6. Plan Afaceri Ferma Vaci Lapte

PLAN AFACERI FERMA CU RASA BRUNA DE MARAMURES

2010

1

Cap.1 Memoriu justificativ 1.1 Importanţa şi oportunitatea investiţiei Importanţa creşterii bovinelor rezultă din ponderea pe care o au în asigurarea populaţiei cu lapte precum şi din contribuţia pe care o au la dezvoltarea agriculturii in ansamblu şi a unor ramuri neagricole (industria alimentară). Bovinele asigură laptele necesar hrănirii populaţiei care este un aliment indinspensabil pentru copii, bătrâni, covalescenţi şi cei care lucrează in medii toxice. Bovinele valorifică substanţe nutritive din furaje care nu intră în sfera alimentaţiei omului transformandu-le în produse care fac apoi obiectul consumului uman. Bovinele asigură anual 90% din producţia de lapte reprezentând principalul furnizor al acestei producţii. Din datele furnizate de catre F.A.O (1995) rezultă că oferta pentru pentru acest produs e inferioară inferioară cererii înregistrându-se un deficit de 87 mil. tone pentru lapte şi unt şi 3 mil. tone pentru brânzeturi. Datorită acestor decalaje cca. 6,3% din populaţia globului este subnutrită, toate acestea impugn creşterea cantitativă a producţiei de lapte care se poate realiza pe doua căi: Creşterea numerică a efectivelor; Creşterea calitativă a efectivelor prin ridicarea potenţialului genetic a acestora. • •

1.2 Amplasarea şi descrierea fermei Ferma de vaci de lapte S.C. Milk Prod.S.R.L este amplasată în regiunea N-E a ţarii în apropierea oraşului Adjud judeţul Vrancea, sat Adjudu- Vechi .Ferma este construită după normele sanitarveterinare privind amplasarea, proiectarea şi sistematizarea fermelor  zootehnice care prevăd, printre altele şi urmatoare: •

terenul să fie salubru, neinundabil, cu structura uniformă şi cu pante line (de preferat cu înclinare spre sud, sud-est sau sudvest), având acces uşor, către căile de comunicaţii, către păşuni şi către culturile furajere; 2

•

•

•

•

•

•

adăposturile să fie orientate în direcţia opusă celei din care bat vânturile dominante, astfel încat să fie protejate de efectul dăunator ale cestora; luminozitatea să fie bună şi să evite supraîncalzirea în perioada de vară; pentru a prevenii scurgerea dejecţiilor şi sau a apelor uzate în exteriorul adăposturilor, cât şi pentru ca apele meteorice să nu pătrundă în interior, construcţiile vor fi amplasate pe temelii  înaltate la minim20-25 cm faţă de sol, având o pardoseală specifică care să reziste la uzura fizică şi chimică; pardoseala va avea o înclinaţie de 1,5 până 3 %, trebuie să fie netedă şi nealunecoasă; uşile trebuie amplasate în partea opusă vânturilor dominante, iar pragurile vor fi la nivel cu pardoseala în interior si la 5-6 cm deasupra solului în exterior; amplasamentul oricărei ferme zootehnice, trebuie să permită în toate cazurile, posibilitatea dezvoltării în perspectivă, cu condiţia să păstreze anumite distanţe faţă de zonele protejate (200 m faţă de case de locuit, surse de apă, staţii de prelucrare a apei), de drumurile locale (18 m), de şosele şi căi ferate (2022 m).

normele sanitar veterinare prevăd suprafeţele utile minime necesare fiecărui animal în cadrul fermelor nou construite. Astfel la bovine, se au în vedere următoarele suprafeţe: 0,73 mp pentru tineret; 2,10 mp pentru vacile de lapte; 2,30 mp pentru vacile aflate în maternitate. La ora actuală, ferma deţine 2 adăposturi, o magazie pentru furaje, un fânar, sursă proprie de apă, energie electrică de la reţeaua existentă iar accesul se face din drumul judeţean Adjud – Podu Turcului.Această fermă a fost concesionată pe o perioadă nelimitată de timp iar în contract a fost stipulată şi posibilitatea de cumpărare în timp. Amplasarea fermei urmăreşte valorificarea resurselor furajere şi a condiţiilor naturale pe care le deţine acestă zonă. În acest scop, ferma va fi populată cu vaci din rasa Brună de Maramureş. •

3

1.3 Caracterizarea rasei Rasa Brună de Maramureş Origine şi mod de formare. S-a format în urma încrucişărilor de absorbţie a rasei Sură de Stepă şi Mocăniţa cu rasa Schwyz adusă în zona Sighetului din 1880, de către muncitorii forestieri din Austria şi Germania. La început încrucişările s-au făcut la întâmplare, după care între anii 1877-1900 au fost importate taurine din Germania şi Austria. După anul 1900 s-au importat noi efective din Elveţia. Un rol important în răspândirea rasei în sudul ţării respectiv regiunea Subcarpatică, l-a avut crescătoria statului de la Runcu, înfiinţată în 1907. În zona Maramureşului rasa se extinde tot mai mult, astfel că după primul război mondial efectivul de taurine din această rasă şi metişii au ajuns să reprezinte 45%. După 1948-1949, pentru refacerea efectivului s-au făcut importuri mari de taurine Schwyz, în special tauri, care au fost distribuiţi staţiunilor  de montă din Maramureş, subcarpaţii Munteniei, Olteniei şi Moldovei.

Arie de răspândire şi efective. Πn afară de zona principală de formare - Maramureş - rasa este răspândită şi în zona Subcarpaţilor  Moldovei, Munteniei şi Olteniei şi reprezintă 30% din efectivul total de taurine din ţară. Pentru a ne da seama de valoarea materialului biologic existent în ţară, menţionăm că între anii 1923-1940 s-au exportat peste 10000 cap femele şi 200 masculi în Grecia, Turcia, Israel, Italia, Cehoslovacia şi chiar Austria.

 Însuşiri morfologice şi productive. Este o rasă mult mai omogenă decât Bălţata românească. Se încadrează în tipul mixt de producţie lapte-carne. Talia este de 124-130 cm, cu o masă corporală de 450-550 kg la vaci, 800-900 kg la tauri. Constituţia animalelor este de tip fin-robustă, temperamentul vioi, comportamentul blând. Are o dezvoltare corporală proporţională, adâncimi mari, talia şi masa corporlaă mijlocie, dar lungimi ceva mai mici. Culoarea este brună, cu diferite nuanţe, de la şoriciu-argintiu la 4

brun-negricios. Are caracteristic un inel de culoare mai deschisă în jurul botului. Nuanţa de culoare este mai deschisă pe linia superioară a corpului şi pe feţele interne ale membrelor. Capul este scurt, larg şi expresiv, cu linia superioară dreaptă, uneori oblică postero-anterior, trunchiul lung, adânc şi destul de larg, abdomenul bine dezvoltat, crupa largă dar pătrată şi membrele scurte dar puternice. Ugerul de formă şi dezvoltare variabilă, este bine prins cu însuşiri mai bune pentu mulsul mecanic decât al rasei B.R. Producţia medie de lapte este de 3500-3800 l, cu 3,7-3,8% grăsime. Recordista rasei este vaca Dida de la Ulmeni-Buzău, care a dat 9898 l cu 4,1% grăsime. În ceea ce priveşte producţia de carne, tineretul bovin realizează sporuri zilnice de 800-1000 g, cu un consum specific de 5,5-6,5 UN/kg spor.

Calităţi. Rasa are numeroase calităţi, dintre care amintim: prolificitate bună, tineretul putându-se monta la 18-20 luni când ajunge la 370-380 kg; rezistenţă şi adaptabilitate; o producţie bună de lapte şi de carne, dacă se asigură condiţii corespunzătoare de întreţinere şi furajare. Defecte. Comparată cu rasa Schwyz, are o masă corporală mai mică cu cca. 100 kg, precocitate şi procent de grăsime mai scăzute, lungimi şi lărgime mai reduse, unele defecte de conformaţie şi de aplomb (jaret deschis, chişiţă scurtă etc.) moştenite de la rasele locale care au contribuit la formarea ei. Perspective. Datorită calităţilor sale, rasa Brună de Maramureş, va fi ca pondere a două rasă de la noi cu 30% din efectiv. Va fi crescută  în rasă curată în Maramureş şi în toată zona Subcarpaţilor Răsăriteni şi Meridionali. La reproducţie se vor folosi tauri autohtoni testaţi amelioratori, precum şi tauri de mare valoare zootehnică din import, în special din rasa Brună americană. Programul de ameliorare prevede că se vor crea în cadrul rasei circa 6 linii, fiecare fiind crescută în 1-3 ferme de elită, apoi se va practica crosul între linii. 5

Cap.2 Organizarea procesului de reproducţie 2.1 Organizarea reproducţiei

 În procesul de creştere şi exploatare a vacilor pentru lapte, reproducţia reprezintă un instrument important de ameliorare care asigură realizarea indicatorilor de producţie la parametrii superiori şi eficienţa economică a fermei. Indiferent de mărimea fermei, calitatea materialului biologic utilizat, influenţează smnificativ producţiile obţinute şi rezultatele economice. Exploatarea raţională a unei ferme de vaci de lapte impune realizarea unei structuri optime a efectivului, care să menţină matca la ponderea de 50-55% din efectivul total cu următoarea structură pe stări fiziologice: 80-85% vaci în producţie şi 15-20% vaci  înţărcate. Managementul reproducţiei performante implică respectarea unor  verigi tehnologice specifice: identificarea şi inregistrarea individuală a animalelor  înregistrarea tuturor evenimentelor privind activitatea de reproducţie programarea la însămânţare a vacilor şi viţelelor. Se va practica însămânţarea artificială şi se vor folosi cei mai valoroşi tauri din ţară şi străinătate depistarea femelelor în călduri şi însămânţarea la momentul optim urmărirea întoarcerilor la vacile şi viţelele însămânţate efectuarea diagnosticului de gestaţie înregistrarea şi individualizarea produşilor obţinuţi examenul ginecologic lunar al vacilor pentru depistarea cazurilor cu tulburări de fertilitate. Important de reţinut următoarele aspecte: o condiţie esenţială de reproducţie este obţinerea unui viţel pe an de la fiecare vacă din gospodărie, adică natalitatea să aibă o pondere de 100% fecundarea la vaci poate avea loc între 42 şi 65 zile • •

•

•

• • • •

•

•

6

•

• •

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

un ciclu de călduri la vacile pentru lapte are în medie 21 de zile gestaţia la vaci este în medie de 283 zile în funcţie de vârstă şi greutatea optimă (75% din greutatea adultului) tineretul femel pentru reproducţie poate fi dat la montă greutatea optimă pentru rasa Holstain Friză este de 400 Kg respectiv 17-18 luni apariţia, durata şi intensitatea căldurilor la vacile de lapte sunt influenţate de furajare, vârstă, rasă, stare de sănătate condiţii de igienă şi microclimat din adăposturi. la vacă, căldurile apar după 21-28 zile, au durată medie de 12-36 ore, se repetă după 18-25 de zile timpul cel mai potrivit pentru montă este mijlocul căldurilor  capacitatea reproductivă la vacile pentru lapte este condiţionată de gestaţie şi de perioada de la fătare până la monta fecundă, denumită service period. Acesta, în mod normal, este de circa 80-82 zile. pregătirea femelelor pentru fătare, modul de desfăşurare a acestora şi perioada de la fătare la primul ciclu de călduri, influenţează semnificativ reproducţia la vaci posibilităţile de reînnoire a efectivului matcă sunt influenţate  în mare măsură de natalitate. Scăderea acesteia de la 90% la 60%, diminuează producţia de lapte cu 35% prima montă este urmată de instalarea gestaţiei între 5565% din cazuri, în rest pot avea loc reîntoarceri la al 2-lea şi la al 3-lea ciclu. poliovulaţia şi transferul de embrioni este o biotehnică modernă de reproducţie care permite obţinerea unui număr  mai mare de descendenţi pe vacă prin supraovulaţie, multiplicarea genoamelor valoroase şi scurtarea intervalului  între generaţii. Această metodă permite crearea unui depozit de embrioni de mare varietate şi valoare genetică. în vederea creşterii fecundităţii la vacile înalt productive ( 3540 l lapte /zi) se pot efectua tratamente hormonale de stimulare a axului hipotalamo-hipofizo-ovarian 7

•

administrându-se Gn-RH (gonadorelină), tip Receptal, în doză de 2,5 ml/vacă, i. m. cu 4-6 ore înaintea efectuării  însămânţării, sau gonadotrofină corionică, tip Chorulon, în doză de 1500 UI/vacă, i.v. însămânţarea artificială este efectuată de personalul calificat şi autorizat din cadrul reţelelor ANARZ (Agenţia Naţională de Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie).

2.2 Structura efectivelor  Stabilirea structurii efectivului se bazează pe necesitatea asigurării efectivelor din categorii inferioare de vârstă, pentru înlocuirea animalelor  care ies din categoria imediat superioară. Stabilirea structurii efectivului se bazează pe urmatoarele date: direcţia de specializare efectivul de vaci existent la nceputul unui an procentul de creştere a efectivului de vaci procentul anual de reformă la vaci natalitatea % şi raportul între sexe(1/1) După determinarea efectivelor medii de vârstă se stabileşte structura programată. Eficienţa economică a exploatării este dependentă de mărimea fermei. Întreţinerea libera a vacilor se poate practica în ferme cu minimum 45 vaci, de preferat între 100 şi 400 vaci. • • • • •

2.3 Programarea montelor şi fătărilor   Întocmirea planului individual de montă şi fătări are loc în luna decembrie a fiecărui an, având valabilitate pentru anul care urmează. Pentru întocmirea planului de montă şi fătări trebuie să se ţină cont de urmatoarele date: efectivele de vaci, junici şi viţele existente la sfârşitul anului, structurat pe stări fiziologice; efectivul de tineret femel la începutul anului şi vârsta acestora pe luni, în vederea stabilirii momentului programării la montă; •

•

8

• • • • • • •

vârsta programată la montă a tineretului (20luni) durata service-period-ului (90 zile); procentul de fecunditate (95%); procentul de reformă la vaci ; procentul de natalitate (90%); raportul între sexe (1:1); sistemul de fătări adoptat (eşalonat); Programul de montă şi fătări este prezentat în următorul tabel: Programul de montă şi fătări la taurine

Specificare    T        E    D    E    C    E    R    P        A

   T        E    R    U    C        A

-gestante -montate -fătate -propuse pt. Reformă -negestante Juninci gestante Viţele -montate -nemontate MONTE Vaci -monta I -monta II TOTAL -negestante la control -reforme din negestante Viţele -monta I -monta II TOTAL -negestante la control -reforme din negestante Fătări Vaci Juninci TOTAL -reforme din fătări Produşi Viţei masculi obţinuţi Viţele TOTAL Pierderi Reformă vaci din fătări Total reforme vaci (din fătări şi negestante)

Luni calendaristice VI VII VIII IX 3 7 6 1 1 -

I

II

III

IV

V

3 3 -

4 4 -

3 3 -

2 2 -

8 8 -

7 7 -

3 3 -

4 4 -

1 1 1 -

1 1 -

1 1 --

1 1 -

1 1 2 -

1 1 -

1 1 -

3 3 1 1 1 2 1 -

7 1 8 4 4 8 -

6 1 7 3 4 7 -

3 1 4 1 1 2 3 1 -

3 1 4 2 2 4 -

3 1 4 2 2 4 -

4 4 2 2 4 -

Vaci

9

X 3 4 3 1 1 -

XI 3 5 4 1 1 -

XII 3 1 3 1 1 -

TOTAL 25 10 10 5 3 -

4 4 -

4 4 -

4 4 -

1 1 -

47 47 -

1 1 -

2 2 -

1 1 -

1 1 -

1 1 -

13 1 14 1 -

5 5 1 2 2 4 1 1 1

1 1 1 1 -

3 1 4 2 2 4 -

4 1 5 2 3 5 -

3 1 4 1 1 2 3 1 -

45 8 53 4 22 27 49 4 1 1

2.4 MICAREA EFECTIVELOR Este absolut necesară pentru a putea asigura : creşterea efectivului,  îmbunătăţirea structurii efectivului pe categorii de vârstă şi de producţie, posibilitatea practicării reformei în mod sistematic, ridicarea continuă a potenţialului productiv, îmbunătăţirea indicilor de reproducţie şi sporirea producţiei de lapte şi carne. Aşadar vom prezenta mişcarea lunară a efectivului de taurine în tabelul următor : r. crt.

Categoria

Efectiv 01. 01

1

Vaci

45

2

Juninci

5

3

Viţele montate

3

4

Tineret femel 12-18 luni

7

5

Tineret femel 6-12 luni

8

6

Tineret femel 0-6 luni

5

7

Tineret mascul 0-3luni

3

8

Tineret mascul la  îngrăşat

7

Total

LUILE AULUI I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

+0 45 -0 45 +0 5 -0 5 +0 3 -1 2 +1 8 -1 7 +1 9 -1 8 +1 6 -1 5 +1 4 -0 4 +0 7 -0 7

+1 46 -0 46 +0 5 -1 4 +1 3 -1 2 +1 8 -1 7 +1 9 -1 8 +4 9 -1 8 +4 8 -0 8 +0 7 -0 7

+1 47 -0 47 +0 4 -1 3 +1 3 -1 2 +1 8 -1 7 +1 9 -1 8 +4 12 -1 11 +3 11 -0 11 +0 7 -0 7

+1 48 -0 48 +1 4 -1 3 +1 3 -0 3 +1 8 -1 7 +1 9 -1 8 +2 13 -1 12 +1 12 -1 11 +0 7 -0 7

+1 49 -0 49 +1 4 -1 3 +2 5 -1 4 +2 9 -1 8 +1 9 -2 7 +2 14 -1 13 +2 13 -4 9 +0 7 -0 7

+1 50 -0 50 +1 4 -1 3 +1 5 -1 4 +1 9 -2 7 +0 7 -1 6 +2 15 -0 15 +2 11 -3 8 +0 7 -0 7

+0 50 -0 50 +1 4 -0 4 +1 5 -1 4 +1 8 -1 7 +1 7 -1 6 +2 17 -1 16 +2 10 -1 9 +0 7 -0 7

+0 50 -1 49

+0 49 -0 49 +1 7 -0 7 +1 4 -1 3 +1 8 -1 7 +4 13 -1 12 +1 15 -4 11 +0 9 -2 7 +0 8 -0 8

+1 50 -0 50 +1 8 -1 7 +1 4 -1 3 +1 8 -1 7 +2 14 -1 13 +2 13 -2 11 +2 9 -2 7 +0 8 -0 8

+1 51 -0 51 +1 8 -1 7 +1 4 -1 3 +1 8 -2 6 +2 15 -1 14 +3 14 -2 12 +2 9 -2 7 +0 8 -1 7

+1 52 -0 52 +2 9 -1 8 +1 4 -1 3 +0 6 -1 5 +2 16 -0 16 +2 14 -2 12 +1 8 -0 8 +0 7 -0 7

83

+2 6 -0 6 +1 5 -2 3 +1 8 -1 7 +4 10 -1 9 +2 18 -4 14 +2 11 -2 9 +1 8 -0 8

Efectiv 31. 12 52

8

3

5

16

12

8

7

111

10

2.5. PROGRAMAREA PRODUCŢIEI DE LAPTE Producţia de lapte este influenţată de o multitudine de factori, dintre care menţionăm : rasa, structura de vârstă a efectivului de vaci, sistemul de fătări adoptat, durata unei lactaţii, condiţiile de întreţinere, etc. Deoarece producţia de lapte este neuniformă în decursul perioadei de lactaţie, programarea pe luni şi trimestre se poate face utilizând diferite metode cum ar fi : metoda curbei de lactaţie, metoda producţiei medii zilnice pe luni de lactaţie şi metoda bazată pe folosirea unităţii convenţionale « vacă unitate ipotetică ». Toate aceste metode se bazează pe stabilirea în prealabil, a efectivului de vaci pe luni de lactaţie şi pe luni calendaristice. În cazul nostru vom opta pentru metoda « curbei de lactaţie » fiind cea mai reală şi frecvent folosită în practică. Metoda « curbei de lactaţie » are ca element specific de calculaţie, producţia medie pe un animal, repartizată pe luni de lactaţie, determinată cu ajutorul curbei de lactaţie. Curba de lactaţie reprezintă ponderea procentuală a producţiei de lapte pe luni de lactaţie, în raport cu producţia medie pe întreaga lactaţie. Aferent celor expuse vom prezenta estimarea producţiei de lapte. Având în vedere faptul că rasa care va fi importată, are performantă medie în ce priveşte producţia de lapte, vom avea ca punct de plecare o producţie medie pe lactaţie normală de 3800Kg lapte. Bineînţeles, animalele importate vor avea nevoie de o perioadă de acomodare şi adaptare la noile condiţii de mediu ceea ce ne face să considerăm valabilă această producţie pe perioada de cinci ani, pentru care se va face estimarea, iar majorarea cantităţii totale de lapte în următorii ani se va face pe seama creşterii efectivului.

Cap.3 Alimentaţia animalelor  3.1 Tehnica hrănirii şi modul de administrare a furajelor  Dintre factorii tehnologici furajarea are influenţa cea mai mare asupra producţiei de lapte. Producţia realizată este în corelaţie directă cu 11

aportul de substanţe nutritive, întrucât laptele este sintetizat la nivelul glandei mamare, pe baza nutreţurilor provenite din nutreţurile consumate. În acelaşi timp, prin raţia administrată trebuie să se asigure desfăşurarea normală a funcţiilor vitale şi dezvoltarea produsului de concepţie. Modul de hrănire a vacilor influenţează, în mare măsură, eficienţa economică în exploatare, întrucât peste 60 % din cheltuielile anuale într-o fermă sunt reprezentate de costul furajelor. Pentru exteriorizarea capacităţii productive în practica hrănirii vacilor  se impune respectarea unor principii, care concură la valorificare superioară a nutreţurilor şi deci la obţinerea unor producţii mari de lapte: •

•

•

• •

• •

Administrarea unor cantităţi suficiente de furaje şi de calitate bună – adică, la întocmirea balanţei furajere se are în vedere efectivul de vaci din fermă, modul de repartiţie a fătărilor, dezvoltarea corporală a vacilor, starea fiziologică şi producţia de lapte planificată, urmărind ca pe tot parcursul anului să se asigure raţii echilibrate în substanţe nutritive şi care să satisfacă din punct de vedere cantitativ necesarul de hrană. Numărul de tainuri- se stabileşte în funcţie de nivelul productiv şi nutreţurile care alcătuiesc raţia. La vacile cu producţie mare de lapte se recomandă administrarea nutreţurilor de volum în trei tainuri, iar la cele cu producţii mijlocii sau scăzute în două tainuri. Concentratele se administrează progresiv până ce animalele nu mai răspund prin producţie. Programul de administrare a tainurilor – se recomandă ca tainurile să se dea la intervale egale de timp, pentru formarea unor reflexe condiţionate favorabile unei digestii mai bune a furajelor. Igiena furajelor  – nu se administrează furaje alterate. Succesiune de administrare a furajelor - fibroase – concetrate – suculente (siloz, semisiloz, sfeclă) – fibroase; durata hrănirii 4 – 10 ore/zi. Asigurarea în raţie a nivelului optim de celuloză Forma fizică de administrare a nutreţurilor – influenţeză cantitatea de lapte dar mai ales procentul de grăsime din lapte:  Concentratele sub formă granulată reduc risipa. Dacă nu este posibilă granularea se vor administra sub formă de uruială mare. 12

Fibroasele se administrează ca atare sau tocate la dimensiuni mai mari.  Nutreţul însilozat tocat la dimensiuni foarte mici (sub 1 cm) reduce timpul de rumegare, secreţia salivară şi măreşte aciditatea în rumen. Organizarea furajării – se face pe grupe tehnologice de vaci, în funcţie de nivelul productiv şi starea lor fiziologică, folosind o raţie de bază care se suplimentează cu concentrate, în raport cu cerinţele fiecărei grupe tehnologice. Schimbarea regimului de hrănirea – trebuie să se facă treptat, pentru a permite diferitelor tipuri de simbionţi ruminali să se adapteze la noua sursă de hrană. Asigurarea odihnei după furajare – este absolut necesar pentru odihnă şi rumegare. Asigurarea necesarului de apă – este necesară pentru funcţiile vitale ale organismului şi pentru sinteza laptelui. Se recomandă ca vacile să aibă acces liber la apă, folosind adăpătoare automată. Cerinţele nutriţionale, la vacile care realizează în faza de lactaţie 15-25 kg lapte/zi constau în următoarele: 

•

•

•

•

- conţinut ridicat în SU (1,46 kg SU/100 kg greutate vie şi 0,47 kg SU/litru lapte) şi coeficient de încărcare redus (1,7 SU/100 kg greutate vie şi 1,10 kg SU/UNL pentru producţia de lapte); - conţinutul în celuloză să reprezinte 20% ; - concentraţia ridicată în energie (1,10 UNL/100 kg greutate vie şi 0,44 UNL/l lapte); - conţinut ridicat în săruri minerale (4,5- 5 g Ca şi P/100 kg greutate vie) precum şi 5 g ClNa/100 kg greutate vie, 2 g ClNa/l lapte; - conţinut ridicat în vitamine, în special A (10 mii U.I./100 kg greutate vie) şi D (1000 U.I./100 kg greutate vie) - raporturile optimale dorite sunt: - cel nutritiv – 1/4,5 - energo-proteic – 1/125

13

- concentraţia în energie de 1,05 UNL/kg SU - raportul Ca/P – 1/1,2

Cerinţele nutriţionale diferă în funcţie de greutate şi producţia de lapte.

Greut. Prod. SU Kg

Ca

P

g

g

g

mg

15

14,5 12,5 12,0 1200 1093 70

55

55

300

20

16,0 15,0 14,4 1500 1343 85

65

65

375

25

17,0 17,0 16,8 1800 1593 100 75

75

450

20

18,0 16,8 15,6 1620 1442 95

75

75

405

25

19,5 18,7 18,0 1920 1692 110 85

85

480

30

21,0 21,2 20,4 2220 1942 125 95

95

555

l

500

600

UN UNL PBD PDI

kg

g

g

Nutreţurile indicate.

Sare Caroten

Se preferă fânurile de leguminoase (lucernă, trifoi) sau amestecuri de leguminoase şi graminee (borceaguri) recoltate şi conservate în condiţii optime, în cantitate de: - 4-7 kg/cap/zi fân leguminoase - 2-4 kg/cap/zi fân de graminee - 20-30 kg siloz de porumb cu peste 30% SU nutreţ combinat cu: -

35 % porumb 15 % orz 15 % şrot de floarea soarelui 15 % şrot soia 15 % tărâţe grâu 14

-

5 % amestec mineral: 40 % carbonat Ca 30 % făină oase 17 % sare 13 % premix pentru vaci

Concentratele trebuie să acopere 60-70 % din valoarea nutritivă a raţiei. Calcularea raţiei:

Este indicat să se facă pe baza programelor asistate de calculator, necesitând: -

estimarea valorii nutritive a nutreţului; calculul normelor de hrană; calculul optimizat al raţiilor individuale sau colective; analiza şi stabilirea eficienţei raţiilor.

3.2 Norme de hrană pentru taurine Prod. (l) sau s.m.z . (g)

UFL/ UFC

PDI (g)

Ca (g)

P (g)

SU (g)

UIDL

15,00

11,3

1090

97

53,75

14,1

14,9

Juninci + viţele 450,0 18-20 luni

500,0

5,4

459,0

28,0

23,0

11,3

11,3

Viţele 12-18 luni 395,0

300,0

4,3

367,0

22,0

20,2

9,8

6,5

Viţele 6-12 luni

251,0

800,0

4,4

410,0

29,0

17,0

6,3

4,0

Viţele 3-6 luni

150,0

800,0

3,2

329,0

22,0

13,0

3,6

3,5

Greut Categoria

Vaci lapte

Viţele 0-3 luni

corp. (kg) 550

6 l lapte x 90 zile = 540 l lapte 8,5 kg fân - 120 kg concentrate -

15

Valoarea nutritivă a nutreţurilor folosite în calculul raţiilor la taurine Conţinut/kg Felul nutreţului

SU (kg)

Sfeclă furajeră

UFL PDIN PDIE

Ca

P

130, 0

0,15

8,0

11,0

2,5

1,5

0,60

0,3

Porumb siloz

250, 0

0,23

13,0

16,0

3,0

2,0

1,22

0,4

Fân natual

850, 0

0,65

65,0

71,0

6,0

3,0

1,08

0,3

Fân de trifoi

850, 0

0,51

92,0

76,0

13,0

2,5

1,09

0,4

-

-

-

-

180, 0

-

1,65

Fosfat dicalcic

16

240, 0

UIDL Preț/ kg

Valoarea nutritivă a amestecului concentrat Conţinut/kg Felul nutreţului

%

SU (kg)

UFL PDIN PDIE

Ca

P

Porumb

31,0

0,31

0,39

25

37

0,9

1,08

Orz

30,0

0,30 0,34

24

30

-

-

Tărâţe grâu

20,0

0,20

0,17

17

17

-

3

rot fl.soarelui

15

0,15

0,13

37

19

0,5

2

Amestec vitaminomineral

4,0

0,4

-

-

-

6

4

Total/kg

100

1,0

1,0

103

103

7,0

1,0

Preț concentrat/kg 2 RON

Norme de hrană pentru vaci de lapte, greutatea 550 kg, producţia medie de lapte 15 l/zi Specificare

Cerinţe  întreţinere

UFL

PDI (g)

Ca

P

SU

(g)

(g)

(g)

UIDL

pentru

5,0

395,0

36,0

27,0

16,0

14,0

Cerinţe pentru producţie

6,6

695

61

26,75

-

-

TOTAL

11,3

1090

97

53,75

14,1

14,9

17

3.3.STABILIREA NECESARULUI DE FURAJE Stabilirea necesarului de furaje pentru vaci de lapte Nutreţ

Efectiv mediu

Nr. zile Cantitate furajate kg/cap

Total furaj

Nr. zile

Fân trifoi

37

305

11285

1576,85

58343,45

Porumb siloz

37

305

11285

3538

130906

Sfeclă furajeră

37

305

11285

2671,8

98856,6

Concentrate

37

305

11285

1326,76

49089,75

Stabilirea necesarului de furaje pentru vaci în gestaţie avansată Nutreţ

Efectiv mediu

Nr. zile Cantitate furajate kg/cap

Nr. zile

Fân trifoi

8

60

480

310,2

2481,6

Porumb siloz

8

60

480

696

5568

Sfeclă furajeră

8

60

480

525,6

4204,8

Concentrate

8

60

480

26

2088

18

Total furaj

Stabilirea necesarului de furaje pentru juninci

Nutreţ

Efectiv mediu

Nr. zile

Nr. zile Cantitate furajate kg/cap

Total furaj

Siloz porumb

5

181

905

12398,5

61992,5

Fân natural

5

181

905

1810

9050

Concentrate

5

181

905

787,35

3936,75

Stabilirea necesarului de furaje pentru tineret taurin 0 – 6 luni Nutreţ

Efectiv mediu

Nr. zile Cantitate furajate kg/cap

Nr. zile

Fân trifoi

5

181

905

217,2

1086

Porumb siloz

5

181

905

760,2

3801

Concentrate

5

181

905

579,2

2896

19

Total furaj

Stabilirea necesarului de furaje pentru tineret taurin 6 – 12 luni

Nutreţ

Efectiv mediu

Nr. zile

Nr. zile Cantitate furajate kg/cap

Total furaj

Siloz porumb

8

181

1448

1049,8

8398,4

Fân trifoi

8

181

1448

289,6

2316,8

Concentrate

8

181

1448

376,49

3011,84

Stabilirea necesarului de furaje pentru tineret taurin 12 – 18 luni

Nutreţ

Efectiv mediu

Nr. zile Cantitate furajate kg/cap

Nr. zile

Siloz porumb

7

181

1267

1375,6

9629,2

Fân natural

7

181

1267

724

5068

Fosfat dicalcic

7

181

1267

5,43

38,01

20

Total furaj

Stabilirea necesarului de furaje pentru vițele19-20 luni

Nutreţ

Efectiv mediu

Nr. zile

Nr. zile Cantitate furajate kg/cap

Total furaj

Siloz porumb

2

59

118

808,3

1616,6

Fân natural

2

59

118

118

236

Concentrate

2

59

118

51,33

102,66

SUPRFAŢA NECESARĂ ASIGURĂRII BAZEI FURAJERE

Furaj

Cantitatea necesară (t)

Productivitatea Suprafaţa medie (t/ha) necesară (ha)

Fân natural

14,354

6

2,39

Fân trifoi

64,23

5

12,85

Porumb siloz

154,5

30

5,15

Porumb

63,6

25

2,54

Sfeclă furajeră

30,918

90

0,34

21

TOTAL

23,27

Cap.4 Tehnologia de întreţinere şi exploatare 4.1 Sistemul de întreţinere liberă Condiţiile principale necesare pentru reuşita exploatării: dimensionarea fermelor la o mărime optimă (minim 35 vaci de preferat 100-400 vaci) în funcţie de condiţiile locale; formarea grupelor  tehnologice de vaci de maximum 50 capete, în funcţie de starea fiziologică şi nivelul productiv (recomandăm: vaci în prima sută de zile de lactaţie, vaci în a doua sută de zile de lactaţie, vaci cu peste 200 zile de lactaţie, vaci în repaus mamar); idividualizarea vacilor prin sistemul unitar codificat de individualizare; ecornarea viţeilor în primele două luni de la fătare cu electrocauterul; popularea fermei cu material biologic corespunzător sub aspectul potenţialului productiv, aptitudinilor pentru mulsul mecanic şi rezistenţa la îmbolnăviri; dotarea tehnică cu utilaje şi instalaţii specifice, cu mare fiabilitate, evitând improvizaţiile; personal muncitor calificat prin şcolarizare; cantităţi suficiente de furaje de calitate corespunzătoare; organizarea judicioasă a reproducţiei astfel  încât natalitatea să fie de peste 85%, vaci cu gestaţie confirmată 55% şi vaci în lactaţie de 85%; reforma anuală la vaci să nu depăşească 20%  încât după prima lactaţie să se elimine vacile care nu se pretează acestui sistem de întreţinere; manifestarea competenţei fermierului, care trebuie să urmărească în permanenţă modul de desfăşurare a proceselor tehnologice, a respectării disciplinei tehnologice deoarece deficienţele de această natură au consecinţe neplăcute asupra eficienţei fermei. Vacile vor fi distribuite în două adăposturi, în funcţie de performanţa productivă, câte 50-55 capete în fiecare adăpost. La demaraj, cele 35 de capete pot fi cazate într-un adăpost. Fiecare adăpost este prevăzut cu cei patru pereţi şi uşi largi glisante care comunică cu padocul. Accesul vacilor în padoc este permis numai pe timp favorabil şi pentru a avea 22

acces la sala de muls. În adăpost se desting trei zone funcţionale : de odihnă, de furajare şi de circulaţie (mişcare). Zona de odihnă este prevăzută cu spaţiu individualizat de odihnă. Ea este amplasată în lungul unuia din pereţii longitudinali ai adăpostului. Zona de odihnă este reprezentată de un pat continuu din cărămidă acoperită cu un strat de ciment sau din ciment cu granulit. Patul de odihnă este compartimentat prin grilaj metalic în cuşete individuale, ale căror dimensiuni sunt de 2,1-2,3 m lungime şi 1,1-1,15 m lăţime. Lungimea cuşetei poate fi reglată în funcţie de vârstă şi rasă, pe o distanţă de până la 60 cm, cu o bară metalică montată la partea anterioară a cuşetelor (grebăn), astfel încât vacile din cuşetă să fie obligate să defece pe zona de mişcare. Se menţine, astfel, curat patul de odihnă. Ca aşternut se vor folosi covoare de cauciuc. De menţionat, că în această zonă vor fi amenajate şi două boxe folosite ca maternitate sau la necesitate, ca izolator. O a treia boxa, cu acces liber pentru animale, va asigura distribuirea dozată a concentratelor după performanţele productive a vacilor. Buncărul pentru dozarea automată a concentratelor va fi amplasat în exterior, în dreptul boxei respective. Zona de furajare este amplasată opus zonei de odihnă, pe un perete longitudinal al adăpostului, cu o lăţime de 3,5-4 m. În zona de furajare este delimitat prin vopsire un spaţiu, pentru administrarea furajelor de volum, direct pe pardoseala de ciment a zonei de furajare. Accesul la furaje are loc prin intermediul unui grilaj metalic, care individualizează locul de furajare, evitând deranjul reciproc. În timpul furajării vacile pot fi contenţionate la iesle printr-un sistem de blocare colectivă. Transportul furajelor în adăpost se va face cu remorca tehnologică astfel încât în maximum o oră toate animalele vor fi furajate. Zona de mişcare este situată între zona de odihnă şi cea de furajare, mai jos cu 20 cm decât prima. Zona de mişcare va avea o lăţime de 3,5 m, cu pardosea continuă din beton, care micşorează incidenţa afecţiunilor podale şi reduce umiditatea din adăpost. În zona de mişcare se amplasează jgheabul de adăpare cu nivel constant, unul la 50 vaci respectiv dispozitivul de autopansaj (şi 1-2 amplasate în padoc). Padocul va asigura un spaţiu de 8 m 2 pe cap de animal şi va avea o copertină pentru prodecţia animalelor în caz de intemperii. 23

Intensitatea iluminării în adăpost va fi de 60-100 lucşi respectiv 4,5 W/m2.

ADĂPAREA se realizează cu adăpătorile izoterme OASIS deosebit de rezistente în cele mai vitrege condiţii de exploatare (mediu coroziv, variaţii de temperatură) care vor asigura necesarul de apă pentru un adăpost de 55 capete vaci. De menţionat că aceste adăpatori nu necesită încălzire electrică ceea ce duce la un cost scăzut de exploatare şi se întreţin foarte uşor. Se vor folosi adăpători OASIS cu două clapete (capacitate maximă 40 capete vaci) şi OASIS cu o clapetă (capacitate maximă 20 capete vaci ) pentru a asigura necesarul de apă la un adăpost de vaci si respectiv câte o adăpătoare OASIS cu o clapetă la fiecare boxă pentru adăpostul de tineret. EVACUAREA DEJECŢIILOR se realizează cu plugul raclor tip DM (delta), acţionat hidraulic, prin culisarea unei şine profil U, implementată în aleia de beton cu o lăţime de 3,5 m. Plugul raclor DM are o lăţime de lucru de 3,5 m, puterea sistemului de acţionare de 2,2 Kw, adâncimea spaţiului de lucru de 20 cm (diferenţa de nivel dintre paturile de odihnă şi aleea de mişcare) şi necesită un spaţiu pentru amplasarea sistemului de acţionare de 1,8 m. Pentru prevenirea suprasolicitării plugului, se recomandă pornirea lui de minimum 2 ori în intervalul de 24 de ore în vedrea curăţirii aleii. La capătul adăpostului va fi un canal transversal de colectare a dejecţiilor de unde vor fi împinse în bazinul colector. Acest sitem este aplicat atât în adăposturile pentru vaci cât şi în adăpostul pentru tineret compartimentat pe catgorii de vârstă. De asemenea padocul va fi prevăzut cu un canal de colectare şi evacuare a dejecţiilor. CURĂŢAREA ONGLOANELOR se face cel puţin o dată pe an şi ori de câte ori este nevoie, pentru a evita apariţia unor afecţiuni podale şi reforma animalelor înainte de a atinge vârful producţiei. Animalul este contenţionat pe platforme cu propulsie sau simple şi cu un bisturiu special se curăţă fiecare membru.

24

SISTEMUL DE ÎNTREŢINERE LIBERĂ A TINERETULUI Cel de-al treilea adăpost va fi amenajat pentru întreţinerea tineretului  în sistem liber, pe categorii de vârstă : 0-3 luni, 3 - 6 luni, 6 – 12 luni, 1218 luni, juninci. În primele trei luni de viaţă viţeii pot fi întreţinuţi în cuşti individuale care sunt constituite din două zone, cuşcă propriu-zisă şi padocul. Cuşca asigură locul de odihnă pentru viţei. Cuştile sunt confecţionate din lemn sau poliester armat cu fibră de sticlă, cu dimensiunile de 1,5 m lungime, 1,2 m lăţime şi 1,4 m înălţime. În cuşcă, indiferent de sezon, se aşterne un strat gros de paie, care se  împrospătează la un interval de două zile şi se evacuează la 3 luni. Sub cuşti se pune un strat de pietriş, cu grosimea de 15 cm, pentru drenarea rapidă a apei provenită din ploi. Pe peretele frontal al cuştii se găseşte o deschidere, prin care viţelul are acces liber în padoc. Padocul asigură 2 m2 şi poate fi confecţionat din grilaj metalic, lemn sau plasă de sârmă, în care se amplasează găleata pentru lapte, jgheab pentru concentrate şi grătarul pentru fân. Aceste cuşti, pentru a fi protejate împotriva curenţilor  de aer, mai pot fi amplasate sub o copertină protectoare sau un adăpost semideschis cu doar trei pereţi. La depopulare, din cuşcă se evacuează aşternutul, se dezinfectează cu var şi se lasă în repaus biologic. Adăpostul pentru tineret va fi compartimentat, cu bare metalice, în patru boxe, a câte 10 – 15 capete, pentru celelalte categorii de vârstă, inclusiv juninci (viţele confirmate gestante). El va fi prevăzut, pentru fiecare boxă, cu câte un padoc. De asemenea, este compartimentat pe cele trei zone: de odihnă, furajare şi mişcare. Zona de odihnă, este cu spaţiu comun confecţionat din cărămidă acoperită la suprafaţă cu un strat de ciment şi delimitată de zona de mişcare printr-un prag cu  înălţimea de 20 cm. În zona de odihnă se asigură un spaţiu de 4 m2 pe cap de animal iar ca aşternut se va folosi covorul de cauciuc. Zona de mişcare va avea o lăţime de 3,5 m pentru amplasarea plugului raclor tip DM (delta), pentru evacuarea dejecţiilor. Sistemul pentru evacuarea dejecţiilor este identic cu cel din adăpostul de vaci. Zona de furajare va avea 3,5 – 4 m pentru a permite distribuirea furajului cu remorca tehnologică. Furajele, în amestec, vor fi administrate direct pe pardoseala de ciment a zonei de furajare, delimitată printr-o culoare verde. Accesul la furaje are loc prin intermediul unui grilaj metalic, care 25

individualizează frontul de furajare, evitând deranjul reciproc. Pe timp favorabil, se recomandă ca furajele să fie administrate în padoc, ieslea fiind amplasată sub copertină. Pentru adăpare se vor folosi adăpătorile OASIS cu o clapetă, câte una la fiecare boxă. Intensitatea iluminării în adăpost va fi de 60-70 lucşi respectiv 2,5 W/m2

4.2 Organizarea mulsului Mulgerea mecanică asigură o eficienţă economică mult sporită, reduce considerabil efortul fizic şi determină obţinerea unui lapte cantitativ şi calitativ superior. Pentru reuşita mulgerii mecanice, sub aspect tehnologic şi al eficienţei economice, se impune ca în fermă să se asigure anumite condiţii: calificarea mulgătorilor prin şcolarizare; vacile să se preteze la mulsul mecanic respetiv să aibă ugerul bine dezvoltat, cu o simetrie funcţională şi viteză de muls bună; dotare tehnică corespunzătoare, efective mai mari de vaci pe fermă şi respectarea cerinţelor privind aplicare mulsului mecanic. Mulgerea în săli de muls se practică la întreţinerea nelegată şi se realizează într-o construcţie specială, prevăzută cu mai multe încăperi: sala de muls propriu-zisă, padocul de aşteptare, sala de răcire şi păstrarea laptelui, locul cu generatorul de vacuum. Padocul de aşteptare comunică direct sau prin culoare cu sala de muls şi adăpostul de vaci. Pardoseala acestei săli are suprafaţa rugoasă, pentru a evita alunecarea şi asigură cca.1,5 m2 pe vacă. Sala de muls se amplasează la distanţa de cel mult 18 m faţă de adăpostul vacilor.  În sălile în care mulgerea vacilor se face în grup poate să existe un aparat de muls la fiecare stand sau un aparat la două standuri. Numărul de standuri care revine pe un aparat de muls influenţează eficienţa muncii, valoarea investiţiilor iniţiale şi calitatea mulgerii. Intensitatea iluminării în sala de muls va fi de 5,6 W/m 2 . Menţionăm că în condiţiile noastre este nevoie şi de un generator  de curent în caz de avarie pentru a evita eventualele probleme în timpul mulsului. 26

 În cazul nostru vom folosi o sală de muls TIP BRĂDULEŢ cu animale dispuse simetric şi oblic în unghi de 30 0 faţă de aleea de serviciu care separă cele două rânduri de standuri. Capacitatea sălii de muls este de 12 posturi respectiv 2 x 6 iar aleea de serviciu este situată la cca. 85 cm sub nivelul standului vacilor, astfel încât ugerul este poziţionat la nivelul mâinilor mulgătorului. Standul este echipat cu sistem de retragere automată a unităţii de muls ACR/MPC inclusiv sistemul computerizat pentru managementul cirezii ALPRO. Sistemul include porţile de ieşire şi de intrare a animalelor din stand. Lăţimea unui stand de muls este de 0,9 – 1 m. Standul asigură o creştere a profitului fermierului prin reducerea stresului animalelor din timpul mulsului, asigurând totodată şi confortul necesar mulgătorilor, o inspectare uşoară a animalelor în timpul mulsului, o ataşare şi detaşare facilă a aparatelor  de muls de pe ugerul animalelor. Generatorul de vacuum este compus din pompa de vacuum BVP 1300 şi asigură un debit de vacuum de 1300 litri pe minut, la o valoare a vacuumului de 0,42 bari. Pompa este acţionată de un motor electric prin inermediul curelelor trapezoidale. Regulatorul de vacuum are o unitate de percepere (senzor) şi de reglare a nivelului vacuumului. Senzorul sesizează nivelul de vacuum actual şi pune în funcţiune, pentru a menţine valoarea dorită. Reţeaua de vacuum este alcătuită din ţeavă de PVC, etanşarea la  îmbinări fiind asigurată cuinele de cauciuc. Unitatea de muls este alcătuită din manşoanele de muls, carcasele exterioare, colectorul de lapte şi tubulatura pentru legătura cu sistemul de vacuum. Receptorul de lapte este confecţionat din oţel inoxidabil iar  curăţarea se realizează simultan cu spălarea conductelor de lapte. Instalaţia automată de spălare C100 asigură pe lângă funcţiile de bază şi dozarea automată a detergentului, cu pompa de dozare ED200 cât şi golirea completă a instalaţiei printr-un robinet automat de golire. Ţevile de lapte şi ale instalaţiei de spălare sunt realizate din oţel inoxidabil, asigurând o curgere corespunzătoare a laptelui până în tancul de răcire, cât şi o spălare eficientă a întegii instalaţii de muls. 27

Sistemul computerizat ALPRO stochează toate datele referitoare la animale. El cuprinde: antenele de poartă, procesorul ALPRO pentru stocarea bazei de date, protecţia sistemului contra suprapresiunii electrice, antena de identificare a animalelor în afara grajdului, 90 de transpondere pentru identificare vacilor în standul de muls, benzile cu care se ataşează aceste transpondere la gâtul animalului, 35 de dispozitive pentru depistarea vacilor în călduri. Tanc pentru stocarea şi răcirea laptelui, DXCE 6000 l, cu instalaţie de spălare automată pentru 4 mulsori include: automat de spălare T100, sistem de dozare a detergenţilor, un agregat de răcire trifazic 3 x 400 V/50Hz. Datorită izolaţiei de 50 mm asigură păstrarea foarte eficientă a laptelui răcit. Dimensiiunile de gabarit ale automatului de spălare: lăţimea 500 mm, înălţimea 1020 mm, masa totală 30Kg. Consumul energetic: rezistenţă electrică pentru încălzirea apei – 3 x 4,3 Kw = 12,9 Kw/380415 V/3faze/50-60 Hz. Temperatura maximă a apei 90 0 C . Presiunea maximă a apei în reţea 10 bari iar cea minimă 1 bar. Apa caldă va avea temperatura de cca. 90 grade. Necesarul de apă este de 180 litri apă fiartă şi 160 litri apă rece (clătire iniţială plus clătire finală). Automatul pentru distribuirea concentratelor asigură distribuţia individuală a furajelor concentrate fiecărui animal în lactaţie, în funcţie de producţia de lapte zilnică. Distribuţia se poate face într-un număr de porţii la alegerea fermierului, cu programarea intervalului dintre administrări. Se poate utiliza pentru circa 60 de vaci în lactaţie, câte 30 vaci/staţie de ditribuţie. Include buncărul de stocare al concentratelor cu un volum de 8 m3 . Sistemul se conectează la procesorul ALPRO.

Cap.5 Organizarea producţiei 5.1 Producţia de lapte Laptele este considerat un aliment complex datorită compoziţiei chimice şi în acelaşi timp complet dat fiind faptul că conţine peste 100 de substanţe hrănitoare pentru om, dintre care 20 aminoacizi, 25 vitamine, 45 componente minerale etc. 28

 În ţara noastră există o preocupare permanentă pentru valorificarea tuturor posibilităţilor de sporire a producţiei de lapte, în vederea asigurării cantităţilor optime pentru hrănirea raţională a populaţiilor. Pentru realizarea producţiilor de lapte planificate a se obţine este necesar să se acţioneze în direcţia asigurării tuturor factorilor care influenţează producţia de lapte (individuală şi totală): Se vor menţine în exploatare doar vacile care se încadrează în tipul fiziologic respirator; Vârsta maximă de exploatare va fi de 7,5 ani (5 lactaţii); Vârsta de introducere la reproducţie va fi condiţionată de greutatea corporală (70% din greutate animalelor adulte); Respectarea repausului mamar de 60 zile; Asigurarea condiţiilor optime de întreţinere şi hrănire; Aplicarea sistemului de fătări eşalonate pentru asigurarea ritmicităţii producţiei; Respectarea tehnologiei de muls; Asigurarea unui regim de mişcare corespunzător; Respectarea programului zilnic care duce la crearea unor reflexe condiţionate; Reducerea la minim a influenţei nefavorabile a factorilor de mediu; Respectarea tehnologiei de reproducţie a vacilor; •

• •

• • •

• • •

• •

Valorificarea producţiei de lapte se face prin vânzarea acestuia la S.C. Danone.S.R.L.

Cap.6 REZULTATELE TEHNICO – ECONOMICE ÎN FERMĂ CALCULUL PROFITULUI: Model simplificat de calcul pentru stabilirea profitului la vaci de lapte Vaci 83 capete ; Reformă anuală 20%; Pierderi prin mortalitate 0%; Natalitate 85%; Pierderi prin mortalitate viței 5%    i   r   u    t    i   n   e    V

Lapte marfă:182096 litri/cap x 1,7 Ron = 309563,2 Ron Vaci reforme(20-1)=19 x 550 kg(în viu)=10450 x 6,5 Ron =67925 Ron Viței(22-5)=17 x 120 Ron =2040Ron

29

Total venituri:309563,2+67925+2040= 379528,2Ron

Fân natural 14354 kg X 0,3=4306,2Ron Fân trifoi 64227,87X0,4= 25691,15Ron Porumb siloz 154501,6X0,4= 61800,64Ron Porumb 63609,1X1=63609,1Ron   e    j   a   r   u    F

Sfeclă furajeră 103061,4x0,3=30918,42Ron Concentrate 61125X2=122250Ron Fosfat dicalcic 38,01X1,65= 62,72Ron

   i   e    i   u    t    l   e    h    C

Total: 4306,2+25691,15+61800,64+63609,1+30918,42+122250+62,72= 303732,03 Ron/fermă/an Fond salarii brute:

1 muncitor X 700 ron=700 Ron X 12 luni=8400 Ron

Asistență sanitar-veterinară: 25 Ron/cap/an X 83 cap.=2075Ron Consum energie:3,78 KW/hl LapteX 1820,96=6883,23x 0,175=1204,57Ron Consum carburant: 2,11 litri /hl lapte X 1820,86 hl/an =3842,01X2,9=11141,8Ron Alte cheltuieli :90x 83=7470Ron Amortismente:15000 Ron/An/ Fermă Total cheltuieli: 303732,03+8400+2075+1204,57+11141,8+7470+15000= 349023,4Ron Costuri aferente producției unui litru de lapte: 349023,4:182096 litri=1,91 Ron Beneficiu: 379528,2-349023,4= 30504,8Ron Impozit pe profit(16%)=4880,768Ron Profit net=30504,8-4880,768= 25624,032 Ron

Cap.7 Concluzii şi recomandări Concluzii:  În urma analizei rezultatelor economice şi financiare se desprind următoarele concluzii:

30