Analiza Politicii UE in Domeniul Concurentei



Search



Home



Saved

110 views

0



Upload

Sign In

Join

RELATED TITLES

0

Analiza Politicii UE in Domeniul Concurentei



Uploaded by Eugenia Mititelu



Books



Audiobooks



Magazines



News



Documents



Sheet Music

ue









Save

Embed

Share

Print

Download

politica concurentiala

1

of 23

 

Dreptul Ue II 2012-2013

Politica de Concurenta a Ue

 Search document



 ANALIZA A POLITICII UNIUNII EUROPENE IN DOMENIUL CONCURENTEI. Cuprins: Introducere Capitolul 1. Aspecte generale privind politica in domeniul concurentei 1.1.Abordari Conceptuale 1.1.1.Context  1.1.2.Obiective 

Capitolul 2. Politica Politica in domeniul concurentei concurentei in Uniunea Europeana 2.1. 2.1. Dreptul concurentei si preturile 2.2. 2.2. Actori implicati in aplicarea politicii in domeniul concurentei 2.2.1. Comisia Europeana 2.2.2. Curtea Europeana de justitie 2.2.3. Parlamentul European 2.2.4. Consiliul de ministri  2.4. Directii de interventie 2.3.1. Politica privind practicile anticoncurentiale 2.3.2. Politica antimonopol (abuzul de pozitie dominanta) 2.3.3. Controlul fuziunilor  2.3.4. Controlul interventiilor publice care pot deforma concurenta intre firme  A. Ajutoarele  A. Ajutoarele de stat  B. Intreprinderile publice si liberalizarea pietei  Concluzii BIBLIOGRAFIE  ANEXE

Introducere Politica concurentei este considerata drept cea mai dezvoltata si de succes politica din Uniunea Europea de vedere al semnificatiei practice pentru guverne, firme si consumatori. Obiectivul principal al politicii concurentei este de a preveni si de a inlatura distorsiunile concurentiale actiunile companiilor sau ale autoritatilor publice, aceasta facand ca piata sa functioneze eficien concurenta este cheia pentru a realiza un mediu echitabil de competitie pentru toate intreprinderile. Un as face ca firmele sa isi intareasca eficacitatea si, deci, sa fie mai bine pregatite pentru a concura pe piata pietele internationale. Un mediu de afaceri dinamic care asigura concurenta induce motivarile necesare p si pentru a promova cresterea productivitatii. De asemenea, o economie competitiva creeaza be consumatori si pentru societate. Regimul concurentei a fost stabilit in Tratatul de la Roma in partea a III-a, titlul I, capitolul I. Tendinta de dezvoltare si modernizare a politicii concurentei a fost stimulata de necesitatea de a reali obiective majore: existenta unor piete concurentiale si functionarea optima a pietei interne a Uniun acestor obiective presupunea atat interzicerea acordurilor intre firme, ce au ca efect impiedicarea sau concurentei si a abuzului de pozitie dominanta pe piata, cat si a distorsiunilor provocate de unele ajutoare drepturile exclusive sau speciale ale companiilor / monopolurilor de stat sau private. Prevederile comunitare in domeniul concurentei urmaresc asigurarea asigurarea unor conditii concurentiale  egale Sign up legate to vote de on this title Unice. Dintre prevederile comunitare, relevante pentru Romania, sunt cele acordarea ajutorului Pe parcursul intregii lucrari ne vom referi la politica in domeniul concurentei concurentei fiind suma de masuri le Notouseful  Useful ca  actiuni intreprinse la nivel comunitar, prin Comisie, cu scopul de a elimina sau descuraja acele practici re ca efect restrangerea sau eliminarea concurentei, in cadrul pietei unice. De asemenea, vom analiza capitolul 2, directiile de interventie ale acestei politici si procedurile de implementare a legislatiei europe





Home



Saved



Books



Audiobooks



Magazines



News



Documents



Sheet Music



Upload

Sign In

Join



Search



Home



Saved

110 views

0



Upload

Sign In

Join

RELATED TITLES

0

Analiza Politicii UE in Domeniul Concurentei



Uploaded by Eugenia Mititelu



Books



Audiobooks



Magazines



News



Documents



Sheet Music

ue









Save

Embed

Share

Print

Download

politica concurentiala

1

of 23

 

Dreptul Ue II 2012-2013

Politica de Concurenta a Ue

 Search document



Este bine cunoscut faptul ca piata nu poate functiona normal, in mod natural, fiind astfel necesare unele afara, care sa-i asigure o evolutie corespunzatoare. Avand deci in vedere ca un mediu de concurenta per realizabil, in practica, politica in domeniul concurentei vine ca o necesitate. Scopul principal al politicii in domeniul concurentei este considerat a fi, in general, protejarea mecanismu promovarea structurilor competitive ale pietei si pedepsirea comportamentului anti-competitiv, generan crestere a eficientei economiei ca intreg cat si o crestere a bunastarii consumatorului. Libera concurenta intre firme favorizeaza inovatia, reduce costurile de productie, creste eficienta ec cresterea nivelului calitativ al productiei si repartitia optima a resurselor si, in consecinta, ridic competitivitate al economiei. Politica in domeniul concurentei, a oricarei tari, reprezinta un ansamblu de masuri care au ca scop comportamentelor unor agenti economici2[2] pe piata, care ar putea afecta negativ concurenta. Pa promovata de definirea generalizata a politicii in domeniul concurentei, pot spune ca aceea a Uniunii E compusa dintr-o suma de masuri legislative si de actiuni intreprinse la nivel comunitar, prin Comisie, cu elimina sau descuraja acele practici restrictive ce au ca efect restrangerea sau eliminarea concurentei, in unice. Introducerea unui set de reguli in domeniul concurentei a fost conditionata intotdeauna de evolutia in factori de natura diversa. Astfel, primul set de reguli cu privire la concurenta a fost introdus in SUA in in 19803[3]. Masurile au fost adoptate ca urmare a preocuparilor manifestate la sfarsitul secolului al XIX la intelegerile ce aveau loc in domeniul cailor ferate, petrolului si bancilor; intelegeri al caror numar cresc stabilitatea sistemului economic si politic. In diferite tari europene, inca de la inceputul secolului XX, reg la concurenta au incercat sa mentina un echilibru intre beneficiile colaborarii economice intre firme riscurile politice si economice pe care acestea le implica. O astfel de politica in domeniul concurentei, de impotriva societatii ducand astfel la rezultate politice nedorite de concurenta neloiala. In unele cazuri, legislatia privea imputernicirea autoritatilor publice asupra impunerii termenilor de intelegerilor private pe sectoare economice, ca alternativa la regulamentul de stat al pietei, in intere pretului. Atat in Germania cat si in Japonia, dupa cel de-al doilea razboi mondial, fortele aliate au impu anti-monopol in masura sa limiteze puterea asocierilor financiar-industriale care au sustinut eforturile acestor tari. Din motive similare, au fost introduse prevederi antitrust in anul 1954 prin semnarea Tratat asupra Otelului si Carbunelui (CECO), care, spre deosebire de Tratatul CEE a cuprins chiar de la incepu asupra controlul concentrarilor. In cazul Comunitatii Europene, regulile cu privire la concurenta au fost introduse in 1957 prin Tratatul C asigurau faptul ca restrictiile - tarifare sau netarifare - existente in comertul international, pe care statel fost de acord sa le elimine prin semnarea Tratatului, nu vor fi inlocuite prin crearea de carteluri intre diferite tari. Politica in domeniul concurentei este esentiala in constitutia economica a Comunitatii din doua motive. I exista ideea fundamentala conform careia concurenta si pietele concurentiale sunt principala modalitate obiectivelor economice din Tratat. Deja importanta in Tratatul de la Roma, ideea a fost ridicata la rangu director explicit in Tratatul de la Maastricht. In al doilea rand, instituirea pietei interne poate esua sau poat nesatisfacatoare, daca practicile restrictive in domeniul afacerilor la nivel national ar crea bariere efe concurentei din alte state membre. Astfel de bariere private ar putea aparea sau s-ar putea perfectiona necesara eliminare a barierelor publice. Politica in domeniul concurentei ar trebui sa asigure ca bariere pot fi inlocuite de bariere private si, astfel, nu pot pune in pericol ceea ce Curtea CE numeste "u interne"4[4]. Initial, regulile cu privire la concurenta, in Uniunea Europeana, serveau la complementarea unei politici in reducere a barierelor in comertul international si unificare a pietei. Din acel moment, unitatea pietei a de  principalele obiective ale politicii in domeniul concurentei odata cu mentinerea uneionconcurente Sign up to vote this title loiale. Politica in domeniul concurentei este conceputa si practicata pentru aUseful sauNot combate useful un anumit c  preveni din partea participantilor la mecanismele pietei, comportament menit sa distorsioneze concurenta. comportament din partea participantilor poate avea diferite cauze - in 121h78b general legate de modul percepe mecanismele concurentei - cum ar fi:





Home



Saved



Books



Audiobooks



Magazines



News



Documents



Sheet Music



Upload

Sign In

Join



Search



Home



Saved

110 views

0



Upload

Sign In

Join

RELATED TITLES

0

Analiza Politicii UE in Domeniul Concurentei



Uploaded by Eugenia Mititelu



Books



Audiobooks



Magazines



News



Documents



Sheet Music

ue









Save

Embed

Share

Print

Download

politica concurentiala

1

of 23

 

Dreptul Ue II 2012-2013

Politica de Concurenta a Ue

 Search document



Ø presiunile concurentiale sunt percepute de catre companiile producatoare drept mijloace de limitare miscare; Ø comportamentul anticoncurential este o cale de a face mai predictibil mediul organizational al firme de incertitudine generate de concurenta; Ø aranjamentele comerciale si abuzul de pozitie dominanta sunt mijloace atractive de sporire a marjei  Astfel, mijloacele politicii in domeniul concurentei par a avea mai mult un rol negativ, ele fiind ingradeasca si nu sa promoveze anumite actiuni, sa limiteze folosirea unor practici de teama sa nu concurentiale mai degraba decat mijloace pentru a incuraja concurenta. Conform reglementarilor comunitare, politica in domeniul concurentei este privita ca o conditie necesara r interne si nu ca un scop in sine. Astfel, Art.3(g) al TCE subliniaza faptul ca scopul urmarit este de a perm unui "regim care sa asigure faptul ca, in cadrul pietei unice, concurenta nu este distorsionata". 1.1.2.Obiectivele politicii in do meniu l conc urentei 

In pofida unor deficiente, este in general recunoscut ca institutiile Comunitatii au reusit sa traseze un s consistent de obiective urmarite in implementarea politicii concurentei. Principalele obiective ale politicii in domeniul concurentei ale Uniunii Europene sunt: Ø Cresterea bunastarii consumatorilor. Aceasta prevede o relatie directa intre promovarea imbunatatirea performantelor economice; Ø Protectia consumatorului. Consumatorii sunt aparati, prin masuri de stimulare a concurentei, de concurentiale ale unor companii care ajung pana a fixa pretul pe piata la unele bunuri. Ø Redistribuirea veniturilor. In acest scop, politica in domeniul concurentei promoveaza mas centralizarii veniturilor catre un numar mic de agenti economici. Ø Protejarea firmelor mici si mijlocii. Aceasta presupune atat protejarea industriilor mici si / constientizarea faptului ca un numar mare de competitori pe piata are implicatii pozitive. Ø Consideratii regionale sau sectoriale. Deseori, politica in domeniul concurentei este folosita anumite sectoare aflata in declin, pentru a impulsiona unele sectoare nou aparute, sau pentru a reduce so Ø Integrarea pietelor. Integrarea pietelor sectoriale comporta numeroase sensibilitati care sunt diminuate de o politica adecvata in domeniul concurentei. Ca o completare la aceste obiective pot fi adaugate si cele in masura sa anuleze anticipat efectele nega sunt: You're Reading a Preview Ø Garantarea unitatii pietei interne. Acest lucru se realizeaza prin interzicerea intelegerilor intre firme afecteze comertul comunitar si concurenta la scara comunitara. full access with a dominanta. free trial. Ø Asigurarea imposibilitatii recurgerii laUnlock abuzul de pozitie Aceasta inseamna impiedic situatiilor in care una sau mai multe firme incearca sa exploateze in mod abuziv puterea lor economica p de remarcat faptul ca, spre deosebire de SUA, in UE nuWith este interzis in mod expres monopolul, ci abuzul Download Free Trial monopol. Ø Reducerea / oprirea interventiilor guvernului. Guvernele statelor membre pot distorsiona regulile pietei prin discriminarea favorabila a intreprinderilor de stat, acordarea de ajutor guvernamental an stergerea de datorii. Se observa, astfel, ca "scopul fundamental al politicii in domeniul concurentei este. de a promova si intret de concurenta efectiva, pentru realizarea unei alocari mai eficiente a resurselor"5[5]. Datorita faptului ca practicile anti-concurentiale apar sub diferite forme, este necesara o diferentiere si politici practicate in domeniul concurentei. Este imposibila existenta unui singur model care sa viz obiective ale politicii in domeniul concurentei, deoarece fiecare sistem are fundamente specifice in fun politic, economic, istoric si cultural. Se considera, ca integrarea economica este avantajoasa deoarece genereaza castiguri de eficienta  parcurgerii diferitelor stadii de integrare. Aceste avantaje apar ca efecte ale economiilor Sign up to vote on this title de scara, exporturilor, din presiunile competitive ale importurilor si din efecteleUseful Astfel, concurenta  de realocare.  Not useful regionala au devenit procese interdependente. 2. Politica in domeniul concurentei in Uniunea Europeana 2.1. Dreptul con curentei si pretur ile 





Home



Saved



Books



Audiobooks



Magazines



News



Documents



Sheet Music



Upload

Sign In

Join



Search



Home



Saved

110 views

0



Upload

Sign In

Join

RELATED TITLES

0

Analiza Politicii UE in Domeniul Concurentei



Uploaded by Eugenia Mititelu



Books



Audiobooks



Magazines



News



Documents



Sheet Music

ue









Save

Embed

Share

Print

Download

politica concurentiala

1

of 23

 

Dreptul Ue II 2012-2013

Politica de Concurenta a Ue

 Search document



meritul de a aduce un echilibru intre interesele consumatorilor, un grad cat mai inalt al liberei circulatii structurile de productie7[7]. 2.2. Actori implicati Cat priveste actiunea institutiilor europene, trebuie subliniat rolul pe care Comisia Europea Europeana de Justitie il au in administrarea si urmarirea evolutiei acestei politici. 2.2.1. Comis ia Europ eana 

Comisia este organul care stabileste principalele reguli, investigheaza fiecare caz in parte si decide, p simpla - asemenea unui organism colectiv - , solutia adoptata. Ea monitorizeaza intreaga politica concurentei, prin Directia Generala pentru Concurenta DG COMP (anterior cunoscuta sub numele d General IV8[8]) care raporteaza comisarului responsabil cu politica in domeniul concurentei. Acest DG a primii ani dupa Tratatul de la Roma, in vederea constituirii unei retele constitutionale coerente car monitorizarea obiectiva a pietei. Comisia poate fi sesizata asupra unor cazuri de incalcare a preved concurenta, fie prin notificare, fie urmare a unei plangeri inaintate de o firma sau un stat, fie poate actio initiativa ("ex officio") pentru a investiga anumite situatii specifice sau chiar un intreg sector economic. C penaliza orice incalcari ale regulilor privind concurenta, penalizarile putand reprezenta pana la 10% companiei incriminate. Structura Comisiei, in domeniul concurentei, cuprinzand peste 400 de functionari, nu este nici pe d birocratica. Ca urmare, interfata cu publicul este asigurata de prezenta "in fata reflectoarelor a Comisar pentru concurenta"9[9]. Comisia se compune din departamente executive si administrative. Desi unele decizii sunt adoptate pentru concurenta in baza mandatului acordat, deciziile mai importante sau mai controversate se duc Comisii. Sansele de reusita depind de abilitatea comisarului de a aduce argumente si de a crea cond sprijine initiativa. 2.2.2. Curtea Europ eana de Ju stitie 

Ultimul arbitru in domeniul acestor reguli atat de diferite si cel care poate decide daca actiunea Com limitele puterilor stabilite in mod legal este Curtea Europeana de Justitie (CEJ), alaturi de Curtea de P (CPI). Ele sunt responsabile pentru supervizarea legala a regulilor in domeniu concurentei si joaca un conturarea caracteristicilor de esenta si de procedura ale regimului concurentei in Uniunea Europea vedere ca dreptul comunitar prevaleaza asupra celui national, deciziile CEJ privitoare la spetele You're Reading concurentei sunt obligatorii pentru Statele Membre. JurisdictiaaaPreview fost extinsa din anii 90 si asupra statelor cazul in care activitati ale acestora ar periclita piata interna comunitara. In procesul de analiza al dif Unlock full access with a free trial.

Download With Free Trial

7[7] Gautren, J-C, p.172.

8[8] In total Comisia se compune din24 de Directorate Generale, fiecare fiind responsabil cu o an  politica 9[9] Tabelul 1. Comisarii europeni pentru concurenta. Nume si prenume

Tara de origine

Hans van der Groeben Emanuel Sassen Albert Barchette

Germania Olanda Luxemburg

Perioada executarii mandatului Useful- 1966  1958  Not useful 1966 - 1970 1970 1976

Sign up to vote on this title







Home



Saved



Books



Audiobooks



Magazines



News



Documents



Sheet Music



Upload

Sign In

Join



Search



Home



Saved

110 views

0



Upload

Sign In

Join

RELATED TITLES

0

Analiza Politicii UE in Domeniul Concurentei



Uploaded by Eugenia Mititelu



Books



Audiobooks



Magazines



News



Documents



Sheet Music

ue









Save

Embed

Share

Print

Download

politica concurentiala

1

of 23

 

Dreptul Ue II 2012-2013

Politica de Concurenta a Ue

 Search document



supuse atentiei sale, CEJ creeaza precedente juridice care pot fi invalidate doar prin procedura de codec putin probabila in domeniul concurentei. Pentru ca CEJ a fost depasita uneori de numarul de spete nevoia de reforma a sistemului lega concurentei a fost servita si de crearea CPI. Introducerea unui sistem bicefal a avut menirea sa raspunda carora blocajele si intarzierile in solutionarea unor cazuri au generat neincredere in dreptul comunitar. C din CEJ, dar in practica s-a dezvoltat ca institutie autonoma, incepandu-si efectiv activitatea in 1989 si oc urmatoarele probleme: probleme de personal, unele probleme tinand de Tratatul CECO si actiuni concurentei (cu exceptia practicilor antidumping si ajutoarele de stat). Pe parcursul anilor sarcinile CP cuprinzand si practicile de retorsiune. In ceea ce priveste luarea deciziei, aceasta se realizeaza prin vo majoritate de voturi, procedura similara cu cea utilizata de CEJ10[10]. Un obiectiv fundamental la niv reducerea blocajului la nivelul si a timpului de asteptare pentru solutionarea diferitelor cazuri. 2.2.3. Parlam entu l Europ ean 

Parlamentul european reprezinta, in viziunea Tratatului de la Roma, din 1957, "popoarele statelor reu Uniunii Europene". Este singura institutie a Uniunii Europene ai carei membrii sunt alesi direct de c statelor membre. Multa vreme, Parlamentul European a avut un rol periferic privitor la politica in domeniul concure in urma unor presiuni exercitate de catre Parlament asupra DG IV, s-a urmarit realizarea unui proces de mai transparent si publicarea unui raport anual cu privire la concurenta. Parlamentul European si-a sporit implicarea in dezvoltarea politicii in domeniul concurentei mai influentarii actiunilor Comisie. Aceasta influenta s-a realizat pe doua cai: Ø Comisia prezinta un raport anual cuprinzand problemele legate de concurenta, raport pe care ratifica, tinand seama de continutul raportului si de punerea in aplicare a reglementarilor statuate Comisarul pentru concurenta poate fi chemat in fata Parlamentului pentru interpelari; Ø Parlamentul are puterea de a formula intrebari catre Comisie si de a solicita raspunsuri de conformitate cu problemele discutate in Parlament, care afecteaza diversele grupuri de interese. Cu toate ca raporturile Parlamentului cu Comisia s-au dovedit a fi constructive, controlul parlamentar implicit. In decursul anilor, Parlamentul a criticat Comisia ca nu s-a consultat cu membrii acestuia, cera concreta implicare a Parlamentului in conturarea axelor strategice in materie de concurenta. Prin implicarea activa a Parlamentului in procesul decizional privind concurenta, este atins partia You're Reading a Preview transparentei in domeniul acestei politici. 2.3.4. Consiliul de Minis tri 

Unlock access a free trial. Ca si Parlamentul, Consiliul de Ministri nufullare un with rol foarte important in procesul decizional. Im fost subliniata mai ales in ultimii ani cand, in scopul obtinerii unei mai mari credibilitati din partea popoar Europeana a statuat in Tratatul de la Maastricht (Art. 83,87 si 89)Trial ca deciziile vor fi luate de catre Con Download With Free majoritatii calificate, la propunerea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului European. Lipsa implic Consiliului este justificata, intrucat nu este o sarcina a acestuia sa se implice in activitatile curente si ex stadiile initiale cand a fost elaborata politica in domeniul concurentei, centralizarea nu era obligatorie. Interventiile Consiliului de Ministri se rezuma la a autoriza exceptarile in bloc, precum si la a face mod legala a PDC. In afara Comisiei, in cadrul PDC actioneaza si autoritatile nationale investite cu competente in acest urmare a recentelor propuneri venite din partea Comisiei, de descentralizare a PDC, rolul autoritatilor domeniul concurentei va creste in mod semnificativ. 2.3. Directii de interventie Pentru inceput, voi incerca, in aceasta parte a lucrarii, sa definesc conceptul de " i n t r e p r i n d e r e" . Prevede 81(85) si 82(86) TCE se aplica vizavi de comportamentul intreprinderilor, fara a specifica semnificatia ac   Acest gol a fost umplut de Curte si Comisie, ale caror interpretari pentru acest concept fost destul de c Sign up to vote on thisau title  Astfel, nu este necesar ca entitatea in cauza sa aiba personalitate Useful atatNot timp cat este implica useful  juridica;  comerciale, este un intreprinzator11[11]. Deducem ca o persoana fizica poate fi catalogata astfel daca es activitati comerciale. De asemenea, putem deduce ca nu conteaza daca entitatea in cauza este pro profit12[12].





Home



Saved



Books



Audiobooks



Magazines



News



Documents



Sheet Music



Upload

Sign In

Join



Search



Home



Saved

110 views

0



Upload

Sign In

Join

RELATED TITLES

0

Analiza Politicii UE in Domeniul Concurentei



Uploaded by Eugenia Mititelu



Books



Audiobooks



Magazines



News



Documents



Sheet Music

ue









Save

Embed

Share

Print

Download

politica concurentiala

1

of 23

 

Dreptul Ue II 2012-2013

Politica de Concurenta a Ue

 Search document



un grup format dintr-o persoana, o firma si un parteneriat controlat de o persoana se constituie intr-o Cea de a doua problema care apare este legata de firma-mama si filialele sale. In acest caz, atat Curtea de Justitie cat si Comisia s-au lasat ghidate de principiul conform caruia daca formeaza o entitate economica impreuna cu firma-mama, aceasta nu reprezinta o singura intreprindere firma-mama. Acest lucru poate avea influente in cazul semnarii unui acord legal intre firmele-mama si fili sunt incheiate intre diferite intreprinderi, ar incalca politica concurentei in Uniunea Europeana. Pentru a deveni eficienta, concurenta porneste de la premisa ca piata este formata din ofertanti indepen celalalt. Toti ceilalti participanti de pe piata ii supun pe fiecare dintre acestia unei  presiuni concurentiale pe ofertanti capabili sa exercite astfel de presiuni pe piata, legea concurentei impune interzicerea unor practici care ar putea sa-i reduca importanta. Politicile concurentiale europene se bazeaza pe un cadru legislativ comunitar, promovat in esenta de Tra Europene (articolele 81-90). Reglementari suplimentare sunt asigurate de o decizie emisa de Consiliu, c numele de reglementare a fuziunilor. Pe baza acestui text de lege, politicile concurentiale se concentre domenii principale de actiune. Ø Eliminarea acordurilor restrictive ale concurentei si a abuzurilor de pozitie dominanta intelegeri incheiate intre Intreprinderi concurente pentru a fixa anumite preturi). Ø Controlul fuziunii firmelor (de exemplu , o fuziune intre doua grupuri mari va duce la pozitia domin a acestora). Ø Liberalizarea sectoarelor economice sub forma de monopol ( de exemplu, deschiderea pentru sectorului de telecomunicatii). Ø Monitorizarea subventiilor acordate de catre stat (de exemplu, interzicerea acordarii de nerambursabile de catre stat, menite sa mentina in activitate firme deficitare fara perspectiva de redresa Legea comunitara urmareste sa protejeze piata comuna si sa stimuleze concurenta in cadrul acestu economic. Ea nu intra in actiune decat atunci cand comertul dintre tarile membre este afectat de practic De exemplu, o intelegere prin care se stabilesc anumite preturi, incheiata intre brutarii dintr-un anumit ora nici un impact asupra pietei comune. In consecinta, legislatia europeana nu se aplica in acest gen de s cadrul legislativ in vigoare intr-o anumita tara s-ar putea sa acopere si astfel de situatii. Conditia aplicarii este determinanta in ansamblul dispozitiilor Comunitatii Europene. 2.3.1. Politica in dom eniul cartelurilor si a altor practic i restrictive 

You're Reading a Preview  Anumite intelegeri incheiate intre firme prejudiciaza concurenta. Exemplul cel mai banal este o inteleg privind preturile practicate de "faimoasele carteluri ," in care firmele fixeaza nivelul preturilor de comun Unlock full access a freeproducatoare trial. incat consumatorii nu pot beneficia de concurenta dintrewith firmele pentru a obtine pretur Pentru consumatorul final, rezultatul este cresterea preturilor pe piata. Alte intelegeri au drept scop sau e altor conditii pentru functionarea pietelor, de Download exemplu, firmele isi potTrial aloca anumite cote de productie sau With Free piata intre ele. In Comunitatea Europeana incheierea acestui tip de intelegeri este interzisa pentru ca concurenta si prejudiciaza diversi operatori de pe piata. De exemplu, daca exista o intelegere de fixa firmele nu mai incearca sa ofere produse sau servicii noi de calitate buna, la preturi competitive. Ele n decat sa exploateze o situatie pe care au creat-o tot ele, in care consumatorii nu mai au libertate de preturi sau diferite forme de produse sau de distributie a acestora. In asemenea circumstante, intreprinde grija de a fi realmente competitive si nu mai au nici un stimulent ca sa promoveze inovatii sau sa reduc productie. In consecinta, ele ofera produse si servicii scumpe si depasite de timp. Pe termen mediu, aceste firme vor fi expuse pe deplin concurentei straine. Acest lucru va duce la izbucn serioase, care poate implica reducerea fortei de munca sau chiar falimentul. Astfel, criza va afe subcontractorii si comerciantii. Mai mult, preturile indicate in mod artificial afecteaza costurile c intermediari, care sunt serios afectati de comportarea anti-concurentiala a furnizorilor lor. In consecint  acestor firme scade. In cele din urma, consumatorii finali vor plati mai mult pentru bunuri sau servicii, vor Sign up to vote on this title de selectie redusa si nu vor beneficia de progresele tehnice sau economice.  Useful  Not useful Comportamentul anti-concurential al catorva firme prejudiciaza astfel toti operatorii si justifica intervent publice. Termenul "a c o r d u r i   " a fost interpretat de Curte ca referindu-se nu numai la contracte scrise, ci si la aco





Home



Saved



Books



Audiobooks



Magazines



News



Documents



Sheet Music



Upload

Sign In

Join



Search



Home



Saved

110 views

0



Upload

Sign In

Join

RELATED TITLES

0

Analiza Politicii UE in Domeniul Concurentei



Uploaded by Eugenia Mititelu



Books



Audiobooks



Magazines



News



Documents



Sheet Music

ue









Save

Embed

Share

Print

Download

politica concurentiala

1

of 23

 

Dreptul Ue II 2012-2013

Politica de Concurenta a Ue

 Search document



" P racticile concertate " pot fi definite ca actiuni coordonate intre intreprinderi care, fara a ajunge inlocuiesc voluntar concurenta cu cooperarea13[13]. Nu este necesar un plan deliberat; o indrumare considerata cerinta inerenta in prevederile referitoare la concurenta din Tratat ca orice operator econom determine independent politica pe care o va urma pe Piata Comuna. In vederea exprimarii constante si actuale, am ales sa prezint pe scurt continutul Art.81  . Acesta se refera intelegeri care pot afecta comertul intre Statele Membre si care au ca obiectiv sau efect "impiedicarea, r sau distorsionarea competitiei in cadrul pietei comune" 14[14]. Se au in vedere activitati care: Ø fixeaza, direct sau indirect, preturile de vanzare sau cumparare, sau alte conditii comerciale; Ø limiteaza sau controleaza pietele, productia, dezvoltarea tehnica sau investitiile; Ø impart pietele sau furnizorii; Ø implementeaza conditii inegale la tranzactii egale, discriminand anumiti parteneri comerciali; Ø leaga incheierea unui contract de acceptarea unor conditii care distorsioneaza concurenta. Ca urmare, paragraful 2 al Art.81(85 TCE) declara nule si neavenite toate deciziile si intelegerile contrar paragrafului 1, mai sus mentionate. Legislatia secundara in acest domeniu include mai multe categorii de regulamente, directive, note, emis sau Comisie (printre care Regulamentul 17/1962 sau Regulamentul 1/2003), precum si decizii emi Europeana de Justitie (de pilda , Cazul 5,1969, ECR 295, prin care s-a stabilit regula "de minimi s"). In dispozitiilor din tratate si a regulamentelor de aplicare, Comisia a dezvoltat o adevarata politica globala acordurilor si practicilor restrictive. In articol sunt date exemple, cum ar fi fixarea pretului, restrictiile cantitative asupra productiei, investitiilor - dezvoltare, impartirea pietei si legarea vanzarilor de conditii suplimentare. Pot aparea excepta indeplinite simultan patru conditii: Ø contribuie la ameliorarea productiei, distributiei sau la promovarea progresului tehnic sau "economic Ø acorda consumatorilor o cota echitabila din profituri; Ø evita restrictiile care nu sunt indispensabile pentru realizarea primelor doua conditii; (respectiv proportionalitate, atat de des aplicata in dreptul comunitar); Ø intreprinderile nu elimina concurenta pentru o parte substantiala a produselor in cauza. Pentru a fi eligibil pentru exceptare, un acord trebuie notificat Comisiei; daca acesta nu este noti descoperit, nu poate fi scutit15[15]. Deciziile de exceptare au o durata limitata de valabilitate (in general You're Reading a Preview fi reinnoite sau revocate, dupa cum considera necesar Comisia. O exceptie cadru  ofera firmelor o anumita certitudine, fiind benefice mai ale IMM-urilor. Este evident fa full access with free trial. companiilor redacteaza proiectele de acordUnlock inspirandu-se din areglementarile cu privire la derogarile ca insa o zona gri  unde se pot aplica regulile concurentei, dar acestea iau in considerare specificitatile, putan o derogare individuala. Prevederile cu privire la exceptiile cadru fost revizuite si actualizate de mult Download With Freeau Trial putea lua in considerare experienta acumulata la sfarsitul fiecarei perioade de catre organismele comuni erau in vigoare opt reglementari cu privire la acest aspect. Tabelul 2. Reglementari referitoare la exceptiile cadru. Reglementarea Denumirea domeniului Reglementarea 1983/83 Distributie exclusiva Reglementarea 1984/83 Achizitii exclusive Reglementarea 417/85 Specializare Reglementarea 418/85 Acorduri de cercetare dezvoltare Reglementarea 4087/88 Acorduri de Franchising Reglementarea 3932/92 Asigurare Reglementarea 1475/95 Autovehicule cu motor / distributie  Sign up to vote on this title Reglementarea 240/96 Transfer de tehnologie Useful useful Ed. Luceafarul, Bucuresti,2004, p.338 Sursa: Dumitru Miron (coordonator) - Economia Uniunii Europene,  Not





Home



Saved



Books



Audiobooks



Magazines



News



Documents



Sheet Music



Upload

Sign In

Join



Search



Home



Saved

110 views

0



Upload

Sign In

Join

RELATED TITLES

0

Analiza Politicii UE in Domeniul Concurentei



Uploaded by Eugenia Mititelu



Books



Audiobooks



Magazines



News



Documents



Sheet Music

ue









Save

Embed

Share

Print

Download

politica concurentiala

1

of 23

 

Dreptul Ue II 2012-2013

Politica de Concurenta a Ue

 Search document



Cele mai noi reglementari vizeaza sectorul asigurarilor, distributiei autovehiculeleor cu motor si tehnologie. Acestea isi propun sa reglementeze sectoarele cele mai dinamice si sensibile si sa cree adecvat care sa incurajeze inovarea si diseminarea tehnologiilor in conditiile unei concurente corecte.  Acordurile anticoncurentiale interzise prin articolul 81 (85 - 1 TCE) se pot incheia la doua niveluri. Prim orizontal  , in care acordul este incheiat intre firme situate pe acelasi nivel al procesului comercial, cum a de pret sau cele de impartire a pietei, acordurile dintre producatori sau dintre vanzatori. "Nu toate acordu sunt carteluri, iar cartelurile nu sunt intotdeauna implicate in fixarea pretului si partajarea pietei "16[16]. De acord aparent inofensiv privind schimbarea informatiilor referitoare la vanzari poate facilita practicile antic in special pentru oligopoluri. De asemenea, un cartel ar putea conveni o durata de viata scurta a p exemplu, pentru anvelope, becuri), ceea ce poate impiedica inovarea pentru marimea duratei de viata, noilor tehnologii, fiindca ar reduce veniturile actuale sau viitoare ale grupului. Cel de al doilea nivel este cel vertical , care implica tranzactii intre agenti economici care ocupa pozitii dif procesului comercial, cum ar fi distributia selectiva sau exclusiva, achizitiile exclusive (de exemplu, benzin si impunerea pretului de revanzare.  Articolul 81(3) a prevazut  posibilitatea autorizarii anumitor acordur i, prin acordarea de exceptari in b anumitor tipuri de intelegeri considerate ca avand efecte pozitive, precum cele care contribuie la productiei, a distributiei, la introducerea progresului tehnic, realizarea de progres economic, etc. In cazul acordurilor orizontale sau de cooperare (incheiate intre firme concurente), mentionam 17[17]: Ø Acordurile de specializare (Regulamentul 2658/2000) Ø Acordurile de cercetare-dezvoltare (Regulamentul 2659/2000) In ceea ce priveste acordurile verticale (incheiate intre firme aflate in stadii diferite ale aceleiasi filiere sau distributie), ele au facut obiectul unor acorduri separate privind acordarea exceptarii pe categorii de tipuri de sectoare. In prezent, aceste acorduri se supun unui regulament unic (Regulamentul 2790/99 din 1999) prin care sunt exceptate global acordurile verticale care nu au o pozitie dominanta pe piata. Condit refera la existenta unui prag (o cifra de afaceri care sa nu depaseasca, pentru partile asociate in acord Euro si nu mai mult de 30% din piata de desfacere) si la excluderea anumitor practici restrictive grave. chiar daca nu indeplinesc conditiile paragrafului 3 al Art.81, pot beneficia de statutul de exceptii, in cazu considerate a fi de importanta minora (principiul "de minimis") si, ca atare, incapabile sa afecteze concu comunitar. O lunga perioada de timp, aceste acorduri au fost definite numai prin cota de piata si cifra de a You'reaReading a Preview a firmelor vizate. La finele anului 2001, Comisia relaxat chiar acest mod de definire, suprimand crit afaceri si ridicand nivelurile corespunzatoare cotelor de piata la 10% in cazul acordurilor verticale si la 15% Unlock full access with a free trial. orizontale. In general, reglementarile prevazute de Art.81 nu se aplica in cazul: Ø Relatiilor dintre o firma si agentii sai comerciali sauWith intre Free o societate Download Trial si filiale; Ø Acordurilor de cooperare; Ø Operatiunilor de sub-contractare. Exista totusi, anumite tipuri de acorduri care au fost intotdeauna considerate periculoase de catre Co interzise, practic fara exceptie: Ø In cazul acordurilor orizontale: Ø Fixarea preturilor; Ø Existenta unor birouri de vanzare comune; Ø Fixarea de cote de productie sau livrare; Ø Impartirea pietei sau a surselor de aprovizionare; Ø In cazul acordurilor verticale: Ø Fixarea preturilor de revanzare  Ø Clauze de protectie teritoriala absoluta. Sign up to vote on this title In prezent, Comisia Europeana incerca sa schimbe radical sistemulUseful a regulilor useful de concur  de aplicare  Not introdus prin Regulamentul nr. 17/62. Obligatia de notificare a oricarui acord in vederea obtinerii un certificare negativa sau de exceptare este considerata ca o sarcina prea impovaratoare atat pentru intrep





Home



Saved



Books



Audiobooks



Magazines



News



Documents



Sheet Music



Upload

Sign In

Join



Search



Home



Saved

110 views

0



Upload

Sign In

Join

RELATED TITLES

0

Analiza Politicii UE in Domeniul Concurentei



Uploaded by Eugenia Mititelu



Books



Audiobooks



Magazines



News



Documents



Sheet Music

ue









Save

Embed

Share

Print

Download

politica concurentiala

1

of 23

 

Dreptul Ue II 2012-2013

Politica de Concurenta a Ue

 Search document



pentru Comisie. In vederea rezolvarii acestor probleme, Comisia a inaintat la sfarsitul anului 2000 o modificare a regulamentului, modificare ce vizeaza: Ø descentralizarea sistemului prin inlocuirea principiului autorizarii prealabile a acordurilor restric exceptarii legale (acordurile vor fi legale si aplicabile imediat dupa incheiere daca sunt compatibile Tratatului CE) si prin interpretarea Art. 81 alin.3 ca fiind o dispozitie direct aplicabila (dand dre  judecatoresti si autoritatilor in domeniul concurentei din statele membre sa-l aplice); Ø asigurarea unei aplicari uniforme a regulilor concurentei. Pentru mai buna intelegere a politicii privind cartelurile si practicile restrictive, vom prezenta in co exemple19[19] de actiuni intreprinse de Comisie in anul 1998. Interzicerea unui cartel in dom eniul zaharului 

In 1998, Comisia a interzis o intelegere prin care doi producatori si doi comercianti de zahar din M adoptau o strategie comuna care ducea la cresterea pretului zaharului. In justificarea deciziei s-a ara pentru consumatorul final, intelegerea a dus la cresterea pretului de vanzare a zaharului mai mult de existat concurenta libera. Odata cu interzicerea intelegerii, Comisia a aplicat firmelor amenzi de peste 5 de Euro. Interzicerea unui cartel in dom eniul incalzirii urbane 

In octombrie 1998, Comisia a desfiintat un cartel al producatorilor de conducte pentru sisteme de transp termice urbane, prin care se fixau de comun acord preturile si conditiile de licitare catre autoritatile pu fusese stabilit in Danemarca, la sfarsitul lui 1990, fiind ulterior extins in Germania si alte tari ale UE incepand cu 1994, acoperise intreaga piata europeana. In Danemarca si Germania, firma respectiva pu un sistem de "fraudare" a procedurilor de licitatie: ele stabileau "favoritul" care urma sa castige fiec ulterior, celelalte membre ale cartelului luau parte la licitatii cu oferte mult mai scumpe decat ale "favor membrii cartelului isi partajasera pietele nationale si fixasera, de comun acord, preturile pentru conduct transportul caldurii. Ca atare, cumparatorii conductelor, in general autoritatile locale, nu aveau posibilitate reale, intre oferte si preturi competitive. Comisia a aplicat tuturor membrilor cartelului amenzi care s-au ridicat la circa 92 milioane Euro. In acest c ca practicile anti-concurentiale au adus prejudicii atat firmelor care erau in afara cartelului, excluse de pe autoritatilor locale, respectiv contribuabililor. 2.3.2. Politica anti-monopol. Interdictia abuzului de pozitie dominanta You're Reading Preview a fi si suficient. Excesul de conc Desi controlul intelegerilor dintre firme este necesar, el nu seadovedeste favoriza situatiile in care o firma abuzeaza de pozitia ei dominata pe piata, manifestandu-se de o maniera Unlock full mari), access with a free trial. de comercializare sau a modu la nivelul preturilor practicate (prea mici sau prea a conditiilor trateaza consumatorii.  Afacerile eficiente se desfasoara cu scopul de a cuceri pietele, pana in punctul in care se pot stabili pozit Download With Free Trial puternice. Detinerea unei pozitii dominante nu este gresita in sine. Acesta este chiar rezultatul eficie desfasurate de intreprinderi. Daca insa intreprinderea isi foloseste puterea pentru a inabusi concurenta, a practica anti-concurentiala, calificata ca abuz. In concluzie abuzurile pozitiei dominante sunt de condamna Pozitia dom inanta este situatia in care o societate comerciala dispune de o asemenea putere economic obstructiona concurenta pe piata pe care actioneaza, cu alte cuvinte, pozitia dominanta pe piata permite influenteze in mod covarsitor conditiile in care se manifesta concurenta. Practic, societatea detine o pozit exercita o puternica influenta asupra conditiilor de concurenta si actioneaza fara a tine cont de acest aspecte au fost lamurite prin definitia data de Curtea de Justitie in hotararea pronuntata la 14 februarie United Brands contra Comisiei: "o pozitie de putere economica pe care o detine o intreprindere si care afecteze concurenta efectiva de pe piata relevanta printr-un comportament apreciabil independent fata d de clientii si, in ultima instanta, fata de consumatorii sai."  Aceasta definitie combina aspectele  comportamentale, iar utilizarea sa necesita o analiza economica complexa Sign up to voteaonpozitiei this titlepe piata, a concurentei potentiale. Principalul indicator al dominantei este nivelul ridicat cotei piata, dar nu se p Notdeuseful  Useful al  slaba putere economica a concurentilor, absenta concurentei latente, controlul resurselor si tehnologiei unei retele dezvoltate de vanzari. A b u z u l d e p o z i t i e d o m i n a n t a se manifesta atunci cand, prin comportamentul sau, o firma influenteaza





Home



Saved



Books



Audiobooks



Magazines



News



Documents



Sheet Music



Upload

Sign In

Join



Search



Home



Saved

110 views

0



Sign In

Upload

Join

RELATED TITLES

0

Analiza Politicii UE in Domeniul Concurentei



Uploaded by Eugenia Mititelu



Books



Audiobooks



Magazines



News



Documents



Sheet Music

ue









Save

Embed

Share

Print

Download

politica concurentiala

1

of 23

 

Dreptul Ue II 2012-2013

Politica de Concurenta a Ue

 Search document



Ø limitarea productiei, distributiei sau a dezvoltarii tehnologice in dezavantajul consumatorilor; Ø aplicarea, in privinta partenerilor comerciali, a unor conditii inegale la tranzactii echivalente, provo fel, unora dintre ei, un dezavantaj in pozitia concurentiala ; Ø conditionarea incheierii unor contracte de acceptarea, de catre parteneri, a unor clauze stipu suplimentare care, nici prin natura lor si nici conform uzantelor comerciale, nu au legatura cu obi contracte. Trebuie mentionat ca, in ceea ce priveste temeiul juridic al combaterii abuzului de pozitie dominant adauga art.83, prin care se permite adoptarea de regulamente si directive si Art.85, care se refera la com investigare ale Comisiei. Dupa cum se observa, Art. 82 se constituie intr-un instrument de control al exe de m o n o p o l  pe o piata sau alta. El implica analizarea a doua elemente: Ø existenta unui agent economic aflat in pozitie dominanta ; Ø comportamentul respectivului agent economic, care are drept efect afectarea concurentei pe piata  Art.82 ridica probleme din cele mai delicate, legate de definirea conceptel or la care se face trim itere, resp a) Cand avem de a face cu o p o z i t i e d o m i n a n t a  pe piata ? Pozitia dominanta se defineste in raport d firmei de a afecta concurenta si de a actiona independent de reactia concurentilor de pe piata si a consum b) Cum se poate defini piata relevanta ? Piata relevanta se poate defini pornind de la trei principali deter produsului, piata geografica si piata temporala. In ceea ce priveste  piata produsului , se presupune o investigatie pe clase de produse, piata fi functie de existenta altor produse similare, substituibile (produsele substituibile sunt cele catre care se preferintele consumatorilor atunci cand pretul sau calitatea produsului de baza s-au modificat, deoa aceleiasi nevoi sau unor nevoi similare; exemplu: unt si margarina , cafea macinata si ness, etc.). Piata geografica, se refera la teritoriul in care conditiile de concurenta sunt omogene. In conditiile ex unice, cel putin teoretic, piata geografica este piata UE. Cu toate acestea, de la caz la caz trebuie avuti in factori, de vreme ce, cu cat este mai strict delimitata piata, cu atat mai evidenta apare pozitia dominanta. Comisia are in vedere identificarea barierelor la export, capacitatea produsului de a fi transportat dintr-un nu in ultimul rand, diferite alte bariere juridice, administrative sau tehnice. Piata temporal a, are in vedere schimbarile structurale suferite in timp de catre de o piata . Asa de pil efectuate trebuie sa aiba in vedere volatilitatea anumitor piete, urmare, fie a factorilor de mediu modificarilor survenite in preferintele consumatorilor. Reading aoPreview c) Care este relatia care se stabileste intreYou're existenta unei p zitii dominante si abuzul de pozitie do trecut, Comisia si CEJ considerau ca existenta in sine a unei pozitii dominante pe piata constituia un Unlock Hoffmann full access with free trial.nr. 85/76), Curtea a definit "abuz Continental Can, 1972).Incepand cu 1979 (cazul - laaRoche, "concept obiectiv" si, mult mai recent, s-a facut distinctia clara intre "pozitia dominanta " si "abuz" (vez 1997). Download With Free Trial Trebuie subliniat inca o data faptul ca, in raport cu reglementarile comunitare (Art.82), Comisia, si CE numai abuzul de pozitie dominanta si-i penalizeaza pe cei care comit aceste abuzuri. Exercitarea, de cat controlului efectiv asupra abuzului de pozitie dominanta s-a realizat abia la finele deceniului al noualea. Regulamentul nr. 17/62 se aplica si in cazul abuzului de pozitie dominanta, astfel ca procedura este asem mentiunea ca Tratatul CE nu prevede, pentru cazurile de abuz de pozitie dominanta, derogari individuale de grup. Reforma propusa de Comisie se aplica si acestui domeniu, fiind insa dedicata in principal situati la acorduri restrictive si practici concertate. Abu zul de pozitie dom inanta pe piata de distribu tie a ingh etatei

Ca rezultat al unei reclamatii facute de Mars, Comisia Europeana a descoperit ca Unilever abuzase dominanta. Unilever furniza congelatoare distribuitorilor din Irlanda complet gratuit, cu conditia c depoziteze in ele numai produse Unilever. In consecinta, consumatorii irlandezi aveau o posibilita  restransa de a alege intre diverse sortimente de inghetata. Comisia Sign Europeana a considerat up to vote on this title aceasta cerin exclusiva drept un abuz al firmei Unilever, care a profitat de pozitia sa Useful dominanta pe Notpiata. useful





Abu zul de pozitie domin anta in organizarea Campio natului Mond ial de Fotbal 

La 20 iulie 1999, Comisia Europeana a adoptat o decizie formala impotriva comitetului francez care Campionatul Mondial de Fotbal, desfasurat in Franta in 1998. Comitetul de organizare a campionatului m





Home



Saved



Books



Audiobooks



Magazines



News



Documents



Sheet Music



Upload

Sign In

Join



Search



Home



Saved

110 views

0



Upload

Sign In

Join

RELATED TITLES

0

Analiza Politicii UE in Domeniul Concurentei



Uploaded by Eugenia Mititelu



Books



Audiobooks



Magazines



News



Documents



Sheet Music

ue









Save

Embed

Share

Print

Download

politica concurentiala

1

of 23

 

Dreptul Ue II 2012-2013

Politica de Concurenta a Ue

 Search document



Spre deosebire de o intelegere  , care reprezinta un acord intre intreprinderi independente din punct de v in cazul unei c o n c e n t r a r i ,  structura interna a acestora se modifica iar raporturile de proprietate Concentrarile pot imbraca diferite forme, precum fuziuni, participari, intreprinderi comune, etc., toate implicand o modificare a raporturilor de proprietate. Tratatul CEE din 1957 nu continea nici un fel de pre controlul concentrarilor (principala explicatie fiind legata de faptul ca in anii 50, concentrarile trans-fronta si greu realizabile din punct de vedere juridic; ca atare, controlul concentrarilor a fost considerat un dome sensibil pentru a fi "comunitarizat"). Regulamentul 4064/89 privin d cont rolul operatiunilo r de concentrare stabileste ca : "operatiile de c dimensiuni comunitare, care creeaza sau intaresc o pozitie dominanta si care au drept consecinta concurentei efective pe piata comunitara sau intr-o zona semnificativa a acesteia, trebuie declarate inc piata comuna". Concentrarea apare atunci cand o firma obtine controlul exclusiv asupra altei firme sau firme pe care o poate controla alaturi de alte firme sau atunci cand mai multe firme preiau controlul une sau creeaza alta noua. O operatiune de concentrare (fuzionare a mai multor intreprinderi sau preluare asupra mai multor intreprinderi) este de dimensiune comunitara atunci cand: Ø cifra de afaceri totala realizata pe plan mondial de toate intreprinderile vizate este superioara valori Euro; Ø cifra de afaceri totala realizata in cadrul Comunitatii de cel putin doua din intreprinderile vizate valoare mai mare de 250 milioane Euro, conditia fiind ca fiecare din intreprinderile vizate sa nu realizeze 2/3 din cifra lor de afaceri, in interiorul unuia si aceluiasi stat membru.  Atunci cand cota de piata a firmelor in cauza nu depaseste 25%, nici in cadrul Pietei comune, semnificativa a acesteia, concentrarea este considerata compatibila cu reglementarile comunitare. Conce prin Reglementare trebuie sa fie notificate catre Comisie, care dispune de un termen limitat pentru a se estimat faptul ca numarul cazurilor ce vor trebui examinate va fi de 40-50 pe an, fapt care s-a verificat respectivele concentrari nu raspundeau acestor criterii ele erau supuse controlului autoritatilor natio acordarea unei autorizatii este subordonata necesitatii respectarii anumitor conditii, dar, cea mai m concentrarilor sunt autorizate putin dupa notificarea lor. Figura nr1 . Proceduri pentru controlul fuziunilor . Notificare Valabila pentru toate fuziunile ce au " dimensiuni comunitare";fuziunile nu pot fi incheiate pana c You're Reading a Preview saptamani dupanotificare. Date limita Unlock full access with a free trial. O saptamana da la anuntarea fuziunii, licitatiei, achizitiei. Download With Free Trial

O luna, in cazul in Care nu se extinde la Faza 1: Examinare initiala. Statele membrepot int

6 saptamani daca intervin statele membre.

Sign up to vote on this title



Useful

 Not useful







Home



Saved



Books



Audiobooks



Magazines



News



Documents



Sheet Music



Upload

Sign In

Join



Search



Home



Saved

110 views

0



Upload

Sign In

Join

RELATED TITLES

0

Analiza Politicii UE in Domeniul Concurentei



Uploaded by Eugenia Mititelu



Books



Audiobooks



Magazines



News



Documents



Sheet Music

ue









Save

Embed

Share

Print

Download

politica concurentiala

1

of 23

 

Dreptul Ue II 2012-2013

Politica de Concurenta a Ue

 Search document



e in Regulamentul 4064/89 (CEE). Criteriile pentru "dimensiuni comunitare" se bazeaza pe cifra de afa intreaga lume (5 mld Ecu si mai mult), iar in cadrul Comunitatii (250 mil. Ecu), numai daca 2/3 din cea de dintr-un stat membru. Sursa: Comisia , Politica Europeana a Concurentei in 1993 , Luxemburg, OOPEC, 1994. In mod concret, Regulamentul 4064/89 a oferit Comisiei dreptul de a examina concentrarile inainte acestora (ex ant e) astfel incat sa poata fi examinata compatibilitatea cu piata interna in timp util. Ulterior (in 1997), Regulamentul a fost amendat, astfel incat pragul agregat la nivel mondial a fost redus l Euro iar pragul individual, pentru cel putin 2 companii comunitare a fost redus la 100 milioane Euro. In septembrie 2000 a fost introdusa o procedura simplificata (decizia se ia la finele perioadei de examinare pentru operatiunile care respecta urmatoarele criterii: Ø doua sau mai multe firme care obtin controlul in comun asupra altei firme care nu exercita sau sa exercite alt tip de activitate decat neglijabila , pe teritoriul SEE (Spatiului Economic European); cifra firmei comune si valoarea totala a activelor cedate firmei comune sunt inferioare valorii de 100 milio teritoriul SEE; Ø nici una din partile implicate nu exercita activitati comerciale pe aceeasi piata a produsului sau pe geografica (relatii orizontale), sau pe o piata a produsului situata in amonte sau aval, pe care opereaza concentrarii; Ø doua sau mai multe concentrari exercita activitati comerciale pe aceeasi piata a produsului si pe geografica sau pe o piata a produsului situata in amonte sau aval de piata produsului pe care o concentrarii isi exercita activitatea, conditia fiind ca, partile de piata cumulate sa nu depaseasca 15% in orizontale si 25% in cazul relatiilor verticale. Procedura simplificata a permis reducerea constrangerilor administrative care apasa asupra partilor notifi in cazul procedurii normale, statele membre si tertii au posibilitatea sa faca observatii sau sa intervina rezerva dreptul, in cazul in care considera necesar, sa revina in orice moment la procedura norma deschida o ancheta.

You're Fuziuni in sectorul de vanzare cu amanu ntul

Reading a Preview

In ultimii ani, multe firme de vanzare cu amanuntul au notificat la Comisia Europeana despre planurile l full access awith a free trial. alimentare Kesko/Tuko (1997) R Ca exemple putem da firmele de vanzare Unlock cu amanuntul produselor  Austria (1999) si Carrefour / Promodès (2000) (mare centru de distributie alimentara in Finlanda, Aus Spania). Atat in cazul Finlandei cat si al Austriei, Comisia Europeana Download With Free Trial a considerat ca fuziunea aces magazine pentru vanzarea cu amanuntul ar fi dus la aparitia unei pozitii dominante pe piata. In cazu hotarat sa interzica tranzactia, in timp ce in cazul Austriei a acceptat modificarile propuse de comp constau mai ales din vanzarea anumitor segmente ale pietelor de desfacere catre firmele concurente. F Carrefour si Promodès a fost autorizata cu conditia cedarii unei parti importante in capitalul unui concu conditiilor concurentei la nivel local a fost lasata la latitudinea autoritatilor nationale, deoarece fuziunea im de probleme referitoare la concurenta cu un specific extrem de local. Astfel, Comisia Europeana s-a a pastrat spiritul concurential, pentru a permite consumatorilor sa beneficieze in continuare de o gama va de desfacere, preturi atractive si o gama variata de bunuri de consum. 2.3.4. Contro lul interventiilor pub lice care pot deform a concur enta  intre firme 

Pentru ca relatiile de concurenta intre firme sa nu fie distorsionate nu este suficient ca acestea sa nu se i  ele, sa nu abuzeze de pozitia lor dominanta sau sa fie implicateSign intr-un care up toproces vote onde thisconcentrare title primejdios. Este necesar si ca relatii de concurenta sa nu fie alterate, deformate existenta useful ajutoarelor d  Useful deNot persistenta anumitor monopoluri in favoarea intreprinderilor publice sau private beneficiind de avanta Tratatul CE a consacrat trei articole primului aspect si unul, celui de-al doilea. Comisia, sustinuta de Curt va explora toate celelalte posibilitati.





Home



Saved



Books



Audiobooks



Magazines



News



Documents



Sheet Music



Upload

Sign In

Join



Search



Home



Saved

110 views

0



Upload

Sign In

Join

RELATED TITLES

0

Analiza Politicii UE in Domeniul Concurentei



Uploaded by Eugenia Mititelu



Books



Audiobooks



Magazines



News



Documents



Sheet Music

ue









Save

Embed

Share

Print

Download

politica concurentiala

1

of 23

 

Dreptul Ue II 2012-2013

Politica de Concurenta a Ue

 Search document



Diferentierea intre aceste scopuri sau micsorarea gradului prin care acest ajutor ajunge sa altere europeana sunt punctele cheie ale politicii Uniunii Europene. Explicatia privind rolul Uniunii Europene es monitorizare si, daca este necesar, interzicerea actiunilor guvernelor membre. Guvernele sunt cele car ajutor si este improbalil ca vor intentiona sa introduca reglementari in ceea ce le priveste. Faptul ca guver de mult implicate, oferind subventii si constituindu-se ca factor de decizie in UE, a facut ca dezvoltarea u ajutorare a unei colectivitati de state sa fie foarte dificila. Conceptul de ajutor de stat a fost interpretat de Comisie si de Curtea de Justitie intr-un sens foarte lar el include orice ajutor public, acordat de catre autoritatile centrale, precum si ajutoarele acordate de aut sau regionale. Mai mult, ajutorul poate proveni chiar de la organisme private sau alte organisme asupra c institutie publica, o autoritate locala sau regionala exercita o influenta puternica, direct sau indirect. Fo este acordat ajutorul (reduceri fiscale, garantii la imprumuturi, livrari de bunuri sau servicii in conditii injectii de capital in conditii discriminatorii in raport cu investitiile private) sau motivul acordarii nu sunt rele Tratatul CE consacra acestei probleme trei articole, de la 87 la 89 (fostele Art.92-94). Artic olul 87 ( primului paragraf, precizeaza: "cu exceptia derogarilor prevazute prin prezentul tratat, sunt incompat Comuna, toate ajutoarele acordate de stat, sau prin intermediul resurselor statului, indiferent de forma masura in care afecteaza schimburile intre tarile membre, denatureaza sau ameninta sa denatureze favorizand anumite intreprinderi sau activitati." Dispozitia vizeaza in egala masura intreprinderile publice s Deoarece interzicerea absoluta a ajutoarelor ar fi imposibila, paragraful al doilea al Art.87 mentioneaza care ajutoarele acordate sunt compatibile cu reglementarile pietei comune, respectiv: 1) ajutoare cu caracter social acordate consumatorilor individuali, sub garantia nediscriminarii legate produselor in cauza ; 2) ajutoare destinate remedierii pagubelor provocate de calamitati naturale sau evenimente exceptionale; 3) ajutoare acordate anumitor regiuni din Germania afectate de divizarea tarii (dupa reunificarea acesteia) De asemenea, al treilea paragraf mentioneaza situatiile in care ajutoarele pot fi considerate compat Comuna : Ø ajutoare destinate sa favorizeze dezvoltarea economica a regiunilor sau unde nivelul de viata est scazut sau care se confrunta cu un somaj ridicat. Ø ajutoare destinate sa promoveze realizarea unui proiect important, de interes european comun sau grave perturbari ale economiei intr-un stat membru; You'reanumitor Readingactivitati a Preview Ø ajutoare destinate sa faciliteze dezvoltarea sau anumitor regiuni economice, altereaza conditiile comerciale si de concurenta in Comunitate; Unlock full with a freepatrimoniului, trial. Ø ajutoare destinate sa promoveze cultura si access conservarea atunci cand nu altere comerciale si de concurenta in Comunitate; Ø "alte categorii de ajutoare determinate de deciziile Download With Consiliului" Free Trial (decise cu o majoritate calific propunerii Comisiei). In timp, actiunile Comisiei au fost stanjenite de faptul ca statele membre erau inclinate sa ascunda ajutoa firmelor proprii. In fata tendintei de multiplicare a acestor ajutoare, Comisia a publicat, in 1980 un ape membre conform caruia: toate proiectele statelor membre, care tind sa instituie sau sa modifice ajut notificate inainte de realizarea lor; de altfel, in cazul deschiderii procedurii, ea are un efect suspensiv si a poate fi acordat, cel putin, pana la aprobarea sa de catre Comisie. Ajutoarele acordate ilegal au prolifereze, de aceea, Comisia, intr-o comunicare publicata in 1983 (JOCE, n.C 318, 24 nov.1983) s-a ad informandu-le ca "toti beneficiarii de ajutoare acordate ilegal, respectiv fara o decizie definitiva a compatibilitatea acestora, pot fi obligati sa restituie ajutorul" (au existat numeroase cazuri concrete restituire a ajutorului). Scheme de ajutor autorizate  a. Ajuto r financiar pentru dezvoltarea zonelor urb ane defavorizate  Sign up to vote on this title In octombrie 1996, Franta a informat Comisia Europeana despre existenta de revitalizare urb Not useful  Useful unui  Pact Europeana a luat o pozitie de principiu favorabila in ceea ce priveste ajutorarea zonelor urbane defavori forme de ajutor financiar acordat de catre Stat intreprinderilor cu probleme, pot fi mijloacele necesare depasi handicapurile structurale si costurile excesive pe care acestea ar trebui sa le suporte pentru ca





Home



Saved



Books



Audiobooks



Magazines



News



Documents



Sheet Music



Upload

Sign In

Join



Search



Home



Saved

110 views

0



Upload

Sign In

Join

RELATED TITLES

0

Analiza Politicii UE in Domeniul Concurentei



Uploaded by Eugenia Mititelu



Books



Audiobooks



Magazines



News



Documents



Sheet Music

ue









Save

Embed

Share

Print

Download

politica concurentiala

1

of 23

 

Dreptul Ue II 2012-2013

Politica de Concurenta a Ue

 Search document



a  . A j u t o r a c o r d a t t r a n s p o r t u r i l o r a e r i en e  

Majoritatea liniilor aeriene nationale au reactionat la liberalizarea transportului aerian in Europa prin planuri de restructurare si recapitalizare, pentru a-si putea recastiga competitivitatea. In 1997, Comisia aprobat conditionat acordarea unui ajutor in valoare de 1,400 milioane Euro catre Alitalia. Evaluarea sa viabilitatea planului de restructurare si pe promisiunile facute de autoritatile italiene (de exemplu c administrata conform principiilor comerciale), pe absenta totala a oricarei discriminari care ar fi favoriza absenta exersarii unei influente dominante asupra preturilor. Comisia Europeana a considerat c respectivului ajutor financiar va duce la dezvoltarea transportului aerian in Europa fara sa antreneze un asupra schimburilor derulate intre tarile membre, in masura care ar putea sa fie contrara intereselor com Europeana a actionat cu o dubla intentie permitand unei intreprinderi sa se redreseze pe piata transpor totodata fara sa pericliteze jocul concurentei, consumatorii vor putea beneficia atat de serviciile oferite de de cele oferite de firmele concurente. Masuri interzise a.

Ajutorarea in sectorul constructiei de automobile 

 Autoritatile germane aveau intentia de a acorda firmei Volkswagen un ajutor in valoare de 398 milioane face investitii la doua unitati de productie, aflate in Germania. Acest ajutor era suplimentar unui alt a Comisia Europeana il acordase deja. Comisia Europeana a considerat ca o parte din ajutorul supliment perturbarea concurentei intracomunitare, in masura contrara interesului comun. Astfel, ea a adoptat o negativa, pentru suma de 123 milioane Euro. Comisia Europeana a cautat intotdeauna sa se asigure factorii operationali existenti pe piata industriei constructoare de masini sunt adecvati pe tot cuprinsu permite regiunilor din Germania de est sa-si reia dinamica dezvoltarii economice si autorizeaza ajutorul in cu acest scop. Totusi, Comisia Europeana face eforturi mari pentru a se asigura de faptul ca multitudin de acordare a ajutorului de stat public nu prejudiciaza firmele care nu il primesc. Efectul acestei politici e sa pastreze competitivitatea si gradul de ocupare al fortei de munca pe tot cuprinsul pietei comune, pen tuturor celor implicati in industria constructoare de masini. Prin descurajarea autoritatilor publice de a mai financiar in mod sistematic, Comisia Europeana contribuie la reducerea cheltuielilor publice. In acest usurarea presiunilor fiscale. Figura2. Procedurile pentru evaluarea noilor ajutoare de stat in Uniunea Europeana

You're Reading a Preview

Unlock full access with a free trial.

Download With Free Trial

Sign up to vote on this title



Useful

 Not useful







Home



Saved



Books



Audiobooks



Magazines



News



Documents



Sheet Music



Upload

Sign In

Join



Search



Home



Saved

0

110 views



Upload

Sign In

Join

RELATED TITLES

0

Analiza Politicii UE in Domeniul Concurentei



Uploaded by Eugenia Mititelu



Books



Audiobooks



Magazines



News



Documents



Sheet Music

ue









Save

Embed

Share

Print

Download

B.

politica concurentiala

1

of 23

 

Dreptul Ue II 2012-2013

Politica de Concurenta a Ue

 Search document



Intreprinderile pub lice si liberalizarea pietei 

In ceea ce priveste intreprinderile publice si firmele carora statul le acorda drepturi speciale sau exclusiv paragraful 1 (fostul articol 90, paragraful 1 ) al tratatului interzice statelor membre sa stabileasca sa masuri contrare reglementarilor stabilite prin tratat, respectiv cele privind concurenta. Paragraful al doilea al acestui articol permite anumite derogari de la regulile prevazute in tratat. Astfe faptul ca intreprinderile insarcinate cu gestionarea serviciilor de interes economic general sau c caracteristicile unui monopol fiscal, se supun regulilor de concurenta, in masura in care aplicarea ace impiedica indeplinirea in drept si in fapt a misiunii particulare care le-a fost atribuita. Aceasta dispozitie a asigurarea unui compromis intre interesele statelor membre, de a utiliza anumite firme ca instrume economica sau fiscala si interesul Comunitatii de a fi respectate reglementarile din domeniul c prezervarea pietei interne. Pentru a fi evitate monopolurile care exploateaza retele care asigura servicii publice, respectiv servicii de beneficiaza populatia aflata pe teritoriul unui stat membru sau pe o parte a acestuia, Comisia a promova liberalizare, care a atins urmatoarele sectoare: Ø productia si distributia de gaze si electricitate, Ø telecomunicatii, Ø servicii postale si Ø transporturile. In ceea ce priveste intreprinderile publice, politica de liberalizare a Comisiei se bazeaza pe Art.86  par articolul 90, paragraful 3) si 222 (fost 295) ale Tratatului, care o autorizeaza pe aceasta sa adreseze, atu nevoie, directive sau decizii corespunzatoare statelor membre, fara a aduce prejudicii regimului proprieta membre. Drepturile speciale sau exclusive acordate anumitor firme sunt mentionate in Art.37 (31), alineatele 1 si 2, care fac trimitere la monopolurile nationale care prezinta caracter comercial serviciilor publice referirile sunt continute in articolele (16), 36 (30), 56(46) si 90(86) paragraful 2. In principiu, Tratatul nu prevede un regim special pentru intreprinderile publice, ele fiind obligate, ca o respecte regulile privind concurenta (Art. 90, par.1 ). Cu toate acestea, caracteristicile particulare ale re stabilesc intre guvern si ajutoarele de stat acordate intreprinderilor publice impune tratarea acestora atentie. Serviciile publice, cunoscute si sub denumirea de servicii de interes public sau utilitati publice, reprez You're Reading economice de interes general, infiintate de autoritatile publiceasiPreview functionand sub responsabilitatea acesto gestionarea lor este delegat a unui operator public sau privat, separat de functia administrativa. Conce Unlock access with a free trial. serviciilor de "retea ", respectiv celor care tin de full domeniul furnizarii de energie electrica, gaze, apa, tra serviciilor postale si telecomunicatiilor. Acest domeniu a ramas multa vreme in afara preocuparilor Comis nu se dorea ca interventia acesteia in acest Download domeniu sa With fie considerata Free Trialca o incalcare a principiului neutra ce priveste proprietatea publica si nici sa genereze conflicte cu statele membre, care priveau serviciile chestiune de administrare interna. Cu toate acestea, realizarea liberei circulatii a bunurilor si serviciilor a ridicat problema barierelor netari de existenta drepturilor speciale si exclusive, acordate de statele membre propriilor intreprinderi din dome publice. Ca atare, la inceputul anilor 90, Comisia a demarat procesul de reducere sistematica a drepturi exclusive. Deciziile britanice in domeniul liberalizarii serviciilor publice au reprezentat o experienta ex pentru abordarea Comisiei. In UK, programul de liberalizare a luat forma strategiei de privatizare, desi e de subliniat faptul ca liberalizarea nu implica in mod necesar si modificarea formei de proprietate reprezinta doar o modalitate de a injecta capital in economie, modalitate care adesea este mult mai lega ideologice decat economice. Administratia Thatcher a anilor 80 a promovat liberalizarea si dereglementa liberalizarea majoritatii utilitatilor publice. Dupa o anumita perioada de timp, guvernul britanic a reusit s  cele mai multe utilitati publice, printre care British Telecommunications British Gas. Signsiup to vote on this title Privatizarea a ajuns de cele mai multe ori sa reprezinte un scop in sine, astfel incat, in useful ciuda privatizarilor,  Useful  Not s-au mentinut, transformandu-se doar din publice in private. Ca atare, scopul urmarit in continuare introduca concurenta in noua piata privata a utilitatilor. Astfel, au fost create noi organisme, menite sa piata, precum OFTEL (Oficiul Telecomunicatiilor), OFGAS (Oficiul Furnizorilor de Gaze) si OFWAT (Ofi





Home



Saved



Books



Audiobooks



Magazines



News



Documents



Sheet Music



Upload

Sign In

Join



Search



Home



Saved

110 views

0



Upload

Sign In

Join

RELATED TITLES

0

Analiza Politicii UE in Domeniul Concurentei



Uploaded by Eugenia Mititelu



Books



Audiobooks



Magazines



News



Documents



Sheet Music

ue









Save

Embed

Share

Print

Download

politica concurentiala

1

of 23

 

Dreptul Ue II 2012-2013

Politica de Concurenta a Ue

 Search document



"Daca tarile din Europa Centrala si de Est doresc ca industria Uniunii Europene sa fie multumita pana care piata Uniunii sa fie in continuare deschisa, cea mai buna asigurare pe care o pot avea este emitere domeniul concurentei compatibile cu cele din Uniunea Europeana .20[20]" In domeniul ajutorului de stat, in decembrie 2003  si in august 2004  au fost introduse modificari import  Ajutorului de Stat a Romaniei. Noua versiune a Legii abandoneaza vechea clasificare a ajutoarelor de sta unei abordari similare cu cea existenta in legislatia europeana. Consiliului Concurentei i se atribuie o serie de functii de decizie, investigatie si monitorizare similare cu ce de catre Comisia Europeana la nivel de Uniune (existand desigur si o serie de deosebiri procedur institutionale pentru Consiliul Concurentei in indeplinirea acestor atributii, explicabile avand in vedere sisteme de control opereaza la niveluri diferite - unul fiind national, iar celalalt supranational). Pe parcursul 2003-2004 au continuat sa fie luate masuri pentru asigurarea respectarii mai stricte a ob notificare ex-ante. Consiliul Concurentei a initiat un grup de lucru interministerial pe teme legate de ajuto perioada de referinta avand loc doua reuniuni. Lucrarile grupului reunesc reprezentanti ai autoritatilor ajutor de stat si alte parti interesate si se concentreaza pe schimbul de informatii si dialogul profesiona pregatire profesionala au fost organizate pentru personalul Consiliului Concurentei, autoritatile furnizoare stat si judecatori. Consiliul Concurentei trebuie sa imbunatateasca de asemenea gradul de implementare a legislatiei. Treb mai activ in eforturile sale de aplicare a legislatiei si sa isi perfectioneze capacitatea de a evalua masur stat. Pana in prezent, legislatia nu a fost aplicata cu acuratete, iar analiza ajutoarelor de stat efectu deciziilor ar trebui imbunatatita semnificativ. In plus, masurile de ajutor fiscal inca nu par a fi supuse suficient al ajutoarelor de stat. Consiliul Concurentei trebuie sa finalizeze evaluarea tuturor ajutoarelor de si sa se asigure ca aceste masuri sunt in conformitate cu legislatia, in special in domeniul ajutorului fiscal. Capacitatea administrativa a fost imbunatatita in continuare, datorita fuziunii celor doua autoritati d existente anterior: Consiliul Concurentei este acum unica autoritate in domeniul ajutorului de stat. reorganizarii, Consiliului Concurentei i-au fost alocate 350 de posturi si va fi de asemenea prezent la ni de judete si in Bucuresti. Structurile teritoriale vor monitoriza ajutoarele de stat acordate de la bugetele fondurile sunt administrate autonom. Legea ajutorului de stat nu confera Consiliului Concurentei atributii directe in ceea ce priveste in recuperarea ajutoarelor ilegale, echivalente cu cele ale Comisiei Europene. Aceste diferente sunt explica a Preview vedere ca, in Romania, controlul ajutoarelorYou're de statReading se realizeaza la nivel national (intern). Situatia Rom comparabila cu aceea a statelor membre UE: in Uniunea Europeana, controlul ajutoarelor de stat est Unlock fullde access with a free trial. iar statele membre sunt chemat catre Comisia Europeana, pe baza unor prevederi drept comunitar, obligatiile impuse de aceasta si sa puna in executare deciziile Comisiei. Decizia de a stabili o singura autoritate de concurenta facilitat Download aWith Freeintarirea Trial cadrului administrativ de aplica din domeniul concurentei si ajutorului de stat. Cu toate acestea, in ceea ce priveste nivelul de personal, din noile posturi create in 2003 au fost ocupate. Expertiza Consiliului Concurentei in domeniul concurente de stat ar trebui imbunatatita, iar pregatirea judecatorilor ar trebui perfectionata. Trebuie mentionat faptul ca dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, competentele de autorizare de stat, pe care le exercita in prezent Consiliul Concurentei, vor trece la Comisia Europeana.

Concluzii Politica concurentei reflecta pe deplin etosul liberalismului individual care sta la baza Tratatului reglementand nu numai sectorul privat ci si pe cel public. Astfel, acesta din urma este obligat sa se supun ideologiei pietei libere a Comunitatii, lucru care poate fi nefericit avand in vedere ca de cele mai multe publica in economie are loc tocmai pentru ca mecanismul liberei concurente n-a reusit sa satisfaca cerin  sectoare ale economiei sau anumitor regiuni. Este adevarat ca Sign articolele 87 on (92) 88 (93) TCE up to vote thissi title ajutoarele de stat fac ca acordarea unor asemenea ajutoare sa depinda de considerente sociale. Oricum,  Useful  Not useful exceptii de la regulile generale ale liberei concurente prevazute in articolele 81 (85) si 82 (86) TCE, Justitie, conform principiilor sale de interpretare, va cere ca astfel de exceptii sa fie interpretate strict. As scheme de ajutoare de stat care nu au putut salva locuri de munca au fost sacrificate pe altarul concur





Home



Saved



Books



Audiobooks



Magazines



News



Documents



Sheet Music



Upload

Sign In

Join



Search



Home



Saved

110 views

0



Upload

Sign In

Join

RELATED TITLES

0

Analiza Politicii UE in Domeniul Concurentei



Uploaded by Eugenia Mititelu



Books



Audiobooks



Magazines



News



Documents



Sheet Music

ue









Save

Embed

Share

Print

Download

politica concurentiala

1

of 23

 

Dreptul Ue II 2012-2013

Politica de Concurenta a Ue

 Search document



Bibliografie: · Dumitru MIRON (coordonator) - Economia Uniunii Europene , Ed. Luceafarul, Bucuresti,2004,p.321. · Jacques Pelkmans - Integrare Europeana - Metode si Analiza Economica , editia a II-a, Institutul E Romania, 2003 · Ali M. El-Agraa - The European Union Economics and Policies , Sixth edition, Pearson Education, 20 · Vickers & Hay, 1987, p.2. · Cazul 48/68, Imperial Chemical Industries v Commission (1972) ECR 619. · Gautren, J-C, p.172. · Weatchill S., Beaumont P.- EC Law - Second edition, Penguin,1995. "Politica de concurenta in Europa si cetateanul", Comisia Europeana  , 2002 · Europe Information Service, European Report, No 1924 , 9 februarie 1994, declaratia lui Sir Le · februarie 1994 (traducerea autorului). ***** · http://www.infoeuropa.ro/ieweb/jsp/page.jsp?cid=189&lid=1&id=1569 · http://www.europa.eu.int/scadplus/leg/en/lvb/126072.htm · http://www.infoeuropa.ro/ieweb/ · http://www.iue.it/personal/motta/courses/Amato · http://www2.ukie.gov.pl/WWW/en.nsf/ · htttp://europa.eu.int/comm/competition/state_aid/scoreboard. · http://www.europa.eu.int/comm/energy/en/state-aid1.html. · http://bookshop.eu.int/eubookshop/FileCache/PUBPDF/ · http://www.eubusiness.com/guides/competitions/ · htttp://europa.eu.int/comm/competition/antitrust/overview · http://curia.eu.int/jurisp/cgi-bin/form.pl?lang=en · http://www.europa.eu.int/eur-lex/en/com/cpi_index_en.html · http://www.eu.int/abc/doc/off/rg/en/2003/ · http://www.simmons-simmons.com/docs/bigbang.pdf · http://www.consiliulconcurentei.ro/ · http://www.concurenta.ro/ · http://www.guv.ro/ · http://www.mae.ro/ · http://www.mie.ro/Negocieri/Romana/ajutoare_stat/ You're Reading a Preview · http://www.tob_eur_opa.com/ · http://www.euroinfo.ccivLegea.ro Unlock full access with a free trial. · http://www.cer.org.uk/ · http://www.europarl.eu.int/ Download With Free Trial · http://www.europa.eu.int/eeurope/ · www.competition.ro · http://www.freshfields.com/practice/comptrade/publications/ ANEXA 1. Proceduri desfasurate sub incidenta Art. 81 - 82 (85-86) Proceduri datorate Initiative proprii ale Comisiei constau in: Plangeri de la terte parti Sign up to vote on this title

 Notificari de la firmele avizate

Useful

 Not useful







Home



Saved



Books



Audiobooks



Magazines



News



Documents



Sheet Music



Upload

Sign In

Join



Search



Home



Saved

110 views

0



Upload

Sign In

Join

RELATED TITLES

0

Analiza Politicii UE in Domeniul Concurentei



Uploaded by Eugenia Mititelu



Books



Audiobooks



Magazines



News



Documents



Sheet Music

ue









Save

Embed

Share

Print

Download

politica concurentiala

1

of 23

 

Dreptul Ue II 2012-2013

Politica de Concurenta a Ue



 Search document

sau

sau

Pentru o decizie potrivita

pentru

sau

You're Reading a Preview Unlock full access with a free trial.

Download With Free Trial

sau on this title Sign up to vote



Useful

 Not useful







Home



Saved



Books



Audiobooks



Magazines



News



Documents



Sheet Music



Upload

Sign In

Join



Search



Home



Saved

110 views

0



Upload

Sign In

Join

RELATED TITLES

0

Analiza Politicii UE in Domeniul Concurentei



Uploaded by Eugenia Mititelu



Books



Audiobooks



Magazines



News



Documents



Sheet Music

ue









Save

Embed

Share

Print

Download

politica concurentiala

1

of 23

 

Dreptul Ue II 2012-2013

Politica de Concurenta a Ue

 Search document



ANEXA 2 Cazuri deschise la initiativa Comisiei, plangeri si notificari in perioada 1999 - 2004 in ceea ce priveste 81si Art 82. Cazuri inchise in perioada 1999- 2004

You're Reading a Preview Unlock full access with a free trial.

Download With Free Trial

Sign up to vote on this title



Useful

 Not useful







Home



Saved



Books



Audiobooks



Magazines



News



Documents



Sheet Music



Upload

Sign In

Join



Search



Home



Saved

110 views

0



Upload

Sign In

Join

RELATED TITLES

0

Analiza Politicii UE in Domeniul Concurentei



Uploaded by Eugenia Mititelu



Books



Audiobooks



Magazines



News



Documents



Sheet Music

ue









Save

Embed

Share

Print

Download

politica concurentiala

1

of 23

 

Numarul deciziilor finale- in ceea ce privette controlul notificarilor facute.

Dreptul Ue II 2012-2013

Politica de Concurenta a Ue

 Search document



fuziunilor - adoptate incepand cu anul 1998

You're Reading a Preview Unlock full access with a free trial.

Download With Free Trial

Sign up to vote on this title



Useful



 Not useful

Tendinta inregistrata in ceea priveste numarul de ajutoare de stat acordate (altele decat cele in agricult transport si industia carbunelui), in perioada 1999-2004.





Home



Saved



Books



Audiobooks



Magazines



News



Documents



Sheet Music



Upload

Sign In

Join



Search



Home



Saved

110 views

0



Upload

Sign In

Join

RELATED TITLES

0

Analiza Politicii UE in Domeniul Concurentei



Uploaded by Eugenia Mititelu



Books



Audiobooks



Magazines



News



Documents



Sheet Music

ue









Save

Embed

Share

Print

Download

politica concurentiala

1

of 23

 

Dreptul Ue II 2012-2013

Politica de Concurenta a Ue

 Search document



Evolutia numarului deciziilor luate de catre Comisie in ceea ce privste acordarea ajutoarelor de stat agricultura, pescuit, transport si industria carbunelui) in perioada 1999-2004.

You're Reading a Preview Unlock full access with a free trial.

Download With Free Trial

Sign up to vote on this title



 Useful  Not useful Numarul deciziilor in Statele Membre cu privire la acordarea ajutoarelor de stat in anul 2004 agricultura, pescuit, transport si industria carbunelui).





Home



Saved



Books



Audiobooks



Magazines



News



Documents



Sheet Music



Upload

Sign In

Join



Search



Home



Saved

110 views

0



Upload

Sign In

Join

RELATED TITLES

0

Analiza Politicii UE in Domeniul Concurentei



Uploaded by Eugenia Mititelu



Books



Audiobooks



Magazines



News



Documents



Sheet Music

ue









Save

Embed

Share

Print

Download

politica concurentiala

1

of 23

 

Dreptul Ue II 2012-2013

Politica de Concurenta a Ue

 Search document



22[2] Pot fi indivizi, intreprinderi de stat, sau chiar statul, prin ajutoarele sale catre anumite intreprinderi. 23[3] Ali M. El-Agraa - The European Union Economics and Policies , Sixth edition, Pearson Education, 20 24[4] Jacques Pelkmans - Integrare Europeana - Metode si Analiza Economica , editia a II-a, Institutul E Romania, 2003. 25[5] Vickers & Hay, 1987, p.2. 26[6] Cazul 48/68, Imperial Chemical Industries v Commission (1972) ECR 619. 27[7] Gautren, J-C, p.172. 28[8] In total Comisia se compune din24 de Directorate Generale, fiecare fiind responsabil cu o anumita p 29[9] Tabelul 1. Comisarii europeni pentru concurenta . Nume si prenume Tara de origine

Perioada executarii mandatului Hans van der Groeben Germania 1958 - 1966 Emanuel Sassen Olanda 1966 - 1970  Albert Barchette Luxemburg 1970 - 1976 Raymond Vaull Luxemburg 1977 - 1980 Franz Andriessen Olanda 1980 - 1984 Peter Sutherland Irlanda 1985 - 1989 Leon Brittain Marea Britanie 1989 - 1993 Karel van Miert Belgia 1993 - 1997 Mario Monti Italia 1997 - 2004 Neelie Kroes Olanda 2004 - 2009 Sursa: Dumitru Miron (coordonator) - Economia Uniunii Europene, Ed. Luceafarul, Bucuresti,2004, p.338 30[10] Weatchill S., Beaumont P.- EC Law - Second edition, Penguin,1995. 31[11] Re Polypropylene  Monitorul Oficial nr. L230 din 1986. 32[12] Cazurile 209-215, 218/78 Heinz van Landerwijck v Commission  (1980) ECR 3125 pana la 350. 33[13] Tillotson, J., European Community Law - Cases and Materials Text (1993), Cavendish Publishing L 34[14] http://2.ukie.gov.pl/WWW/en.nsf/0/1A7EDA62C1A061AEC1256F2A003EB471?Open 35[15] Trebuie facuta distinctia (conform art.81 alin.(3)) intre exceptare si "aprobare negativa". Cea din ur la o "scrisoare de aprobare informala" a Comisiei, care notifica faptul ca acordul nu face obiectul art.81 al You're a Preview a fost aplicata la mii de notificari. Daca efectul se Reading dovedeste a fi anticoncurential, alte firme pot totu  judecata, iar Comisia poate interveni Unlock full access with a free trial. - Metode si Analiza Economica , editia a II-a, Institutul E 36[16] Jacques Pelkmans - Integrare Europeana Romania, 2003.

Download With Free Trial

Sign up to vote on this title



Useful

 Not useful







Home



Saved



Books



Audiobooks



Magazines



News



Documents



Sheet Music



Upload

Sign In

Join



Search



Home



Saved

110 views

0



Upload

Sign In

Join

RELATED TITLES

0

Analiza Politicii UE in Domeniul Concurentei



Uploaded by Eugenia Mititelu



Books



Audiobooks



Magazines



News



Documents



Sheet Music

ue









Save

Embed

Share

Print

Download

politica concurentiala

1

of 23

 

Dreptul Ue II 2012-2013

Politica de Concurenta a Ue

 Search document



37[17] Trebuie amintit faptul ca din ianuarie 2002 Comisia a trecut la evaluarea regulamentului 24 aplicarea reglementarilor concurentiale in cazul acordurilor privind transferul de tehnologie. 38[18] Formarea functionarilor publici din administratia locala in afaceri europene si managementul ciclulu implementat de Institutul European din Romania in colaborare cu human dynamics in anul 2003 "-Lucrare cadrul proiectului Phare RO 0006.18.02 39[19] "Politica de concurenta in Europa si cetateanul", Comisia Europeana , 2002 40[20] Europe Information Service, European Report, No 1924 , 9 februarie 1994, declaratia lui Sir Le februarie 1994 (traducerea autorului).

You're Reading a Preview Unlock full access with a free trial.

Download With Free Trial

Sign up to vote on this title



Useful

 Not useful







Home



Saved



Books



Audiobooks



Magazines



News



Documents



Sheet Music



Upload

Sign In

Join