Scala de impulsivitate a lui E.S.Barratt
Introducere
Termenul Termenul “impulsivitate” este frecvent folosit pentru a descrie o persoana care este predispusa sa actioneze pe capriciu, fara a tine cont de consecintele consecintele pe termen lung. lung. Au Au fost stabilite mai multe definitii si diferite masuri pentru a examina un comportament impulsive intr-o varietate de populatii, cum ar fi dependentii de abuzul de substante, adolescent, adolescent, pacienti cu boli mintale si cei care sufera de tulburari de alimentatie. Impulsivitatea este un construct complex si multidimensional. Acesta Acesta a fost caracterizat ca o incapacitate de a inhiba comportamentele adecvate adecvate sau sa intarzie satisfacerea, actionand fara chibzuire sau informatii suficiente si incapacitatea de a corecta raspunsuri nepotrivite. Mai multe caracteristici descriptive i-au determinat pe unii sa sugereze ca impulsivitatea nu este un construct unitar, ci ma idegraba cuprinde !mai multe fenomene conexe care sunt clasificate impreuna ca impulsivitati”. Aceasta Aceasta a fost legata de mai multe rezultate negative, inclusive de incriminalitate, delicventa, afacerile extracon"ugale si "ocuri de noroc. #ersoanele impulsive ia decizii riscante, aleg recompense imediate in ciuda potentialelor consecinte pe termen lung $Moeller, %arratt, &oughert', (chmitz (chmitz si ()ann, *++. #rocesul decisional este format din mai multe operatiuni, inclusive de evaluare a optiunii, actiunii si monitorizarea rezultatelor. Modelul de personalitate pe baza biologica a lu ra', are are * factori similari/ un sistem de inhibitie comportamentala care organizeaza un comportament c araspuns la evenimente si recompense bazata pe sisteme de activare comportamentala $ra', $ra', 01*. Impulsivitate functionala si impulsivitate disfunctionala
2xista o diferenta intre impulsivitatea buna, care ne a"uta si ne face mai adaptabili, si impulsivitatea negativa care este distructiva si ne adduce numai necazuri. 3olosirea corecta a fortei instinctului impulsive presupune asumarea riscurilor in paralel cu atenti aconstanta asupr adirectiei corecte. #ersoanele cu impulsivitate functionala nu isi vor urma cu inconstienta impulsurile pana in panzele albe fara sa se opreasca opreasca si sa examineze examineze traseul. 2xista 2xista o combinatie delicate delicate intre 1
incredere si precautie, astfel incat cei care risca si sunt animati de o dorinta puternica au de castigat. Persoanele cu impulsivitat edisfunctionala nu sunt in general interesate de o alta cale de cat cea pe care se aa in acel moment, ceea ce le face atat de periculoase.
3actorii impulsivi care pot conduce la succes 1.Asumarea riscurilor
Multi dintre cei mai bogati oameni din lume au a"uns astfel pentru ca si-au asumat candva un risc. 2i au luat o hotarare indrazneata, considerata de ceilalti nepotrivita, cu sanse minime de reusita.#ornind de la afirmatia 4cine nu risca, nu castiga!!, trebuie sa avem in vedere miza si sansele de castig. &in momentul in care sunt calculate riscurile, se pot formula strategii pentru preintampinarea lor sau se pot lua masuri pentru diminuarea acestora. 2.Evidentierea
&e multe ori, cand ne aflam in cadrul unui grup, avem tendinta de a respecta aceleasi norme, de a ramane fideli parerilo rma"oritare.3ara sa iesim in evidenta, prin a spune ceea ce gandim, prin a face altceva decat ceea ce fac ceilalti, ne conformam grupului. 5e este teama sa nu fim exclusi, ne este teama sa ne asumam riscurile sociale necesare pentru a lua o decizie in nume propriu. Totusi, persoanele impulsive sunt ghidate de o alta caracteristica. Mintea lor este atrasa de o posibila rasplata, de o dorinta puternica de a reusi. 6and privim deciziile lor din aceasta perspectiva, nu suntem deloc surprinsi ca un salvamontist impulsive porneste cu sno)mobilul pe deal, in ciuda avertismentelor de avalansa. 6and toti ceilalti renunta, el iese in evident prin ceea ce incearca sa faca, iar rasplatae ste cu atat mai mare in cazul in care reuseste.
3.Directia corecta
2
#entru a determina o serie de indicatori ai succesului, cum ar fi numarul de promovari primite de subiecti, venitul lor anual, performanta generala la serviciu, s-au comparat puncta"ele obtinute in urma sonda"ului. Astfel, s-a constatat ca cele mai precaute persoane primisera cele mai putine promovari, aveau performante slabe la serviciu, castigau putini bani si nivelul calitatii vietii era mai scazut. (e pare ca pe masura ce crestea gradul de impulsivitate, crestea si succesul personal, professional si gradul de satisfactie. (tudiul nostrum urm7rește evaluarea unora dintre modalit7țile de a acționa și de a reflecta 8n diferite situații ale participantiilor. In prima parte a cercetarii a fost folosit chestionarul ce masoar7 impulsivitatea,chestionar creat de 2.(. %arratt.(-a aplicat si un al doilea chestionar,chestionarul de m7surare a agresivitatii al luiArnold 9.%usssi Mar: #erri.
2xperimente folosite pentru examinarea impulsivitatii/
. Martin ;.2., #otts .3. Impulsivit' in decision-ma:ing/ An event related potential investigation. Personal and individual differences. (tudiul foloseste 2<# pentru a investiga impactul de impulsivitate privind evaluarea optiunii, actiunea si monitorizarea rezultatelor in timpul riscant de luare a deciziilor. #articipantii au ales cardurile de la una dintre cele doua punti, in cazul in care o punte cuprinde valori ocazionale mari, dar alegerea constanta a puntii ar result apierderea globala= in timp ce cealalta punte contine valori mai mici ai victoriei individuale, dar ar duce la cresterea in ansamblu.
Obiective : 3
(tudiul urm7rește evaluarea unora dintre modalit7țile de a ac ționa și de a reflecta 8n diferite situații ale participanțiilor. Metode: Participanț i: ;a aceast7 cercetare au participat un e șantion de 0+ de persoane,>+ de persoane
de la o asociație de voluntariat,alte >+ de persoane de la 3acultatea de #sihologie din %ra șov iar restul de persoane au fost alese aleatoriu.#articipanțiilor le-a fost comunicat verbal date despre cercetare,scopul acesteia c?t și p7strarea confiden țialit7 ții asupra rezultatelor obținute.#articipanțiilor le-a fost specificat și faptul c7 se pot retrage 8n orice moment 8n cazul 8n care 8ntreb7riile din chestiona li se par prea personale. @n prima parte cercet7rii a fost folosit chestionarul ce m7soar7 impulsivitatea,chestionar creat de 2.(. %arratt.(-a aplicat și un al doilea chestionar,chestionarul de m7surare a agresivit7ții al lui Arnold 9.%uss si Mar: #erri. Cestionarul de impulsivitate al lui Barratt:
#entru m7surarea impulsivit7ții a fost aplicat un chestionar de > de itemi $Bersiunea francez7 a scalei de impulsivitate al lui 2.(.%arratt.6hestionarul conține patru subscale $impulsivitate motric7,cognitiv7 și neplanificat7. Cestionarul de a!resivitate al lui Arnold ". Buss și Mar# $erri:
Acest chestionar conține *0 de itemi și are ca scop m7surarea a patru dimensiuni ale agresivt7ții $agresivitate fizic7,verbal7,fruriaCm?niaCDstilitatea.
%e&ultate: Consisteța intern': Alpa(Cronbac. )abel 1.
4
Interpretare:
6onsistența intern7 Alpha 6ronbach are valoarea de +,E,aproape de valoarea ideal7 de +,F+. Split("al*: )abel 2.
5
+aliditate: Corelația $earson ,ntre subscale: )abel 3.
Corelația $earson ,ntre subscale și scor total: )abel -.
Di*erența ,ntre !rupuri: Metoda de calcul: Independent(Samples )()est/ )abel 0.
6
+aliditatea conver!ent' cu un instrument similar(Corela ția $earson. )abel .
+aliditatea predictiv'(re!resie linear' simpl'. 7
)abel .
Etalon ,n uartile. )abel 4.
8
Conclu&ie
@n urma analiz7rii rezultatelor putem spune c7 scopul nostru a fost atins,chestionarul de m7surare a impulsivit7ții a lui 2. (. %arratt dovedindu-se a fi unul valid și 8n acela și timp fidel. Analiz?nd rezultatele obținute putem spune c7 intrumentul folosit are consistenț7 medie,av?nd o fidelitate Alpha 6ronbach de .EG.6el de al doilea chestionar aplicat,ce agresivit7tii al lui Arnold 9.%ussi și Mar: #erri a avut o fidelitate Alph 6ronbach de . FG,exist?nd o diferenț7 semnificativ7 8ntre rezultatele celor dou7 chestionare. #rin aplicarea testul t pentru eșantionare independente am constatat c7 nu exist7 diferen țe semnificative ale rezultatelor 8n funcție de gen.Impulsivitatea cognitiv7 la genul masculin este totuși diferit7 dec?t la impulsivitatea motric7 și cea neplanificat7. 6orel?nd cele dou7 chestionare am obținut o corela ție #earson de .FG la un prag de semnificație de H +.
Biblio!ra*ie: 1.Martin 5.E.6 $otts 7.8. Impulsivit9 in decision(ma#in!: An event related potential investi!ation. Personal and individual differences. 2.)asler . 8actorulimpuls. Cunoastere&Autoeducare. Ed Amaltea 3.Barrat E.S. An;iet9 and impulsiveness related to ps9comotor e**icienc9. Perceptual and Mottor Skills6 1<0<6 <6 1<1(1<4 -.5assiter 7.". Impulsivity. Ed ova
1!
