Cuprins ......................................................................................................................1 Cuprins................................ Cuprins....................................................... .............................................. .............................................. .........................................................1 ..................................1 1. Junimea si ”Convorbiri literare”””””........................................... literare”””””.................................................................................. .......................................2 2 Titu Maiorescu. Principii estetice.................................. estetice......................................................... ............................................... .................................... ............4 4 3. Titu Maiorescu, Junimea si “Convorbiri literare””............. literare””.................................... ...............................................8 ........................8 Tudor Vianu despre Titu Maiorescu.............................. Maiorescu..................................................... .............................................. ....................................9 .............9 5. Titu Maiorescu si marii scriitori clasici.......................................... clasici..............................................................................10 ....................................10 6. Titu Maiorescu si posteritatea........................... posteritatea.................................................. .............................................. ...................................... ....................10 .....10 BIBLIOGRAFIE..................... BIBLIOGRAFIE............................................ ............................................... .................................................................... ............................................ .....11
Bibliografie__________________________9
-1-
1. Junimea si ”Convorbiri literare””””” Societatea cul culturala ” Junimea”, s-a constituitla Iasi in anul 1863, fondatorii ei fiind: Titu Maiorescu, Petre Carp, Vasile Pogor, Teodor Rosetti si Iacob Iacob Negruzzi. Negruzzi. Mentorul ei spiritual spiritual va fi Titu Maiorescu. Societatea a avut o tipografie proprie, o librarie si o revista. In viata gruparii se disting cateva etape: a) Prima etapa, intre anii 1863-1874, caracter polemic si se ma-nifesta in domenii: - limba: - literatura; - cultura.
are trei
Obiectivele urmarite erau; 1) Educarea publicului prin ” prelectiuni populare” (con (confe feri rint nte) e),, pe teme teme di dive vers rse, e, tinute intr-o forma academica; 2) Lupta pentru unificarea limbii romane literare, prin inlo-cuirea alfabetului chirilic si impunerea scrierii fonetice; 3) Intocmirea unei antologii de poezie rom romaneas easca pen pentru scola colari ri;; acea ceasta i-a i-a determinat pe junimisti sa citeasca in -2-
sedintele societatii, autori mai vechi si sa-si exerseze spiritul critic pe textele lor. b) A doua etapa, intre anii 1874-1885, este directii noi ” ” in literatura, consolidarea a unei ”directii noi de apar aparit itii ii in pagi pagini nile le revi revist stei ei ”Con-vorbiri literare ””(aparuta la 1 martie 1867) a operelor de matu-ritate ale lui Eminesc escu, Creanga, Caragiale etc., de diminuare a spiritului critic. c)A treia etapa incepe dupa 1885, cand soci ciet etat atea ea se muta la Bucure cures sti. ti. Va deven evenii preponderent stiintifica, revista ”Convor-biri literare ””devine o revista de cercetari istorice si filozofice, iar la conducerea revistei vin pe rand rand oam oameni eni de cult cultur ura a im-p im-por orta tant nti, i, pana pana in 1944, cand isi inceteaza aparitia Tudor Vianu considera ca reperele esentiale ale spiritului junimist sunt: - spiritul filozofic; - spiritul oratoric; - gustul clasic si academic; - ironia; - spiritul critic. Junimistii au ridiculizat mediocritatile literare si au combatut pericolele unei culturi neasimilate, fara fond ” ”, sustinand teor eoria ”formelor formulata de Titu Maiorescu, au sustinut ideea de valoare estetica in literatura, instaurand o atmosfera de emulatie intelectuala, de exigenta fata de intelectualul roman, au realizat si impus o -3-
directie noua in cultura roman, caracterizata de un spirit critic ascutit si de un sentiment puternic al valorii. Noua directie in literatura s-a concretizat in evol evolut utia ia sp spre re un cl clas asic icis ism m de esen esenta ta,, relev relevan antt prin prin opere operele le lu luii Emin Emines escu cu,, Crea Creang nga, a, Cara Caragi gial ale, e, Slavici.
Titu Maiorescu. Principii estetice. Titu Maioreescu, este creatorul criticii literare este esteti tice ce roma roma-n -nes esti ti.. In 18 1867 67 el publ public ica a prim primul ul studiu de estetica din cultura noastra, cu titlul ”O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867”, cunoscut si sub titlul ”Poezia romana”. Studiul cuprinde doua parti: a) Cond Condit itiu iun nea mate materi rial ala a a poez poezie iei; i; b) Con Condi dittiu iun nea id idea eala la a po poezie eziei; i; In prim rima parte arte a stud tudiu iulu lui, i, Titi iti Maio aioresc rescu u defineste poezia prin comparatie cu stiinta. Poezia exprima frumosul , iar stiinta adevarul ; adevarul cuprinde idei, iar frumosul cuprinde idei manifestate in imagini sensibile. Spre deosebire de celelate arte, care au un material de constructie in natura (culorile, sun su netel etele, e, pi piat atra ra,, lem lemnul ul,, etc. tc.), poez poezia ia nu are are cuvantul, asa cum s-ar crede, pentru ca acesta este doar un mijloc de comunicare. Ca sa devina -4-
material al poeziei, cuvantul trebuie sa trezeasca in fantezia auditorului o imagine sensibila. Pentru a creea aceasta imagine prin cuvinte, poetii trebuie sa foloseasca cuvinte cu sens concret, sa concretizeze cuvintele cu ajutorul figurilor de stil. Tit Titu u Maior aiores escu cu da exem exempl ple e de comp compar arat atii ii,, epitete, metafore potrivite sau nu, atat din lite litera ratu tura ra rom romana ana cat cat si di din n lite litera ratu tura ra st stra rain ina. a. Modele gasesti intotdeauna in poezia populara. In a doua parte a studiului intitulata Conditiunea ideala a poeziei”, Titu Maiorescu ”Conditiunea discuta continutul poeziei, afirmand ca trebuie sa exprim exprime e intotd intotdeau eauna na ”un simtamant sau o pas pasiu iune ne si nici niciod oda ata o cuge cugeta tare re excl exclus usiv iv inte intele lect ctua uala la,, sau sau care care sa tina tina de tara taramu mul l stiintific” . In studiul ”In contra directiei de astazi in cult cultur ura a roma romana na”, 18 1868, Titu Ma Maiorescu a ”, formulat celebra teorie a ”formelor fara fond ” sustianand ca, in Romania, institutiile democratice sunt forme imprumutate din Occident, in contrast cu un fond patrialhal.
noua dire irectie ctie” gene Analizand ”noua enerata in lite litera ratu tura ra roma romana na de soci societ etat atea ea ” Junimea”, in studiul ”Directia noua in poezia si proza romana”, 1872, Titu Maiorescu stabileste o adevarata scara de va-lori a operelor scriitorilor romani pana la 1870. -5-
In poezia romana considera ca in fruntea noii dire di rect ctii ii treb trebui uie e si siyu yuat at Vasi Vasile le Al Alec ecsa sand ndri ri.. Dupa Dupa Vasile Alecsandri il situeaza pe Mihai Eminescu (acesta publicase numai trei poezii in Convorbi rbiri ri litera literare re”: ”Epigonii”, ”Mortua ”Convo est” si ”Vene Venera ra si mado madona na”) despre care a afirmat ca este ” poet, poet in toata puterea cuvantului ” ”. In 1889, Titu Maiorescu publica studiul inescu cu si poez poezii iile le lui lui”, in care discuta ”Emines personalitatea marelui poet din perspectiva teoriei riei sc scho hope penh nhau auer erie iene ne desp despre re geni geniu. u. Ca om de geniu, Eminescu ar fi trait exclusiv inlumea ideilor si ar fi fost indiferent la latura materiala a existentei sale sau la recunoasterea publica. Titu Maiorescu fixeaza cateva din trasaturile personalitatii lui Eminescu: ”inteligenta ascutita” , ”memo memoria ria prod prodig igio ioas asa a” , ”curio zitatea intelectuala” ceea ce explica vasta sa cultura, enciclopedismul sau. Combate apoi ideea ca poet poetul ul a fos fost nefe neferi rici cit, t, afir afirm mand and ca I-a I-a fost fost abstracta” , caracteristica ”seninatatea suferinta sa fiind provo-cata nu de cauze pers person onal ale, e, ci de moti motive ve filo filozo zofi fice ce.. El depl deplan ange ge soarta omului pe pamant in general, nu propriu-i destin. In a doua parte a studiului, Titu Maiorescu face aprecieri asupra poeziei eminesciene, sesiz esizan and d boga ogatia tia temat ematic ica, a, expr expres esie ie a vaste asteii -6-
cul culturi turi a poet oetul ulu ui, cat cat si manu anuirea irea perf erfect ecta a limbii romane. In anul 1885, Titu Maiorescu publica studiul Comediil iile e d-ulu d-uluii Cara Caragia giale le”, ca raspuns la ”Comed crit critic icii iile le celo celorr care care in invi vinu nuia iau u come comedi diil ile e lu luii I. L. Caragiale de imoralitate. Titu Maiorescu discuta de fapt, o problema de estetica si anume moralitatea in arta, pornind de la o teorie filozofica a lui Schopenhauer. Aceasta teorie sustine ca sursa tuturor relelor de pe pamant este egoismul uman, ca expresie a ” , princi ”vointei oarbe de a fi ” principiu piu etern, etern, care care guverneaza universul. Una Una di dint ntre re solu soluti tiil ile e prec precon oniz izat ate e de filo filozo zofu full german pentru evi-tarea suferintei provocate de acea aceast sta a voin vointa ta (voi (voint nta a duce duce la dori dorint nta, a, deci deci la efort si suferinta) era contemplatia artistica. Arta are darul de a-l smulge pe om din sfera egoismului si de a-l inalta in sfera contemplatiei impe impers rson onal ale. e. Es Este te de fapt fapt rolu rolull de ”Katarsis” (liniste, inaltare) al artei, formulat de Aristotel. Aplicand aceasta teorie asupra comediilor lui Caragiale, Titu Maiorescu afirma ca acestea indeplinesc acest rol, prin hazul starnit, deci au un rol moralizator.
-7-
Moralitatea in arta este data de capacitatea ei de a-l smulge pe om din sfera egoismului, de al inalta sufleteste.
3. Titu Maiorescu, Junimea si “Convorbiri literare”” Autoritatea incontestabila, bazata pe cultura, pe inteligenta si pe caracter, exercitata de Titu Maio Maiore resc scu u toat toata a vi viat ata, a, ss-a a manif anifes esta tatt in inca ca de timpuriu, recunoscuta fiind de colegii de generatie precum P. P. Carp, V. Pogor, I. Negruzzi, T. Rosetti, care se strang in jurul lui, la putin timp dupa dupa in into toar arce cere rea a di din n st stra rain inat atat ate, e, de la st stud udii ii,, spre a crea acea societate literara al carei spirit si a carei actiune aveau sa-si lase amprenta asupra unei uneia a din inttre cele cele mai stra tralu luci cite te perio erioa ade din literatura noastra. “ Junimea ”,
o data constituita, criticul avea sa fie mentorul ei, imprimandu-i un spirit de seri serioz ozit itat ate e in di disc scut utar area ea prob proble leme melo lorr li-t li-ter erar are, e, lingvistice, filozofice sau istorice si un dis di scern cernam aman antt in ju ju-d -dec ecar area ea est stet etic ica a aplica licata ta crea creati tiil ilor or lite litera rare re ce avea aveau u sa di dire rect ctio ione neze ze una una din orientarile cele mai importante si mai statornice ale culturii romane din ultimele decenii ale secolului trecut. Simpla Simp la lu luii prez prezen enta ta la sedi sedint ntel ele e “ Junimii ”, impune respect si moderatie in comportamentul membrilor societati, altfel mari amatori de farse -8-
si anecdote, iar articolele lui Maiorescu reprezinta formularea cea mai clara si mai profunda a ideilor jun junim imiist ste. e. Spirit iritu ul teo teoret retic a lu luii Maiore iores scu si marele lui talent de expresie a dominat intreaga soci societ eta ate de docto octori ri,, milit ilitar ari, i, matem atemat atiici cien eni, i, filologi, istorici, profesori, avocati si economisti. Titu Maiorescu a fost cel care a propus infiintarea unei reviste a “ Junimii” si care a fost de aco acord cu tit titlu lull prop ropus de Iaco acob Negru egru-z -zz zi: “Convorbiri literare ”. Primul numar a aparut la 1 martie 1867, Titu Maiorescu a scris introducerea, semnata si de I. Negruzzi, in ”.””” calitate de “redactor raspunzator ”.
Tudor Vianu despre Titu Maiorescu “…”.... unul dintre cei mai luminati oameni ai intr in treg egul ului ui seco secoll in care care se pl plam amad adis ise e Roma Romani nia a mode modern rna. a. Bucu Bucura rand nduu-se se di din n anii anii tine tinere reti tiii de un mare prestigiu personal, facut din masura, consecventa si demnitate, din bun gust in aprecierea literara a altora si, in proprii productie, dint di ntrr-un un tale talent nt care care ment mentin ine e in inca ca tine tinere re pagi pagini ni scrise cu sase sau sapte decenii in urma, dintr-o arta aristocratica a vietii cu atat mai uimitoare cu cat, in armonia ei, se ridica peste primejdiile unei orga organi niza zati tiii expu expus se depr depres esiu iuni niii mora morale le si chia chiar r deselor incercari ale sanatatii fizice, Titu Maiorescu a sporit necontenit prestigiul sau prin devo devota tame ment ntul ul daru daruit it cauz cauzelo elorr bune bune si pasi pasiun unii ii dezinteresate de a sluji ” . -9-
5. Titu Maiorescu si marii scriitori clasici Printre meritele remarcabile care fac din Titu Maiorescu o personalitate de prim rang a literaturii romane se numara si acela de a fi intuit valoarea celor mai importanti scriitori ai nostri de la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX , de a-i fi incurajat si sustinut moral si chiar material. A fost primul critic care a intuit in adevarata sa esen esenta ta geni geniul ul emin emines esci cian an,, in ingr grij ijin indu du-s -se e de prima editie a poeziilor lui Eminescu in 1883, si apoi de urmatoarele. Pe Slavici l-a ajutat sa se stabileasca la Bucuresti. L-a apreciat pe Caragiale si i-a luat apararea in 1885 impotriva acuzatilor de imoralitate. Si alti scriitori au fost remarcati de el: George Cosbuc, pe care l-a chemat la Bucuresti dupa ce a citit in „ Tribuna Tribuna”, „Nunt Nunta a Zamf Zamfir irei ei”, Duiliu Zamfir Zamfiresc escu, u, Octavi Octavian an Goga Goga,, Sadov Sadovean eanu u si I. Al. Bratescu-Voinesti.
6. Titu Maiorescu si posteritatea
- 10 -
Afirmat si combatut (de Gherea sau Hasdeu, spre exemplu) in partea a doua a secolului trecut, ven venerat erat si din nou nou demis emisti tiffic icat at mai apoi, poi, Titu Maio Maiore resc scu u nu poat poate e fi omis omis di din n is isto tori ria a noas noastr tra a literara pentru ca a condus o scoala de literatura (Junim unimea ea)), a porn ornit „di dire rect ctia ia noua noua” in scris crisu ul nostru, a fundamentat critica literara nationala, a impu impus s apar aparar area ea valo valori rilo lorr cont contra ra nonv nonval alor oril ilor or.. Indiferent de optiunile urmasilor sai din cercetarea literaturii, aceasta ultima consideratie nu poate si nu va putea niciodata fi anulata. Titu Maiorescu a fost, este si va fi un contemporan.
BIBLIOGRAFIE 1. Marin Iancu, Gheorghe Lazarescu: Antologie de texte comentate ( Editura Editura Recif - BucurestiBucuresti- 1996) 2. Nicolae I. Nicolae, Ioan Dumitru, Radu Scorojitu, Aurelia Iordache, Cecilia Condei, Viorica Iovita: Literatura romana, sinteza si comentarii (Editura Sarmis - Craiova - 1997)
- 11 -
