad antitradiţi iţional onalist ist,dar ,dar critic critica a lui Maiore Maiorescu scu este pertinentă acolo unde exagerarea şi entuziasmulsupervicial tind să strâmbe adevărul. "Poeţi şi critici"-unul dintre cele mai controversate ale lui Ttu Maiorescu.Esenţa criticului de a fi flexibil la impresile poeţilor.Esenţa poetului este de a fi inflexibil în propria sa impresie. A făcut aprecieri despre: Vasile Alexandri:
-"cap al poeziei noastre literare".Apreciază calitatea sa de culegător şi de poet ce a scris "doine şi lăcrimioare".Elogiază volumul "Pasteluri" pe care îl consideră "podoabă a literaturii noastre însufleţite de simţire curată şi puternică a naturii".Observă că acestea "sunt scrise într-o limbă frumoasă"."Rapsod al evenimentelor epocii în care a trăit".
Andrei Mureşian:
-a scris cris mult multe e versu ersuri ri dar dar s-a s-a făcu făcutt cuno cunosscut cut prin prin publ publiica carrea "Deşteptării României".
Octavian Goga:
-publicase volumul "Poezii " în 1805 şi îl propune pentru premierea academiei. Elog Elogia iază ză form forma a frum frumoa oasă să a vers versuri urilo lor, r,em emoţ oţil ile e izvo izvorâ râte te din din viaţ viaţa a naţională.
Ioan Slavici:
-"Prin nuvele a dat bătrânei Europe prilejul unei emoţii esteticedin chiar izvorul cel curat al vieţii poporulut nostru".
Ion Creangă:
-era considerat un mare povestitor pe care îl putea aşeza alături de Floubert,Niev şi Dickens. Mihail Sadoveanu:
-Este -Este origin original al prin:t prin:tipo ipolog logie ie,de ,desc scrie riere re de natură natură,um ,umor or sobru, sobru,fon fond d naţional,valoare morală. Referiri rirille sunt făcute la "Dure ureri înăbu ăbuşit şite"," ","Crâ Crâşma lui lui Moş Precu","Povestiri","Şoimii" Precu","Povestiri","Şoimii" etc.
