I. Noţiuni introductive Raporturile de familie rezultă din căsătorie, din rudenia firească şi din adopţie. De asemen asemenea, ea, aceste aceste raport raporturi uri prezin prezintă tă aspect aspectee perso personal nalee nepatr nepatrimo imonia niale le şi aspect aspectee patrimoniale. De regulă, statutul persoanei fizice este guvernat de legea naţională ( lex patriae),
însă aceste statut poate fi guvernat şi de alte legi dacă există dispoziţii speciale
în acest sens. Avnd în vedere numeroasele definiţii existente în doctrina !uridică referitoare la căsătorie, căsătorie, în "ază articolelor articolelor #$% &.&iv şi următoar următoarele, ele, putem privi privi căsătoria căsătoria ca fiind fiind acea uniune li"er consimţită între un "ăr"at şi o femeie, înc'eiată potrivit dispoziţiilor legale, cu scopul de a întemeia o familie şi reglementata de normele imperative ale legii. ai mult dect att, căsătoria oglindeşte particularităţile politice, sociale şi religioase ale fiecărui stat în parte. Rezultă astfel o mare diversitate a legislaţiilor care, alăturată intensificării circulaţiei contemporane, face din aceasta un teren propice multiplicării conflictelor de legi. otuşi otuşi căsăto căsătoria ria şi relaţi relaţiile ile person personale ale între între soţi soţi sunt sunt defin definite ite în mo modur durii foart foartee asemănătoare de către sistemele !uridice ela"orate de comunităţi umane, care au aderat, cndva, la una dintre marile religii ale lumii. Riscul apariţiei, între aceste sisteme de drept, a unor conflicte de calificări în materia căsătoriei şi a relaţiilor dintre soţi este foarte redus. *nfl *nflue uenţ nţaa fact factor orul ului ui reli religi gios os în ma mate teri riaa inst instit ituţ uţii iilo lorr lega legate te de fami famili liee este este considera" considera"ilă, ilă, întotde întotdeauna auna specialiş specialiştii tii atrăgnd atrăgnd atenţia atenţia asupra asupra impregnăr impregnării ii sporite sporite a acestui domeniu !uridic cu o"iceiurile, credinţele şi valorile sociale locale. +n argument în susţinerea influenţei religiei asupra instituţiilor ce urmează a fi analizate, îl constituie faptul că pnă în secolulal -*lea, întreaga materie a căsătoriei era în /uropa şi în America de competenţa exclusivă a 0isericii, fiind supusă unei singure legi, dreptul canonic, un adevărat drept uniform %. 1e consideră consideră căsătoria căsătoria ca fiind interna internațională ională atunci cnd în componen componența acesteia există există un element de extraneitat extraneitate, e, fie acesta naționalitat ionalitatea ea părților, ilor, locul de înc'eiere înc'eiere a căsătoriei sau agentul constatator. %
personale dintre soţi soţi în dreptul internaţional internaţional privat privat , /d. &.2.0ec3, 0ucureşti, #445, Dariescu &., Relaţii personale p. 5.
%
II.
Izvoare juridice
6entru 6entru determina determinarea rea competen competenței interna internaționale ionale a instanțelor spanio spaniole, le, se vor aplica aplica art. 7% și 7$ din &odul &odul civil spaniol spaniol (în continuare continuare &cs.). 8egea aplica"ilă va fi, în cazul cazul capacită capacității părților, ilor, sta"i sta"ilită lită de art. 5.% &cs. și Rezolu Rezoluția circulară circulară a Direc Direcției 9enerale 9enerale a Regi Regist stre relo lorr
și
:ota :o tari rilo lorr (D9R (D9R:) :) din din #5.4 #5.4$. $.#4 #447 47,, cu priv privir iree la căsă căsăto tori riaa într întree
'omose 'om osexua xuali li.. ;n cazul cazul consi consim m țămntu ămntului lui,, se va utili utiliza za art. 5.% &cs. și *nstruc *nstrucțiunile iunile D9R: D9R: din <%.4%.# <%.4%.#44= 44= cu privi privire re la căsăto căsătoria ria de conven conventie tienn ță, pe cnd cnd forma forma va fi auctor regit regit actum. actum. ;n vederea sta"ilită sta"ilită conform conform principi principiului ului auctor vederea recuno recunoaașterii terii efectelo efectelor r
căsătoriilor religioase religioase sau civile înc'eiate înc'eiate de către autorită ți străine, se vor aplica aplica art. 5.%, >5 și 74 din &cs. &cs. și *nstru *nstrucc țiunile iunile D9R: D9R: menționate ionate anteri anterior. or. 6entru 6entru opo opoza" za"il ilita itatea tea tuturor faptelor faptelor !uridice produse produse în 1pania sau care au efect asupra cetă țenilor spanioli, spanioli, se va aplica art. %7 din 8egea Registrul Registrului ui &ivil, precum precum și prevederile prevederile Acorduril Acordurilor or dintre dintre 1pania și -atican din din <.4%.%5$5 <.4%.%5$5 și legile #>, #7, #= din %4.%%.%55# ? pentru învestirea cu efecte civile a căsătoriilor înc'eiate în formă religioasă.
III. Încheierea căsătoriei 6entru 6entru înc'eierea înc'eierea vala"ilă vala"ilă a căsătoriei căsătoriei este necesară necesară îndepli îndeplinirea nirea următoarel următoarelor or cerinţe cerinţe legale@ legale@ înde îndepl plin inir irea ea cond condiţ iţii iilo lorr de fond fond şi de form formă. ă. Dator Datorit ităă fapt faptul ului ui că impedimentele sunt împre!urări care împiedică înc'eierea căsătoriei, ele sunt considerate condiţii de fond negative #. &alificarea sau distincţia între condiţiile de fond şi condiţiile de formă se face în principiu după legea forului, după cum este prevăzut şi în legislaţia romnă. Dar există şi situaţii în care se determină după legea domiciliului fiecăruia dintre soţi sau în funcţie de legea locului înc'eierii căsătoriei. a) Condiţii de fond se evidenţiază mai multe sisteme în dreptul comparat@ •
sistemul conform căruia se aplică legea naţională a viitorilor viitorilor soţi
•
sistemul care presupune aplicarea legii domiciliului viitorilor soţi
•
sistemul unde se aplică legea locului înc'eierii căsătoriei
#
ional privat , /ditura &2 0ec3, 0ucure ști, #4%%, p. ##$. acovei *., Drept internaț ional
#
•
sistemul mixt, care se deose"eşte prin faptul că se aplică legea naţională pentru proprii cetăţeni care se căsătoresc în străinătate şi straăinilor care se căsătoresc în ţară se aplică legea domiciliului<.
;n legisl legislaţi aţiaa romn romneas ească, că, condi condiţii ţiile le de fond fond pentr pentruu înc'e înc'eier ierea ea promi promisiu siunii nii de căsătorie căsătoriei sunt determinate, potrivit art. #7B7 &od civil, de legea naţională a fiecăruia dintre viitorii soţi la data înc'eierii acelei promisiuni. ;n ceea ce priveşte efectele promisiunii de căsătorie şi consecinţele încălcării ei, acestea sunt supuse mai multor legi@ legea reşedinţei o"işnuite comune a viitorilor soţi la data promisiunii de căsătorie, legea naţională comună a viitorilor soţi, dacă aceştia nu au reşedinţa o"işnuită în acelaşi stat şi legea romnă în lipsa legii naţionale comune. &ondiţiile de fond pentru înc'eierea căsătoriei sunt guvernate, conform art. #7B= &od civil, civil, de legea legea naţio naţional nalăă a fiecăr fiecăruia uia dintr dintree viito viitorii rii soţi soţi la mom moment entul ul cele"r cele"rări ăriii căsăto căsătorie riei.i. De asemen asemenea, ea, în cazul cazul imped impedime imente ntelor lor la căsăto căsătorie rie se aplică aplică tot legea legea naţională. ai mult dect att, art. #7B= alin. (#) reglementează o măsură de protecţie a cetăţenilor romni în situaţia în care una dintre legile străine prevede un impediment la căsătorie care, potrivit dreptului romnesc, este incompati"il cu li"ertatea de a înc'eia o căsătorie. ;n acest caz, acel impediment va fi înlăturat ca fiind inaplica"il în cazul în care unul dintre viitori soţi este cetăţean romn şi căsătoria se înc'eie pe teritoriul Romniei. ;n cazu cazull 1pan 1panie iei, i, ofi ofițerul erul de star staree civi civilă lă sau sau pers persoa oana na în fața căre căreia ia se înc' înc'ei eiee căsătoria căsătoria va verific verificaa consimțămntul ămntul și capacitate capacitateaa fiecărei fiecărei părți. 8egea 8egea persoanei persoanei este este dete determ rmin inat atăă de naționa ionali lita tate teaa aces aceste teia ia
și
guve guvern rnea ează ză capac capacit itat atea ea păr părții>, exist existnd nd
posi"ilitatea, posi"ilitatea, ca și în dreptul romn, de înlăturare a impedimentelor, impedimentelor, prin aplicarea indi indire rect ctăă a &onv &onven enției iei de la 6aris 6aris din %5=>. %5=>. ai mu mult lt,, dacă dacă una una dint dintre re păr păr ți a fost fost divo divorrțată ată de cătr cătree un orga organn stră străin in,, este este nece necesa sară ră înde îndepl plin inir irea ea form formal alit ităă ților ilor de recuno recunoaaștere tere a aceste acesteia ia (auto (automat matăă sau exeCuatu exeCuatur) r)7. ;n afar afarăă de prev preved eder eril ilee art. art. 5.% 5.% mennționa me ionate te de!a de!a,, cons consim imțăm ămn ntu tull cuno cunoaaște o part partic icul ular ariz izar aree prin prin lege legeaa priv privit itoa oare re la căsăto căsătorie rie de conven convenien iență, nefiin nefiindd vala"i vala"ill în cazul în care care se urmăre urmăre ște eludarea eludarea unor norme norme !uridice !uridice (de (de o"ținere inere a cetățeniei, eniei, de pildă) pildă) =. <
internaţional privat , /d. 6rinceps /dit, *aşi, #447, p. %B#. 0aciu A., Drept internaţional &odul civil spaniol, art. 5.% 7 Regulamentul Registrului civil spaniol, art. =>.% = *nstrucțiunile D9R:, cap. *** și *- ? consim țămntul și nulitatea căsătoriei >
<
1e impun unele distincţii în ceea ce priveşte aplicarea legii pentru condiţiile condiţiile de fond în dreptul romn@
căsătoria se înc'eie în Romnia între un cetăţean romn şi unul străin, se
aplică legea naţională a fiecărui soţ
căsătoria se înc'eie în Romnia între un cetăţean romn şi un apatrid, pentru
acesta din urmă se aplică legea ţării domiciliului ( în lipsa acestuia, legea re ședinţei), iar cetăţeanului romn legea naţională
căsătoria se înc'eie în ţara noastră între doi străini de cetăţenii diferite, se
aplică fiecăruia legea sa naţională
căsătoria se înc'eie în Romnia între doi apatrizi fiecare este supus legii
domiciliuluireşedinţei
căsătoria se înc'eie în străinătate între cetăţeni romni, se aplică legea
căsătoria se înc'eie în străinătate între un cetăţean romn şi un cetăţean
romnă străin, se aplică legea naţională a fiecăruia dintre viitorii soţi soţi
aplică
căsătoria se înc'eie în străinătate între un cetăţean romn şi un apatrid, se
legea
romnă
pentru
cetăţeanul
romn
şi
pentru
apatrid
legea
domiciliuluireşedinţei. +rmărind +rmărind acelea aceleași criterii, criterii, legea legea spaniolă spaniolă prevede prevede unele unele condi condiții@
cnd cnd căsători căsătoriaa se înc'eie înc'eie în 1pania, 1pania, dacă cel puțin uneia uneia dintr dintree părți i se
aplică legea spaniolă sau locul de înc'eiere este 1pania, în formă civilă sau religioasă recunoscută de de legea spaniolă spaniolă (catolică, (catolică, evang'elică, iudaică și islamică) islamică) $
cnd cnd am"ele am"ele părți sunt sunt străini străini,, căsăto căsătoria ria va putea putea fi înc'eiat înc'eiatăă în formă
civilă sau religioasă spaniolă (locul înc'eierii fiind 1pania), ori în formă civilă sau religioasă străină străină (consulară), (consulară), conform conform legii na ționale a oricăreia oricăreia dintre dintre păr ți
cnd căsătoria căsătoria se înc'eie înc'eie în străinăt străinătate, ate, între cetățeni spanioli, spanioli, va putea putea
avea forma civilă civilă sau religioas religioasăă spaniolă spaniolă ? corespunzăto corespunzătoare are cetă țeniei păr ților, ilor, sau civilă civilă sau religioasă străină ? respectiv a locului de înc'eiere
cnd căsătoria căsătoria se înc'eie înc'eie în străin străinătate ătate,, între un cetă cetățean spaniol spaniol și unul
străin, străin, va putea putea avea forma civilă civilă sau religioasă religioasă spaniolă spaniolă ? corespun corespunzătoa zătoare re cetă țeniei $
Acordurile Acordurile dintre 1pania 1pania și -atican -atican din <.4%.%5$5 <.4%.%5$5 și 8egile #>, #7, #= din %4.%%.#44=
>
span spanio iolu lulu lui, i, cea cea stră străin inăă core coresp spun unză zăto toar aree cetă cetățenie enieii stră străin inul ului ui sau sau stră străin ină, ă, corespunzătoare locului înc'eierii căsătoriei
cnd cnd căsători căsătoriaa se înc'e înc'eie ie în străină străinătat tate, e, între între cetățeni cu național ionalita itate te
diferită de a locului cele"rării, va putea avea forma civilă sau religioasă spaniolă ? corespunzătoare fie cetățeniei uneia uneia dintre dintre părți, fie locului înc'eierii căsătoriei ") Condiţii de formă ? art. #7B$ &od civil dispune că formă înc'eierii actului este supusă statului pe teritoriul căruia se cele"rează, făcnduse aplicarea principiului locus regit actum,
dacă se înc'eie în faţă autorităţilor locale B. &ăsătoria unui cetăţean
romn în străinătate poate fi înc'eiată şi în faţa agentului diplomatic sau funcţionarului consular, fiind supusă condiţiilor condiţiilor de formă ale legii romne. Dacă viitorii soţi sunt străini, căsătoria se va putea înc'eia în Romnia în faţa autorităţii locale competente, fie în faţa organe organelo lorr diplom diplomati atice ce sau consul consulare are ale statel statelor or de origi origine, ne, lund lund în consi consider deraţi aţiee prevederile art. #7B$ alin. (#) &od civil. civil. Art. Art. >5 &cs. consac consacră ră acela același princi principi piuu de determ determin inare are a formei formei de înc'e înc'eier ieree a căsătoriei căsătoriei ? în cazul în care aceasta aceasta nu este oficiată oficiată de !udecător, !udecător, primar, primar, ofițer de stare civilă sau autoritate religioasă respectiv legea locului. Art. 74 precizează că, în cazul înc'ei înc'eieri eriii căsăto căsătorie rieii între cetă cetățeni străin străini, i, aceștia tia vor vor putea alege alege între între legea legea națională ională a oricăruia dintre ei sau a locului cele"rării. 6entru 6entru punctarea punctarea diferen diferenței de înc'eiere înc'eiere a căsătorie căsătorieii dintre cele cele două țări analizate, analizate, este necesară prezentarea formelor religioase. &ăsătoria catolică nu necesită verificarea preala"ilă a condițiilor de fond de către ofi țerul de stare civilă, respectiv consul. 1e va exprim exprimaa consim consimțămntu ămntull în prezen prezența autorit autorităă ții religio religioase ase și se va proceda proceda la înscri înscriere ereaa automată în Registrul civil, învestind astfel căsătoria cu efecte civile depline. ;n cazul celei celei evan evange geli lice ce sau sau iuda iudaic ice, e, este este nece necesa sară ră veri verifi fica care reaa cond condiițiilo iilorr de fond fond în fața autori autorită tății civile civile,, după care care se vor urma urma aceiași pași ca în cazul căsăto căsătorie rieii catolic catolice. e. 8a căsătoria musulmană musulmană există două două situații@ în primul primul rnd, dacă au fost verificate condi condi țiile de fond, fond, se se va proce proceda da la exprimare exprimareaa consim consimțămntului ămntului în fața autorită autorității religio religioase ase și la însc înscri rier erea ea în Regi Regist stru rull civi civil l în caz caz cont contra rar, r, se va expr exprim imaa cons consim im țăm ămn ntu tull în fa ța B
&iucă A., Statut personal şi naţionalitate în dreptul internaţional privat , /d. Eundaţiei Axis, *aşi, #447, p. >$.
7
auto autori rită tății reli religi gioa oase se și se va însc înscri riee în Regi Regist stru rull civi civil, l, urm urmnd nd a se face face ulte ulteri rior or verificarea verificarea condi condițiilor iilor de fond. fond.
IV. Efectele căsătoriei 6otrivit &odului civil, efectele generale ale căsătoriei sunt delimitate de regimurile matrimoniale si prevăzute în art. #7B5. Astfel, prin efecte generale se înţeleg efectele personale şi cele patrimoniale patrimoniale ale căsătoriei, de la care soţii nu pot deroga indiferent de regimul matrimonial ales (art. #7B5 alin. # &od civil).
IV. 1 Efectele generale ale căsătoriei ? potrivit alin. (%) al art. #7B5 &od civil, acestea sunt supuse legii reşedinţei o"işnuite o"işnuite comune a soţilor, iar în lipsă, legii cetăţeniei comune a soţilor. ;n lipsa cetăţeniei comune, se aplică legea statului pe teritoriul căruia căsătoria a fost cele"rată. 6revederile alin. (<) al aceluiaşi articol notează însă o excepţie@ drepturile soţilor asupra locuinţei familiei, precum şi regimul unor acte !uridice asupra acestei locuinţe sunt supuse legii locului unde aceasta este situată. Aplicarea normelor se impune voinţei părţilor, deoarece acestea sunt de ordine pu"lică. pu"lică. /fecte /fectele le căsăto căsătorie rieii cu privi privire re la numel numelee soţil soţilor or sunt sunt supus supusee legii legii aplica aplica"i "ile le raporturilor personale şi patrimoniale dintre soţi. F"ligaţia de întreţinere dintre soţi este supusă supusă legilo legilorr efecte efectelor lor căsăto căsătorie riei,i, deoare deoarece ce const constitu ituie ie un raport raport patrim patrimoni onial al între între soţi. soţi. Don Donaţi aţiile ile dintre dintre soţi soţi sunt sunt supuse supuse nu numai numai legii legii care care reglem reglement entează ează efecte efectele le căsătoriei, căci revoca"ilitatea interesează calitatea de soţ, ci şi legii ce reglementează succesiunea pentru cotitatea disponi"ilă. disponi"ilă. Art. 5.# din &cs. prevede că efectele căsătoriei vor fi reglementate de legea naționa ională lă comu comună nă soților ilor la mo mome ment ntul ul înc' înc'ei eier erii ii,, lege legeaa naționa ională lă sau sau a domi domici cili liul ului ui oricărei oricărei părți după momentul momentul înc'eieri înc'eieriii sau cea aleasă aleasă de părți prin înscris înscris autentic. autentic. Dacă nici acesta din urmă nu există, legea va fi cea a domiciliului comun de imediat după înc'eierea căsătoriei sau a locului cele"rării acesteia.
=
IV.2 egimul matrimonial ? în accepţiunea dată de &odul civil, soţilor le este recunoscu recunoscută tă posi"il posi"ilitatea itatea să aleagă aleagă între între regimuri regimurile le comunită comunităţii ţii legale, legale, separaţie separaţieii de "unuri sau comunităţii convenţionale. convenţionale. Dacă doresc un alt regim dect al comunităţii legale legale,, aleger alegerea ea se face face prin prin înc'ei înc'eiere ereaa unei unei conven convenţi ţiii matrim matrimoni oniale ale.. Determ Determin inare areaa su"iectivă a legii aplica"ile regimului matrimonial este prevăzută de alin. (%) al art. #754 &od civil, prin aceste dispoziţii consacrnduse principiul autonomiei de voinţă a soţilor în materia regimului matrimonial5. 8i"ertatea de alegere de către soţi a legii aplica"ile regimului matrimonial este posi"ilă numai în anumite limite. &onform alin. (#) al art. #754 &od civil, aceştia pot alege@ a) legea statului pe teritoriul căruia unul dintre ei îşi are reşedinţa o"işnuită la data alegerii ") legea statului a cărui cetăţenie cetăţenie o are oricare dintre dintre ei la data alegerii c) legea statului unde îşi sta"ilesc prima reşedinţă o"işnuită comună după cele"rarea căsătoriei. 6ărţile au posi"ilitatea de a înc'eia o convenţie de desemnare a legii aplica"ile regimului matrimonial fie înainte de cele"rarea căsătoriei, fie la momentul înc'eierii căsătoriei, fie în timpul căsătoriei (art. #75% alin. % &od civil). &ondiţiile de formă sunt guvern guv ernate ate de legea legea aplica aplica"il "ilăă regim regimulu uluii matrim matrimon onial ial sau de legea legea locul locului ui und undee sa înc'eiat convenţia de alegere. ;n toate situaţiile, pentru evitarea dificultăţilor de pro"ă, desemnarea legii implică îndeplinirea unor cerinţede formă. Alegerea legii tre"uie să fie expresă şi constatată printrun înscris semnat şi datat de către soţi, ori să rezulte în mod neîndoielnic din clauzele unei convenţii matrimoniale. matrimoniale. Dacă este aplica"ilă legea romnă, convenţia de alegere tre"uie să respecte forma autentică notarială şi consimţămntul tuturor părţilor, părţilor, exprimat personal sau prin mandatar cu procură autentică specială, avnd un conţinut predeterminat. Fricn Fricnd, d, în timpu timpull căsăto căsători riei, ei, soţii soţii pot pot alege alege o altă altă lege lege aplica aplica"il "ilăă regim regimulu uluii matrim matrimoni onial al cu respec respectar tarea ea limite limitelo lorr şi condiţ condiţiil iilor or privin privindd posi"i posi"ilit litate ateaa de opţiu opţiune. ne. odificarea intervenind în timpul căsătoriei are valoarea unei sc'im"ări voluntare. Dacă 5
civil. Comentariu Comentariu pe articole, /d. &. 2. 0aias E., &'elaru /., &onstantinovici R., acovei *., Noul Cod civil. 0ec3, 0ucureşti, #4%#, p. #7$<.
$
soţii nu au dispus altfel, legea nouă produce efecte numai pentru viitor, fără a pre!udicia drepturile terţilor. Art. #75# &od civil determină legea aplica"ilă regimului matrimonial al soţilor în situaţia în care aceştia nu au aleso. Astfel, acesta va fi guvernat de legea aplica"ilă efectelor generale ale căsătoriei (legea indicată de art. #7B5 &od civil). &onform art. #75< &od civil, legea aplica"ilă regimului matrimonial reglementează următoarele c'estiuni@ a) condiţii condiţiile le de validitate validitate a convenţiei convenţiei privind privind alegere alegereaa legii aplica"il aplica"ile, e, cu excepţia excepţia capacităţii ") admisi"ilitatea admisi"ilitatea şi condiţiile condiţiile de validitate ale convenţiei matrimoniale, cu excepţia capacităţii c) limitele limitele alegerii alegerii regimulu regimuluii matri matrimoni monial al d) posi"ili posi"ilitatea tatea sc'im"ăr sc'im"ării ii regimulu regimuluii matrimoni matrimonial al e) conţinut conţinutul ul patrimoniul patrimoniului ui fiecăruia fiecăruia dintre dintre soţi, drepturile drepturile soţilor soţilor asupra "unuril "unurilor, or, precum şi regimul regimul datoriilor soţilor soţilor f) înce înceta tare reaa şi lic' lic'id idar area ea regi regimu mulu luii ma matr trim imon onia ial, l, prec precum um şi regu reguli lile le priv privin indd împărţeala "unurilor comune. 6rin excepţie, formarea loturilor şi atri"uirea lor sunt supuse legii unde "unurile sunt situate la data parta!ului şi nu legii aplica"ile regimului matrimonial. 6e de altă parte, capacitatea este guvernată de legea naţională a fiecăruia dintre soţi. ;n privinţa convenţiei matrimoniale, matrimoniale, condiţiile de formă care tre"uie îndeplinite îndeplinite sunt prevăzute de legea aplica"ilă regimului matrimonial sau legea locului unde înţelegerea înţelegerea se înc'eie. (art. #75> &od civil). &onfo &onform rm art. 5.< &cs., acordu acorduril rilee de voință prin prin care se sta"il sta"ilee ște, modific modificăă sau su"stituie regimul matrimonial sunt supuse fie legii care guvernează efectele căsătoriei, fie a naționalită ionalității sau domicil domiciliulu iuluii uneia dintre dintre păr păr ți la momentul momentul înc'eier înc'eierii. ii.
!crotirea !crotirea terţilor terţilor risc riscur uril ilee pe care care le repr reprez ezin intă tă dive divers rsit itat atea ea regi regimu muri rilo lorr matrimoniale şi posi"ilitatea posi"ilitatea modificării lor successive, impun un număr de reguli care să asigure protecţia drepturilor terţilor, terţilor, reguli incluse in art. #757 &od civil. Astfel, măsurile de pu"licitate şi opoza"ilitatea regimului regimului matrimonial faţă de terţi se include în sfera legii aplica"ile regimului matrimonial.
B
;n favoare terţilor de "unăcredinţă este stipulată şi o excepţie. Dacă la data naşterii raportului !uridic dintre un soţ şi un terţ, reşedinţa lor o"iţnuită era pe teritoriul aceluiaşi stat, aplica"ilă va fi legea acestui stat. Dar protecţia terţilor nu poate fi a"solută. 6rin raportare raportare la legea plica"ilă, plica"ilă, ocrotirea ocrotirea terţilor terţilor este limitată limitată în cele trei cazuri cazuri pe care art. #757 alin. (#) le enumeră @ a) au fost îndeplinite îndeplinite condiţiile de pu"licitate sau de înregistrare prevăzute de legea aplica"ilă regimului matrimonial ") terţul cunoştea, cunoştea, la data naşterii raportului raportului !uridic, !uridic, regimul matrimonial matrimonial sau la ignorant cu imprudenţă din partea sa c) au fost respectate regulile de pu"licitate imo"iliară prevăzute de legea statului pe teritoriul căruia este situate imo"ilul. erţul nu poate să ignore că regimul matrimonial al soţilor ar fi supus unei legi străine. Dacă nu a depus diligenţele necesare, negli!enţa terţului înlătură "una sa credinţă.
V. "esfacerea #i $ncetarea căsătoriei :ormele conflictuale privind privind desfacerea căsătoriei sunt cuprinse în art. #75$#=4# #75$#=4# din noul &od &ivil. &onform ultimului articol, legea care crmuieşte divorţul se aplică şi separaţiei de corp %4.
V. 1 "ivorţul &ăsătoria poate fi desfăcută prin divor ț numai în timpul vie ții soților. Divor țul poate interveni pe cale !udiciară, pe cale administrativă administrativă sau prin procedură notarială. Determinarea legii aplica"ile în materia divorţului este una de natură su"iectivă, soţii avnd posi"ilitatea posi"ilitatea sa aleagă varianta optimă. 8i"ertatea 8i"ertatea părţilor este însă admisă admisă numai în anumite limite. De comun acord, soţii pot alege una dintre legile enumerate de art. #75$ &od civil. Astfel, divorţul va fi supus legii reşedinţei o"işnuite comune, legii ultimei reşedinţe o"işnuite comune, legii statului al cărui cetăţean este unul din soţi sau pe teritoriu teritoriull căruia soţii au locuit cel putin putin < ani ori legii romne romne
%%
. Aceste legi nu sunt
%4
dreptului internaţional internaţional privat , +niversul Guridic, 0ucureşti #4%#, p. 5B. Dariescu &., Fundamentele dreptului Noul Cod civil – Comentariu Comentariu pe articole articole , /ditura &.2.0ec3, &.2.0ec3, 0ucureşti, 0ucureşti, #4%#, p. #7$=
%%
5
orga organi niza zate te în
casc cascad adă, ă, dese desemn mnar area ea unei uneiaa dint dintre re ele ele nu este este cond condiţ iţio iona nată tă de
imposi"ilitatea imposi"ilitatea desemnării legii precedente %#. 8egea spaniolă trimite, trimite, înainte de toate, la o reglementare privitoare privitoare la competența instanței, respectiv Regulamentul (&/) ##4%#44< ##4%#44< sau Regulamentul Regulamentul 0ruxelles ** "is (în continua continuare re R0** "is), "is), capitolul capitolul **, **, secțiunile iunile % și <, art. art. < ? $ și %= #4. #4. Astfel, Astfel, dacă dacă prtul este cetățean sau domiciliat întruna dintre țările mem"re regulamentului regulamentului %<, va fi compet competent entăă instan instanța naționali ionalită tății comune comune so ților ilor ori ori domicil domiciliu iull comun comun al acestora acestora,, în cazul arii 0ritanii 0ritanii și *rlandei, *rlandei, ori pe teritoriul teritoriul căreia se se află , conform conform art. <.a@
domiciliu domiciliull comun al so ților ilor
ulti ultima ma reședin edință o"ișnuit nuităă a soțilro ilro,, dacă dacă unul unul dint dintre re ace ace știa tia încă încă mai mai locu locuie iește acolo
reședin edința o"i o"ișnuit nuităă a pr prtu tulu lui i
în cazu cazull divor divorțului ului de comu comunn acord acord,, reședin edin ța o"i o"i șnuită nuită a unu unuia ia din dintre tre so so ți
reședin edința o"ișnuită nuită a recla reclaman mantu tului lui,, dacă a locui locuitt acolo acolo de cel pu puțin un an an înain înainte te de a depune depune cererea cererea de divorț
reședin edința o"i o"ișnuit nuităă a recl reclam aman antu tulu lui, i, în cazul cazul în care care acest acestaa este este cetă cetățean al unui unui stat mem"ru și a locuit locuit acolo cel puțin = luni luni înainte înainte de a depune cererea 8egea 8egea aplica"i aplica"ilă, lă, în sfr sfrșit, it, de către aceste aceste autorit autorităăți inves investit tite, e, are # tipur tipurii de
izvoare. ;n primul rnd, este cel institu institu țional, comunitar, Regulamentul Regulamentul &onsiliului &onsiliului (+/) %#75#4%4, %#75#4%4, sau Regulamenul Roma ***, apoi este este cel na țional, autonom, autonom, respectiv art. %4$ &cs. &cs. &are, &are, încep începnd nd cu #%.4= #%.4=.#4 .#4%# %# a fost fost înloc înlocui uitt de preved prevederi erile le RR ***. ***. &onfor &onform m reglem reglement entări ăriii naționale ionale,, divor divor țului ului și separa separației de corp corp li se va aplica aplica,, în cascadă, cascadă, fie fie legea legea național ionalăă comună comună soților ilor la moment momentul ul depuner depunerii ii cererii, cererii, fie legea legea domicil domiciliul iului ui comun, comun, fie fie legea legea ultimei ultimei reședin edințe comune, comune, dacă dacă unul unul dintre dintre soți încă locui locuiee ște acolo. acolo. ;n orice caz, se va aplica legea spaniolă dacă unul dintre soți este spaniol sau are domiciliul domiciliul în 1pania, doar dacă nu este aplica"ilă aplica"ilă niciuna niciuna dintre legile legile menționate ionate anterior, anterior, dacă %#
&osmin Dariescu, op.cit. p. 55. Art. = R0 ** "is
%<
%4
cerere cerereaa este este înain înaintat tatăă de am"ii am"ii soți sau de unu unul, l, cu consi consim m țămnt ămntul ul celui celuilal lalt,t, ori dacă dacă legi legile le me mennționa ionate te nu recu recuno nosc sc divo divorr țul sau sau o fac fac de o ma mani nier erăă disc discri rimi mina nato tori riee sau sau contrară ordinii pu"lice %>. 8egea aplica"ilă divorţului se prevede de către soţi printro convenţie. 6otrivit art. #755 &od civil, condiţiile de formă ale convenţiei de alegere care tre"uiesc îndeplinite de soţi privesc privesc forma scrisă, scrisă, semnătura semnătura parţilor parţilor şi data certă. &onvenţi &onvenţiaa de alegere a legii aplica aplica"il "ilee se poate poate înc'e înc'eia ia sau mod modifi ifica ca cel trziu trziu pana pana la data data sesiză sesizări riii autori autorităţ tăţii ii competente să pronunţe divorţul. Alin.(#) al art. #75B dispune că instan ța !udecătorească poate să ia act de acordul so ților cel mai trziu pnă la primul termen de !udecată la care păr țile au fost legal citate. 1pre deose"ire de divorţul administrativ, divorţul pe cale !udecătorească le conferă soţilor "eneficiul "eneficiul unui răstimp suplimentar suplimentar în care se pot decide asupra legii aplica"ile. Art. #=44 &od civil sta"ileşte legea atunci cnd soţii nu au desemnat expres o astfel de reglementare. Astfel, Astfel, divorţul va fifi crmuit de @ a) lege legeaa stat statul ului ui pe teri terito tori riul ul căru căruia ia soţi soţiii îşi îşi au reşe reşedi dinş nşaa o"iş o"işnu nuit ităă la data data introducerii introducerii cererii de divorţ ") în lipsa reşedinşei o"işnuite o"işnuite situate pe teritoriul aceluiaşi stat, legea statului pe teritoriul căruia soţii şiau avut ultima reşedinţă o"işnuită, dacă cel puţin unul dint dintre re soţi soţi ma maii are are reşe reşedi dinţ nţaa o"iş o"işnu nuit ităă pe teri terito tori riul ul acel acelui ui stat stat la data data introducerii introducerii cererii de divorţ c) în lipsa re ședinței o"ișnuite comune a unui dintre so ți pe teritoriul statului
unde unde soții au avut avut ulti ultima ma reședință o"ișnuită nuită comun comună, ă, legea legea cetă cetățeniei comune a soților la data introducerii introducerii cererii de divor ț d) în lipsa cetă țeniei comune a so ților, legea ultimei cetă țenii comune a soților,
dacă cel puțin unul dintre ei are această cetă țenie la data introducerii cererii de divor ț e) legea legea romn romnă, ă, în toate toate celel celelalt altee cazuri. cazuri. %>
Acest articol a fost modificat prin 8egea organică %%#44<, pentru instituirea unor măsuri concrete în materie de siguran siguranță, violență domestică domestică și integrare integrare socială socială a cetă țenilor străini, pu"licată în .Ff. .Ff. (0uletinul oficial al 1paniei, nr. #<>, din <4.45.#44<.
%%
1pre deose"ire de art. #75$ &od civil, legaturile din art. #=44 sunt organizate în cascadă (scara lui Hegel)%7. Dacă nu pot folosi o legătură, a"ia atunci vor trece la următoarea. Dacă legea străină astfel determinată nu îngăduie divorţul sau il permite în condiţii deose"it de restrictive, se va aplica legea romnă in cazul în care unul dintre soţi este cetăţean romn la data sau îşi are reşedinţa o"işnuită în Romnia la data cererii de divorţ. ;n situa ția în care un so ț cetățean romn divor țează în altă țară, instanța străină va tre"ui să respecte normele conflictuale din dreptul interna țional privat romn. Dacă soluția pronun țată diferă de cea la care sar fi a!uns potrivit legii romne, art.%4B# alin. (#) din &odul de procedură civilă dispune că 'otărrea de divor ț străină nu poate fi recunoscută în țara noastră. Domeniul de aplicare a legii divor țului cuprinde mai multe aspecte. /le se referă la următoarele@ persoanele care pot cere desfacerea căsătoriei prin divor ț motivele divor ț efectele divor țului cu privire la rela țiile dintre so ți, efectele divorţului cu privire la relaţiile patrimoniale, precum și la relațiile dintre părin ți și copii %=. 6osi"ilitatea recunoaşterii desfacerii căsătoriei prin denunţare unilaterală nu există in ţara noastră. Astfel, actul întocmit în străinătate prin care se constată voinţa unilaterală a "ar"atului de a divorţa, fără ca legea aplica"ilă să recunoască femeii un drept egal nu poate fi recunoscut în Romnia dect dacă sunt îndeplinite îndeplinite cumulativ următoarele condiţii@ a) actul a fost întocmit cu respectarea tuturor condi țiilor de fond și de formă prevăzute de legea străină aplica"ilă aplica"ilă ") femeia a acceptat în mod li"er și neec'ivoc această modalitate de desfacere a căsătoriei c) nu există niciun alt motiv de refuz al recunoa șterii pe teritoriul Romniei a 'otărrii prin care sa încuviin țat desfacerea căsătoriei în această modalitate. ;n cazul în care femeia a acceptat o asemenea desfacere a căsătoriei, invocarea ordinii pu"lice nu se !ustifică, întruct întruct are semnifica ția unui divor ț prin acordul so ților.
V. 2 %e&araţia de cor& %7
&osmin Dariescu, op.cit. p %44 &iucă A., Statut personal şi naţionalitate în dreptul internaţional privat , /ditura Eundaţiei Axis, *aşi, #447, p. 7>. %=
%#
*nstitu ția separației de corp este un succedaneu al divor țului%$. 6rin separaţia de corp, soţii sunt despărţişi în fapt, cu toate că ei continuă să fie căsătoriţi in drept. &onform art. #=4## &od civil, #=4 civil, legea legea care care crmui crmuieşt eştee divorţ divorţul ul se aplică aplică în mod coresp corespunz unzăto ătorr şi separaţiei de corp. Aăsadar, deşi conform art. <$< &od civil, căsătoria se desface numai prin divorţ, dreptul internaţional privat romn recunoaşte şi separaţia de corp pronunţată în străinătate pentru străini. /a reprezintă încetarea o"ligaţiei soţilor de a convieţui, deşi căsătoria lor continuă să existe. Această instituţie a fost multă vreme remediul găsit de dreptul popoarelor catolice pentru dificultăţile insurmonta"ile pe care traiul în comun le ridica în multe căsătorii %B. Dreptul so ților de a cere separa ția de corp este reglementat de legea aplica"ilă divor țului. ot acestei legi sunt supuse și efectele separa ției de corp. ;n sc'im" pro"lemele de procedură privind separa ția de corp sunt guvernate de legea forului. 1pre deose"ire de dreptul romnesc, att legea elve țiana , ct și legea franceză franceză recunosc recunosc această această institu instituție, fiind supusă acelora și regu eguli ca și divortul %5, cu cteva excepții precum@ separa ția nu desface căsătoria, dar pune capăt o"liga ției de coa"itare în caz de deces, soțul supravie țuitor își conservă drepturile separa ția de corp antrenează întotdeauna separa ția "unurilor@ lasă să su"ziste o"liga ția de a!utor la cererea unuia dintre so ți, separația de corp este convertită de plin drept în 'otărre de divor ț, dac această a durat < ani.
V. ' Nulitatea căsătoriei Dispoziţiile art. #7BB alin. (%) din &odul civil dispun că legea care reglementează cerinţele cerinţele legale legale pentru pentru înc'eiere înc'eiereaa căsătorie căsătorieii se aplică aplică nulităţi nulităţiii căsătorie căsătorieii şi efectelor efectelor acestei nulităţi. Asfel, nulitatea căsătoriei înc'eiată cu încălcarea condiţiilor de fond se declară potrivit legii naţionale a fiecăruia dintre viitorii soţi la momentul cele"rării căsătoriei. :ulitatea căsătoriei înc'eiată cu încălcarea condiţiilor de formă se pronunţă confor conform m statul statului ui pe terito teritoriu riull căruia căruia sa cele"r cele"rat at sau legii legii agent agentulu uluii diplo diplomat matic ic ori ori funcţionarului consular in faţa căruia a fost oficiată. ;n situaţia în care căsătoria sa îmc'eiat în străinătate, străinătate, art. #7BB alin. (#) &od civil, prevede că nulitatea nulitatea acesteia pentru %$
acovei *., op. cit., p. #<7. Dariescu &., op.cit., p 5B. %5 privat ., +ngureanu F., Gugastru &., &irca A., A., Manual de drept internaţional privat ., /d. 2amangiu, 2amangiu, 0ucureşti, 0ucureşti, #44$, p. ##7. %B
%<
încălcarea condiţiilor de formă poate fi admisă în Romnia numai dacă sancţiunea nulităţii este prevăzută şi de legea romnă. Aşadar, 'otărrea !udecătorească străină de cons consta tata tare re a nuli nulită tăţi ţiii poat poatee fi recu recuno nosc scut utăă în ţara ţara noas noastr trăă su" su" cond condiţ iţia ia du"l du"lei ei reglementări#4. &ompetenţa !urisdicţională şi procedura de !udecată sunt guvernate de legea forului. &ondiţiile şi efectele căsătoriei putative sunt reglementate de legea nulităţii. Aceasta Aceasta nu se răsfrng răsfrngee şi asupra asupra copiilo copiilor, r, care care îşi păstre păstrează ază situaţi situaţiaa de copii din căsătorie.
V. ( Coo&erarea e)tinsă $n materia legii a&lica*ile a&lica*ile desfacerii căsătoriei21 6otrivit art. #77$ alin. (<) &od civil, normele conflictuale ale acestuia se aplică doar dacă tratatele internaţionale la care Romnia este parte sau dreptul +niunii /uropene nu conţin conţin alte alte reglem reglement entări ări.. Regula Regulamen mentul tul &onsil &onsiliul iului ui (/+) (/+) nr. %#75 %#75#4% #4%44 din din #4 decem"rie decem"rie #4%4 #4%4,, conţinn conţinndd norme norme conflict conflictuale uale uniforme uniforme o"ligat o"ligatorii orii pentru pentru căsniciile căsniciile alcătuite din cetăţeni ai statelor mem"re ale +niunii /uropene care participă la această cooperare extinsă, implementează cooperarea extinsă în materia legii aplica"ile divorţului şi separaţiei legale. 1tatele mem"re care participă sunt @ Austria, 0elgia, 0ulgaria, Eranţa, 9ermania, 9recia, *talia, 8etonia, 8uxem"urg, alta, 6ortugalia, Romnia, 1lovenia, 1pania şi +ngaria. Avnd in vedere situaţia actuală, reiese că Romnia va aplica mai multe seturi de norme conflictuale în materia desfacerii căsătoriei@ cele din Regulamenutul &onsiliului (/+), în căsniciile dintre cetăţeni ai statelor participante la cooperarea extinsă, normele conflictuale uniforme în materia divorţului din tratatele de asistenţă !uridică în materie civilă înc'eiate de Romnia cu alte state mem"re ale +/ dar care nu participă la cooperarea extinsă (ex. 6olonia) şi norme conflictuale din &odul civil în căsătoriile alcătuite de cetăţeni ai statelor mem"re ale +/ ce nu participă la cooperarea extinsă şi care nu au înc'eiat înc'eiat tratate tratate de asistenţă asistenţă !uridică !uridică în materie materie civilă civilă cu Romnia care sa conţină norme conflictuale uniforme în materia desfacerii căsătoriei. Regu Regula lame ment ntul ul prev preved edee că soţi soţiii au pute putere reaa de a aleg alegee prin prin conv conven enţi ţiee lege legeaa aplica"ilă divorţului sau separaţiei de corp din mai multe variante propuse de regulament. #4
acovei *., op cit , p. #<=. Dariescu &., op.cit .,., p. 5B.
#%
%>
;n lipsa unei astfel de convenţii, regulamentul desemnează legea aplica"ilă printro serie de puncte de legatură în cascadă ##. Art. 7 al rgulamentului precizează faptul că soţii pot desemna desemna legea aplica"ilă aplica"ilă @ legea legea statului statului reşedinţe reşedinţeii o"işnuite o"işnuite al soţilor soţilor la momentul momentul înc'eierii convenţiei sau legea statului ultimei reşedinţe o"işnuite a soţilor, att timp ct unul dintre ei mai locuieşte acolo la momentul înc'eierii convenţiei, sau legea statului de cetăţenie a unui dintre soţi la momentul înc'eierii convenţiei sau, în sfrşit, legea forului. &onvenţia tre"uie să fie formulată în scris, datată şi semnată de am"ii soţi. 6oate fi înc'eiată sau modificată cel trziu pnă în momentul sesizării autorităţii competente să pronunţe divorţul divorţul sau separaţia separaţia de corp. Ii în cazul normelor conflictuale din acest regulament se exclude retrimiterea şi de asemenea, asemenea, invocndu invocnduse se ordinea ordinea pu" pu"lică lică se poate poate înlătur înlăturaa aplicarea aplicarea legii legii străine. străine. Astf Astfel el,, apar aparee o dife difere renţ nţăă intr intree Regu Regula lame ment nt şi &odu &odull civi civill lega legată tă de retr retrim imit iter eree @ regulamentul o respinge, iar &odul civil o admite, ceea ce poate duce la aplicarea unor legi diferite desfacerii căsătoriei, în funcţie de normele conflictuale aplica"ile în speţă.
-*. 0i"liografie ##
*"idem.
%7
•
Dariescu &., Relaţii personale dintre soţi în dreptul internaţional privat , /d. &. 2. 0ec3, 0ucureşti, #445.
•
ional privat , /d. &. 2. 0ec3, 0ucurești, #4%%. acovei *., Drept internaț ional
•
0aciu A., Drept internaţional privat , /d. 6rinceps /dit, *aşi, #447.
•
Statut person personal al şi naţion naţionali alitat tatee în dreptu dreptull intern internaţi aţional onal privat privat , /d. &iucă A., Statut /d.
Eundaţiei Axis, *aşi, #447. •
0aias E., &'elaru /., &onstantinovici R., acovei *., Noul Cod civil. Comentariu pe articole, /d. &. 2. 0ec3, 0ucureşti, #4%#.
•
Dariescu &., Fundamentele dreptului internaţional privat , /d. +niversul Guridic, 0ucureşti, #4%#.
•
+ngureanu +ngureanu F., Gugast Gugastru ru &., &irca &irca A., Manual de drept internaţional privat .,., /d. 2amangiu, 0ucureşti, #44$.
•
&odul civil spaniol.
•
Regulamentul Registrului civil spaniol.
•
&urs de dreptul casatoriei si familiei in dreptul international privat si comparat, Ricardo Ruedas -alvidia, #4%% .
%=
