UNIVERSITA UNIVE RSITATEA TEA DE VEST,, VEST,, VASILE VASILE GOLDIŞ’ GOLDIŞ ’’ ARAD FACULTA ACULTATEA DE EDUCAŢIE EDUCA ŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
LICENŢĂ
Coordonator ştiini! Pro"# L$!t#%ni&# St%d$nt
1
UNIVERSITA UNIVE RSITATEA TEA DE VEST,, VEST,, VASILE VASILE GOLDIŞ’ GOLDIŞ ’’ ARAD FACULTATEA ACULTATEA DE EDUCAŢIE EDUCA ŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
DEZVOLT DEZVOLTAREA CALITĂŢILOR 'OTRICE PRIN INTER'EDIUL (OCULUI DE FOT)AL
Coordonator ştiini"i! Pro"# L$!t# Uni&# Uni&# )itan* Vior$+ Vior$+ Vir*i+ Ioan
St%d$nt
2
CUPRINS CAPITOLUL I INTRODUCERE 1.1Consideraţii generale 1.2 Gradul de actualitate al lucrării 1.3 Ipotezele cercetarii 1.4 Scopul şi motivarea alegerii temei
CAPITOLUL II FUNDA'ENTAREA FUNDA'ENTAREA TEORETICO'ETODICĂ A LUCRĂRII 2.l.Aspecte metodice privind dezvoltarea calităţilor motrice 2.2 odelul !ocului şi modelul !ucătorului la v"rsta de 1# $ 1% ani 2.3.etode pentru dezvoltarea vitezei 2.4.etode pentru dezvoltarea &ndem"nării 2.'.etode de antrenament (olosite pentru dezvoltarea calitatilor motrice m otrice 2.'.1.Antrenamentul cu intervale 2.'.2.Antrenamentul &n circuit
CAPITOLUL III ORGANIZAREA CERCETĂRII 3.l.)rganizarea şi des(ăşurarea e*perimentului 3.2.+*perimentul propriu,zis
3
CAPITOLUL CAPITOLU L IV# IV# 'I(LOACE 'I(LOA CE FOLOSITE PENTRU DEZVOLTAREA DEZVOLTAREA CALITĂŢILOR
'OTRICE VITEZA ŞI -NDE'.NAREA
'.1.i!loace (olosite pentru dezvoltarea vitezei '.2.i!loace şi !ocuri (olosite pentru dezvoltarea &ndem"nării '.3.i!loace şi !ocuri (olosite prin metoda cu intervale '.4.i!loace (olosite prin metoda &n circuit
CAPITOLUL CAPITOLU L V# ANALIZA ŞI INTERPRETAREA INTERP RETAREA REZULT REZULTATELOR CAPITOLUL VI # CONCLUZII )I)LIOGRAFIE
4
CAPITOLUL I INTRODUCERE /#/ Con0id$raii *$n$ra+$ Activităţile de educaţie (izică şi sport se precizează su- (orme (oarte variate at"t a structurii motrice c"t şi din punct de vedere al particularităţilor (uncţionale. +le au (uncţionalităţi -iologice psi/ologice şi sociale satis(ăc"nd nevoile vitale ale creşterii şi dezvoltării (iinţei umane. Activităţile Activităţile corporale sunt activităţi sociale comple*e ale căror (uncţii tre-uie privite &n raport cu direcţiile esenţiale ale e(ectelor lor asupra dezvoltării per(ecţionării şi valorilor capacităţilor capacităţilor umane (izice şi psi/ice. 0e plan practic educaţia (izică şi sportul procesele de pregătire ce stau la -aza acestora acestora tre-uie tre-uie neapărat neapărat legate legate de implicaţii implicaţiile le raportului raportului om muncă şi viceversa. viceversa. Aşa cum (iecare speci(ic de muncă solicită o anume pregătire (izică tot aşa şi (iecare cetăţean tre-uie educat şi din punct de vedere (izic pentru a (ace (aţă solicitărilor di(erenţiate şi diversi(icate ale procesului muncii. Cu alte alte cu cuvi vint ntee &n an ansa samm-lu lull mi!l mi!loa oace celo lorr şi preo preocu cupă pări rilo lorr re(e re(eri rito toar aree la organizarea unor valori a(erente per(ecţionării &nsuşirilor (izice c"t şi a celor ce de(inesc pro(ilul moral al cetăţenilor ţării noastre &nsemnătatea acţiunii educaţionale &n domeniul mişcării sportive este cu at"t mai mare cu c"t valorile ei , intelectuale morale estetice a(ecti a(ective ve , con consti stitui tuiee o resurs resursăă inesti inestimama-ilă ilă c/iar c/iar pen pentru tru realiz realizare areaa per(or per(orman manţel ţelor or sportive. +lementele de re(erinţă ale educaţiei (izice şi sportului tre-uie concepute şi prospectate &n mai multe direcţii dezvoltarea (izică armonioasă priceperi deprinderi şi calităţi '
motrice menite să opţioneze randamentul omului in procesul de &nvăţătură şi producţie precum şi posi-ilitatea de a,si organiza util timpul li-er cunoştinţe şi capacităţi orga organi niza zato tori rice ce şi te/n te/nic icee ne nece cesa sare re de des( s(ăş ăşur urăr ării ii &n -u -une ne co cond ndiţ iţii ii a acti activi vită tăţi ţilo lor r independente şi colective calităţi şi comportamente morale intelectuale şi estetice şi caracteristice omului societăţii democrate. n acti activi vita tate teaa pro( pro(es esio iona nală lă a oric oricăr ărui ui cetă cetăţe ţean an da darr cu prec precăd ădere ere &n cea cea de per(ecţionare sportivă nivelul de dezvoltare a calităţilor motrice are o deose-ită importanţă. Se consideră că &ntreaga varietate de acţiuni motrice e(ectuate de individ in activitatea cotidiană sau cea sportivă se realizează corect sau mai puţin corect &n raport direct cu gradul de dezvoltare a calităţilor motrice. ot-alul &n evoluţia sa pe plan mondial are &n etapa sa actuală ca trăsătură comună la toate ec/ipele de mare per(ormanţă e(ortul din ce &n ce mai susţinut pe toată durata !ocului in vederea o-ţinerii victoriei. 5ocul a devenit per(ect ec/ili-rat cu valenţe deose-ite o(ensive (oarte colectiv cu un ritm diversi(icat pe (ondul unei pregătiri atle atleti tice ce co comp mple lete te cu an anga ga!a !ame ment nt (izi (izicc tota total. l. Ac Aces estt !oc !oc soli solici cită tă &n mare mare măsu măsură ră mani(estarea (actorului (izic determinat de conţinutul e(ortului depus. ărirea densităţii motrice &n (iecare unitate de timp se e*plică printr,un număr ridicat de acţiuni de !oc. 6n !ucător al ec/ipelor de elită al (ot-alului mondial e(ectuează &ntr,un minut 1,2 sau c/iar 3 acţiuni de viteză o săritură un duel aerian o acţiune te/nică individuală. n general toate minutele de !oc sunt active şi c/iar dacă &n unele e(ortul poate stagna aceasta se (ace cu intenţia ampli(icării sale (izice ( izice &n (azele ce urmează.
/#1 Grad%+ d$ a!t%a+itat$ a+ +%!r2rii n ceea ce priveşte calităţile motrice se evidenţiază o predominare a vitezei mani(estată &n (ormele ei de deplasare e*ecuţie reacţie precum şi plasarea circulaţia şi manevrarea mingii. #
7iteza este corelată cu alte calităţi motrice şi se des(ăşoară &n regim de rezistenţă şi de (orţă cu rolul decisiv al &ndem"nării &n realizarea com-inaţiilor te/nico,tactice. Acest (ot-al datorită condiţiilor de continuă pro(esionalizare datorită vastei sale socializări implică &n des(ăşurarea pregătirii şi a !ocurilor tot mai multe componente şi procese psi/ice care devin elemente principale de motivaţie şi de declanşare a potenţialului (izic. actorii care acţionează asupra pregătirii (izice şi asupra dezvoltării calităţilor motrice determin"ndu,le volumul şi intensitatea se trans(eră tot mai mult din a(ară &n !ocul propriu,zis mai ales acelea care sunt legate de prestigiul naţional de interesele sociale etc. Aceasta psi/ologizare a pregătirii pregătirii (izice corelată cu evoluţia evoluţia pe plan te/nic te/nic tactic şi competiţional al (ot-alului a accentuat unele componente ale (actorului (izic le,a dat noi dimensiuni şi (orme de e*primare. 7olumul general de e(ort a sporit &ntr,o proporţie considera-ilă &n comparaţie cu perioada de timp relativ apropiată sau (aţă de unele !ocuri ce se des(ăşoară pe -aza unor principii &nvec/ite. Această Această creştere a e(ortului este reprezentată &n primul r"nd de numărul mare de &nt"lniri o(iciale sau cu caracter de pregătire de particularităţile şi miza lor de solicitările (izice concretizate &n alergări &n distanţă totală de #,8 9m de ma!oritatea !ucătorilor in acţiuni de viteză şi su-ma*imă &n număr de %:,14: pe distantă care variază &n total de la ;::,2'::,3::: m &n 4:,%: de contacte (izice directe cu adversarii %:,12: sărituri şi alte acţiuni de ordin (izic al &ntoarcerii sc/im-ări de direcţii căderi sărituri etc. 0ent 0entru ru ca aces acestt e(or e(ortt (oar (oarte te ridi ridica cat t pres presta tatt de !ucă !ucăto tori ri &n co comp mpet etiţ iţii ii şi antre an trena name ment ntee să po poat atăă pe permi rmite te o co cores respu punz nzăt ătoa oare re menţ menţin iner eree a (orme (ormeii spor sporti tive ve o prospeţime (izică şi psi/ică prin aceasta o -ună (olosire a -aga!ului te/nic o lucidă şi activă tactică tre-uie să (ie &m-inat cu procedee optime şi comple*e de re(acere realizate prin mi!loace şi metode instructiv,educative medicale psi/ice şi sociale.
mi!loacelor de recuperare de odi/nă reprezintă o cerinţă esenţială a antrenamentului spor sporti tivv de dete term rmin in"n "ndd &ntr &ntr,u ,unn mod mod /o /otă tăr" r"to torr e(ic e(icac acit itat atea ea lucr lucrul ului ui acti activv pe pent ntru ru per(ecţionarea (izică,te/nică şi longevitatea (ot-alistică (ot-alistică a !ucătorului. ntruc"t acţiunile de !oc reprezintă sisteme (uncţionale comple*e competiţionale (izice sunt educate şi dezvoltate &n asemenea măsură &nc"t ele devin părţi organice ale elementelor te/nico,tactice suportul şi condiţia de e(ectuare a acestora. Aceasta se realizează at"t prin (olosirea &n vederea pregătirii (izice a mi!loacelor te/nice şi tactice c"t şi prin condiţionarea realizării elementelor te/nice şi tactice &n regim de viteză (orţă şi rezistenţă &n cazul per(ecţionării lor.Aceasta lor.Aceasta lucrare are la -aza urmatoarele ipoteze de cercetare.
/#3 I4ot$5$+$ !$r!$t6rii 1.
/#7 S!o4%+ şi 8oti&ar$a a+$*$rii t$8$i n această lucrare &ncercăm să clari(icăm pe c"t posi-il pro-lema dezvoltării calită calităţil ţilor or motric motrice e cu a!utor a!utorul ul mi!loa mi!loacel celor or speci( speci(ice ice !oculu !oculuii de (ot-al (ot-al.. >ucrar >ucrarea ea &şi propune să aducă &n (aţa specialiştilor un material metodic cu conţinut ştiinţi(ic şi %
sistematizat care să stea la -aza procesului de antrenament mai ales &n perioada precompetiţională şi competiţională. +*erciţiile propuse sunt destul de uşor de realizat nu necesită c/eltuieli de e(ort &n plus. Cerinţa modelării dezvoltării calităţilor motrice pe l"ngă corelarea cu pregătirea te/nică şi tactică se realizează şi &n ceea ce priveşte conţinutul structura şi dinamica e(ortului speci(ic. 6n alt scop al lucrarii este apro(undarea cunostiintelor proprii &n calitate de antrenor de (ot-al şi viitor pro(esor de educaţie (izică şi sport in domeniul instruirii si pregatirii ec/ipelor de !uniori !uniori ? in special a pregatirii pregatirii (izice.
CAPITOLUL II FUNDA'ENTAREA FUNDA'ENTAREA TEORETICO'ETODICĂ A LUCRĂRII 1#/# A04$!t$ 8$todi!$ 4ri&ind d$5&o+tar$a !a+it2i+or 8otri!$ d$ 9a52 Acţiunile motrice se e(ectuează &n principal &n prezenţa a patru calităţi motrice de -ază şi anume viteza (orţa rezistenţa şi &ndem"narea precum şi pe seama unor (orme de mani(estare a acestora viteză de reacţie de e*ecuţie (orţă generală sau speci(ică rezistenţă generală sau speci(ică (orţă in regim de rezistentă etc. 0rin pregătirea (izică se urmăreşte /ipertro(ierea componentelor motrice respectiv a calităţilor motrice. n procesul dezvoltării calităţilor motrice se pleacă de la premiza că &n proporţii di(erite toate calităţile motrice sunt dezvolta-ile şi educa-ile. Se urmăreşte realizarea unor disponi-ilităţi de per(ormanţă superioară pentru (iecare calitate motrică precum şi pentru calităţile motrice motrice &nsumate.
8
@ivelul ma*imal al unei calităţi motrice suplineşte &ntr,o oarecare măsură carenţele carenţele &n dezvoltarea dezvoltarea şi educarea educarea altei calităţi motrice. motrice. S,a sta-ilit totuşi că odată odată cu creşterea măiestriei capacitatea de suplinire reciprocă a calităţilor motrice are tendinţa de restr"ngere. Aceasta are drept consecinţă necesitatea de a se dezvolta toate calităţile motrice motrice cu accent accent pe cele dominante. dominante. Calităţilo Calităţilorr motrice motrice le sunt proprii proprii unii parametrii parametrii prin intermediul cărora se pot determine valoarea şi contri-uţia (iecăreia la realizarea di(eritelor acţiuni motrice. Ast(el pentru determinarea valorii (orţei se utilizează ca parametru etalon &ncărcătura pentru viteză repeziciunea mişcărilor pentru rezistenţă durata acţiunii iar pentru &ndem"nare comple*itatea şi precizia acţiunii. Apreciind măsura &n care aceşti parametri sunt prezenţi mai mult sau mai puţin &ntr,o acţiune motrică sau un şir de acţiuni ne dăm seama de rolul de contri-uţia calităţii sau calităţilor motrice &n e*ecutarea acţiunilor respective. n (ond acţiunea motr motric ică ă simp simplă lă sau sau co comp mple le*ă *ă este este rezu rezult ltat atul ul mult multip iple lelo lorr (orme (orme de co comm-in inar aree a calităţilor motrice cu elemente de te/nică. @ici o acţiune motrică indi(erent c"t de simplă ar (i structura ei nu este susţinută doar de o singură calitate motrică ci de rezultanta com-inării &n proporţii di(erite a două sau a mai multe calităţi sau (orme de mani(estare a acestora. Intercondiţionarea dintre calităţi motrice &n e(ectuarea acţiunilor de mişcare este at"t de variată &nc"t (iecare calitate motrică tre-uie privită şi ca (actor determinant care condiţionează mani(estarea celorlalte.
Capacitatea de e(ort a organismului are in(luenţe (avora-ile &n special &n activitatea sportivă sportivă de per(ormanţă per(ormanţă dar ea se răs(r"nge răs(r"nge şi asupra activităţilo activităţilorr psi/ice. psi/ice.
să cunoască nivelul de pregătire al elevilor de la ce stadiu porneşte
să sta-ilească pro-e şi norme speci(ice (iecărei calităţi motrice şi să le aplice periodic &n activitatea activitatea practică
să ela-oreze modelul (inal privind dezvoltarea calităţilor motrice şi structurile
de e*erciţii utilizate pentru realizarea acestuia
să ţină o evidenţă precisă a tuturor datelor o-ţinute şi să o utilizeze corespunzător pentru aprecierea critică a activităţii des(ăşurate reţin"nd &nvăţămintele ce se impun. n(ăptuindu,se &n legătură indisolu-ilă cu &nvăţarea acţiunilor procesul de educare a
calităţilor motrice şi a altor &nsuşiri ale tinerilor legate de aceasta este orientat la v"rsta şcolară &n aşa (el &nc"t sa contri-uie la mani(estarea deplină a acelor calităţi motrice pentru progresul cărora pe anumite trepte ale dezvoltării autogenetice sa creeze cele mai (avora-ile premise -iologice precum şi a tuturor capacităţilor a căror rol este este (oarte (oarte import important ant pen pentru tru &nsuşi &nsuşirea rea pricep priceperi erilor lor şi dep deprin rinder derilo ilorr motric motrice e să
11
lărgească posi-ilităţile (uncţionale ale organismului. 0ro-lemele cele mai de seamă &n metodica dezvoltării calităţilor motrice &n etapele dezvoltării autogenetice a organismului sunt multilaterale &nr"uririlor corelarea e(orturilor cu posi-ilităţile (uncţionale ale organismului &n creştere corespondenţa dintre (act (actor orii ii de in(l in(lue uenţ nţar aree şi pa part rtic icul ular arit ităţ ăţil ilee etap etapel elor or de dezv zvol oltă tări riii au auto toge gene neti tice ce.. Spre Spre deose-ire de concepţiile anterioare &n perioada maturizării ,14,18 ani nu este o etapă de criză sau de mena!are din punct de vedere a dezvoltării susţinute a calităţilor motrice din contră &n cadrul acestei v"rste aproape toţi indicii (izici sunt &n creştere iar din punct de vedere motric adolescentul a!unge la o capacitate (izică şi de muncă optimă.
evidenţa. n concepţia modernă a plani(icării evidenţa constituie un (actor de mare valoare datele pe care le (urnizează determin"nd &ntregul proces. Sensul optim al relaţiei ce tre-uie respectat &n sistemul de plani(icare este următorul evidenţă , analiză $ plani(icare.
antrenamentului sistematic continuu ca volum şi o intensitate corespunzătoare perioadei şi etapei de pregătire este necesar să se asigure pe l"ngă capacităţile motrice de -ază viteză (orţă &ndem"nare rezistenţă şi capacitatea de e(ort speci(ică !ocului. n cadrul lecţiilor pentru dezvoltarea calităţilor motrice la copii şi !uniori avem c"teva indicaţii metodice de care nu putem (ace a-stracţie , predominanţa laturii instruirii calitative a tuturor !ucătorilor şi mai puţin a in(ormării ec/ipelor , respectarea particularităţilor de v"rstă urmărind , evitarea a-uzurilor de e(orturi statice , evitarea e*erciţiilor de tracţiune numai cu a!utorul -raţelor , evitarea e(ectuării săriturilor &n număr mare , dezvoltarea normală a (orţei şi a rezistenţei , accentuarea dezvoltării &ndem"nării a vitezei su- toate (ormele de mani(estare şi a dezvoltării (izice corecte şi armonioase. Conţinutul lecţiilor urmăreşte o instruire calitativă prin rezolvarea următoarelor sarcini , &nsuşirea elementelor din şcoala alergării şi săriturii elemente strict necesare realizării unei e*ecuţii corecte , dezvoltarea (izică corectă şi armonioasă , dezvoltarea calităţilor motrice. ntreaga gamă de e*erciţii cuprinse &n lecţii de dinamică cu in(luenţă multilaterală. n pregătirea pregătirea !uniorilor !uniorilor de 1#,1% ani avem drept o-iective o-iective generate generate &m-unătăţi &m-unătăţirea rea calităţilor (izice şi pentru per(ecţionarea deprinderilor şi cunoştinţelor do-"ndite &n perioadele anterioare pentru satis(acerea la un nivel superior a cerinţelor !ocului de atac şi apărare ca urmare a creşterii valorii individuale.
14
)-ie )iect ctiv ivul ul preg pregăt ătir irii ii (izic (izicee la acea aceast stăă v" v"rst rstăă &l co cons nsti titu tuie ie (orma (ormarea rea tipu tipulu luii constituţional viguros şi &ndem"natic ca sarcina dezvoltării calităţilor motrice com-inate cu a!utorul e*erciţiilor te/nico,tactice cu accent pe &m-unătăţirea vitezei de reacţie şi e*ecuţie a &ndem"nării şi rezistenţei la durata !ocului. n !ocurile sportive calitatea motrică dominantă este rezistenţa &n regim de viteză iar &n (ot-al avem de a (ace cu o rezistenţă &n regim de viteză de e*ecuţie şi deplasare (orţă şi &ndem"nare. Corelat cu precizarea calităţii motrice dominante avem de speci(icat şi e(ortul caracteristic. Ast(el &n (ot-al e(ortul este su-ma*imal varia-il cu &ntreruperi mari şi numeroase.
1#1 'od$+%+ :o!%+%i şi 8od$+%+ :%!2tor%+%i +a &;r0ta d$ /< = /> ani 1#1#/#'od$+%+ :o!%+%i ealizarea unui !oc competitiv competitiv superior organizat impune !ucătorilor , permanenta permanenta in(ormare in(ormare &n &n teren teren &n mod conşti conştient ent pentru pentru rezolvarea rezolvarea e(icientă e(icientă a multiplelor (aze de !oc , activizare activizareaa tuturor tuturor zonelo zonelorr din teren teren &n am-ele am-ele momente momente prin e(orturi e(orturi susţinute susţinute ale !ucătorilor &n cadrul grupurilor (uncţionale , (olosirea (olosirea ritmulu ritmuluii de !oc ca ca armă tactică tactică prin accelerarea accelerarea acestuia acestuia &n &n di(erite di(erite perioade presta-ilite sau &n &n anumite situaţii de !oc !oc D recuperare construcţie sau (inalizare , menţinerea menţinerea mingii mingii &n cadrul cadrul ec/ipei ec/ipei printr printr,un ,un dezvolt dezvoltat at !oc !oc colectiv colectiv D &n care care !ucătorii să o reţină c"t mai puţin pentru realizarea unei unei siguranţe ma*ime &n 1'
circulaţia mingii.
A# -N ATAC ATAC , anticipare anticipareaa (azei (azei de apărare apărare D &n &n apărare apărare se se păstreaz păstreazăă un !ucăto !ucătorr &n plus plus , activizare activizareaa Eli-ero,u Eli-ero,uluiF luiF pentru pentru crearea crearea superiori superiorităţii tăţii numerice numerice &n construcţi construcţiee şi (inalizare , sincronizare sincronizareaa circulaţi circulaţiei ei !ucăto !ucătorilor rilor pentru pentru acoperire acoperireaa raţională raţională a terenulu terenului i , (olosirea (olosirea variaţii variaţiilor lor de ritm pe toată supra(aţa supra(aţa terenu terenului lui cu cu accelerări accelerări &n (inaliz (inalizare. are.
)# -N APĂRARE , anticipare anticipareaa (azei (azei de de atac atac D 1,2 !ucători !ucători plasaţ plasaţii pe poziţii poziţii avansate avansate , !ocul E(ără mingeF mingeF prin prin sc/im-a sc/im-area rea simulta simultană nă şi rapidă rapidă a plasament plasamentului ului din din atac atac &n apărare urmărind adversarii p"nă la recuperarea mingii , marca!ul marca!ul continu continuu u &n zona de circulaţ circulaţie ie a mingii mingii prin presing presing -loc" -loc"nd nd sc/im-area direcţiei de atac a adversarului , !ocul cu Eli-eroF Eli-eroF asigur"ndu asigur"ndu,se ,se superiori superioritatea tatea numerică numerică &n !umătatea !umătatea de de teren teren şi &n zona de circulaţie a mingii.
1#1#1# 'od$+%+ :%!2tor%+%i A# DEZVOLT DEZVOLTAREA FIZICĂ , seg segment menteele co corp rpuului lui dezvoltate proporţional , mo-ili mo-ilitat tatee normală normală &n arti articul culaţi aţiile ile apara aparatul tului ui locomo locomotor tor , indici indici crescuţi crescuţi ai sistemu sistemului lui cardio cardio,vascu ,vascular lar şi respirator respirator D capacita capacitate te vitală vitală crescută 4':: $ '':: cm3 , talia &n !ur !ur de 1#' $ 1;: cm cm pentru pentru !ucăto !ucătorii rii de c"mp şi şi &n !ur de de 1%' pentru pentru portari , greutatea greutatea &n &n !ur de de '', #; #; 9g pentru pentru !ucătorii !ucătorii de de c"mp şi #; $ ;' pentru pentru portar portari.i. 1#
)#CALITĂŢI 'OTRICE , &ndem"nare &ndem"nare &n e(ectuarea e(ectuarea elementel elementelor or de te/nică te/nică cu şi (ără minge Dalergări Dalergări ocoliri &ntoarceri sărituri opriri , viteză viteză de reacţie reacţie de de deplasare deplasare şi de e*ecuţie e*ecuţie a procedeelor procedeelor te/nico,ta te/nico,tactice ctice &n condiţii de !oc , (orţă pentru pentru e(ectuarea e(ectuarea starturil starturilor or opririlor opririlor &ntoarceril &ntoarcerilor or săriturilor săriturilor lovirii lovirii mingii cu piciorul şi cu capul precum şi pentru (olosirea regulamentară regulamentară a (orţei corporale &n lupta cu adversarul , rezistenţă rezistenţă &n &n regim regim de viteză viteză şi de e*ecuţ e*ecuţii ii te/nico te/nico,tacti ,tactice ce repetate repetate rezistenţă rezistenţă la e(orturi de intensitate su-ma*imală şi ma*imală.
C# CALITĂŢI PSI?ICE , orientare orientare &n teren teren &n &n (uncţie (uncţie de poziţii poziţiile le şi acţiuni acţiunile le coec/ipi coec/ipierilo erilorr şi adversaril adversarilor or precum şi decizie rapidă &n a selecta şi (olosi cel mai adecvat adecvat mod de acţionare , &ncredere &ncredere &n posi-il posi-ilităţ ităţile ile proprii proprii şi şi ale coec/ipi coec/ipierilo erilor r precum precum şi şi responsa-i responsa-ilitat litatee &n pregătire şi !ocuri o(iciale o(iciale , corectitudi corectitudine ne com-at com-ativita ivitate te dăruire dăruire &n realizar realizarea ea scopului scopului ec/ipei ec/ipei $ o-ţiner o-ţinerea ea victoriei.
D# CALITĂŢI TE?NICO = TACTICE , precizie precizie &n e*ecut e*ecutarea area deprin deprinderil derilor or te/nico te/nico $ tactice tactice speci(i speci(ice ce tuturor tuturor postu posturilor rilor &n ec/ipă at"t &n (azele de atac c"t şi &n cele de apărare &n regim de (orţă $ viteză şi de rezistenţă $ viteză &n acţiune $ principalele acţiuni te/nico $ teoretice ale !ucătorilor pe compartimente compartimente şi ordinea lor &n concordanţă concordanţă cu (recvenţa de !oc. +. CALITĂŢI TEORETICE , cerinţele cerinţele (ot-alu (ot-alului lui de per(orma per(ormanţă nţă Ddezvol Ddezvoltare tare (izică (izică capacita capacitate te -iomotri -iomotrică că 1;
-io(iziologică psi/ologică psi/ologică nivelul pregătirii pregătirii te/nico $ tactice tactice regimul de odi/nă $ alimentaţie $ re(acere relaţia pregătire sportivă $ şcoală şcoală $ (amilie , concepţia concepţia de !oc !oc şi dinamica dinamica !ocul !ocului ui &n cadrul cadrul sistemu sistemului lui modern modern de de !oc şi a variantelor sale.
1#1#3# Pro9$ şi nor8$ d$ !ontro+ A# NOR'E FIZICE viteză 3: m 3H; $ 4H1 , viteză #: m ;H4 $ ;H# , viteză 3 3: m su- 4:HH , rezistenţă testul Cooper Dalergare 32:: $ 33:: m , (orţa de desprindere pe verticală minimum #: cm săritura &n lungime (ără elan minim 24' cm săritura &n lungime cu elan ':: $ '': m. , (orţa de &nvingere a propriei greutăţi (lotări la sol minim 2% tracţiuni la -ara (i*ă minim 14 genu(le*iuni pe piciorul puternic 2: pe piciorul sla- 1'.
)# NOR'E TE?NICE tras la poartă de la 1# m D poarta &mpărţită pe verticală &n trei părţi egale. Se e*ecută c"te 1: lovituri c"te 4 consecutiv &n părţile laterale şi 2 &n partea centrală. @ormă ; lovituri reuşite D se e*ecută cu şiretul plin mingea tre-uie să pătrundă &n poartă prin aer. , comple* preluarea mingii J conducere &n linie dreaptă 2: m J conducere printre ' !aloane aşezate la 2.' m distanţă distanţă D primul (iind aşezat aşezat la 32 m de poartă iar şutul şutul se e*ecută din EcăciulăF. Se acordă trei &ncercări lu"ndu,se &n considerare două dintre ele D cele mai -une. edia timpului de e*ecuţie su- 1: secunde şuturi reuşite minimum 2 din 3.
1#3 '$tod$ "o+o0it$ 4$ntr% d$5&o+tar$a &it$5$i 1%
7iteza iteza se de(ineşt de(ineştee ca (iind Ecapaci Ecapacitat tatea ea de a e*ecut e*ecutaa rapid rapid mişcarea mişcareaFF [email protected]. [email protected]. )zolin n de(inirea de(inirea vitezei vitezei nu sunt deose-iri semni(icat semni(icative ive ma!oritatea ma!oritatea specialiş specialiştilor tilor caracterizează viteza prin iuţeala Drapiditatea cu care se e(ectuează acţiunile motrice &n structurile si com-inaţiile cele mai diverse. 7iteza 7iteza are următoarele (orme (orm e de mani(estare care se e*primă distinct şi &n !ocul de (ot-al 7iteza reacţiei motrice sau viteza de reacţie de(inită ca răspuns la stimuli şi e*te e* tern rni. i. 0rin 0rintr tree e* e*ci cita tanţ nţi i &n cadr cadrul ul! !oc ocul ului ui de (ot(ot-al al av avem em ming mingea ea de depl plas asăr ăril ilee adversarului ale coec/ipierului etc. Scăderea vitezei de reacţie se datorează lipsei de concentrare neatenţiei stării de o-oseala şi determina Epierderea startuluiK &n di(erite acţiuni te/nico,tactice a iniţiativei şi &nt"ietăţii la minge eacţiile motrice pot (i simple sau comple*e. n cadrul reacţiilor simple avem de, a (ace (ace cu răspun răspunsur surii ela-or ela-orate ate D&nsuş D&nsuşite ite e*ersa e*ersate te la e*cita e*citanţi nţi cun cunosc oscuţi uţi.. eacţi eacţiile ile comple*e implica un proces de alegere de selectare a răspunsurilor posi-ile. +a nu a (ost e*ersată &n preala-il &n aceeaşi relaţie cu semnalul. Această variantă a vitezei de reacţie este prezenta &n !ocul de (ot-al.
1#3#/#Vit$5a 1#3#/#Vit$5a d$ r$4$tii$ 0a% &it$5a &it$5a d$ d$4+a0ar$ 7iteza de repetiţie este implicată &n acţiunile motrice care au &n structura lor mişcări ciclice ce se repetă &ntr,o succesiune rapidă depinz"nd de mo-ilitatea proceselor nervoase superioare Dtrecerea rapidă a centrilor nervoşi din stare de e*citare in stare de in/i-iţie şi transmiterea in(lu*ului nervos spre grupele musculare agonisite şi sinergice. 7iteza de deplasare deplasare este necesară !ucătorului !ucătorului de (ot-al (ot-al &n ma!oritatea ma!oritatea acţiunilor acţiunilor de !oc.
mai cu seamă (ără minge. Aceste deplasări se (ac nu numai &n linie dreaptă ci de cele mai multe ori &nsoţite de sc/im-ări de direcţie de porniri şi opriri -ruşte. Alegerile !ucătorilor e(ectuate pentru primirea mingii demarcările demarcările de l"ngă adversar urmărirea adversarului care conduce mingea spre poartă sc/im-ările de locuri etc. devin e(icace numai atunci c"nd sunt e(ectuate cu rapiditate. 7iteza de e*ecuţie măsoară viteza acţiunilor singulare. +a este determinată de viteza de conducere a impulsului de la sistemul nervos central spre muşc/i e*citarea lui si e(ectuarea mişcării. recvenţa ma*imă a paşilor poate a!unge la om la ' repetări pe secundă DC. lorescu şi cola-oratori. n !ocul de (ot-al ca şi &n alte ramuri sportive ea se mani(estă in corelaţie puternica cu (orţa şi rezistenţa (recvenţa mişcărilor scăz"nd odată cu creşterea &ncărcăturii şi duratei e(ortului. 7iteza de e*ecuţie este calitatea care permite !ucătorului să rezolve (avora-il situaţii de !oc prin e*ecutarea rapidă a unui procedeu sau comple* de procedee te/nice. +a se mani(estă in mod special prin e(ectuarea unor suturi rapide şi scurte (ără pendulare spre poartă dri-linguri dri-linguri scurte deposedări (ente etc. Cei mai importanţi (actori care asigură suportul -iologic şi psi/ic al vitezei sunt mo-ilitatea proceselor nervoase superioare
alternanţa rapidă &n centrii corticali ai e*citaţiei şi in/i-iţiei
capacitatea genetică de viteză
viteza de transmitere a impulsurilor nervoase
acţiunea şi precizia organelor receptoare ale semnalelor
ritmul optim de alternare a contracţiilor şi rela*ărilor r ela*ărilor grupelor musculare 2:
calitatea (i-rei musculare şi valoarea surselor şi proceselor energetice DA.B.0. (os(ocreatină
nivelul de dezvoltare a celorlalte calităţi motrice D&n mod special al (orţei
capacitatea de concentrare şi mo-ilizare
intensitatea stimulului şi puterea e*citaţiei Ddozarea scurtă şi puternică.
vor duce mai degra-ă la dezvoltarea rezistenţei sau in cel mai -un caz a vitezei &n regim de rezist rezistenţ enţă. ă.
din atletism su- denumire ce di(eră de la autor la autor. n sistemul de acţionare pe care l,am preconizat am (olosit &n mod special următoarele , etoda repetărilor , etoda e(orturilor variate , etoda sprinturilor cu intervale
A# '$toda r$4$t2ri+or 0rincipala cale de dezvoltare a vitezei o reprezintă repetarea unor e(orturi ma*ime sau apropiate de ma*im. olosită &n (ot-al tre-uie să su(ere anumite modi(icări care să o apropie de speci(icul !ocului. Se pot utiliza următoarele genuri de e(orturi , repetări de e(orturi speci(ice &n viteza ma*imă sau su-ma*imă &n condiţii o-işnuite , repetări de e(orturi speci(ice in viteza ma*imă sau su-ma*imă &n condiţii uşurate , repetări de e(orturi speci(ice &n viteză ma*imă sau su-ma*imală cu &ngreuieri ecomand următoarele reguli de -ază ale aplicării metodei
numărul repetărilor &ntr,o serie tre-uie să (ie optim adaptat la particularităţile !ucătorilor D3,' repetări &n 1 , 3 serii
numărul repetărilor se sta-ileşte ast(el &nc"t să poată (i e(ectuat cu intensitatea propusă av"ndu,se in vedere că in cazul unui număr prea mare scade intensitatea Dalegere determin"nd e(ecte de viteză rezistentă sau c/iar de rezistenţă
variaţia e(ortului &n cadrul metodei este de intensitatea lucrului pe care noi &l considerăm ca (actor de progres in dezvoltarea vitezei. Aceasta se realizează prin mărirea mărirea (recven (recvenţei ţei de aleger alegeree &n parcur parcurger gerea ea une uneii distan distanţe ţe sau prin prin mărire mărireaa tempoului de e*ecuţie a unor elemente te/nico,tactice 22
distanţa alergării De(ortului &n viteză ma*imă cumulată de la mai multe repetări şi serii nu tre-uie să (ie mai mare de ':: m D2 * ' * ': m şi să nu se aplice mai mult de două ori pe săptăm"nă Dla acest volum
pauzele de revenire &ntre repetări vor (i de 2 , 3L de regulă su- (ormă de mers sau alergare uşoara pauzele &ntre serii vor (i mai mari de apro*imativ ' $ ; L. n cadrul cadrul e(orturilor e(orturilor cu mi!loace mi!loace speci(ice speci(ice de !oc se vor utiliza aceleaşi aceleaşi principii principii
corel"ndu,se viteza de e*ecuţie cu -aga!ul motric al (iecărui !ucător. 0entru atingerea şi păstrarea vitezei ma*ime !ucătorii tre-uie să (acă e(orturi volitive evidente. n cazul măririi duratei e(ortului şi trans(erării lui &n zona e(ortului anaero- D% , 4'L vom acţiona pentru dezvoltarea rezistenţei rezistenţei &n regim de viteză a-solut a-solut necesară &n !ocul modern. etoda repetărilor se va (olosi cu succes şi &n acest caz prin , epetări de distanţe de 1:: , 2:: m cu intensitate ridicată şi pauze mai lungi de revenire. +*emplu 3 * 1': m.. Intensitate 8: M 0auză 3L 3L , epetări pe distanţe mai lungi , 3:: ,':: m cu intensitate mai scăzută %: $ %' M , Serii de repetări. +*emplu 2 * D3 * 1':
)# '$toda $"ort%ri+or &ariat$ Cuprinde alternarea e(orturilor de viteză pe distanţe &ntre #:,1': m c/iar mai mult D2::,3::m. n cadrul acestor e(orturi vor (i parcurse distanţe dinainte sta-ilite D2:,3:, ': m &n tempouri presta-ilite D1 N 2 3 N 4 1 N1 şi posi-ilităţile posi-ilităţile ma*ime ma*ime &n cadrul unei serii sau mai multe serii. Această metodă este e(icientă şi corespunde modelului e(ortului (izic din !oc care are &n permanenţă sc/im-uri de tempo şi ritm arma tăioasă menită a prinde adversarul descoperit. descoperit. n procesul de pregătire această metodă se va e*ersa numai prin alergare realiz"nd 23
o -un unăă ad adap apttare are a organ aniismu smului lui la e(ort (ort..
1#7# '$tod$ 4$ntr% d$5&o+tar$a d $5&o+tar$a @nd$8;n2rii )rice )rice mişcar mişcaree volun voluntar tarăă urmăre urmăreşte şte rezolv rezolvare areaa une uneii anu anumit mitee sarcin sarcinii con concre crete. te. Comple*itatea sarcinii motrice este determinata de numeroase cauze &n special de necesitatea coordonării mişcărilor e*ecutate succesiv şi concomitent. Comple*itatea de coordonare a acţiunilor motrice serveşte drept prim criteriu al &ndem"nării. Sarcina motrică va (i e*ecutată dacă mişcarea &i corespunde prin caracteristicile sale spaţiale temporale şi de (orţă adică dacă este su(icient de precisă. 0recizia mişcărilor constituie al doilea criteriu al &ndem"nării. ndem"narea condiţionează &nsuşirea şi per(ecţionarea di(eritelor acţiuni motrice ca şi per(ecţionarea celorlalte calităţi motrice. +a este implicată &n toată acţiunile care presupun un anumit grad de coordonare. )rice mişcare voluntară indi(erent de gradul ei de di(i di(icu cult ltat ate e pret pretin inde de pe pent ntru ru e(ec e(ectu tuar area ea ei un an anum umit it indi indice ce de &nde &ndem" m"na nare re coordonarea ei de către scoarţă. ndem"narea se de(ineşte &n primul r"nd ca o aptitudine de a &nsuşi mişcari noi şi al do doil ilea ea r"nd r"nd ca o ap apti titu tudi dine ne de a restr restruc uctu tura ra rapi rapidd acti activi vita tate teaa motr motric icăă po potr triv ivit it &mpre!urărilor care se sc/im-ă -rusc.
24
ndem"narea reprezintă capacitatea individului de a &nsuşi şi e(ectua acţiuni motrice cu grade de di(icultate di(erite diri!"nd precis şi economic mişcările &n timp şi &n spaţiu cu vitezele şi &ncadrările necesare &n deplină concordanţă cu condiţiile impuse cu situaţiile ce apar pe parcursul e(ectuării acţiunii. işcarea işcarea , re(le*a re(le*a sau voluntară voluntară simplă simplă sau comple*ă , este rezultatul rezultatul contracţie contracţieii musculare e(ectuate de mai multe grupe musculare acţion"nd &n acelaşi sens Dagonişti sau &n sens opus Dantagonişti. n structura ei &nt"lnim doua sau trei componente competenţa reprezentată de centrii nervoşi şi componenta motrică. egl eglar area ea acti activi vită tăţi ţiii orga organi nism smul ului ui &n timp timpul ul de des(ă s(ăşu şură rări ri acţi acţiun unil ilor or motr motric icee presupune di(erenţierea cu ma*imum de precizie şi rapiditate a stimulilor ca şi a răspunsurilor. >a nivelul sistemului nervos central &n urma multiplelor repetări ale acţiunilor pe -aza iradierii concentrării şi inducţiei reciproce a proceselor nervoase (und (undam amen enta tale le de e* e*ci cita tare re şi in/i in/i-i -iţi ţie e se (orme (ormeaz azăă meca mecani nism smel elee acte actelo lorr re(l re(le* e* , condiţionate ca e*presie a legăturilor temporare ce se sta-ilesc ca mecanism (izic (undamental ela-orat de organism &n vederea &ndeplinirii e(iciente a acţiunii respective. iecare act motric re(le* , condiţionat se (ormează pe -aza altor re(le*e motrice condiţionate mai simple sau a re(le*elor motrice necondiţionate mai comple*e dec"t precedentele este teoretic teoretic nelimitată.
2'
proceselor de coordonare a plasticităţii scoarţei. ineţea acurateţea şi precizia , organelor de simţ şi &n mod deose-it a analizatorilor motrici simţul ec/ili-rului simţul ritmului al orientării şi al e*presivităţii motrice , constituie un alt (actor. +*perienţa motrică anterioară reprezentată de -ogăţia şi varietatea deprinderilor şi priceperilor motrice stăp"nite de individ , constituie cel de,al treilea (actor. (actor. @ivelul de dezvoltare al vitezei (orţei rezistenţei şi supleţei constituie cel de,al patrulea (actor implicat &n mani(estarea &ndem"nării (iecare dintre acestea implic"nd aspecte de coordonare de reglare (ină a proceselor nervoase (undamentale a (uncţiilor şi activităţilor organismului dependent dependent de cerinţele de activitate motrică des(ăşurată. ndem"narea poate (i , G$n$ra+2 capacitatea de a e(ectua raţional şi creator diverse acţiuni motrice , S4$!ia+2 speci(ică ramurilor şi pro-elor sportive speci(ică pentru o anumită categorie de deprinderi motrice.
acestora &n (uncţie de cerinţe şi de adaptarea la situaţiile ivite şi variate. n !ocurile sportive caracterizate prin sc/im-uri rapide de condiţii şi printr,o mare varietate de acţiuni timpul care se scurge de la semnalul evoluţiei şi &nceputul ei prezintă o deose-ită importanţă. importanţă. >a situaţie sc/im-ată -rusc este nevoie de multă &ndem"nare pentru a putea g"ndi şi acţiona e(icace. Indicaţii metodice pentru dezvoltarea &ndem"nării 1. Accentul Accentul principal &n dezvoltarea &ndem"nării va (i pus pe stăp"nirea mai multor deprinderi motrice şi a comportamentelor acestora. 2. Sportivul tre-uie să,şi &nsuşească in permanenţa noile mişcări motrice m otrice
1## '$tod$ d$ antr$na8$nt "o+o0it$ 4$ntr% d$5&o+tar$a !a+it2i+or 8otri!$ 8otri!$ Atun Atunci ci c"nd c"nd ne re(e re(eri rim m la E meto metoda da de an antre trena name ment nt &n (ot(ot-al al K &nţe &nţele lege gem m modalitatea prin care un grup de e*erciţii comple*e sau programe alcătuit &ntr,o ordine 2;
care să respecte principiul psi/o , (iziologic şi metodic ale e(ortului speci(ic di(erenţiat din (ot-al este aplicat particularităţilor ec/ipei şi !ucătorilor pentru realizarea scopurilor antrenamentului şi !ocului. +ste -ine ştiut că nu orice com-inare de e*erciţi reprezintă o meto metodă dă.. Spre Spre de deos osee-ir iree de co comm-in inaţ aţia ia &nt" &nt"mp mplă lăto toar are e meto metode dele le menţ menţin in o serie serie de parametri care le de(inesc. n acest capitol mă voi re(eri la cele două metode de antrenament antrenamentul de intervale şi antrenamentul &n circuit pentru că din multiplele metode de antrenament acestea realizează cel mai -ine sarcina legată de dezvoltarea calităţilor motrice prin mi!loace speci(ice &ntruc"t e*erciţiile selecţionate se des(ăşoară &n prezenţa mingii &ncadr"ndu,se ast(el conţinutului temei.
1##/# Antr$na8$nt%+ Antr$na8$nt%+ !% int$r&a+$ Antrenamentul cu intervale intervale este o metodă prin care sportivul sportivul este supus unui e(ort E standardK de intensitate şi durata determinată ce se repetă de un anumit număr de ori &ntre repetări (iind intercalată o perioadă de recuperare dinainte sta-ilită. n legătură cu importanţa acestei specialişti au a!uns la următorii (actori metode pentru practică o serie de indispensa-ili indispensa-ili &n antrenamentul antrenamentul cu intervale , mărirea (azei de lucru , intensitatea (azei de lucru , perioada de recuperare. Antrenamentul cu intervale se caracterizează prin (ragmentarea e(ortului e*ecutat cu intensitate presta-ilită şi &ntreruptă de pauze. >a acest antrenament accentul se pune pe numărul de repetări şi pe durata pauzelor de odi/nă adică pe alternarea plani(icată a e(ortului şi a odi/nei. +*perienţa a arătat că e(ectele pozitive pe care le au di(eritele variante ale acestei metode se pot o-serva şi &n antrenamentele !ucătorilor de (ot-al pe -aza cărora s,a a!uns la următoarele concluzii concluzii
2%
, prin aplicarea metodei se asigură o densitate mai mare a lecţiilor de antrenament şi totodată se con(eră un caracter mai variat , meto metoda da cu inte interv rval alee po poat atee (i ad adap apta tată tă &n ve vede dere reaa de dezv zvol oltă tări riii şi pe per(e r(ecţ cţio ionă nări riii capacităţilor şi deprinderilor de !oc pe care le impune comple*itatea !ocului de (ot-al , prin aplicarea metodei se realizează dezvoltarea simultană a calităţilor motrice a vitezei rezistenţei şi (orţei , e(or e(ortu tull pe care care se po poat atee do doza za prec precis is lu"n lu"ndu du,s ,see &n co cons nsid idera erare re pa part rtic icul ular arit ităţ ăţil ilee individuale , e(ectele antrenamentelor sunt mai uşor sesiza-ile şi se pot c/iar măsura , rezu rezult ltat atel elee oo-ţi ţinu nute te &n seri serii i prec precum um şi da date tele le medi medica cale le re(e re(eri rito toar aree la reac reacţi ţiaa organismului pot (i utile la sta-ilirea gradului de pregătire a !ucătorilor , datorită (aptului că e(ortul este intens iar intervalul de odi/nă ast(el ales &nc"t nu se a!unge la revenirea completă a pulsului metoda contri-uie si la ,. dezvoltarea unor calităţi psi/ice ca voinţa perseverenţa d"rzenia etc. Aplicarea Aplicarea metodei &n antrenamen antrenamentul tul de (ot-al (ot-al impune impune şi respectare respectareaa unor cerinţe metodice organizatorice şi (iziologice care pot (i sistematizate ast(el a +(ortul intensitatea şi pauzele sunt determinate de etapa de antrenament o-iectivele instruiri gradul de pregătire cunoştinţele te/nico,tactice particularităţile individuale - Alergările vor (i e(ectuate e(ectuate cu o intensitate intensitate de %:,8:M din cea ma*imă c 0entru do-"ndirea rezistenţei &n regim de viteză e(ortul optim este acela care durează &n !ur de 4' sec. şi ridică pulsul la apro*imativ 1%: -ătăi pe minut d +(ortul care urmează după intervalul de odi/nă tre-uie să &nceapă &nainte de revenirea pulsului la valoarea iniţială iniţială 28
e ncălzirea premergătoare a antrenamentului cu intervale tre-uie să realizeze un puls de apro*imativ 12: -ătăi pe minut ( a!oritatea e*erciţiilor din cadrul seriilor vor (i comple*e deci tre-uie să cuprindă elemente te/nico , tactice sprinturi accelerări sc/im-ări de direcţie sărituri.
1##1# Antr$na8$nt%+ @n !ir!%it +ste o metoda comple*a de antrenament preluata şi adaptata la (ot-al &n (uncţie de particularităţile individuale si colective ale ec/ipei. 0rin aceasta metoda se urmăreşte &n mod deose-it deose-it dezvoltare dezvoltareaa generală generală a organismu organismului lui precum precum şi dezvoltarea dezvoltarea calităţilor calităţilor motr motric icee co comm-in inat atee , rezi rezist sten enţa ţa &n regi regim m de (orţ (orţă ă rezis reziste tenţ nţaa &n regi regim m de vite viteza za.. )-iect )-iective ivele le antren antrename amentu ntului lui in circui circuitt sun suntt -ine -ine sta-il sta-ilite ite.. n primul primul r"nd r"nd metoda metoda urmă urmăre reşt ştee &m-u &m-ună nătă tăţi ţire reaa prog progre resi siva va a preg pregăt ătir irii ii (izi (izice ce si mat mat e* e*ac act t de dezv zvol olta tare reaa sistematica a calităţilor principale (orţa şi puterea musculara rezistenţa musculara şi rezistenţa cardio,pulmonară. +(ectuarea continuă a e*erciţiilor contri-uie la dezvoltarea rezi rezist sten enţe ţeii ge gene nera rale le , aero aero-e -e.. epe epeta tare reaa (iec (iecăr ărui uiaa dint dintre re e* e*er erci ciţi ţii i cu pa pauz uzel elee corespunzătoare contri-uie la dezvoltarea capacităţii motrice. 0rincipalele caracteristici ale antrenamentului de circuit sunt O orga organi nism smul ul este este soli solici cita tatt prog progre resi siv v e(or e(ortu tull este este indi indivi vidu dual aliz izat at ev evit it"n "ndu du,s ,see suprasolicitările O &n activitate poate (i cuprins simultan un număr mare de !ucători ceea ce duce la uşurarea organizării şi a eliminării timpilor neproductivi O duce la dezvoltarea sistematică a calităţilor motrice O corespunde cerinţelor speci(ice oricărei ramuri de sport O e(ortul poate (i reglat precis pot (i alternate !udicios solicitarea di(eritelor grupe musculare precum şi e(ortul şi odi/na
3:
O !ucătorii trec succesiv de la un e*erciţiu la altul. >a antrenamentul &n circuit &n (ot-al vom avea O e*erciţii e*erciţii de pregătire pregătire (izică generală generală luate &n arsenalul arsenalul original al antrenament antrenamentului ului &n circuit la care se adaugă e*erciţii care determină un randament mai -un O e*erciţii de pregătire (izică speci(ică care vor (i alese &n (uncţie de calităţile speci(ice necesa necesare re viteză viteză mo-ili mo-ilitat tate e sup supleţ leţe e detent detentă ă grupel grupelee muscul musculare are solici solicitat tatee &n mod special O e*erciţii speciale O e*erciţii te/nice de antrenament care vor păstra totuşi şi un caracter (izic pe l"ngă cel te/nic.6n circuit cuprinde &ntre #,12 e*erciţii şi (iecare se repetă Dcronometrat de circa 3 ori durata unui circuit (iind de 1:,3: min. numărul de e*erciţii repetările şi mărimea &ncărcăturii se sta-ilesc individual la !umătate din e(ortul ma*im ce poate (i realizat de (iecare !ucător. !ucător.
31
O e*ersare (ără pauze cu timp de lucru standardizat şi număr varia-il de circuite. Antre An trena name ment ntul ul &n circ circui uitt se po poat atee co comm-in inaa cu an antre trena name ment ntul ul cu inte interv rval ale e lucr"ndu,se de e*emplu la (iecare atelier 1' sec. şi (ăc"ndu,se o pauză de 4' de sec. sau 3: de sec. lucru şi 1' sec. pauză sau 3: sec. lucru 3: sec pauză etc. Ca elemente de progresie avem &n primul r"nd reducerea timpului de e(ectuare a unui un ui circ circui uit t pă păst str" r"nd nd nu numă măru rull repe repetă tări rilo lorr şi &ncă &ncărc rcăt ătur ura a de asem asemen enea ea mări mărire reaa &ncărcăturii sau (olosirea simultană a am-ilor (actori de progresie. pr ogresie. >a antrenamentul &n circuit al (ot-aliştilor avem c"teva principii metodice şi (iziologice deose-it de importante a antrenamentul &n circuit tre-uie să se repete săptăm"nal pe o perioadă mai mare de timp adăug"ndu,se permanent caracteristicile pe care v"rsta perioada sau timpul le impun - &n toate (ormele de circuit circuit &ncălzirea este scurtă şi intensă intensă c la &nceput se (ac 1,2 antrenamente pentru &nvăţarea e*erciţiilor şi a ordinii &n serii după care se va trece la sta-ilirea gradării di(icultăţilor pentru lecţiile viitoare d se urmăreşte &n mod deose-it calitatea e*ecuţiei (iecărui e*erciţiu indi(erent dacă se e*ecută &ntr,un timp sau cu un număr mai mare mar e sau mai mic de repetări e toate e*erciţiile se succed respect"nd principiul multilateralităţii şi altern"nd , e*erciţiile pentru (orţă cu cele pentru viteză şi mo-ilitate , e*erciţiile de (le*ie cu cele de e*tensie , e*erciţiile statice cu cele dinamice , e*erciţiile pentru trenul superior cu cele pentru trenul in(erior. in(erior. ( alcătuirea circuitelor tre-uie să ţină seama de v"rstă nivel de pregătire (ormă sportivă g creşterea treptată şi sistematică a di(icultăţilor e*erciţiilor este legată de calităţile psi/ice ale !ucătorilor !ucătorilor de capacitatea lor de a se &nvinge pe sine lucru determinat &n 32
atingerea per(ormanţelor &n (ot-al pe -aza unei -une pregătiri (izice. Antren Antrename amentu ntull &n circui circuitt prezin prezintă tă mai multe multe va varia riante nte care care toate toate dezvol dezvoltat tatee &m-unătăţesc viteza rezistenţa (orţa ca şi (ormele comple*e rezistenţa &n regim de viteză şi cea &n regim de (orţă. Aplicarea unei anumite variante va duce la &m-unătăţirea calităţilor (izice pe care vrem să le dezvoltăm dar &n acelaşi timp antrenamentul &n circuit determin"nd &n (inal o creştere a capacităţii de e(ort deci &m-unătăţirea pregătirii (izice. 7ariantele antrenamentului &n circuit &nt"lnite &n (ot-al ( ot-al sunt 1. Antrenamentul Antrenamentul &n circuit după metoda lucrului de durată sau antrenamentul de durată a cu dozarea individuală dezvoltată , (orţa şi puterea musculară , rezistenţa musculară , rezistenţa cardio,pulmonară - (ără dozare individuală urmăreşte , pregătirea (izică generală , pregătirea (izică speci(ică c cu normă de timp pentru 1,2,3 circuite dezvoltă , rezistenţa &n regim de viteză şi (orţă. 2. Antrenamentul &n circuit după metoda lucrului e*tensiv cu intervale cu antrenament pentru &n circuit pentru pentru rezistenţă dezvoltă , rezistenţă &n regim de viteză &n regim de (orţă rezistenţa musculară şi cardio, pulmonară , la (iecare atelier se lucrează 1' sec. cu 4' sec. pauză 1' sec. cu 3: sec. pauză 3: sec. 33
cu 3: sec. pauză 3. An Antr tren enam amen entu tull &n circ circui uitt du după pă meto metoda da lucr lucrul ului ui inte intens nsiv iv şi cu inte interv rval alee sau sau antrenament &n circuit pentru viteză care dezvoltă , viteza de deplasare viteza &n regim de rezistenţă , la (iecare atelier se lucrează 1,1' sec. cu #: sec. pauză 1:,1' sec. cu ;' sec. pauză 1:,1' sec. cu 8: sec. pauză 4. Antrenamentul &n circuit speci(ic pregătirii (izice te/nice tactice sau adaptat !ocului de (ot-al dezvoltă , calităţile motrice speci(ice !ocului de (ot-al , procedeele te/nico,tactice &n regim de rezistenţă. Alcătuirea circuitelor se poate (ace de către (iecare antrenor ţin"nd seama de &nsă de caracteristicile principiile metodice şi (iziologice descrise şi de sarcinile concrete ale instruirii.
CAPITOLUL III ORGANIZAREA CERCETARII CERCETARII 3#/# Or*ani5ar$a şi d$0"2ş%rar$a $B4$ri8$nt%+%i 0entru realizarea prezentei cercetări am e(ectuat un e*periment cu un grup de !ucători de la .C. )limpia Satu are pe o perioadă de un an competiţional 2::; $ 2::% alcătuit din patru !ucători de 1% ani. Cercetarea a cuprins un număr de 4 (ot-alişti !uniori I care care au (ost testaţi de trei ori , prima testare iniţială 1 , 1' sept.2::; , a doua testare intermediară 1' , 3: nov.2::; nov.2::; , a treia testare (inală 1 , 1' aprilie aprilie 2::%. Cercetarea cuprinde un număr de patru (ot-alişti !uniori I care au avut cea mai -ună 34
(recvenţă la antrenamente şi au prezentat interes.D Ba-. @r.1 @r.1 BAP+>6> @. 1
Nr#!rt#
N%8$+$ şi 4r$n%8$+$
An%+ naşt$rii
Ta+ia
Gr$%tat$a ;% 9g
1.
12.:3. 18%8
1%% m
2.
arinică G/eorg/e
:'.:4. 18%8
1%' m
;4 9g
3.
o-aş aul
1;.:'. 18%8
1%8 m
%: 9g
4.
S/annat adQ
1:.12. 18%8
1%1 m
;# 9g
3#1# EB4$ri8$nt%+ 4ro4ri% 5i0 5ucătorii au (ost testaţi la următoarele pro-e , Alergarea de viteză ':m , Săritura in lungime de pe loc , A-domen 3:KDnumărul ma*im &n 3:K , Alergare de rezistenţă 2:::m , Comple* te/nic pasă 1: m $ reprimire $ preluare $ conducere printre ' !aloane a(late la 3 m $ şi (inalizare &n a(ara careului. n continuare continuare prezentăm rezultatele o-ţinute la cele ' ppro-e ro-e şi 3 testări.
TESTAREA INIŢIALĂ septem-rie 2::; BAP+>6> @. 2 3'
Nr# Nr# N%8 N%8$+$ şi Pro9a A+$r*ar$ !rt# 4r$n%8$+$ t$ni!2 d$ &it$52 1. 2. 3. 4.
<.G. .G. .. S..
3 2 4 3
;; ;# ;# ;#
S2rit# -n +%n*i8$ d$ 4$ +o! 181 181 182 183
A9do8$n A+$r A+$r*# *# D$ 3 0$!# r$5i0t$n2 1; 1; 1# 1%
%:; %:% %1: %:8
B+SBA+A I@B++6> @. 3
Nr# Nr# N%8 N%8$+$ şi Pro9a A+$r*ar$ !rt# 4r$n%8$+$ t$ni!2 d$ &it$52 1. 2. 3. 4.
<.G. .G. .. S..
4 3 3 4
;' ;4 ;' ;4
S2rit# -n +%n*i8$ d$ 4$ +o! 21: 2:; 212 21'
A9do8$n A+$r A+$r*# *# D$ 3 0$!# r$5i0t$n2 18 18 1% 2:
;': ;48 ;4' ;':
B+SBA+A I@A>R , aprilie 2::% BAP+>6> @. 4
Nr# Nr# N%8 N%8$+$ şi Pro9a A+$r*ar$ !rt# 4r$n%8$+$ t$ni!2 d$ &it$52 1. 2. 3.
<.G. .G. ..
4 4 '
;2 ;2 ;3
S2rit# -n +%n*i8$ d$ 4$ +o! 24' 23' 238 3#
A9do8$n A+$r A+$r*# *# D$ 3 0$!# r$5i0t$n2 22 21 2:
;4: ;4: ;41
4.
S..
'
;3
238
2:
;41
TA)ELE CO'PARATIVE CU REZULTATELE O)ŢINUTE LA PRO)ELE DE VERIFICARE ALERGARE DE VITEZĂ '# BAP+>6> @. '
N%8$+$ 4r$n%8$+$ <.G. .G. .. S..
şi T$0tar$# iniia+2 ;; ;# ;# ;#
T$0tar$
T$0tar$
int$r8$diar2 ;' ;4 ;' ;4
"ina+2 ;2 ;2 ;4 ;3
SARITURA -N LUNGI'E DE PE LOC BAP+>6> @. #
N%8$+$ 4r$n%8$+$ <.G. .G. .. S..
şi T$0tar$# iniia+2 1.81 1.81 1.82 1.83
T$0tar$
T$0tar$
int$r8$diar2 2.1: 2.:; 2.12 2.1'
"ina+2 2.4' 2.3' 2.38 2.38
3;
A)DO'EN 3 ’’ BAP+>6> @. ;
N%8$+$ 4r$n%8$+$ <.G. .G. .. S..
şi T$0tar$# iniia+2 1; 1; 1# 1%
T$0tar$
T$0tar$
int$r8$diar2 18 18 1% 2:
"ina+2 22 21 2: 2:
ALERGARE DE REZISTENŢĂ 1 ' BAP+>6> @.%
N%8$+$ 4r$n%8$+$ <.G. .G. .. S..
şi T$0tar$# iniia+2 %:; %:% %1: %:8
T$0tar$
T$0tar$
int$r8$diar2 ;': ;48 ;4' ;':
"ina+2 ;4: ;4: ;41 ;41
PRO)A TE?NICĂ BAP+>6> @. 8
3%
N%8$+$ 4r$n%8$+$ <.G. .G. .. S..
şi T$0tar$# iniia+2 3 2 4 3
T$0tar$
T$0tar$
int$r8$diar2 4 3 3 4
"ina+2 4 4 ' '
38
CAPITOLUL IV 'I(LOACE FOLOSITE PENTRU DEZVOLT DEZVOLTAREA CALITĂŢILOR 'OTRICE 7#/# 'i:+oa!$ "o+o0it$ 4$ntr% d$5&o+tar$a &it$5$i 7#/#/#EB$r!iii 04$!ia+$, din at+$ti08 , !oc de (recvenţă Dpe loc şi din deplasare , alergare cu genunc/ii sus , pas sărit , pas săltat , alergare cu pendularea gam-ei &napoi &n 2,3 serii pe distanţe de 2:,3: m pe plat şi pe deal. , alergări pe loc &n tempo uşor la semnal alergare cu tempo ma*im ',#K urmată de alergare uşoară , alergări accelerate pe di(erite distanţe D2:,':m , alergări lansate pe di(erite distanţe D2:,':m , alergări cu sc/im-are de tempo pe di(erite distanţe , alergări cu sc/im-are de tempo şi de direcţie pe di(erite distanţe , alergări cu (aţa la semnal &ntoarcere 1%: de grade alergare cu spatele , alergare la deal , alergare la vale , alergare cu tracţiunea unui cauciuc , alergare &n /am
4:
, sărituri din di(erite poziţii la semnal continuate cu lansări pe distante de 2:,3: m , alergări &n tempouri di(erite cu sărituri peste di(erite o-stacole , alergări su- (ormă de &ntrecere şta(ete etc. , alergări cu /andicap pe distanţe de 2:,': m.
7#/# 7#/#1# 1#EB EB$r $r!i !ii iii şi :o!% :o!%ri ri !ar$ !ar$ i84+ i84+i! i!22 a+$r a+$r*2 *2ri ri !% şi "2r2 "2r2 8in* 8in*$, $, @n &$d$ &$d$rr$a d$5&o+t2rii &it$5$i d$ d$4+a0ar$ , alergări cu viteze di(erite Dlansate după o-ţinerea vitezei ma*ime prin accelerarea progresivă !ucătorul continuă alergarea pe &ncă 1:,2: m &n viteză ma*imă ca apoi să &ncetinească treptat e(ortul , deplasări pe distanţe de 1:,1',2: m din di(erite poziţii g/emuit sărituri pe loc pe am-ele picioare etc. , sărituri repetate cu &ntoarceri. 5ucătorii aşezaţi &n spri!in g/emuit pe linia de plecare la un semnal dat pornesc pe un traseu de 1' m. 0rimii 3: m D1' m dus şi 1' m &ntors se vor parcurge &n alergare uşoară şi 1' m din nou &n viteză ma*imă , alergări dus şi &ntors pe o distanţă de 1' m cu sărituri peste coarda &ntinsă ridicată la %: cm &nălţime la mi!locul distanţei şi cu &ntoarceri -ruşte la semnal , alergare de voie pe un teren de dimensiuni limitate 3 *1 ' sec. &n tempo de 3, 4 $ 4 N 4 , concursuri pe 1:,#: m. Se va alerga &n grupe de 4,# individual pe ec/ipe şi su- (ormă unor şta(ete , concursuri de alergări &n slalom cu ocolirea o-stacolelor su- (ormă de şta(etă se porneşte la semnal se ocoleşte ocoleşte plasat la 1',2: m se revine revine cu pasarea mingii , alergări cu sc/im-ări de direcţie se practică individual su- (ormă de şta(etă pe 4:,%: m contra,cronometru , alergări cronometrate pe distanţe de 2:,': m su- (ormă de norme de control , alergare navetă (ără oprire cu aducerea mingii Se aleargă dus,&ntors c"te 1: m 41
urmează o alergare dus,&ntors pe 2: m &n total #: m. Sau varianta 2: J 2: m urmat de 3: J 3: m &n total 1:: m , alergare cu şi (ără minge Se va alerga 2: m conduc"nd mingea apoi mingea va răm"ne pe loc iar alergarea va continua &ncă 2: m (ără minge.
42
7#/#3#EB$r!iii şi :o!%ri !% şi "2r2 8in*$, !ar$ i84+i!2 d$5&o+tar$a &it$5$i d$ $B$!%i$ , de pe loc sau din deplasare la semnal e*ecutarea unor mişcări singulare sărituri opriri &ntoarceri mişcări de -raţe e*ecutate (oarte rapid , trecere din (andat &n şez"nd &n at"rnat din spri!in g/emuit &n &nainte culcat la semnal cu ma*imum de viteză , lovirea mingii cu piciorul la e*ecuţii (oarte rapide pauze &ntre e*ecuţii 2,4 sec. , conducerea mingii &n alergare simularea săriturii peste o-stacole , st"nd &ntre două mingi aşezate la 1,2 m &n lateral st"nga,dreapta la semnul ridicarea ming mingii ii din din st"n st"nga ga si e* e*ec ecut utar area ea arun aruncă cări riii au aut t de depl plas asar aree la ming mingea ea din din dreap dreapta ta şi e*ecutarea unei centrări şutate , alergarea uşoară la semnal sc/im-area direcţiei (entă imitarea lovirii mingii cu capul din sărituri.
7#/#7# EB$r!iii şi :o!%ri !% şi "2r2 8in*$, !ar$ i84+i!2 d$5&o+tar$a &it$5$i d$ r$a!i$# , din st"nd acţiuni rapide e*ecutate la diverse semnale , ţ"şnire ridicare din culcat &ntoarcere săritură la cap se e*ecută (oarte rapid cu pauze de 3,'K &ntre e*erciţii , de pe loc sau din deplasare la semnal e*ecutarea unor mişcări singulare sărituri opriri &ntoarceri mişcări de -raţe sau picioare , trecere din (andat &n şez"nd &n at"rnat din spri!in g/emuit &n &nainte culcat la semnal ' e*ecuţii din (iecare poziţie cu ma*imum de viteză cu pauză intre e*ecuţii de 3,'K , st"nd la semnal pornire &n alergare &ntoarcere şi pornire &n alergare rostogolire &nainte urmată de săritură alergare cu sc/im-are de direcţie simularea săriturii peste o-stacole , alergare uşoară la semnal &ntoarcere 1%: de grade rostogolire &nainte şi săritură pe
43
verticală , c"te doi st"nd (aţă &n (aţă la semnal săritură pe verticală cu e*tensie partenerii lovindu,se piept &n z-or , c"te doi st"nd spate &n spate la distanţă de un pas la semnal săritură simulată cu &ntoarcere de 1%: de grade Dst"nga sau dreapta cu lovirea palmelor &n aer , Ke*ecuţie opusăK colectivul se deplasează &n mers sau alergare uşoară &n (ormaţie de cerc la di(erite comenzi ei tre-uind să e*ecute mişcarea inversă dec"t cea comandată , aruncarea mingii cu am-ele m"ini &n sol rostogolire rapidă ridicarea şi prinderea mingii , c"te doi st"nd (aţă &n (aţă la 3 m distanţă aruncarea mingilor cu m"na sus lovirea cu capul &n sus sc/im-area rapidă a locurilor prinderea mingilor şi reluarea e*erciţiului
7#/##Lo!%+ d$5&o+t2rii &it$5$i @n +$!ia d$ antr$na8$nt . n cadrul ciclului săptăm"nal de antrenament dezvoltarea vitezei ţin"nd cont de (actorii care o determină se va e(ectua &n antrenamentele de după ziua de odi/nă sau după antrenamente cu solicitare neuromusculară mică. n antren antrename amente ntele le care care au ca temă temă princi principal palăă dezvol dezvoltar tarea ea viteze vitezei i &ncălz &ncălzire ireaa organismului va purta amprenta vioiciunii duc"nd la instalarea stării de e*cita-ilitate optimă. +*erci +*erciţi ţiile ile pen pentru tru dezvol dezvoltar tarea ea viteze vitezeii se vor (olosi (olosi imedia imediatt dup dupăă termin terminare areaa &ncălzirii atunci c"nd organismul este odi/nit.
7#1# 'i:+oa!$ şi :o!%ri 4$ntr% d$5&o+tar$a @nd$8;n2rii ot-alul necesită o doză importantă de &ndemnare. n (ot-al &ndem"narea poate (i de(inită ca aptitudine de a &nvăţa şi stăp"ni di(erite deprinderi legate de !oc e*ers"ndu,le 44
&n viteză şi corespunzător situaţiei. Boate deprinderile necesare !ocului tre-uie &nvăţate şi e*ecutate de la v"rsta cea mai (ragedă pentru a putea (i aplicate &n cele mai neaşteptate situaţii şi condiţii de !oc. ) mare parte a lecţiilor de antrenament se va consacra e*ersării di(eritelor te/nici căpătate dezvolt"nd concomitent viteza de e*ecuţie Aceste e*erciţii menite să dezvolte &ndem"narea se vor include in cele te/nico, tactic tactic programate &n antrenamen antrenamentt şi !ocuri de pregătire pregătire şi se vor e(ectua &n condiţii condiţii c"t mai apropiate de cele ce se ivesc &n timpul partidelor o(iciale. +*erciţiile tre-uie să includă un număr de elemente numite Kde &ndem"nareK de te/n te/nic icăă (ină (ină.. Se vo vorr &nvă &nvăţa ţa de asem asemen enea ea căde căderea rea (ără (ără acci accide dent ntar aree Dsăr Dsărit itur urii din din genu(l gen u(le*i e*iuni uni &naint &naintee şi &napoi &napoi plon!o plon!oane ane rulări rulări şi răsturn răsturnări ări sc/imsc/im-ări ări rapide rapide de direcţie opriri -ruşte din sprint accelerări e*plozive treceri peste o-stacole peste parteneri căţărări pe o-stacole evitarea ciocnirilor ciocnirilor slalomuri alergări dri-linguri etc. Se vo vorr e* e*er ersa sa insi insist sten entt elem elemen ente te de pu pură ră te/n te/nic ică ă cu cum m sunt sunt pa pase sele le prel preluă uări rile le plasamentul alergarea alergarea &n spaţiul li-er li-er demarcate lovituri de cap cap etc. , individual din alergare de viteză aruncarea mingii cu m"na lovirea ei cu piciorul &nainte prinderea din nou lovirea pe parcursul e*erciţiului viteza de alergarea a !ucătorilor nu tre-uie să oscileze iar mingea să nu cadă pe sol , menţinerea mingii &n aer prin lovituri repetate cu piciorul coapsa şi capul din deplasare &n viteză &n linie dreaptă , individual de,a lungul terenului lovirea mingii din m"nă cu traiectorie !oasă cu trimiterea ei &nainte la ',# m sprint după ea lovire directă cu piciorul la aceeaşi distanţă şi cu aceeaşi traiectorie după ce a ricoşat din sol , aruncarea mingii cu m"na puternic &n sol lovirea ei din săritură cu capul trimiţ"nd,o cu -oltă &nainte prindere din nou aruncare , rularea mingii alternativ cu talpa piciorului st"ng şi drept cu deplasare &n viteză cu
4'
spatele , un !ucător aleargă &n viteză cu sc/im-ări de direcţie altul e*ecută cu mingea la picior aceleaşi mişcări (ără a o pierde , alergare 1' m cu conducerea a două mingi medicinale cu picioarele aşezarea lor &n c"te un cerc continuarea alergării lor transportarea a trei mingi &n -raţe ocolirea unui !alon punerea mingilor mingilor &napoi la loc şi alergarea alergarea &napoi , c"te doi unul din !ucători conduce mingea ',# m o opreşte cu talpa şi sprintează &nainte. 6n partener aleargă sere minge şi o loveşte cu KşiretulK dedesu-t trimiţ"nd,o cu -oltă ast(el &nc"t ea să cadă &n (aţa celui care a oprit,o. Acesta o preia o conduce o opreşte din nou , conducerea mingii cu spri!in pe m"ini şi pe picioare su- (ormă de şta(etă , lovituri cu cap Dcupluri. 5ucătorul va lovi mingea cu capul din poziţia şez"nd &n timp ce se &ntoarce şi e*ecută o rostogolire &nainte , &nălţimea mingii pentru lovirea de cap unul din !ucători aruncă mingea &n aer pentru sine şi apoi pasează spre un coec/ipier pentru ca acesta s,o poată lovi sărind cu capul mingea revine ast(el la primul , doi !ucători la distanţă de #,% m apro*imativ pas cu capul preluare şi pas &napoi cu capul , ridicarea mingii peste cap şi &ntoarcerea perec/ile &nalţă mingea peste cap după căderea şi ridicarea &n !urul a*ei proprii , lo-uri &nainte culcare şi ridicare. +ste un e*erciţiu individual. 5ucătorul e*ecută un lo- ast(el ca mingea să recadă recadă &n (aţa sa. Apoi e*ecută o culcare culcare şi o ridicare ridicare &ncerc"nd &ncerc"nd să reia mingea după o singură cădere &n vedea e*ecutării unui lo- , dropul , se e*ecută o pasă pe !os la un partener care imprimă mingii o traiectorie de urcare ca apoi să e*ecute un drop Dsemivole su- (orma unei pase la partener , un !ucător conduce &n viteză mingea ',# m o opreşte cu talpa şi se deplasează puţin
4#
lateral. Imediat din spate sprintează alt !ucător care ridică mingea direct de pe sol cu văr(ul o controlează două,trei lovituri o preia prin ricoşare o conduce ',# m şi o opreşte pentru partener , doi !ucători aşezaţi (ată &n (ată la distanţă de 1:,1' m. 5ucătorul A conduce mingea la !umătatea distanţei e(ectuează o &ntoarcere de 1%: de grade cu mingea &l ocoleşte pe !ucătorul P revine la poziţia poziţia iniţială şi pasează pasează mingea lui P , apropierea de poartă cu menţinerea mingii &n aer şi trimiterea acesteia peste capul portarului Dvenit &n &nt"mpinare &nt"mpinare &n plasă. 7ariante a (olosind numai picioarele - (olosind numai capul c com-in"nd am-ele e*erciţii. , &n interiorul unei !umătăţi de teren la distanţe egale sunt plasaţi opt !ucători (iecare cu minge Dpatru la colţuri şi patru la !umătăţile laturilor. 6n alt !ucător aleargă &n viteză prin (aţa acestora la 1:,12 m primeşte mingea de la (iecare şi prin lovituri directe &ncearcă să le introducă &n plasă , din (ormaţie pe un şir la 3: m de poartă !ucătorii aleargă pe r"nd &n viteză şi după %, 1: m primesc mingea aruncată cu m"na de un partener care o trimite &nainte o lovesc din vole şi o introduc &n poartă , depăşirea de viteză a unui apărător prin autopasă sau prin aruncarea mingii cu v"r(ul piciorului peste el apoi apoi (inalizare cu şut la poartă poartă , !onglare cu sc/im- de locuri. 5ucătorul A aruncă mingea &n diagonală la P pe care o menţine !ongl"nd,o şi alerg"nd apoi la A care se plasează ulterior &n spatele lui P. Acum P pasează lui A cu capul care reia e*erciţiul
4;
, doi !ucători a(laţi (aţă &n (aţă la 1%,2: m. !ucătorul A conduce mingea &n viteza &n timp ce P aleargă (ără minge. 0e poziţiile noi pe care au a!uns A pasează mingea lui P care continuă e*erciţiul , lovituri de cap &n trei. 5ucătorii sunt aşezaţi &n triung/i la o distanţă de ' m. Aruncă mingea &n sus pentru sine o loveşte cu capul lateral la P care se retrage. P o retrimite cu capul la A care avansează şi o pasează cu capul lui G care se retrage C o retrimite la A. Ast(el A avansează mereu in timp ce P şi C se retrag continuu. a semnal prima perec/e din prima ec/ipă menţine mingea &ntre capete coec/ipierii se prind de -raţ şi pornesc &n alergare spre punctul de &ntoarcere &l ocolesc si revin transmit mingea perec/ii următoare după care se duc la capătul şirului.
&napoia liniei de sosire. , lo-uri &nainte urmate de sărituri cu !onglare peste celălalt !ucător aplecat. A lo-ează peste P aplecat apoi sare peste el şi aleargă după minge care nu a sărit dec"t o dată. ) menţine &n aer D!onglează &n timp ce P &l ocoleşte pe A şi se apleacă.
7#3 'i:+oa!$ 0i :o!%ri "o+o0it$ 4rin 8$toda !% int$r&a+$# +*ersează doi !ucători. A pasează mingea la %,1: m lui P &n aşa (el ca acesta să (ie o-ligat să alerge 4,# m pentru a o putea a!unge. P retrimite mingea lui A. Apoi A pasează lui P pe partea cealaltă o-lig"ndu,l să alerge pentru a putea retrimite mingea Ddurata 3: sec.. Apoi se inversează rolurile.
direct
mingea +(ort 2: sec. , starturi cu sc/im-ări de direcţie la #m ocolind mingea D&nainte şi &napoi &n spaţiul de 11 m )di/nă 8:sec.,rela*are mers pase &n doi +(ort1'sec. , starturi p"nă la 11 m şi &napoi şi 2 sărituri la cap după (iecare start )di/nă #:sec. , mers pase &n doi +(ort 2:sec. , starturi p"nă la 11 m alergare cu (aţa şi cu spatele )di/nă 1%:sec. , mers rela*are pase &n doi. , Comple* de e*erciţii -azat pe repetarea unor distanţe (i*e cu un interval de odi/nă constant Se lucrează pe !umătate de teren cu 4,# !ucători se pun ' !aloane pentru alergarea &n slalom. +(ort ' * ':,'' m &n linie dreaptă Dviteză ma*imă )di/nă 8:sec. după (iecare alergare Dalergare uşoară &napoi şi !onglerie cu -alonul +(ort ' * ','' m &n slalom printre !aloane Dviteză ma*imă )di/nă 8:sec. după (iecare alergare Dalergare uşoară &napoi şi !onglerie cu -alonul. -alonul.
pauză 2:sec. după (iecare conducere #: sec. la terminarea seriei Dpase &n doi c ' * 2: m sprint cu tras la poartă poartă de la 1# m. minge statică. statică. pauză 3: sec. după (iecare sprint %: sec. la terminarea seriei d ' * 2: m sprint cu tras la poartă Dconducere &n viteză medie de la 1# m cu piciorul ne&ndem"natic. pauză 2:sec. după (iecare conducere #: sec. la terminarea seriei e ' * 3: sec. sprint cu tras la poartă de la 1# m minge statică pauză 4: sec. după (iecare sprint 1%: sec. la terminare. , Comple* de 4 e*erciţii speci(ice &ntr,o serie (olosit &n vederea individualizării se lucrează pe &ntreaga supra(aţă de !oc. a 2 * 1# pasă şi sprint ,pe linia de (und !ucătorul cu mingea pasează cu antrenorul a(lat lateral la !umătatea distan distanţei ţei sprint sprinteaz eazăă p"n p"năă la 1 mde mde antren antrenor or respin respinge ge -alonu -alonul l paseaz paseazăă direct direct cu antrenorul şi sprintează p"nă la linia de (und. pauză 3:sec. D!onglerie cu cu mingea - 2 * 3',4: m conducere conducere printre !aloane , de la linia de 1# m conducere &n viteză printre ' !aloane aşezate la distanţe egale p"nă la linia de centru D3',4:m.
'2
pauză ': sec. Dconducere uşoară şi !onglerie cu mingea
c 2 * 3',4: m pase &n doi simple şi cu sc/im- de locuri , 1 * 3' , 4: m la distanţa de 1: m de la linia de 1# m pase &n doi &n viteză ma*imă p"nă la centru pauză 4:sec. Dpase &n doi &n continuare p"nă la 1# m &n alergare uşoară şi pase &n doi p"nă la terminarea intervalelor , 1 * 3' , 4: m acelaşi cu sc/im- de locuri. pauză %:sec. Dpase &n doi cu sc/im- de locuri p"nă la 1# m &n alergare uşoară şi continuarea paselor p"nă la terminarea intervalului d 2 * 2: m conducere şi tras la poartă din &ntoarcere. , de la intersecţia liniei de 1# m cu cea de (und cei 2 !ucători cu 2 mingi (iecare conduc &n viteză pe linia de 1# m (ac o sc/im-are de direcţie la !alonul a(lat la 4m trag la poartă şi continuă alergarea uşoară p"nă la colţul opus de unde repetă e*erciţiul trăg"nd la poartă cu piciorul opus 0rin metoda antrenamentului cu intervale &n (ot-al se poate dezvolta concomitent viteza rezistenţa (orţa musculară plus &ndem"narea odată cu apropierea e(orturilor de limita ma*imă. >a această metodă de antrenament e*ersarea te/nicii şi tacticii se (ace &n condiţii apropiate de !oc iar dozarea e(ortului se poate (ace &n mod e*act.
'3
7#7# 'i:+oa!$ "o+o0it$ 4rin 8$toda @n !ir!%it , Circuit comple* pentru pregătirea (izică generală. Colectivul de !ucători se &mpart &n # su-grupe de c"te 4 !ucători aşezaţi &n # locuri di(erite pe teren
!ir!%it%+ nr#/
mingi medicinale D (iecare e*erciţiu de 1: ori.
mingea medicinală este aruncată la 2 m sus şi prinsă &n m"nă
culcat dorsal ridicarea picioarelor &n sus Dcu mingea ţinută &ntre picioare
genu(le*iuni com-inate cu sărituri ţin"nd mingea &n m"nă.
!ir!%it%+ nr#1
corzi de sărit D (iecare e*erciţiu , c"te 1: repetări de 3,' ori
sărituri pe piciorul st"ng
sărituri pe piciorul drept
sărituri pe am-ele picioare.
!ir!%it%+ nr#3
gantere D/altere mici , 1: repetări r epetări pentru (iecare din cele 3 e*erciţii
e*tensii din poziţia culcat &nainte
din culcat dorsal ridicarea trunc/iului cu ganterele &n m"nă
genu(le*iuni cu ganterele &n m"ini.
!ir!%it%+ nr#7
săritură cu simularea lovirii mingii cu capul din culcat &nainte cădere pe spate culcat de unde se sare simul"ndu,se din nou lovirea mingii cu capul leg"ndu,se &ntre ele de 1: ori.
!ir!%it%+ nr# '4
alergare &n viteză ma*imă ' m &nainte &napoi lateral st"nga dreapta repetat la 1'3: sau #: sec.
!ir!%it%+ nr#<
săriturii cu genunc/ii la piept D c"te poate e*ecuta (iecare !ucător timp de 2:,3: sau 4' sec..
Cir!%it 4$ntr% d$5&o+tar$a 0%4+$$i, 8o9i+it2ii şi "or$i 1:,2: (lotări &n -raţe
1:,2: genu(le*iuni
' căderi &nainte &n spri!in pe -raţe săritură &n g/emuit săritură cu e*tensie de ' ori
2: de ridicarea picioarelor p"nă la 8: de grade din culcat dorsal
3 * 3: serii de sărituri
culcat pe spate podul -alans cu trecerea greutăţii de pe -raţe pe cap şi invers de ' ori.
Cir!%it "i5i! t$ni! 4$ntr% "ot9a+işti
alergare ' * 1: m (ără pauză
1:: menţineri ale mingii &n aer
3: de aruncături de la margine distanţa 2: m
!oc 1 1 &n 3 serii a 4' 4' sec. cu pauze &ntre serii conducerea mingii printre 1: !aloane pe distanţa de 4: m cu tras la poartă 2: de ori
3 * 1: lovituri ale mingii cu capul din săritură. ''
, pe teren se amena!ează 1: ateliere. aterial necesar 3 mingi de (ot-al 1 minge at"rnată pentru loviturii cu capul 2,3 corzi de sărit 3 garduri.
plim-are de la un aparat la la altul 1,2 minute 1. Conducerea mingii &n viteză printre o-stacole conducere 1' m alergare &napoi &n linie dreaptă 1' m conducere &ntre o-stacole 1' m total 4 * 1' m alergare şi conducere cu pauză. 2. >ovirea mingii at"rnate din săritură din am-ele părţi (ără oprire 2 minute 3. ersul păian!enului 1' m sprint &napoi 1' m D2 D 2 repetări plim-are p"nă la următorul ur mătorul atelier. 4. Alergare Alergare &n patru la-e 1' m D 2 repetări sprint 1' m D2 repetări. '. Alergare Alergare cu &ntoarceri de 3#: grade D2 &ntoarceri pe un traseu 3: m două repetări. #. Sărituri pe am-ele picioare 1' m sprint &napoi 1' m D2 repetări total 4 * 1'm. ;.Alergare cu spatele 1' m la &ntoarcere sprint D2 repetări. Botal Botal 4 * 1' m. %. Alergare Alergare du, te , vino cu şutarea mingii &n zid 2 minute mingea tre-uie pasată &n (aţa unui gard &n aşa (el &nc"t să ricoşeze după gard. 8.
Cir!%it !% :o!%ri 4$ t$r$n r$d%0 , 1% !ucători vor (i repartizaţi pe grupe de # !ucători !ucători care !oacă 3 3 pe spaţiile sta-ilite sta-ilite pe o !umătate de teren.
'#
Atelierul A , 5oc 3 3 la două porţi pe spaţiu redus cu următoarele restricţii te/nice , mingea se loveşte numai cu piciorul mai ne&ndem"natic , (entă o-ligatorie &nainte de pasă , numai din două atingeri Atelierul P , 5oc 3 3 cu o singură atingere. Atelierul C , 5oc 3 3 cu lovirea mingii numai cu capul. )rdinea este A $ P , C cu sc/im-area atelierului după 2: minute. 7ariante dacă avem mai mulţi !ucători o a patra grupă tot 3 3 !oacă tenis cu piciorul &n spatele porţii. >a un atelier se lucrează 1: minute Dde două ori ' minute şi se poate trece de două p"nă la trei ori.
Cir!%it t$ni! = "i5i! ta!ti!# >otul este &mpărţit pe grupe de # !ucători D1% sau 24 cu 4 ateliere 1. e*erciţii te/nice &n regim de viteză şi rezistenţă. a pase &n doi după pas alegerea ocolirea unui !alon revenire - pase &n doi printre !aloane !aloane după pas sc/im- de de locuri c e*ersarea di(eritelor (orme de preluare (orţă de lovire a mingi. 2. e*erciţii tactice cu su-strat (izic. , e*tremele centrează la v"r(ul de pe partea opusă care pasează mingea celuilalt v"r( care o preia din viteză şi (inalizează. 3. dezvoltarea (izică generală. , e*erciţii cu mingea medicinală aaruncări cu două m"ini -aruncări din şez"nd ';
, e*erciţii cu corzi de cauciuc , sărituri simple , sărituri peste # garduri distanţa 3,4 m &ntre garduri , conduceri de mingi slalom printre !aloane , sărituri la corzi. 4. !oc 3 3 &n cercul de la mi!locul terenului la porţi mici aşezate &n a(ara cercului D!ucători nu au vole să părăsească cercul cu di(erite restricţii. 7ariante 7ariante se poate realiza circuitul lucr"nd cu !ucătorii di(erenţiat apărătorii separat &naintaşii separat sau toţi !ucătorii e(ectuează e*erciţiile pentru dezvoltarea preponderentă a calităţilor motrice şi apoi pe grupe e*erciţiile te/nice tactice şi !ocul. n urma e(ectuării sistematice a circuitelor descrise mai sus concluziile care s,au desprins au !usti(icat necesitatea introducerii acestei metode demonstr"nd clar e(ectele pozitive pe care le,a avut avut asupra dezvoltării calităţilor calităţilor motrice. Ast(el am putut constata că !ucătorii au e(ectuat cu multă ardoare s"rguinţă şi c/iar plăcere e*erciţiile datorită (aptului că , e*erciţiile propuse au (ost variate , &n cadrul atelierelor au putut lucra independent !ucătorii , e*erciţiile au respectat &n mare măsură principiul individualizări , prin alternarea e(ortului pe di(erite grupe musculare !ucători au suportat relativ uşor e(ortul cerut at"t ca volum c"t şi ca intensitate. n &nc/eiere aş vrea să arăt ca oricare ar (i direcţia (olosirii antrenamentului &n circu circuit it va valo loar area ea lui lui real realăă este este str" str"ns ns lega legată tă de acţi acţiun unea ea ed educ ucat ativ ivăă şi capa capaci cita tate teaa pro(esională a antrenorului şi nu va avea e(ectul scontat daca se va e*ecuta numai pe -aza de (işe sau programe sta-ilite sta-ilite &n preala-il (ără nici un control riguros.
'%
CAPITOLUL V ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR Aşa după cum am mai arătat arătat &n vederea vederea validării validării &n practică a ideilor ideilor propuse &n ipotez ipotezaa lucrăr lucrării ii şi a e(icie e(icienţe nţeii metode metodelor lor de pregăt pregătire ire (izică (izică propus propusee şi analiz analiz"nd "nd rezultatele o-ţinute şi &n special media aritmetică a valorii testărilor iniţiate intermediare şi (inale constatăm următoarele aspecte , valoarea rezultatelor a crescut la ma!oritatea m a!oritatea su-iecţilor cu valori semni(icative , aria de &mprăştiere a rezultatelor r ezultatelor este mică ceea ce denotă că avem de a (ace cu un grup omogen ca valoare , rezultatele o-tinute au crescut treptat deoarece toţi su-iecţii au avut şansa să participe la procesul de pregătire nu au (ost accidentări şi indisponi-ilităţi indisponi-ilităţi , &n (inalul testărilor viteza care este cel mai puţin per(ecta-ilă s,a &m-unătăţit cu c"teva zecimi , (orţa dinamică testată prin valoarea săriturii &n lungime (ără elan şi a numărului de repetări &n 3:K a e*erciţiului de a-domen denotă creşteri semni(icative mai ales la săritura &n lungime de pe loc cu mai mulţi centimetri , va valo loar area ea indi indice celu luii de rezi rezist sten entă tă s,a s,a &m-u &m-ună nătă tăţi ţitt cu mai mai mult multee secu secund ndee ceea ceea ce considerăm că este su(icient a asigura o -ună capacitate de e(ort pe toată durata !ocului , &ndem"narea !ucătorilor s,a &m-unătăţit considera-il dovadă şi rezultatele o-ţinute pe parcursul celor trei testări. Acest lucru scoate &n evidenţă oportunitatea utilizării &n antrenamente a metodelor prezentate pe larg &n capitolul doi al lucrării. Aceste metode adaptate la speci(icul v"rstei şi &nsoţite de mi!loacele prezentate &n capitolul cinci al lucrării pot (i un g/id util specialiştilor care lucrează &n domeniu.
'8
CAPITOLUL VI CONCLUZII SI PROPUNERI
n zilele noastre noastre suntem martorii martorii unei creşteri creşteri impetuoase impetuoase a per(ormanţelor per(ormanţelor la
toate ramurile şi pro-ele sportive. sportive. Această evoluţie este este consecinţa (aptului că pe zi ce trece &n pregătirea sportivilor sportivilor pătrund tot mai ad"nc cunoştinţe din di(erite domenii domenii ale ştiinţei iar ca urmare &ntregul &ntregul proces instructiv , educativ se des(ăşoară la un nivel tot mai &nalt ţin"ndu,se din ce &n ce mai mult seama de su-stratul -iologic al organismului şi de posi-ilităţile sale de adaptare.
ealizarea unui potenţial (izic (uncţional şi psi/ologic crescut crescut impune un regim
de preg pregăt ătir iree de deos osee-it it o aten atentă tă &ndr &ndrum umar aree şi supr suprav aveg eg/e /ere re medi medico co , spor sporti tivă vă o permanentă cunoaştere a posi-ilităţilor !ucătorilor de către antrenori şi c/iar de !ucătorii &nsuşi.
(iin (iindd ne nece cesa sară ră o preoc preocup upar aree pe perma rmane nent ntăă şi sist sistem emat atic ică ă de de,a ,a lung lungul ul &ntre &ntregu gulu luii an compet competiţi iţiona onall pen pentru tru e*ersa e*ersarea rea şi creşte creşterea rea calită calităţil ţilor or de viteză viteză (orţă (orţă rezist rezistenţ enţăă şi &ndem"nare.
n perioada competiţională c"nd accentul &n pregătire se pune pe elementele
te/nico,tac te/nico,tactice tice realizarea cerinţei legate legate de dezvoltare dezvoltareaa calităţil calităţilor or este (acilitată (acilitată de (apt (aptul ul ca (olo (olosi sind ndu, u,ne ne de a!ut a!utoru orull ming mingii ii !ucă !ucăto tori riii acce accept ptaa mai mai uşor uşor c/ c/el eltu tuie ieli lile le suplimentare de energie şi e(ort. olosind e*erciţiile comple*e care prevăd şi o-iective te/nice şi tactice se poate acţiona cu un randament optim pentru creşterea gradului de dezvoltare a di(eritelor calităţi motrice.
Brec"nd la perioada pregătitoare unde dezvoltarea calităţilor motrice creşterea #:
gradului de adaptare a organismului la e(ort este sarcina de -ază putem a(irma că prezenţa mi!loacelor speci(ice speci(ice nu numai că este posi-ilă posi-ilă şi c/iar necesară. @ici &n &n această perioadă mingea nu tre-uie să lipsească prea mult din e*erciţiile &ntre-uinţate put"nd asigura e(icienta e*erciţiilor menite să dezvolte calităţile motrice prin e*erciţii şi !ocuri dinamice cu &ncărcături mari &n care e(ortul va (i ma*imal sau su- ma*imal. m a*imal.
este necesar să (olosim aceste mi!loace speci(ice &n mod permanent &n tot timpul anului competiţional. +ste datoria antrenorilor să se preocupe de găsirea e*erciţiilor care să asigur asiguree &n mod com-in com-inat at dezvol dezvoltar tarea ea calită calităţil ţilor or motric motrice e pe per(ec r(ecţio ţionar narea ea te/nic te/nicii ii şi creşterea g"ndirii tactice &n prezenţa mingii căci aceşti trei (actori se intercondiţionează reciproc.
!ucători ai unei ec/ipe de multe ori se pot constata di(erenţe destul de &nsemnate sau c/iar la acelaşi !ucător pot pot (i di(erenţe &ntre nivelul unei unei sau altei calităţi.
+ste evident că procesul de antrenament tre-uie să ai-ă &n vedere şi aceste
aspecte antrenorul av"nd sarcina să găsească modalităţile (ie prin modelare (ie prin individualizarea unor sarcini de antrenamente. Se pot (orma grupe de !ucători care sunt apro*imativ la acelaşi nivel de dezvoltare a calităţilor motrice sau se poate lucra pe compartimente de !oc apărători mi!locaşi atacanţi. +ste important ca (ormele de organizare să (ie suple variate cu preponderenţa lucrului pe ateliere şi cu e*tinderea aspectelor de auto organizare a pregătirii.
n orientarea actuală a !ocului de (ot-al pregătirea (izică &şi găseşte un rol
deose-it de important alături de ceilalţi (actori ai antrenamentului sportiv sportiv acţion"ndu,se pentru dezvoltarea ec/ili-rată ec/ili-rată a lor. lor.
0regătirea (izică este o componentă per(ecta-ilă la toate v"rstele necesit"nd doar
o preocupare sistematică pentru dezvoltarea ei.
#1
orma sportivă sportivă a unei ec/ipe şi potenţial potenţialul ul te/nico,tac te/nico,tactic tic de !oc este &n (oarte (oarte
mare măsură in(luenţat de valoarea pregătirii (izice.
0entru a se asigura o pregătire (izică e(icientă ec/ipelor de (ot-al eu consider
necesar să se acţioneze acţioneze cu precădere precădere spre componentele de viteză &n (orţă (orţă dinamică pe (ondul unei unei pregătiri de rezistenţă rezistenţă corespunzătoare.
Antrenamentele de pregătire (izică propun să se e(ectueze pe toată durata anului
&ntr &ntr,o ,o po pond nder eree mai mai mare mare &n pe peri rioa oada da preg pregăt ătit itoa oare re şi care care se redu reduce ce &n pe peri rioa oada da competiţională.
+*erciţiile de sprint săriturile şi alergările &n pantă consider că reprezintă trioul
de -ază a pregătirii (izice alături de priceperea pro(esorului antrenor de a se secţiona şi doza alte mi!loace pentru &ntregirea şi orientarea spre cerinţele actuale ale !ocului. n lucrarea de (aţă am căutat să dezvolt dezvolt ideea pregătiri pregătiri şi dezvoltării dezvoltării calităţil calităţilor or motrice motrice prin mi!loace mi!loace speci(ice speci(ice cu mingea căci &n prea multe locuri locuri &ncă se lucrează de(ici de(icitar tar la acest acest capitol capitol sau e*erciţi e*erciţiile ile speci(i speci(ice ce sun suntt
negli! neg li!ate ate.. n lucrare lucrare sun suntt
prezentate selecţionate şi sistematizate o serie de e*erciţii care aplicate &n practică sunt convins vor contri-ui la dezvoltarea calităţilor necesare (ot-alistului e*erciţiile (iind &ntocmite &n con(ormitate con(ormitate cu orientările şi tendinţele actuale ale metodicii şi practicii practicii &n antrenamentul sportiv.
#2
)I)LIOGRAFIE 2.Apolzan <. ot-al +d. ... Pucureşti 188: 3. Puşe I.
ot-alul sinergic +d. acla Bimisoara 18%2
4. ecţii >ecţii pentru pentru dezvolta dezvoltarea rea calitati calitatilor lor motrice motrice la la (ot-alişti (ot-alişti +d.Sport, +d.Sport, Burism18;' ;. Ionescu Ionescu . ot-al ot-al de la A la T +d. +d. Sport Sport Burism Burism Pucureşti Pucureşti18%4 18%4 %. otroc Ion E0ro-leme ale teoriei şi metodicii antrenamentuluiF C@+S 18%8 8. otroc Ion Eot-al de la teorie la practicăF +ditura odos 1884 1:. otroc Ion otroc lorin Eot-alul la copii şi !unioriF +ditura didactică şi pedagogică 188# 11.0opovici 11 .0opovici C. ot-al $ te/nica !ocului +d. ICI0IAClu! ICI0IAClu! 188' 12.0opovici C.)rmenisan S. ot-al copii şi !unioriClu!,@apoca !unioriClu!,@apoca 2::1 13. @eţa G/.U 0opovici 0opovici C. ot-al 2::: +d. 5C 5C Burda Burda 2::: 14.ădulescu . ot-al $ aspecte actuale actuale ale pregătirii !uniorilor !uniorilor +d. Sport , Burism Pucureşti 18%4 18%4
#3
1#.Viclovan I.
Beoria antrenamentului sportiv sportiv +d. Sport ,Burism Pucureşti
18;; 1;.Stănculescu 7. 7. ot-al $ aspecte moderne de antrenament şi !oc +d. Sport ,Burism Pucureşti 18;;
#4
