Scala de Evaluare a Comportamentelor Obsesiv - Compulsive

SCALA DE EVALUARE A COMPORTAMENTELOR OBSESIV COMPULSIVE YALE-BROWN

Scop şi dezvolt!e

Această scală măsoară severitatea simptomelor obsesive şi compulsive independent una de cealaltă(Goodman cealaltă(Goodman şi Price 1992). 1992). Scala Yale Bron este o măsură semistructurată de interviu descrisă de Goodman! Price! "asmussen! #a$ure! %leisc&mann! 'ill! 'eniner si &arne*(19+9). ,temii au -ost creai de autori pe ba$a vastei lor e/periene de a trata pacieni obsesiv compulsivi. Scala de ba$ă constă 0n 1 itemi! iar itemii suplimentari repre$intă o componentă de investiare a scalei dar nu sunt luai 0n considerare 0n scorul -inal. ood*! Ste3etee şi &ambless (1994) au observat că aceşti itemi adăuai nu contribuie semni-icativ la scala de 1 itemi! aşa că toate in-ormaiile din acest studi se re-eră la scala cu 1 itemi. Scala poate -i divi$ată in 2 subscale care evaluea$ă obsesiile şi compulsiunile 0n mod distinct. 5 anali$ă a unui -actor -ăcută de %als6Stuart a arătat că răspunsurile la scală s6au rupat 0ntr6o sinură componentă componentă şi ast-el s6a in-irmat că cele 2 subscale măsoară dimensiuni separate. Ad"i#i$t!!e şi $co!!e

,ntervievatorul de-ineşte obsesiile şi compulsiunile şi 0ntreabă clientul despre simptomele curente. Goodman a de$voltat o listă de control ce poate -i -olosită pt a obine in-ormaii detaliate despre simptome. 7erapeutul 7 erapeutul 0l 0ntreabă apoi pe client despre 1 aspecte ale simptomelor obsesiv6 compulsive. Severitatea acestora este cotată pe o scală de la  la 4. Scorurile -inale pot varia de la  la 4. Scorurile subscalelor pot deriva pt simptomele obsesive! totali$8nd evaluarea itemilor de la 1 la  şi pentru simptomele compulsive totali$8nd evaluarea itemilor de la : la 1. Scorurile pt -iecare - iecare subscală poate varia de la  la 2. Pt -iecare scală scorurile ridicate r idicate indică simptome severe. Sco!%!ile eş#tio#%l%i

Goodman! Price! "asmussen! #a$ure! ;elado! 'eniner si &arne* (19+9) au obinut scoruri de la 42 de subieci obsesiv6compulsivi.
compulsivi. ood* si ceilali au obinut scoruri de la 4 de subieci obsesiv6 compulsivi! 0nainte de tratament şi de la == de subieci obsesiv6 compulsivi după tratament. 7abelul arată scorul mediu pt aceste rupuri.

I#dici de &idelitte  dtelo!

>ntr6un rup se subieci cu tulburări obsesiv6compulsive! Goodman si ceilali a determinat consistena internă a scalei de .+9 aşa cum a -ost măsurat prin Alp&a a lui ronbac&. >n alt eşantion de subieci cu tulburări obsesiv compulsive! ood* si ceilali au determinat o consistenă mai scă$ută a scalei. Alp&a a lui ronbac& a -ost de.:9 pt 0ntreaa scală! .?? pt. subscala obsesiilor si .1 pt. subscale compulsiunilor. Goodman şi ceilali au cerut terapeuilor să puncte$e interviurilor 0nreistrate ale subiecilor cu tulburări obsesiv6compulsive şi a observat că relevana i#teevl%!ilo! era de.9+ pt. scorul -inal al scalei! .9? pt. subscala obsesiilor şi .9: pt. subscale compulsiunilor .ood* şi ceilali au cerut investiatorilor să puncte$e interviurile 0nreistrate si au determinat@calculat relevana i#teevl%!ilo! de .9= pt. scorul total al scalei! .94 pt. subscale obsesiilor si .+9 pt. subscala compulsunilor '  
 >n trei eşantioane de clieni cu tulburări obsesiv6 compulsive! Goodman şi ceilali(19+9) au descoperit că scorurile ma/ime pe scala Yale6 Bron au -ost semni-icativ asociate cu  măsuratorile tulburărilor obsesiv6

compulsive dar nu sunt associate cu a treia modalitate de măsurare a tulburării. Ci au descoperit de asemenea că scala a -ost asociată cu an/ietatea şi depresia .ntr6un eşantion de subieci ce primeau tratament comportamental! ood* şi ceilali au observat o scădere semni-icativă a scorului total al scalei şi a scorurilor subscalelor dinainte p8na după tratament.

DAcum voi pune mai multe 0ntrebări despre 8ndurile voastre obsesiveE (%acei re-erire la obsesiile intă ale pacientului)

(' Ti"p oc%pt de )*#d%!i o+$e$ive

>F 8t din timpul tău este ocupat de 8nduri obsesive (8nd obsesiile apar ca -iind trecătoare! intru$ii intermitente! poate -i di-icil să evalue$i timpul ocupat de acestea 0n termeni de ore 0ntrei. >n asemenea ca$uri estimai timpul determin8nd c8t de -recvent apar obsesiile. onsiderai şi numărul dăilor 0n care tulburările apar şi c8te ore din $i sunt a-ectate de acestea.>ntreabăF 8t de -recvent apar 8ndurile obsesive (Avei riă să

e/cludei meditaiile şi preocupările care! contrar obsesiilor! sunt eo6 sintonice şi raionale (dar e/aerate).) Hdeloc 1Hpuin! mai puin de o oră pe $i sau tulburări oca$ionale 2Hmoderat! de la o ora la = ore pe $i sau tulburări -recvente =Hrav! mai mult de = ore! p8nă la + ore pe $i sau tulburări -oarte -recvente 4He/trem! mai mult de + ore pe $i sau tulburări aproape constante

,' I#te!&e!e# dto!t. )*#d%!ilo! o+$e$ive

>F 8t de mult in-luentea$ă ndurile obsesive cu viaa ta socială! serviciul tău Cste ceva ce nu -acei din cau$a lor (dacă 0n pre$ent nu lucrea$ă! determină c8t de mult ar -i a-ectată per-ormana sa! dacă pacientul ar -i anaat.) Hdeloc 1Huşor! c8teva inter-erene cu viaa socială şi cu activităile dar  per-ormana nu este a-ectată. 2Hmoderat! inter-erene clare cu viaa socială sau per-ormana ocupaiei dar stăp8nite. =Hsever! care cau$ea$ă slăbiri substaniale 0n domeniul social sau  per-ormana ocupaiei 4He/trem! incapabil /' Di$t!e$$ $ocit c% )*#d%!i o+$e$ive

>F 8t de mult te stresea$a@supara 8ndurile obsesive (>n cele mai multe ca$uri distressul este ec&ivalent cu an/ietatea I totuşi! pacienii pot spune că obsesiile lor sunt deranante dar neaă an/ietatea.Cvaluai doar an/ietatea ce pare a -i activată de obsesii! nu an/ietatea enerali$ată sau an/ietatea asociată cu ali -actori.) Hdeloc 1Huşor! nu prea deranant 2Hmoderat! deranant dar controlabil =Hsever! -oarte deranant 4He/treme! distress aproape constant şi incapacitate

0' Rezi$te# 1"pot!iv o+$e$iilo!

>F 8t e-ort -aci pentru a re$ista 8ndurilor obsesive8t de des 0ncerci să inore sau să nu bai in seama aceste 8nduri  (considerai doar e-ortul -ăcut pentru a re$ista! nu succesul sau eşecul 0n controlarea obsesiilor. >m ce măsură -aptul că pacientul re$istă obsesiilor poate -i corelat sau nu cu abilitatea lui@ei de a le controla Juai 0n coniderare că aceşti itemi nu măsoară direct severitatea 8ndurilor derananteI mai derabă el evaluea$ă o mani-estare a sănătăii! de e/emplu! e-ortul pe care 0l -ace  pacientul să contracare$e obsesiile prin miloace! altele dec8t evitarea sau -olosirea impulsurilor. Aşa că! cu c8t pacientul 0ncearcă să re$iste! cu at8t mai puin este a-ectat acest aspect al -uncionării lui@ei. C/istă -orme de re$istenă passive şi active. Pacienii 0n terapie comportmentală sunt 0ncuraai să contracare$e simptomele obsesive nu lupt8nd 0mpotriva acestora (de e/.FElasă 8ndurile să vinăE K opo$iie pasivă) sau prin  provocarea apariiei acestor 8nduri deranante. Pentru scopul acestui item! 8ndii6vă să -olosii aceste te&nici comportamentale drept -orme de re$istenă. ;acă obsesiile sunt minime! este posibil ca pacientul să nu simtă nevoia să le re$iste. >n asemenea ca$uri! scorul ar trebui sa -ie LE.) H-ace un e-ort de a re$ista 0ntotdeauna! sau simptome at8t de nesemni-icative nu au nevoie de o re$istenă activăI 1H0ncearcă să re$iste maoritatea timpuluiI 2H-ace unele e-orturi să re$isteI =Hcedea$ă tuturor obsesiilor -ără să 0ncerce să le controle$e! dar -ace acest lucru cu o oarecare pasivitateI 4Hcedea$ă complet şi de bună voie tuturor obsesiilorI

2' 3!d%l de co#t!ol $%p! )*#d%!ilo! o+$e$ive

>.F8t ontrol avei asupra 8ndurilor obsesive 8t succes avei 0n stoparea sau distraerea ateniei de la 8ndurile obsesiveJe putei aluna (>n contrast cu precedentul articol despre re$istenă! abilitatea

 pacientului să6şi conrole$e obsesiile este mai apropiată de severitatea 8ndurilor deranante.) Hcontrol complet 1Hmult control! de obicei capabil să stope$e sau să6mi distra atenia de la obsesii cu un anumit e-ort şi concentrareI 2Hcontrol moderat! uneori capabil să stope$ sau să6mi distraă atenia de la obsesiiI =Hcontrol puin! rar reuşesc să oprească sau să alune obsesiile! pot doar să distraă atenia de la ele cu di-icultateI 4Hcontrol absolut deloc! obsesiile sunt trăite complet involuntar! rar reuşesc să le sc&imb doar pentru un moment (să mă 8ndesc la altceva pe moment). LMrmătoarele 0ntrebări sunt despre comportamente compulsiveEF (%acei re-erire la compulsiile intă ale pacientului.)

4' Ti"p%l pet!ec%t v*#d co"po!t"e#t co"p%l$iv

>.F8t timp petreci av8nd comportament compulsiv (8nd ritualuri ce implică activităi ale traiului $ilnic sunt pre$ente 0n  principal! 0ntreabăF)8t timp 0i ia 0n comparaie cu maoritatea oamenilor să6i 0ndeplineşti activităile de rutină din cau$a obiceiurilor tale (8nd compulsiunile apar drept comportamente scurte! intermitente! poate -i di-icil să evalue$i timpul petrecut d8ndu6le curs măsurat 0n ore 0ntrei. >n aceste ca$uri! estimai timpul determin8nd c8t de -recvent apar. Juai 0n calcul at8t numărul apariiilor compulsiunilor c8t şi numărul de ore a-ectate pe $i. Numărai separat -recvena comportamentelor compulsive! nu numărul de repetări! de e/.Fun pacient care mere la baie de 2 de ori  pe $i să 0şi spele m8inile de  ori! se comportă compulsiv de 2 de ori pe $i! nu de  ori sau de  ori / 2H1 ori.>ntreabăF) 8t de -recvent te compori compulsiv (>n maoritatea ca$urilor! compulsiunile sunt comportamente ce se obsservă (de e/.Fspălatul pe m8ini)! dar unele compulsiuni sunt ascunse (de e/.Fveri-icarea 0n linişte).) HdelocI 1Hpuin (petrece mai puin dec8t o oră pe $i comport8ndu6se compulsiv)! sau se comportă compulsiv oca$ionalI

2Hmoderat (petrece de la 1 la = ore pe $i comport8ndu6se compulsiv) sau se comportă compulsiv -recventI =Hsever (petrece mai mult de = ore p8nă la + ore pe $i comport8ndu6se compulsiv)! sau se comportă compulsiv -oarte -recventI 4He/trem (petrece mai mult de + ore pe $i comport8ndu6se compulsiv)! sau se comportă compulsiv aproape constant (prea des pentru a -i numărat). 5' I#te!&e!e# dto!t. co"po!t"e#t%l%i co"p%l$iv

>.F 8t de mult in-luentea$a@intervine comportamentul compulsiv cu viaa ta socială sau in munca ta Cste ceva ce nu -aci din cau$a compulsiunilor (;acă 0n pre$ent nu lucrea$ă! detemină c8tă per-ormană i6ar -i a-ectată dacă pacientul ar -i anaat.) HdelocI 1Hpuin! o mică inter-erenă cu socialul sau activităile $ilnice dar 0n eneral per-ormana nu este a-ectatăI 2Hmoderat! inter-erenă clară cu per-ormana socială şi a activităii! dar controlabilăI =Hsever! cau$ea$ă a-ectare substanială 0n per-ormana socială sau a acivităiiI 4He/trem! incapacitate.

6' Di$t!e$$ $ocit c% co"po!t"e#t co"p%l$iv

>.F e ai $ice dacă ai -i 0mpiedicat să 0i urme$i compulsiunile (Pau$ă) 8t de an/ios ai deveni (Cvaluai radul de distress pe care l6ar simi  pacientul dacă satis-acerea compulsiunii ar -i 0ntreruptă brusc! -ără o-erirea unei posibilităi de calmare. >n maoritatea! dar nu 0n toate ca$urile! satis-acerea compulsiunilor reduce an/ietatea. ;acă! 0n opinia intervievatorului! an/ietatea este e-ectiv redusă de 0mpiedicarea compulsiunilor 0n modul descris mai sus! atunci 0ntrebaiF) 8t de an/ios devenii atunci c8nd vă urmai compulsiunile p8nă c8nd suntei satis-ăcui că acestea au -ost complet 0ndeplinite HdelocI 1Hpuin! an/ios puin dacă compulsiunile nu au -ost 0ndeplinite! sau doar  puin an/ios c8nd 0şi urmea$ă compulsiunileI

2Hmoderat! raportea$ă că an/ietatea creşte! dar răm8ne controlabilă dacă compulsiunile au -ost 0mpiedicate sau an/ietatea creşte dar răm8ne controlabilă 0n timpul 0ndeplinirii compulsiunilorI =Hsever! proeminentă şi -oarte deranantă! creşte 0n an/ietate dacă! compulsiunile sunt 0ntrerupte sau proeminentă şi -oarte deranantă creşte 0n an/ietate 0n timpul 0ndeplinirii compulsiunilorI 4He/trem! an/ietatea care 0mpiedică orice intervenie inteşte să modi-ice activitatea sau an/ietatea care te parali$ea$ă şi des-ăşoară 0n timpul 0ndeplinirii compulsiunilor.

7' Rezi$te# 1"pot!iv co"p%l$i%#ilo!

>.F 8t e-ort depui pentru a re$ista compulsiunilor (Cvaluai doar e-ortul -ăcut de a re$ista! nu succesul sau eşecul de a controla compulsiunile. "e$istena unui pacient la compulsiuni poate -i sau nu corelată cu abilitatea lui de a le controla. Avei riă că acest item nu măsoară direct severitatea compulsiunilorI mai derabă! el evaluea$ă o mani-estare a sănătăii! de e/.F e-ortul pe care 0l depune un pacient pentru a contracara compulsiunile. ;eci! cu c8t un pacient 0ncearcă să re$iste! cu at8t mai  puin este a-ectat acest aspect al -uncionării lui. ;acă compulsiunile sunt reduse! pacientul poate să nu simtă nevoia să le re$iste. >n acest ca$! trebuie să se dea un scor de LE.) H-ace un e-ort să re$iste 0ntotdeauna! sau simptomele sunt at8t de reduse 0nc8t nu se simte nevoia de a re$ista activI 1H0ncearcă sp re$iste 0n maoritatea timpuluiI 2H-ace unele e-orturi să re$isteI =Hcedea$ă la aproape toate compulsiunile -ără să 0ncerce să le controle$e dar o -ace cu o oarecare nepăsareI 4Hcedea$ă complet şi de bună voie la toate compulsiunile.

(8'3!d%l de co#t!ol $%p! co"po!t"e#t%l%i co"p%l$iv

>.F 8t de puternică este LnevoiaE de a te comporta compulsiv (Pau$ă) 8t de mult control ai asupra compulsiunilor (>n contrast cu itemul  precedent despre re$istenă! abilitatea pacientului de a6şi controla compulsiunile este mai 0ndeaproape leată de severitatea compulsiunilor.)

Hcontrol complet 1Hcontrol important! e/perienele presea$ă satis-acerea comportamentului! dar de obicei este capabil să e/ercite un control voluntar asupra luiI 2Hcontrol moderat! presiune ridicată de satis-acere a comportamentului!  poate -i controlat cu di-icultateI =Hcontrol redus! dorină -oarte mare de a6şi satis-ace comportamentul! trebuie dus la 0ndeplinire! se poate doar am8na cu di-icultateI 4H-ără control! dorina de a6şi satis-ace comportamentul e/perimentată drept complet involuntară şi atotputernică! rar capabil să am8ne măcar momentan activitatea.