CUPRINS
Abstract INTRODUCERE CAPITOLUL 1. Definirea şi evoluţia evoluţia conceptului de drepturi drepturi ale omului omului 1.1. Conceptul de drepturi ale omului...............................................p.5 1.2. Drepturile omului în sistemul Naţiunilor Unite.........................p.8 1.3. Consacrarea şi protecţia drepturilor omului în cadrul U.E........p.11 1.3.1. Consiliul Europei Europei iniţiator şi principal cadru de
!romovare şi ap"rare a drepturilor drepturilor omului în spaţiul European.....................................................................p.1# CAPITOLUL 2. Dreptul internaţional internaţional umanitar noţiune$ %ene&"$ rol şi funcţii 2.1. Definiţia şi i&voarele dreptului internaţional umanitar...............p.1' umanitar...............p.1' 2.2. (biectul şi rolul dreptului internaţional umanitar.......................p.)1 umanitar.......................p.)1 2.3. !rotecţia umanitar" în ca& de conflict armat...............................p.)# armat............................... p.)# CAPITOLUL 3. *ișcarea carea inte intern rnaaționa ional+ l+ de Cruc Crucee ,o ,oșie și -emil -emilun un++ ,o ,oșie 3.1. ,olul Comitetului Cruii ,oşii şi a persoanelor civile în ca&
de conflict armat.........................................................................p.) CONCLUZII...........................................................................................................p.)/ BIBLIOGRAFIE....................................................................................................p.#1 ANEXE
ROLUL ROLUL DREPTULUI DREPTULUI INTERNA INTERNAȚIONAL UMANIT UMANITAR AR ȊN SISTEMUL SISTEMUL DE PROTEC PROTECȚIE AL AL DREPTURIL DREPTURILOR OR OMULUI OMULUI Abstract I think that there should stress the role role and importance of international humanitarian law law, inte intern rnat atio iona nall law law bran branch ch of the the publi publicc stage stage.. Among Among the the most most outs outsta tandi nding ng achie achievem vemen ents ts incl includ udee the the codif codific icat atio ionn of inte intern rnat atio ional nal law law of human human right rights. s. The The frequency of armed conflicts in the postwar period and character of increasingly devastating highlights current character. character. INTRODUCERE
(mul beneficia&" de drepturi inerente fiinţelor umane oriunde s0ar afla$ indiferent de statul statul sau re%iun re%iunea ea unde unde s0a n"scut n"scut$$ locui locuieşt eşte$ e$ mu munce nceşte şte sau tr"ieş tr"ieşte$ te$ indif indifere erent nt de naţionalitate$ ras"$ se$ credinţe reli%ioase sau filo&ofice$ fiindc" acestea au un caracter universal$ ceea ce constituie un fundament al drepturilor lor e%ale şi inalienabile$ ca un corolar al libertaţii$ drept"ţii securit"ţii şi p"cii în lume. 2nstituţia 2nstituţia drepturilor omului$ care a cunoscut$ pe parcursul timpului$ timpului$ un laborios dar şi îndelun%at proces de cristali&are$ se înf"ţişea&" în pre&ent ca o instituţie deosebit de comple"$ ce ţine at3t de ordinea 4uridic"$ intern"$ c3t şi cea internaţional". ,eflect3nd un anumit standard c3şti%at de protecţia internaţional" a drepturilor şi libertaţilot ce aparţin oric"ror fiinţe umane$ ea defineşte şi însumea&" un ansamblu de drepturi$ libertaţi şi obli%aţii ale oamenilor unii faţ" de alţii$ ale statelor de a ap"ra si de a promova aceste drepturi$ ale între%ii comunit"ţi internaţionale de a ve%ea la respectarea drepturilor şi libertaţilor respective in fiecare ţar"$ intervenind în acele situaţii în care drepturile omului ar fi înc"lcate într0un anumit stat. 6ar%ul interes de care se bucur" ast"&i problematica drepturilor omului constituie$ de altfel$ altfel$ o recunoaşt recunoaştere ere de net"%"dui net"%"duitt a compleit compleit"ţii "ţii şi ori%inal ori%inalit"ţi it"ţiii acestei acestei instituţ instituţii ii 4uridice$ dar şi a faptului c" f"r" aceste drepturi nu se poate înf"ptui o societate democratic" 7condiţie fireasc" a afirm"rii demnit"ţii fiec"rui individ. )
Nefiind numai o problem" intern" a statelor$ problema drepturilor drepturilor omului este una dint dintre re prob proble leme mele le ma ma4o 4ore re ale ale cont contem empo pora rane neit it"ţ "ţii ii$$ a c"re c"reii resp respect ectar aree şi apli aplica care re demostrea&" capacitatea de neînţele%ere şi cooperare a tuturor statelor şi popoarelor ca în pra% de nou secol şi mileniu$ s" practice acele m"suri şi acţiuni care favori&ea&" democraţia$ libertatea$ înţele%erea$ cooperarea multiform" şi prietenia între toate naţiunile şi statele$ %rupurile etnice şi reli%ioase în scopul salv%ard"rii p"cii şi securit"ţii în lume. -ocietatea uman" contemporan"$ nu se poate de&volta armonios şi în ritm ascendent dac" aceast" dimensiune fundamental" a ei este i%norat" sau nesocotit"$ c"ci nesocotirea acesteia este menit" s" duc" la disfuncţionalit"ţi sau ciar convulsii în cadrul societ"ţii. Din Din aces acestt mo moti tivv$ stat statel elee şi or%a or%ani ni&a &aţi ţiil ilee inte intern rnaţ aţio iona nale le creat createe de ele$ ele$ prec precum um şi or%ani&aţiile non%uvernamentale au instituit norme şi tenici adecvate pentru respectarea şi %arantarea aplic"rii efective a acestora. (mul$ drepturile sale imprescriptibile$ repre&int" cea mai mare valoare a umanit"ţii. De acceea drepturile sale au fost afirmate şi consacrate prin mi4loace 4uridice$ materiale şi insti instituţ tuţion ionale ale$$ astfel astfel ca persoa persoana na s" fie fie prote4 prote4at" at" şi ap"rat ap"rat"" de efecte efectele le nociv nocivee ale r"&boaielor şi a altor acte de barbarie$ de manifest"rile de intoleranţ" reli%ioas"$ etnic" sau politic". ,espectarea efectiv" a drepturilor omului$ presupune tocmai eradicarea s"r"ciei şi accesul accesul tuturor tuturor oamenilo oamenilorr la un nivel nivel de trai trai decent decent$$ pe care care societ societate ateaa um uman" an" cu posibilit"ţile posibilit"ţile ei contemporane contemporane trebuie s"0l asi%ure tuturor mebrilor s"i pe ba&a cuceririi ştiinţei şi tenicii şi a folosirii naţionale a resurselor materiale şi financiare$ astfel înc3t fiecare individ s" fie interesat în pro%resul societ"ţii şi al s"u personal. Aceasta Aceasta implic" un raport armonios între om$ stat şi societate$ o solidaritate reciproc" acceptat" în interes comun. ,espectarea plenar" a drepturilor omului$ presupune e%alitatea între b"rbaţi şi femei$ o deplin" e%alitate între see astfel înc3t societatea s" beneficie&e de aportul constructive al tuturor membrilor ei capabili de a0şi eprima o voinţ" politic" şi de a participa în mod conştient conştient la luarea deci&iilor deci&iilor adecvate în interesul interesul comunit"ţii.
#
CAPITOLUL I. Definirea şi e!"#$ia %!n%e&'#"#i (e (re&'#ri a"e !)#"#i
1.1. C!n%e&'#" (e (re&'#ri a"e !)#"#i
(mul$ fiin ființ+ social+$ se raportea&+ raportea&+ ȋn mod necesar la semeni$ la societate ȋn ansamblu$ ansamblu$ acesta fiind fiind cadrul cadrul care ȋi asi%ur+ asi%ur+ eiste eistennța și de&volta de&voltarea rea prin prin aceea c+ $$ fiecar fiecaree are un statut al s+u ȋn care se ȋnsumea&+ totalitatea totalitatea drepturilor drepturilor pe care societatea societatea le acord+ sau sau le pretinde fiecare9.1 Dup++ cum enun Dup enunț+ prima prima propo propo&i &iție a Dreptu Drepturil rilor or (mu (mului lui$$ respec respectar tarea ea drept drepturi urilor lor omului omu lui și a demn demnit+ it+ții uman umanee repre& repre&in int+ t+ $$ funda fundamen mentul tul liber libert+ t+ ții$ 4usti 4usti ției și p+ci p+ciii ȋn lume9. lume9. Declar Declaraația Univer Universal sal++ a Dreptu Drepturil rilor or (m (mulu uluii este este cea mai importa important+ nt+ declar declaraație oficial+ interna internațional+ privind privind drepturile drepturile inalienabile și inviolabile inviolabile ale ale tuturor tuturor membrilor membrilor speței um umane ane..)Aceast+ declara declarație a fost proclamat+ ȋntr0o re&oluție a Adun+rii Adun+rii :enerale :enerale de la 1; decembrie decembrie 1/8$ ca un $$ideal comun comun sper care trebuie trebuie s+ tind+ toate toate popoarele popoarele și națiunile9 privind privind respectul drepturilor drepturilor omului.9 omului.9 # Apariția conceptului de drepturi drepturi ale omului omului a fost re&ultatul evolu evolu ției ideilor umaniste umaniste și a recept+rii acestora din ce ȋn ce mai intense. Din punct de vedere cronolo%ic$ cronolo%ic$ debutul
acestui acestui concept concept poate poate fi po&i po&iționat ionat ȋn anticit anticitate. ate. Ȋn timp$ timp$ au ap+rut ap+rut concep concepții noi noi datorit+ datorit+ evolu evoluției societ societ++ții$ dato datorit rit++ muta mutațiilor iilor prod produse use ȋn plan plan poli politic tic și 4urid 4uridic ic și a teor teorii iilor lor filo&ofice reflectate ȋn acte și documente ale vremurilor. vremurilor. Conceptul de de drepturi ale ale omului a repre&entat o sinte&+ sinte&+ a tot ceea ce %ȃndirea uman+ a avut mai bun$ bun$ ridi ridiccȃnd pe trepte trepte mai ȋnalte nalte principi principiile ile umani umaniste$ ste$ relu relu ȃnd elemen elemente te din %ȃndirea ndirea reli%io reli%ioas+ as+ și din n+&uin n+&uințele %enerale %enerale de de libertat libertatee care se se f+cuser+ f+cuser+ cunos cunoscute cute cu cu atȃta vi%oare vi%oare ȋn secolele secolele <=22 și <=222. <=222. 1
control pentru aprarea drepturilor drepturilor omului$ studiu publicat ȋn ,evista -telian -telian -c+u -c+una naș$ Noul Mecanism de control $$-tudii de drept interna interna țional public$ Editura >ur%$ >ur%$ );;?$ p.)) ) Declar Declarati atiaa Univer Universal sal++ a Drept Drepturi urilor lor (mu (mulu luii este$ este$ primu primull se%men se%mentt al Decla Declara ra ției 2ntern 2nternaa ționale ionale a Drepturi Drepturilor lor (mului$ (mului$ care include Conven Conven ția 2nterna 2nterna țional+ ional+ prinvind prinvind drepturil drepturilee Economice$ Economice$ Culturale Culturale și -ociale$ Convenția Drepturilor Civice și !olitice și !rotocolul (p țional$ adoptate de Adunarea :eneral+ ȋn 1/??. # Aceasta cuprinde numeroase numeroase drepturi civile$ politice$ politice$ economice$ culturale culturale și sociale$ la care oamenii din din toat+ lumea lumea sunt ȋndrept+ ndrept+țiț i. 2nițial$ drepturile drepturile omului omului s0au s0au afirmat afirmat ȋn domeniul domeniul civil civil și politic$ politic$ ulterior ulterior ȋn plan plan economic economic și social$ social$ aceste aceste etape fiind fiind ȋnre%istr nre%istrate ate ȋn doctrin+ doctrin+ ca prime %eneral %eneralit+ it+ ți ale drepturilo drepturilorr omului$ omului$ ȋntre care care eist+ o interdepen interdependen denț+ evident+ evident+
Drepturile omului sunt drepturi inerente şi inalienabile ale fiecarei persoane$ care definesc condiţia uman" într0o societate civili&at". (mul ca fiinţ" raţional"$ n"scut" liber"$ ca m"sur" a tuturor lucrurilor considerat ca scop şi niciodat" ca mi4loc$ repre&int" valoare suprem" pe care ar trebui s" se concentre&e tot ce înseamn" scopuri ale societ"ţii or%ani&ate politic în stat. @ran @ransp spus us în plan planul ul preo preocu cup" p"ri rilo lorr 4uri 4uridi dice ce$$ conc concep eptu tull de drep dreptu turi ri ale ale om omul ului ui desemnea&"$ mai înt3i$ drepturi subiective ale omului$ de o anumit" factur"$ care definesc po&iţia acestuia în raport cu puterea public"$ un ansamblu de norme 4uridice internaţionale care au ca subiect de re%lementare promovarea şi %arantarea drepturilor şi libert"ţilor omului$ omului$ ap"rarea acestuia împotriva abu&urilor statelor şi a pericolelor de orice natur".5 Drepturileomului repre&int" o epresie care ecivalea&" cu drepturile fundamentale ale omu omului$ lui$ recunoscute recunoscute pe plan internaţion internaţional$ al$ indic3nd indic3nd un ansamblu ansamblu de prero%at prero%ative ive ba&ate pe demnitatea persoanei umane şi a c"ror respectare se înţele%e a fi promovat" în interesul interesul tuturor tuturor oamenilo oamenilor. r.Unele Unele surse surse preci&ea&" preci&ea&" c" drepturi drepturile le omului omului şi libert"ţ libert"ţile ile fundamen fundamentale tale sunt $$ acele drepturi drepturi esenţiale esenţiale pentru viaţa$ viaţa$ libertate libertateam am demnitate demnitateaa şi de&voltarea persoanei umane$ a c"ror respectare universal" şi efectiv" trebuie încura4at" şi promovat" prin prin cooperarea internaţional".9 internaţional".9 ? Drepturile fundamentale sunt acele drepturi subiective ale cet"ţenilor$ esenţiale pentru viaţa$ viaţa$ liber libertat tatea ea şi demnit demnitate ateaa acestor acestora$ a$ indis indispen pensab sabil ilee pentru pentru libera libera de&vo de&volta ltare re a personalit"ţii umane$ drepturi stabilite prin Constituţie Constituţie şi %arantate prin Constituţie Constituţie şi 6e%i.' 5
!rotec"ia drepturilor omului # mecanisme interne $i interna"ionale $ Editura 6umina 6e$ Nicolae !urd"$ !rotec"ia >ucureşti$ p.)5 ? interna"ional al drepturilor omului $ Editura All$ >ucureşti$ @omas >er%ental$ ,enate Beber$ %reptul interna"ional 1//?$ p.)8 ' Din aceast" aceast" definiţi definiţiee re&ult" re&ult" tr"s"tur tr"s"turile ile caracter caracteristi istice ce ale drepturi drepturilor lor fundament fundamentale ale şi anume anume drepturi drepturi subiectiv subiectivee 0 în %eneral$ %eneral$ drepturil drepturilee subiective subiective sunt definite definite ca prero%ativ prero%ativee 7puteri 7puteri ale unei persoane$ persoane$ prev"&ute în dreptul po&itiv$ în virtutea c"rora aceasta poate s" se comporte intr0un anume fel sau s" pretind" alteia un anume comportament$ comportament$ put3nd apela apela la a4utorul or%anelor or%anelor statale competente$ competente$ în situaţia în care este împiedicat" s" adopte coportamentul licit dorit sau în situaţia în care$ pretin&3nd alteia$ conform le%ii un anume comportament şi drepturi esenţiale pentru cet"ţeni 0 aceast" tr"s"tur" eplic" de ce din sfera dreptu drepturil rilor or subiec subiectiv tivee num numai ai un anumit anumit num num"r "r de dreptu drepturi ri sunt sunt fundam fundament entale ale$$ înscr înscrise ise ca atare atare în Constituţie.
5
Caracteri&area drepturilor fundamentele ca drepturi esenţiale pentru cet"ţeni apare clar eprimat" de ean acFue ,ousseau$ care în lucrarea sa &%iscurs asupra originii $i fundamentelor inegalit'"ii (ntre oameni) sublinia c" drepturile omului sunt G daruri esen"iale ale naturii, de care nimeni nu se poate atinge (n nici un fel) . Alţi autori arat" c"
drepturile fundamentale pre&int" importanţa cea mai mare pentru om$ dar şi pentru stat şi societate în ansamblul ei$ şi c" ele repre&int" ba&a pentru celelalte drepturi. 8 Drept Drepturi urile le funda fundame mente ntele le sunt sunt drept drepturi uri esenţi esenţiale ale pentru pentru cet"ţe cet"ţeni ni$$ pentru pentru viaţa$ viaţa$ libertatea şi personalitatea lor. Acest caracter de drepturi esenţiale îl cap"t" în raport cu condiţiile concrete de eistenţ" ale unei societ"ţi date. Astfel$ un drept subiectiv poate fi considerat esenţial$ şi deci fundamental$ într0o societate dat"$ dar îşi poate pierde acest caracter în alt" societate. C3t prive priveşte şte mecani mecanisme smele le necesa necesare re pentru pentru %arant %arantarea area drept drepturi urilor lor şi liber libert"ţ t"ţil ilor or prev"&ute în documentele documentele internaţionale$ este cert c" acestea nu pot fi efectiv respectate respectate şi %arantate dec3t prin crearea unor condiţii eficiente şi si%ure. Hn acest scop comunitatea internaţional" a creat sistemul de protecţie şi %arantare a drepturilor omului$ numit în literatura de specialitate Gmecanisme de %arantare internaţional"9$ cu corespondentul lor în plan naţional în ma4oritatea statelor ./ Ca instituţie 4uridic" de drept internaţional$ drepturile omului repre&int" o sum" de norme 4uridice$ aflate într0o str3ns" coneiune cu obiectul lor$ relaţiile dintre state şi alte entit" entit"ţi ţi cu person personali alitat tatee intern internaţi aţiona onal"$ l"$ care care se stabil stabilesc esc în scopul scopul protec protecţie ţieii fiinţe fiinţeii umane.1; !rivite ca prero%ative recunoscute individului şi pe care acesta le poate invoca pentru prote4area statutului statutului s"u 4uridic$ drepturile drepturile omului au evoluat de0a lun%ul timpului de la preocup"ri esenţiale$ esenţiale$ precum dreptul la viaţ" sau dreptul dreptul la libertate$ la preocup"ri preocup"ri precum drepturile economice sau culturale. 2ndiferent de felul cum sunt ordonate în scopuri scolastice$ drepturile şi libert"ţile fundamentale ale ale omului repre&int" un tot unitar şi numai abordate în intercondiţionalitatea intercondiţionalitatea lor pot fi înţelese$ promovate şi ap"rate eficient. 8
drepturilor omului, surse, institu"ii, proceduri $ 6iviu Corneliu Corneliu !opescu$ !opescu$ !rotec"ia interna"ional' a drepturilor Editura All >ecI$ >ucureşti$ );;;$ p.15 / interna"ional al drepturilor drepturilor omului $ Editura All >ecI$ >ucureşti$ );;#$ p.1 -telian -c"unaş$ %reptul interna"ional 1; !rotec"ia interna"ional' a drepturilor drepturilor omului, Editura Jundaţiei Ais$ >ucureşti$ );;5$ Aurora Ciuc"$ !rotec"ia p.')
?
1.2. Dre&'#ri"e !)#"#i *n +i+'e)#" Na$i#ni"!r Uni'e
-istemul consacrat în cadrul Naţiunilor Unite pentru rotecţia srepturilor omului se conturea&" ca un sistem cu vocaţie de universalitate tot mai mult accentuat$ ciar dac" unele state manifest" retincenţe motivate de diversitatea cultural". 11 %eclara"iei *niversale a %repturilor %repturilor +mului) în anul 1/8 şi a Adopt Ado ptare areaa $$ %eclara"iei
principalelor tratate care au pus0o în aplicare şi care alc"tuiesc ast"&i nucleul dreptului internaţional al drepturilor omului arta Interna"ional' a %repturilor +mului $ precum şi actele constitutive ale unor instituţii speciali&ate ale (.N.U. au declanşat un proces eplo&iv în evoluţia mecanismelor 4uridice de protecţie a fiinţei umane$ at3t în plan universal$ c3t şi în plan re%ional. 1) Hnc" de la naşterea sa$ în 1/5$ dup" cel de al doilea r"&boi mondial$ Naţiunile Unite au contribuit decisiv la de&voltarea mişc"rii pentru drepturile drepturile omului. Deşi au eistat propuneri din partea unor state$ Carta Naţiunilor Unite nu cuprinde o list" a drepturilor omului. -0a optat pentru elaborarea unui document distinct reali&at de c"tre o comisie care se va ocupa în mod special de aceast" problem". >a&a le%itim" a fost repre&entat" de art. ?8 din Cart" care prevedea c" unul dintre or%anismele Naţiunilor Unite$ respectiv Consiliul Economic şi -ocial Gva înfiinţa comisii pentru problemele economice şi sociale şi pentru promovarea drepturilor drepturilor omului9 1#.1 Hn 1/? Consiliul Economic şi -ocial a înfiinţat Comisia pentru drepturile omului care a devenit$ în timp$ cel mai important or%anism universal de promovare a drepturilor omului. 6a prima înt3lnire a Comisiei$ în 1/'$ unii repre&entanţi ai statelor membre au susţinut adoptarea unei declaraţii cu privire la drepturile omului care ar fi trebuit$ în opinia promotorilor$ promotorilor$ s" eercite o influenţ" moral" şi politic" asupra statelor. statelor. Un alt punct de vedere a susţinut necesitatea reali&"rii unei convenţii care s" cuprind" o cart" a 11
+mului (n reglement'ri reglement'ri interna"ionale $ Editura 6umina 6e$ >ucureşti$ 1///$ p.?' 2on =ida$ %repturile +mului interna"ional al drepturilor drepturilor omului $ Editura All >ecI$ >ucureşti$ );;#$ p.15 -telian -c"unaş$ %reptul interna"ional 1# Art.?/ din Carta Naţiunilor Unite Consiliul Economic si -ocial va invita orice *embru al Natiunilor Unite sa participe$ fara drept de vot$ la de&baterile sale asupra oricaror probleme care pre&inta un interes special pentru acel *embru. 1 ttpKK.onuinfo.r ttpKK .onuinfo.roKdocumenteLfundame oKdocumenteLfundamentaleKcartaLnat ntaleKcartaLnatiunilorLuniteK iunilorLuniteK 1)
'
drepturi drepturilor lor omu omului$ lui$ supus" supus" ratific"r ratific"rii ii statelor statelor$$ dup" adoptarea adoptarea sa de c"tre Adunarea Adunarea :eneral". 6a momentul respectiv a fost urmat primul punct de vedere. Hn 1/8 Adunarea :eneral" adopta declaraţia elaborat" de Comisia pentru drepturile omului omu lui sub numele numele de %eclara"ia *niversal' a drepturilor +mului a c"rei preambul con conține ine cel cel mai în"l în"lț"tor "tor apel apel la mo mora rali lita tate te poli politi tic" c"$$ adre adresa satt într între% e%ii ii um uman anit it"" ți -onsidernd -onsidernd c' c' recunoa recunoaș terea terea demnit' demnit'ț ii inerente inerente tuturor tuturor membril membrilor or familiei familiei umane ș i a drepturi drepturilor lor lor lor egale egale și inaliena inalienabile bile constit constituie uie fundament fundamentul ul libert' libert'ții și p'cii p'cii (n lume, lume, considernd considernd c' ignorare ignorareaa și dispre dispreț uirea uirea dreptunlor dreptunlor omului omului au dus la acte de barbarie care care revol revolta ta conștiin tiința omeniri omeniriii și c' f'uri f'urire reaa unei lumi lumi (n (n care care fiin ființ ele umane umane se vor vor
bucura de libertatea cuvntului ș i a convingerilor ș i vor fi eliberate de team' ș i mi/erie, a fost proclamat proclamataa drept cea mai (nalt' (nalt' aspira aspirație a omului, considernd considernd c' este esenț ial c' drepturile omului s' fie prote0ate de un sistem de drept pentru c' omul s' nu fie constrns, ca mi0loc mi0loc suprem, la revolt' revolt' (mpotriva tiraniei tiraniei și a asupririi- asupririi- .15 -Adunarea 1eneral', 1eneral', proclama proclama pre/enta pre/enta Hn înceier înceierea ea preamb preambul ululu uluii se ar"ta ar"ta c" -Adunarea %eclaraț ie universal' a drepturilor omului ca ideal comun c'tre care trebuie s' tind' toate popoarele popoarele și toate toate națiunile iunile pentru pentru c' c' toate toate persoa persoanele nele ș i toate toate organele organele societ' societ'ț ii, avnd avnd (n veder vederee permanen permanentt aceast' aceast' declara declaraț ie, s' se stradiu stradiuias iasca, ca, prin prin (nv'ț 'tura 'tura ș i educa educație, s' de/vo de/volte lte res respect pectul ul pentru pentru acest acestee dreptu drepturi ri ș i libert libert''ț i ș i s' asigur asigure, e, prin prin m'suri m'suri pro progr gres esive ive de ord ordin in național ional și intema intematio tional, nal, recu recunoa noaș terea terea ș i aplicar aplicarea ea lor lor universal' universal' și efectiv' efectiv' att att (n cadrul cadrul statel statelor or membre membre (nseși ct și (n terito teritoriil riilee aflate aflate sub 0urisdicț ia lor-.23
Declarația Universal" a Drepturilor Drepturilor (mului este documentul documentul politic politic cel mai de&voltat$ mai subst substan anțial și mai comple complet$ t$ în rapor raportt cu declara declarațiile iile de dreptu drepturi ri și cu preved prevederi erile le cons consti titu tuționa ionale le care care au prec preced edat at0o 0o$$ ea refl reflec ect" t" o conc concep epție %lob %lobal al"" a drep dreptu turi rilo lorr și libert libert""ților ilor Declara Declarația repre&int" repre&int" re&ultatu re&ultatull acțiunii iunii concentrat concentratee a forțelor pro%re pro%resist sistee din întrea%a întrea%a lume lume pent pentru ru triu triumf mful ul idei ideiii resp respec ectu tulu luii demn demnit it"" ții um uman ane$ e$ pent pentru ru recu recuno noaa ștere tereaa și %arantarea drepturilor drepturilor fundamentale ale omului în condi condi țiile lumii contemporane. contemporane. 15 1?
Declarația Drepturilor (mului (mului 0 preambul p"ra%. 1$)$#. 1$)$#. ttpKK.onuinfo.r ttpKK .onuinfo.roKdocumenteLfundame oKdocumenteLfundamentaleKdeclarat ntaleKdeclaratiaLdrepturilorLom iaLdrepturilorLomuluiK uluiK
8
Decl Declar araația Un Univ iver ersa sal" l" a Drep Dreptu turi rilo lorr (m (mul ului ui cupr cuprin inde de drep dreptu turi rile le și libe libert rt"" țile ile fund fundam amen ental talee pe care care le poat poatee pret pretin inde de oric oricee cet" cet"țean ean din din lume lume.. Decl Declar araația enun enunța drepturile politice ale omului 1' și drepturil drepturilee economice$ economice$ sociale$ sociale$ culturale culturale18.E%alitatea oamenilor și nedescriminarea în aplicarea drepturilor drepturilor și libert"ților lor fundamentale sunt enunțate în Declara Declarație ca fiind fiind principi principiii de ba&". Declanşarea r"&boiului rece$ evoluţia sa spre forme din ce în ce mai ri%ide$ scindarea ideolo%ic" a mişc"rii pentru drepturile omului 1/ au fost elementele obiective care au f"cut ca cele dou" principale tratate asupra drepturilor omului s" intre în vi%oare abia peste )8 de ani.); !actul cu privire la drepturile civile şi politice şi impactul cu privire la drepturile economice$ sociale şi culturale au fost adoptate de Adunarea :eneral" în 1/?? şi au intrat în vi%oare în 1/'?. Cele trei documente au devenit fundamentul Dreptului internaţional internaţional al drepturilor drepturilor omului constituind$ constituind$ Carta 2nternaţional" a drepturilor drepturilor omului. )1 (r%ani&a (r%ani&aţia ţia Naţiunil Naţiunilor or Unite Unite 7(.N.U. 7(.N.U. este principal principalaa or%ani&a or%ani&aţie ţie 2nternaţ 2nternaţional ional"" 2nter%uvernamental"$ 2nter%uvernamental"$ cu caracter universal. @ratul al acestei or%ani&aţii or%ani&aţii internaţionale este Carta Naţiunilor Unite. Hntr Hntree scop scopur uril ilee (.N. (.N.U. U.$$ art. art.11 par par.# din din Cart Cart"" indi indic" c" real reali& i&ar area ea coop cooper er"r "rii ii internaţionale pentru re&olvarea problemelor internaţionale de ordin economic$ social$ intelectual sau umanitar$ de&volt3nd şi încura43nd respectul drepturilor omului şi al libert"ţilor fundamentale fundamentale pentru toţi$ f"r" deosebire de ras"$ se$ limb" sau reli%ie. Hn ceea ce priveşte mecanismul de monitori&are monitori&are al implement"rii Drepturilor Drepturilor (mului putem spune c" acesta a fost înfiinţat înfiinţat pe ba&a Cartei Naţiunilor Naţiunilor Unite )) şi este compus din urm"toarele Consiliul Consiliul Naţiunilor Unite Unite pentru Drepturile (mului$ (mului$ Hnaltul comsar al Naţiunilor Unite Unite pentru Drepturile Drepturile (mului$ Departamentul Departamentul 2naltului 2naltului Comisar al 1'
Declarația Drepturilor Drepturilor (mului (mului 7art. #0)1 Declarația Drepturilor Drepturilor (mului (mului 7art.))0)'. 1/ M"rile occidentale considerau c" ar trebui elaborate şi adoptat un sin%ur tratat care s" cuprind" drepturile civile şi politice 7sin%urele recunoscute ca drepturi ale omului drepturile economice sociale şi culturale ar repre&enta doar de&iderate iar cele din blocul estic susţineau necesitatea elabor"rii şi adopt"rii unui tratat care s" cuprind" drepturile economice$ sociale şi culturale. ); +mului. oncept, e4igen"e $i realit'"i realit'"i contemporane $ Editura Actami$ Dumitru *a&ilu$ %repturile +mului. >ucureşti$ );;#$ p.15) )1 Carta 2nternaţional" a drepturilor omului cuprinde Declaraţia Universal" a Drepturilor (mului$ adoptat" la 1; decembrie 1/8 de c"tre Adunarea :eneral" a (r%ani&aţiei Naţiunilor Unite$ !actul 2nternaţional cu privire la drepturile drepturile economice$ economice$ sociale şi culturale$ !actul !actul internaţional internaţional cu privire la drepturile economice economice şi politice are dou" !rotocoale Jacultative. )) !rin analo%ie cu dreptul la moştenire al copilului concept re%lementat în le%islaţiile civile conform c"ruia drepturile copilului sunt recunoscute de la concepţie. 18
/
Naţiunilor Unite Unite pentru Drepturile Drepturile (mului$ *ecanisme *ecanisme convenţionale şi etraconvenţionale etraconvenţionale de monitori&are monitori&are a implement"rii Drepturilor (mului în sistemul Naţiunilor Unite$ Unite$ *ecanisme Convenţionale Convenţionale de monitori&are monitori&are a implement"rii Drepturilor Drepturilor (mului$ *ecanisme etraconvenţionale de monitori&are a implement"rii Drepturilor Drepturilor (mului. !roceduri -peciale al Consiliului pentru Drepturile (mului 7înfiinţate de fosta Comisie pentru Drepturile (mului. Eist" şi alte mecanisme de suprave%ere a implement"rii şi respect"rii srepturilor omului$ care funcţionea&" sub e%ida unor a%enţii speciali&are ale (r%ani&aţii Naţiunilor Unite$ (r%ani&aţia 2nternaţional" a *uncii7 26( şi (r%ani&aţia Naţiunilor Unite pentru Educ Educaţ aţie ie$$ Otii Otiinţ nţ"" şi cult cultur ur"" 7UNE 7UNE-C -C( ( au crea creatt dife diferi rite te me meca cani nism smee de ap"r ap"rar aree a drepturilor omului. )# 1.3. C!n+a%rarea şi &r!'e%$ia (re&'#ri"!r !)#"#i *n %a(r#" Uni#nii E#r!&ene
$$ C3nd se va descoperi c" Europa este o mare naţiune şi patria comun" a popoarelor sale$ va începe un nou capitol al istoriei mondiale$ la fel precum dup" descoperirea Americii9.7,icard Caudenove Palen%i. !roblematica drepturilor omului este una dintre temele dominante ale vieţii politice actuale şi este le%at" de evoluţia problemelor %lobale %lobale ale omenirii. ) -istemul european de protecţie a drepturilor omului$ pentru cei 8;; de milioane de cet"ţeni europeni$ a fost iniţiat şi s0a de&voltat în cadrul instituţional al Consiliului Europei$ fiind str3ns le%at de sistemul Naţiunilor Unite. -e poate afirma c" ast"&i el este cel mai peformant sistem care %arantea&" efectiv$ prin mecanisme specifice$ drepturile omului şi libert"ţile sale fundamentale. Evoluţ Evoluţia ia evenim eveniment entelo elorr dup dup"" deceni deceniul ul cinci cinci al secol secolulu uluii al << lea$ lea$ mai ales ales preocup"rile de reali&are a unei Europe unite$ a f"cut ca drepturile drepturile omului s" repre&inte pentru între%ul sistem european o valoare unanim acceptat" şi promovat" promovat" nu numai în )#
De eemplu$ o procedur" special" de ap"rare a dreptului de asociere funcţionea&" în cadrul (r%ani&aţiei 2nternaţionale a *uncii. !e ba&a ei pot fi formulate pl3n%eri împotriva statelor care s0au obli%at$ prin alte tratate$ s" respecte acest drept. De asemenea$ Comitetele de eperţi care funcţionea&" în cadrul (r%ani&aţiei (r%ani&aţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie$ Cultur" şi Otiinţ"$ primesc re%ulat rapoarte de la %uvernele statelor care au adoptat documentele acestei a%enţii cu privire la m"surile de implementare a drepturilor din acest domeniu. ) -ecuritatea$ pacea$ de&voltarea economic" şi social".
1;
cadru cadrull Cons Consil iliu iulu luii Euro Europe pei$ i$ ci şi în or%a or%ani ni&aţ &aţii ii prec precum um Un Uniu iune neaa Euro Europe pean an"" sau sau (r%ani&aţia pentru -ecuritate şi Cooperare în Europa. -tatele europene$ membre ale Consil Consiliul iului ui Europe Europeii în cvasit cvasitot otali alitat tatea ea lor$ lor$ accept accept"" şi promo promovea vea&" &" prin prin le%isl le%islaţi aţiile ile naţionale valorile consacrate de intrumentele 4uridice europene$ fiind evident" evoluţia spre consolidarea atitudinilor po&itive faţ" de fiinţa uman"$ ca cea mai mare valoare care trebuie ocrotit". ,espec ,espectar tarea ea dreptu drepturil rilor or om omulu uluii a deveni devenitt un princi principi piuu funda fundamen mental tal al relaţi relaţiilo ilor r internaţionale şi una din principalele condiţii impuse statelor europene pentru reali&area efectiv" a Europei unite. Ciar dac" în unele state europene$ mai ales în spaţiul estic$ sunt înre%istrate înc" viol"ri ale drepturilor omului$ omului$ unele de o mare %ravitate$ atitudinea %eneral" este aceea de acceptare a ei%enţelor impuse de sistemul european$ inclusiv a deci&iilor instanţelor europene în materia respect"rii drepturilor omului. omului .)5 -istemul re%ional european se caracteri&ea&" prin compleitatea sa$ el funcţionea&" în cadrul a trei or%ani&aţii internaţionale distincte Uniunea European"$ Consiliul European" şi (r%ani&aţia pentru -ecuritate şi Cooperare în Europa. *ecanismele de protecţie a drepturilor şi libert"ţilor fundamentale ale omului din cadrul sistemul Convenţiei Europene a Drepturilor (mului au un caracter efectiv$ efectiv$ ceea ce ce ne permite s" afirm"m c" sistemul european de protecţie a drepturilor omului este net superior sistemului specific Naţiunilor Unite. -istemul european de protecţie a drepturilor omului repre&int" cel mai avansat şi eficient sistem internaţional de promovare$ prote4are şi implementare a drepturilor individului. individului. Creat ca o necesitate social" şi politic" în cadrul şi sub sub auspi auspicii ciile le Consil Consiliu iului lui Europe Europeii la sf3rş sf3rşitu itull celui celui de0al de0al doile doileaa r"&boi r"&boi mo mondi ndial$ al$ sistem sistemul ul europ europpea peann de protec protecţie ţie a drept drepturi urilor lor om omulu uluii repre& repre&int int"" prima prima iniţia iniţiativ tiv"" intern internaţi aţiona onal" l" de imple implemen mentar taree a preved prevederi erilo lorr statu statuate ate în Declara Declaraţia ţia Univer Universal sal"" a Drepturilor (mului$ adoptat" de c"tre Adunarea :eneral" a (.N.U. la 1; decembrie 1/8.)?
)5
!rotec"ia 0uridic' a drepturilor drepturilor omului 5 mi0loace interne $i interna"ionale interna"ionale $ Editura =ictor Duculescu$ !rotec"ia 6umina 6e$ >ucureşti$ 1//8$ p.1;? )? Ibidem
11
Distinct de sistemul instituţional universal de consacrare şi protecţie a drepturilor omului omu lui şi în imple implemen mentar tarea ea faţ" faţ" de acesta$ acesta$ funcţ funcţio ionea nea&" &" şi sistem sistemee instit instituţi uţion onale ale internaţionale internaţionale re%ionale de consacrare şi protecţie a drepturilor drepturilor omului. Hn pre&ent$ eist" trei sisteme instituţionale de consacrare şi protecţie a drepturilor omului la nivel re%ional -istemul re%ional european$ sistemul re%ional interamerican şi sistemul re%ional african. african .)' -istemele re%ionale de protecţie a drepturilor omului sunt mai eficiente$ în %eneral dec3t sistemul universal. Eplicaţia acestei caracteristici const" în eistenţa unui num"r mai mic de state p"rţi şi a unei solidarit"ţi sporite între acestea )8$ ceea ce permite at3t edictarea de norme internaţionale re%ionale care asi%ur" consacrarea la un nivel superior a drepturilor omului$ c3t şi instituirea de structuri internaţionale re%ionale de protecţie sporit" a drepturilor consacrate prin aceste instrumente re%ionale. -ub acest al doilea aspect$ sistemele re%ionale sunt superioare celui universal prin eistenţa unui or%an 4urisdicţional 4urisdicţional de protecţie a drepturilor drepturilor omului$ şi anume a unui tribunal speciali&at în materia drepturilor drepturilor omului. 1.3.1. C!n+i"i#" E#r!&ei , ini$ia'!r şi &rin%i&a" %a(r# (e &r!)!are şi a&-rare a (re&'#ri"!r !)#"#i *n +&a$i#" e#r!&ean
Hnre% compleul de factori care a condus (.N.U. la preocuparea deosebit" pentru protecţia drepturilor omului a avut un efect similar şi în Europa. Unul din aceşti factori a fost$ în mod special$ reacţia împotriva sistemelor fasciste care au provocat cel de0al doilea r"&boi mondial. Ne%area eistenţei drepturilor drepturilor omului nu a fost doar un re&ultat incident al acestor sisteme$ ci $$un instrument deliberat de politica intern" şi ciar o precondiţie a ascensiunii lor.9 )/ Un alt factor factor a fost fost necesi necesitat tatea ea protec protecţi ţiei ei sistem sistemelo elorr democr democrati atice ce ale Europ Europei ei (ccidentale$ nu doar împotriva unei renaşteri a re%imurilor dictatoriale fasciste$ ci şi
)'
protec"ie a drepturilor drepturilor omului $ Editura Cantes$ 2aşi$ );;1$ p.?# Doina >alamur$ 6isteme interna"ionale de protec"ie -ub aspect politic$ cultural$ economic$ 4uridic. )/ 9orld, (ford$ Clarendon !ress$ p.1;) A. ,obertson$ .:. *errills$ 7uman 8ights in the 9orld, )8
1)
împotr împotriva iva unui unui alt fel de re%imu re%imuri ri care care prelu preluase aser" r" contro controlul lul asupra asupra unei unei 4um"t" 4um"t"ţi ţi a continentului continentului re%imurile comuniste. Hn au%ust 1/1$ Carta Atlanticului proclama celebrele $$ !atru libert"ţi9 #; şi de asemeneal$ dreptul la autodeterminare. autodeterminare. #1 Aceste principii principii au fost reafirmate în $ Declaraţia celor )? Naţiuni Unite9 la 1 ianuarie 1/)$ iar trei ani mai t3r&iu au ap"rut cunoscute prevederi ale Cartei Naţiunilor Naţiunilor Unite. Hn mai 1/8$ Con%rasul Europei a anunţat$ la Qa%a $$ Dorim o Europ" unit"$ încare libera circulaţie a persoanelor$ persoanelor$ ideilor şi bunurilor este restaurat".9 $$Dorim o Cart" a Drepturilor Drepturilor (mului care s" %arante&e libertatea de %3ndire$ întrunire şi eprimare$ ca şi dreptul de a forma opo&iţia politic"9. politic"9. $$Dorim o Curte de ustiţie cu sancţiuni adecvate pentru implemntarea acestei Carte.9 $$ Dorim o Adunare Adunare European" European" unde forţele vii vii ale tuturor naţiunilor noastre s" s" fie repre&entat9. Aceast" declaraţie de orincipii necesit" un sistem or%ani&at pentru a fi aplicat". -arcina -arcina cre"rii cre"rii unu unuii asemenea asemenea sistem sistem a revenit revenit Ad Adun"r un"rii ii Consulta Consultative tive a Consiliu Consiliului lui Europei în timpul primei sale sesiuni din au%ist 1//. Calitatea de stat membru al Consiliului Europei este condiţionat" de acceptarea principiilor principiilor statului de drept şi a principiului principiului potrivit c"ruia fiecare persoan" aflat" sub 4urisdicţia sa trebuie s" se bucure de drepturile şi libert"ţile fundamentale ale omului. Hnc"lcarea acestor obli%aţii prev"&ute în art.# al -tatutului poate atra%e aplicarea unor sancţiuni$ conform art.8. #) Consiliul Europei este principala or%ani&aţie internaţional" inter%uvernamental" la nivel re%ional european care are$ drept contribuţie principal"$ consacrarea şi ap"rarea drepturilor omului. -copul -copul Consiliulu Consiliuluii Europei este este aşa cum este definit definit de -tatut $$ de a reali&a reali&a o mai mare unitate între membrii s"i pentru salv%ardarea şi reali&area idealurilor şi principiilor care sunt moştenirea lor comun" şi pentru facilitarea pro%resului economic şi social$ acest #;
6ibertatea cuv3ntului$ libertatea reli%iei$ libertatea individual" şi si%uranţa personei$ libertatea faţ" de s"r"cie. #1 A. ,obertson$ .:. *errills$ op.cit . p.1;) #) -uspendarea drepturilor se repre&entare $ cererea f"cut" Comitetului *iniştrilor de a se retra%e din Consiliul Europei$ încetarea calit"ţii de membru al Consiliului Europei prin deci&ia Comitetului *iniştrilor. *iniştrilor.
1#
scop fiind promovat prin or%anele Consiliului Europei prin discutarea cestiunilor de interes comun şi prin înceierea de noi acorduri şi adoptarea unor acţiuni comune în dome domeni niil ilee econ econom omic ic$$ soci social al$$ cult cultur ural al$$ ştii ştiinţ nţif ific ic şi admi admini nist stra rati tivv$ prec precum um şi prin prin salv%ardarea şi respectarea pe mai departe a drepturilor şi libert"ţilor fundamentale ale omului. Hn materia drepturilor omului$ distin%em or%ane care nu au$ în cadrul competenţelor lor %enerale şi atribuţii în acest domeniu$ or%ane speciali&ate în materia drepturilor omului omu lui.. (r%an (r%anele ele Consil Consiliul iului ui Europ Europei ei care care nu au compet competenţ enţee eclus eclusive ive în materi materiaa drepturilor omului$ dare care intervin în caest domeniu$ în cadrul competenţelor lor %enerale$ %enerale$ sunt or%anele or%anele principal principalee ale or%ani&a or%ani&aţiei$ ţiei$ şi anume anume Comitetu Comitetull *iniştri *iniştrilor lor$$ Adunarea !arlamentar"$ -ecretariatul. -ecretariatul.## Hn Cadrul Consiliului Europei$ eist" dou" tipuri de or%ane speciali&ate în materia drepturilor omului. !rimul tip este repre&entat de un or%an subsidiar al Consiliului Europei$ creat$ în temeiul puterilor conferite de -tatutul Consiliului Europei$ de Comitetul *iniştrilor şi anume Comisarul Drepturilor Drepturilor (mului. Al doilea tip de or%ane convenţionale$ create prin tratate internaţuionale distincte. Distin%em aici or%anele or%anele create de Convenţia European" a Drepturilor (mului$ (mului$ (r%anele create de Carta social" european"$ !rotocoalele la aceasta şi Carta social" european" revi&uit"$ or%anele create de alte tratate adoptate în cadrul Consiliului Europei. Europei. Convenţia European" a Drepturilor (mului a creat iniţial dou" or%ane$ Comisia European" a drepturilor omului şi Curtea European" a Drepturilor (mului. Hn pre&ent dup" reforma operat" prin !rotocolul nr.11 nr.11 la Convenţie$ sin%urul or%an speciali&at r"mas este Curtea European" a Drepturilor (mului. (mului. ,esp ,espec ecta tare reaa drep dreptu turi rilo lorr (m (mul ului ui a deve deveni nitt o cond condiţ iţie ie de ader aderar aree la Un Uniu iune neaa European"$ dar şi unul din principiile ce %uvernea&" în %eneral relaţiile eterne ale Uniun Uniunii. ii.,es ,espec pectul tul drept drepturi urilo lorr fundam fundament entale ale trebu trebuie ie s" mear% mear%"" dinco dincolo lo de simple simplele le declar declaraţi aţiii de princi principii pii.. Atenţ Atenţia ia deoseb deosebit" it" acord acordat" at" de UE probl problema ematic ticii ii drept drepturi urilor lor fundamentale ale omului re&ult" şi din condiţiile de fond şi cele de natur" politic" ##
ttpKK.coe.intKtKcmKomeLen.asp
1
stabilite$ care trebuie îndeplinite de orice stat care doreşte s" adere la aceast" or%ani&aţie internaţional". Drepturile omului au crescut în importanţ" în ultimele decade. De0a lun%ul anilor diverse rapoarte şi deci&ii asupra acestui subiect au eercitat o influenţ" ma4or" în aceste discuţii. Dup" @ratatele @ratatele de la *aastrict şi Amsterdam$ f"r" îndoial" c" introducerea unei liste a drepturilor omului devine o necesitate din ce în ce mai mare$ deşi cea mai bun" cale dea face acest lucru nu a fost not"r3t" înc". Cu toate c" @ratatul de la ,oma nu a f"cut nici o referire specific" la drepturile omului$ revi&iunile ulterioare au început s" acorde din ce în ce mai mult" atenţie drepturilor omului. Ca un prim pas$ drepturile omului au ap"rut în preambulul Actului Unic European în 1/8?. !entru înt3ia oar" în istoria Uniunii Europene$ drepturile omului au fost încorporate în tratate$ cu art.?. # 2ntrarea în vi%oare a @ratatului de la Amsterdam a constituit un alt pas în de&voltarea drepturilor drepturilor omului$ înt"rind an%a4amentul faţ" de acestea în articolul ? din @ratatul asupra Uniunii Europene definindu0le definindu0le ca principii fundamentale fundamentale pe care Uniunea este fondat". !e m"sur" ce inte%rarea european" pro%resa$ noţiunea de constituţie european" era introdus" în de&baterile politice politice şi academice. !arlamentul !arlamentul European a 4ucat şî 4oac" un rol important în aceast" cestiune.#5 !arlamentul European priveşte drepturile omului în mai multe contete$ dintre care cele mai importante sunt urm"toarele !rintr0o serie de documente politice$ !arlamentul European a încercat s" contribuie şi s" influenţe&e de&voltarea constituţional" a Uniunii. Hn acest contet drepturile omuluiau 4ucat evident un rol important. -istemul european de protecţie a Drepturilor (mului este ast"&i cel mai performat sistem care %arantea&" efectiv$ prin mecanismele sale specifice$ drepturile omului şi libert libert"ţi "ţile le sale sale fundam fundament entale ale.. !racti !ractic$ c$ respec respectar tarea ea drept drepturi urilo lorr om omulu uluii a deveni devenitt un principiu fundamental fundamental al realit"ţilor internaţionale şi una din principala principala condiţie a statelor europene pentru pentru reali&area efectiv" a Europei Unite. #? Ca&i'!"#" 2. Dre&'#" in'erna$i!na" #)ani'ar , n!$i#ne /ene0- r!" şi f#n%$ii #
@ratat @ratatul ul asupra asupra Uniunii Uniunii Europene$ Europene$ art.?. art.?. $$Uniunea $$Uniunea va respecta respecta drepturile drepturile fundamnata fundamnatale le %arantate %arantate de Convenţia European" a Drepturilor (mului şi dup" cum re&ult" din tradiţiile constituţionale commune ale statelor member$ ca principii %enerale ale le%islaţiei comunit"ţii9. #5 !arliament; !ast and
15
2.1. Defini$ia şi i0!are"e (re&'#"#i in'erna$i!na" #)ani'ar
De la apariţia statelor$ omenirea a fost preocupat" s" limite&e prin diferite modalit"ţi ri%ori ri%orile le r"&boi r"&boiulu uluii şi s" prote4 prote4e&e e&e victim victimele ele acestu acestuia. ia. Dac" Dac" la încep început ut$$ în prime primele le comunit"ţi$ domnea cel mai adesea le%ea 4un%lei$ cu timpul$ popoarele au încercat s" stabileasc" anumite re%uli de comportament$ at3t cu privire la metodele şi mi4loacele de lupt" c3t şi cu privire la atenuarea suferinţelor şi protecţia victimelor #'. Dreptul internaţional umanitar$ o creaţie recent" a omenirii a ap"rut ca necesitate a limit"rii efectelor distructive ale conflictelor armate$ din raţiuni umanitare. -unt notorii marile suferinţe pe care le %enerea&" r"&boiul în r3ndul populaţiei şi pa%ubele imense pe care le produce. Dreptul internaţional umanitar$ creat ca un ansamblu de norme 4uridice inte%rate în sistemul dreptului internaţional contemporan$ se doreşte a fi un atenuator al acestor suferinţe şi pierderi care dep"şesc S necesit'"ile militare 9. Hn anii de dup" cel de0al doilea r"&boi mondial$ ca urmare a noilor descoperiri ştiinţifice$ metodele şi mi4loacele de r"&boi s0au perfecţionat într0o asemenea m"sur" înc3t omenirea a a4uns s"0şi pun" întrebarea S alegem (ntre pace $i r'/boi sau alegem (ntre pace $i sinucidere T9
Noţiunea de $$ dreptul r"&boiului9 utili&at" cu mult timp în urm"$ va fi înlocuit" cu $$ $$ dreptul conflictelor armate9$ iar recent cu îmbinarea $$ drept internaţional umanitar9. Aceast" triad" constituie un compartiment$ o instituţie a dreptului internaţional public şi dispune de toate particularit"ţile acestuia. Asemeni dreptului internaţional public$ dreptul internaţional umanitar este mai mult unul al coordon"rii dec3t al subordon"rii. Dreptul la care ne referim este consual$ stabilit prin acordul dintre state$ de unde şi trebuie s" fie clar şi nemi4locit aplicabil în timpul diferendelor militare$ dar nicidecum pe durata eamin"rilor 4udiciare de mai apoi.
#'
Dr.2 Dr.2onel. onel. Cloşc"$ Cloşc"$ dr.2on. dr.2on.-ucea -uceav"$ v"$ %reptul interna"ional umanitar $ Casa Casa de Editur Editur"" $$Oans $$Oansa9 a9 -,6$ -,6$ >ucureşti$ 1//)$ p.11
1?
Dreptul internaţional umanitar al conflictelor armate poate fi definit ca ansamblu de norme de drept internaţional$ de sor%inte cutumiar"$ destinate a re%lementa în mod special problemele survenite în situaţii de conflict armat a rmat internaţional şi neinternaţional. neinternaţional. #8 Drep Dreptu tull inte intern rnaţ aţio iona nall um uman anit itar ar apar aparee tota totalm lmen ente te ca un inst instit itut ut al drep dreptu tulu luii intern internaţi aţiona onal$l$ ce are me menir nirea ea de a dimin diminua ua nenor nenoroci ociril rilee provo provocat catee de r"&boi r"&boi prin prin determinarea metodelor şi mi4loacelor inadmisibile acţiunilor militare şi prin prote4area victimelor diferendului armat. #/ @ratatul internaţional bilateral sau multilateral constituie i&vorul de ba&" al dreptului internaţional umanitar$ o consecinţ" indirect" a r"&boiului franco0austriac din 185/ ; şi multiple tratate adoptate recent în materie de drept internaţional umanitar. Cutuma r"m3ne actual" în m"sura în care dreptul scris nu poate asi%ura plenitudinea re%lement re%lement"ril "rilor. or. Completarea Completarea lacunelor lacunelor în $$ dreptul dreptul convenţi convenţional onal99 sau compensar compensarea ea neaplic"rii unor tratate acorda cutumei un rol de adaos la normele tratatelor precum şi unul de substituit al acestora. Nu trecem cu vederea nici faptul c" în dreptul internaţional umanitar eist" şi o serie de i&voare auiliare. 6a acestea se refer" ,e&oluţiile Adun"rii :enerale a (NU$ le%ile şi re%ula re%ulamen mentel telee inter interne$ ne$ ot"r ot"r3ri 3rile le insta instanţe nţelo lorr 4udici 4udiciare are şi arbit arbitrar rare$ e$ 4urisp 4urisprun runden denţa ţa internaţional"1$ doctrina. Ca i&voare ale dreptului umanitar sunt considerate şi documentele Conferinţelor 2nte 2ntern rnaţ aţio iona nale le ale ale Comi Comite tetu tulu luii Cruc Crucii ii ,oşi ,oşii$ i$ a c"ro c"rorr vari variet etat atee este este %ene %enera rat" t" de particularit"ţile structurale ale acestei or%ani&aţii$ or%ani&aţii$ la care particip" cu drept de vot statele mambre ale Convenţiilor de la :eneva. Efectul devastator al r"&boiului franco0austriac franco0austriac naşte ideea form"rii unei societ"ţi care s" contribuie c3t mai eficient la prote4area militarilor r"niţi în conflictele armate. Astfel$ în anul 18?#$ QenrR Dunant$ împreun" cu un mic %rup de %enove&i$ înfiinţea&" Comitetul 2nternaţional de A4utorare a ,"niţilor$ înfiinţea&" Comitetul 2nternaţional al Crucii ,oşii$ #8
Dr.2onel. Cloşc"$ dr.2on.-uceav"$ op.cit .p.11 .p.11 %rept interna"ional inte rna"ional public (le% >3rlan$ $ =ol.2$ Cişin"u$ );11$ p.5; ; Hn urma s3n%eroasei b"t"lii din anul 185/$ unde france&ii şi s3r&ii luptau contra austriecilor pentru eliberarea 6ombardiei$ un t3n"r im de afaceri elveţian$ QenrR Dunant$ pre&ent la acest eveniment$ a constatat c" mii de soldaţi r"niţi sunt abandonaţi f"r" în%ri4ire. 1 urisprundenţa$ în funcţia care ne interesea&"$ ofer" lar%i posibilit"ţi posibilit"ţi pentru interpretarea şi de&voltarea de&voltarea pro%resiv" a dreptului internaţional. Este vorba$ în primul r3nd de ot"r3rile @ribunalelor @ribunalelor internaţional$ precum şi despre practica instanţelor 4udiciare naţionale în privinţa aplic"rii normelor de drept internaţional. #/
1'
care va 4uca un rol important în de&voltarea dreptului internaţional umanitar. Aceştia reuşesc s" convin%" %uvernul elveţian s" or%ani&e&e o conferinţ" internaţional"$ în anul 18?$ la :eneva$ la care au participat 1) state. state.) ,e&ultatu ,e&ultatull acestei acestei conferin conferinţe ţe marcea&" marcea&" naşterea naşterea dreptulu dreptuluii internaţ internaţiona ionall umanitar umanitar$$ respectiv adoptarea şi semnarea în acelaşi an a primei convenţii de drept umanitar. #De aici înainte$ personalul sanitar şi reli%ios$ ambulanţele$ spitalele vor fi recunoscute ca neutre şi prote4ate şi respectate de c"tre beli%eranţi. De asemenea$ r"niţii şi bolnavii vor fi ad"postiţi şi în%ri4iţi$ indiferent c"rui beli%erant îi aparţin. Este doptat şi semnat şi semnul distinctiv$ de protecţie$ al crucii roşii pe fond alb. Hn anul 18//$ la prima conferinţ" de pace de la Qa%a$ principiile convenţiei din 18? au fost adaptate la r"&boiul maritim$ adopt3ndu0se o a doua convenţie de drept umanitar$ pentru prote4area r"niţilor$ r"niţilor$ bolnavilor bolnavilor şi naufra%iaţilor naufra%iaţilor din forţele armate pe mare. Aceast" Aceast" convenţie a fost reafirmat" şi de&voltat" în anul 1/;?. Hn anul 1/;'$ tot la Qa%a$ la cea de0a doua conferinţ" de pace$ a 2=0a convenţie definea cate%oriile de combatanţi care au dreptul la statutul de pri&onier de r"&boi şi care beneficia&" de un tratament specific specific pe toat" durata captivit"ţii captivit"ţii lor. lor. Cel de0al doilea r"&boi mondial$ fundamental deosebit de r"&boaiele precedente prin mutaţiile profunde în metodele şi mi4loacele de lupt"$ num"rul victimelor$ a declanşat intense eforturi din partea statelor$ din partea C2C, în mod deosebit pentru revi&uirea conven convenţi ţiilo ilorr um umani anitar tare. e. Astfe Astfel$l$ în anul anul 1// 1// s0au s0au desf"ş desf"şur urat at la :eneva :eneva lucr"r lucr"ril ilee confer conferinţ inţei ei diplom diplomati atice ce pentru pentru elabor elaborare areaa conven convenţii ţiilor lor inter internaţ naţio ional nalee destin destinate ate s" prote4e&e victimele de r"&boi$ la care au participat ?# de state$ între care şi ,om3nia. Conferinţa a avut ca re&ultat adoptarea celor convenţii care sunt valabile în pre&ent şi la care$ ulterior$ au aderat aproape toate statele.5
)
Cele 1) state care au semnat prima Convenţie de la :eneva $$pentru ameliorarea condiţiilor r"niţilor de pe c3mpurile de lupt"9 din )) au%ust 18? au fost >aden$ >el%ia$ Danemarca$ Elveţia$ Jranţa$ Qessa$ 2talia$ (landa$ !ortu%alia$ !rusia$ -pania şi Brttember%. # $$Convenţia pentru ameliorarea soartei militarilor r"niţi din forţele armate în campanie9 Acestea sunt culorile federale elveţiene inversate. Au Au fost alese ca un oma%iu adus Elveţiei pentru reuşita conferinţei din 18?. 5 Convenţia pentru îmbun"t"ţirea îmbun"t"ţirea soartei r"niţilor şi bolnavilor din forţele armate în campanie$ Convenţia pentru îmbun"taţirea îmbun"taţirea soartei r"niţilor$ r"niţilor$ bolnavilor şi naufra%iaţilor naufra%iaţilor din din forţele armate armate pe mare$ Convenţia privitoare la tratamentul tratamentul pri&onierilor pri&onierilor de r"&boi$ r"&boi$ Convenţia Convenţia privitoare la protecţia personelor personelor civile în în timp de r"&boi.
18
Dup" 1//$ au avut loc în lume numeroase alte conflicte armate care au demostrat c" instrumentele de protecţie a victimelor$ îndeosebi populaţia civil"$ nu sunt suficiente$ dorindu dorindu0se 0se astfel$ astfel$ necesitate necesitateaa elabor"r elabor"rii ii şi adopt"ri adopt"riii unor re%uli$ re%uli$ în conformi conformitate tate cu realit"ţile eistente. Astfel$ în perioada 1/'01/'' au avut loc la :eneva o conferinţ" diplomatic" pentru a discuta doua proiectede protocoale adiţionale la convenţiile de la :eneva din 1//. ? Hn pre&ent$ la aceste protocoale adiţionale au aderat ma4oritatea statelor. Ca o scurt" conclu&ie$ putem spune c" cele mai importante re%uli în ceea ce priveşte drep dreptu tull inte intern rnaţ aţio iona nall um uman anit itar ar$$ au fost fost adop adopta tate te în peri perioa oada da post postbe beli lic" c"$$ drep dreptu tull internaţional umanitar înre%istr3nd înre%istr3nd un pro%res clar în raport cu normele anterioare. -tatele Comitetului 2nternaţional al Crucii ,oşii sunt preocupate în continuare de re%lement re%lementarea area situaţii situaţiilor lor neacoperit neacoperitee prin instrumentel instrumentelee aplicabil aplicabilee în pre&ent pre&ent şi fac eforturi pentru ca dreptul internaţional umanitar s" repre&inte un mi4loc de protecţie a tuturor victimelor .' Hn timp ce natura conflictelor armate este într0o constant" evoluţie şi impune noi provoc"ri$ cum sunt terorismul terorismul şi r"&boiul asimetric$ Convenţiile Convenţiile de la :eneva r"m3n pertinente$ dat fiind faptul c" ne confrunt"m în continuare cu conflicte armate non0 internaţionale$ internaţionale$ situaţii de ocupaţie$ şi mai puţin cu r"&boaie tradiţionale. Convenţiile de la :eneva şi0au scopul. Ele au permis salvarea numeroaselor vieţi şi stabili&area miilor de pri&onieri de r"&boi$ ele au a4utat la reinte%rarea a milioane de familii şi au contribuit la restaurarea p"cii. Ele au fost un bun susţin"tor oentru C2C, în procesul de obţinere accesului la pri&onieri$ s" a4ute r"niţii şi bolnavii$ s" se ocupe de persoanele deplasate$ s" satisfac" necesit"ţile civililor aflaţi sub re%im de ocupaţie şi s" ofere servicii diferitelor p"rţi implicate într0un conflict armat non0inaternaţional. 8
?
%reptul interna"ional interna"ional umanitar al conflictelor conflictelor armate $ documente A,DU$ 1//#$ p.1501? Dr.2onel. Cloşc"$ dr.2on.-uceav"$ op.cit .p.## .p.## 8 ttpKKdrept.ulim.mdKasse ttpKKdrept .ulim.mdKassetsKfilesKconf tsKfilesKconferinta0?;ani)81 erinta0?;ani)81)/.pdf )/.pdf '
1/
2.2. Oie%'#" şi r!"#" (re&'#"#i in'erna$i!na" #)ani'ar
(biectul dreptului internaţional umanitar$ îl repre&int" $$ omenirea9$ care sufer" de pe urma actelor de violenţ" armat"$ fie c" este vorba de conflicte armate internaţionale$ fie c" este vorba de conflicte armate cu caracter internaţional. Hntr0o anali&" mai detaliat"$ obiectul dreptului internaţional umanitar este dat de c"tre relaţiile pe care le re%lementea&" aceast" parte a normelor 4uridice internaţionale. internaţionale. 2niţial dreptul internaţional internaţional umanitar nu a fost creat ca un instrument al p"cii$ ci ca un mi4loc de moderaţie în timp de r"&boi$ un mi4loc prin care s" se limite&e metodele şi mi4loacele de lupt" şi implicit$ s" se limite&e suferinţele şi pierderile. !rin prevederile sale$ dreptul internaţional umanitar are menirea de a descura4a un stat de a recur%e la forţ" pentru re&olvarea diferendelor cu alte state.De aceea statele ar trebui s" acţione&e mai mult pentru a scoate dreptul internaţional internaţional umanitar din sfera diferendelor diferendelor şi s"0i s"0i conf confer eree cali calita tate teaa unui unui inst instru rume ment nt efec efecti tivv de înt" înt"ri rire re a p"ci p"ciii şi secu securi rit" t"ţi ţiii internaţionale. *ult" vremem dreptul internaţional umanitar a acţionat în condiţiile în care statelor li se recunoştea $$ 4us ad bellum9deci r"&boiul repre&enta repre&enta o insituţie le%al". Hn aceste condiţii nu putem discuta dec3t de o funcţie de moderaţie. Atunci c3nd recur%erea la forţ" şi ameninţarea cu forţa a devenit un principiu în dreptul internaţional public şi r"&boiul de a%resiune a fost scos în afara le%ii$ devenind cea mai %rav" crim" internaţional"$ internaţional"$ dreptul internaţional umanitar a c"p"tat noi valenţe. !rin prevederile sale $ dreptul internaţional umanitar are menirea de a descura4a un stat de a recur%e la forţ" pentru re&olvarea diferendelor cu alte state. Dar$ paradoal$ mi4loacele materiale de eercitare a violenţei eist" în mod le%al$ în contradicţie cu prevederea epres" din dreptul internaţional public a inter&icerii recur%erii la forţ" şi la ameninţarea cu forţa. forţa./ Hn ce priveşte rolul dreptului internaţional umanitar$ putem spune c" acesta nu este de a inter&ice r"&boiul$ ci de a0i micşora urm"rile distructive$ de a împuţina suferinţele pe care le cau&ea&" şi de a elimina pierderile şi pa%ubele inutile. Acest rol de p"strare a sentimentului omeniei în timpul acţiunilor ce presupun folosirea violenţei armate$ se /
Interna"ional umanitar (n regulamentele regulamentele militare militare ale 8omniei 8omniei $ în ,,DU$ nr.# 2on Dra%oman$ %reptul Interna"ional $ );;;$ p.#5
);
corelea&"$ în dreptul aconflictelor armate$ cu raţiunea de a fi a r"&boiului şi anume cu obiectivele militare ale statelor. statelor. Contin Continuar uarea ea polit politici iciii statal statalee cu alte alte mi4lo mi4loace ace dec3t dec3t nonvi nonviol olent entee nu a însem însemnat nat niciodat" şi nu înseman" nici ast"&i distru%erea total" a adversarului$ ci numai aniilarea sau slabirea potenţialului militar al acestuia$ beli%eranţii neav3nd dreptul de a folosi forţa armat" peste limitele necesare obţinerii victoriei. Aceast" corelaţie$ este pre&ent" înc" de la primele instrumente internaţionale din domeniu$ cum ar fi spre eemplu$ Declaraţia de la -anIt0!etersbur% din 18?8. @elul de umanitate al le%ilor şi obiceiurilor r"&boiului permite înţele%erea faptului c"$ ele nu fac nici nici o disti distincţ ncţie ie între între a%reso a%resorr şi victim victimaa a%resi a%resiun unii$ ii$ aplic3 aplic3ndu ndu0se 0se la fel beli%eranţilor. beli%eranţilor. !reambulul !rotocolului !rotocolului adiţional 2 din 1/''$ reaminteşte în acelaşi timp$ c" orice stat are datoria de a se abţine în relaţiile sale internaţionale de a recur%e la ameninţarea cu forţa sau cu folosirea firţei şi eprim" convin%erea c" nici o dispo&iţie a sa nu poate fi interpretat" ca le%itim3nd sau autori&3nd vreun act de a%resiune sau orice alt" folosire a forţei incompatibil" cu Carta Naţiunilor Unite. Dreptul intenaţional umanitar$ deşi este o ramur" a dreptului internaţional public$ are propriul s"u obiect$ propriile propriile sale i&voare$ mecanisme de aplicare şi o foarte bo%at" 4urisprundenţ" 4urisprundenţ" proprie. @otodat"$ este un drept al violenţei şi a asistenţei$ care se aplic"$ în %enere$ în situaţii de conflict armat. Hn anumite limite$ el admite utili&area forţei$ a violenţei sub acoperirea impunit"ţii şi$ în acelaşi timp$ prescrie protecţie unor cate%orii de persoane$ bunuri şi locuri. Dreptul internaţional umanitar este un fenomen foarte actual. !entru a motiva o asemenea apreciere ar fi suficient s" ne %3ndim c" secolul << este caracteri&at drept cel mai s3n%eros secol din întrea%a istorie a umanit"ţii. Dreptul internaţional internaţional umanitar este un drept în plin" evoluţie. 6imitat$ în structura ssa clasic" numai la situaţii de r"&boi$ el a evoluat$ în a doua 4um"tate a secolului <<$ spre noi ori&onturi umane şi uman umanitare. 2.3. Pr!'e%$ia #)ani'ar- *n %a0 (e %!nf"i%' ar)a'
)1
!3n" la sf3rşitul celui de0al doilea r"&boi mondial$ dreptul internaţional umanitar nu asi%ura în mod practic populaţiei civile p protecţie eficient" în ca& de conflict armat$ din motivul c" ea nu era implicat" sau afectat" direct. !rimele re%uli cu caracter %eneral sunt stipulate în $$ Declaraţia de la -anIt0!etersbur% din 11 decembrie 18?8$ care$ aşa cum am mai preci&at$ prevedea c" $$ statele trebuie s" aib" un sin%ur scop le%itim9$ de unde s0ar putea tra%e conclu&ia c" populaţia civil" urmea&" s" fie scutit" de efectele directe ale r"&boiului. !roblema protecţiei civile a ridicat0o C2C, care a adresat o not" cu propunerea ca 6i%a Naţiunilor s" se ocupe de problemele referitoare la r"&boi şi în special de mi4loacele de a0l face mai uman. Hn 1//$ la Conferinţa diplomatic" de la :eneva$ a fost adoptat" cea de0a patra Convenţie relativ" 5;$ privind protecţia persoanelor civile în timp de r"&boi. Dup" materia pe care o re%lementea&"$ dispo&iţiile Convenţiei se dicersific" în dou" %rupe %rupe Norme Norme menite menite s" prote4e&e prote4e&e persoanel persoanelee civile civile împotri împotriva va abu&urilo abu&urilorr puterii puterii de ocupaţie asem"toare celor petrecute în cursul celui de0al doilea r"&boi mondial$ norme care prote4ea&" persoanele civile împotriva anumitor anumitor efecte ale r"&boiului. De la începutul unui conflict$ !"rţile beli%erante şi cele interesate vor putea înceia între ele acorduri pentru recunoaşterea &onelor şi a localit"ţilor pe care le0ar stabili în acest scop C2C,m fiind invitate s"0şi ofere bunele lor oficii pentru a înlesni stabili&area acestor &one. Hn urma stabilirii &onelor$ !"rţile vor dispune s" pun" la ad"post de pericolele luptelor$ luptelor$ f"r" nici o distincţie$ urm"toarele persoane r"niţi şi bolnavi$ combat combatanţ anţii sau necomb necombata atanţi nţi$$ persoa persoanel nelee civile civile care care nu parti particip cip"" la ostil ostilit" it"ţi ţi şi nu prestea&" nici o munc" cu caracter militar militar în aceste &one. -pitalele civile vor beneficia de un document care atest" caracterul lor de spital civil. !ericolele care ameninţ" populaţia civil"$ ca urmare a desf"şur"rii operaţiunilor militare$ sunt multiple$ mai ales dac" ţinem seama de faptul c" în anumite operaţiuni$ atacurile celor trei forţe armate 7terestr"$ aerian" şi naval" sunt combinate. Ca&i'! Ca&i'!"#" "#" 3. Miș%area %area in'erna in'ernați!na" i!na" (e Cr#%e Cr#%e R!ș ie ș i Se)i"#n Se)i"#n R!ș ie 3.1. R!"#" C!)i'e'#"#i Cr#ii R!şii şi a &er+!ane"!r %ii"e *n %a0 (e %!nf"i%' ar)a' 5;
Hntr0uc3t unele state s0au opus unei re%ment"ri complee a problemei$ conferinţa conferinţa a trebuit s" se limite&e numai la un sin%ur aspect protecţia persoanelor civile aflate sub autoritatea unei puteri ocupante.
))
*ișcar carea 2nte 2nterrnațional" nal" de Cruc Crucee ,oșie și -em -emilu ilun" ,oșie este o mișcar care uman um anit itar ar"" inte intern rnaaționa ional" l" a c"re c"reii misi misiun unee este este de a prot prote4 e4aa via via ța și s"n" s"n"ta tate teaa oamenilor oamenilor$$ de a asi%ura asi%ura respect respectul ul faț" de fiin ființa uman"$ uman"$ de a preven prevenii și alina alina suferi suferinn ța oamenilor oamenilor$$ f"r" vreo discriminare discriminare de naționali ionalitat tatee$ ras"$ reli%ie$ clase sociale sau opinii politice. @ermenul @ermenul cel mai r"sp3ndit este de ruc deși aces acesta ta este este rucea ea 8oșie Inte Intern rnaaț iona ional' l'$ de folosi folositt %reșit$ deoarec deoarecee nu eist" eist" nicio or%ani or%ani&a &a ție cu acest nume. nume. Hn realitat realitate$ e$ mișcarea const" const" în mai multe or%ani&a or%ani&ații distincte$ distincte$ independ independente ente din punct punct de vedere le%a le%al$ l$ îns" îns" unit unitee în cadr cadrul ul acel acelei eiaași mișc"ri c"ri prin prin prin princi cipi piii de ba&" ba&"$$ obie obiect ctiv ive$ e$ simboluri$ statute și or%ane de conducere comune. !3n" !3n" la mi4l mi4loc ocul ul secolului al <2<0lea nu au eis eista tatt siste sisteme me și inst instit ituu ții de adunare și în%ri4ire a r"ni r"niților militari sau civili$ în r"&boaie și alte conflicte conflicte armate$ sau catast catastrof rofee cu un un num"r num"r mare mare de le&a le&ați$ unde unde s" s" fie fie %"&dui %"&duiți și trata tratați cei r"ni r"niți pe c3mpurile de lupt". Hn iuni iuniee 185/$ omul omul de afac afacer erii elve elvețian ian QenrR Dunant51 c"l"t c"l"toorește în în 2talia pentru a se înt3lni cu împ"ratul Jran Jranței$ Napoleon al 2220lea$ 2220lea$ pentru a discuta problemele de afaceri din Al%eria$ Al%eria$ la aceea vreme ocupat" de Jra Jranța. A4uns în micul oraș -olferino pe dat data de ) iunie iunie$$ elv elvețianu ianull est este mart artor al >"t" >"t"li liei ei de la -olferino$ -olferino$5) o confruntare din cadrul ,"&boiului Austro0-ardinian. Austro0-ardinian. Hntr0o Hntr0o sin%ur" &i$ 51
ean QenrR Dunant 718)8 1/1;$ a fost un renumit om de afaceri$ filantrop şi activist social$ ale c"rui idei s0au aflat la ba&a cre"rii Comitetului 2nternaţional al Crucii ,oşii. 6a v3rsta de )8 de ani$ în timpul c"l"toriilor sale de afaceri în Al%eria$ Qenri a înfiinţat o companie de comerţ cu cereale. Datorit" faptului c" dreptul de cesiune a p"m3ntului şi a apei nu era clar statuat în le%e$ s0a ot"r3t s" mear%" în audienţ" la Napoleon al 2220lea pentru a0şi ap"ra interesele. Hn 185/$ Napoleon era în plin r"&boi cu Jran& osep al Austriei şi îşi stabilise cartierul %eneral la -olferino 72talia$ unde cele dou" armate erau pre%"tite de lupt". -osit în -olferino în seara b"t"liei 7) iunie 185/$ Dunant s0a confruntat cu urm"rile r"&boiului #8.;;; de r"niţi$ morţi şi muribun&i r"maşi pe c3mpul de lupt". Oocat de ima%inea r"&boiului$ t3n"rul Qenri a luat iniţiativa de a or%ani&a populaţia civil"$ în special femeile şi fetele$ pentru a oferi asistenţ" medical" soldaţilor r"niţi şi bolnavi. !lec3nd de la slo%anul Gtoţi suntem fraţi9$ ecipele au acordat a4utor tuturor r"niţilor$ indiferent de tab"ra din care proveneau. Hnainte de a muri$ el a oferit ultimii s"i bani pentru a asi%ura în acest spital un Gpat liber9 destinat celor s"raci. 5)
B-'-"ia (e "a S!"ferin! $ 7denumit" în 2talia -'-"ia (e "a S!"ferin! S!"ferin! și San Mar'in!$ s0a dat în &iua de ) iunie 185/ și s0a soldat cu victoria victoria armatei armatei aliate format" din armata france&" condus" de Napoleon de Napoleon al 2220lea și de armata armata sard" condus" sard" condus" de =ictor =ictor Emmanuel al 220lea 7denumit" 220lea 7denumit" alianța franco0sard" franco0sard" împotriva împotriva armatei austriece armatei austriece condus" condus" de împ"ratul Jran& osep 2 a 2 a fost ultima mare b"t"lie din istoria universal" în care toate armatele s0au aflat sub comanda personal" a monarilor lor.
)#
aproi aproima mativ tiv ;.;;; ;.;;; de solda solda ți apar apar țin3nd in3nd ambelor ambelor tabere tabere au fost abando abandona na ți pe c3mpu c3mpull de lupt" lupt"$$ mo morrți și r"ni r"niți.5# QenrR QenrR Dun Dunant ant este este șocat ocat de aces aceste te lucr lucruri uri$$ de sufe suferin rințele sol solda daților ilor r"ni r"niți și de lipsa personalului personalului medical calificat calificat și a medicamentelor medicamentelor pentru în%ri4irea în%ri4irea acestora$ precum și a instrumentelor instrumentelor de acordare a în%ri4irii medicale primare. Abandonea&" complet scopul scopul ini ini țial al c"l"toriei sale sale și pentru pentru mai multe &ile &ile lucrea&" ca voluntar pentru a a4uta la în%ri4irea celor r"niți. ,eu șe ște s" or%ani&e&e un %rup de a4utor format format din localnic localnici$i$ pe care îi convin% convin%ee s"0i s"0i a4ute a4ute pe cei afla ți în nevoie$ nevoie$ f"r" discriminare.5 Hntors la :eneva scrie :eneva scrie o carte numit" Amintiri din 6olferino$ publicat" din banii proprii în 18?) 18?).. A trimi trimiss copii copii ale acestei acestei c"rți liderilo liderilorr politi politici ci și militari militari din într întrea ea%a %a Europ". Europ" . !e l3n% l3n%"" rela relata tare reaa epe eperi rien enței tr"i tr"ite te la -olf -olfer erin inoo în 185/ 185/$$ el pledea&" pentru formarea unor or%ani&a or%ani&a ții naționale voluntare care s" a4ute la acordarea acordarea de în%ri4i în%ri4iri ri medicale medicale solda soldaților r"ni r"niți în timpul timpul r"&boiul r"&boiului ui și elaborarea elaborarea de tratate tratate interna internaționale ionale care s" %arante&e %arante&e protec protecția celor r"ni r"niți pe c3mpurile c3mpurile de lupt". lupt".55 6a / februarie 18?# 18?#$$ la :enev :eneva$ a$ QenrR Dunant înfiin înființea&" GComitet GComitetul ul celor celor cinci9 cu scopul scopul de a eamina ideile ideile epuse în cartea sa și de a or%ani&a o conferin conferinț" pentru implementarea lor. Ceilal ți patru membri au fost avocatul :ustave *oRnier$ *oRnier$ omisia pentru pentru Igien' Igien' și medicul medicul cirur% cirur% 6ouis Appia$ Appia$ @Vodore @Vodore *aunoir *aunoir de la omisia 6'n'tate de la 1eneva și %eneralul %eneralul elvețian :uillaume0Qenri :uillaume0Qenri Dufour. Dufour. (pt &ile mai mai
t3r&iu$ cei cinci decid modificarea modificarea numelui comitetului comitetului în GComitetul 2nterna 2nterna țional pentru A4utorarea A4utorarea ,"niților9. Hn perioada )? )/ )/ octombrie 18?# 18?#$$ se desf desf""șoar" oar" la la :ene :eneva va conf confer erin ința inte intern rnaaționa ional" l"$$ cu scop scopul ul de a de&v de&vol olta ta m" m"su suri rile le pent pentru ru îmbun"t" îmbun"t"țirea serviciil serviciilor or medicale de pe c3mpurile c3mpurile de lupt". lupt". 6a conferin conferinț" particip" particip" #? de pers persoa oane ne opts optspr pre& e&ec ecee dele dele%a %ați ofic oficia iali li ai unor unor %uver %uverne ne na ționa ionale le$$ șase ase dele dele%a %ați din din part partea ea unor unor or%ani&a or%ani&ații non0%uve non0%uvernam rnamental entalee $ șapte apte dele dele%a %ați str str"i "ini ni neoficial neoficialii și cei cinci membri membri ai Comitetul Comitetului ui 2nterna 2nterna țional. ional. -tatele repre&en repre&entate tate de dele%a dele%ații oficial oficialee au fost fost >aden$ >avaria$ >avaria$ Jranța$ *area >ritanie$ Qanovra$ Qanovra$ Qessa$ Qessa$ 2talia$ 2talia$ (landa$ Austria$ Austria$ !rusia$ !rusia $ ,usia$ ,usia$ -aonia$ -aonia$ -uedia și -pania. -pania. 5#
ttpKK.crucearosie.roKdespre0noiKistoria0sncrr0).tml ttpKK.icrc.or%Ken%Ko0e0areKistorRKinde.4sp 55 ttpKK.battlefieldanomalies.comKsolferinoK;8LteLbattle.tm 5
)
2mediat 2mediat dup" adoptarea adoptarea Conven Convenției de la :eneva$ s0au format format primele primele societ" societ" ți naționale ionale în >el%i >el%ia$ a$ Danemar Danemarca$ ca$ Jran Jranța$ (ldenbur%$ (ldenbur% $ !rusia$ !rusia$ -pania și Brttember%. Brttember%. De asemenea$ asemenea$ în în 18?$ 18?$ 6ouis 6ouis Ap Appia pia și Carles van de =elde$ =elde$ c"pitan al Armatei (lande&e devin devin primii primii dele% dele%aa ți indepen independen denți și neutri neutri care care activea&" activea&" sub sub e%ida e%ida Crucii Crucii ,o șii într0un într0un conflict conflict armat. @rei @rei ani mai t3r&iu$ t3r&iu$ în 18?'$ are loc loc prima prima onfe onferi rinnț' Inte Intern rnaaționa ional' l' a 6oci 6ociet et''ț ilor ilor Naț iona ionale le de A0ut A0utor or !ent !entru ru =ngr =ngri0 i0ir irea ea >ictimelor >ictimelor de 8'/boi.
Hn 1/1/$ 1/1/$ repr repre&e e&enta ntannți ai societ" societ"ților ilor de Cruce Cruce ,o șie din din *area *area >ritani >ritanie$ e$ Jranța$ 2talia$ aponia aponia și -tatele Unite s0au s0au reunit reunit la !aris !aris pentru pentru a fonda fonda G6i%a G6i%a -ociet"ților de Cru Cruce ,oșie9. e9. 2deea deea ori%i i%inal nal" îi apar aparține lui 7enry %avison$5? pe atunci atunci președintele Crucii ,oșii Americane 7A,C. Aceast" mișcare$ condus" de Crucea ,oșie Ameri American can"" a etins etins activ activita itatea tea intern internaațional ional"" a Crucii Crucii ,o șii. A,C A,C avusese avusese de4a o misiune foarte solicitant" în urma unei catastrofe naturale. Jormar Jormarea ea 6i%ii$ 6i%ii$ ca o or%ani or%ani&a &ație adițional ional"" a Crucii Crucii ,oșii 2nter 2nterna naționale ionale nu s0a s0a reali&at f"r" controverse datorit" mai multor motive. C2C, 5' a avut în%ri4or"ri privind o posibil" rivalitate între cele dou" or%ani&a ții. Jondarea 6i%ii a fost v"&ut" ca o încerca încercare re de a submi submina na po&i po&iția de lider lider a C2C, C2C, în cadrul cadrul or% or%ani ani&a &ației și de a transf transfera era trepta treptatt atribu atribuțiile iile și compete competennțele sale c"tre c"tre o insti institu tuție multila multilater teral" al".. Hn plus$ toți membrii fondatori ai 6i%ii erau societ" ți din state din Antanta Antanta sau state asocia asociate te aceste acesteia. ia. -tatut -tatutul ul ori%in ori%inal al al 6i%ii 6i%ii din mai 1/1 1/1// conținea inea mai multe prevederi care acordau societ"ților fondatoare drepturi speciale și$ datorit" efortu eforturil rilor or lui QenrR !. Daviso Davison$ n$ dreptu dreptull de a eclu eclude de perman permanent ent societ societ"" țile ile de Cruc Crucee ,oșie din din state statele le apar aparțin3n in3ndd !uterilor Centrale și anume anume :ermania$ :ermania$ Austria$ Austria$ Un%aria$ Un%aria$ >ul%aria și @urcia$ @urcia$ la acestea acestea ad"u%3ndu ad"u%3ndu0se 0se și ,usia. Aceste ,usia. Aceste re%uli erau cont contra rare re prin princi cipi piil ilor or de univ univer ersa sali lita tate te și e%al e%alit itat atee ale ale Cruc Crucii ii ,o șii$ ii$ fapt fapt ce a alimentat temerile C2C,. !rima misiune de a4utorare or%ani&at" de 6i%" a fost pentru victimele unei epidemii de tifos de tifos în în !olonia. !olonia . 6a doar cinci ani de la fondarea sa$ 6i%a f"cuse de4a ' de apeluri pentru donații în # de de ț"ri. ( misiune comun" a 6i%ii și C2C, în timpul timpul ,"&boiului Civil din ,usia din ,usia din 1/1' 1/1' p3n" p3n" în 1/)) 1/)) a a fost prim primaa dat" c3nd c3nd mișcarea a 5?
Jondatorul Jondatorul 6i%ii 6i%ii -ociet" -ociet"ților de Cruce Cruce ,oșie. C2C, 0 Comit Comitetul etul 2ntern 2nternaa țional ional al Crucii Crucii ,o șii
5'
)5
fost implicat" într0un conflict intern$ ciar dac" nu a avut un mandat special din partea Convenției de la :eneva. 6i%a$ cu suportul a peste )5 de societ" ți na ționale a or%ani&a or%ani&att misiun misiunii de asist asisten en ț" și de distribu distribuire ire a ranei ranei și altor altor a4uto a4utoare are popula popula ției rucea ea 8o 8oșie 8us 8us'' și mai t3r&iu civile afectate de foamete foamete și boli. boli. C2C, a lucrat cu ruc
cu societ societate ateaa Uniunii -ovietice. Hn 1/)8 a fost fost fondat fondat GConsil GConsiliu iull 2ntern 2nternaa țional ional99 pentru a coordona cooperarea dintre C2C, și 6i%"$ o sarcin" care mai t3r&iu a fost preluat" de GComisia !ermanent"9. Hn același an$ un statut comun al mi șc"rii a fost adoptat pentru pentru prima prima dat"$ definind rolurile C2C, și ale 6i%ii în în cadrul cadrul mi șc"rii. Hn ceea ce priveşte Comitetul 2nternaţional al Crucii ,oşii$ acesta ocup" un loc centra centrall în sistem sistemul ul drept dreptulu uluii inter internaţ naţion ional al um umani anitar tar$$ rolul rolul s"u fiind fiind defini definitt în articolul din -tatut de a promova şi de a difu&a principiile fundamentale ale *işc"rii$ *işc"rii$ umanismu umanismul$l$ imparţial imparţialitate itatea$ a$ neutrali neutralitatea tatea$$ independ independenţa enţa$$ voluntai voluntaiatul atul$$ unitatea$ de a acţiona pentru aplicarea fidel" a dreptului internaţional umanitar şi de a primi sesi&"ri privind viol"rile acestui drept$ de a se str"dui în permanenţ"$ în calitate de instituţie neutr"$ a c"rei activitate se desf"şoar" în special î perioadele de conflict armat sau de tulbur"ri interne$ s" asi%ure protecţie şi asistenţ" victimelor militare militare şi civile$ civile$ de a l"muri l"muri şi promova promova prero%ativel prero%ativelee dreptulu dreptuluii internaţ internaţiona ionall umanitar$ aplicabil în condiţiile conflictelor armate şi de a pre%"ti eventualele de&volt"ri$ de a0şi asuma mandatele încredinţate de Conferinţa 2nternaţional" a Crucii ,oşii şi -emilunii ,oşii. Hn 1/)1$ C2C, introduce în -tatutul s"u principiile principiile fundamentale$ în ba&a c"rora îşi va desf"ş desf"şur uraa activi activitat tatea ea şi anume anume impar imparţi ţiali alitat tatea$ ea$ indep independ endenţ enţaa politi politic"$ c"$ confesional" şi economic"$ universalitatea şi e%alitatea -ociet"ţilor naţionale. 58 !rincipiul umanit"ţii va ocupa un loc central în *işcarea 2nternaţional" a Crucii ,oşii. Hn virtutea acestui principiu$ C2C, are datoria de a se str"dui s" previn" şi s" uşure&e în toate împre4ur"rile suferinţele umane$ s" prote4e&e viaţa şi s"n"tatea$ s" favori&e&e înţele%erea reciproc"$ prietenia$ cooperarea şi o pace durabil" între toate popoarele.
58
Dr.2onel. Cloşc"$ dr.2on.-uceav"$ op.cit.#'
)?
Hn ce prive priveşte şte volunt voluntari ariatu atul$l$ esenţa esenţa acestui acestuiaa const" const" în acord acordare areaa de a4utor a4utor de&interesat$ adesea anonim$ repre&ent3nd o epresie deosebit" şi nemi4locit" a asistenţei umanitare. Unul dintre primele principii declarate de *işcarea de Cruce ,oşie$ este îns" principiul unit"ţii. unit"ţii. Conform acestui principiu$ într0un într0un stat trebuie s" eiste o sin%ur" -ocietate de Cruce ,oşie sau -emilun" ,oşie$ descis" pentru toţi şi care s" îşi desf"şoare activitatea umanitar" pe între% teritoriul ţ"rii. Deşi Deşi fiec fiecar aree prin princi cipi piuu fund fundam amen enta tall este este defi defini nitt în part partee şi are are anum anumit itee caracteristici$ în ansamblu$ ele formea&" un tot unitar$ prin care se manifest" unicitatea acestei or%ani&aţii. or%ani&aţii.
CONCLUZII
Dreptul internaţional umanitar este umanitar este o ramur" a dreptului internaţional$ aplicabil unei situaţii în care violenţele armate între state sau %rup"ri ostile de%enerea&" într0 un conflict armat internaţional sau non internaţional. El re%lementea&" în special
)'
relaţiile dintre state şi cet"ţenii inamici 7fie c" sunt combatanţi sau nu şi re%rupea&" urm"to urm"toare arele le elemen elemente te elemen elemente te de protec protecţie ţie care care trebu trebuie ie acorda acordate te victim victimelo elor r conf confli lict ctel elor or arma armate te 7dre 7drept ptul ul de la :ene :eneva va elem elemen ente te care care re%l re%lem emen ente tea& a&"" desf"şurarea ostilit"ţilor ostilit"ţilor 7dreptul de la Qa%a Astfel$ Astfel$ conflict conflictul ul armat armat este o stare de neînţele% neînţele%ere$ ere$ de&acord sau ciocniri ciocniri de interese anta%onice între p"rţi adverse$ care a de%enerat$ ca urmare a anumitor cond condiţ iţii ii$$ în acţi acţiun unii viol violen ente te sau sau r"&b r"&boi oi.. El poat poatee fi inte intern rnaţ aţio iona nall sau sau non non internaţional. Conflictul armat internaţional repre&int" acţiunile violente sau r"&boiul dintre dou" state. Acestei situaţii clasice$ dreptul internaţional umanitar îi asimilea&" şi mişc"rile mişc"rile de eliberare eliberare naţional naţional". ". !rin opo&iţie opo&iţie cu acest tip de conflict conflict$$ conflict conflictul ul armat non internaţional repre&int" GConflictul care se derulea&" pe teritoriul unui stat stat$$ într întree forţ forţel elee sale sale armat armatee şi forţ forţee arma armate te disi diside dent nte$ e$ sau sau %rup %rupur urii arma armate te or%ani&ate$ care sub o conducere responsabil"$ eercit" pe o parte din teritoriu un control care le permite s" duc" operaţiuni militare continue şi concertate$ şi s" aplice pre&entul protocol. !re&entul protocol nu se aplic" situaţiilor de tensiuni interne$ tulbur"ri interne$ cum ar fi de&ordinea civil"$ actele i&olate şi sporadice de violenţ" violenţ" şi alte acte similare similare care nu sunt considerat consideratee ca fiind fiind conflicte conflicte armate9. armate9. !entru a beneficia de protecţia dreptului internaţional umanitar$ combatantul impl implic icat at într într0u 0unn conf confli lict ct arma armatt treb trebui uiee s" se înca încadr dre&e e&e în una una din din situ situaţ aţii iile le urm"toare G*embrii forţelor armate al unei p"rţi participante la conflict$ c3t şi membrii miliţiilor şi corpurilor corpurilor de voluntari care fac parte din aceste forţe armate cu ecepţia personalului sanitar şi reli%ios membrii forţelor armate re%ulate ciar dac" acestea afirm" c" aparţin unui %uvern sau autorit"ţi care nu este recunoscut" de partea advers" membrii tuturor %rupurilor şi tuturor unit"ţilor armate şi or%ani&ate şi care care sunt sunt plas plasat atee sub sub un coma comand ndam amen entt resp respon onsa sabi bill de comp compor orta tame ment ntul ul subordonaţilor s"i$ ciar dac" acesta depinde de un %uvern sau o autoritate care nu este recunoscut" de partea advers". Dreptul Dreptul internaţ internaţion ional al umanitar umanitar autori&ea autori&ea&" &" membrii membrii forţelor forţelor armate armate ale unui stat implicat într0un conflict armat internaţional şi membrii miliţiilor asociate care îndeplinesc condiţiile necesare s" an%a4e&e ostilit"ţile în mod direct. Ei sunt
)8
consid considera eraţi ţi ca fiind fiind combat combatanţ anţii Gle%al Gle%ali9 i9 sau Gprivi Gprivile% le%iaţ iaţi9$ i9$ în sensul sensul defini definiţie ţieii pre&entate anterior$ şi nu pot fi urm"riţi pentru participarea lor la ostilit"ţi$ at3t timp c3t respect" dreptul internaţional umanitar. Hn situaţia în care anumite persoane civile particip" la ostilit"ţi$ ostilit"ţi$ ele sunt considerate ca fiind combatanţi sau lupt"tori Gile%ali9$ care nu se bucur" de Gprivile%iile9 asi%urate de dreptul internaţional umanitar 7tratatele de drept internaţional umanitar nu conţin aceşti termeni sau aceste concepte. Aplic3nd prevederile dreptului internaţional internaţional umanitar$ dar şi prevederile dreptului intern$ at3t combatanţii care se înscriu în definiţia formulat" anterior şi care sunt consideraţi Gle%ali9$ c3t şi combatanţii care nu se înscriu în aceast" definiţie$ Gile%ali9$ pot fi internaţi în timp de r"&boi$ intero%aţi şi urm"riţi pentru crime de r"&boi. Ce trebuie reţinut este faptul c"$ atunci c3nd se %"sesc în m3inile inamicului$ ei au dreptul la un tratament uman.
BIBLIOGRAFIE
9orld, (ford$ Clarendon !ress 1. A. ,obertson$ .:. *errills$ 7uman 8ights in the 9orld,
)/
!rotec"ia interna"ional' a drepturilor omului, Editura Jundaţiei 2. Aurora Aurora Ciuc"$ Ciuc"$ !rotec"ia
Ais$ >ucureşti$ );;5 3. Declara Declarația Drepturilo Drepturilorr (mului 7art. #0)1 . Declara Declarația Drepturilo Drepturilorr (mului 7art.))0)' 4. Doina >alamur$ 6isteme interna"ionale de protec"ie a drepturilor omului$ Editura
Cantes$ 2aşi$ );;1
%repturile +mului. oncept, e4igen"e $i realit'"i realit'"i contemporane$ 5. Dumitru *a&ilu$ %repturile
Editura Actami$ >ucureşti$ );;# 6. Dr.2onel. Dr.2onel. Cloşc"$ dr.2on.-uceav"$ dr.2on.-uceav"$ %reptul interna"ional umanitar $ Casa de Editur"
$$Oansa9 -,6$ >ucureşti Interna"ional umanitar (n regulamentele militare militare ale 7. 2on Dra%oman$ %reptul Interna"ional 8omniei$ în ,,DU$ nr.# %repturile +mului (n reglement'ri interna"ionale $ Editura 6umina 6e$ 8. 2on =ida$ %repturile
>ucureşti$ 1/// !rotec"ia interna"ional' a drepturilor drepturilor omului, surse, 19. 6iviu Corneliu !opescu$ !rotec"ia institu"ii, proceduri $ Editura All >ecI$ >ucureşti$ );;; 11. Nicolae
drepturilor omului # mecanisme interne $i !urd"$ !rotec"ia drepturilor interna"ionale$ Editura 6umina 6e$ >ucureşti
interna"ional public$ =ol.2$ Cişin"u$ );11 12. (le% >3rlan$ %rept interna"ional 13. ,einard ,acI$ -tefan 6ause%%er , The 8ole of the :uropean !arliament; !ast
and
drepturilor omului$ Editura All >ecI$ 1. -telian -telian -c"unaş$ -c"unaş$ %reptul interna"ional al drepturilor
>ucureşti$ );;# drepturilor omului$ 14. -tel -telia iann -c+u -c+una naș$ Noul Mecanism de control pentru aprarea drepturilor
studiu studiu publicat publicat ȋn ,evista $$-tudii $$-tudii de drept interna interna țional ional public$ Editura Editura >ur%$ >ur%$ );;? drepturilor 15. @omas @omas >er% >er%ent ental al$$ ,enate ,enate Beber eber$$ %reptul interna"ional al drepturilor omului$ Editura All$ >ucureşti$ 1//?
#;
0uridic' a drepturilor omului 5 mi0loace interne $i 16. =ictor Duculescu$ !rotec"ia 0uridic' interna"ionale$ Editura 6umina 6e$ >ucureşti$ 1//8 17. ttpKK.onuinfo.roKdocumenteLfundamentaleKcartaLnatiunilorLuniteK 18. ttpKK.onuinfo.roKdocumenteLfundamentaleKdeclaratiaLdrepturilorLomuluiK 29. ttpKKd ttpKKdrept.ulim.mdKasset rept.ulim.mdKassetsKfilesKconferi sKfilesKconferinta0?;ani)81 nta0?;ani)81)/.pdf )/.pdf 21. ttpKK.crucearosie.roKdespre0noiKistoria0sncrr0).tml 22. ttpKK.icrc.or%Ken%Ko0e0areKistorRKinde.4sp 23. ttpKK ttpKK.battlefiel .battlefieldanomalies.comKso danomalies.comKsolferinoK;8 lferinoK;8LteLbattle.tm LteLbattle.tm 2. ttpKK.coe.intKtKcmKomeLen.asp
ANEXE
#1
Joto.1. *ilitari romani in%ri4iti de ambulanta Crucii ,osii ,omane la :rivita ttpKK.crucearosie.roKdespre0noiKistoria0sncrr0).tml
#)
Joto ). ,e%ina *aria si infirmierele voluntare ttpKK.crucearosie.roKdespre0noiKistoria0sncrr0).tml
Joto #. ,e%ina *aria$ ȋn timpul primului ,+&boi ,+&boi *ondial ttpKK.crucearosie.roKdespre0noiKistoria0sncrr0).tml
##
Joto . Ambulanta Crucii ,osii ,omane in campania impotriva malariei ttpKK.crucearosie.roKdespre0noiKistoria0sncrr0).tml
#
