bugetul UE

Europa în mișcare

Investiţia în viitorul nostru comun Bugetul Uniunii Europene

Uniunea Europeană

Puteţi găsi această broșură, precum și alte explicaţii succinte și clare despre Uniunea Europeană, la adresa următoare: ec.europa.eu/publications

Comisia Europeană Direcţia Generală Comunicare Publicaţii B-1049 Bruxelles Manuscris finalizat în noiembrie 2006 Ilustraţia copertei: © Workbook Stock/ Van Van Parys Media O fișă bibliografică figurează la sfârșitul prezentei publicaţii. Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii Oficiale ale Comunităţilor Europene, 2008 ISBN 978-92-79-06774-7 © Comunităţile Europene, 2008 Reproducerea este autorizată Printed in Belgium

TIP IPĂRI ĂRITT PE HÂR HÂRTIE TIE ÎNĂ ÎNĂLBI LBITTĂ FĂRĂ CL CLOR OR

Investiţia în viitorul nostru comun Bugetul Uniunii Europene

Cuprins Construirea viitorului nostru comun

3

Eliminarea obstacolelor

5

Realizarea unor obiective concrete

7

Competitivitate și coeziune

9

Cum funcţionează bugetul Uniunii Europene

12

Importanţa cercetării

15

Prezervarea mediului nostru natural

17

Cetăţenii Europei

19

Responsabilităţi la nivel mondial

21

Informaţii suplimentare

22

2

Construirea viitorului nostru comun Uniunea Europeană ne influenţează viaţa într-un mod care ni se pare, astăzi, natural: costuri scăzute pentru biletele de avion, convorbiri telefonice mai ieftine, diminuarea preţului autovehiculelor și eliminarea frontierelor între marea majoritate a statelor europene. Datorită Uniunii Europene beneficiem, de asemenea, de un mediu înconjurător mai curat, de alimente mai sigure, de dreptul la asistenţă medicală atunci când călătorim, precum și de o monedă unică pentru aproape două treimi dintre cetăţenii UE. Multe dintre aceste realizări sunt rezultatul economiilor de scară și al unei eficienţe sporite, obţinute în urma unificării resurselor cu scopul de a crea locuri de muncă mai multe și mai bune și de a ne păstra modul de viaţă, atât pentru noi, cât și pentru generaţiile viitoare. Bugetul Uniunii Europene finanţează construirea de șosele, căi ferate, poduri, aeroporturi, căi de navigaţie, linii electrice și conducte; acesta promovează societatea informaţională, precum și diversitatea culturală și ling-

vistică; asigură formare profesională pentru șomeri și finanţează crearea de locuri de muncă; combate discriminarea și protejează drepturile persoanelor cu dizabilităţi; menţine în viaţă economiile rurale; finanţează cercetarea privind maladiile infantile, habitatul natural, substanţele chimice periculoase, alimentele sigure, vehicule mai ecologice, noile resurse de energie și siguranţa maritimă; promovează schimburile de studenţi și tineri; finanţează renovarea urbană; sprijină înfiinţarea și dezvoltarea micilor întreprinderi; finanţează acţiuni de menţinere a păcii, ajutorare umanitară și securizare a frontierelor; consolidează relaţiile de cooperare cu statele vecine de la graniţele de sud și est ale UE și contribuie la dezvoltarea ţărilor din lumea a treia. Fondurile cheltuite de Uniunea Europeană, care reprezintă aproximativ 270 euro pe cetăţean și pe an, sau aproape 1% din bogăţia naţională a Uniunii, constituie o investiţie foarte productivă în viitorul nostru.

3

Slovenia a fost prima ţară care a folosit monede euro cu imaginea Europei extinse.

Investiţia în viitorul nostru comun

Facilitarea introducerii echipamentelor electronice care nu conţin plumb Normele comunitare limitează strict utilizarea plumbului în componenţa echipamentelor electronice. Aceste restricţii fac parte din politica UE pentru standarde de mediu ridicate, care îi protejează în mod egal pe toţi cetăţenii Uniunii și asigură aceleași condiţii concurenţiale pentru toate întreprinderile acesteia. Pentru a-i sprijini pe producători să elaboreze și să testeze soluţii alternative care nu utilizează plumbul, Institutul Fraunhofer pentru tehnologia siliciului, din Germania, a utilizat fonduri oferite de programul comunitar LIFE pentru proiecte de mediu în vederea asigurării de demonstraţii și formare profesională cu privire la sudura și asamblarea fără plumb a componentelor. Acest program este util, în mod special, întreprinderilor mici și mijlocii furnizoare de echipament electronic deoarece le oferă acestora posibilitatea de a trece la producţia fără plumb și de a-și instrui angajaţii cu privire la noile metode de producţie, fără a-și reduce productivitatea. Societăţile pot să-și compare propriile produse și eșantioane la institut înainte de a decide cu privire la adoptarea uneia dintre noile proceduri.

k u . o c . l l i t s b a . w w w ©

Tehnicile de sudură fără plumb respectă standardele de mediu ridicate ale Uniunii Europene.

Sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii este una dintre priorităţile Uniunii Europene, deoarece acestea reprezintă peste 90 % din întreprinderile europene. Facilitarea activităţii acestora contribuie la sporirea competitivităţii, la crearea de locuri de muncă și la creșterea economică.

4

Eliminarea obstacolelor În cazurile în care frontierele încă reprezintă un obstacol, cea mai bună modalitate de eliminare a acestora sunt acţiunile conjugate întreprinse la nivelul UE. Acest principiu este aplicabil în domenii extrem de diferite precum standardele naţionale privind produsele și reţelele de transport, cercetarea și combaterea criminalităţii. Crearea unui spaţiu unic și cuprinzător de cercetare european și introducerea unui mandat de arestare european sunt mai eficace decât cooperarea ocazională între un număr restrâns de ţări. Aceste politici vizează, adeseori, și ţările vecine ale Uniunii Europene, dar mai întâi de toate UE trebuie să convină asupra unei politici unice bazate pe recu-

noașterea interesului comun al valorizării liberei circulaţii a persoanelor, a bunurilor și a capitalurilor, precum și a valorilor sociale și culturale comune, respectând în același timp diversitatea culturală. Cu toate acestea, înainte ca Uniunea Europeană să acţioneze, reprezentanţii noștri aleși din Parlamentul European și Consiliul de Miniștri al Uniunii Europene analizează în mod amănunţit motivaţia și costul activităţilor implicate. Aceștia se bazează pe principiul conform căruia o cheltuială acoperită de bugetul UE este justificată numai dacă este mai rentabilă decât o cheltuială acoperită de bugetul naţional.

Trenurile din Tallinn – una dintre gările liniei feroviare Baltica care, datorită fondurilor comunitare, va face legătura, în viitor, între orașele Helsinki și Berlin.

o t o h p k c o t S i / a a m i s i i V r e t e e P ©

5


Menţinerea în viaţă a comunităţilor rurale Timp de secole întregi, insula Grimsay, situată între North Uist și Benbecula din Hebridele exterioare ale Scoţiei, a depins de industria pescuitului, aceasta depinzând, la rândul său, de activitatea constructorilor locali de ambarcaţiuni. Industria construcţiei navale era, însă, pe cale de dispariţie până la momentul în care au fost disponibile fonduri oferite de programul comunitar Leader+, care sprijină îmbunătăţirea calităţii vieţii în comunităţile rurale și dezvoltarea economică a acestora. Aceste fonduri au permis crearea de către Trustul Boatshed din Grimsay a proiectului de formare profesională al cărui titlu („An t-ionnsachadh Og”) este inspirat dintr-un vechi proverb irlandez conform căruia cine învaţă în tinereţe, învaţă bine. Proiectul a finanţat formarea profesională a unui tânăr localnic, Cailean MacAulay, ca ucenic al unui constructor experimentat de ambarcaţiuni. În prezent, acest tânăr îi instruiește, la rândul său, pe elevii din ciclul secundar de învăţământ care frecventează noul centru de construcţie navală înfiinţat de Boatshed. Boatshed a creat, de asemenea, un nou curs de predare a tehnicilor tradiţionale de construcţie navală. Cursul are o durată de doi ani și este destinat elevilor din ciclul secundar de învăţământ, iar la absolvirea acestuia este obţinută o calificare recunoscută în domeniul construcţiei navale tradiţionale – prima de acest fel din Scoţia. Directorul Boatshed, Ronald Maclean, este entuziasmat de organizarea acestui curs de formare care, conform declaraţiei acestuia „permite păstrarea unei părţi importante a patrimoniului insulei, oferă tinerilor ocazia de a deprinde un meșteșug tradiţional folositor și în ziua de azi și, în același timp, vine în sprijinul comunităţii locale. Ne face plăcere să colaborăm cu tinerii pentru că sunt entuziaști. Construcţia navală le oferă o activitate în care se pot implica cu adevărat și contribuie la dezvoltarea competenţelor și a capacităţii acestora de concentrare”, afirmă Maclean. Transmiterea către noua generaţie a meșteșugului tradiţional al construirii de ambarcaţiuni.

+ r e d a e L h s l a h c o L & e y k S , s e l s I n r e t s e W ©

6

Realizarea unor obiective concrete Resursele bugetare comunitare sunt utilizate în vederea realizării unor obiective concrete care vizează, în mod special: • creșterea economică și ocuparea forţei de muncă prin alocarea de resurse financiare în activităţi care sporesc gradul de competitivitate al Uniunii Europene și reduc, în același timp, disparităţile economice și sociale; • prezervarea și gestionarea optimă a resurselor naturale; • îmbunătăţirea calităţii vieţii tuturor cetăţenilor Uniunii Europene; • consolidarea poziţiei Uniunii Europene pe plan internaţional, prin asumarea unor responsabilităţi la nivel mondial. Cu toate acestea, obiectivul privind creșterea economică și ocuparea forţei de muncă, căruia îi este destinată cea

mai mare parte a cheltuielilor, nu este ușor de realizat. Economiile prospere din ziua de astăzi sunt caracterizate prin capacitatea lor de inovare și de utilizare a cunoștinţelor, însă multe dintre economiile comunitare nu au înregistrat rezultate satisfăcătoare în aceste domenii. Uniunea Europeană trebuie să devină mai competitivă pentru a obţine creșterea economică și a crea noi locuri de muncă. În același timp, unul dintre principiile fundamentale ale Uniunii Europene îl reprezintă solidaritatea cu toţi cetăţenii acesteia. Cu alte cuvinte, beneficiile oferite de creșterea economică și de crearea de noi locuri de muncă, precum și de un nivel înalt al protecţiei mediului și a sănătăţii publice trebuie să fie distribuite într-un mod cât mai echitabil.

Cheltuielile Uniunii Europene în perioada 2007-2013 1% Cetăţenie, libertate, securitate și justiţie

43 % Prezervarea și gestionarea resurselor naturale

44 % Creșterea economică durabilă și ocuparea forţei de muncă

6%

6%

Alte cheltuieli, inclusiv cheltuielile administrative

Uniunea Europeană ca partener mondial

7


Tehnologia de vârf pe urmele lui Nicéphore Niépce Originile fotografiei se regăsesc în lucrările francezului Joseph Nicéphore Niépce, din anii 1820. Niépce s-a născut în 1765 în orașul francez Chalon-sur-Saône. În prezent, cu peste 200 de ani mai târziu, acest oraș revine în avangarda inovării în domeniul tehnologiei imaginii prin sprijinul oferit de Fondul European de Dezvoltare Regională. Acest fond a asigurat jumătate din finanţarea necesară pentru Nicéphore Cité, un parc tehnologic a cărui activitate principală constă în sprijinul acordat societăţilor în vederea elaborării de tehnologii digitale de imagine și sunet, precum și a modalităţilor de utilizare a acestora în cadrul industriilor tradiţionale. Scopul cu care a fost înfiinţat acest parc tehnologic este de a forma un nucleu care să reunească industriile tehnologiei de vârf din regiune, în domenii extrem de variate precum: automobilele, aviaţia, patrimoniul cultural, medicina, produsele audiovizuale și jocurile video. Micile întreprinderi își pot testa ideile la Nicéphore Cité, iar apoi se pot lansa în producţie cu ajutorul unui program de susţinere a lansării noilor întreprinderi. Acestea sunt sprijinite, de asemenea, în brevetarea invenţiilor și în găsirea unor parteneri pentru realizarea acestora. Proiectul s-a bucurat de un succes imediat, atrăgând în regiunea respectivă mici întreprinderi și creând, prin urmare, noi locuri de muncă. Printre acestea se numără întreprinderi diverse precum o societate care și-a instalat centrul european de arhivare a fotografiilor în regiunea Chalon sau o întreprindere care furnizează echipamente de sonorizare pentru festivalurile de muzică. Fondul European de Dezvoltare Regională cofinanţează acţiunile privind infrastructura, crearea de locuri de muncă și menţinerea acestora, precum și dezvoltarea locală și întreprinderile mici și mijlocii, în mod special în regiunile a căror dezvoltare economică se înscrie sub nivelul mediu.

8

Competitivitate și coeziune Competitivitatea și coeziunea sunt obiective esenţiale ale planurilor de cheltuieli ale Uniunii Europene. Din acest motiv, pentru perioada 2007-2013 este prevăzută o creștere cu 23 % a bugetului alocat acestor două obiective faţă de suma cheltuită pentru acestea în cursul celor șapte ani precedenţi. Cea mai mare parte a celor 431 de miliarde de euro disponibili pentru competitivitate și coeziune va fi alocată dezvoltării regionale și sociale. Fondul European de Dezvoltare Regională se axează pe dezvoltarea economică, o mare parte a sumelor asigurate de acesta fiind utilizată în vederea îmbunătăţirii infrastructurii din regiunile cele mai dezavantajate din punct de vedere economic. Fondul Social European, pe de altă parte, investește în capitalul

uman și finanţează îmbunătăţirea productivităţii, a condiţiilor de lucru și a competenţelor, acolo unde se manifestă cele mai acute necesităţi. Acest fond promovează, de asemenea, egalitatea de șanse. Fondul de Coeziune investește numai în regiunile cele mai sărace, în mod special în proiectele privind transportul, energia și infrastructura de mediu.

O I G E R

G D ©

9

La Riga, fondurile comunitare au un rol decisiv în îmbunătăţirea infrastructurii.


A doua șansă oferită tinerilor În Irlanda, tinerilor care și-au abandonat studiile și care nu dispun de nicio calificare sau de puţine calificări li s-a oferit o a doua șansă de a-și finaliza studiile prin intermediul programului Youthreach, care a beneficiat de o finanţare considerabilă din partea Fondului Social European. Dermot Stokes, coordonatorul naţional al programului Youthreach din cadrul ministerului educaţiei și al știinţelor din Dublin, declară: „Acești tineri sunt cei mai vulnerabili de pe piaţa forţei de muncă. Pentru aceștia, probabilitatea de a fi șomeri este de cinci ori mai mare decât în cazul tinerilor care au obţinut o diplomă de absolvire a unei forme de învăţământ.” În Irlanda, aproximativ unul din cinci tineri abandonează studiile, fără a obţine diplomă de absolvire. Programul Youthreach oferă tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 20 de ani, care și-au abandonat studiile, o combinaţie de învăţământ general, formare profesională și experienţă în muncă. Acest program oferă opţiunea cursurilor serale pentru tinerii care au găsit un loc de muncă, dar care doresc, cu toate acestea, să-și îmbunătăţească educaţia, precum și servicii de îngrijire a copiilor pentru tinerii care sunt deja părinţi. Aproximativ 30% dintre tinerele care participă la acest program sunt mame celibatare. Programul include, de asemenea, servicii psihologice, de orientare și consiliere, având în vedere faptul că mulţi dintre participanţi provin din familii dezorganizate, au avut conflicte cu legea sau sunt dependenţi de droguri. În Irlanda există peste 90 de centre Youthreach, majoritatea acestora fiind situate în zonele sărace. Stokes afirmă: „Ne străduim să-i sprijinim pe acești tineri să-și dezvolte încrederea în sine și simţul identităţii și să fie mândri de propriile capacităţi și de propria muncă. Punem accent pe ceea ce pot realiza, nu pe eșecurile lor din trecut. Îi întrebăm care consideră că sunt propriile puncte forte, în ce mod îi putem ajuta să le pună cât mai bine în valoare, precum și care consideră că sunt propriile puncte slabe și cum îi putem ajuta să le remedieze.” Participanţii au posibilitatea de a alege între diferite opţiuni de formare profesională, începând de la fotografie și până la sport, de la coafură și până la informatică. Cu toate acestea, dezvoltarea competenţelor în materie de tehnologie a informaţiei se află în centrul ofertei de formare profesională deoarece, în prezent, acest domeniu este considerat drept o necesitate socială și economică. Fiecare centru dispune de propriul său site internet. Rata de succes este ridicată: trei sferturi din participanţii la programul Youthreach continuă să frecventeze o formă de învăţământ după încheierea participării la acesta.

10

Combaterea discriminării Aproximativ 700 000 dintre spanioli sunt de origine rromă. Aceștia reprezintă una dintre minorităţile etnice cele mai numeroase din Spania, cu toate că au origini sociale și culturale extrem de variate. Timp de mulţi ani, aceștia au fost victimele unor prejudecăţi sociale și ale unor stereotipuri care le-au afectat accesul la locuri de muncă, servicii și justiţie. Cu toate că s-au înregistrat unele progrese, s-a considerat că este justificată adoptarea unor acţiuni mai hotărâte. Finanţarea prin intermediul Fondului Social European a contribuit la transformarea unui mic proiect pilot iniţiat la Madrid la sfârșitul deceniului trecut într-un program naţional menit să creeze oportunităţi de angajare și să combată prejudecăţile. Acest program cuprinde, în prezent, 54 de centre de ocupare a forţei de muncă din cadrul a 13 dintre cele 17 regiuni ale Spaniei și implică o reţea de 40 de organizaţii neguvernamentale și proiecte de cooperare internaţională care includ 12 ţări. Peste 20 000 de rromi au beneficiat de asistenţă în cadrul programului Acceder gestionat de Fundación Secretariado Gitano — FSG (Secretariatul Fundaţiei Rromilor). Acesta îi ajută pe rromi în dobândirea de competenţe profesionale și în găsirea unui loc de muncă și a unei locuinţe și asigură servicii de învăţământ și sănătate. Peste jumătate dintre rromii care au beneficiat de sprijinul acordat de Acceder au vârste sub 30 de ani. Combaterea prejudecăţilor și a ideilor preconcepute referitoare la rromi se înscrie în obiectivele programului respectiv, precum și în acţiunea comunitară de combatere a tuturor formelor de discriminare. Campania cu titlul: „Prejudecăţile tale sunt ecoul opiniilor altora: cunoaște-i înainte a a-i judeca!” s-a înscris în obiectivul de a aborda această problemă la un nivel care să depășească aspectul găsirii unui loc de muncă sau al dezvoltării competenţelor rromilor, în sensul sprijinirii recunoașterii culturii rromilor și a locului acestora în societate pe baza faptelor, și nu a miturilor urbane.

Prejudecăţile tale sunt ecoul opiniilor altora - campanie împotriva discriminării, finanţată de Uniunea Europeană. 11

s e . s o n a t i g . w w w ©

Cum funcţionează bug Cine decide cât trebuie cheltuit? Uniunea Europeană nu cheltuiește fonduri cu ușurinţă. Procesul anual de analiză aprofundată a planurilor de cheltuieli este iniţiat în fiecare primăvară, când Comisia Europeană formulează propuneri pentru anul următor. Propunerile Comisiei sunt dezbătute de Parlamentul European și de Consiliul de Miniștri al Uniunii Europene, care negociază apoi între ele eventualele ajustări necesare înainte de adoptarea finală a bugetului în luna decembrie a fiecărui an. Parlamentul are dreptul de decizie final cu privire la puţin peste jumătate din articolele de cheltuieli, printre care: majoritatea cheltuielilor privind regiunile mai puţin prospere, mediul încon jurător, investiţiile în capitalul uman și programele de cercetare și educaţie. Consiliul de Miniștri, pe de altă parte, are dreptul de decizie final cu privire la majoritatea tipurilor de cheltuieli agricole și la deciziile referitoare la justiţie, libertate, cetăţenie și securitate. Chiar și în aceste condiţii, bugetul este adoptat numai dacă majoritatea membrilor Parlamentului European este de acord cu întregul buget și dacă trei cincimi din voturile exprimate efectiv sunt în favoarea adoptării. Indiferent de eventualele dezacorduri apărute de-a lungul procesului, rezultatul final va fi un buget echilibrat. Nu sunt admise deficiturile. Fiecare buget anual se înscrie într-un plan de cheltuieli pe termen lung, cunoscut sub numele de „cadru financiar”. Acest cadru cu o durată de șapte ani, care acoperă, în prezent, perioada

12

Tendinţa bug 160

) o r u 140 e e d e 120 d r a i l i 100 m n î ( 80 r a t e g 60 u b l u 40 n o f a l P 20

0 8 9 8 1

5 9 9 1

0 0 2 0

Bugetul Uniunii Europene a crescut, în ter mică și extinderea Uniunii. Ca procent din în mare parte, stabil - la un nivel de aprox

2007 – 2013, permite Uniunii Europene să planifice, în mod eficace, programele de cheltuieli cu câţiva ani înainte.

De unde provin fondurile Bugetul Uniunii Europene este finanţat din trei „resurse proprii” principale. O mare parte – aproximativ trei sferturi – din aceste fonduri provine din contribuţiile din partea statelor membre, în funcţie de prosperitatea naţională a acestora, exprimată în produsul intern brut. Principiul care stă la baza calculării contribuţiei fiecărui stat membru este cel al solidarităţii și al capacităţii de plată. Cu toate acestea, sunt efectuate ajustări în cazul în care se consideră că acest principiu impune o sarcină excesivă în cazul

tul Uniunii Europene Mecanismele de control tului pe termen lung 1,4 % 1,2 % 1,0 % 0,8 % 0,6 % 0,4 % 0,2 % 0,0 % 5 0 2 0

1 0 2 0

3 1 2 0

) B N V ă l a n o i ţ a n a i ţ ă g o b n i d % n î ( r a t e g u b l u n o f a l P

eni absoluţi, reflectând creșterea econobogăţia Uniunii Europene, acesta a rămas, mativ 1% din venitul naţional brut (VNB).

unora dintre statele membre. Restul fondurilor provine din drepturile vamale și din prelevările agricole (care reprezintă un tip de taxă de import pentru produsele agricole), precum și un procent fix din sumele pe care statele membre le colectează sub forma taxei pe valoarea adăugată (TVA). Nu se poate determina care este statul membru de la care provin aceste tipuri de venituri. Datorită pieţei unice a Uniunii Europene, aceste venituri pot fi colectate într-o regiune a Uniunii complet diferită de cea în care a fost efectuată activitatea comercială care a generat venitul respectiv: produse pentru care se plătește dreptul de import la Valletta, în Malta, este posibil să fie destinate unui consumator din Pécs, în Ungaria.

Statele membre ale Uniunii Europene nu semnează, totuși, un cec în alb. Planurile anuale de cheltuieli sunt verificate amănunţit în cadrul procesului de stabilire a bugetului anual, și, în cele din urmă, Comisia Europeană, care gestionează bugetul, răspunde în faţa Parlamentului European cu privire la modul în care au fost cheltuite, în fiecare an, fondurile. În plus, există numeroase mecanisme de control de-a lungul acestui proces. Cheltuielile fac obiectul auditului intern și al unor evaluări externe pentru a putea extrage învăţăminte pentru viitor din modul în care au fost cheltuite fondurile în trecut, precum și al rapoartelor elaborate de Curtea de Conturi Europeană, organismul independent de control al UE, și – în cazul în care există eventuale probleme – al anchetelor efectuate de OLAF, Oficiul European de Luptă Antifraudă. OLAF anchetează cazurile de cheltuire inadecvată a fondurilor și colaborează cu omologii săi din cadrul statelor membre în vederea combaterii contrabandei care afectează bugetul comunitar. Contrabanda eludează drepturile de import, care reprezintă o componentă cheie a veniturilor Uniunii Europene.

13


Femeile și tinerii din Europa Centrală în domeniul știinţific

În cazul în care v-aţi întrebat vreodată: • de ce, cu toate că ponderea femeilor în învăţământul superior este semnificativă, acestea nu deţin decât rareori posturi de conducere; • cum poate fi combinat statutul de părinte cu o carieră în domeniul știinţific; • care sunt avantajele sau dezavantajele implicate de mobilitate pentru tinerii oameni de știinţă; • care este legătura dintre mobilitate și genul persoanelor; • care este moștenirea lăsată de socialismul de stat din Europa Centrală femeilor și tinerilor din domeniul știinţific, aceasta înseamnă că vă puneţi aceleași întrebări ca și Central European Centre for Women and Youth in Science (Centrul pentru femeile și tinerii din domeniul știinţific din Europa Centrală), cu sediul la Praga, un centru european de promovare a unui program de trei ani menit să crească gradul de implicare a femeilor și a tinerilor în domeniul știinţei, precum și în programele de cercetare finanţate de Uniunea Europeană. Susţinătorii acestui proiect consideră că, în pofida sau chiar din cauza politicii de tratament egal promovate de socialismul de stat, diviziunea tradiţională a rolurilor și a muncii, atât în afara cât și în interiorul familiei, a rămas neschimbată. Prin urmare, multor femei (și bărbaţi) care își desfășoară activitatea în domeniul știinţific le lipsesc reţelele, competenţele și încrederea în sine necesare participării la proiectele internaţionale de cercetare. Cei care revin din străinătate se pot confrunta cu ostilitatea manifestată împotriva tinerilor oameni de știinţă care au dobândit competenţe noi. Există și unele excepţii dar, după cum afirmă Marcela Linková, coordonatoarea proiectului din partea Institutului de Sociologie și a Academiei de știinţe din Republica Cehă, „atât timp cât există victime ale marginalizării, sau chiar ale discriminării, sunt multe de făcut”. La acest proiect participă, de asemenea, Institutul naţional de cercetări în domeniul agronomiei (Institut National de la Recherche Agronomique) din Franţa, Agenţia pentru promovarea cercetării în Europa ( Agenzia per la Promozione della Ricerca Europea) din Italia, Universitatea Politehnică din București, România, Institutul „Jozef Stefan” din Slovenia, Institutul de filozofie din cadrul Academiei de știinţe din Slovacia și Fundaţia pentru știinţe și tehnologie din Ungaria.

14

Importanţa cercetării Dintre numeroasele programe comunitare menite să sporească gradul de competitivitate al Europei, programul de cercetare este cel mai amplu. Importanţa specială pe care cercetarea și inovarea o deţin în asigurarea creșterii economice și a locurilor de muncă, precum și în garantarea durabilităţii dezvoltării economice, din punct de vedere al mediului înconjurător, a fost recunoscută prin mărirea bugetului alocat cercetării pentru perioada 2007 – 2013 cu 75 % în comparaţie cu cel alocat aceluiași domeniu pentru perioada 2000 – 2006.

Programele de cercetare finanţate de Uniunea Europeană nu sunt abstracte. Acestea asigură cunoștinţele necesare pentru eficientizarea procesului de punere în aplicare a politicilor comunitare din domenii precum sănătatea, protecţia consumatorului, energia, mediul înconjurător, ajutorul pentru dezvoltare, agricultură și pescuit, biotehnologie și informare și comunicare. De asemenea, acestea finanţează programe menite să garanteze egalitatea de șanse pentru toţi oamenii de știinţă, precum și eliminarea obstacolelor în calea mobilităţii.

Dincolo de revoluţia telefoniei mobile Proiectele majore din domeniul tehnologiei reprezintă un exemplu clar de domeniu în care investiţia la nivelul Uniunii Europene se dovedește a fi mai avantajoasă decât investiţiile fragmentate. Adesea, reunirea resurselor este singura soluţie realizabilă din punct de vedere financiar. Programul Galileo ilustrează acest fapt: acesta reprezintă noua generaţie de sisteme de navigaţie prin satelit – un sistem „made in Europe” care va fi utilizat pentru o serie de aplicaţii, pornind de la gestionarea mai eficientă a traficului și până la căutarea și salvarea pe mare. Acest program reprezintă un progres tehnologic care se preconizează că va produce o revoluţie a societăţii asemănătoare cu cea produsă de apariţia telefoniei mobile și care ar putea crea, în cursul anilor următori, 100 000 de locuri de muncă destinate persoanelor cu înalte calificări. Rezultat al cooperării dintre Uniunea Europeană și Agenţia Spaţială Europeană cu sediul administrativ la Toulouse, în Franţa, și cu centrul operaţional la Londra, programul se va baza, în principal, pe expertiza asigurată de societăţi franceze, germane, italiene, spaniole și britanice.

Galileo — înalta tehnologie „made in Europe”.

m r a f ©

15


Noi perspective pentru industria comunitară a zahărului Aflată la începutul procesului de restructurare necesară ca urmare a reformelor și a reducerilor de preţ intrate în vigoare la 1 iulie 2006, industria comunitară a zahărului are nevoie de noi idei privind tehnologia de producţie, ingineria și gestionarea. Acest aspect este de o importanţă crucială pentru Polonia, care este cel de-al treilea producător de zahăr din Uniunea Europeană. Prin urmare, proiectul de cercetare privind utilizarea tehnologiilor inovatoare pentru a îmbunătăţi calitatea și siguranţa produselor alimentare gata de consum și a celor semipreparate care conţin zahăr condus de Universitatea politehnică din Varșovia, din campusul său de la Płock, reprezintă o iniţiativă adecvată. Reformele introduse în 2006 au redus cu 36 % preţul minim garantat al zahărului din sfeclă de zahăr produs în Uniunea Europeană, deschizând piaţa comunitară unor cantităţi mai mari de zahăr produs din trestie de zahăr, provenite din ţările în curs de dezvoltare, transformând astfel Uniunea Europeană dintr-o regiune exportatoare de zahăr într-una importatoare de zahăr. Producătorii care părăsesc sectorul de producere a zahărului primesc compensaţii și stimulente financiare, dar societăţile care continuă să producă zahăr vor trebui să devină mai competitive și să caute soluţii alternative de utilizare a produselor realizate. Cunoscut sub numele de „TOSSIE” („Towards Sustainable Sugar Industry in Europe” – „Către o Industrie Durabilă a Zahărului în Europa”), proiectul condus de universitatea din Polonia se va baza pe rezultatele cercetărilor anterioare finanţate de Uniunea Europeană privind noile procese de fabricaţie, reducerea impactului asupra mediului înconjurător și aplicarea biotehnologiei în cazul produselor derivate din zahăr. Acest proiect va analiza, de asemenea, posibilităţile de optimizare a utilizării materiilor prime și a resurselor, precum energia și apa. Scopul final este de a elabora o strategie pentru un sector al zahărului competitiv și ecologic și de a stabili o platformă tehnologică pentru această industrie. Uniunea Europeană finanţează întregul cost al acestui proiect, la care participă, de asemenea, Universitatea din Graz, Austria, Universitatea din Maribor, Slovenia, Universitatea din Ferrara, Italia și grupuri tehnologice și întreprinderi care asigură prelucrarea zahărului din Danemarca, Germania, Polonia și Italia.

N I N A ©

Cercetătorii polonezi sunt promotorii acţiunilor menite să evite transformarea industriei zahărului într-un „dinozaur”. 16

Prezervarea mediului nostru natural În prezent, cetăţenii Uniunii Europene solicită un mediu înconjurător sănătos și alimente sigure, de calitate, care sunt produse fără a genera deșeuri în exces. Reducerea cantităţii de pește din mările noastre reprezintă o problemă de proporţii. Prin urmare, fondurile alocate pentru prezervarea mediului înconjurător acoperă o gamă largă de programe, printre care se numără sprijinul pentru dezvoltarea economiilor rurale prospere și competitive, asistenţa acordată sectorului pescuitului în procesul de adaptare la reducerea considerabilă a cantităţii de pește, precum și programele de mediu. Aceste programe de mediu încurajează integrarea preocupărilor pentru mediul înconjurător în toate proiectele politice și completează finanţarea activităţilor de protecţie a mediului întreprinse în alte domenii precum politica regională și cea de coeziune, agricultura și dezvoltarea rurală, pescuitul, relaţiile externe, protecţia civilă și cercetarea.

Cu toate acestea, politica agricolă comună din prezent este foarte diferită de imaginea pe care mulţi încă o au cu privire la aceasta, potrivit căreia politica agricolă reprezintă o sursă de excese, care nu ia în considerare cererea reală sau potenţialul oferit de importurile de alimente mai ieftine. Reformele care sunt în curs de aplicare asigură o abordare mai echilibrată, conform căreia se acordă o atenţie sporită siguranţei și calităţii alimentelor, bunăstării animalelor și necesităţilor întregii comunităţi rurale.

O mare parte din fondurile destinate prezervării mediului natural sunt alocate fermierilor atât datorită faptului că politica agricolă comună este cea mai integrată politică a Uniunii Europene și, totodată, una dintre cele mai vechi politici ale acesteia, cât și pentru că fermierii au un rol fundamental în furnizarea alimentelor de bază și în menţinerea peisajului în forma pe care o cunoaștem.

a i d e M s y r a P n a V / y r a r b i L o t o h P e c n e i c S ©

17

Fondurile comunitare sprijină comunităţile rurale să ţină pasul cu progresele actuale.


Mai multă securitate datorită celor mai noi tehnologii Lupta împotriva criminalităţii într-o Europă fără frontiere devine o provocare din ce în ce mai dificilă, având în vedere în special faptul că numărul infracţiunilor este în continuă creștere, iar dosarele care conţin probe colectate cu privire la infracţiunile complexe ating proporţii enciclopedice. Pentru o funcţionare eficace a justiţiei, este necesar ca schimbul de informaţii între judecători și poliţie să se desfășoare în mod rapid și sigur, atât la nivel naţional, cât și internaţional. Sporirea eficienţei schimbului de informaţii va reduce „timpii morţi” implicaţi de așteptarea sosirii informaţiilor, a probelor și a martorilor în cadrul investigaţiilor și al proceselor. Proiectul Secure-Justice, finanţat de Uniunea Europeană și coordonat de o societate italiană, vizează facilitarea activităţii judecătorilor și a poliţiștilor prin elaborarea unui sistem securizat pentru schimbul electronic de informaţii în domeniul criminalistic, în special în cursul etapelor de investigaţie și chiar al proceselor. Aceste informaţii se pot prezenta sub forma unor probe scrise, dar pot fi transmise și prin intermediul tehnologiei videoconferinţei pentru a permite traducerea cu ajutorul interpreţilor sau depunerea mărturiei la distanţă în cazul martorilor care necesită asigurarea protecţiei sau doresc să-și păstreze anonimatul. Proiectul testează cele mai avansate tehnici de protecţie a informaţiei, printre care biometria, criptografia și filigranul digital. Identificarea biometrică poate fi utilizată, de exemplu, în vederea identificării de la distanţă a unor utilizatori, cum ar fi martorii. Datorită criptografiei, judecătorii și poliţiștii vor putea comunica pe distanţe lungi, în deplină securitate, fiind siguri de faptul că niciun infractor nu poate pătrunde în sistem. Filigranul digital va garanta autenticitatea documentelor. În proiect sunt implicaţi șase parteneri italieni, printre care Ministerul Justiţiei din Italia, precum și societăţi, universităţi și entităţi guvernamentale din Danemarca, Franţa, Grecia, Ţările de Jos, Norvegia, Polonia, Spania, Elveţia și Regatul Unit. Sistemul va fi testat în sălile de judecată din Varese, Italia, și în Polonia, la Wrocław, precum și de anchetatori din Insulele Canare (Spania).

18

Cetăţenii Europei Frontierele terestre și maritime ale Uniunii Europene cu alte ţări se întind de-a lungul a zeci de mii de kilometri. Eliminarea controlului la frontierele interne, astfel încât să ni se permită libera circulaţie în interiorul Uniunii Europene impune, în permanenţă, controale foarte stricte la frontierele externe ale Uniunii. Aceasta constituie o responsabilitate comună. Frontierele fiecărei ţări trebuie să fie gestionate în interesul tuturor.

întreg teritoriul Uniunii Europene, iar infractorii nu ar trebui să se simtă în siguranţă numai pentru că au trecut frontiera către o altă ţară a Uniunii. Transformarea conceptului de cetăţenie într-o realitate concretă presupune îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor Uniunii Europene, prin: • investirea în sănătatea publică, pentru a reduce inegalităţile privind incidenţa bolilor grave și combaterea comună a oricărui risc de apariţie a unei pandemii; • promovarea unui nivel uniform de protecţie a consumatorului pe întregul teritoriu al Uniunii Europene, precum și promovarea diversităţii lingvistice și culturale europene; • încurajarea schimburilor între persoane și comunităţi.

În interiorul frontierelor sale, Uniunea Europeană creează un spaţiu comun al libertăţii, justiţiei și securităţii, astfel încât cetăţenia europeană să reprezinte mai mult decât un set de valori comune și să devină o realitate concretă. Cetăţenii europeni ar trebui să se poată bucura de aceeași siguranţă și aceleași drepturi pe

a i d e M s y r a P n a V / L P S ©

19

Identificarea biometrică sporește eficacitatea acţiunilor transfrontaliere în domeniul justiţiei.


Sentimentul apartenenţei la Europa Chiar și mici sume de bani pot avea un impact considerabil. Cu toate că programelor de schimb în domeniul educaţional și al formării profesionale li se alocă mai puţin de 2 % din buget, acestea se bucură de un succes considerabil. Peste 2 000 de universităţi participă la aceste programe și aproximativ 175 000 de studenţi și 29 000 de cadre universitare beneficiază, în fiecare an, de burse în cadrul programului Erasmus. Există și alte programe de formare profesională destinate școlilor și tinerilor. Există, de asemenea, bursele de studiu „Marie Curie” destinate oamenilor de știinţă, burse care i-au permis lui Árpád Bokor din Ungaria să beneficieze de un stagiu de șase luni în cadrul Grupului pentru creșterea animalelor și genetică ( Animal Breeding and Genetics Group) din Universitatea olandeză de la Wageningen. Árpád Bokor explică: „în Ungaria există oportunităţi limitate de cercetare în domeniul creșterii cabalinelor, deci aceasta a fost o ocazie excepţională pentru mine. Pe parcursul stagiului am cooperat, de asemenea, cu un grup de cercetători care obţinuseră rezultate semnificative în domeniul conex al geneticii populaţiilor. Am dobândit multe cunoștinţe teoretice și am învăţat cum să utilizez, cu ajutorul unor computere de înaltă performanţă, programe genetice sofisticate.” Dar aceasta nu a reprezentat numai o experienţă de lucru: „Aș fi dorit să am la dispoziţie mai mult timp pentru a participa la toate activităţile extracurriculare care mă interesau” declară, cu regret, Árpád Bokor. Datorită programului Erasmus, Helene Schönheinz din Austria a petrecut un an în Spania, la Valencia, în cadrul studiilor pe care le desfășura la o universitate din Marea Britanie – beneficiind astfel de facilităţile oferite cetăţenilor Uniunii Europene în privinţa accesului la universităţile de pe teritoriul Uniunii. „Datorită Uniunii Europene, am avut posibilitatea de a trăi în două ţări străine și de a cunoaște aspectul practic al devizei comunitare «unitate în diversitate». Prin intermediul acestui program, am evoluat pe plan personal și mi-am dezvoltat potenţialul de a urma o carieră profesională de succes. Uneori, Uniunea Europeană este acuzată de a fi prea distantă faţă de cetăţeni, dar eu am resimţit, în fiecare zi, spiritul european. Consider că programul Erasmus contribuie la dezvoltarea unui sentiment mai puternic de apartenenţă la Europa”, declară Helene Schönheinz. Katy Ayres, din Regatul Unit, este de acord cu această opinie: „După ce am studiat dreptul internaţional la Utrecht, în Ţările de Jos, am învăţat ce înseamnă să te simţi european. Într-adevăr, acum mă consider cu adevărat europeană și sunt mândră de a fi europeană.”

20

Responsabilităţi la nivel mondial aceste state pentru a pune de acord politicile acestora cu politicile comunitare în domenii precum comerţul, normele privind mediul înconjurător și cele referitoare la întreprinderi, energia și comunicaţiile, educaţia și formarea profesională, precum și imigraţia. Sprijinirea acestor ţări în procesul de reformă economică, de consolidare a democraţiei și a statului de drept este în interesul Uniunii Europene, deoarece astfel se asigură stabilitatea la frontierele acesteia, în timp ce expansiunea economică a acestor state va contribui la stimularea schimburilor comerciale.

Cu o populaţie de aproape 500 de milioane de locuitori, un sfert din bogăţia economică mondială și reprezentând cea mai amplă zonă de schimburi comerciale și cel mai mare donator de ajutoare din lume, Uniunea Europeană este în măsură să exercite o influenţă majoră asupra evenimentelor internaţionale. În anumite circumstanţe, istoria sau geografia unora dintre statele membre le oferă acestora anumite resurse sau influenţă diplomatică pe care le pot utiliza în interesul propriu, însă, în general, o acţiune conjugată la nivelul Uniunii Europene aduce mai multe rezultate decât cele obţinute prin însumarea iniţiativelor statelor membre ale acesteia. Prin intermediul politicii sale comerciale comune, Uniunea Europeană exercită deja o influenţă economică semnificativă. De asemenea, Uniunea se exprimă din ce în ce mai des cu o singură voce cu privire la problemele de politică externă și securitate, în vederea exercitării unei influenţe pe plan politic. Poziţia ocupată de Uniunea Europeană la nivel mondial îi acordă acesteia responsabilităţi în domeniul dezvoltării durabile, al eradicării sărăciei și al păcii dincolo de frontierele sale. În contextul actual al globalizării, Uniunea Europeană nu poate face abstracţie de toate aceste probleme. În acest sens, UE alocă anual aproximativ 9 miliarde de euro asistenţei pentru dezvoltare, ajutoarelor umanitare, asistenţei tehnice și operaţiunilor de menţinere a păcii. Statele vecine ale Uniunii Europene fac obiectul unei alte priorităţi. Printre acestea se numără state care vor deveni, în viitor, membre ale Uniunii Europene și alte ţări care se situează în imediata vecinătate sau în apropierea Uniunii, pe malurile mării Mediterane, precum și cele situate în sud-estul și în estul Europei. Uniunea Europeană cooperează cu

c o b u D s i o ç n a r F / O H C E / C E ©

21

Ajutor acordat victimelor uraganelor prin intermediul Oficiului pentru Ajutor Umanitar al Uniunii Europene.


Administraţia Uniunii Europene: cu mult mai mică decât s-ar fi crezut Uneori, Uniunea Europeană este acuzată de a fi un gigant birocratic. În practică, numărul total de angajaţi ai tuturor instituţiilor UE este de 40 000, cifră care este aproximativ egală, în cazul multora dintre statele membre, cu cea a numărului de angajaţi ai unui singur minister. De fapt, în multe din statele membre, ministerele sunt de dimensiuni și mai mari, cu toate că, în general, acestea nu folosesc decât o singură limbă de lucru. Administraţiei Uniunii Europene îi revin mai puţin de 6 % din buget, care se utilizează nu numai pentru a acoperi costurile implicate de funcţionarea Comisiei Europene, cât și pe cele implicate de funcţionarea tuturor celorlalte instituţii UE, printre care Consiliul de Miniștri și Parlamentul European, precum și costurile implicate de utilizarea, ca limbi de lucru, a tuturor limbilor oficiale ale Uniunii Europene. Multilingvismul presupune cheltuieli, dar este un principiu important. Este normal ca miniștrii Uniunii Europene și membrii Parlamentului să aibă posibilitatea de a apăra interesele cetăţenilor pe care îi reprezintă în limba lor naţională și ca cetăţenii înșiși să poată consulta, în propria limbă maternă, legislaţia care are incidenţă asupra lor. De altfel, Uniunea Europeană acordă o mare importanţă diversităţii culturale. În practică, marea majoritate a fondurilor este cheltuită în statele membre și, departe de a fi o instituţie autocrată, separată de restul lumii asemenea unui turn de fildeș, Uniunea Europeană este, în realitate, foarte apropiată de cetăţenii săi, după cum reiese din exemplele prezentate în această broșură.

Informaţii suplimentare Activităţile Uniunii Europene: europa.eu/pol/index_en.htm

Panorama Uniunii Europene: europa.eu/abc/panorama/index_en.htm

Site-ul internet pentru bugetul Comisiei Europene: ec.europa.eu/budget

Bugetul în cifre: ec.europa.eu/budget/publications/budget_in_fig_en.htm

22

Comisia Europeană Investiţia în viitorul nostru comun

Bugetul Uniunii Europene Seria de publicaţii Europa în mișcare Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii Oficiale ale Comunităţilor Europene 2008 — 22 pp. — 16,2 x 22,9 cm ISBN 978-92-79-06774-7

Utilizând anual numai 1% din bogăţia sa totală, Uniunea Europeană construiește viitorul nostru comun și își asumă responsabilităţi la nivel mondial. Deciziile de finanţare sunt adoptate numai după ce s-a stabilit care dintre investiţia la nivel comunitar și cea efectuată de guvernele naţionale este mai rentabilă. Se pune accent îndeosebi pe găsirea răspunsurilor la provocările cu care se confruntă societatea noastră în lumea modernă, în vederea asigurării unei vieţi mai bune pentru cetăţenii Uniunii Europene. În acest sens, fondurile sunt cheltuite, în principal, pentru reducerea în întreaga Uniune Europeană a disparităţilor sociale și a celor referitoare la venituri, promovarea mobilităţii datorate eliminării frontierelor interne, pentru libertate, securitate și justiţie în interiorul frontierelor Uniunii Europene și pentru susţinerea diversităţii culturale din cadrul Uniunii. Sume considerabile sunt cheltuite, de asemenea, în afara frontierelor Uniunii Europene, deoarece ponderea economică și politică a acesteia în lume îi conferă responsabilităţi la nivel mondial.

Alte informaţii privind Uniunea Europeană Consultaţi-ne online

Informaţii în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene sunt disponibile pe site-ul Europa: europa.eu Vizitaţi-ne

Peste tot în Europa există sute de centre de informare locale despre UE. Puteţi afla adresa celui mai apropiat centru consultând pagina de internet: europedirect.europa.eu Sunaţi-ne sau scrieţi-ne Europe Direct este un serviciu care vă oferă răspunsuri la întrebările privind Uniunea Europeană.

Puteţi accesa acest serviciu la linia telefonică gratuită: 00 800 6 7 8 9 10 11 [sau cu plată, pentru convorbirile din afara graniţelor UE: (32-2) 299 96 96], sau prin poşta electronică la europedirect.europa.eu Citiţi despre Europa

Puteţi găsi publicaţii despre UE accesând printr-un simplu clic site-ul internet al EU Bookshop: bookshop.europa.eu

Puteţi obţine informaţii şi broşuri în limba română despre Uniunea Europeană de la: Reprezentanţa Comisiei Europene în România

Str. Jules Michelet nr.18 sector 1 010463 Bucureşti Telefon: (40) 21 203 54 00 Fax: (40) 21 212 88 08 E-mail: [email protected] Biroul de informare al Parlamentului European în România

Strada Boteanu nr. 1 Sector 1 010027 Bucuresti Telefon: (40) 21 305 79 86 Fax: (40) 21 315 79 29 E-mail: [email protected]

În toate ţările Uniunii Europene există reprezentanţe ale Comisiei Europene şi birouri ale Parlamentului European. Comisia Europeană are, de asemenea, delegaţii în alte ţări din lume. February 2007

Uniunea Europeană

State membre ale Uniunii Europene Ţări candidate

RO

Utilizând anual numai 1% din bogăţia sa totală, Uniunea Europeană construiește viitorul nostru comun și își asumă responsabilităţi la nivel mondial. Deciziile de finanţare sunt adoptate numai după ce s-a stabilit care dintre investiţia la nivel comunitar și cea efectuată de guvernele naţionale este mai rentabilă. Se pune accent îndeosebi pe găsirea răspunsurilor la provocările cu care se confruntă societatea noastră în lumea modernă, în vederea asigurării unei vieţi mai bune pentru cetăţenii Uniunii Europene. În acest sens, fondurile sunt cheltuite, în principal, pentru reducerea în întreaga Uniune Europeană a disparităţilor sociale și a celor referitoare la venituri, promovarea mobilităţii datorate eliminării frontierelor interne, pentru libertate, securitate și justiţie în interiorul frontierelor Uniunii Europene și pentru susţinerea diversităţii culturale din cadrul Uniunii. Sume considerabile sunt cheltuite, de asemenea, în afara frontierelor Uniunii Europene, deoarece ponderea economică și politică a acesteia în lume îi conferă responsabilităţi la nivel mondial.

N A -A B 0 6 -2 9 1 -R O C

I S S N 1 8 3 0 6 0 1 2

bugetul UE

Recommend Documents