Tipologia Tipologia personajelor literare Tipologia personajelor literare este suficient de largă pentru a permite scriitorului o aleg aleger eree sele select ctăă într întru u real realiz izar area ea tram tramei ei nara narativ tive. e. Ordo Ordona nare reaa person personaje ajelor lor se poat poatee sistematiza, sistematiza, luînd în considera considerare re anumite principii principii esenț iale. Cons Consta tanti ntin n Parf Parfen ene, e, în lucra lucrare reaa sa Teorie și analiză analiză literară literară.. Ghid Ghid practic practic, ne propune clasificarea personajelor după un șir de criterii. Conform locului și rolului rolului pe care care îl ocupă ocupă în opera literară literară, distingem personaj principal (apare pe întreg parcursul lucrării și/sau are rolul esențial în desfăș urarea acțiunii) personaj personaj secundar secundar (apare (apare în cîteva cîteva secvențe epice sau dramatic dramatice, e, avînd rolul rolul de a contura contura personajul personajul principal principal și de a ilustra rela relaț ia acestuia acestuia cu celelalte celelalte personaje personaje) ) personaj personaj episo episodi dicc (apa (apare re într! într!un un sing singur ur episo episod d epic epic sau dram dramat atic ic,, avîn avînd d rolul rolul de a evid eviden enț ia o trăsătură a altui personaj, de a da culoare actului actului narativ, de a ilustra relații interumane). "upă valo valoar area ea moral morală ă pe care care o repe repezin zintă tă pute putem m avea avea perso persona naje je pozi pozitiv tivee (însume (însumează ază trăsăt trăsături uri defini definitori toriii pentru pentru intergi intergitat tatea ea etică etică umană, umană, precum precum## demnita demnitatea tea,, li$eratea, setea de adevăr, cinstea, corectitudinea, loialitatea) personaje negative (cei care acum acumule uleaz azăă trăs trăsăt ătur urii care care ilus ilustr trea ează ză decă decăde dere reaa mora morală lă,, dezu dezuma mani niza zare rea# a# ipoc ipocri rizia zia,, minciuna, minciuna, înșelăciunea, elăciunea, lăcomia, lăcomia, avari avariția, răutatea). răutatea). "upă upă perspectiva sociologică sociologică distingem personaj individual (are identitate, este particularizat din punct de vedere comportamental, al statutului social, al paletei de trăs trăsăt ătur urii cara caract cter eria iale le spec specif ific ice) e) pers persona onajj colec colectiv tiv (ilu (iluste steaz azăă o mul mulțime, ime, un grup grup,, o comunitate comunitate și este contruit contruit prin acumulă acumulări ri succesive succesive de de vor$e, vor$e, gesturi, gesturi, miș care, atitudini, atitudini, mimică etc.). Conform categoriei estetice în care se înscrie, înscrie, avem personaj personaj fa$ulos (înzestrat cu puteri supranaturale, făcînd parte c%iar și din lumea animală, dîndu!i!se viață prin intermediul personificării) personaj mitic (sim$olizează un mit popular auto%ton sau o cred credin ință din din mito mitolo logi giaa univ univer ersa sală lă,, avîn avînd d rolu rolull idea ideati ticc de a sus susț ine ine e&is e&iste ten nț a mitu mitulu luii ance ancestr stral al) ) persona personajj fanta fantasti sticc (dep (depăăș ește cadrul cadrul e&iste e&isten nț ei umane, umane, este este eroul eroul unor unor situa situaț ii neo$i neo$ișnuite, nuite, construi construite te prin specular specularea ea unor teorii teorii sau ipoteze ipoteze din procesu procesull cunoa cunoaș terii) terii)
personaj legendar (întruparea sim$olică a modelului de erou popular, a vitejiei ș i curajului, a eroismului anonim drept e&emplu al neamului rom'nesc) personaj alegoric (personaj metaforic, întruc%ipînd o categorie umană, un statut social, la care se operează un transfer din planul a$stract al unor înțelesuri profunde, într!unul figurativ, de suprafaț ă) personaj istoric (personaj care este atestat istoric, fie un domnitor, fie un $oier rom'n, fie oricare altă personalitate ce a trăit într!un timp ș i spaț iu istoric) personaj tragic (model uman, frămîntat de un conflict interior și învins de propriul destin) personaj comic (înfăț iș ează un caracter uman, un tip de moravuri sociale sau politice care stîrnește zîm$etul și are rol moralizator) personajul a$surd (individ iraț ional, neverosimil, conturat împotriva legilor firii și a gîndirii logice, utilizînd formule ș ocante de e&presie. e pune accent pe răul înrădăcinat în structura interioară a omului, pe incapacitatea insului de a găsi sensul vieț ii, de a sta$ili un acord cu societatea și rigorile acesteia, de a comunica și a intra în relații cu ceilalți). uînd în consideraț ie curentul literar din care face parte, distingem# personaj clasic (forță interioară, caracter puternic, înzestrat cu vitejie, curaj, cumpătare, rațiune, demnitate și dominat de o trăsătură de caracter ce!l definește) personaj romantic (dominat de trăiri
puternice, sentimente e&agerate de tristețe, melancolie, scepticism. Caracter e&cep țional ce acționează în împrejurări e&cepționale) personaj realist (individ tipic, aflat într!un mediu social o$ișnuit, reprezentînd tipuri umane precum arivistul, demagogul, amorezul, coc%eta, orfanul, țăranul, meseriașul, sno$ul etc.) personaj e&presionist il(ustrează e&presia pură a trăirilor sufleteș ti, neliniș tea e&istenț ială, idealul întoarcerii la sufletul primar. Personajele e&presioniste înfățiș ează figuri generice, reprezentative pentru o întreagă categorie, fiind mai mult sim$oluri ale unor idei sau concepte, decît individualităț i umane) personaj naturalist (aflat în relație directă cu ereditatea și mediul înconjurător, dominat de instincte și dependent de moștenirea genetică, starea psi%ică fiindu!i concentrată la manifestările
naturii). "upă relația personajului cu textul ș i autorul # personaj!narator (personajul care narează la persoana *, realizînd o contopire dintre sine și narator) personaj reflector (erou epic care asistă, fără ca să se implice, la desfă șurarea acțiunii, la evenimentele și întîmplările pe care le comunică în mod o$iectiv cititorului sau altor personaje) personaj! martor (individul prin oc%ii căruia cititorul ia cunoș tinț ă despre întîmplări, evenimente,
înfățișarea și faptele celorlalte personaje, amplificînd senzația de autenticitate a naraț iunii, oferind modernitate narațiunii artistice) personaj!sim$ol (sugerează o idee sau o concepț ie cu caracter de generalitate, o viziune a unei categorii umane sau o întreagă comunitate, aflată într!o situație limită). +vînd în vedere gradul și modalităț ile de transfigurare a realităț ii (obiectiv subiective) delimităm# personaj pur fictiv personaj cu rădăcina într!o esenț ă umană atestată istoric personaj scriitorul însuș i personaj care implică anumite date din viaț a scriitorului personaje personificări de animale sau elemente din regnul vegetal ș i mineral personaj parodic, alegoric, alegorico!sim$olic, fa$ulos personaj marionetă (care acționează prin acte nejustifica$ile) suprapersonajul (nu e individ, ci un loc, eveniment, devenit metaforă). +nalizînd gradul și modul în care autorul se proiectează în personajul său fictiv, acesta poate fi# o proiecție (intermediu prin care autorul e&primă ideile ș i gusturile sale) o dedu$lare (personajul reprezintă, în același timp, două ipostaze diferite care vieț uiesc în autor) o demultiplicare (personaje care reprezintă fiecare un a$stract dintre altele posi$ile ale autorului) o su$limare (proiecț ie umană fictivă cu rol compensator pentru autor) o antiteză (tip uman pe care autorul îl condamnă) o marionetă (personaj care asigură o demonstrație) o individualitate proprie (care acț ionează ș i vor$eș te în conformitate cu personalitatea atri$uită de autor, aceasta dispărînd îndărătul personajului).
