Dieta Si Modul de a Trai in Caz de Boala

Dieta si modul de a trai in caz de boala scarface la data de Vin Nov 20, 2009 5:29 pm Dieta alimentară în caz de boală

Tratamentele care nu i-au în consideraţie alimentaţia corectă nu aduc în general un succes pentru timp îndelungat, căci boala este agitată în corp de îndată ce bolnavul consumă ceva greşit, fie că este aliment, fie că este băutură sau leac. La fiecare om trebuie să-i fie limpede ca sângele şi lichidele din corp nu se pot curăţi atâta vreme cât ele sunt stricate, otrǎvite şi agitate prin medicamente, alimentaţie greşită sau prin furie, mânie, răutate. In caz de boala trebuie evitate toate alimentele şi băuturile care ne-au fost descrise de Dumnezeu prin călugăriţa Hildegard ca fiind dăunatoare precum şi starile sufletesti care au dus la aceasta boala sau au facilitat-o.

Chiar dacă efectul negativ al alimentelor şi băuturilor dăunătoare nu este cunoscut de mai nimeni, cu atât mai puţin de doctori, care in general nu i-au în seama mai deloc alimentaţia şi chiar dacă pare ciudat faptul că majoritatea oamenilor se hrănesc cam tocmai pe dos de cum ar trebui dacă s-ar cunoaşte adevarul, este bine să se respecte cât mai strict regulile următoare de alimentare, căci altfel vindecarea va dura mai mult sau chiar nu va mai avea loc. Aceste reguli se pot dovedi adevărate la orice boală şi la orice bolnav.

Alimente care ar trebui evitate complet în caz de boală

- cafea cu sau fără cofeină, pepsi, coca-cola, red-bull. Cofeina anulează efectul plantelor şi forţele de vindecare din corp. Atâta vreme cât se bea cafea, fie şi numai jumatete de ceasca, vindecarea numai cu greu poate avea loc. Din toate lucrurile enumerate mai jos nimic nu este mai rau decât cafeaua atunci când un om doreşte să fie vindecat . Cafeaua boabe şi cofeina trebuie evitată complet şi în primul rând.

- ceai negru (conţine şi el cofeina), guarana (extract sudamerican) - bere (de fapt nesănătoasă din cauza la hamei şi la orz!) - tot ce conţine sânge trebuie evitat. Carnea trebuie gătită întotdeauna foarte bine. Caltabosul de porc şi salamurile sunt deci dăunătoare căci conţin mult şânge. - fanta, limonade de la magazin (au multe conservante şi acizi) (Să se bea sirop natural diluat cu apă, ceai, apă fiartă, vin cu apă) - ceapa crudă, prazul, cartofii şi roşiile (mai ales crude), ardei, vinetele, ridichiile, castraveţi, conopida, fasolea boabe, varza (şi cea murata), ciuperci, ţelina cruda (fiartă numai rar). Salate verzi de asemenea nu sunt favorabile vindecării şi se pot mânca numai condimentate adecvat. - căpşuni, fragi, prune, pere crude (fierte da), piersici şi încrucişările din piersică şi prună. Să se evite şi fructele necoapte crude (în general cele exotice importate), smochinele. - carnea de porc, (carnea de porc să fie înlocuită cu cea de peşte, pasăre, miel, capră, viţel) - carnea de raţă şi de gâscă fiarta (prajita merge, dar la bolnavi nu este prea buna) - vin pur nediluat cu apă (vinul să fie întotdeauna amestecat cu apă) - sare iodată şi rafinată (a se cumpara sare de salină nerafinată aşa cum vine din salină. Iodul este pus de oameni în sare şi este o otravă pentru creier şi distruge glanda tiroida ! Iodul nu ajută aşa cum cred în mod greşit doctorii ci distruge glanda toroida! - ulei rafinat, margarina (a se înlocui cu ulei de floarea soarelui nerafinat şi cu unt. Uleiul de rapiţă şi de soja să fie evitat) - surogate de zahăr (substante chimicie foarte dăunatoare, mai ales aspartamul, acesulfam, fructoza, să se foloseasca pentru

îndulcire numai zahăr sau miere) - orice tip de caşcaval precum şi brânza tip franţuzească cu miros puternic – camembert (sunt dăunatoare şi pline de bacterii şi de toxinele lor), brânza topită - laptele omogenizat (de la carton sau sticlă. Laptele omogenizat nu mai este sănătos, fiind distrus prin aceast proces. Ar trebuie consumat numai lapte pasteurizat, dar nu omogenizat) - soia şi produsele din soia, uleiul de soia şi de rapită (sunt plante dăunătoare omului şi în cea mai mare parte manipulate genetic) - orice fel de muraturi şi acrituri, mai ales varza murată, conserve de peşte, conserve în general - iaurturile moderne (Actimel, etc.) - contin bacterii din fecale modificate genetic. - muştarul, ghimbir, praf de ardei şi de ardei iute (chilli) - prăjelile şi grătarele conţin o substanţă care provoacă reumatism şi ar trebui evitate cât mai mult – mai ales la boli reumatice. - apă acidulată, sifonul şi băuturile acidulate (CO2 este o otravă pt. organism şi arde limba. Acest lucru se întâmpla şi când nu sunt bule de gaz, de ex. când se bea sifon într-o cameră presurizată. Deci nu bulele ard limba, ci gazul) - carnea de oaie să se evite iarna - laptele de vacă să se evite vara (lapte în general cât mai puţin sau deloc, mai ales cel gras sau omogenizat) - carnea de vită să se evite de cei bolnavi cu circulaţia şi cu stomacul. (Carnea de vită să se lase 12 ore în apă înainte de gătire) - carnea de capră să se evite din august până în ianuarie (iedul se poate mânca până în octombrie)

Alimente care nu sunt favorabile unui vindecari

- pâinea albă şi produse din făină albă (a se înlocui cu pâine şi făină integralǎ) - orez decojit (alb) (a se înlocui cu grâu speltă sau orez integral) - dulciuri şi mult zahăr rafinat (tos) - linte, mazăre, fasolea boabe uscată - salate verzi, mâncaruri reci, băuturi reci, mâncăruri fierbinti - alimente prefabricate industrial, congelate, conservate, pasteurizate - fructele necoapte pe deplin şi deci cele exotice (banane, ananas, avocado, etc.)

Alimente care dau putere la corp şi întăresc trupul şi sufletul

- grâu speltă, ca pâine sau fiert (boabe întregi, griş, făină sau tărîţe fierte), orz, ovaz - orez integral, porumb (porumbul este manipulat genetic în ultimul timp, ar trebui evitat) - pâine de grâu integral (nu fiartă însă) - dovleac, bulbi de fenicul, fasole verde, naut, compot de mere şi pere, castane comestibile, sfecla roşie - hreanul (este bun numai primavara până când el să întăreste, după aia devine dăunator) - brânza dulce proaspătă, cas. Poat fi de vaca, de oaie sau de capră - laptele de capra şi de vaca (neomogenizat aşa cum e la cutie sau punga) - carnea de pui (nu însa când omul este bolnav rău sau cu stomacul), carnea de struţ (mai ales pentru cei graşi), peşte (preferabil de apă dulce şi răpitor- stiucă, biban), carnea de miel şi oaie (dar nu iarna), carnea de vită (nu la cei care au circulaţia slabă) şi capra (capra se poate mânca din ianuarie până în luna august iar iezii până în octombrie) .

- scortisoara insa nu prea des (da putere la nervi , regulează hormonii) - vin curat de casă amestecat cu apă luat cu măsură împreună cu condimente sau leacuri ca întărire a inimii şi a sufletului - condimente tip Hildegard puse în mâncare: betram, busuiocul cerbului, isop, cimbrişor de câmp - apă însorită la soare într-o sticla albastră sau cel mai bine violetă (o sticla transparentă se poate vopsi cu pensula) - ceaiuri de plante, în special cele de seminţe de fenicul, de urzică, de galbenele şi de salvie. - sucuri şi gemuri de gutuie (mai ales pentru reumatism) - supă de urzici proaspete (culese tinere când ies din pământ primăvara ) şi ceai de urzici pentru a curăţi sângele. - măceşe, coarne, mure - struguri (dar nu must, căci acesta fierbe in stomac), stafide, migdale. Seminţele de strugure conţin o enzimă vindecătoare, pot fi sucate la soare şi pisate praf. - ceapa fiartă sau prăjită mâncată cu măsură (daca nu sunt boli de stomac), usturoi cu măsură (mai ales crud) - portocale, lamai proaspete.

Iaurtul natural se poate mânca, dar nu la boli grave şi nici prea des, iaurturile de tipul “probiotice” (Actimel) cu bacterii speciale sunt f. dăunatoare, căci aceste bacterii sunt modificate genetic şi dăunează foarte mult intestinului!

Reguli sănătoase la masă

- Fiecare masă să se înceapă cu o mâncare caldă (dar nu fierbinte!) şi nu cu una rece sau cu cruditaţi. nu se bea apă şi lichide reci înainte de a mânca mâncare caldă. - să se bea moderat în timpul mesei. Cine nu bea în timpul mesei sau cel putin dupa îşi îngroaşă sângele. - Să nu se mănânce prea multe lucruri deodată. Cu cât mai simplu cu atât mai bine. Un post la care se mănâncă zilnic aceeaşi mâncare fără variaţie mare ar fi cel mai bun lucru în caz de boală . - Cu cât mai puţine alimente la o singura masă cu atât este mai uşor pentru corp să le asimileze. Cu cât mai multe feluri de mâncare la o masă, cu atât mai dăunatoare este această mâncare, chiar şi atunci când toate alimentale sunt sănătoase. Acest obicei de a mânca mereu altfel poate fi o sursa de boală. - Să nu se mănânce prea mult (sursă de boala) - Să nu se culce imediat după masă ci la cel puţin 1 ora după masă - Să nu se bea băutura rece de la frigider, ci la temperatura ambientă iar vara mai degrabă apă calduţă şi ceaiuri. - Să nu se mănânce în odăi închise, ci la aer curat sau în odaie aerisita bine înainte de masă. Cel mai bine este să se faca o plimbare înainte de fiecare masă. Stomacul şi plămânii trebuie să fie oxigenati bine înainte de masă pentru a garanta o digestie şi o “fierbere” bună a mâncarii în stomac. Cei bolnavi mai ales să mănânce de abia după ce au facut mişcare la are liber pentru a da căldură stomacului că să aibă putere de a digera mâncarea. - Să se mestece bine mâncarea. Vara să se mănânce mai puţin decât iarna şi să nu se mănânce nici mâncare fierbinte şi nici rece. - Să nu se mănânce în frig sau la căldură mare. - O rugăciune simplă şi din inima către Dumnezeu de a binecuvânta mâncarea înainte de masă, aşa cum faceau bunicii nostrii, ar aduce cele mai multe avantaje, în caz că omul crede în Dumnezeu. Pentru cel care nu crede încă, el se poate convinge de existenţa lui Dumnezeu prin existenţa şi eficacitatea acestor remedii.

Pentru o vindecare cât mai rapidă şi mai deplină în cazul bolilor grave sau cronice ar trebui respectate şi considerate următoarele :

- Respectarea cât mai strictă a unei dietei sanatoase. Să se folosească cât mai multe alimente care vindecă şi să se evite cel

puţin cele care dăunează. - Să se bea la început tratamentului des ceai de urzici şi de galbenele pentru a curăţa sângele şi ficatul. - Cine are boli de stomac trebuie să şi le vindece mai întâi cu ajutorul remediilor pentru stomac. - Să se bea zilnic ceai de salvie (elimină reumatismul din corp, ajută la digestie, limpezeşte ochii) - Să se consume 5-10 migdale dulci pe zi (crude sau gătite) – ajută la ficat şi la creier si la detoxifiere - Să se consume cât mai des produse de gutuie (remediu universal la reumatism), de coarne (bune pentru boli de stomac). Se recomandă de asemeneaa merele gătite (ca întărire) şi pere fierte (pentru a curăţa intestinele şi stomacul). - Să se bea numai apă însorită la soare în timpul prânzului, puse 1-2 ore într-o sticla albastră sau violetă deschis. In caz că apa nu este de calitate (clor, etc.) ea să fie fiartă mai înainte. Aceasta apă însorita dă putere la suflet, căci particulele de lumină (fotonii) care se adună în apă întăresc sufletul care este făcut tot din lumină. Când apa nu este bună sau vine dintr-un izvor cu apă dură, apa ar trebui mai bine fiartă. Apa minerală acidulată sau orice sifon este deci nesănătoasă. Arsul pe limbă care se simte cănd se bea apă acidulată provine de la efectul dăunător al dioxidului de carbon si nu de la bulele de gaz, asa cum se crede. Dacă se bea o astfel de apă într-o camere presurizată unde bulele nu apar, efectul se simte încă în gură. - Cafeaua şi cola şi pepsi şi orice băutură care conţine cofeină ca şi carnea de porc, de raţă şi de gâsca, caşcavalul, precum şi legumele şi fructele dăunătoare enumarate mai sus (piersici, prune, căpşuni, praz, ceapă crudă, varză, ardei, roşii, cartofi, vinete, etc.) trebuie evitate complet. - La mâncare să se pună condimentele vindecatoare : betram, busuioc, busuiocul cerbului, isop, cimbrişor de camp, galangal, etc - La reumatism şi atroză să se facă des baie,inhalaţie sau sauna recomandată de Hildegard (cu frunze de dude, de castane, etc.) - La epuizare şi slabiciune mare sau după operaţii să se facă baie cu apă de orz şi să se folosească acele remedii pentru cazuri de epuizare şi slăbiciune mare. - Toate bolile se trag din cauze sufletesti şi nevirtuti (ură, mânie, nerăbdare, lipsa de credinţa în Dumnezeu, mândrie, bârfa, răutate, zgârcenie, lipsă de iubire faţa de semeni etc.). Cauza lor trebuie recunoscută şi trebuie încercată o schimbare în acest plan. Căci orice boala are şi un scop şi nu numai o cauză. Scopul este întotdeauna schimbarea omului în bine. Bolile îşi au centrul în inimă sau în intestine.

- Dumnezeu este Cel care vindeca şi El este şi CEL care ştie la ce ne ajută boala de care suntem singuri vinovaţi în general. Vindecare fără ajutorul direct a lui Dumnezeu nu poate exista, acest lucru să se considere la orice boala. O rugăciune din inima către Dumnezeu şi încercarea de schimbare în bine a caracterului poate aduce mai mult decât 1000 de leacuri, fie şi ele de la Dumnezeu, căci scopul nostru pe acest pământ este întoarcerea către Dumnezeu şi nu un trai fericit fără boli. Aşa cum boala gravă aduce omului umilinţa şi deseori şi credinţa, tot aşa rugaciunea din inimă poate aduce vindecarea şi încrederea în Dumnezeu.

Medicamente chimice

Orice medicament chimic împiedică sau chiar anulează efectul de vindecare al plantelor şi remediilor din natură, fiindca majoritatea medicamentele sunt facute din toxine şi otravuri chimice.

După cum se ştie medicamentele chimice ameliorează numai simptomele bolilor dar nu ajută deloc la vindecare şi produc alte boli în corp căci strică flora intestinală, otravesc sângele, distrug ficatul, rinichii şi creierul. Cine ia medicamente să se consulte cu doctorul lui să vadă dacă poate micşora măcar doza şi chiar daca le poate lăsa de tot încetul cu încetul atâta vreme cât el face un tratament cu remedii naturiste. Insa nu este greu de ghicit însă ce va spune doctorul la întrebarea “Pot să arunc la gunoi aceste medicamentele ineficiente şi

scumpe pe care mi le-ai prescris în 2 minute de consultaţie grabită şi care până acum nu m-au vindecat ci m-au facut şi mai slab, mai leneş şi mai ameţit şi mi-au dăruit câteva boli şi dureri în plus de când le iau ? “

Cine vrea să depindă mai departe de doctori şi de ştiinţa lor să folosească mai departe ceea ce ei prescriu în orbirea lor. Aceasta însă este responsabilitatea fiecaruia.

Dietă în caz de boală dupa Hildegard

Hildegard descrie cinci diete de boală : dieta pentru bolnavii de ficat, de plămâni, de epilepsie, de schizofrenie şi pentru atunci când se ia sânge din venă în scop terapeutic. În afară de asta exista o supă de dieta pentru cei bolnavi de gută, pentru femeile care suferă din cauza menstruaţiei şi una pentru cei care adună apă în corp ( boală cauzată des de rinichi) Dieta la boli de ficat

Având în vedere ca ficatul este organul care curăţă permanent sângele de otrăvuri, atunci când omul suferă de boli de ficat trebuie aplicată o dieta alimentară strictă. În acest caz de cele mai multe ori pacientul observă singur ce îi face rău şi va remarca cu uşurintă ca toate alimentele declarate ca dăunatoare aici îi vor face rău.

Cu ajutorul unui bolnav de ficat se poate dovedi simplu care aliment este cu adevarat bun sau rău ca hrană pentru om.

„Bolnavul (de ficat) să bea des vin de dude căci suferinţa de ficat provine des din cauza la prea mult sânge, al carei stari este domolită de căldura şi de sucul vinului de dude, căci acesta este asemănător sângelui. Orice mâncare să fie temperată cu un pic de oţet din vin, căci căldura şi iuteala oţetului constrange ficatul.” Hildegard

Hepatita, fie ea de orice fel, A, B, C sau X, Y se poate vindeca deja numai prin dieta corectă de alimentaţie, aşa cum se facea de fapt acum câteva decenii cu mare succes, pe vremea comunismului, când nici nu existau prea multe medicamente de hepatită, dar nici atâtea cazuri de hepatită.

Când sângele este stricat atunci în el se înmulţesc bacterii, viruşi şi paraziţi, aşa cum este cazul unei ape stătute. Când apa curge şi este curată aceştia nu se pot înmulţi. Aşa este şi în cazul oricărei boli. Când sângele este bazic şi nu acid, ca o apă cu sapun, atunci în sânge nu pot exista şi trăi microbi şi deci nici o contagiere care duce la înmulţirea lor necontrolată nu este posibilă.

Cine îsi curăţă deci sângele cu remedii naturale adecvate (de ex. ceai de galbenele, urzici, etc. ), cine ţine dieta alimentară adecvată pentru a nu otrăvi sângele în acest timp aceluia îi vor dispare foarte repede bacilii şi microbii din sânge, ca în cazul mătuşii mele - căci aşa cum un patogen nu poate trăi in apă cu săpun, fiindca este bazica, tot aşa un patogen nu poate trai într-un sänge curat care este bazic.

Deci microbii sunt urmarea bolii şi nu cauza ei şi de aceea nu are rost de a-i combate cu medicamente şi otrăvuri chimice căci acestea slăbesc corpul şi mai tare şi otrăvesc sângele în mod evident ( fapt bine cunoscut scris chiar negru pe alb pe hârtia care însoţeşte medicamentele) pe care îl fac acid, un mediu ideal pentru microbi.

Şi timpul vindecă, nu numai doctorii ! Aici nu trebuie generalizat, există boli unde mersul la doctor este neapărat necesar.

Deci în special la bolile de ficat trebuie evitate toate alimentale dăunătoare descrise de Hildegard şi mai ales medicamentele

chimice, atât cât se poate de mult. Aceste două reguli sunt cele mai importante “remedii” la vindecarea hepatitei.

În plus există o multime de remedii decrise de Hildegard care ajută la hepatită (vezi lista de leacuri pentru ficat si fiere), de multe ori aşa de simple că pot fi aplicate de oricine. De multe ori hepatita se trage de la fiere (ca multe alte boli) şi de la pietre la fiere. Pentru pietrele la fiere se poate lua amestecul de frâşinel. Tristeţea poate cauza şi ea hepatită, caci ea creeaza acel “sânge rău” de care corpul nu se poate elibera aşa de repede şi de uşor.

De asemenea isopul pus ca un condiment în mâncare ajută la bolile de ficat. La bolile de ficat cauzate de tristeţe se se mănânce des pui tineri fierţi (dar nu prăjiţi) cu isop. Bolnavii de ficat, ca şi ceilalţi oameni nu au voie să manânce nici prea cald şi nici prea rece, nici prea dulce şi nici prea acru, si nici prea sărat (dar nici făra sare) nu au voie.

Dieta la boli de plămâni

Să se reduca sarea, mai ales cea rafinată, însă nu de tot: “căci sarea atacă plămânul şi îl usucă “

Hildgerad “Cine suferă de boli de plămâni să evite carnea grasă şi tot ce are sânge, brânza căci acestea crează o secreţie deosebit de dăunatoare. Şi mazare şi linte să se evite, ca şi fructe şi legume negătite şi să nu mănânce nuci. Uleiul de masline să se evite. Dacă doreşte să mănânce carne, să mănânce numai carne slaba, şi dacă vrea să mănânce neaparat brânza atunci să nu mănânce nici brânza cruda (brânza proaspata, dulce) nici gătită, (nici caşcaval, nici brânza sărată) ci brânza uscată (parmezan ?,fără sare) şi dacă vrea neaparat ulei, atunci puţin, fără să se întreaca măsură.

Să nu bea apa (proaspătă) căci ea face secreţie la plămâni (deci numai apa fiartă sau ceaiuri). Must proaspăt sau pe jumatate fiert să nu se bea deloc atâta vreme cât nu s-a limpezit prin fermentare. Vin să nu se bea. Să se fereasca de vreme umeda şi cu ceaţă. (CC 168,14 ff)

„Cine este bolnav la plămâni (şi are şi o dăuna la ficat) să mănânce des migdale dulci, crude sau gătite – şi ele vor da putere la plămâni”

“Cine sufereră de tuse şi respira greu fără însă să fie bolnav grav de plămâni (bronşită, etc.), acela să mănânce des plămâni de oaie şi pieptul lui va fi vindecat” (PL 1324 D)

„Cine suferă de plămâni să bea des lapte de capra şi va fi vindecat (PL 1325 B) . Laptele de capră ca şi carnea de capră nu trebuie consumate după luna august !

„Cine suferă de tuse să mănânce des plămâni de gâsca salbatică gătiţi şi tusea se va duce“ (PL 1294 B)

“Cine respiră greu din cauza plămânului bolnav, aceluia îi dăunează sfecla roşie, cruda sau gătită, căci ea nu are astfel de forţe de a ajută la o asemenea boală”

Dieta la schizofrenie

Pentru schizofrenie cel mai important remediu este o băutura dintr-un amestec de calomfir (Balsamrauke/Tanacetum Balsamita) cu o cantitate tripla de seminţe de fenicul. Aceast ceai de nervi trebuie băut de aceşti bolnavi zilnic ca băutura principală. Alte băuturi sunt nerecomandate. O asemenea dietă se poate aplica numai cu consimţământul şi întelegerea

pacientului şi al părinţilor. Efectul principal al curei este restaurarea somnului, căci aceşti bolnavi au ajuns în acest stadiu din cauza lipsei cronice de somn. Din cartea scrisă de Hildegard “ Cauza şi tratarea bolilor” se poate citi că cauza acestei boli este o lipsa de conducere autoritară căci aceşti bolnavi nu se mai pot conduce singuri.

De aceea este neaparat necesară o mâna puternică care să conducă gândirea acestor bolnavi pe drumuri bine stabilite. Aceasta se poate face cel mai bine într-un sanatoriu. Hildegard precizează ca această boală se poate confunda cu pozesia de către spirite rele, dar nu este, ci aceşti oameni schizofrenici sunt numai bolnavi”.

Dieta la epilepsie

Epilepsia: „în timpul dietei bolnavul poate să mănânce pâine şi carne de gaină şi anume gătită cu ţelina şi pătrunjel căci aceasta carne este cam uscată iar ţelina şi pătrunjelul curăţă stomacul de murdărie şi de putreziciune. Carnea de vita să se mănânce numai proaspătă şi vara să fie pusă 1 zi întreaga în apa iar iarna 1 noapte întreaga în apa, căci apa elimina ceea ce este dăunator în asceasta carne. Şi carne de oaie poate să mănânce, care însă nu trebuie pusă în apa, ca cea de vită. Carne de porc nu are voie să mănânca căci excită simţurile, strică pielea şi face cancer. Şi anghila ca şi toţi peştii fără solzi să nu fie mâncaţi căci au ceva dăunator în ei, de aceea nici nu au solzi. În acest timp să se evite brânza, ouăle, legumele şi fructele crude ca şi toate prăjelile şi grătarele.

Căci brânza (chiar şi cea proaspătă) este otravă la aceasta boală şi ouăle şi crudităţile agită substanţele otrăvitoare din corp. Prăjelile şi grătarele crează o substanţă reumatică. Numai un vin blând amestecat cu apă poate fi băut de aceşti bolnavi şi de asemena bere (însă de casă, fără hamei).” Dieta la lăsarea de şânge din venă

„Cui îi se ia sânge din venă (ca tratament) nu are voi să mănânce prea multe mâncaruri deodată şi nici prăjeli şi gratare. De asemenea nu are voie să mănânce fructe şi legume crude. …Nici vin puternic (vinul sa fie amestecat cu apă) nu are voie căci îi zdruncina sângele şi îi ameţeşte simţurile… (Dieta) asta să o ţină timp de 3 zile, atât timp cât sângele (redus) se află în mişcare. După a treia zi, sângele îşi primeste înapoi puterea şi se duce la locul unde trebuie (în corp). Şi brânza trebuie evitată, căci ea strică sângele … şi-l umple cu grăsime care-l îmbolnăveşte. (CC 125,33 ff) Dieta pentru femei cu menstruaţia dereglată

“Când o femeie suferă din lipsa de menstruaţie să nu mănânce carne de vita şi alte mâncaruri grosolane (nici carne de porc, animale sălbatice, crudităţi, verdeţuri, legume negătite). Să mănânce mâncaruri cu gust bun (căci mirosul şi gustul afectează direct creierul şi hormonii în mod pozitiv) şi să bea vin (amestecat cu apă). Dacă bea apă, atunci numai apă din cisterna (adica din fântână artificială în care a stat ceva timp) şi nu de fântână sau de izvor. Apa de rîu trebuie fiartă mai întâi şi după aceea lăsată să se răceasca.”

Câteva reguli de alimentaţie simple şi uşor de reţinut

Tot ce este gras nu este sănătos: deci laptele gras, smântâna, brânza grasă, ulei mult, carne grasă.

Sângele animalelor este dăunător şi trebuie eliminat cât mai bine, carnea trebuie prăjită cât mai bine, eventual împreună cu ceva fructe.

Tot ce are multe proteine nu este sănătos decât in cantităţi foarte mici : soia (40%), carnea (cca. 20%), alunele (ca. 26 %), nucile (16%) fasolea uscată (cca. 25%), carnea, laptele, brânza, ouăle.

Laptele de mamă are numai 2% proteine şi cu aceste proteine creşte copilul văzând cu ochii ! De asemenea există milioane de vegetariani care trăiesc sănătos fără prea multe proteine, fie de origine animală fie din plante. Deci nu poate fi adevărat ceea ce industria farmaceutică şi alimentară ne povestesc de decenii despre rolul important al proteinelor pentru o alimentaţie sănătoasă. S-a dovedit ştiinţific de mult timp că alimentele cu multe proteine sunt dăunătoare sănătăţii. Proteinele din măncare nu sunt deci sănătoase şi necesare aşa cum se crede ci dăunătoare. Corpul îşi creaza singur proteine din plantele consumate în timp ce proteinele străine trebuie mai întâi sa fie descompuse cu un efort energetic foarte mare. Proteinele şi zahărul în exces fac sângele să devină acid şi sângele acid este un mediu ideal de înmulţire al bacteriilor şi paraziţilor. Şi după cum se ştie într-un lichid bazic – apă cu săpun – nu pot trăi bacterii şi paraziţi.

Tot ce este rafinat şi denaturat este dăunator sănătăţii :

- uleiul rafinat şi margarina (bun : ulei nerafinat, presat la rece) - zahărul rafinat (bun: zahăr nerafinat, mai ales cel de trestie de zahăr) - făina alba rafinată, painea albă (bun: pâine şi făină integrală) - orezul decojit (bun: orez nedecorticat) - laptele omogenizat (bun: lapte proaspat fiert sau pasteurizat)

Tot ceea ce este consumat în cantitati mari sau sub forma concentrată este dăunator sănătăţii :

- suc natural concentrat (trebuie băut numai puţin şi diluat cu apă) - vitamine chimice şi concentrate din sucuri şi pastile (trebuie evitate) - minerale chimice sub forma de preparate (calciu, magneziu, fier) - iod (pus în sare şi în furajul animalelor) - fluorid (pus în pasta de dinţi, în apă potabilă,în tigai de teflon) - zaharine şi surogate de zahăr ( aspratam, acesulfam, fructoza, extrem de otrăvitoare) - vin puternic (nediluat cu apă) - zahăr tos, proteine multe

Tot ce fermentează în intestine nu este sănătos :

- fasolea boabe - varza, conopida, brocolli, muraturile - pâinea proaspată cu drojdie, produsele cu drojdie în general - crudităţi (morcovi, legume crude, fructe necoapte complet) - must, sucuri de anumite fructe, pâinea proaspătă cu drojdie, produse cu drojdie şi fermenţi

Tot ce este amar sau acru (lamaia este o exceptie) are gust sau nu are gust bun fără sa fie prăjit este în general dăunator :

- cafeaua - cartofii, vinetele, roşile, ardeii (acestea sunt plante înrudite cu tutunul, importate din America de sud) - caşcavalul - ciupercile - acriturile, murăturile

Tot ce este conservat conţine bacterii, toxine, ciuperci, paraziţi şi nu mai este sănătos indiferent de modul cum ele au fost conservate. Moartea nu aduce decât moarte. Bacteriile şi paraziţii care apar la descompunerea alimentelor sunt dăunătoare. De preferat este deci numai mâncarea gătită proaspăt, mai ales în caz de boala!

Mâncarea care se cumpară gata făcută de la magazine conţine în general o sumedenie de conservante şi de substanţe nocive care nu au ce căuta în corp. Aceste alimente creează boli.

Prea multă mâncare este nesănătoasă.

Diversitate: Cu cât mai puţine alimente la o singură masă, cu atât mai sănătoasă este această masă. Acest lucru este în special în caz de boală important. Sufletul nu poate să vindece corpul şi să proceseze multe alimente în acelaşi timp.

Tot ce este la modă sau foarte nou şi nu a fost mâncat de strămoşii noştrii este dăunător sănătăţii : lapte de soia , ulei de rapiţă, ulei de soia, sare rafinată, sare iodata, surogate de zahăr, alimente conservate, vitamine artificiale, scoici, alge, sucuri concentrate, pâine albă, cereale crude, guarana, cofeina

Tot ceea ce creează un miros ciudat sau rău în urină sau în scaun nu este sănătos: sparghel.

Creierul animalelor este foarte daunator de mancat.

Fructele plantelor care nu s-au copt pe deplin în mod natural sunt nesănătoase şi ar trebui gătite cumva : fructele şi legumele culese verzi, cereale verzi.

Tot ceea ce face rău la un bolnav este dăunător şi la un om sănătos cu diferenţa ca ultimul nu simte imediat sau deloc, însa acest aliment dăunează sanätăţii.

La bolnavii de ficat, stomac, rinichi, pancreas, diabet produsele descrise ca dăunătoare aici se vor simţi imediat iar cele descrise ca sănătoase aici vor putea fi consumate fără probleme daca sunt preparate cum trebuie sau boala respectiva nu este de aşa natură încât să nu mai permită anumite alimente.

Alimente sănătoase pentru oamenii care trăiesc pe un alt continent sau în alte condiţii geografice şi climatice nu trebuie să fie sănătoase şi pentru restul de oameni.

Exista diferenţe între oamenii din regiuni diferite unde sunt diferenţe mari climatice şi de latitudine.

Mâncatul fără băutură la masă, mâncarea rece sau fierbinte, de salate şi crudităţi la felul întâi sunt nesănătoase

Nu toate plantele şi animalele au fost creeate de Dumnezeu pentru a fi mâncate: tot ce creşte fără lumină (ciuperci), la umezeală sau fără ajutorul luminii (cartofi, rosi, ardei, vinete – plante de noapte), care are gust rău sau nici un fel de gust (asparagus, soia), sau trebuie fiert mult timp (soia, fasolea boabe)

Carnea animalelor rapitoare, reptilele, este dăunătoare ca hrană pentru om.

La bătrâneţe sunt necesari stimulanţi mai mulţi pentru digestie: piper, iuţeli, stimulanţi de digestie (betram, etc.)

Mai toate dietele alimentare de slăbit provin din pana industriei farmaceutice (low carb diet, etc.) sau a oamenilor neştiutori şi lacomi de bani şi de prestigiu fiind toate dăunătoare sănătăţii. Cine doreşte să slăbească trebuie să se hrănească sănătos şi să evite ceea ce îngraşă omul cu adevărat.

Soarele este cea mai importantă sursă de energie şi de vindecare

In caz de boală, în afară de alimenaţie şi remedii mai trebuie considerate următoarele lucruri

- sa nu se poarte deloc ochelari de soare (ei filtrează lumina ultravioletă care este importantă pt. orice vietate. Oare de ce Dumnezeu nu a creat ochelari de soare la animale şi la oameni ?) ochelarii de vedere sa fie purtaţi cât mai puţin afară sau sa fie măcar îndepărtaţi 1-2 ore pe zi pt. a permite luminii ultraviolete blocate de lentile să intre în ochi - sa se stea cât mai mult timp afară la aer liber - sa se facă zilnic mişcare moderată dacă boala permite, încetul cu încetul din ce în ce mai multă. - sa se mănânce la orice masă numai după 30 minute de stat la aer curat sau după o plimbare (deci nu după masă ci mai ales înainte de masă este important aerul curat, căci la stomac îi trebuie aer curat pt. digestie) - sa se mănânce numai în camere aerisite bine - sa se doarmă în camere cu geamul deschis sau aerisite bine. În camere mici să nu se doarmă cu usa închisă şi nici cu geamul închis. - spălături zilnice cu apa rece dar scurte (1 minut) pe membre sau trunchi invioreaza trupul si poate chiar vindeca (vezi cura cu apa "Kneipp" - sa se bea zilnic, dacă bate soarele, apă însorită intr-o sticla (de sticla) timp de 1 ora (între ora 11 şi 16 vara şi între 11 şi 14 primăvara şi toamna). Un cristal natural pus în apa poate înlocui soarele, daca este înnorat. - sauna sau inhalaţii de dezintoxicare dupa Hildegard s-au dovedit ca foarte ajutătoare la boli ca şi aplicarea de ventuze sau de lipitori - celularele, telefoanele fară fir, cuptoarele cu microunde, ultrasunetele şi radiatiile x, statul sub neoane şi lămpi economisitoare, orice medicament chimic care nu este cu adevărat indispensabil ar trebui evitate complet şi strict în timpul boliilor.

scarface Admin

Mesaje: 906 Data de inscriere: 19/11/2009

Despre reguli de alimentare de la Dumnezeu

Mâncarea caldă Hildegard „Când omul are încă stomacul gol el să mănânce mai întâi o mâncare făcută din cereale sau făină, căci aceasta mâncare este uscată şi îi va da omului putere. În afară de asta să mănânce mai întâi o mâncare caldă (însă nu fierbinte !) care să-i încălzeasca stomacul şi deci nu o mâncare rece. Căci atunci când el mănânca una rece, aceasta îi va raci aşa de mult stomacul încât acesta nu se va mai încălzi nici dacă după aceea se mănâncă mâncăruri calde… Când se mănâncă o mâncare rece după una caldă, atunci căldura din stomac va învinge răceala la a doua mâncare. Fructele, ca şi mâncarea lichidă şi suculentă din ierburi şi verzituri să fie evitate la prima masă (micul dejun) căci ele aduc putreziciune, secreţie şi nelinişte la sucuri. ... Pentru un om sănătos este bine şi sănătos, din cauza digestiei – să renunţe la micul dejun până la prânz. Pentru cei bolnavi şi slabi este însă bine să se ia micul dejun pentru a primi puterile care lipsesc din mâncare”

Salatele şi fructele înainte de masă Hildegard « omul să mănânce mai întâi ceva cald ca să-şi încălzească stomacul. Toate fructele şi legumele şi tot ceea ce conţine multă umezeală, ca şi ierburile verzi să fie evitate de om la începutul mesei. După ce a mâncat ceva cald (dar nu fierbinte) se pot mânca (astfel de alimente), căci altfel ele mai mult înbolnăvesc decât vindecă”

Mâncarea crudă Hildegard „Când omul mănâncă mere, pere, legume crude şi alte verzituri care nu au fost gătite prin încălzire de nici un fel, atunci ele nu pot fi descompuse de stomac şi intestine aşa uşor ca atunci când au fost temperate (gătite) mai înainte. Sucurile rele ale acestori mâncăruri care ar fi putut fi prinse şi neutralizate prin gătire la foc sau prin înmuiere în oţet cu sare, dăunează aşa crude splinei care se va umfla şi va creea dureri”.

Masă de seară „Seara omul poate să mănânce tot (adică tot ceea ce este sănătos de mâncat) ceea ce a mâncat şi în timpul zilei, daca el doreşte. Însă el să mănânce seara aşa devreme încât să mai poată face şi o plimbare înainte să se ducă la culcare”

Mirosul mâncarii Mirosurile în general şi mirodeniile aromate în special au un efect pozitiv asupra organelor şi a sănătăţii. Ceea ce este bun şi la miros şi la gust fără prea multe condimente şi prăjeala este în general sănătos. „Când omul mănânca şi bea, un sistem viu de transport din corp ia gustul şi mirosul şi îl transportă la creier, lucru care face că el să fie alimentat cu sânge şi care îi dă şi căldura necesară … şi inima, ficatul şi plămânul iau ceva din acest gust şi miros şi din substanţe eterice din ele aşa încât ele sunt umplute şi hrănite ca un maţ vechi şi uscat care se pune în apă, în care devine moale şi plin” (CC 113,3)

Care om de ştiinţa se gândeste la mirosuri şi la gust când analizează mâncarea ? Ei văd numai o tabelă cu vitamine şi calorii, aşa cum au fost învăţaţi şi care nu spune nimic despre calitatea mâncarii.

Culcatul imediat după masă „Omul să nu se culce imediat după masă adică înainte ca gustul, sucul şi mirosul mâncării să ajungă la locul de destinaţie. Mai degrabă să nu doarmă deloc după masă ca nu cumva ca somnul să ducă mirosul, gustul şi sucul mâncării la locurile nepotrivite din corp şi să le împrăştie ca pe un praf în părti diferite ale corpului. Dacă un om s-a abţinut de dormit pentru o bucată de vreme (deci până dispar gusturile şi se termină digestia) şi se culcă 1 oră, atunci carnea şi sângele lui se va înmulţi şi el se va face sănătos”

Mâncarea grasă „Cine mănâncă carne grasă şi mâncare cu multă grăsime sau cu mult sânge, acela riscă să se înbolnăvească, căci o asemenea mâncare nu poate sta în stomac atât cât ar trebui pentru o asemenea mâncare grasă. (deci nu se poate digera cum trebuie) … Numai cine este slăbănog să mănânce din când în când câte ceva mai gras care să-i dea umezeala la uscăciunea trupului. Căci carnea de animale îngraşă omul mai mult decât orice altă mâncare sau băutură “.

Mâncatul excesiv “Oamenii mănâncă prea mult astfel încât liferanţii de căldură (necesară pentru o digestie completă) inima, ficatul, plămânul şi splina nu pot da destulă caldură stomacului şi ca urmare el nu poate găti mâncarea (în stomac), căci ea este ori crudă, ori pe jumătate gătită, ori prea grasă sau prea uscată, tare şi greu digerabila” (CC 99, 5 ff) „din cauza asta sucul necesar digeraţiei lipseşte şi stomacul devine rece şi plin de secreţii şi mâncarea se întăreşte în stomac şi în intestin şi omul se înbolnăveşte. Cine suferă de stomac şi intestine fiindca nu are o digestie bună aceluia i se slăbesc şi ochii” (Aforisme 111/43)

Regula de folosire a condimentelor în general “ Ierburile vindecătoare şi condimentele nobile, ca şi praful din ele nu ajută oamenilor sănătoşi la nimic atunci când ele sunt luate fără ordine. Mai degrabă îi vor dăuna, căci usucă sângele şi fac carnea slabă, căci ele nu gasesc în om acele sucuri în care ele să-şi poată desfaşura puterea. În acest caz ele deci nu activează nici forţele (din trup), nici nu lasa carnea să crească ci mai degraba împiedică numai sucurile rele, cu care sunt vrăşmaşe (antagonice, de sens opus). Când ele sunt luate de cineva să se facă cu grija şi cu măsură. Ele să fie luate întotdeauna cu pâine sau în vin şi numai în cazuri rare pe stomacul gol. Căci altfel ele înnăbuşă pieptul şi dăunează la plămâni şi slăbesc stomacul în care au ajuns atunci când sunt luate izolate (deci fără mâncare, pâine sau vin). Ca şi praful pământului care este dăunator omului şi îl trage pe om în el, tot aşa şi aceste prafuri, când ele nu sunt luate cum trebuie, dăunează sănătăţii. Condimentele deci să fie luate împreună cu mâncarea sau imediat după masă, căci atunci diluează sucurile din mâncare şi ajută omul la digestie. Ele să se ia pe stomacul gol numai în cazul de exceptie, atunci când boala necesită un astfel de tratament” (CC 185,2 ff)

Băutul pe stomacul gol „Fără să fie silit de vreo boală (reumatism) nici un om să nu bea pe stomacul gol. Când însă este silit de boli, atunci vinul (amestecat cu apă) este mai sănătos decât apa. Cine bea însă vin fără să-i fie

sete, atunci vinul îl face pe om lacom de băutură şi mâncare şi îi înnabuseşte spiritul şi îl face insensibil în simţuri” (CC 150, 16 ff)

Băutul cu moderaţie în timpul mesei este necesar „Când omul mănâncă, atunci el devine cald şi uscat ca şi moara când macină şi începe să se usuce pe dînauntru. Asta se numeste sete. Atunci el să bea un pic şi să mănânce din nou până când din cauza mestecatului se încalzeşte din nou şi îi se face sete din nou. Să continue aşa până când termină de mâncat. Atunci când omul nu bea în timpul mesei, el devine greoi şi lenes la trup şi suflet. Nici sângele lui şi nici digestia nu este bună dacă nu bea (în timpul mesei).

Băutul exagerat în timpul mesei “Atunci când însă omul bea prea mult în timpul mesei, atunci asta crează în sucurile lui nişte valuri de furtună, aşa încât sucurile bune vor fi destrămate. Şi atunci când mâncărurile sunt digerate şi se îngroaşă, sângele şi venele au nevoie de umezeală şi asta crează sete. Şi atunci omul să bea cu măsură şi să-şi umezească uscăciunea căci altfel se strecoară lenea şi inerţia în trup şi suflet.”

Băutul după ce omul s-a sculat din somn „Des se întămplă, noaptea sau ziua, când omul se scoală din somn, din cauza la căldura din sânge sau la uscăciunea mâncării să îi fie sete. Însă atunci el să se fereasca să bea imediat atâta vreme cât el încă este somnoros, căci asta îl face bolnav şi îi face furtună în sucuri. Mai bine este să se reţinăa de la băut pentru o vreme şi să bea de abia când i-a dispărut complet somnolenţa. Şi atunci să bea mai degraba vin amestecat cu apă, decât apă, căci apa face în acest caz în sânge şi în sucuri mai multă pagubă decât lucru bun” (CC 114, 15)

Sucuri de fructe, ierburi şi legume

« un astfel de suc… crează câteodată dureri de cap atunci când este băut des fără să se consume un pic de pâine uscată înainte“

Mâncarea rece şi fierbinte “cine mănâncă mâncare fierbinte vara îşi agită reumatismul din corp iar cănd mănâncă mâncăruri reci el îşi face flegmă în corp. De aceea el să mănânce mâncare moderată la temperatură”

Mâncatul şi băutul vara şi iarna “omul să nu bea mult în timpul iernii căci aerul îi umezeste sucurile. Şi dacă bea mult el îsi strica sucurile şi îsi atrage boala. Iarna să bea mai degraba vin ( cu apa) sau bere decât apa, căci apa este în acest anotimp nesănătoasă, din cauza umezelii pământului”

“Vara însă când omul este cald pe dinăuntru şi sănătos să bea apă calduţă şi să se plimbe un pic după aceea ca să devină cald. Asta este mai avantajos decât vinul”. “Cine este slăbit la corp să bea vara mai degrabă vin amestecat cu apă sau bere cu apă decât apă, căci asta îi dă mai multă putere decât apa. Vara sau iarna însă omul să se ferească de prea mult băut” ( Berea din ziua de azi însa nu mai este bună. A nu se uita că Hildgerd a scris asta acum 1000 de ani, cănd berea se făcea altfel şi plantele erau altfel.) Deci teoria fantasmagorică că omul trebuie să bea cel putin 2 litri de apă pe zi, indiferent de sete, de constituţie şi de greutate este nu numai foarte greşită ci chiar este complet pe dos. Cu astfel de parole repetate la infinit de mass-media se distruge sistematic sănătatea la naţiuni întregi. Cine cunoaşte felul în care se hrăneşte lumea azi şi ceea ce scrie în aceste sfaturi de la Dumnezeu îşi va da cu uşurinţă seama că lumea se hraneste şi trăieşte azi exact pe dos de cum ar trebui de fapt şi asta datorita dogmelor nesănătoase care ne-au fost inoculate de ziare, de instituţii de “sănătate” , de oameni “de ştiinţa” şi preluate de doctori şi populaţie cu mare naivitate. Aceste metode de propagandă provin de la industria farmaceutică! Totul ce face şi ştie omul din ziua de azi este exact pe dos de parcă cineva ar fi studiat aceste cărţi ca să vadă ce metode duc cel mai repede şi mai eficient la boală şi deci şi la profit şi la subjugare materială şi spirituală a populaţiei.. Tot ceea ce este descris ca dăunator pentru sănătate în aceste carţi scrise de Hildegard este din păcate folosit sistematic de anumite industrii şi de concerne care au o influenţa nefastă imensă pe acest pământ. Nu trebuie uitat ca originalele scrise de Hildegard sunt la Vatican de peste 800 de ani.

Dieta alimentară la boli grave Tratamentele care nu i-au în consideraţie alimentaţia corectă nu aduc în general un succes pentru timp îndelungat, căci boala este agitată în corp de îndată ce bolnavul consumă ceva greşit, fie că este aliment, fie că este băutură sau leac. La fiecare om trebuie să-i fie limpede ca sângele şi lichidele din corp nu se pot curăţi atâta vreme cât ele este stricât, otrǎvite şi agitate prin alimentaţia greşită sau prin furie, mânie, răutate. In caz de boala trebuie evitate toate alimentele şi băuturile care ne-au fost descrise de Dumnezeu prin călugăriţa Hildegard că fiind dăunatoare precum si starile sufletesti care au dus la aceasta boala sau au facilitat-o. Chiar dacă efectul negativ al alimentelor şi băuturilor dăunătoare nu este unoscut de mai nimeni, cu atât mai puţin de doctori, care in general nu i-au in seama alimentaţia şi chiar daca pare ciudat că majoritatea oamenilor se hrănesc cam tocmai pe dos de cum ar trebui dacă s-ar cunoaşte adevarul, este bine să se respecte cât mai strict regulile urmatoare de alimentare, căci altfel vindecarea va dura mai mult sau chiar nu va mai avea loc.

Alimente care ar trebui evitate complet în caz de boală -

-

cafea cu sau fără cofeină, pepsi, coca-cola, red-bull. Cofeina anulează efectul plantelor şi forţele de vindecare din corp. Atâta vreme cât se bea cafea, fie şi numai jumatete de ceasca, vindecarea numai cu greu poate avea loc. Din toate lucrurile enumerate mai jos nimic nu este mai rau decât cafeaua atunci când un om doreşte să fie vindecat . Cafeaua boabe şi cofeina trebuie evitată complet şi în primul rând. ceai negru (conţine şi el cofeina) bere (de fapt nesănătoasă din cauza la hamei şi la orz!) tot ce conţine sânge trebuie evitat. Carnea trebuie gătită întotdeauna foarte bine. Caltabosul de porc şi salamurile sunt deci dăunătoare căci conţin mult şânge. fanta, limonade de la magazin (au multe conservante şi acizi) (Să se bea sirop natural diluat cu apă, ceai, apă fiartă, vin cu apă)

-

-

ceapa crudă, prazul, cartofii şi roşiile (mai ales crude), ardei, vinetele, ridichiile, castraveţi, conopida, fasolea boabe, varza (şi cea murata), ciuperci, ţelina cruda (fiartă numai rar). Salate verzi de asemenea nu sunt favorabile vindecării şi se pot mânca numai condimentate adecvat. căpşuni, fragi, prune, pere crude (fierte da), piersici şi încrucişările din piersică şi prună. Să se evite şi fructele necoapte crude (în general cele exotice importate), smochinele. carnea de porc, (carnea de porcul să fie înlocuită cu cea de peşte, pasăre, miel, capră, viţel) carnea de raţă şi de gâscă vin pur nediluat cu apă (vinul să fie întotdeauna amestecat cu apă sare iodată şi rafinată (a se cumpara sare de salină nerafinată aşa cum vine din salină. Iodul este pus de oameni în sare şi este o otravă pentru creier şi distruge glanda tiroida ! Iodul nu ajută aşa cum cred în mod greşit doctorii ci distruge glanda toroida! ulei rafinat, margarina (a se înlocui cu ulei de floarea soarelui nerafinat şi cu unt. Uleiul de rapiţă şi de soja să fie evitat) surogate de zahăr (substante chimicie foarte dăunatoare, mai ales aspartamul, acesulfam, fructoza, să se foloseasca pentru îndulcire numai zahăr sau miere) orice tip de caşcaval precum şi brânza tip franţuzească cu miros puternic – camembert (sunt dăunatoare şi pline de bacterii şi de toxinele lor), brânza topită laptele omogenizat (de la carton sau sticlă. Laptele omogenizat nu mai este sănătos, fiind distrus prin aceast proces. Ar trebuie consumat numai lapte pasteorizat, dar nu omogenizat) soia şi produsele din soia, uleiul de soia şi de rapită (sunt plante dăunătoare omului şi în cea mai mare parte manipulate genetic) orice fel de muraturi şi acrituri, mai ales varza murată, conserve de peşte, conserve în general muştarul, ghimbir, praf de ardei şi de ardei iute (chilli) prăjelile şi grătarurile conţin o substanţă care provoacă reumatism şi ar trebui evitate cât mai mult la aceste boli. apă acidulată, sifonul şi băuturile acidulate carnea de oaie să se evite iarna laptele de vacă să se evite vara (lapte în general cât mai puţin sau deloc, mai ales cel gras sau omogenizat) carnea de vită să se evite de cei bolnavi cu circulaţia şi cu stomacul. (Carnea de vită să se lase 12 ore în apă înainte de gătire) carnea de capră să se evite din august până în ianuarie

Alimente care nu sunt favorabile unui vindecari -

pâinea albă şi produse din făină albă (a se înlocui cu pâine şi făină integralǎ) orez decojit (alb) (a se înlocui cu grâu speltă sau orez integral) dulciuri şi mult zahăr rafinat linte, mazăre, fasolea boabe uscată salate verzi, mâncaruri reci, băuturi reci, mâncăruri fierbinti alimente prefabricate industrial, congelate, conservate, pasteorizate fructele necoapte pe deplin şi deci cele exotice (banane, ananas, avocado)

Alimente care dau putere la corp şi întăresc trupul şi sufletul -

grâu speltă, ca pâine sau fiert (boabe întregi, gris, făină sau tarite) orez integral, porumb

-

-

pâine de grâu integral (nu fiartă însă) dovleac, bulbi de fenicul, fasole verde, naut, compot de mere şi pere, castane comestibile, sfecla roşie hreanul (este bun numai primavara până când el să întăreste, după aia devine dăunator) brânza dulce proaspătă, cas. De vaca, oaie sau capra laptele de capra şi de vaca (neomogenizat aşa cu e la cutie sau punga) carnea de pui (nu însa când omul este bolnav bolnav rău sau cu stomacul), carnea de struţ (mai ales pentru cei graşi), peşte (preferabil de apă dulce şi răpitor- stiucă, biban), carnea de miel şi oaie (dar nu iarna), carnea de vită (nu la cei care au circulaţia slabă) şi capra (capra se poate mânca din ianuarie până în luna august iar iezii până în octombrie) . scortisoara şi nucşoară zilnic sau biscuiţi energetici (la care se adaugă si cuişoară). Aceşti biscuiţi întăresc nervii, dau putere la corp, dau putere de concentrare, regulează hormonii vin curat de casă amestecat cu apă luat cu măsură împreună cu condimente sau leacuri ca întărire a inimii şi a sufletului condimente tip Hildegard puse în mâncare: betram, busuiocul cerbului, isop, cimbrişor de câmp apă însorită la soare într-o sticla albastră sau cel mai bine violetă (o sticla transparentă se poate vopsi cu pensula) ceaiuri de plante, în special cele de seminţe de fenicul, de urzică, de galbenele şi de salvie. sucuri şi gemuri de gutuie (mai ales pentru reumatism) supă de urzici proaspete (culese tinere când ies din pământ primăvara ) şi ceai de urzici pentru a curăţi sângele. măceşe, coarne, mure struguri (dar nu must, căci acesta fierbe in stomac), stafide, migdale ceapa fiartă sau prăjită mâncată cu măsură(daca nu sunt boli de stomac), usturoi cu măsură (mai ales crud) portocale, lamîi

Iaurtul natural se poate mânca, dar nu prea des, cele de tipul “probiotice” (Actimel) cu bacterii speciale sunt dăunatoare, căci aceste bacterii sunt modificate genetic şi dăunează foarte mult intestinului! Tot ceea ce creează gaze intestinale este în general dăunator organismului (fasolea, varza, etc.), însă la oamenii cu flora intestinală dereglată sau chiar distrusă gazele pot aparea şi din cauza florei schimbate.

Reguli sănătoase la masă: 1. Fiecare masă să se înceapă cu o mâncare caldă (dar nu fierbinte!) şi nu cu una rece sau cu cruditaţi. 2. nu se bea apă şi lichide reci înainte de a mânca mâncare caldă. 3. să se bea moderat în timpul mesei. Cine nu bea în timpul mesei îşi îngroaşă sângele. 4. Să nu se mănânce prea multe lucruri deodată. Cu cât mai simplu cu atât mai bine. Un post la care se mănâncă zilnic aceeşi mâncare fără variaţie mare ar fi cel mai bun lucru în caz de boală . 5. Cu cât mai puţine alimente la o singura masă cu atât este mai uşor pentru corp să le asimileze. Cu cât mai multe feluri de mâncare la o masă, cu atât mai dăunatoare este această mâncare, chiar şi atunci când toate alimentale sunt sănătoase. Acest obicei de a mânca variat fiind o sursă de boală. 6. Să nu se mănânce prea mult (sursă de boala) 7. Să nu se culce imediat după masă ci la cel puţin 1 ora după masă 8. Să nu se bea băutura rece de la frigider, ci la temperatura ambientă iar vara mai degrabă apă calduţă şi ceaiuri. 9. Să nu se mănânce în odăi închise, ci la aer curat sau în odaie aerisita bine înainte de masă. Cel mai bine este să se faca o plimbare înainte de fiecare masă. Stomacul şi plămânii trebuie să fie oxigenati bine înainte de masă pentru a garanta o digestie şi o “fierbere” bună

a mâncarii în stomac. Cei bollavi mai ales să mănânce de abia după ce au facut mişcare la are liber pentru a da căldură stomacului că să aibă putere de a digerì mâncarea. 10. Să se mestece bine mâncarea. 11. Vara să se mănânce mai puţin decât iarna şi să nu se mănânce nici mâncare fierbinte şi nici rece. 12. Să nu se mănânce în frig sau la căldură mare. 13. O rugăciune simplă şi din inima către Dumnezeu de a binecuvânta mâncarea înainte de masă, aşa cum faceau bunicii nostrii, ar aduce cele mai multe avantaje, în caz că omul crede în Dumnezeu. Pentru cel care nu crede încă, el se poate convinge de existenţa lui Dumnezeu prin existenţa şi eficacitatea acestor remedii. Pentru o vindecare cât mai rapidă şi mai deplină în cazul bolilor grave sau cronice ar trebui respectate şi considerate următoarele : 1. Respectarea cât mai strictă a dietei de alimentaţie. Să se folosească cât mai multe alimente care vindecă şi să se evite cel puţin cele care dăunează. 2. Să se bea la început tratamentului zilnic ceai de urzici şi de galbenele pentru a curăţa sângele şi ficatul. 3. Cine are boli de stomac trebuie să şi le vindece mai întâi cu ajutorul remediilor pentru stomac. 4. Să se bea zilnic ceai de salvie (elimină reumatismul din corp, ajută la digestie, limpezeşte ochii) 5. Să se consume 5-10 migdale dulci pe zi (crude sau gătite) – ajută la ficat şi la creier 6. Să se consume cât mai des produse de gutuie (remediu universal la reumatism), de coarne (bune pentru boli de stomac). Se recomandă de asemeneaa merele gătite (ca întărire) şi pere fierte (pentru a curăţa intestinele şi stomacul). 7. Să se bea numai apă însorită la soare în timpul prânzului, puse 1-2 ore într-o sticla albastră sau violetă deschis. In caz că apa nu este de calitate (clor, etc.) ea să fie fiartă mai înainte. Aceasta apă însorita dă putere la suflet, căci particulele de lumină (fotonii) care se adună în apă întăresc sufletul care este făcut tot din lumină. Când apa nu este bună sau vine dintr-un izvor cu apă dură, apa ar trebui mai bine fiartă. Apa minerală acidulată sau orice sifon este deci nesănătoasă. Arsul pe limbă provine care se simte cănd se bea apă acidulată provine de la efectul dăunător al dioxidului de carbon si nu de la bulele de gaz, asa cum se crede. Dacă se bea o astfel de apă într-o camere presurizată unde bulele nu apar, efectul se simte încă în gură. 8. Cafeaua şi cola şi pepsi şi orice băutură care conţine cofeină ca şi carnea de porc, de raţă şi de gâsca, caşcavalul, precum şi legumele şi fructele dăunătoare enumarate mai sus (piersici, prune, căpşuni, praz, ceapă crudă, varză, ardei, roşii, cartofi, vinete, etc.) trebuie evitate complet. 9. La mâncare să se pună condimentele vindecatoare : betram, busuioc, busuiocul cerbului, isop, cimbrişor de camp, galangal, etc 10. La reumatism şi atroză să se facă des baie,inhalaţie sau sauna recomandată de Hildegard (cu frunze de dude, de castane, etc.) 11. Praful de seminţe de ţelină este la Hildegard cel mai eficient remediu contra la reumatism şi gută. 12. La epuizare şi slabiciune mare sau după operaţii să se facă baie cu apă de orz şi să se folosească acele remedii pentru cazuri de epuizare şi slăbiciune mare. 13. Toate bolile se trag din cauze sufletesti şi nevirtuti (ură, mânie, nerăbdare, lipsa de credinţa în Dumnezeu, mândrie, bârfa, răutate, zgârcenie, lipsă de iubire faţa de semeni etc.). Cauza lor trebuie recunoscută şi trebuie încercată o schimbare în acest plan. Căci orice boala are şi un scop şi nu numai o cauză. Scopul este întotdeauna schimbarea omului în bine. 14. Bolile îşi au centrul în inimă sau în intestine. Curăţirea intestinelor cu amestec de pere cu miere şi cu brie (Bärwurzmischung) este recomandată la orice boala. Elixirul de limba cerbului curăţă plămânii şi ficatul foarte bine. Ca remedii universale se mai pot enumera: elixirul de linte de apă (Wasserlinsenelixir), praful “Sivesan” sau amestec de fenicul. Pentru

inimă s-au dovedit folositoare în special vinul de pelin alb (Wermuttrank), praful de galangal şi de fân grecesc multe alte leacuri. 15. Dumnezeu este Cel care vindeca şi El este şi CEL care ştie la ce ne ajută boala de care suntem singuri vinovaţi în general. Vindecare fără ajutorul direct a lui Dumnezeu nu poate exista, acest lucru să se considere la orice boala. O rugăciune din inima către Dumnezeu şi încercarea de schimbare în bine a caracterului poate aduce mai mult decât 1000 de leacuri, fie şi ele de la Dumnezeu, căci scopul nostru pe acest pământ este întoarcerea către Dumnezeu şi nu un trai fericit fără boli. Aşa cum boala gravă aduce omului umilinţa şi deseori şi credinţa, tot aşa rugaciunea din inimă poate aduce vindecarea şi încrederea în Dumnezeu.

Medicamente chimice Orice medicament chimic împiedică sau chiar anulează efectul de vindecare al plantelor şi remediilor din natură, fiindca medicamentele mai toate constau din toxine şi otravuri chimice. Cine foloseşte remediile lui Dumnezeu date aici chiar de El, să se gândeasca bine dacă medicamente pe care le ia sunt neaparat necesare şi dacă ele au adus vreo îmbunătăţire de ele când sunt luate. După cum se ştie medicamentele chimice ameliorează numai simptomele bolilor dar nu ajută deloc la vindecare şi produc alte boli în corp căci strică flora intestinală, otravesc sângele, distrug ficatul, rinichii şi creierul. Cine ia medicamente să se consulte cu doctorul lui să vadă dacă poate micşora măcar doza şi chiar daca le poate lăsa de tot încetul cu încetul atâta vreme cât el face un tratament cu remedii naturiste. Nu este greu de ghicit însă se va spune doctorul la întrebarea “Pot să arunc la gunoi aceste medicamentele ineficiente şi scumpe pe care mi le-ai prescris în 2 minute de consultaţie grabită şi care până acum nu m-au vindecat ci m-au facut şi mai slab, mai leneş şi mai ameţit şi mi-au dăruit câteva boli şi dureri în plus de când le iau ? “ Cine vrea să depindă mai departe de doctori şi de ştiinţa lor să folosească mai departe ceea ce ei prescriu în orbirea lor. Asta însă este responsabilitatea fiecaruia. Pâna în ziua de azi medicii nu pot încă spune ce funcţie îndeplinesc multe organe din corp: apendicul, splina, amigdalele şi nici nu ştiu ce se întâmplă în corp atunci când sunt luate mai mult de 1 medicament deodată.

Câteva reguli de alimentaţie simple şi uşor de reţinut Tot ce este gras nu este sănătos: deci laptele gras, smântâna, brânza grasă, ulei mult, carne grasă. Sângele animalelor este foarte dăunător şi trebuie eliminat cât mai bine, carnea trebuie prăjită cât mai bine, eventual împreună cu ceva fructe. Tot ce are multe proteine nu este sănătos decât in cantităţi foarte mici : soia (40%), carnea (cca. 20%), alunele (ca. 26 %), nucile (16%) fasolea uscată (cca. 25%), laptele, brânza, ouăle. Laptele de mamă are numai 2% proteine şi cu aceste proteine creşte copilul văzând cu ochii ! De asemenea există milioane de vegetariani care trăiesc sănătos fără prea multe proteine, fie de origine animală fie din plante. Deci nu poate fi adevărat ceea ce industria farmaceutică şi alimentară ne povestesc de decenii despre rolul important al proteinelor pentru o alimentaţie sănătoasă. S-a dovedit ştiinţific de mult timp că alimentele cu multe proteine sunt dăunătoare sănătăţii. Proteinele din măncare nu sunt deci sănătoase şi necesare aşa cum se crede ci dăunătoare. Corpul îşi creaza singur proteine din plantele consumate în timp ce proteinele străine trebuie mai întâi sa fie descompuse cu un efort energetic foarte mare. Proteinele şi zahărul în exces fac sângele să devină acid şi sângele acid este un mediu ideal de înmulţire al bacteriilor şi paraziţilor. Şi după cum se ştie într-un lichid bazic – apă cu săpun – nu pot trăi bacterii şi paraziţi. Tot ce este rafinat şi denaturat este dăunator sănătăţii :

-

uleiul rafinat şi margarina (bun : ulei nerafinat, presat la rece) zahărul rafinat (bun: zahăr nerafinat, mai ales cel de trestie de zahăr) făina alba rafinată, painea albă (bun: pâine şi făină integrală) orezul decojit (bun: orez nedecorticat) laptele omogenizat (bun: lapte proaspat fiert sau pasteurizat)

Tot ceea ce este consumat în cantitati mari sau sub forma concentrată este dăunator sănătăţii : -

suc natural concentrat (trebuie băut numai puţin şi diluat cu apă) vitamine chimice şi concentrate din sucuri şi pastile (trebuie evitate) minerale chimice sub forma de preparate (calciu, magneziu, fier) iod (pus în sare şi în furajul animalelor) fluorid (pus în pasta de dinţi, în apă potabilă,în tigai de teflon) zaharine şi surogate de zahăr ( aspratam, acesulfam, fructoza, extrem de otrăvitoare) vin puternic (nediluat cu apă) zahăr tos, proteine multe

Tot ce fermentează în intestine nu este sănătos : -

fasolea boabe varza, conopida, brocolli, muraturile pâinea proaspată cu drojdie, produsele cu drojdie în general crudităţi (morcovi, legume crude, fructe necoapte complet) must, sucuri de anumite fructe, pâinea proaspătă cu drojdie, produse cu drojdie şi fermenţi

Tot ce este amar sau acru la gust sau nu are gust bun fără sa fie prăjit este în general dăunator : cafeaua cartofii, vinetele, roşile, ardeii (acestea sunt plante înrudite cu tutunul, importate din America de sud) caşcavalul ciupercile acriturile, murăturile Tot ce este conservat conţine bacterii, toxine, ciuperci, paraziţi şi nu mai este sănătos indiferent de modul cum ele au fost conservate. Moartea nu duce decât moarte. Bacteriile şi paraziţii care apar la descompunerea alimentelor sunt dăunătoare. De preferat este deci numai mâncarea gătită proaspăt, mai ales în caz de boala! Mâncarea care se cumpară gata făcută de la magazine conţine în general o sumedenie de conservante şi de substanţe nocive care nu au ce căuta în corp. Aceste alimente creează boli. Multă mâncare este nesănătoasă. Cu cât mai puţine alimente la o singură masă, cu atât mai sănătoasă este această masă. Acest lucru este în special în caz de boală importanţ. Sufletul nu poate să vindece corpul şi să proceseze multe alimente în acelaşi timp. Tot ce este la modă sau foarte nou şi nu a fost mâncat de strămoşii noştrii este dăunător sănătăţii : lapte de soia , ulei de rapiţă, ulei de soia, sare rafinată, sare iodata, surogate de zahăr, alimente conservate, vitamine artificiale, scoici, alge, sucuri concentrate, pâine albă, cereale crude, guarana, cofeina Tot ceea ce creează un miros ciudat sau rău în urină sau în scaun nu este sănătos: asparagus, carne de porc, brânză, ciuperci, etc. Fructele plantelor care nu s-au copt pe deplin în mod natural sunt nesănătoase şi ar trebui gătite cumva : fructele şi legumele culese verzi, cereale verzi. Tot ceea ce face rău la un bolnav este dăunător şi la un om sănătos cu diferenţa ca ultimul nu simte imediat sau deloc, însa acest aliment dăunează sanätăţii.

La bolnavii de ficat, stomac, rinichi, pancreas, diabet produsele descrise ca dăunătoare aici se vor simţi imediat iar cele descrise ca sănătoase aici vor putea fi consumate fără probleme daca sunt preparate cum trebuie sau boala respectiva nu este de aşa natură încât să nu mai permită anumite alimente. Alimente sănătoase pentru oamenii care trăiesc pe un alt continent sau în alte condiţii geografice şi climatice nu trebuie să fie sănătoase şi pentru restul de oameni. Exista diferenţe între oamenii din regiuni diferite unde sunt diferenţe mari climatice şi de latitudine. Mâncatul fără băutură la masă, mâncarea rece sau fierbinte, de salate şi crudităţi la felul întâi sunt nesănătoase Nu toate plantele şi animalele au fost creeate de Dumnezeu pentru a fi mâncate: tot ce creşte fără lumină (ciuperci), la umezeală sau fără ajutorul luminii (cartofi, rosi, ardei, vinete – plante de noapte), care are gust rău sau nici un fel de gust (asparagus), sau trebuie fiert mult timp (soia, fasolea boabe) ca şi animalele sălbatice, mamiferele răpitoare, reptilele, toate acestea este dăunător ca hrană pentru om. La bătrâneţe sunt necesari stimulanţi mai mulţi pentru digestie: piper, iuţeli, stimulanţi de digestie (betram, etc.) Mai toate dietele alimentare de slăbit provin din pana industriei farmaceutice (low carb diet, etc.) sau a oamenilor neştiutori şi lacomi de bani şi de prestigiu fiind toate dăunătoare sănătăţii. Cine doreşte să slăbească trebuie să se hrănească sănătos şi să evite ceea ce îngraşă omul cu adevărat.

Soarele este cea mai importantă sursă de energie şi de vindecare In caz de boală, în afară de alimenaţie şi remedii mai trebuie considerate următoarele lucruri • • • • • • • • • • •

sa nu se poarte deloc ochelari de soare (ei filtrează lumina ultravioletă care este importantă pt. orice vietate. Oare de ce Dumnezeu nu a creat ochelari de soare la animale şi la oameni ?) ochelarii de vedere sa fie purtaţi cât mai puţin afara sau sa fie mcar scosi 1-2 ore pe zi pt. a permite luminii ultraviolete blocate de lentile, să intre în ochi sa se stea cât mai mult timp afara la aer liber sa se facă zilnic mişcare moderata daca boala permite sa se manânce la orice masă numai după 30 minute de stat la aer curat sau după o plimbare (deci nu după masă ci mai ales înainte de masă este important aerul curat, căci la stomac îi trebuie aer curat pt. digestie) sa se mănânce numai în camere aerisite bine sa se doarmă în camere cu geamul deschis sau aerisite bine. În camere mici să nu se doarmă cu usa închisă şi nici cu geamul închis. sa se facă zilnic de 2-3 ori spălături reci scurte de 1 minut cu apă rece pe faţa, membre şi trunchi sau dus scurt cu apă rece dacă boala permite (nu la cei cu boli de ciculaţie) sa se bea zilnic, dacă bate soarele, apă însorită intr-o sticla (de sticla) timp de 1 ora (între ora 11 şi 16 vara şi între 11 şi 14 primăvara şi toamna). Un cristal natural pus în apa poate înlocui soarele, daca este înnorat. sauna sau inhalaţii de dexintoxicare dupa Hildegard s-au dovedit ca foarte ajutatătoare la boli ca şi aplicarea de ventuze sau de lipitori masaje cu ulei de măsline nerafinat pus câteva zile la soare (ideal 14 zile, însa cel puţin 68 zile ar fi bine) într-o sticla albă închisă bine cu dopul da lumina la corp şi îl vindecă astfel

• • • • • •

daca se poate gasi un doctor care sa facă lăsat de sânge din venă dupa metoda descrisă de Hildegard, această metodă este f. simplă, ieftină şi eficientă la aproape toate bolile. Vezi descrierea acestui procedeu. statul sub copaci ajută la vindecare statul lânga capre sau ţapi ajută la vindecarea unor boli celularele, telefoanele fară fir, cuptoarele cu microunde, ultrasunetele şi radiatiile x, statul sub neoane şi lămpi economisitoare, orice medicament chimic care nu este cu adevărat indispensabil ar trebui evitate complet şi strict în timpul boliilor. Remediile heliopatice (remedii însorite) sunt cele mai simple şi eficiente remedii, daca se pot face sau procura vindecarea poate fi accelarata sau facută complet în caz de infecţii în loc de antibiotice, care sunt otrăvuri curate, se poate folosi un zapper după Dr. Huld Clark. Zapperul este un aparat mic cu baterie care se ţine în mână şi care creează un curent slab care omoară bacteriile şi microbii din sânge fără efecte secundare ca în cazul antibioticelor. Antibioticele sunt otrăvuri generate de ciuperci care omoară ceva bacterii din corp, dar mai ales omul şi organele sale.

Cum se alege remediul potrivit Cele mai importante simptome pentru alegerea remediului potrivit din cateva sute de remedii sunt simptomele psihice. De ex. teama, nelinistea, frica de hoti, teama de moarte, plangacios, nu-i place consolarea, etc. În al doilea rand factori sunt cei mai imprortanti pentru alegerea remediului sunt cei de mai jos în ordine enumerarii - starile climatice în care apar dureri sau anumite simptome (frig, caldura, aer uscat, aer umed, la aer liber, în camera, la dormit, inainte de ploaie, etc) - poftele de mancare şi baut ale pacientului (pofta de acrituri, mananca excesiv sare, nu are pofta de mancare) - aversiunile de mancare şi bautura. - comportamente, anomalii şi pofte foarte ciudate (febra fara sete, pacient în general friguros care în cazul bolii moare de caldura, etc., copil care manaca varul de pe pereti, etc.) - cauza care a creeat boala daca este cunoscuta (haine ude, par ud, curent de aer) - orele la care se agraveaza sau se amelioreaza anumite simptome - felul în care pacientul isi amelioreaza durerile (la apasare, comprese calde sau reci, cand se plimba, cand sta intins, etc.) Simptomele normale ca “ durere de burta”, “diaree” sau “constipatie” nu ajuta mai deloc la alegerea remediului potrivit pentru ca aceste simptome generale sunt prezente la foarte multe remedii. Simptome ca “ vomitat dupa baut de apa rece” şi “sete mare de apa rece” insa este o indicatie foarte pretioasa caci ea se potriveste numai la 1-2 remedii.

Sortarea remediilor în remedii calde şi reci Facuta din lucrarile Dr. Kent de catre Dr. Gibbson. Agravarea simptomelor la frig sau caldura reprezinta, dupa simptomele psihice, un factor important la alegerea remediului potrivit. Exista remedii „calde“ şi „reci“. Din lista de mai jos se poate vedea care remediu este potrivit simptomelor dacă la o anumita afectiune exista remedii multiple care s-ar potrivi. REMEDII AGRAVATE DE FRIG Abrot., Acet-ac., Acon., Agar., Agn., Alumen, Alum., Al-ph., Alum-sil., Am-c., Apoc., Arg-m., ARS., Ars-s-fl., Asar., Aur., Aur-ars., Aur-sulph., Bad., BAR-C., Bar-m., Bell., Benz-ac., Borax., Brom., Cadm., Calc-ars., CAL-C., Calc-fl., CALC-PH., Calc-sil., Camph., Canth., CAPS., Carb-an., Carb-veg., Carbn-sul., Card-m., Cauloph., CAUST., Cham., Chel., CHINA., Chin-a., Cimic., Cistus., Cocc., Coff., Colch., Con., Cycl., DULC., Euphras., FERR., Ferr-ars., Form., GRAPH., Guaj., Hell., Helon., HEP., Hyosc., HYPER., Ign., KALI-ARS., Kali-bich., KALI-CARB., Kali-chlor., Kali-phos., Kali-sil., Kalm., Kreos., Lac-defl., MAGNCARB., MAGN-PHOS., Mang., MOSCH., Mur-ac., Natr-ars., Natr-carb., NITRIC-AC., Nux-m., NUXVOM., Oxal-ac., Petrol., PHOS., Phos-ac., Plb., Pod., PSOR., PYROGEN., RAN-B., Rheum., Rhodo., RHUS., RUMEX, Ruta, SABAD., Sars., SEPIA, SIL., SPIG., Stann., Staph., Stram., STRONT., Sul-ac., Therid., Valer., Viol-t., Zinc. REMEDII AGRAVATE DE CALDURA Aesc-h., All-c., Aloe, Ambra., APIS, ARG-NIT., Asaf., Aur-iod., Aur-m., Bar-iod., Bry., Calad., Calc-iod., Calc-sul., Cocc-cacti., Comoc., Crocus., Dros., Fer-iod., FLUOR-AC., Grat., Ham., IOD., KALI-IOD., KALI-SUL., Lach., Led., Lil-t., Lyc., NAT-MUR., NAT-SUL., Niccol., Op., Picric-ac., PLAT., Ptelia, PULS., SABINA, SECALE, Spong., Sul., Sul-iod., Thuj., Tuberc., (Rabe), Ustil., Vespa., Viburn. REMEDII SENZITIVE LA ABMELE EXTREME DE TEMPERATURA MERC., Ip., Nat-carb., Cinnabar. Ant-cr., agravat şi la caldura şi la frig şi ameliorat şi la frig (MERC este agravat la rece la boli cronice şi in cazuri acute la caldura).

Lista de simptome - Raceala Remediu: Aconit (Acon.), Allium cepa (All-c), Arsenicum album (Ars.), Belladonna (Bell.), Bryonia (Bry.), Carbo vegetabilis (Carb-v.), Dulcamara (Dulc), Euphrasia (Euphr.), Ferrum phosphoricum (Ferr-p.), Gelsemium (Gels.), Hepar sulfuris (Hep.), Kalium bichromicum (Kali-bi.), Kalium sulfuricum (Kali-s.), Lycopodium (Lyc), Natrium muriaticum (Nat-m.), Nux vomica (Nux-v.), Pulsatilla (Puls.), Rhus toxicodendron (Rhust.), Silicea (Sil.), Sulfur (Sulf.), Tuberculinum bovinum (Tub-bov.) Agravare: Dupa masa: la aer liber: la aer rece: când se raceste pacientul: la vorbit: Aer de zapada:

Nux-v. Phos., Puls., Sulf. Dulc. Nux-v. Acon. Puls., Rhus-t.

camera calda: Ameliorare: miscare: aer cald de munte, (foen): la aer liber: la mers: camera calda:

All-c, Carb-v., Nux-v., Phos.

Dulc, Phos., Rhus-t. Hep. Acon., All-c, Bry., Nux-v., Phos., Puls. Dulc, Phos., Puls., Rhus-t. Ars., Dulc.

Senzatii şi felul racelii: Nas care curge: Curge numai dintr-o nara:

Acon., All-c., Ars., Bell., Bry., Carb-v., Dulc., Euphr., Gels., Hep., Kali-bi., Kali-s., Lyc, Nat-m., Nux-v., Puls., Rhus-t., SU., Sulf. Bell., Hep., Nux-v., Phos.

Nasul curge numai la/ se agraveaza la: la aer liber: Ars., Dulc, Euphr., Puls., Sulf. camera calda : All-c, Nux-v., Puls. vreme cu vant: Euphr. Timpul: ziua: Carb-v., Euphr., Nux-v. dimineata: Acon., Carb-v., Euphr., Nux-v., Puls., Sulf. Dimineata, dupa ridicare în picioare: Nux-v. Dimineata, în pat: Carb-v. dupa-amiaza: Sulf. seara: All-c, Carb-v., Puls., Sulf. violent: Ars., Bry., Carb-v., Lyc, Sil. nas infundat: Acon., All-c., Ars., Bell., Bry., Carb-v., Dulc., Hep., Lyc, Nat-m., Nux-v., Phos., Puls., Sil., Sulf. Nas infundat, se agraveaza la: aer liber: Nux-v., camera calda: Ars., Puls., Sulf., Timpul: dimineata: Carb-v., Nat-m., Nux-v., Sil. seara: Carb-v., Euphr., Nux-v., Puls., Sulf. noaptea: Euphr., Nux-v. Alterneaza cu nas care curge: Ars., Bell., Nat-m., Nux-v., Phos., Puls., Sil., Sulf. Fata intinsa: Ars., Bell., Lyc, Nat-m. Nas infundat Dimineata: Bell., Hep., Kali-bi., Lyc, Sil. Seara: Carb-v., Euphr., Kali-bi., Lyc, Puls. Noaptea: Ars., Lyc, Nux-v., Sil. Schimba narile: Nux-v., in timpul somnului: Ars., Lyc, in camera calda: Carb-v., Puls., Sulf. la radacina nasului: Ars., Kali-bi., Lyc. Simptome şi stari insotitoare cu febra: Acon., All-c, Ars., Bell., Bry., Gels., Hep. cu friguri: Acon., Ars., Bry., Nux-v., Puls., Sil., Sulf. cu lipsa de gust: Hep., Nat-m., Nux-v., Puls., Sil., Sulf. fata fierbinte: Nux-v. cu foame marita: All-c, Hep., Tub-bov. cu tuse: Acon., All-c, Ars., Bell., Bry., Carb-v., Euphr., Ferr-p., Gels., Hep., Kali-bi., Phos., Rhus-t., Sil., Sulf.

Lyc,

Nat-m.,

cu inflamatia laringelui : cu dureri de cap:

Acon., Ars., Bry., Carb-v., Dulc, Hep., Nat.-m., Phos., Puls., Sulf. Acon., All-c, Ars., Bell., Bry., Carb-v., Dulc, Ferr-p., Gels., Hep., Lyc, Nux-v., Phos., Puls., Rhus-t., Sil., Sulf.

Kali-bi.,

Cauzele care au provocat (raceala) dupa raceala sau dupa incalzit: Ars., Carb-v., Puls., Sil. dupa dezgolirea capului: Hep., Nat.-m. dupa frizer sau spalatul capului: Bell., Nux-v., Puls. de la curent rece şi uscat: Acon. de la umezeala rece : Rhus-t. de la udat de haine: Dulc. Lista de simptome - Tuse Remediu: Bryonia (Bry.), Causticum (Caust.), Cina (Cina), Dulcamara (Dulc.), Euphrasia(Euphr.),Gelsemium(Gels.),Heparsulfuris(Hep.), Ipecacuan-ha (Ip), Kalium carbonicum (Kali-c), Nux vomica (Nux-v.), Phosphor (Phos.), Pulsatilla (Puls.), Rhus toxicodendron (Rhus-t.), Rumex crispus (Rumex), Sulfur (Sulf.), Tuberculinum bovinum (Tub-bov.) Agravare: respiratie adanca:

Bry., Cina, Dulc, Euphr., Hep., Ip., Kali-c, Phos., Puls., Rhus-t., Rumx., Sulf., Tub-bov. miscare: Bry., Cina, Ip., Kali-c, Nux-v., Phos. dezgolire: Hep., Nux-v., Rhus-t., Rumx. dezvelirea palmelor: Hep., Rhus-t. mancare: Bry.,Caust., Euphr., Hep., Ip.,Kali-c.,Nux-v., Phos., Puls., Rhus-t., Rumx., Sulf. la aer liber Bry., Cina, Hep., Ip., Nux-v., Phos., Rhus-t., Rumx., Sulf. la mers in aer liber Cina, Ip., Nux-v., Phos., Rhus-t., Sulf. la mers: Cina, Hep., Ip., Rumx. la bauturi reci: Hep.,Kali-c,Phos, Rhus-t., Rumx.,Tub-bov. la bauturi calde: Phos. când corpul se raceste: Bry., Caust., Dulc, Hep., Kali-c, Nux-v., Phos., Rhus-t., Rumx., Sulf., Tub-bov. maini sau palme reci Hep., Rhus-t., Sulf. stat intins: Bry., Caust., Dulc, Hep., Kali-c, Nux-v., Phos., Puls., Rhus-t., Rumx., Sulf. intins, seara: Bry., Kali-c, Nux-v., Puls., Rumx., Sulf. intins, noaptea: Dulc, Kali-c, Puls., Rhus-t., Rumx., Sulf. intins, pe spate: Nux-v., Phos., Rhus-t. intins, pe o parte: Bry., Kali-c, Phos., Puls., Sulf. inrtins, pe partea stanga: Bry., Ip., Phos., Puls., Rhus-t., Rumx., Sulf. intins, pe partea dreapta: Cina, Ip., Kali-c, Phos., Tub-bov. aer umed: Dulc, Rhus-t., Sulf. aer rece: Bry., Caust., Cina, Dulc, Hep., Ip., Kali-c, Nux-v., Phos., Rhus-t., Rumx., Sulf. aer uscat: Hep., Phos., Rumx. vorbit: Bry., Caust., Cina, Dulc, Euphr., Hep., Ip., Phos., Rhus-t., Rumx., Sulf., Tub-bov. vorbit tare: Phos., Tub-bov. sezut: Euphr., Kali-c, Phos., Puls., Rhus-t. stat in picioare: Euphr., Sulf. baut: Bry., Hep., Kali-c, Nux-v., Phos. vant: Euphr., Hep.

Ameliorare: miscare: mancare: la aer liber: la bauturi reci: la bauturi calde: Stat intins: Intins pe spate: Baut:

Dulc, Euphr., Nux-v., Phos., Puls., Rhus-t., Sulf., Tub-bov. Euphr. Bry., Dulc, Nux-v., Puls., Sulf. Caust., Euphr., Ip., Kali-c, Sulf. Bry., Nux-v., Rhus-t. Bry., Euphr., Sulf. Bry. Bry., Caust., Euphr., Kali-c.

Senzatia şi felul racelii: latratoare: Dulc, Hep., Phos., Sulf., Tub-bov. epuizanta: Caust., Ip., Kali-c, Nux-v., Phos., Puls., Rhus-t., Rumx., Sulf., Tub-bov. scuturatoare: Bry., Caust., Dulc, Ip., Kali-c., Nux-v., Phos., Puls., Rhus-t., Sulf. fulg in gat: Cina, Sulf. corp strain la marul lui adam: Hep., Phos., Rumx. Are parca boabe im laringe: Rumx. tare: Caust., Cina, Kali-c, Nux-v., Phos., Puls., Rhus-t. Tuseste scurt: Bry., Caust., Cina, Dulc, Gels., Hep., Ip., Kali-c, Phos., Rhus-t., Rumx., Sulf.,Tub-bov. raguseala: Caust., Cina, Dulc, Gels., Hep., Nux-v., Rhus-t., Rumx. Gol pe dinauntru: Bry., Caust., Cina, Euphr., Hep., Ip., Nux-v., Phos., Tub-bov. Hustenreiz, Caile resp, in : Caust., Gels., Kali-c, Nux-v., Phos., Sulf. Impuls de tuse in piept: Phos., Puls., Rhus-t. Impuls de tuse in gaura gatului: Rumx. Impuls de tuse inmarul lui adam: Bry., Caust., Cina., Euphr., Gels., Hep., Ip., Kali-c, Nux-v., Phos., Puls., Rhus-t., Rumx., Sulf. Impuls de tuse, in plex: Bry., Hep., Nux-v., Puls. cu crampe: Bry., Caust., Dulc, Gels., Hep., Ip., Kali-c, Nux-v., Phos., Puls., Rhus-t., Rumx., Sulf. scurta: Bry., Caust., Cina, Dulc, Hep., Ip., Kali-c, Nux-v., Phos., Puls., Rhus-t., Rumx., Sulf. lejer: Bry., Cina, Dulc, Hep., Kali-c, Phos., Puls., Sulf. fluieratoare: Hep. gafaitoare: Bry., Caust., Cina, Hep., Ip., Nux-v., Phos., Puls., Rumx., Sulf. Ca şi cum gatul ar fi iritat de la fum de grasime ranceda: Hep. Senzatie de fum de sulf: Bry., Ip., Puls. praf: Hep., Ip., Puls., Sulf. uscata: Bry., Caust., Cina, Dulc, Euphr., Gels., Hep., Ip., Kali-c, Nux-v., Phos., Puls., Rhus-t., Rumx., Sulf., Tub-bov. Stramtorarea, pieptului: Ip.,Sulf. Stramtorarea, laringelui: Gels., Hep., Ip., Kali-c, Phos., Puls., Sulf. Simptome insotitoare: arsura in piept: Caust., Euphr. arsura la laringe: Caust., Phos. tusea se termina cu

stranutat: cu stranutat: Cauza: frig- vânt rece: udatura:

Bry., Hep., Sulf. Bry., Cina, Hep., Nux-v., Sulf. Hep. Dulc., Rhus-t., Sulf. Lista de simptome – Anghina, dureri in gat

Remediu: Aconit (Acon.), Arsenicum album (Ars.), Barium carbonicum (Bar-c), Belladonna (Bell.), Bromium (Brom.), Bryonia (Bry.), Hepar sulfuris (Hep.), Ignatia (Ign.), Lachesis (Lach.), Lycopodium (Lyc), Mercurius-solubilis (Merc), Mercurius corrosivus (Merc-c), Mercurius jodatus-flavus (Merc-j-f.), Mercurius jodatus rubrum (Merc-j-r.), Nux vomica (Nux-v.), Phytolacca (Phyt.) Agravare: atingere: miscare: inspiratie: la bauturi reci: la bauturi calde: aer rece: raceala: la intorsul capului: la aplecatul capului catre fata: la stat intins: curent de aer: când îşi drege vocea: dupa somn: când inghite:

Bell., Brom., Bry., Ign., Lach., Phyt. Bell., Merc. Hep. Ars., Lyc. Merc-c. Lach., Lyc, Merc-j-f., Phyt. Bell., Hep., Merc, Nux-v. Ars., Hep., Lyc, Merc, Phyt. Bell., Brom., Bry., Hep., Lach.

dupa inghitit: când nu inghite: la caldura: la caldura patului: la caldura camerei:

Brom., Phyt. Bell., Lach. Hep. Bell., Lach. Lach., Merc-j-r. Acon., Ars., Bar-c, Bell., Ign., Lach., Lyc, Merc, Merc-j-r., Nux-v., Phyt. Bell., Ign., Lach., Lyc, Merc-c. Bar-c, Bry., Hep., Lach., Nux-v. Ars., Bar-c, Bell., Bry., Hep., Lach., Merc, Merc-c, Mcrc-j-f., Merc-j-r., Nux-v. Bry., Nux-v. Ign., Lach., Nux-v. Lach., Merc, Phyt. Merc. Bry.

Ameliorare: mancare: Bauturi reci: Bauturi calde: dupa inghitit: la baut: la caldura:

Acon., Lach. Lach., Lyc, Merc-j-f., Phyt. Ars., Hep., Lyc, Nux-v. Bell., Ign., Lach., Merc. Bry., Ign. Ars., Hep.

la baut: la mancat: la inghitit in gol:

Durerea se intinde catre: glandele din maxilar: Merc. laringe: Lach. stomac: Lach. ureche: Bell., Bry., Hep., Ign., Lach., Lyc, Merc, Nux-v., Phyt. ureche, dupa inghitit: Brom., Lach., Merc, Nux-v., Phyt. Senzatia şi felul durerii din gat:

Brom., Bry., Hep., Merc-c, Merc-j-f.,

ca o samanta de mar durere arzatoare: mancare inrautatester: mai rau de la bauturi reci:

Merc, Phyt. Acon., Ars., Bar-c, Bell., Hep., Lach., Merc, Merc-c, Merc-j-f., Merc-j-r., Nux-v., Phyt. Lyc.

Lyc,

Ars., Hep., Merc-c. Bauturi calde, mai bine: la bautul lor la inghitit in gol: Apasatoare: la inghitit: de parca rup: ca pe piele vie: la inspirat de aer rece: la inghitit: Taietoare: Ca o teapa in gat: la inghitit:

Ars., Hep. Ars., Bar-c, Hep., Lyc. Bar-c, Merc-j-f., Merc-j-r. Bar-c, Bell., Bry., Ign., Lach., Lyc, Merc, Merc-c, Merc-j-r., Nux-v. Bar-c, Nux-v. Ars. Acon., Ars., Bell., Bry., Hep., Ign., Lach., Lyc, Merc, Merc-c, Nux-v., Phyt. Nux-v. Bar-c, Bry., Hep., Nux-v. Merc-c. Hep., Ign., Lach., Merc. Hep.

Apetitul la raceli - Lista de simptome Intepatoare:

Acon., Ars., Bar-c, Bell., Brom., Bry., Hep., Ign., Lach., Lyc, Merc, Merc-c, Merc-j-r., Nux-v. Respiratie adanca: Hep. Inghititul agraveaza: Bar-c, Bell., Bry., Hep., Lach., Lyc, Merc Intepatoare, când nu inghite e mai rau: Ign. Intepatoate-arzatoare: Acon., Bell., Merc. inghititul agraveazat: Merc. Ca o rana: Acon., Ars., Bell., Brom., Ign., Lach., Lyc, Merc, Merc-c, Merc-j-f., Merc-j-r., Nux-v., Phyt. stanga: Lach., Merc-j-r. dreapta: Ars., Bell., Lyc, Merc, Merc-j-f., Phyt. Tragatoare: Merc-c Mancare şi bautura: Apetit la: Mere: Sulf. lucruri amare, bauturi: Nat-m. Bere inchisa la culoare: Kali-bi. Pâine şi unt: Ign., Merc. Gheata: Merc-c. Inghetata: Phos., Tub-bov. Racoritoare: Ars., Phos., Puls., Tub-bov. Otet: Ars., Hep. Peste: Nat-m., Phos. Carne: Tub-bov. Supe, ciorbe, mancaruri lichide: Bell., Bry., Calc-ars., Sulf. Mirodenii in mancare: Hep., Phos., Sulf., Tub-bov. Steakuri, mancare buna la gust, pizza: Tub-bov. Bauturi fierbinti: Tub-bov. Miere: Tub-bov. Cafea: Nat-m., Nux-v. Cacao: Nux-v., Tub-bov. Bauturi reci: Acon., Ars., Bry., Caust.,

Cina,

Duic,

Echi.,

reci gheata: mancare: Cartofi: Branza: Limonade: Lapte: Lapte rece: Fructe: Citrice: Cruditati: Saraturi: Acrituri: Supe: Rosii: Bauturi calde: chiar atunci când îi este cald: Mancare calda: Supe: Ceapa cruda:

Kali-bi., Kali-s., Lyc, Rhus-t., Tub-bov. Merc-c, Phos., Puls., Tub-bov. Kali-s., Merc-c, Phos. Tub-bov. Ign. Bell., Puls Ars., Rhus-t. Phos., Tub-bov. Ars., Lach., Tub-bov. Tub-bov. Sulf. Carb-v., Nat-m., Phos., Sulf., Tub-bov. Ars., Ferr-p., Hep., Phos., Puls. Calc-ars. Tub-bov.

Merc,

Ars., Bell., Bry., Lyc, Sulf. Sulf. Ars., Lyc. Bry., Calc-ars. All-c.

Culoarea limbii: palida: albastra: maron:

Ars., Ip., Merc, Nat-m., Phos. Ars. Ars., Bry., Carb-v., Hep., Lch., Lyc, Merc, Merc-j-f.. Nux-v., Phyt., Rhus-t. galbuie: Carb-v., Merc-j-f. varf şi margini rosii Lyc, Rhus-t. Galbena: Ars., Bry., Carb-v., Hep., Kali-bi., Kali-s., Lach.,Lyc, Merc, Merc-c, Merc-j-f., Merc-j-r., Nux-v., Phos., Puls., Rhus-t., Sulf. Sub limba: Ars., Kali-bi., Kali-s., Merc, Merc-j-f.,Nux-v. gri: Phyt. puternic: Merc-j-f. murdar: Ars., Lach., Merc, Merc-c, Merc-j-f. alb Ars., Bell., Gels., Kali-bi., Merc-c, Rhus-t. alba, gros: Acon., Ars., Gels. partea guri de sub limba alba: Rhus-t. Rosie: rosie ca focul: cu pete: lucioasa: in mijloc: o dunga pe mijloc: varful: varful ca un triunghi:

Acon., Ars., Bell., Bry., Gels., Kali-bi., Lyc, Merc, Merc-c, Nux-v., Phos., Rhus-t., Sulf., Tub-bov. Bell., Phyt. Merc. Kali-bi., Lach., Phos. Kali-bi., Phos., Rhus-t., Sulf. Ars., Bell., Caust., Kali-bi., Merc-c, Phos., Tub-bov. Ars., Lach., Lyc, Merc-j-f., Phyt., Rhus-t., Sulf. Rhus-t.

Alba: prezenta la toate remediile, de aceea nu este ceva specific ca şi vopsita: Ars. palid: Acon., Ars., Phos. cu pete rosii ca niste insule: Nt-m.

Phos.,

Puls.,

branzoasa: laptoasa: murdar: argintiu: in mijlocul limbii: pe margini: intr-o parte:

Merc-j-f. Bell. Rhus-t. Ars. Bell., Bry., Gels., Phos., Sulf. Caust., Kali-s. Rhus-t.

Simptome şi stari insotitoare la dureri de cap, modalitati pentru toate starile de raceala Agravare: la sculat dupa ce a stat intins: Sfortarea ochilor: Dupa masa: La aer liber: La mers: la mers in aer liber: la citit: la aer rece:

Ars., Bell., Bry., Dulc, Hep., Nux-v., Phos., Puls., Sil., Sulf. Bell., Gels., Kali-s., Lyc, Nat-m., Phos., Rhus-t., Sil., Sulf., Tub-bov. Ars., Bry., Carb-v., Ferr-p., Gels., Kali-s., Lyc, Nat-m., Nux-v., Phos., Puls., Rhus-t., Sil., Sulf. Bell., Bry., Euphr., Hep., Lyc, Nat-m., Nux-v., Phos., Sulf. Acon., Ars., Bell., Bry., Carb-v., Ferr-p., Lyc, Nux-v., Phos., Puls., Sil., Sulf. Acon., Bell., Bry., Dulc, Hep., Lyc, Nat-m., Nux-v., Puls., Rhus-t., Sulf. Bry., Carb-v., Lyc, Nat-m., Nux-v., Sil., Sulf.,Tub-bov. Ars., Bell., Bry., Carb-v., Dulc, Hep., Kali-bi., Lyc, Nat-m., Nux-v., Phos. ,Puls., Rhus-t., Sil., Sulf.

Ameliorare: la ridicat dupa stat intins:

Ars., Bell., Carb-v., Gels., Hep., Nat-m., Nux-v., Phos., Puls., Rhus-t. inchisul ochilor: Acon., Bell., Bry., Nat-m., Nux-v., Rhus-t., Sil., Sulf. dupa masa: Gels., Kali-bi., Lyc, Phos., Rhus-t. la aer liber: Acon., All-c, Ars., Bell., Carb-v., Dulc, Kali-s., Lyc, Nat-m., Phos., Puls., Sulf. la mers: Gels., Lyc., Nat-m., Phos., Puls., Rhus-t., Sulf. la mers la aer liber: Ars., Lyc.,Nat.-m., Phos., Puls., Rhus-t., Sulf. arsita: Ars., Bell., Bry., Euphr., Ferr-p., Gels., Kali.-s., Lyc, Nux-v., Phos., Puls. Rhus-t., Sil., Sulf. aer rece: Ars., la comprese fierbinti: Ars., Bry., Gels., Sil. la comprese reci: Acon., Ars., Bell., Bry., Ferr-p., Nat-m., Phos., Puls., Sulf.

Lista de simptome - Dureri Remediu: Aconit (Acon.), Belladonna (Bell.), Causticum (Caust.), Colocynthis (Coloc), Magnesium phosphoricum (Mag-p.), Spigelia (Spig.) Agravare: aplicari reci: atingere: miscare: pressiune: scuturare: dupa masa: la mers: la galagie: atunci când corpul devine rece: lumina: stat intins stat intins, noaptea: stat intins pe partea bolnava: aer rece: aer umed: curent de aer rece: gura deschisa: dupa-amiaza pana la miezul noptiit: Noaptea: Noaptea, in mod regulat ziua fără dureri: la inghitit: la stat in picoare: la iesit afara mare: la baut la vânt rece:

Mag-p. Bell., Caust., Coloc, Mag-p Acon., Bell., Coloc, Spig. Mag-p., Spig. Bell., Spig. Mag-p., Spig. Mag-p. Acon., Bell., Spig. Mag-p. Bell., Spig. Bell., Spig. Mag-p. Spig. Mag-p., Spig. Spig. Bell., Mag-p. Mag-p. Spig. Acon., Caust., Coloc., Mag-p., Spig. Mag-p. Bell. Spig. Spig. Mag-p. Mag-p.

Ameliorare: aplicatii calde: aplicatii calde sau recit: la miscare inceata: afara: apasare: apasare puternica: mancare: mers: bauturi fierbinti: caldura şi apasare: cap invelit: stat intins: stat intins şi linistit in pat: odihna: somn: stat drept pe scaun: stat in picoare: caldura:

Coloc, Mag-p. Spig. Coloc. Coloc. Bell., Coloc, Mag-p., Spig. Bell., Coloc, Spig. Spig. Coloc. Mag-p. Mag-p. Spig. Bell. Spig. Coloc, Spig. Mag-p: Bell. Mag-p. Bell., Mag-p.

Cauza: a racit: transpiratie suprimata:

Mag-p., Spig. Acon.

baie in apa stat in apa: vânt rece, clima aspra:

Mag-p. Mag-p. Acon., Caust., Mag-p.

Simptome insotitoare Inainte de atac: caldura la fata sau la frunte: palpitatii: mancarime şi friguri:

Coloc. Spig. Acon.

In timpul atacului: frica: Acon. frica, in piept Spig. ochi, orbeste: Coloc. ochi, senzatie fierbinte in jurul ochilor: Spig. ochi, parca ar cadea afara la aplecat: Coloc. ochi, plini cu sange: Bell., Spig. ochi, se simt mari: Coloc, Spig. teama de o boala lunga şi dureroasa: Mag-p. sensibil la atingere: Bell., Spig. nu poate să stea in pat: Mag-p., Spig. congestie de sange in cap: Bell. vazuit dublu: Coloc. fără sete: Caust. voma: Spig. enervat: Spig. epuizat, usor: Mag-p. nu poate manca: Bell., Caust. febra inalta: Mag-p. friguri: Caust., Mag-| trebuie să mearga prin camera: Coloc. fata, palida: Spig. fata, cu pete: Bell. fata, fierbinte: Acon., Bell. fata, ca intepat de albine: Mag-p. maini fierbinti: Bell. palpitatii: Spig. imposibil de mestecat: Bell. ca şi cum maxilarul ar fi rupt: Spig. umflarea maxilarului: Caust. tensiune in maxilar: Caust. senzatie de pareza: Caust. nu suporta lumina Bell., Mag-p., Spig. senzatie ca-i bate aerul in ureche (dreapta.): Caust. Greu să deschida dura: Caust. Muschi tari la locul cu durerea: Caust. Sangerari din nas: Spig. furnicaturi in membre: Mag-p. Chin: Acon. Se rostogoleste şi striga: Acon., Spig. Fără somn: Mag-p., Spig. Umflarea obrajilor: Coloc. Saliva multa: Spig. Ceafa intepenita: Bell.

Senzatie de amorteala: Teama de moarte: Lacrimat: Rau: Neliniste: Obraji rosii inchis: Tras in obraj: Nevoie de caldura: Plangacios: Senzatie de sugrumare: Tremuratul membrelor: Tresarirea pleoapelor: Tresarirea pleoapelor de jos: Tresarirea colturilor guriil: Muschii ochilor se inchid: Maxilarul se inchide: Dureri şi senzatii: Cu tipaturi Care face să strige: ca intepaturi de albina: ca fulgere: ca un burghiu: alearga: apasatoare: furnciaturi: gen crampe: furnicaturi: intepaturi in maxilar: Lanzerend: ca ace fierbinti: zfacnitoate: ca un glonte: intepatoare: ca o rupture: ascutite: ca un glonte: taietoare: intepatoare: intepatoare-arzatoare: care loveste: distrugatoare: se plimba: trag: strang: pisca: Inceput: apar şi dispar subit: bruste: cresc incet dimineata, cresc ziua şi dispar seara:

Acon. Acon. Coloc, Spig. Coloc, Spig. Acon., Coloc, Spig. Spig. Caust. Mag-p. Mag-p. Coloc. Spig. Bell. Bell., Coloc. Mag-p. Spig. Mag-p.

Acon., Mag-p., Spig. Mag-p. Caust., Mag-p. Caust., Coloc, Mag-p. Bell., Spig. Acon.,Coloc. Acon. Coloc, Mag-p. Acon. Caust. Mag-p. Spig. Acon., Bell. Caust., Coloc. Mag-p., Spig. Spig. Bell., Caust., Coloc, Mag-p., Spig. Acon., Mag-p., Spig. Acon., Bell., Coloc, Mag-p., Spig. Coloc, Mag-p. Acon., Coloc. Spig. Spig. Mag-p. Acon., Coloc, Mag-p. Acon., Caust. Coloc, Mag-p. Coloc, Mag-p. Bell., Spig. Coloc. Acon. Spig..

Lista de simptome – Dureri de dinti Remediu: Arsenicum album (Ars.), Belladonna (Bell.), Chamomilla (Cham.), Coffea cruda (Coff.), Derris pinnata (Der.), Mercurius solubilis (Merc), Mercu-rius jodatus flavus (Merc-j-f.), Nux vomica (Nux-v.), Plantago

major (Plant.), Pulsatilla (Puls.), Rhus toxicodendron (Rhus-t.) Agravare: respiratie adanca: atingere: atingerea de la mancare: atingere de la limba: in pat la miscare: bere: de la firimituri de painie: de la gandit: de la presiune: de la enervare: de la mancare dupa masa: de la vreme umeda: de la mers: mers la aer liber: de la efort cerebral: de la galagie: frig: bauturi reci: mancaruri reci: mestecat: citita: stat intins: imediat dupa stat intins: stat intins, pe partea cu durerea: stat intins, pa partea fără durere: aer rece: de la deschisul gurii: fumat: vorbit: suptul dintilor: la adormit: dupa adormit: somn, se scoala din cauza durerilor: sezut: baut: bauturi calde: mancaruri calde: mancari calde şi fierbinti: Aplicatii de caldura: caldura patului: caldura camerei: spalat: spalat cu apa rece: vin: vânt, aspru: stransul, inclestatul

Nux-v. Ars., Bell., Coff., Merc, Nux-v., Plant., Puls., Rhus-t. Bell. Merc, Rhus-t. Bell., Cham., Merc, Nux-v., Puls., Rhus-t. Merc, Rhus-t. Nux-v., Rhus-t. Nux-v. Nux-v. Cham. Bell., Cham., Coff. Merc, Puls. Bell., Cham., Coff., Merc, Nux-v., Puls., Rhus-t. Merc, Rhus-t. Nux-v. Cham., Nux-v. Bell., Nux-v. Coff. Ars., Merc, Plant., Puls., Rhus-t. Ars., Merc, Plant., Puls., Rhus-t. Merc, Nux-v., Rhus-t. Ars., Bell, Cham., Coff., Merc, Nux-v., Puls., Rhus-t. Nux-v. Ars., Bell., Cham., Merc, Nux-v., Puls, Rhus-t. Bell., Puls. Ars., Nux-v., Puls. Cham., Puls. Bell., Cham., Merc, Nux-v., Plant., Puls., Rhus-t. Nux-v., Puls. Cham., Merc, Nux-v. Ars., Cham., Nux-v. Bell., Nux-v. Ars., Merc. Bell, Nux-v. Ars. Merc, Puls., Rhus-t. Cham. Cham., Coff., Merc, Puls., Rhus-t. Bell., Cham., Nux-v., Puls. Coff. Coff., Puls. Bell., Cham., Merc., Puls. Cham., Merc, Nux-v., Puls. Cham., Merc, Nux-v., Rhus-t. Cham., Merc, Nux-v., Puls. Nux-v. Puls., Rhus-t.

dintilor: Ameliorare: din pat la stat fund: ridicat in picioare din stat pe scaun : atingere: miscare: sangerarea gingiilor: presiune, apasare: presiune cu mana rece: dezgolirea corpului: la masa: dupa masa: la mers la mers in aer liber: frig:

Ars., Bell., Merc, Nux-v., Puls., Rhus-t. Ars., Merc, Rhus-t.

Nux-v. Nux-v. Puls, Rhus-t. Bell. Ars., Bell., Merc-j-f., Puls., Rhus-t. Rhus-t. Puls. Bell., Cham., Coff. Rhus-t. Puls., Rhus-t. Nux-v., Puls., Rhus-t. Bell., Cham., Coff., Merc, Nux-v., Puls. Bauturi reci: Bell., Cham., Coff., Merc, Nux-v., Puls., Rhus-t. Stat intins: Nux-v. stat intins pe partea cu durerea: Puls. stat intins pe partea fără durere: Nux-v. aer rece: Nux-v., Puls. fumat: Merc. frecarea obrajilor: Merc. acrituri: Puls. somn: Merc, Nux-v., Puls. scobit in dinti: Bell. Bauturi calde: Ars., Nux-v., Puls., Rhus-t. Aplicatii de caldura: Ars., Merc, Nux-v., Puls, Rhus-t. caldura patului: Nux-v. invelirea capului: Nux-v. caldura camerei: Ars., Nux-v. spalat cu apa rece: Cham., Puls. inlcestarea dintilor: Ars., Bell., Coff., Puls., Rhus-t. Simptome insotitoare: cu teama: dureri de burta (rana in spatele buricului) : cu friguri: la dinti sanatosi:

Coff.

Merc-j-f. Puls., Rhus-t. Ars., Bell., Chanr, Coff., Nux-v., Plant., Rhus-t. la dinti care se clatina: Der. la dinti cu plombe: Merc-j-f. cu umflarea obrazului: Ars., Bell., Merc, Nux-v., Puls. cu salivare: Bell., Cham., Merc, Plant. cu dorinta de a inclesta dintii: Merc-j-f. Cauza: Suparare: Lucrat in umezeala: cafea: Ceai de musetel: curent de aer: udat: pus de plombe dentare: transpiratie suprimata:

Cham., Rhus-t. Ars., Rhus-t. Bell., Cham., Merc, Nux-v., Puls., Rhus-t. Puls. Bell., Cham. Bell., Rhus-t. Merc, Merc-j-f., Nux-v. Cham.

scobit in dinti: ceai: manie, suparare: Dureri şi senzatii: de parca s-ar rupe ceva: ca un burghiu: arzatoare: apasatoare apasatoare, prea apropiati unii de altii: apasatoare, catre afara: apasatoare, catre interior: ca un burghiu care strapunge tot: de parca ar mnanca: de parca sapa: de parca ar fi scosi dintii: cu batai: de parca ar roade: apar şi dispar brusc: zvacnitoare: de parca ar rupe: impingatoare: taietoare: intepatoare: plimbatoare: de parca ar zdrobi o rana: care trage: care trage şi apasa: tresaritoare: senzatie de parca dintii ar fi inlcestati:

Puls. Coff. Cham., Nux-v. Bell. Bell., Nux-v., Plant. Ars., Cham., Merc, Nux-v., Puls., Rhus-t. Cham., Merc, Nux-v., Rhus-t. Bell., Cham., Coff., Nux-v., Puls. Bell., Puls. Rhus-t. Bell., Cham., Merc, Nux-v., Puls., Rhus-t. Cham., Puls. Bell., Cham., Nux-v., Plant., Puls. Bell., Nux-v., Puls., Rhus-t. Ars. Cham., Nux-v., Puls., Rhus-t. Bell. Ars., Bell., Cham., Coff., Merc, Puls., Rhus-t. Ars., Bell., Cham., Coff., Merc, Nux-v., Puls., Rhus-t. Ars., Bell., Cham., Coff., Merc, Nux-v., Puls., Rhus-t. Bell. Bell., Cham., Coff., Merc, Nux-v., Puls., Rhus-t. Nux-v., Puls. Ars., Bell., Cham., Merc, Nux-v., Plant., Puls., Rhus-t. Bell., Cham., Merc., Merc-j-f., Nuxv., Puls., Rhus-t. Ars. Ars., Bell., Cham., Coff., Merc, Nux-v., Puls. Merc-j-f.

Lista de simptome – Dureri de urechi Remediu: Aconitum napellus (Acon.), Belladonna (Bell.), Chamomilla (Cham.), Dulcamara (Dulc), Hepar sulfuricum (Hep.), Pulsatilla (Puls.) Agravare: la er liber: la cascat: la galagie: aplicari de rece: mestecat: aer rece: curent de aer: suflatul nasului: caldura, caldura patului:

Acon. Acon.,Hep. Bell. Hep. Bell., Hep. Dulc, Hep. Dulc, Hep. Hep. Puls.

caldura camerei:

Puls.

Ameliorare: la aer liber: aplicatii de rece: invelitul capului:

Puls. Puls. Cham., Dulc, Hep

Simptome insotitoare : raceala: raceala capului (sinusita): dureri in fata: dureri de gat: rau: dispozitie de plans: Cauza: aer umed: vânt rece:

Dulc., Puls. Bell., Puls. Bell. Puls. Dulc. Puls. Dulc. Acon., Bell., Dulc, Hep.

Lista de simptome - Dureri de mijloc Remediu: Arnica (Arn.), Arsenicum album (Ars.), Belladonna (Bell.), Bryonia (Bry.), Chamomilla (Cham.), Colocynthis (Coloc.), Kalium bichromicum (Kali-bi.), Lachesis (Lach.), Magnesium phosphoricum (Mag-p.), Rhus toxicodendron (Rhus-t.), Ruta graveolens (Ruta) Agravare: la dezvelire: Seara: la ridicare din stat in fund: atingere:

Mag-p. Bry.,Coloc. Cham., Coloc., Lach., Rhus-t., Ruta Bell., Coloc, Kali-bi., Lach., Mag-p. in pat: Rhus-t., Ruta caldura patului: Coloc. Miscare: Bry., Coloc, Mag-p. Miscare, la inceput de: Rhus-t., Ruta Miscare, permanenta: Coloc. Apasare: Coloc, Kali-bi. Zdruncinare: Bell. La mers: Lach. Frig: Coloc, Mag-p. aplicatii de rece: Ruta Stat intins im pat: Kali-bi., Ruta stat intins: Coloc, Ruta Aer rece: Mag-p. dupa miezul noptii: Ars., Rhus-t. Dimineata: Ars., Kali-bi. Dupa-amiaza: Bell., Bry. Noaptea: Ars., Bell, Cham., Coloc, Lach.. Rhus-t., Ruta Frecat: Coloc. Odihna: Rhus-t., Ruta somn: Lach. sezut: Bell, Bry., Coloc, Kali-bi., Lach.. Ruta Stat in picioare: Kali-bi. urcatul şi coboratul scarilor: Ruta suprasolicitare: Rhus-t.

schimbare de vreme: Vreme umeda: Vreme fierbinte: Vreme rece: Ameliorare: Solicitare fizica: la targerea piciorului catre burta: la atarnarea piciorului: In pat: la rostogolirea permanenta in pat: Miscare: Apasare: La mers: aplicatii: indoirea genunchilor: stat intins in pat: stat intinsa pe partea cu durerea: stat intins linistit: Noaptea: frecat: Odihna: Stat in picioare: ziua: aplicatii de caldura:

Kali-bi. Rhus-t., Ruta Kali-bi. Rhus-t., Ruta

Rhus-t. Coloc. Bell. Cham., Kali-bi. Cham. Coloc., Kali-bi., Rhus-t., Ruta Ars., Coloc, Mag-p., Rhus-t. Bell., Kali-bi., Rhus-t., Ruta Bry. Ars., Kali-bi. Lach. Bry., Coloc. Bry. Coloc. Arn. (heftig), Coloc, Rhus-t. Bry., Coloc. Bell. Mag-p. Rhus-t.

Simptome insotitoare: Inainte de atac: Sinusita: Dureri la mijloc:

Kali-bi. Rhus-t.

In timpul atacului: senzatie de furnici : Coloc. sensibil la atingeret: Bell., Coloc., Mag-p patul se simte tare: Arn. ard talpile: Ars. sete: Coloc. piciorul din stanga amorteste: Coloc. piciooarele se misca mereu: Bell. ca şi cum ar fi rupte oasele: Ruta fata palida, cazuta: Ars. dureri in jurul inimii: Rhus-t. palpitatii: Lach. îi este frica de aer rece: Mag-p. nervositate: Lach., Rhus-t. chin: Ars. irascibil şi sensibil: Cham. fără somn: Rhus-t., Ruta transpiratie: Coloc. greutate in picioare: Bry. intepenirea genunchiului: Coloc. senzatie de amorteala: Coloc, Rhus-t. neliniste: Arn., Ars., Bell., Bry., Mag-p., Rhus-t., Ruta Urina, groasa: Rhus-t. tresariri ale muschilor: Rhus-t. Limba aspra, cu depuneri

galbene sau albe: Muschii se restrang cu crampe: Muschi care se restrang, Dureri in pliul genuchiului:

Coloc. Mag-p. Coloc, Ruta

Dureri şi senzatii: mers de furnici: de durata: ca un fulger: ca un burghiu: arzatoare: apasatoare: ca şi cum ar fi amortit: extreme: violente: ca un fier de calcat incins: ca şi cum spatele ar fi gol pe dianuntru, cu carii: pulsatoare: ca dat in clocot: cu crampe: paralizante: ca o lance: ca şi cum ar roade ceva: apar şi dispar brusc: ca un glonte care strapunge: a ceva ascutit care intra: de parca ar rupe:

Arn., Coloc., Rhus-t. Coloc. Mag-p., Rhus-t. Coloc. Ars., Coloc. Lach., Rhus-t., Ruta Arn. Coloc. Lach., Mag-p. Coloc, Rhus-t. Lach.

care lovesc: taietoare: slabiciune: tensiune: intepatoare: senzatie de amorteala: nesuportabile: plimbatoare: rana: care trag: cresc incet: strang :

Bell. Coloc. Ars. Bell., Cham., Coloc. Arn. Rhus-t. Bell. Bell., Kali-bi., Mag-p. Lach. Bry. Arn., Ars., Bell., Cham., Coloc, Lach., Rhus-t. Ars., Bell., Bry., Coloc, Lach., Magp., Rhus-t., Ruta Coloc. Bell. Lach. Bell., Cham. Coloc. Coloc, Rhus-t. Lach. Kali-bi., Lach., Mag-p. Arn., Bell., Lach. Arn., Ars., Cham., Coloc, Rhus-t. Rhus.-t. Coloc.

Cauza: suparare: haine umede: locuinta umeda: suprasolicitare: rana, lovitura:

Coloc. Kali-bi. Ars., Rhus-t. Rhus-t. Ars., Ruta

ca un glonte:

Lista de simptome - Colici Remediu: Aconit (Acon.), Arsenicum album (Ars.), Belladonna (Bell.), Berberis vulgaris (Berb.), Chamomilla

(Cham.), Chelidonium (Chel.), Coffea cruda (Coff.), Colocynthis (Coloc), Ipecacuanha (Ip.), Lycopodium (Lyc), Magnesium phosphoricum (Mag-p.), Nux vomica (Nux-v.), Opium (Op.), Tabacum (Tab.) Colica cu imbalonare: Agravare, cauza şi simptome insotitoare: dupa suparare: Coloc. in pat: Nux-v. miscare: Ip., Mag-p., Nux-v aplecare: Nux-v. Inghetata, dupa: Ars., Ip. in timpul mese: Nux-v. dupa masa: Bell., Coloc. Lyc. Hemoroizi, dupa ce au fost suprimati: Nux-v. cefea: Cham., Nux-v. suparare: Coloc. stat intr-o parte: Coloc. dupa fructe: Coloc. cu rau: Ip., Nux-v. la constipatie: Op. la urinat: Cham. Ameliorare: stat pe burta: aplecat catre spate: aplecat catre fata: dupa iesirea de gaze: presiune: cafea: caldura:

Coloc. Bell.,Nux-v. Acon., Coloc, Mag-p. Acon., Coloc, Lyc. Coloc, Mag-p. Coloc. Ars., Coloc, Mag-p.

Colica la vezica biliara: Agravare, Cauza, Dureri şi senzatii, simptome insotitoare: Suparare (Manie): Cham. ca un atac: Bell., Chel. atingere: Lyc,Nux-v. apasare: Bell.,Berb. zdruncinare: Bell. satul dupa masa: Lyc. dupa efort cerebral: Nux-v. de la bauturi reci: Chel. dupa suparare: Lyc. gol in plexul solar: Cham. la stat intins pe partea dreapta: Bell., Lyc. cu senzatie de rau: Ip. Ameliorare: mancare: bauturi fierbinti:

Chel. Chel.

Colica la rinichi: Agravare, cauza, senzatie şi simptome insotitoare: in valuri de atac: Bell. radiaza in toate partile: Berb. la miscare: Berb., Nux-v. la aplecat: Berb. la zdruncitanatura: Bell., Berb. la stat intins: Berb., Coloc, Nux-v.

sezut: la urinat:

Berb. Berb.

Ameliorare: la stat pe spate: la stat in picioare: dupa urinat:

Nux-v. Berb. Lyc.

Durerea se intinde catre: burta: Berb., Nux-v. vezica urinara: Acon., Bell., Berb., Lyc, Tab. testicule: Nux-v. sold: Berb., Lyc, Nux-v. coapsa: Nux-v. gamba: Berb. Simptome insotitoare: sudoare rece: temperatura usor ridicata: cu senzatie de rau:

Tab. Acon. Tab.

Simptome care pot apare la orice tip de colica Fata rosie: Bell., Op. Fata rosie alternanta cu cea palida: Cham. Tipa de durere: Acon., Ars., Bell., Cham., Coff., Coloc, Op. Plange de durere: Coff. Frica de moarte, crede ca i-a sunat ceasul: Acon., Coff. Lista de simptome - Dureri (vezi şi raul in timpul sarcinii) Remediu: Antimonium crudum (Ant-c), Argentum nitricum (Arg-n.), Bryonia alba (Bry.), Chamomilla (Cham.), China (Chin.), Ipecacuanha (Ip.), Lycopodium (Lyc), Mentha piperita (Menth.), Nux vomica (Nux-v.), Pulsatilla (Puls.) Cauza: Suparare: Scoici: Pâine prea proaspata: Gheata: Grasime: Fasole, linte: Fructe: Varza murata: Acrituri: Dulciuri: Vin:

Cham., Ip. Bry. Bry., Puls. Arg-n., Ars., Puls. Puls. Bry. Ars., Bry. Bry. Ant-c. Arg-n., Ip., Nux-v. Ant-c, Nux-v.

Lista de simptome – Afectiuni in timpul sarcinii Remediu: Aconit (Acon.), Angustura vera (Ang.), Argentum nitricum (Arg-n.), Arsenicum album (Ars.), Asarum (Asar.), Bi-yonia (Bry.), Carbo vegetabi-lis (Carb-v.), Causticum (Caust.), Chamornilla (Cham.), China (Chin.), Colchicum (Colch.), Ignatia (Ign.), Ipecacuanha (Ip.), Lacticum aeidum (Lac-ac), Magnesium

carbonicum (Mag-c), Natrium muriaticum (Nat-mur.), Nux vomica (Nux-v.), Pulsatilla (Puls.), Phosphor (Phos.), Sepia (Sep.), Silicea (Si!.), Sulfur (Sulf.), Tuberculinum bovinum (Tub-bov.)

Apetit, sete, pofte, repulsii: Pierderea apetitului: Ars. Bry., Chin., Ign., Nat-m., Nux-v, Puls., Sep., SiL, Sulf. Marirea apetitului:

Ang., Bry., Chin., Lac-ac, Nat-m., Nux-v., Puls., Phos.,Sil.,Tub-bov. Ars., Bry., Chin., Nat-m., Nux-v., Phos., Sil., Sulf., Tub-bov.

Foame fără apetit: fara sete sau cu sete miscorata: Ars., Puls., Sep. sete marita: Acon., Ars., Bry., Nat-m., Nux-v., Sil., Sulf. Sete, insa cu repulsie de bauta: Ang., Nat-m., Nux-v.

Cham.,

Chin.,

Colch.,

Repulsie catre: bauturi alcoolice: bere:

Lac-ac,

Ars., Ign., Nux-v., Sil. Bry., Cham., Chin., Nat-m., Nux-v., Phos., Sep., Sulf. paine: Chin., Ign., Mag-c, Nat-m., Nux-v., Phos., Puls., Sep., Sulf. pâine integrala: Nat-m., Nux-v., Puls., Sulf. supa: Acon. (cupa de carne), Ars., Cham. unt şi mancare grasa: Ang., Ars., Bry., Carb-v., Chin., Mag-c, Nat-m., Phos., Puls., Sep., Sulf. oua: Colch., Puls., Sulf. miros de oua: Colch. mancare solida: Ang. peste: Colch., Nat-m., Phos., Sulf. carne: Ang., Ars., Bry., Carb-v., Caust., Cham., Chin., Ign., Mag-c, Nat-m., Nux-v., Phos., Puls., Sep., Sil., Sulf., Tub-bov. grasa: Phos. de porc: Ang., Puls. legume: Mag-c. cereale (si Muesli): Ars., Phos. Heringi: Phos. Cafea: Acon., Bry., Carb-v., Cham., Nat-m., Nux-v., Phos., Tub-bov. miros de cafea: Tub-bov. fainoase: Ars., Phos. lapte: Bry., Carb-v., Ign., Mag-c, Nux-v., Phos., Puls., Sep., Sil., Sulf. fructe: Ars., Chin., Ign., Puls. budinca: Ars., Phos. mancare sarata: Bry., Carb-v., Nat-m., Sep., SU., Sulf. acrituri: Ign., Nux-v., Sulf. supe: Ars., Cham. dulciuri: Ars., Caust., Phos., Sulf. ceauri: Phos. apa: Bry., Caust., Chin., Nat-m., Nux-v., Puls. rece: Bry., Caust., Chin., Nat-m., Nux-v. vin: Ign., Nat-m., Sulf. Pofta de : bauturi alcoolice: mere: bere:

Acon., Ars., Bry., Chin., Nux-v., Phos., Puls., Sep., Sulf., Tub-bov. Sulf. Acon., Ars., Bry., Caust., Chin., Nat-m.,

Nux-v., Phos., Puls., Sep., Sulf. bauturi şi mancaruri amare: Acon. (bauturi), Nat-m. Paine: Ars., Ign., Mag-c, Nat-m., Puls., Sil. cu unt: Ign. Mag-c, Puls. secara-: Ars., Ign. Inghetata: Phos., Tub-bov. racoritoare: Ars., Caust., Chin., Phos., Puls., Tub-bov. otet: Ars., Sep., Sulf. grasime: Ars., Nux-v., Sulf., Tub-bov. peste: Nat-m., Phos. carne: Mag-c, Nat-m., Nux-v., Sulf., Tub-bov. afumata: Caust., Tub-bov. de porc: Nux-v., Tub-bov. mancare lichida: Ang. Bry., Sulf. prajituri şi cozonaci: Chin., Tub-bov. legume: Ars., Cham., Mag-c. mancaruri cu mirodenii: Chin., Nux-v., Phos., Puls., Sep., Sulf., Tubbov. miere de albine: Tub-bov. cafea: Ang., Arg-n., Ars., Bry., Carb-v., Cham., Chin., Nat-m., Nux-v., Sep., Sulf. mancare rece: Nat-m., Phos., Puls., Sil. cartofi: Tub-bov. branza/cascaval: Ign., Puls. lape: Ars., Bry., Mag-c, Nat-m., Puls., Tub-bov. lapte, rece: cald: fructe: acre: picant: saraturi: varza acra: acrituri: bauturi: sunca: ciocolata: mustar: dulciuri: dulce-sarat: sulce-acru: rosii: mancaruri calde: vin: vin rosu: struguri: Aciditate: dupa masa de seara: bere: mancare: mancare grasa: lapte: pranz: acritura:

Phos., Tub-bov. Bry. Ars., Chin., Ign., Mag-c, Nat-m., Puls., Tub-bov. Ars., Chin., Ign. Ars.,Arg-n. Carb-v.,Caust.,Nat-m.,Phos.,Surf.,Tub-bov. Cham. Arg-n., Ars., Bry., Carb-v., Cham., Chin., Ign., Mag-c., Nat-m., Phos., Puls., Sep., Sulf. Bry., Cham., Mag-c. Tub-bov. Nat-m., Tub-bov. Ars.,Colch. Arg-n., Ars., Bry.,Carb-v.,Chin., lp.,Nat-m., j Nux-v., Sep., Sulf., Tub-bov. Arg-n., Carb-v., Nat-m., Phos., Sulf. Bry., Carb-v., Sep., Sulf., Tub-bov. Tub-bov. Ang., Ars., Sil. Acon., Ars., Bry., Chin., Cholch., Nat-m., Phos., Puls., Sep., Sulf. Sulf. Tub-bov. Tub-bov. Arg-n., Ars., Bry., Carb-v., Caust., Cham., Chin., Colch., Ign., Lac-ac, Mag-c, Nat-m., Nux-v., Phos., Puls., Sep., Sil., Sulf. Caust., Puls. Phos. Chin., Lac-ac, Nat-m., Nux-v., Sep., Sil. Nux-v., Phos. Chin. Acon., Lac-ac., Sulf. Nux-v.

vin:

Bry.

Rau: Dimineata: in pat: la trezit: la sculat,

Acon., Bry., Carb-v,.Caust,.Cham., Lac-ac., Nat-m., Nux-v., Phos., Puls., Sep., Sil., Sulf., Tub-bov. Nux-v. Asar., Lac-ac.

mai rau dupa-amiaza: Ang., Lac-ac, Mag-c, Nat-m., Nux-v., Sep. Caust., Chin., Mag-c, Phos., Sil. Seara:

Asar., Bry., Mag-c, Nat-m., Nux-v., Phos., Puls., Sep., Sil., Sulf. care tine mult timp: Arg-n., Ars., Carb-v., Lac-ac., Nat-m., Nux-v., Phos., Sil. dupa suparare: Cham., Ign., Ip., Nat-m., Phos. ragaiala amelioreaza: Caust., Phos. dupa bere: Bry., Nux-v. conicacul face bine: Ars. la presiune pe burta: Asar. Tub-bov. presiune pe stomac: Ars., Sulf. la miros de oua: Colch. de la inghetata: Ars., Ip., Puls. inainte de masa: Ars., Carb-v., Caust., Nux-v., Sulf. in timpul mesei: Carb-v., Caust., Mag-c, Nux-v., Phos., Puls., Sil. dupa masa mai rau: Acon., Arg-n., Ars., Bry., Carb-v., Caust., Cham., Chin., Colch., Ign., Ip., Lac-ac, Mag-c, Nat-m., Nux-v., Phos., Puls., Sep., Sil., Sulf. dupa masa mai bine: Acon., Arg-n., Bry., Cham., Lac-ac, Phos., Sep. dupa peste: Nat-m. de la miros de peste: Colch. dupa carne: Caust. de la miros de carne:Colch. dupa carne de porc: Ip., Puls. aer liber, mai rau: Acon. Ang., Ars. mai bine: Carb-v., Phos., Puls inainte de micul dejun: Arg-n., Sep., Tub-bov. dupa micul dejun mai rau: Cham., Lac-ac. de la mirosuri: Colch., Sep. dupa cafea: Caust., Cham., Nat-m. de la miros de cafea: Arg-n., Tub-bov. dupa suparare: Puls. dupa lapte: Puls. pranz, inainte de: Varb-v., Nux-v. in timpul: Bry., Colch., Nux-v. dupa mai rau: Arg-n., Ars., Colch., Nat-m., Nux-v., Phos. dupa fructe: Ip. ca un lesin: Ang., Arg-n., Cham., Nat-m., Nux-v., Sulf. brusc: Sulf. acriturile amelioreaza: Arg-n. dupa mancare grea: Ip., Puls., Sep. cu salivare : Ip., Nux-v., Puls. la privirea mancarii: Colch, SU., Sulf. la gandul mancarii: Ars., Bry., Chin., Colch., Mag-c, Sep., Sulf. la mirosul mancarii: Ars., Colch., Ip., Sep.

dupa supa: dupa dulciuri: vin:

Acon., Carb-v. Arg-n., Ip. Bry., Phos.

Sudoare Sudoare ziua si noapte, transpira usor la cea mai mica miscare sau efort. Slabiciune mare, de cele mai multe ori palid, fata cazuta, cu cercuri inchise la ochi; sensibilitate extraordinara la atingere. China D 2-6. — sudoare impreuna cu slabiciune mare, durere de spate permanenta si inrautatire catre ora 3 dimineata. Kalium carbonicum D 15-30. — Sudoare noaptea epuizanta cu slabiciunea mare la boala cailor repsiratorii. Expectoratie puternica cu durere interioara intre umeri. Secret gros, verde, cu gust sarat. Kalium jodatum D 12. — Sudoare puternica si lunga cu slabiciune mare in piept si slabiciune generala. Pacientul este lipsit de curaj, tendinta la plans. Durerile cresc si dispar lent. Secretul are gust dulce. Stannum D 6-30-200. — Suodare ziua si noaptea cu simptomul caracteristic: transpiratia incepe de indata ce adoarme sau inchide ochii Conium D 6-30. — Transpiratie puternica la cap, in special la copiii cu capul mare si craniul neinchis. De asemena remediu potrivit la toti cei care transpira numai in anumite locuri (talpi, etc) cand pielea este rece si sudoarea este acra, in special la picioare. Calcium carbonicum D 4-15-30. — Transpiratii de lunga durata fara imbunatatirea bolii, simptomele pot dimpotriva sa se agraveze cu transpiratia. Agravare noaptea, de la caldura, in sepcial de la caldura patului. Mercurius solubilis D 4-12. — Bolnavul transpira zi si nopate fara ameliorarea bolii. Simptomul caracteristic: Foarte sensibil la atingere, la durer si la aer rece. Hepar sulfuris D 4-15-30. Remediul se potriveste bine luat alternativ cu Mercurius sau dupa acesta. — Sudoare rece, in sepcial pe frunte, cu slabiciune mare, epuizare sau lesin, indiferent de boala, atunci cand simptomele urmatoare sunt prezente: pierdere rapida a puterii, epuizare completa, sudoare rece, respiratie rece, intregul corp este rece, piele albastruie si rece, nas ascutit. Veratrum album D 3-3-30 -- Transpiratii epuizante la pacienti anemici, palizi si slabiti la boli infectioase in stadiul incepator. Congestie de sange in cap si febra. Ferrum phosphoricum D 12. — Transpiratie indelungata, puternica, ca si cum ar fi facut baie, temperatura inalta alteneaza cu cea joasa sau cu friguri, simptome septice, epuizare adanca. Chininum arsenicosum D 2-3. — Sudoare la partile neacoperite. Thuja D 6-12. — Sudoare la partile acoperite. Belladonna D 4-6. — Sudoare numai pe o parte. Pulsatilla D 4-30. — Transpiratii indelungate, exagerate care nu se vindeca cu alte remedii. Acidum sulfuricum D 3-6. — Transpiratii exagerate cu piele fierbinte si umeda. Remediu pentru febra si nervi. Acidum phosphoricum D 3-4. — Transpiratii indelungate si exagerate dar de la care pacientul se simte mai bine : Arsenicum album, Natrium muriaticum, Psorinum. Remediul potrivit se alege in functie se simptomele caracteristice

Alegerea remediului dupa modalitati

Modalitatile sunt simptome caracteristice care ajuta la alegerea remediului şi reprezinta situatiile în care simptomele se agraveaza sau se amelioreaza. Agravare la pranz dupa masa, dupa sculat, dupa efort cerebral, la aer rece şi uscat. Nux vomica Agravare dupa cea mai miga ingurgitare de lichide sau mancare, la dureri de spate noaptea în pat şi dimineata la sculare. Staphysagria Agravare noaptea la caldura patului cu transpiratie profunda care nu ajuta la ameliorarea simptomelor. Mercurius solubilis. Agravare de la efort cerebral, nu este capabil sa gandeasca sau sa lucreze cerebral, durerile de cap se agraveaza la caldura soarelui sau apare slabiciune ca urmare a ei, în plus ameteli şi senzatie de anesteziat. Natrium carbonicum. Senzatia ca fiecare respiratie ar fi ultima . Apis Schimbarea simptomelor: Pulsatilla, Ignatia, Nux moschata. Lipsa totala de reactie şi durere la boala grava: Opium Tendinta de nepotolit de a strange dintii şi de a musca tot ce intra în gura: Phytolacca Mirosul de mancare face greata mare pana la lesin. Orice boala este atunci cand acest simptom este accentuat atunci Colchium este remediul potrivit. Agravare catre miezul noptii, în special intre 1-3 dimineata, la stat intins pe partea bolnava, prin frig şi umezeala. Dureri arzatoare. Ameliorare la aplicare de caldura şi prin alimente şi bauturi calde. Arsenicum album. Nu suporta absolut deloc mirosul de tutun. Ignatia Nu suporta sa fie atins sau privit, este trist şi prost dispus. În special cand sunt prezente boli de stomac, rau şi vomitat. Antimonium crudum. Pofta mare de bauturi alcoolice, se imbata cu mare placere dar dupa aceea se simte rau. Selenium Inrautatire la presiune sau strangere. Indiferent la orice organe sau la orice boala, cand se simte durere la cea mai mica atingere sau presiune sau cand nu suporta ca ceva sa fie strans, sugrumat sau senzatie de sugrumat la gat sau în piep, atunci este un simptom important pentr Lachesis. Agravare la aer cald, în camere incalzite, în pat cald, seara. Ameliorare la aer liber, rece, proaspat. Pulsatilla. Agravare la vreme umeda şi furtunoasa, în special inainte de furtuna. Agravare la repaus şiameliorare la miscare. Rhododendron. Agravare la repaus şi la inceputul miscarii, ameliorare dupa miscare mai multa. Rhus toxicodendron Boli de orice cauza insa în special cele reumatice care sunt pornite sau agravate de schimbare de

vreme de la cald la rece. Dulcamara. Agravare de la miscare, indiferent de boala. Cand pacientul se simte bine la repaus şi orice miscare mica il face sa sufere, suferinta care se agraveaza cu cât mai mare este miscarea. Atunci Bryonia est eremediul potrivit. În plusla Bryonia se mai constata şi : ameliorare prin presiune, pacientull vrea sa stea pe partea cu durere sau sa exercite presiune asupra ei. Agravare de la sperietura sau cauza bolii fiind sperietura, cu efect imediat sau tardiv, cu teama şi frica de la sperietura. Agravare de la aer rece şi uscat sau raceala de pe urma lui atunci cand sunt prezente neliniste, teama. Aconitum Camera calda face durerea de cap sa creasca, patul cald durerea în fata. Glonoinum. Agravare de la schimbarea de vreme de la vreme uscata la vreme umeda. Astma şi gripa la stomac cu imbalonare şi ragaieli sau diaree. Natrium sulfuricum Simptomele incep pe partea dreapta şi se continua pe partea dreapta dupa care se intorc pe stanga din nou. Piciorul drept devine rece; fracturi pe dreapta, indiferent de boala, inflamatii la ovare, dureri de mijloc care incep din dreapta şi se duc pe stanga: Lycopodium Pofta mare de dulciuri sau zahar, ragaieli şi galagie din intestine. Argentum nitricum

Tratarea bolilor acute dupa cauza care le-a creeat Frig, caldura, schimbari de vreme, umezeala, tristete, lovituri sentimentale Frig: Aconitum (frig uscat, curent), Pulsatilla, Rhus tox.(umed), Belladonna, Hepar sulfuris, Capsicum, Dulcamara (udatura, haine ude) Toamna: Nux vomica, Rhus toxicodendron, Dulcamara Ceata: Colchicum, Rhus toxicodendron Schimbari de vreme de la cald la rece: Dulcamara, Veratrum album Furtuna, vant: Rhus toxicodendron, Dulcamara, Hepar sulfuris,Spigelia Curent de aer: Aconitum, Hepar sulfuris, Nux vomica Durere sentimentala: Cocculus, Colocynthis, Gelsemium, Ignatia, Lachesis, Nux vomica, Pulsatilla Dor si durere de/dela iubit/a: Ignatia, Lachesis Furie/Suparare: Aconitum, Apis, Arsenicum album, Belladonna, Bryonia, Chamomilla, Cocculus,Colocynthis, Gelsemium, Ignatia, Ipecacuanha, Lachesis, Nux vomica, Pulsatilla Tristete: Ignatia

Sperietura: Aconitum, Apis, Belladonna, Gelsemium, Hypericum, Ignatia, Lachesis, Nux vomica, Phosphor, Pulsatilla, Rhus toxicodendron, Opium Umilire: Bryonia, Colocynthis, Ignatia, Pulsatilla Gelozie: Apis, Lachesis, Nux vomica, Pulsatilla Examene, teze, teama de aparitie in public : Gelsemium Fracturi Vindecarea se poate accelera cu ajutorul remediilor homeopate In prima zi Arnica, a doua zi Hypericum si dupa aceea Symphytum pentru intarirea tendoanelor. Ruta urmeaza in zilele urmatoare pentr regenerarea pielii oaselor Operatii: Pentru a evita complicatiile ce pot aparea se pot folosi urmatoarele: Dupa operatie se poate incepe imediat cu Arnica pentru vindecarea ranilor. Pentru a ajuta la eliminarea anesteziei si a proteja ficatul inainte de operatie : Nux Vomica. Pentru a elimina efectul narcozei la persoane cu nervii slabi : Phosphorus La rau de la narcoza: Nux vomica, Arsenicum album Pentru a opri sangerarile : Phosphorus, Millefolium La umflaturi puternice in jurul operatiei Symphytum Pentru vindecarea si inchiderea taieturii de la operatie : Ledum sau Staphysagria (la taieturi mari) La dureri mari si operatie la care s-au sectionat multi nervi: Hypericum La hematoame de la operatie: Calendula, Arnica La operatii la intestine: Collinsonia, de 3 ori pe zi cate 3 globule D6 timp de 4 zile

Afectiuni in timpul calatoriilor Emotii inaintea calatoriei : Aconitum, Gelsemium. Zbor cu avionul, teama de zbor - Aconitum: panica, claustrofobie, teama de a se prabusi - Gelsemium: tremurat, frica de aparitie in public, diaree inainte de calatorie - Borax: probleme la aterizare datorita miscarii catre inapoi Profilaxia la tromboza: Arnica D4 oder D 6 : previne sangerarile Hamamelis D 4: remediu pentru vene, varice, hematoame, rani Dor de casa : Capsicum

Rau in timpul calatoriei Rau la mers cu masina :Cocculus Arsenicum album: extenuare, lipsa ded vlaga, senzatie de sufocat la vomitat, neliniste si chin mare Tabacum: alb ca ceara si fara vlaga. Transpiratie rece care se amelioreaza la frig si rece Pe vapor Tabacum: vomitat, lipsa de puterem sudoare rece, palid. Mai bine cand e cu ochii inchisi Cocculus: ameteli la ridicatul capului, la miscare. Mmai bine cand sta intins si linistit Zbor cu avionul Eupatorium perfoliatum: Jet lag, obosit din cauza schimbarii orei, se simte ca si batut, totul doare Nux vomica: senzatie ca de dupa betie Cocculus: ameteli din cauza lipsei de somn Cu bicicleta Arnica: Dureri in muschi, suprasolicitare Rhus toxicodendron: supralsolicitare cu neliniste noaptea. Crema y galbenele pentru funduletul ranit (piele care se freaca si face rani) Probleme cu stomacul si intestinul Constipatie: Nux vomica: la efort fara succes de a iesi afara Diaree: de la alimente gresite, stricate: Arsenicum album. De la mancat prea mult: Nux vomica. De la mancare grasa : Pulsatilla. De la fructe de mare: Urtica urens (urzica): la urticarie dupa aceea De la bere: Kalium bichromicum De la inghetata, baut rece: Arsenicum album, Pulsatilla, Bryonia. Rhus toxicodendron: de la apa rece atunci cand corpul era fierbinte De la fructe : Pulsatilla, China. Arsenicum album: la fructe apoase, pepeni De la schimbare de hrana in tari exotice : Okoubaka: preventiv D 3 bis D 6 1-2 pe zi Schimbari de vreme, influenta vremii Arsuri de soare : Belladonna : piele rosie si fierbinte, cu friguri. Vrea caldura Cantharis : basici ca de arsura de gradul 1, senzatie mare de arsura Arnica: se simte ca batut, teama de a fi atins Rhus toxicodendron: basici, se simte ca batut insa cu mare neliniste si sete

Insolatie: Lachesis: fata rosu inchis, frica, senzatie de sufocare, nu suporta soarele. Se da ca primul remediul Aconitum: neliniste, se tavalaste incoace si incolo Belladonna: transpiratie, durei de cap zvacnitoare Apis: febra uscata, dureri ascutite de cap, delir Alergie cauzata de soare (sau mai bine zis de la cremele de protectie de soare) Urtica urens: pielea se simte ca urzicata Apis: umflaturi apoase si rosi ca de la arsuri de soare Cantharis: basici mici si arzatoare ca de la arsura de soare Caldura umeda Gelsemium: de la foen. Obosit, fara vlaga, apatic, durere de cap de jurimprejur Carbo vegetabilis: burta umflata, fara aer, stagnare in vene Ploaie, umezeala, frig Aconitum: racire. Vanturi reci si uscate, furtuna, curent Belladonna: dupa splatul capului, de la mersul cu capul dezvelit Dulcamara: frig, umezeala, picioare ude. Zile fierbinti, nopti reci. De la trecerea de la frig in incaperi calde. De la aer conditionat. Rhus toxicodendron : vreme umeda si rece, vanturoasa. Pentru cei care merg cu masina deschisa (decovertibil) Nux vomica: proasta dispozitie, irascitabil, stranut, inghetat. Intepenirea cefei ca urmare a curentului: Aconitum, Rhus toxicodendron Muscaturi si intepaturi de insecte Intepaturi: Ledum: tantari, capuse, viespii uriase. Recele amelioreaza.(D 200 ca profilaxe de capuse) Apis: de la albina si vespie. Umflaturi rosu deschis, apoase, recele amelioreaza (D 200 la alergii de la intepaturi de albina si vespie) Lachesis: intepaturi rosu inchis cu margini albastre, tendinta de septicemie Urtica urens: urzicarie dupa intepaturi Meduze: Rhus toxicodendron: cu mancarime, arsura si basici, eventul si cu febra Febra, gripa de vara Aconitum: ca urmare la raceala, trasnpirat in curent. Nelinistit, se tavalaeste. Pacientul este fierbinte si are sete puternica Belladonna: dupa soare intensiv, insolatie. Pacientul este linistit, miscarea face rau. Transpiratie fierbinte, pupile dilatate, sete moderata Dulcamara: dupa raceala, udatura, picioare ude Nux vomica: dupa curent, incepe cu stranut si irascibilitate Eupatorium perfoliatum: dureri reumatice de la raceala, dureri de oase, senzatie de batut Rhus toxicodendron: dupa raceala, suprasolicitare, pacientul este nelinistit, se tavaleste noaptea

Ca urmare a vaccinelor Thuja occidentalis Dereglari dupa vaccine, in special la copii. Teama si irascibiliate emotionala. Aparitia de negi, condiloame, alunite. Depunere de grasime la coapse. Digestie slabita cu flatulenta. Aparitia de trasnpiratii (la locurile acoperite de haine), trasnpiratie in timpul somnului Dilutia: D4 -D 30 si mai inalta Ca urmare a intoxicarii cu metale otravitoare, chimice, etc. Hepar sulfuris Ca urmare a intoxicarii cu plumb, cupru, mercur. Aceste substante se gasesc in vaccine, plombe dentare cu amalgam, tevi de apa Dilutia: D3 - D6 Okoubaka aubrevillei Intoxicatie alimentara de orice fel, instecticide, profilactic la calatorii in tari exotice Dilutia: D2 - D4 Ca urmare a suprasolicitarii Rhus toxicodendron Dureri in muschi dupa efort. Inflamatia tendoanelor, a benzilor, entorse, sucituri. Dupa un efort subit sau puternic, de la miscari gresite. Duereri in muschi si tesutul periarticular Agravare: la repaus si inceput de miscare Ameliorare: la schimbare de pozitie si miscare continua Dilutie: D 6 - D 30 Ruta graveolens (virnanţul) Ca urmare la entorse si eforturi mari, lovituri, vanatai,. Umflareea pielei osului dupa lovituri. Umflaturi. Se simte ca batut atat la miscare cat si la repaus. La suprasolicitarea ochilor, lumina insuficienta Agravare: atunci cand se sta intins pe partea cu dureri Ameliorare: la miscare. Dilutia : D1 - D3 Ca urmare la antibiotice si cortizon sau alte medicamente Sulfur Boli aparute dupa tratamentul (suprimarea) altor boli cu antibiotice, cortizon sau alte medicamente sintetice puternice. Diluatie D 4 - D 30 si mai inalta Atentie: cortinzonul opreste efectul la aproape toate remediile homeopate.

MODALITATI, ALTERNANTE, CONCOMITENTE IN HOMEOPATIE Dr Doina Pavlovschi – note de curs http://teleianuhomeopat.3x.ro/Curs_02.htm Modalitatile sunt calitati ale simptomelor, agravari si ameliorari, care confera unui simptom,

banal prin el insusi, caracteristica individuala. Modalitatile reprezinta circumstantele psihice, fizice, de ritm, ambianta, pozitie, miscare, aplicatii locale, aporturi alimentare, functii emonctoriale si acte fiziologice susceptibile de a influenta bolnavul. Toate aceste variatii de simptome ajuta la gasirea remediului homeopatic asemanator strict individualizat, homeopatia se adreseaza bolnavului cu toate particularitatile lui. Cele ce urmeaza sunt date ilustrative si nu exhaustive in tratarea temei. AGRAVARI Conditii atmosferice Climat: La mare : kali iod., magn. m., Lues., Natr.mur., Natr.sulph La munte : Medorrhinum Influente cosmice Soare : ant.cr., bell., hydroph.,Gels., Glon., Lach., Natr. carb.,., natr.m., puls. Luna noua : alum., croc., kali br.,natr.c.,sil. Luna in crestere : arn., clem.er. Luna plina : Calc.c., alum., bov., croc.sat., natr.c., natr.m., sulph Luna in descrestere : dulc., thuya Lumina lunii : Antim.cr. Umiditate si uscaciune Umiditate : Ammon.c., Aran., Calc.c., Calc.fl., calc.ph., colch., Dulc., gnaph., iod.,mang., Merc., Natr.s., Nux m., phyt., ran.b., Rhod., Rhus tox., ruta, lues., thuya Uscaciune : alum., Caust., Hep.s., ip., Nux v., spongia Temperatura Cald : ant.c., ant.t., Apis, dros., Iod., led., Puls., sec., sulph. Frig : Acon., agar., alum., Ars., bar.c., bell., bry., calc., Cham., coff., Dulc., form.r., hep.s kali c., Magn.phos., merc., mez., nux v., Rhod., Rhus tox., Rumex, Sep., Sil., Spig. Vreme Schimbare : Bry. (cald dupa frig), Calc.phos. (caderea zapezii), Calc.fl. (umiditate), carbo veg. (cald umed), Dulc.(umiditate), lept.(umiditate), mang.(umiditate), Natr.s.(umiditate), nitri ac., Nux m.(frig umed), Phos., Psor., Ran.b.(umiditate), Rhod.(furtuna), Rhus tox. (ploaie), sep., sil. Calda : Aloe (umeda), Ant.c.,Carbo v., colch., Gels.(umeda), Iod., kali bi., Lach., lil.t., Puls., sec., Sulph. Rece : Acon.(uscat), All.c.(umed), Aur., bar.c., calc.c., calc.ph., Camph., caps., Caust., (uscat), Dulc.(umed), Hep s., Kali c., Mag.phos., Merc.(umed), Natr.s.(umed), Nux m.(umed), Nux v. (uscat), Psor., Rhod.(umed), Rhus tox.(umed), sep, Sil.,Th.(umed) Zapada : Calc.ph., con., formica r., puls., sep., sil., sulph., urt.u. Apropierea furtunii : agar., ammon.c., gels., lach., mang., melilot., nux v., petr., phos., psor., puls., Rhod., sep., sil., lues. In timpul furtunii : natr.c., Phos., Rhod. Anotimp Primavara : ant.t., brom., crot., Lach., sars. Vara : cina, croton t., gels., kali bi., natr.c.

Toamna : China, dulc., merc., Rhus tox. Iarna : aur., hep.s., ipeca, kali bi., kali c., Petr., Psor., sil., lues. Conditii psihologice Necaz : Ign., Natr.m., phos.ac., Staph. Furie : Bry., Cham., Col., Lyc., Nux v., Staph. Consolare : hell., lil.t., Natr.m. Efort mintal : Agar., Anac.or., arg.n., calc.c., gels., natr.c., Natr.m., Nux v., Phos.ac, sil. Emotie : acon., arg.n., Cocc., Coff., Coloc., Gels., hyosc., Ign., kali ph., Nux v., Phos.ac., Puls., Staph. Muzica : Graph., natr.c., nux v., Sab., thuya Gandind la raul sau : bar.c., Calc.phos., gels., Helon., med., oxl.ac., sabad. Frica : Acon., Gels., ign., Opium, Ver.alb. Singuratatea : Ign., Kali bi., lil.t., Lyc., Stram. Conditii senzoriale Miros ; Alimente : Ars., Colch., dig., sep., tub. Flori : graph. Tutun : bell., Ign., spig. Mirosuri violente : Bell., china, colch., Ign., Nux v., sulph. Auz : Zgomot : asar., Bell., bor., coff., glon., Ign., Nux v., spig., Ther. Apa : cant., Hydroph., hyosc. Strada : chenop. Tact : Soc : Bell., Cic., spig., ther. Contact : acon., apis, arn., bell., bry., cham., China, cupr.m., ham., Hep.s., Lach., Nitri ac., Nux v. Ox.ac., Spig., Tar.h., Ther. Presiune : apis, Hep.s., lach., Nux v. Vaz : Lumina : Bell., Calc.c., glon., Euph., hydroph., merc., nux v., phos., sep., Stram. Obiecte stralucitoare : bell., canth., hydroph., Stram. Intuneric : ars., Stram. Alimente si bauturi Unt : carbo v., Puls. Varza : Bry., Lyc., Petr. Condimente : Nux v. Fructe : Ars., Bry., China, ipeca, Veratr.alb Grasimi : Carbo v., cycl., kali m., Puls., tarax. Legume : bry., lyc. Oua : ferr.m., Sulph. Patiserii : Carbo v., kali m., Puls. Cartofi : Alum., puls., ver.a. Dulciuri : Arg.n., lyc., merc., sang., spongia Bauturi acide : Ant.c., ant.t., carbo v., Puls., sep. Bere : Kali bi., nux v. Bauturi calde : bry., Lach., phos., Puls., stan. Bauturi reci : Ars., calc.c., canth., cycl., lyc., phos., sab., ver.a. Cafea : cann.i., canth., caust., Cham., cocc., cycl., fluoric ac., Ign., Nux v., ox.ac. Lapte : Aethusa, ant.t., brom., Calc.c., carbo v., china, magn.c., puls., Sep., sulph. Alcool : Ars., cann.i., lach., Nux v., op., sel., Sulph.ac. Ceai : Ab.n., fluoric ac., Sel., Thuya Vin : Ant.c., arn., ars., carb.v., Fluoric ac., lyc., Nux v., Ran.b., sab., Sel., Zincum Conditii orare Dimineata : ammon.m., bry., kali bi., Lach., Natr.m., Nux v., sulph. Dupa amiaza : bell., hell., kali c., lyc., puls., thuya

Seara : acon., Ars., cham., China, coff., colch., dulc., ferr.ph., hell., hyosc., lil.t., Lyc., merc., mez., nitri ac., Phos., plumb., puls., rum., sep., lues. Noaptea : acon., Ars., Aur., cham., China, coff., colch., dulc., ferr.m., hep.s., hyosc., iod., Merc., nitri ac., phos., puls., rhus tox., sil., Lues., zinc.m. Dupa somn : apis, apoc., cocc.c., Lach., naja, op., sel., spongia Ora 1-3 : Ars. Ora 2-4 : Kali c., pod. Ora 3 : ammon.c. Ora 4 : Thuya, chel. Ora 4-6 : Ferrum m. Ora 5 : Aloe, rum., tub., Sulph. Ora 6 : rhus tox. Ora 7 : pod. Ora 8 : eup.p. Ora 10 : Natr.m Ora 11 : Ign, sep, Sulphur, zinc. Ora 16 : melilotus Ora 17-18 : lil.t. Ora 17-21 : hell., Lyc. Ora 3 si ora 23 : bell Ora 3 si ora 21 : Bryonia Ora 23 : aconitum, coccus cacti Pozitie si miscare Asezat : crot., cycl., diosc., plat. Culcat : Ars., con., diosc., glon., gnaph, grin., hyosc., lach., Phos., puls., Rhus tox., rum. Culcat pe partea dureroasa : acon., hep.s., kali c., nux v., phos., rhus tox. Culcat pe partea dreapta : arg.n., Merc., sang., stan. Culcat pe partea stanga : bar.c., cactus, Card.m., cean., kali c., naja, natr.s., Phos. Puls. Culcat cu capul jos : Ars., con., Glon., samb., Spig. Ortostatism : aesc., Aloe, berb., cycl., Lil.t., plat., Sep., Sulphur In miscare : Aesc., bapt., Bell., berb., Bry., Cocc., colch., coloc., dig., gels., glon., kalmia, Led., merc., plumb., ran.b., Sab., spig., sulph., tab., tar.h. Aplecandu-se : ammon.c., Bry., calc.c., glon., mang., sep., Spig., sulph. Coborand : Borax, ferr.m., stannum Ridicandu-se : Aconitum, bry., dig., Nux v., phyt., rhus tox. Urcand scarile : cact., lyc., spongia, sulph.ac. Intorcandu-se in pat : con., Nux v., puls., Sulph. Mergand cu masina : arg.m., berb., Cocc., hydroph., naja, nux.m., Petr., thuya In repaos : arn., Ars., calc.fl., cycl., Ferr.m., magn.c., Puls., rhod., Rhus tox., samb., sep. Generalitati Inghitind : bell., hep.s., lach., merc., stan. Baie rece : Ant.c., Ars., caust., kreos., Magn.phos., phys., Sulph. Band : canth., eup. Act sexual : Agar., alum., calad., cedr., Kali c., Kali phos., Kreos., Moschus, natr.m., phos.ac.,

sel., sil. La dentitie : Aeth., Bell., borax, calc.c., calc.ph., Cham., Kreos., magn.ph., phyt., Pod. Spalandu-se : ammon.c., ant.cr., calc.c., natr.s., Sulphur Dupa ce mananca : aloe, Ant.cr., apoc., carb.v., China, ip., kali c., Lyc., Nux v., Puls. Narcotice : cham., coff., Nux v., thuya Vorbind : Arg.n., cocc., Mang., natr.m., sel., stan. Menstra : Inainte : con., Lach., ver.a. In timpul : Act.rac., ammon.c., arg.n., bell., cocc., con., Graph., Hyosc., Kreos., Magn.c., plat., Puls., sep., sil., ver.a., vib., Zincum Dupa : Bor., Graph., lyc., nux v. Transpiratie : Bell., cham., hep.s., Merc., nux v., op., phos.ac., stram., Sulph., ver.a. Tutun : ascl., bor., cic., cocc., gels., Ign., lob., Nux v., staph., stroph. Vaccinare : Silcea, Thuya Varsaturi : aethusa, ars., ant.t., Ipeca Lateralitate Alternanta : Lac caninum Dreapta : apis, aran.d., Ars., bell., bor., bry., calc.c., caust., Chel., crotal., equis., ferr.ph., Kali c., lept., Lyc., Mag.ph., Merc.protoiod., Pall., Phyt., podo., Sang., tarent.h. Dela dreapta la stanga : Lyc., sang. Stanga : arg.n., ascl., Asterias, Berb., brom., Cean., cedr., dulc., kreos., Lach., lil.t., Merc. biiod., naja, Natr.s., nitri ac., ox.ac., par.q., Spig., Sulph., ther., Thuya, tril.p., vib. De la stanga la dreapta : Lach. Periodicitate La aceeasi ora : aran.d., Cedron Zilnic : Natr m. La 2 zile : alum., Ars., China, cedr., lac c. La 3-4 zile : Psorinum (constipatia) La 7 zile : Sanguinaria, Iris v. La 3 saptamani : Magnesia carb. Anual : ars., Lach., Psor., sulph. AMELIORARI Conditii atmosferice Climat La mare : brom., Medorrhinum La munte : Luesinum Umiditate si uscaciune Umiditate : asar., Caust., cham., Hep.s., med., Nux v., sab., spongia Uscaciune : amm.c., Calc.c., calc.ph., Dulc., mang., merc., natr.s., Nux m., Phyt., Rhus tox., sulphur Temperatura Cald : act.r., amm.c., Ars., bell., calc.fl., Camphora, Caust., cham., col., con., Collins., Dulc.,

for.r., Hep.s., Kali c., Mag.ph., Nux v., phyt., Psor., Rhus tox., rum., sep., Sil., ver Frig : all.c., aloe, Apis, glon., Iod., Led., lyc., op., phos., Sec.

Conditii senzoriale Auz : Muzica : Tarent.h. Tact : La frictie : canth., form.r., mag.ph., natr.c., phos., plumb., Pod., rhus.tox., Tar.h. Presiune : Arg.n., bor., Bry., chel., china, col., form.r., ign., lil.t., natr.c., natr.s., mag.ph., nux v., pic.ac., Plumb., sep., stan. Vaz : Lumina : stram. Intuneric : Bell., con., euphr., graph., phos., sang. Pozitie si miscare Asezat : ant.t., card.m., cocc., Gnaph., Kali c., ran.b., samb. Culcat : acon., arn., Bry., calc.c., coff., Colch., equis., Mang., Natr.m., stan. Culcat pe partea dureroasa : amm.c.,Bry., calc.c., Col., natr.m., ptelea Culcat pe partea dreapta : Ant.t., Natr.m., Ptel., Phos., rum., spig. Sulph. Culcat pe partea stanga : lil.t., mur.ac., sang. Culcat pe burta : amm.c., chion., lept., Med., Pod. Ortostatism : ars., Diosc.,sars. Indoit : china, Col., Mag.ph., rheum, thlaspi bursa pastoris Aplecat inapoi : Bell., bism. Aplecat inainte : ascl., bov., card.m., iris v., Kali c., ran.b., Trill.p. Schimbarea pozitiei : Ars., natr.s., Rhus tox. Coborand : spongia Intinzandu-se : Sep, Thuya In miscare : abrot., calc.fl., Chim., con., cycl., diosc., dulc., Ferr.m., fluoric ac., Gels., ign., lith.c., mag.c., natr.c., plat., Puls., rhod., Rhus tox., ruta, samb., Sepia, ver.a. In repaos : acon., anac.or., bell., Bry., colch., merc., nux v., phos. In masina : brom., Cham., Nitri acid Cu capul jos : Arnica Cu capul sus : Ars., gels., Spigelia Conditii orare Ziua : apis, hyosc., kali c., Luesinum Dimineata : collinsonia Seara : anac.or., bor., lob., nux v. Dupa miezul noptii : lycopodium Dupa somn : avena s., carbo v., colch., merc., Nux v., Phos., Phos.ac., Sang. Conditii psihologice Consolare : hell., Puls. Distractie : calc.ph., kali br., Helonias, Ignatia, Oxalic acid Muzica : Tarentula hispana

Gandindu-se la raul sau : camphora In societate : Bism., Kali c., lil.t., lyc., Pall., Stram. Alimente si bauturi Acide : ptelea, sanguinaria Calde : alumina, Lycopodium, sabadilla Reci : Bryonia, Causticum, Phosphorus Bauturi stimulante : gelsemium Ceai cald : China Generalitati La aer curat : acon., all.c., ant.cr., Apis, bar.c., cact., clem., dig., dros., gels., Glon., iod., Lach., Lyc., magn.c., moschus, natr.m., Puls., sab., sep., sulph., Tab., tar.h. Aplicatii calde : Ars., calc.fl., Lyc., Magn.ph., rhus tox., sepia Aplicatii reci : Apis, bry., canth., ferr.ph., fluo.ac., Glon., Ledum, Puls. Inghitind : Ignatia La o secretie : Lachesis, Zincum Eructatie : ant.t., Arg.n., Carbo v., kali c., Evantai : arg.n., Carbo v., lachesis Fumand : aran.d., Naja, Tar.cub. Mancand : act.r., alum., Anac.or., caps., cic.v., Chel., hep.s., Ign., Iod., kali phos., lith.c., natr.c., natr.m., oxal.ac., Petr., Phos., Psor., sep., spongia, uran.n. Mictiune abundenta : Gels., Ign. In timpul menstrei : Lachesis, Zincum Transpiratie : acon., bry., calc., cham., rhus tox., ver.a. ALTERNANTE MORBIDE Astm si eruptii : Caladium, Rhus tox. Astm si guta : Lycopodium, Sulphur Astm si diaree nocturna : Kali carb. Colici si delir : Plumbum Colici si vertij : Veratrum album Convulsii si furie : Stramonium Diaree si reumatism : Abrotanum, Dulcamara Diaree si cefalee : Podophyllum Parestezii si dureri : Cham., Graph. Herpes si diaree : Rhus tox. Lumbago si cefalee : Aloe Melancolie religioasa si excitatie sexuala : Lilium tigrinum Tuse si eruptie : Croton tiglium Tuse si sciatica : Staphysagria Tulburari laringiene si tulburari uterine : Argentum nitricum Tulburari paralitice si tulburari spastice : Stramonium Tulburari psihice si tulburari fizice : Act.rac., Croc., Hyosc., Lil.t., Platina Reumatism si dureri cardiace : Benzoic acid Reumatism si coriza : Kali bichromic Reumatism si diaree : Abrotanum, Dulcamara Reumatism si tulburari gastrice : Kali bichromic

CONCOMITENTE Ne intoarcem la vremea lui Hahnemann si a contemporanului sau Boenninghausen (1785-1864) discipolul sau si autor de multe lucrari in Homeopatie, printre care “Therapeutic Pocket Book” , un Repertoriu in introducerea caruia avanseaza principiul concomitentei si asociatiei simptomelor. Dupa B.simptomele se grupeaza in simptome primare si simptome secundare, primele legate direct de acuze, proeminente, care atrag atentia mai intai si cauzeaza cea mai mare suferinta si altele care par sa nu aiba legatura cu primele din punct de vedere patologic, care nu sunt alese aleatoriu, ci trebuie sa se sprijine pe o interrelatie clara in timp si circumstante cu primele = simptome concomitente, care exista sau se petrec impreuna. Sunt simptomele particulare, ciudate despre care Hahnemann spusese : “aceste simptome reprezinta ceeace este de tratat in caz, sunt baza prescriptiei homeopatice, pentru ele trebuie gasit remediul similimum”. Fiecare simptom poate fi redus la elemente de locatie, senzatie si modalitati, care adunate formeaza un tot logic = totalitatea simptomelor. Totalitatea se refera la tabloul simptomatic manifest in prezent.La acestea B. adauga simptomele concomitente, care, de altfel, pot lua forma celorlalte trei elemente. Deseori ele par irationale in cazul respectiv, totusi au o relatie actuala prin faptul ca exista concomitent in acelasi timp la acelasi pacient. Nu sunt de neglijat sau subevaluat pentru ca nu se conformeaza traditiei. Simptomele concomitente sunt pentru totalitatea simptomelor ceeace modalitatile sunt pentru simptom, adica factorul de diferentiere. Remediul homeopatic care are in patogenezia sa ambele grupuri de simptome este remediul similimum, cel care vindeca. Hahnemann : “de acum, medicii se vor intelege intre ei si vor prescrie in siguranta acelasi remediu pentru simptome morbide identice si nu dupa numele identic al bolii”. CAZ : barbat care sufera de un tic dureros, un spasm cam la 5 minute interval, durere cu senzatia de tragere de nervul trigemen stang, insotita de inrosirea fetei si transpiratie profuza la cap si piept si foame apriga. Este agravat de atingere, emotie, vorbit, vreme umeda, noaptea si ameliorat de frictie locala. In antecedente o secretie cronica ani de zile din urechea stanga, remisa cu tratament ORL cu 8 ani in urma. De atunci au aparut crizele care s-au indesit in timp. Analiza cazului : Locatie : hemifata stanga, obraji, maxilar superior. Senzatie : tragere dureroasa Modalitati : < atingere, vorbit, noaptea, emotie, vreme umeda, > la frictie locala Concomitente : foame apriga, transpiratie in partea superioara a corpului, bufeu de caldura la cap, secretie otica. In repertorizare au aparut la inceput mai multe remedii : Ars., Bry., Calc.c., Caust.,China, Kali c., Merc., Nitri ac., Nux v., Phos., Puls., Rhus tox., Sep., Sil., Spig., Staph., Sulphur. In urma eliminarii remediilor cu neconcordante, simptomele concomitente avand mare rol in decizie, au ramas 2 remedii cu toate simptomele prezente : Bryonia si Sulphur. Faptul ca atacurile au aparut dupa supresia secretiei otice a decis alegerea remediului Sulphur cunoscut pentru puterea de a debloca supresiile.

Pacientul a primit Sulphur 1M , odata cu ameliorarea a reaparut secretia otica, in o perioada de 18 luni a primit 3 doze de Sulphur cu remisiune totala a simptomelor. BIBLIOGRAFIE Allen T.F. Boenninghausen’s Therapeutic Book, Introduction by Roberts H.& Wilson A. B. Jain Publishers New Delhi India 1993 Encyclopedie Medico-chirurgicale Editions Tehniques Paris Synthesis 7 B. Jain Publishers New Delhi India 1997 Vannier L & Poirier J. Precis de Matiere Medicale Homeopathique Doin Ed. Paris

HOMEOPATIE SI BIOTIPOLOGIE. CONSTITUTII. Dr Doina Pavlovschi - Note de curs (27-28 ianuarie 2006) http://teleianuhomeopat.3x.ro/Curs_03.htm

HOMEOPATIE SI BIOTIPOLOGIE Confucius – sfat dat printului Ling :”Puneti în ordine denumirile. Cand denumirile sunt incorecte, rationamentele sunt incorecte”. Biotipologia este stiinta care cauta pentru fiecare individ corelatia posibila intre forma corporala, tendintele fiziologice si comportamentul psihic. Bioterenul este un ansamblu structural normal si patologic. Omul sanatos este definit prin constitutie si temperament. Constitutia este fixa, ereditara, formata din anumite caractere morfologice, fiziologice si psihice care pot conduce la o inclinatie spre o anumita morbiditate. Temperamentul este castigat în timpul vietii si dupa unii autori (Aurian-Blajeni de ex. ) evolueaza dupa varsta. Fiecare temperament reprezinta o anumita predominanta metabolica ce-i determina semne fiziologice, psihice si tendinte morbide, modificate continuu de agresiunea mediului intern si extern. Omul bolnav este definit prin constitutie, temperament si miasma . Miasmele sunt grupari patologice cu simptome si reactii fiziopatologice comune. Toxinele metabolice si microbiene actioneaza asupra constitutiei si temperamentului si pot modifica prin transmitere ereditara constitutia. Diateza este dispozitia generala care predispune individul la anumite afectiuni patologice

Constitutia, temperamentul si miasma formeaza tripticul diatezic ce caracterizeaza bolnavul în afara caracterelor proprii ale bolii. Diateza ar fi fondul morbid pe care se aseaza boala, impreuna cu care alcatuieste aspectul clinic. Etiologia, cauzalitatea homeopatica, este ansamblul cauzelor declansante si favorizante , endo sau exogene, care transforma, impreuna cu boala, omul sanatos în om bolnav. Biotipologia e interesanta pentru corespondentele clinico-terapeutice spre care conduce, ca predispozitie, la un mod de reactie specific al unui organism, pentru prevederea cauzelor profunde ale afectiunilor patologice si incercarea unei profilaxii. Deci interes diagnostic, pronostic si chiar terapeutic prin orientarea spre un anumit grup de remedii. Important de subliniat : nu trebuie confundat diagnosticul biotipologic cu diagnosticul patogenezic. Nu se prescrie un remediu pe considerente biotipologice, ci pe similitudinea tabloului simptomatic prezent cu patogenezia remediului. ISTORIC Hippocrate în antichitate din relatia celor 4 elemente primordiale : pamant, apa, foc si aer cu cele 4 stari : uscat, umed, cald si rece a descris cele 4 tipuri de temperamente : limfatic, sanguin, bilios si atrabiliar sau nervos. El spunea : „trebuie sa stii spre ce boala tinde fiecare constitutie individuala”. Broca la inceputul secolului nostru a fost fondatorul antropologiei si al antropometriei. Sigaud pe criterii clinice a descris tipurile respirator, digestiv, muscular si cerebral. Viola si Pende au descris tipurile endocrinologice hiper, iso si discrinic. Martiny a descris tipurile embrioblastice : cordo, meso, ento si ectoblastic. Kretschmer, psihiatru, a descris tipurile somato-psihice : picnic ciclotim, leptosom schizotim si atletic ixotimic. Sheldon a descris tipurile endomorf visceroton, mesomorf somatoton, ectomorf cerebroton Grauvogl a descris cele 3 stari biochimice : carbonitrogenoid caracterizat prin oxidare incetinita ce duce la o supraincarcare cu metaboliti si la tulburari de excretie hidrogenoid caracterizat prin retentie hidroclorurata , duce la infiltrare, hidropexie. oxigenoid caracterizat prin accelerarea metabolismului, duce la slabire cu uscaciune cutaneo-mucoasa si a fanerelor. Morfotipologie homeopata Nebel, elvetian si Leon Vannier, francez, au pus bazele tipologiei homeopatice cu clasificarea în 3 tipuri constitutionale minerale calcice, reprezentate prin carbonic, phosphoric si fluoric, reflectate n policrestele Calcarea carbonica, Calcarea phosphorica si Calcarea fluorica si carora le corespund miasmele psora, tuberculinism si luetism. Henri Bernard considera constitutia mai putin fixa, in sensul ca, pe langa un fond de caractere comune, se poate, sub influenta mediului, sa apara caractere noi corespunzatoare unor serii homeoterapice , care sunt sarurile diferite ale aceluiasi acid, de unde stadiile evolutive. El distinge 3 constitutii primitive carbonica, sulphurica si phosphorica. La centru este sulphuricul neutru care poate evolua spre sulphuric gras sau sulphuric slab, la stanga se gaseste tipul

carbonic, iar la dreapta tipul phosphoric. Constitutia fluorica este considerata autonoma, dar secundara, ea se poate grefa pe oricare din constitutiile principale dand tipuri constitutionale mixte. Constitutiile mixte apar din combinatiile intre 2 sau 3 constitutii principale si secundara si sunt cele mai frecvent intalnite. Singura combinatie imposibila este cea carbo-phosphorica. „Cu toate că aceste clasificări nu pot acoperi sintetic complexitatea şi varietatea patogenezică din homeopatia hanemanniana, ele capătă un cert interes didactic in studiul fiziopatologic al remediilor respective, aducând şi un plus de congruenţă demnă de a fi avută in vedere în practica homeoterapică, pe stadii evolutive, a patologiei. » (Dr. Ioan Teleianu) CONSTITUTIA SULPHURICA Morfologie Aspect general : · · · · ·

armonios, echilibrat, talie normoligna, greutate mijlocie, atitudine armonioasa, dreapta, mers regulat, cadentat, sobru, gesturi controlate, actiuni bine gandite.

Ap. locomotor : · segmente mijlocii, armonioase, · muschi, ligamente, articulatii cu tonicitate normala în hiperextensie unghi usor inferior la 180 grade în artic. cot, genunchi Ap. buco-dentar : · dinti usor dreptunghiulari, albi sau alb-galbui, rare carii, · radacini mijlocii si paralele, · ligament alveolo-dentar solid, · arcade circulare, regulate, · bolta palatina rotunjita, · ocluzie perfecta Fiziologie si tendinte patologice Armonie fiziologica, echilibrat neuro-endocrin cu amfotonie, hiperhipofizie moderata. Tendinta la pletora compensata prin eliminari naturale pe fond congestiv general, cu congestii active arteriale si venoase acute localizate : piele – furuncule, eczeme, mucoase - hemoroizi, seroase – reactii artritice, sau generalizate : HTA, alergie. Mentalitate Dorinta si nevoie de activitate moderata, rationala, spirit intreprinzator, dar cu judecata, obiectiv, dinamism si optimism moderat de ratiune, constient de responsabilitatile sale, cu „self control” si incredere în sine. Tipul decompensat este incapatanat, obtuz, iritabil si exploziv. Examene complementare Poate usoara poliglobulie, hipercolesterolemie si hiperazotemie mici.

CONSTITUTIA CARBONICA Morfologie Aspect general : talie breviligna, scurta, greutate marita, obezitate, aspect trapu, patrat sau sferic, dezvoltat în largime, fata sferica, lunara sau în para, abdomen important, atitudine hipotona în copilarie, rigida la adult, mers regulat, lent, greoi, sacadat, talonat, actiuni gandite si precise Ap. locomotor : craniu brahicefalic cu frunte larga, rotunjita, segmente scurte, maini scurte, patrate, carnoase, moi, picioare scurte, late, muschi, ligamente si articulatii hipotone la copil, rigide la adult în hiperextensie unghi inferior la 180 grade în articulatiile cot, genunchi Ap. buco-dentar : dinti albi, patrati, solizi, dar cu carii de colet, radacini puternice, divergente, ligament dens si solid, arcade eliptice si largi, bolta palatina rotunjita, ocluzie aproape perfecta Fiziologie si tendinte patologice Predominanta limfatica si digestiva cu hipotonie la copil, rigiditate scleroasa la adult. Distonie neuro-endocrina cu un prim stadiu stenic cu hipersuprarenalism de origine hipofizara si apoi un stadiu astenic cu vagotonie de epuizare si hiposuprarenalism terminal, hipotiroidie de fond si hipogenitalism. Tendinta la obezitate cu blocarea eliminarilor deseurilor metabolice, cu congestii pasive si degenerescente scleroase, neuroartritism, HTA scleroasa cu hipercolesterolemie si hiperazotemie, boli de nutritie – diabet, guta, artroze. Friguros care se teme de caldura, mai ales solara, sensibil la umiditate (hidrogenoid) Mentalitate Domina pasivitatea si economia, se repliaza asupra sa oferind mediului exterior un minimum de efort posibil. Doreste liniste, pace, ordine. Este econom, un realizator metodic cu rationament de bun simt, perseverent, vorbeste putin, doar ce stie. Tipul decompensat este lenes, incapatanat, indiferent afectiv. Examene complementare Uree sanguina crescuta, hipercolesterolemie, scleroza renala, diminuarea metabolismului bazal, hipercorticism la stres, artroze precoce. CONSTITUTIA PHOSPHORICA Morfologie Aspect general : talie longilina, greutate mica, tendinta la slabire, inalt, adus de spate, torace alungit si aplatizat dinainte inapoi, bazin basculat inainte, atitudine supla, eleganta, dar aplecata în repaus, mers suplu si gratios, rapid si usor, gesturi suple, expansive, vii, actiuni spontane si dezordonate depasind scopul prin exagerare afectiva, exteriorizari zgomotoase

Ap. locomotor : craniu dolicocefalic, frunte inalta, segmente lungi si subtiri, maini lungi, suple, elegante, cu degete si unghii lungi si fine picioare lungi si subtiri cu tendinta la platfus, muschi, ligamente si articulatii hipotone cu laxitate moderata, rectitudine în hiperextensia articulatiilor cot, genunchi, Ap. buco-dentar : dinti galbeni, dreptunghiulari, cu mici deviatii, carii multiple simetrice radacini lungi si paralele, ligament alveolo-dentar subtire si nu prea solid arcade în elipsa, bolta palatina alungita, ocluzie imperfecta Fiziologie si tendinte patologice Predominanta bilio-nervoasa cu hipersensibilitate nervoasa, insuficienta hepatica si spasme hepato-biliare, tendinta la demineralizare celulara. Hiposuprarenalism de fond si distonie neuro-endocrina cu un stadiu stenic cu simpaticotonie, hipertiroidie, hipergenitalism si un stadiu astenic cu vagotonie de epuizare, hipotiroidie si depresie sexuala. Tendinta la slabire, chiar cu apetit exagerat, cu prezenta de ptoze viscerale, congestie venoasa periferica ce accentueaza hipotensiunea arteriala esentiala, demineralizare si pierdere de substanta tisulara. Boli inflamatorii ale mucoaselor, seroaselor, organelor nobile. Tuberculoza excavata pulmonara, renala, meningee. (Sulphuric : tbc cutanat, Carbonic : tbc fibroasa, osteo-articulara) Instabilitate termica : frilozitate, dar nu suporta aerul inchis, sensibilitate la frig. Decalcifiere osoasa. Artrite. Mentalitate Hipersensibilitate nervoasa si fatigabilitate, tendinta la exaltare si deprimare rapida, hipersensibilitate imaginativa si afectiva, mai mult intuitiv decat rational, mai mult visator decat realizator. Distrat, boem, sentimental si superficial. Are oroare de ordine si disciplina, nu are rabdare.Actiunile reusite trebuie sa fie de scurta durata, in cursul unei perioade de exaltare. Nu rezista la efort, cade in depresie, suicid. Tipul superior poate fi artist genial, dar cu realizari capricioase. Tipul inferior este infatuat, palavragiu, superficial si meschin, cu faze de depresie în care senzatia de gol din viata sa il poate duce la sinucidere. Examene complementare Anemie, limfocitoza, uree si colesterol scazute, demineralizare – calciu, fosfor, magneziu. CONSTITUTIA FLUORICA Morfologie Aspect general : variabil, talie mai mult mica, greutate variabila, asimetrie, aspect batranicios, atitudine dezechilibrata, dislocata si instabila, mers neregulat, disgratios, gesturi dezordonate,

stangace, inutile, actiuni variabile si paradoxale, imprevizibile Ap. locomotor : asimetric, maini flexibile, prea suple, degete efilate, hiperlaxitate, unghii mici, moi, triunghiulare sau trapezice, platfus, entorse, malformatii osoase de toate felurile, hipotonus muscular, hiperlaxitate articulara, elastopatie, în hiperextensie unghi peste 180 grade în articulatiile cot, genunchi. Ap. buco-dentar : dinti gri triunghiulari si mici, incalecati sau cu spatii libere, radacini conice sau convergente, policarii, ligament gros si lax, arcade variabile, retrognatie inferioara, bolta palatina foarte ogivala, asimetrica, ocluzie foarte defectoasa. Fiziologie si tendinte patologice Disarmonie distrofica, instabilitate, hiperlaxitate ligamentara, scleroza, induratie, malformatii Distonie neuro-endocrina cu raspunsuri variabile, imprevizibile. Instabilitatea fluoricului accentueaza demineralizarea phosphoricului, dar prin tendinta la scleroza îi cicatrizeaza excavatiile, precipita scleroza carbonicului, dar îi anima ritmul de viata, agraveaza decompensarea sulphuricului. Mentalitate Instabilitate si paradox. Indecis, dezordonat, agitat. Nu are continuitate în actiuni, capricios, în miscare continua, cu nevoia de schimbare. Tipul superior este intuitiv, asimileaza repede, fara a invata, actioneaza fara multa gandire, dar cade just printr-un deosebit simt de observare si intelegere. Tipul inferior este ambitios fara scrupule, irational, depravat, vicios, personalitate disarmonic structurata cu tendinta la perversiuni sexuale. CONSTITUTII MIXTE Combinatii de 2 sau 3 din tipurile descrise anterior. REMEDII CONSTITUTIONALE Carbonic : Calc. c. , Magn. c. , Kali c. , Natr. c. , Baryta c. , Ammon. c. , Carbo anim. , Carbo v. Sulphuric : Sulphur – gras : Calc. s. , Hepar s. , Magn. s. , Kali s. , Natr. s. , Bar. s. , Sulph. ac. slab : Calc. mur. , Magn. m. , Kali m. , Natr. m. , Ammon. m. , Mur. ac. Phosphoric : Calc. ph. , Magn. ph. , Kali ph. , Natr. ph. , Ammon. ph. , Phos. ac. , Phosphorus Fluoric : Calc. fl. , Natr. fl. , Fluoric acid. PROFILAXIE CONSTITUTIONALA Sulphuric - se combate plethora si supraincarcarea - va evita sedentaritatea si aerul inchis - se recomanda sporturile, chiar violente, competitiile, transpiratia - va evita excesele alimentare repetate

- educatia : mai mult trebuie franat - profesional : profesiuni in care isi poate exercita dinamismul, responsabilitatea Carbonic - se combate limfatismul, obezitatea, scleroza - se evita sedentaritatea, climat uscat si cald - sporturi neviolente, evitarea competitiilor, masaj - alimentar : lupta cu atonia prin alimente gustoase, picante, restrictie de sare, grasimi - profesiuni subalterne, fara responsabilitate si fara rapiditate de executie Phosphoric - se combate hipersensibilitatea, demineralizarea, insuficienta hepatica - se evita eforturile mari, necesita repaos si calm - mare sau munte de mica altitudine - activitate in aer liber, fara expunere la soare - sporturi neviolente, fara competitie si transpiratie - alimentatie variata, bogata in materiale azotate si minerale - educatie : incurajat, calmat, tact in educatia sexuala - profesiuni ce necesita intuitie si imaginatie, activitati artistice Fluoric - se combate instabilitatea - necesita climat sedativ, munte, nu mare - alimentatie hipotoxica, cu masura - educatie : trebuie avut tot timpul sub control - profesiuni care sa nu necesite eforturi, animate si nesablonizate TEMPERAMENTE Limfatic-digestiv : mai ales în copilarie cand predomina organele digestive, iar endocrin timusul, tiroida, sistemul adeno-limfoid. Sanguin-respirator : mai ales în adolescenta cand predomina organele respiratiei si circulatiei sanguine, iar endocrin glandele genitale. Bilios-muscular : mai ales la adult cand predomina ficatul. Nervos-cerebral : mai ales la batran cand predomina scleroza. REMEDII DE TEMPERAMENT Limfatic : Calc. c. , Baryta c. , Graph. , Sil. , Puls , Natr. s. , Kali c. , si altele Sanguin : Sulphur, Arnica, Aurum, Kali bich. , Ferrum si altele Bilios : Lyc. , Iod. , Nux v. , Nitri ac. , China, Bry. , Act. rac. si altele Nervos : Natr. mur. , Sepia, Alum. , Arg. nitr. , Conium, Caust. , Rhus tox. si altele. MIASME Există atât cele 3 miasme hahnemaniene – psora, sicoza si luetismul, descrise in „Bolile cronice” cât şi altele – tuberculinismul si cancerinismul. Acestea corespund unor efecte profunde ale unor cauze patologice care au exercitat modificări în reactivitatea organismului uman în decursul timpului, modificări care se transmit ereditar şi explică sensibilitatea indivizilor la anumite categorii de boli cantonate preferenţial în zonele reactive afectate miasmatic. Stigmatele acestor miasme se recunosc prin simptome proprii,

deseori ascunse, cărora li se adaogă semnele bolilor naturale din viaţa individului, de care trebue sa se ţină seama in stabilirea remediului homeopatic simillimum. Datele fundamentale referitor la miasme se regasesc în Organon şi în Tratatul Bolilor Cronice. (Vezi mai jos expunerea textului de curs la acest subiect) NOSODE (Remedii antitoxinice) Psora : Psorinum Sicoza : Medorrhinum,Colibacilinum,Vaccinotoxinum,etc Luetism : Luesinum,Ethylicum,Absinthium Tuberculinism : Tuberculine : TK,TR,Marmorek,Spengler,Denys,Bacilinum Cancerinism : Carcinosinum REMEDII MIASMATICE Psora : Sulphur,Calc.c.,Lyc.,Hepar s.,Graph.,Carbo v.,Sil.,si altele Sicoza : Thuya,Natr.s.,Caust.,Staph.,Lach.,Dulc.,Hydr.si altele Luetism : Merc.,Aurum,Arg.nitr.,Kali bich.,Plat.,Phyt.,Nitri ac.,Bar.c.si altele Tuberculinism : Natrum mur.,Kali c.,Phos.,Puls.,Ign.,Apis.Stan.,Ferr.,Iod.si altele Cancerinism : Ars.alb.,Carbo an.,Conium,Bromium,Hydr.,Kreos.,Thuya si altele BIBLIOGRAFIE Aurian-Blajeni C. Homeopatia EdituraLitera Bucuresti 1983 Bungetzianu G., Chirila P. Manual de homeopatie Editura Medicala Bucuresti 1983 Encyclopedie Medico-Chirurgicale Editions Techniques Paris Hahnemann S. The chronic diseases Julian O. A. Abregee d`homeopathie Ed. Masson 1981 Little D. Les miasmas Homeopathy on line Ortega P.S. Notes on the miasms or Hahnemann`s chronic diseases Ed. N.H.F. 1980 Zissu R. Matiere Medicale homeopathique constitutionelle

Remedii adresate efectelor iatrogene (Dupa operatii şi tratamentelor cu medicamente) http://teleianuhomeopat.3x.ro/Iatrogenia.htm MINI-MATERIE MEDICALĂ ARNICA: Indicată înainte şi după intervenţii chirurgicale invazive, cu rol hemostatic şi reparator, prevenind şocul traumatic sau toxico-septic al unor infecţii potenţiale – precum şi traumele psihice post traumatice. ACONITUM: Indicat în frică, anxietate sau crize de panică, înainte şi după intervenţii medico-chirurgicale, în apariţia bruscă a unor stări acute febrile, cu frică de moarte, agitaţie intensă şi sete de apă. AVENA SATIVA: Indicată în stările de buimăceală după morfină, eroină şi alte opiacee, după anestezie şi hipnotice, fiind şi un tonic al debilităţii nervoase după astenii şi boli istovitoare. BELLIS-PERENNIS: În special indicat după operaţii, fiind primul dintre remediile indicate în traumatismele ţesuturilor profunde, după intervenţii mari, cu tropism special pentru traumatismele organelor pelviene; de asemenea, în durerile abdominale şi în lezarea fibrelor nervoase, exteriorizate prin dureri intense şi intoleranţă faţă de băile reci. O combinaţie fericită în toate aceste cazuri poate fi realizată administrând Arnica înainte de operaţie şi Bellis perennis după operaţie. CALENDULA: Excelent cicatrizant al plăgilor şi ţesuturilor lezate, cu efect preventiv al infecţiilor posibile. Împreună cu Arnica şi Bellis perennis formează trio-ul convalescenţei după intervenţii chirurgicale. CHINA: Remediu prompt în restabilirea echilibrelor biochimice după pierderi masive de lichide organice de valoare vitală (hemoragii, deshidratări, vomismente, diarei, etc.) inclusiv în drame hemoragice în timpul gravidităţii. HYPERICUM: Indicat în intervenţiile stomatologice şi în general în traumatisme ale nervilor, în durerile de după unele infecţii sau înţepături ale fibrelor nervoase, iradiate în susul nervului, precum şi în efectele adverse acute locale în imunizări. IPECA: În persistenţa indelungată a greţurilor şi vărsăturilor, în special după tratamente cu iradiaţii ionizante, limba fiind curată. LEDUM:

În durerile acute în caz de înţepături de injecţii sau insecte şi în tăieturi punctiforme, cu senzaţie de amorţeală rece, frecvente după imunizările în masă. NUX VOMICA: Este remediul exceselor de tot felul: medicamente, stimulante, tonice, narcotice, etc. ce induc iritabilitate marcată şi furie, inclusiv constipaţie. OPIUM: În distensiile paralitice abdominale cu dificultăţi în restabilirea tranzitului intestinal, postanestezice. PHOSPHORUS: În urmări ale anesteziei precum şi în sângerările excesive după extracţii dentare sau alte intervenţii sângerânde. STAPHYSAGRIA: În durerile consecutive inciziilor chirurgicale, în special în zona organelor genito- urinare şi în urma cateterizărilor. THUYA: Excelent în combaterea reacţiilor adverse după imunizări, vaccinări, sero-reacţii. MINI-REPERTORIU AL IATROGENIILOR ABUZ de: -Digitalice: chin., dig., nit-ac. -Droguri: ars., AVEN., hydr., Ip., NUX-V., Puls., Sulph. -Purgative: aloe., hydr., Nux-v., op., sulph. -Plante aromatice : camph., NUX-V. AGRAVĂRI după antibiotice:

apis., ars., chin., lyc., nat-p., Nit-ac., thuj.

COMPLICAŢII post-chirurgicale: acet-ac., Acon., ARN., BELL-P., CALEN., Carb-v.,Chin., Chlf., Op., Phos., Piloc., STAPH., Stront-c. -Aderenţe: calc-f., calen., sil. -Hemoragie: arn., calen., Phos. -Cancer: Coca -Colici dupa litotomie sau ovarotomie: Staph. -Fistule: berb., calc., calc-f., calen., caust., graph., sil., sulph.,thuj. -Colecistectomie: CHIN., lyc. -Hernie (dureri): Hyper. -Inflamaţii: acon., Anthr., arn., ars., Bell., bell-p., calc-s.,CALEN., Hep., hyper., Pyrog., rhus-t., Sil., Staph. -Paralizia intestinelor după laparotomie: Op. -Articulaţii: bry., calen., hyper. -Mastectomie: calen., bell-p., x-ray -Orificii,traiecte: calen., coloc., staph. -Chirurgia plăgilor: CALEN., Staph. -Traumatism dentar: HYPER.

-Întinderi tisulare: staph. INTERVENŢII stomatologice: -Extracţii,sângerări: arn., calen., ferr-p., Phos. -Odontalgii dupa : Hyper., staph. -Obturaţii, dureri după: ARN., hyper., merc., Merc-i-f., NUX-V., sep. -Nervul ar fi descoperit, ca şi când: Cham., Coff., Hyper. -Nevralgii dentare: BELL., Kalm., CHAM., COFF., Coloc., hyper.,MAG-P., Nux-m., Sil. PREVENTIV, în imunizări: Hyper., Led., puls., sil., sulph., Thuj., vario. REACŢII ADVERSE după: -Chimioterapice: ars., CADM-S., chin., Ip., nux-v. -Imunizări (acute): acon., apis., arn., bell., calen., cic., hep., HYPER.,LED., pyrog., Thuj. -Iradieri: ars., CADM-S., calc-f., chin., fl-ac., Ip., nux-v.,phos., rad-br., SOL., x-ray. REACŢII DUPĂ REMEDII homeopatice: -Reacţii violente fără vindecare: ars., CARC., cupr., med., MERC., Ph-ac.,phos., teucr. -Hipersensibilitate la remedii: acon., arn., asar., carc., cham., chin., coff., cupr., ign., lyc., MED., MERC., nit-ac., NUX-V., PHOS., PULS., Sep., Sil.,SULPH., teucr., Valer. -Potenţe înalte, la: ars-i., Ars., caust., hep., lyc., Med., Merc., NIT-AC., nux-v., PHOS., Zinc. SENSIBILTATE la plăgi, cu febră: Acon. URMĂRI ale anesteziei: Acet-ac., am-c., Carb-v., Chlf., hep., ph-ac., PHOS.

Psihismul unor remedii cu polaritate ano-rectală http://teleianuhomeopat.3x.ro/Psih_unor_rem.htm Dr. Ioan Teleianu Una dintre cele mai impresionante acuze clinice înfăţişate la consultaţiile homeopatice, nu de puţini pacienţi, este cea legată de putinţa sau neputinţa de a suporta singurătatea; varietatea de nuanţe pe care o îmbracă această modalitate-simptom, îl pune adesea la grea încercare pe medicul homeopat, în efortul de a asigura fineţea şi precizia diagnosticului de remediu. Am fost surprins, parcurgând repertoriile la această rubrică, precum şi materiile medicale de bază, cele care cuprind globalitatea mai puţin cernută a simptomelor colectate în urma experimentelor patogenetice, de faptul că, alături de remediile mari, binecunoscute de noi pentru particularităţile lor psihice, există şi o serie de remedii mici dar impor tante, al căror psihism este, din păcate, mai mult sau mai puţin mascat de polaritatea lor dominantă pentru alte localizări. Acest interes a fost declanşat de cazul remediului Ratanhia peruviana remarcabil îndeosebi pentru simptomele sale rectale cunoscute (dureri, constricţii, arsuri, fisuri, prurit, constipaţie, hemoroizi, etc. ) dar care, ca şi în cazul multor bolnavi cu condiţii asemănătoare, suferind de urmări ale constipaţiei cronice sau de alte acuze fizice ce domină segmentul ano-rectal, prezintă şi semne pronunţate de nevroză de tip compulsiv, cu mare înclinare spre stări de stress, sensibilităţi exacerbate, diverse temeri, superstiţii, impulsii violente sau manii, etc. Este important de remarcat, bunăoară, că Ratanhia este singurul remediu din repertoriu la care întâlnim acea frică a

pacientului de a nu i se întâmpla ceva, când este singur sau prea singur, stare ce se ameliorează dacă vorbeşte cu cineva, dacă poartă o conversaţie ; ca şi când singurătatea cu liniştea ei devine apăsătoare, greu suportabilă, chiar şi pentru personalitatea acestui remediu, cu toate că (sau tocmai de aceea) pacientul tipic Ratanhia este destul de iritabil şi deseori pus pe certuri şi gâlceavă cu cei din jur, lăsându-ne impresia că este deranjat de prezenţa altora în anturajul său imediat. Deci nu este vorba de frica de a fi singur, care apare la multe remedii mai mari, sau de cea întâlnită la pacientul Conium, care chiar are particularitatea de a-şi dori solitudinea şi a avea, în acelaşi timp, frică atunci când e singur (remediu tot unic la această rubrică repertorială); nu este vorba nici de frica ce apare, în special la copilul Causticum, de a se duce să se culce singur în patul său din dormitor, mai ales pe întuneric, tip de frică pe care, în ipostaza respectivă, o găsim tot exclusiv la acest remediu. Există desigur şi alte variante, la acest capitol al fricii de solitudine, cum ar fi cazul remediilor Lachesis, Nux vomica şi Stramonium, care suportă tot greu solitudinea, dar pe când la Ratanhia ameliorarea se realizează purtând o conversaţie cu cineva, la acestea din urmă pacienţii o rezolvă mai simplu vorbind singuri. În desişul de remedii ale fricii de solitudine, ca să ne referim numai la această particularitate a psihismului, există remedii aşa-zise „mici ”, cu nuanţe semiologice inconfundabile, care ţin de psihismul lor reactiv, specific din punct de vedere patogenetic, extrem de utile precizării diagnosticului homeopatic, psihism pe care suntem tentaţi să-l atribuim altor remedii mult mai stufoase la acest capitol. Aşa se face că plecând, iniţial, de la studiul unui tip aparte de frică, m-am trezit abătut ceva mai serios asupra studiului întregului psihism al unor remedii cu bogate simptome ano-rectale, psihism mai puţin cunoscut din publicaţiile accesibile nouă, remarcând că există trăsături mentale destul de pregnante, chiar uşor asemănătoare între ele sau, în orice caz, demne de luat în seamă în mai mare măsură în practica noastră.. Pledoaria de faţă încearcă deci să reabiliteze tocmai aspectele semnificative ale psihismului la unele din remediile cu polaritate principală pe suferinţele cronice ano-rectale, psihism care are o serie de particularităţi corelative ce trebuie mai bine încadrate repertorial, în cazul diagnosticului nostru. *** Întru confirmarea celor de mai sus spuse, ne vom referi la câteva remedii din acest grup, în special la aspectele psihismului lor, astfel: Ratanhia peruviana: -

iritabilitate constantă şi proastă dispoziţie, cu tendinţa de a se supăra şi ofensa cu uşurinţă din orice, de a se certa, de a acuza pe alţii;

-

mereu „ţâfnos ”, afişând în jurul său o expresie de nemulţumire agitată, o nelinişte mentală sau neastâmpăr, cu exacerbări de excesivă nervozitate chiar la stimuli minori;

-

starea persistă oarecum şi în somn, trezindu-se noaptea cu teamă şi frică, sărind în sus din pat, în special spre ora 2. 00.

-

stări depresive cu teamă de singurătate, uşurată prin conversaţie şi prin impărtăşirea cu cei din jur a temerilor sau gândurilor sale;

-

uneori adevărate stări de confuzie mentală, ce se ameliorează în aer liber (se ştie că, de

obicei, constipaţia cronică se simte ca la ea acasă la sedentari, plimbarea în aer liber devenind factor reconfortant);

-

inclinare spre fantasme şi superstiţii; Vithoulkas a remarcat nevroze obsesionale căreia îi cad victime pacienţii Ratanhia. El a descris şi un tip de superstiţie cu constrângeri de natură religioasă. Pacientul îşi impune în general constrângeri, îndeosebi în legătură cu igiena rectală.

-

pacientul îşi simte capul plin, greoi, ca şi când ar fi ameţit sau intoxicat, cu dureri în puncte limitate, în diferite părţi, uneori violente; efortul de evacuare a scaunului produce aproape constant dureri mari de cap, având chiar senzaţia că îi explodează capul după ce a evacuat; alteori are senzaţia de înţepături în cap, mai ales când face anumite mişcări sau când respiră adânc;

-

se plânge de o stare generală de nesiguranţă, de slăbiciune fizică şi de prostraţie, cu anxietate şi transpiraţie a întregului corp;

-

uneori, când merge, are senzaţia că ar fi pişcat de insecte în diferite părţi ale corpului, în special la ceafă şi membre, care se ameliorează prin frecare sau grataj; asemenea senzaţii, ca de înţepături, arsuri sau viermuieli, cea mai cunoscută fiind „senzaţia de cioburi sparte în rect ”, pot apare şi în alte părţi (genunchi, axilă, talpă şi călcâi, etc., uneori cu caracter subit, violent, ce obligă pacientul să ţipe;

-

senzaţia de mâncărime în nas, în diferite alte zone, în special pe spate şi zona genitalperineală, fiind urmate, după gratajul obişnuit, de iritaţii şi erupţii veziculoase;

-

la gravide se descriu dureri mari de dinţi, cu senzaţia că dinţii s-au alungit, agravate noaptea (legat de sarcină, se ştie că în scrierile din antichitate Ratanhia e menţionată ca plantă abortivă).

-

ziua, pacientul are crize de căscat repetat, ca şi sughiţ violent, apucându-l somnul în timpul mesei, iar noaptea are un somn greu cu unele tresăriri bruşte de spaimă, acest somn fiind dominat de vise anxioase cu diverse încăierări, certuri, supărări şi necazuri, uneori vise cu înmormântări, cu cimitire, etc., sculându-se dimineaţa suficient de terorizat şi alarmat pentru un psihism şi aşa destul de afectat.

-

Cu asemenea acuze mentale, nu ne mai punem întrebarea de ce, în popor, se şi zice cu atâta precizie: „s-a sculat cu fundul în sus ”, în astfel de tablouri psihice ale multor cazuri cu patologie dominantă ano-rectală! Paeonia officinalis: -

este cunoscută în special datorită suferinţelor congestive şi inflamatorii din zona anală: hemoroizi, fisuri, ulceraţii şi fistule, cu mari dureri la defecaţie şi disconfort legat de secreţiile locale iritante, pruriginoase şi de arsuri, fenomenele algice durând mult timp, chiar ore, după evacuarea atât de laborioasă a scaunului ;

-

pot apare dureri şi la articulaţiile mâinii şi degetelor, adesea la genunchi, cu o senzaţie de slăbire a forţei de susţinere a picioarelor în timpul mersului ; este poate mai puţin cunoscută, acea senzaţie particulară ca de ţeapă, de aşchie înfiptă în pielea degetului mare de la piciorul drept şi de la degetul mic al piciorului stâng, provocată sau agravată de apăsare pe locul respectiv;

Ca psihism, desprindem: -

mare excitabilitate nervoasă, aprehensiune; mare anxietate şi în general îngrijorare, nelinişte, spre seară;

-

stare de proastă dispoziţie şi de depresie;

-

după orele 17. 00, pacientul devine foarte iritabil şi deprimat, fără cauză (confundabil cu agravarea generală de la Lycopodium);

-

stare psihică este influenţată negativ de aflarea unor veşti rele sau alarmante, sau de discuţii cu acest subiect, producând spaimă şi nelinişte (Clarke menţionează la capitolul „cauzalităţi ”, la Paeonia, tocmai veştile rele, alături de frecarea sau presarea ţesuturilor zonei anale, fiind ştiut că durerile sunt aşa de mari încât pacientul adesea nu suportă nici atingerea feselor);

-

somnul este în mod deosebit tulburat de repetate coşmaruri, de vise terifiante, cu moartea unor rude, cu fantome care îl sugrumă oprindu-i respiraţia etc., dar pot fi şi vise plăcute, fantastice, amoroase, cu emisii seminale, în special după miezul nopţii;

Collinsonia canadensis: Acest remediu este extrem de important pentru acuzele rectale, având o configuraţie mai complexă în privinţa simptomelor fizice şi ceva mai redusă ca psihism. Suferinţele remediului sunt legate de congestia portală şi pelviană care predomină tabloul simptomatologic, producând acuze polimorfe ce cuprind o varietate largă de localizări, unele insuficient cunoscute, astfel: -

mare remediu al tusei ce apare după folosirea intensivă a vocii, este vorba de „suferinţa vocii oratorului ”, cu dureri locale, răguşeală şi mai ales o tuse uscată, epuizantă;

-

remediu valoros, dacă e administrat înaintea unei intervenţii chirurgicale pentru afecţiuni rectale, combătând atonia fibrelor musculare, constipaţia, catarul mucoaselor, staza portală;

-

important remediu în hemoroizi, a căror crize dureroase alternează cu episoade de palpitaţii şi de alte acuze cardiace (dureri, opresiune, dispnee, aritmie, tendinţă la lipotimii ce se ameliorează şezând);

-

Psihic, remediul se remarcă prin:

-

agravarea simptomelor de bază, la cea mai mică emoţie sau excitaţie precum şi seara şi noaptea (alături de binecunoscuta agravare la frig, respectiv ameliorare la căldură);

-

de asemenea, pacientul se plânge de o senzaţie de greutate în tot corpul, îndeosebi la cap şi în zona frontală, ca o cefalee surdă, mai ales după supresii ale crizelor hemoroidale;

-

ca manifestări senzoriale, cel mai cunoscut simptom este acea senzaţie de ace sau de aşchii de lemn în rect, cu constricţii şi tenesme; există totodată, la femei, o senzaţie de amorţeală parestezică a feţei, membrelor şi vulvei, în această zonă fiind descrisă şi

senzaţia de tumefacţie a labiilor şi clitorisului. Spre deosebire de remediile prezentate mai sus, există şi unele remedii cu o sferă mai generală de cuprindere simptomatologică, dar tot atât de importante în privinţa simptomelor din zona rectoanală, respectiv şi a rezonanţei lor psihice, dintre care vom cita şi relata pe scurt, despre: Aloe socotrina şi Aesculus hippocastanum. Aloe socotrina Este un excelent remediu cu acţiune precumpănitoare asupra organelor abdominale şi pelviene, ce au ca manifestări patologice caracteristice diverse efecte ale fenomenului de stază portală ca: iritaţie catarală a colonului, hemoroizi şi în general fenomene de congestie pelvină, în mod secundar semnalându-se şi fenomene de congestie cefalică. Aloe trece, poate, drept cel mai important remediu homeopatic în privinţa simptomelor de congestie portală, făcându-l extrem de util atât în patologia fizică primară cât şi în cea secundară de tip congestiv ce apare cu pregnanţă în zona sa de elecţie; aşa se întâmplă de exemplu cu persoanele sedentare, cu cele de vârstă înaintată, ale căror ţesuturi şi-au mai pierdut din vitalitate, cu marii consumatori de băuturi, în special de bere, cu cei ce au obosit organismul prin abuzuri alimentare şi agresiuni digestive repetate, etc. Remediul are însă şi un psihism destul de bine conturat, adesea lăsat în umbra importanţei semnelor abdomino-rectale: -

stare de nepăsare, indolenţă, descurajare sau mai degrabă de delăsare, care duc la neglijarea activităţii, îndărătnicie pentru munca intelectuală, chiar la aversiune pentru muncă şi în general pentru mişcare, mobilitate, ca şi când ar fi neîncrezători în obţinerea de rezultate performante sau de succese;

-

pacientul este nemulţumit de sine, chiar supărat pe el însuşi, uşor iritabil, ceea ce ni-l prezintă ca pe o persoană deseori prost dispusă, cu stări comportamentale uşor de stârnit, iscându-se uşor certuri cu cei din jur, răbufniri nestăpânite, nesuportând să fie contrazişi, fiind deranjaţi de zgomotul prea puternic al paşilor sau al mersului prea rapid, cu alte cuvinte fiind extrem de excitabili din punct de vedere nervos, putând da naştere şi unor scene cu reacţii mai violente, cum ar fi asvârlirea sau spargerea de obiecte, etc. ;

-

stările de nervozitate, inclusiv cele depresive, ca şi celelalte acuze de acest tip, sunt în mod pregnant legate, ca apariţie şi grad de intensitate, de suferinţele digestive şi rectoanale, de durerile şi colicile intestinale provocate de constipaţie şi de congestiile pelvine, hemoroidale în special (stările depresive sunt favorizate de vremea închisă, ceţoasă sau noroasă, sau devin dominante pe la mijlocul zilei), toate acestea agravând sau adâncind zona de gravitate a acuzelor psihice susmenţionate; în schimb, un oarecare efect de uşurare îl pot aduce ceaiurile şi unele stimulante uşoare;

-

mai mult sau mai puţin „simplele stări de proastă dispoziţie şi de nervozitate ” pot deveni stări de mare anxietate, de timorare şi agitaţie, cu spaime diverse, cu presentimentul sau frica de o moarte apropiată, până la hipochondrie, stări de epuizare cu transpiraţie, antropofobie, fantezii erotice etc. Vorbind de antropofobie, trebuie să remarcăm faptul că este descrisă, ca atare, o frică de oameni, de bărbaţi, Aloe fiind apreciat ca un remediu întâlnit, în practica homeopatică, destul de frecvent la femei;

-

starea de lasitudine poate alterna cu o mare activitate mentală, cu gânduri multe şi contrariante, după cum există şi observaţii clinice certe privind alternanţa, la Aloe, dintre crizele de cefalee cu cele de lumbago;

se remarcă faptul că Aloe, ca şi la Psorinum, este remediul la care apare prurit în fiecare an odată cu apropierea iernii (să fie din cauza acumulărilor toxinice favorizate de regimul de viaţă mai sedentar şi de dieta specifică acestui sezon ?). Revăzând acest scurt tablou clinic aparţinând patogenetic remediului Aloe, înţelegem mai uşor dece acesta convine organismelor obosite, bătrânilor, femeilor cu temperament mai moale, flegmatic şi în special celor expuşi efectelor unui regim de muncă mai puţin activ sau unor obiceiuri de viaţă, de mişcare şi de dietă alimentară, insuficient adaptate menţinerii unui convenabil echilibru eutrofic. Aesculus hippocastanum Acest remediu, înrudit cu precedentele, se remarcă prin interesarea întregei sfere a circulaţiei venoase care este răspunzătoare de apariţia unui tablou clinic destul de întins şi variat, în care vom găsi atât fenomene de pletoră venoasă (ectazii venoase, varice, stază portală sau îngreunare a circulaţiei portale, hemoroizi, congestie hepatică şi pelvină ş. a. ) cât şi suferinţele consecutive acesteia (iritaţie uscată a mucoaselor, îndeosebi a mucoasei bucale, faringiene şi rectale, dispepsie acidă şi flatulentă, constipaţie, algii sacro-iliace, reumatism de tip gutos, etc. ). Ca psihism, menţionăm: -

greutate şi lentoare în gândire şi în mişcare, simţită ca o stare de dezorientare, dimineaţa la trezire, pacientul punându-se „ pe roate ” după un timp mai mult sau mai puţin îndelungat de la scularea din pat, fără certitudinea refacerii complete a forţelor necesare unei activităţi normale în timpul primei părţi a zilei;

-

de altfel, în timpul zilei pacientul Aesculus cască repetat, se întinde, stă în repaos prelungit, alungând în mod trândav speranţa atingerii unei forme performante de muncă; adesea pacienţii Aesculus sunt mai degrabă dominaţi de lâncezeală, de o pronunţată lenevie, fiind chiar conştienţi de acest lucru dar neavând forţa sau voinţa de a ieşi din această stare; faptul este cu atât mai contrariant cu cât tocmai mişcarea şi în general exerciţiile şi activitatea sunt factorii care aduc ameliorări suferinţelor specifice acestui remediu, prin aceea că ajută la stimularea circulaţiei venoase, lucru pe care ei îl ştiu dar nu-l pot respecta; din contră, încep să manifeste nepăsare, indiferenţă şi indolenţă faţă de obligaţiile lor, neglijându-şi chiar propria lor imagine, ca şi când le-a dispărut, din cauza suferinţelor, iubirea de sine şi voinţa de a se redresa;

-

înţepeneala mentală de la trezire este însoţită de o greutate marcată atât din punct de vedere fizic cât şi psihic, ca o îmbâcsire cerebrală blocantă, care devine cu timpul tot mai greu reversibilă, agravând şi diversificând efectele ei negative; apare astfel o morozitate manifestă ce traduce o nemulţumire perpetuă, pacientul bombănind posomorât şi deznădăjduit, uneori cu stupiditate, din orice;

-

viaţa sa se complică din punct de vedere relaţional, întrucât, de şi pacientul Aesculus este în genere agreabil şi inteligent, activ, cu sclipiri şi idei angajante, totuşi, odată cu

suferinţele hemoroidale, cu cortegiul durerilor atroce de spate, el devine din ce în ce mai iritabil, trist şi mohorât, îşi pierde apoi vlaga, memoria şi facultatea de a-şi îndeplini obligaţiile, se instalează descurajarea şi ideea că nu mai poate face faţă acestor obligaţii, munca devenind un obiectiv tot mai greu de atins, tot mai dificilă, o adevărată aversiune pentru psihismul atât de afectat al pacientului; -

randamentul în ceea ce face scade, îşi simte capul întunecat, greu şi mintea înceţoşată, apare confuzia de idei, intră din ce în ce mai uşor în stări de depresie hipochondriacă sau de prelungită indispoziţie din care scapă extrem de lent, iar anturajul remarcă tot mai frecvent cum pacientul îşi pierde de asemenea cu uşurinţă stăpânirea de sine, iritarea şi mânia făcându-l să-şi piardă deseori controlul; aceste stări de gravă iritaţie devin durabile, ele ţin toată ziua iar agitaţia se prelungeşte şi în prima parte a nopţii.

-

simptomele mentale pot dispare sau sunt sensibil ameliorate atunci când pacientul face exerciţii sau proceduri fizice moderate care combat staza venoasă, în timp ce durerile de spate ale acestui remediu sunt uşor exacerbate de mişcări, sugerându-i facil ideea de renunţare. ***

Iată deci un evantai de tablouri cu asemănări suficient de expresive din punct de vedere psihic la cele câteva remedii tipice pentru suferinţele ano-rectale, prezentate mai sus. Adâncind puţin studiul acestor remedii, cu modificările lor pregnante de psihism, ne dăm seama că homeopatia prin metoda sa de studiu patogenetic pătrunde efectiv în miezul fenomenelor morbide şi stabileşte legăturile dintre dezechilibrele induse de diferiţii factori patogeni. Prin aceasta, homeopatia confirmă dar şi argumentează, de pe poziţii holistice, observaţiile curente făcute deseori în practica medicală alopatică, atât de psihiatri cât şi de generalişti, internişti, chirurgi, etc., privind psihismul aparte pe care îl exteriorizează mulţi pacienţi suferind de constipaţie cronică, de flatulenţă, de diverse colopatii, în general de afecţiuni cu localizare ano-rectală de tip vasculo-congestiv, inflamator sau de alte etiologii.

REMEDII FRECVENT INDICATE IN „RAUL DE TRANSPORT” COCCULUS (Cocc.) (Roger Morrison) Afectează în primul rând sistemul nervos central, în majoritatea cazurilor existând o componentă de ameţeală. Este un remediu ce trebuie luat în considerare în cazuri de dereglări neurologice progresive. În cazul acestor pacienţi, oameni serioşi şi introvertiţi, există o slăbire fundamentală a sistemului nervos. Această slăbire este reflectată mai întâi printr-o supraexcitabilitate a nervilor, care duce la nelinişte (neastâmpăr), confuzie şi agitaţie. Mai târziu, pe măsură ce sistemul devine şi mai nefuncţional, transmiterea impulsurilor către nervi e distorsionată şi întârziată. Pacientul devine slăbit şi confuz. În ultimul stadiu, pacientul ajunge într-o stare de stupefacţie şi are nevoie de timp pentru a reuşi să reacţioneze. La nivel psihologic, găsim o tendinţă accentuată spre anxietate, în stadiile timpurii. Adolescentele, descrise ca "romantice şi sensibile", sunt tensionate, încordate şi deseori suferă de dismenoree. Neliniştea pacientului este în legătură cu responsabilităţile sale şi cu sănătatea. El e îngrijorat în legătură cu sănătatea sa şi a celor apropiaţi. Această nelinişte, împreună cu slăbirea sistemului nervos, explică simptomul-cheie caracteristic: "agravare din pricină că veghează îndelungat (rămâne treaz,face de pază noaptea, etc.)". Odată cu pierderea somnului şi grija pentru sănătatea celor apropiaţi, pacientul e copleşit de dureri de cap, ameţeală şi slăbiciune. De fiecare dată când un pacient e copleşit şi dezvoltă stări patologice grave din cauza grijilor intense pentru sănătatea fizică sau mentală a altei persoane, Cocculus trebue luat în considerare. Simptomele se dezvoltă din orice fel de stress sau suferinţă. În cele din urmă, în cazuri mai grave, găsim stadii similare cu Helleborus sau Alumina, cu abandon, pasivitate, obtuzitate şi reacţii încetinite.

Stări mentale: - efecte grave în urma suferinţelor morale, mâniei sau în cazuri de griji pentru o rudă, prieten bolnav; - epuizat şi bolnav de nelinişte în legătură cu cineva apropiat; - procese mentale încetinite; timpul trece prea repede; stupefacţie; - anxietate şi nervozitate; - anxietate în legătură cu sănătatea; cere să fie examinat pentru a preveni bolile; - tristeţe şi suferinţă morală; - sensibil,înţelegător şi delicat; "adolescente sensibile şi romantice". Generalităţi: - agravare în urma pierderii somnului, chiar dacă pierde numai o oră de somn; - agravare generală din pricină că "stă de veghe" noaptea, îngrijorat şi făcându-şi probleme din cauza altora; - sensibilitate la alcool, care-i produce ameţeli, confuzie; - leşin, însoţit deseori de isterie; - se întinde, îşi încordează membrele noaptea în pat;

- îşi pierde somnul din cauza grijilor, nu se poate relaxa; Neurologic: - transmiterea impulsurilor către nervi încetinită; e nevoie de o secundă sau mai mult ca să simtă o înţepătură de ac (Alum.,Plb.) - coree, în special a picioarelor; convulsii; - înţepeneală paralitică a membrelor care au sta o vreme în repaos; se vaită când îşi mişcă din nou membrele, apoi le poate mişca normal; nu poate să deschidă ochii când se trezeşte din somn, etc. - paralizie progresivă, ca în scleroza multiplă; ataxie. Ameţeală: - ameţeală puternică, i se pare că totul se învârteşte în jur; - ameţeală severă care obligă pacientul să se întindă în pat; greaţă când încearcă să se ridice; - stare de rău (greaţă, diaree, etc.) când se mişcă, când merge; rău de mare; - ameţeală puternică atunci când priveşte obiecte în mişcare, sau când priveşte obiecte în timp ce se află într-o maşină sau tren; - se simte intoxicat sau se simte separat de corpul său; - ameţeală mai severă când stă jos, sau din pricina insomniei; Cap: - dureri de cap şi migrene agravate când pacientul conduce maşina, din cauza pierderii somnului sau provocate de alcool; - nevralgie facială; - îşi simte limba îngroşată şi paralizată; Gastro-intestinal: - greaţă puternică, agravată de mişcare, sau în timp ce are ameţeală; - i se face greaţă numai gândindu-se la mâncare; - "durere în ficat,dilatarea ficatului, agravată când pacientul se supără, se înfurie", simptom-cheie dat de mulţi autori; - dureri abdominale, ca şi cum ar avea în abdomen nişte pietre care se freacă între ele, sau senzaţia că are o piatră în ombilic: simptom- cheie subliniat de unii autori; Uro-genital: - dismenoree severă, slăbiciune în timpul menstrelor; - menstre abundente,agravate de statul în picioare sau de mersul pe jos; - inflamaţii uterine sau tumori; Spate: - senzaţie de slăbiciune, paralizie în partea de jos a spatelui, mai gravă în timpul menstrelor; - slăbiciune a gâtului, ca şi cum n-ar mai putea susţine greutatea capului; - tremurături în spate; Extremităţi: - amorţeală a mâinilor şi picioarelor, sau alternativ, amorţeală, când a mâinilor, când a

picioarelor; - paralizie, mai ales a extremităţilor inferioare, sau resimţită mai întâi acolo; - tremur al mâinilor, mai sever când pacientul mănâncă, sau când îşi ridică mâinile; - când se mişcă îi trosnesc genunchii; Piele: - pete roşii pe piele, mâncărime intensă, mai severă noaptea. Indicaţii clinice: Anxietate; Cefalee; Depresie; Discrazii neuro-degenerative; Dismenoree; Dureri de spate; Greţuri; Migrene; Oboseală cronică; Rău de mişcare sau de mare; Scleroză multiplă; Vertij. Comparaţii: - Alum., Con., Nat-m., Phos., Calc., Caust., Staph., Puls., Ph-ac., Hell. PETROLEUM (Petr.) (Roger Morrison) Petroleum are o arie de acţiune asupra suprafeţei cutanate şi într-o măsură mai mică, asupra membranelor mucoase. Aspectele cutanate se caracterizează întotdeauna printr-o uscăciune totală, Petroleum fiind primul remediu de luat în considerare când pacientul se plânge de uscăciunea intensă a pielii, atât de accentuată încât nici un fel de cremă sau alifie nu e de nici un folos. Simptomele: eczemă şi fisuri ale pielii sunt principale pentru prescrierea remediului, deşi şi combinaţia de eczemă şi erupţie herpetică este de asemeni frecventă. Stări mentale: - halucinaţia sau impresia că lângă el se mai află o persoană culcată în pat, sau halucinaţia că trupul său este dublu (acest simptom a fost considerat mult timp key-note); - teama sau impresia că moartea se apropie; - se rătăceşte pe străzi pe care le cunoaşte bine (Glon., Nux-v.,Cann-i.); Generalităţi: - friguros, agravare la frig; - agravare în timpul iernii; - senzaţie de frig în interiorul corpului (piept, inimă, abdomen); - ameliorare în timpul verii; - slăbiciune sau simptome mentale după ce inhalează emanaţii petrochimice (Sul-ac., Nux-v., Phos., Sep., etc.); - agravare după supresia erupţiilor cutanate; - rău de mare; rău de mişcare, de maşină; rău de avion; Cap: - ameţeală, rău de mişcare, de maşină; - eczemă pe cap sau pe pielea capului; erupţii sau crăpături în spatele urechilor; - cefalee occipitală sau greutate în occiput, extinzându-se spre vertex şi frunte;

- obstrucţie cronică a urechilor şi pierderea auzului; - crăpături pe nări şi în comisurile palpebrale; - infecţii ale canalului lacrimal. Gastro-intestinal: - foame de lup, în combinaţie cu diareea, sau după evacuare (Olnd.,Sulph.); - diaree numai în timpul zilei; - diaree după ce mănâncă varză sau varză acră (murată); - colită cu crampe înainte de evacuare; - senzaţie de gol în stomac, ameliorată când mănâncă (spre deosebire de Sepia); - senzaţie de frig în abdomen; - aversiune: carne, grăsimi; Uro-genital: - herpes genital; herpes extinzându-se spre anus şi coapse; - erupţii şi umezire a organelor genitale, scrotum, faţa interioară a coapselor; - herpes perineal şi excoriere; Torace: - tuse, mai severă noaptea; - astm asociat cu eczemă severă; Extremităţi: - crăpături pe mâini şi pe vârful degetelor; crăpături adânci în palme; - eczemă uscată pe mâini, la oameni care muncesc cu mâinile şi folosesc substanţe chimice pe bază de petrol şi gudron (muncitori, dulgheri, coafori); - aspect uscat, pergamentos al mâinilor, pielea mâinilor pare murdară; - dureri tăioase în călcâie, mai ales când pacientul merge pe jos sau stă în picioare; - degerături; Piele: - boli de piele cu pielea uscată şi crăpată; crăpături adânci, sângerânde; - interesări cutanate agravate iarna, ameliorate vara; - prurit mai puţin intens decât pruritul caracteristic pentru Sulphur, însă destul de puternic; - pacientul îşi scarpină pielea până la sânge; - prurit accentuat noaptea, în pat; - senzaţie de frig, la nivelul pielii după scărpinat; - pielea nesănătoasă, supurarea rănilor; - psoriazis; eczemă; herpes simplex şi zoster; furuncule; Simptome combinate: - eczemă “şi” herpes; - rău de mişcare, de maşină “şi” eczemă; Indicaţii clinice:

Ameţeli; Astm; Boli provocate de mediul înconjurător; Cefalee; Diaree; Eczemă; Herpes; Otită; Psoriazis; Rău de mişcare; Surzenie; Zona zoster; Comparaţii: - Graph.: Fisuri, piele nesănătoasă,colită, aversiune faţă de carne, catar al urechilor; - Sulph., Calc., Mez., Jug-c., Psor., Rhus-t., Sars. Remedii principale pentru herpes genital: Apis., Ars., Bor., Caust., Crot-t., Dulc., Fl-ac., Graph., Lyc., Med., Merc., Nat-c., Nat-m., Nit-ac., Petr., Plat., Rhus-t., Sars., Sep., Sulph.,Thuj. TABACUM (Tab.) (Roger Morrison) Tabacum produce (orice copil care a încercat să fumeze stă mărturie) o stare de greaţă intensă. Pacientul simte că îi vine să moară, se face palid, corpul devine rece şi umed. Această stare poate surveni din cauza răului de mare, răului de mişcare, de transport (în maşină, etc.), unei gastrite acute, a chimioterapiei sau din orice cauză oarecare. Tabacum trebuie folosit în stări induse de abuzul de tutun, fie mestecat fie fumat. Cap: - cefalee cu greaţă îngrozitoare; - faţa palidă şi trasă; - ameţeală mai severă când pacientul deschide ochii, ameliorată în aer liber; Gastro-intestinal: - greaţă puternică, senzaţia că stomacul se lasă în jos; - greaţă, cu sau fără vomă, care îl împiedică pe pacient să-şi îndeplinească activităţile; - greaţă în timpul sarcinii cu nevoia de a scuipa; - greaţă ameliorată de aer rece şi de dezvelirea abdomenului, agravată când pacientul deschide ochii; - dorinţa de tutun; - constipaţie, mai ales la cei care abuzează de tutun, la fumători,etc.; - încordare şi transpiraţie în timpul evacuării scaunului; - spasm rectal; Torace: - remediul şi-a dovedit eficacitatea în cazul bolilor de inimă arteriosclerotice, la fumători; Extremităţi: - spasme musculare sau zvâcniri ale membrelor; Indicaţii clinice: Ameţeli; Cefalee; Constipaţie; Gastrită; Greaţă; Rău de mare; Rău de mişcare şi transport; Spasm rectal; Vomă; Comparaţii: Ipec., Sep., Cocc.

** ** ** REPERTORIZARE: (Dr.I.Teleianu) Călătorind cu: RIDING: cars or wagons, on: agg. (78): acon, alum-sil, aq-mar, Arg, Arg-n, Arn, ars, asaf, Aur, bell, berb, Bor, bry, calc, calc-p, carb-v, caust, cinnam, coc-c, COCC, colch, Con, croc, cycl, dig, fago, ferr, fl-ac, glon, graph, grat, HELON, Hep, hydrog, hyos, Ign, iod, iodof, kali-c, kali-i, kali-n, kali-p, kreos, lac-d, Lach, lyc, Lyss, mag-c, mag-s, meph, naja, nat-c, nat-m, nit-ac, Nux-m, ol-j, op, PETR, phos, plat, Psor, puls, rhus-t, Rumx, Sanic, Sel, SEP, Sil, spig, staph, sul-ac, Sulph, TAB, Ther, thuj, thyr, tril, valer RIDING: cars or wagons, on: agg. after (7): graph, kali-n, nat-c, nat-m, Nit-ac, plat, SIL RIDING: cars or wagons, on: agg.: railway (1): kali-i RIDING: cars or wagons, on: agg.: stomach, felt in, nausea without (1): kali-p RIDING: cars or wagons, on: amel. (23): androc, arg-n, Ars, bar-m, brom, bry, coca, des-ac, Gels, glon, Graph, kali-n, lyc, merc, merc-c, Naja, nat-m, NIT-AC, nux-m, phos, puls, tarent, thiop RIDING ship, ailments from riding on a (21): ang, Ars, bell, brom, Cocc, Colch, croc, euph, Ferr, Hyos, kreos, nat-m, nux-m, op, Petr, sec, sil, staph, Tab, ther, verat ................ Remarcă : Kali iodat îşi agravează simptomele după ce călătoreşte pe cale ferată . El mai prezintă următoarele modalităţi: - agravare în camere închise; doreşte să iasă la aer liber; ameliorare în aer liber; - agravare la mare sau din pricina aerului de mare; - ameliorare când face mişcare, când se mişcă fără încetare; Vithoulkas citează acest remediu printre primele (cele mai evidente) la rubrica “teamă de Rău, de forţele răului”. Să existe oare o legătură ancestrală cu acest cutezant şi necunoscut mijloc de transport...? BOGER: TANGAGE, balancement, oscillation, etc.., aggravation : mal de mer, ou mal de voiture, etc.. : Ars., COCCL., colch., glo., PETR., selen., sep., tab., ther.

HOMEOPATIA ŞI BOLILE APARATULUI DIGESTIV Dr.Ioan Teleianu http://teleianuhomeopat.3x.ro/Digestiv.htm#notecurs Desigur nu există o homeopatie a aparatului digestiv, sau numai a unui aparat oarecare, homeopatia abordând terapeutica dereglărilor induse de boli în rezonanţă cu funcţiile întregului organism. În homeopatie, abordul pe grupările nozologice ale suferinţelor este mai degrabă o încercare de a face comparaţii semiologice între unele din remediile homeopatice ce se întâlnesc, statistic, mai frecvent, în urma repertorizărilor, cele ce privesc acuzele principale din această arie patogenetică a bolnavului. Aceste acuze, în sfera suferinţelor strict digestive, după frecvenţa lor, sunt bine cunoscutele: dureri, arsuri gastrice, eructaţii, greţuri, vărsături, regurgitaţii, balonări, etc. Ele sunt insoţite de altele: indispoziţie, somnolenţă, nervozitate, etc. care depăşesc sfera strict digestivă, fiind totuşi extrem de importante, judecate împreună cu modalităţile lor, în conturarea diagnosticului homeopatic. In cadrul acestui capitol, ne vom referi, în mod deosebit, la remediile ce corespund în cea mai mare măsură simptomatologiei specifice următoarelor grupe nozologice: I. II. III. IV. V. VI. VII. VIII. IX. X.

Sindroame dispeptice; Tulburări digestive frecvente: Vomismente, Hematemeze, Dureri gastrice; Boala ulceroasă; Colopatii funcţionale: Colonul iritabil, Colopatii: cu constipaţie, cu diaree; Hemoragiile intestinale; Rectocolita hemoragică; Hemoroizi; Litiaza biliară; Hepatitele,insuficienţa hepatică şi ciroza hepatică; Icterele;

Ca lectură suplimentară, ne vom referi la articolul pe care l-am publicat în Revista de Homeopatie, cu titlul: “Psihismul unor remedii cu polaritate ano-rectală”, ca o pledoarie pentru cunoaşterea complexă a simptomelor întregului organism, cât de localizată ar putea părea boala în viziune alopată. În principal, se vor dezvolta în amănunt un număr mare de remedii, insistându-se mai ales pe particularităţile legate de componenta lor simptomatologică digestivă, cu comparaţii de interes repertorial, astfel: Sindroame dispeptice: · Remedii cu important tropism digestiv: Antimonium crudum, Carbo vegetabilis, Asa foetida, Robinia,Sulfuricacid, Nux moschata, Chelidonium majus, Hydrastis canadensis · Remedii cu tulburări emoţionale asociate acuzelor digestive: Nux vomica, Ignatia, Lachesis · Remedii cu tulburări generale asociate acuzelor digestive: Pulsatilla, Sepia, Thuya,

Argentum nitricum, Lycopodium Tulburari frecvente: · Vomismente: - Izolate: · exces alimentar (Nux-v., Lyc.,Kali-m.), · indigestii (Kali-m., Ant-c.,Ip., Ars.), · intoleranţă alimentară (Kali-bi.,Ars., Ip.,Ferr., Cycl.,Puls.),ş.a. - Repetate: în gastropatii acute şi cronice, în afecţiuni hepatice, sarcină,intoxicaţii, etc. (cu multiplele lor remedii). · Hematemeze: traumatice, de natură gastro-duodenală, cancer gastric, insuficienţe hepatice, hemopatii (cu multiplele lor remedii) · Dureri gastrice: prezentare repertorială în funcţie de felul durerii (crampe, arsuri, foame dureroasă, crize solare, distensii, dureri cu lipotimii, etc.), de orar, periodicitate, etc Boala ulceroasă: · Remedii de similitudine lezională,locală: Kalium bichromicum, Nitricum acidum, Graphites,Phosphorus, Iris versicolor; · Remedii de ulcere cu componentă nervoasă: Argentum nitricum, Arsenicum album. · Remedii mari ale tipologiei sensibile legate de patologia digestiva: Lycopodium, Anacardium orientale; Acestora li se alătură remedii ale componentei neuro-vegetative, atât de importantă în această patologie: Ignatia, Nux vomica, Staphysagria Colopatii funcţionale: · Colonul iritabil: Nux vomica, Ignatia, Colocynthis, Magnesia phosphorica, Lycopodium, Thuya,Sulfur. · Colopatii cu constipaţie: · Remedii simptomatice: Alumina, Amoniu muriatic, Bryonia, Causticum, Collinsonia, Hydrastis canadensis, Magnesia muriatica, Opium, Plumbum metallicum, Raphanus niger. · Remedii de fond: Graphites, Calcarea carbonica,Kaliu carbonic, Sepia, Silicea, Natrum muriatic. · Colopatii cu diaree: Gelsemium, Argentum nitricum, Podophyllum, Antimonium crudum,Colocynthis,Magnesia phosphorica, China,Phosphoricum acidum, Aloe socotrina, Sulfur, Natrum sulfuricum, Arsenicum album, Paratyphoidinum B. Hemoragiile intestinale: expunerea remediilor în funcţie de elementele simptomatologice (aspectul sângelui, caracterele de însoţire, cauzalitate,etc.); Rectocolita hemoragică: · Remedii cu acţiune locală: Ipeca, Mercurius solubilis, Mercurius corrosivus, Arnica,

Pyrogenium; · Remedii cu acţiune generală: Argentum nitricum, Arsenicum album, Nitric-acid, China,Phosphorus; · Remedii miasmatice, de reactionabilitate cronică: · psorice (Arsenicum album,Sulfur, Natriu muriatic, Tuberculinum, · sicotice (Thuya,Natrum sulfuricum, Silicea,..); Hemoroizi: · Remedii cu tropism venos: Aesculus hippocastanum, Arnica montana, Aloe socotrina, Carduus marianus,Hamamelis virginiana; · Remedii simptomatice cronice: Collinsonia canadensis, Paeonia, Ratanhia, Floric-acid, Graphites, Hura brasiliensis, Kalium carbonicum, Nitricum acidum; · Remedii de fond: Sulfur, Nux vomica, Lycopodium, Sepia, Pulsatilla, Calcarea fluorica; Litiaza biliară: · Remediile formei latente: ale semnelor gastro-intestinale (greţuri, vărsături, aerofagie, aerocolie) şi respectiv ale migrenei; · Remediile formei dureroase acute: · Colica hepatică (Bryonia, Colocynthis, Dioscorea, Belladona, Magnesia phosphorica); · Durerile hepato-veziculare (Chelidonium, Carduus marianus, China, Berberis); · Remedii ale infecţiilor (Eupatorium perfoliatum, Gelsemium, Echinacea,Pyrogenium); · Remediile hepato-biliare (Ptelea, Leptandra, Chionanthus, Podophyllum, Hydrastis); · Remediile constituţionale; · Organoterapice; · Drenajul biliar; Hepatitele,insuficienţa hepatică şi ciroza hepatică: · Semnele repertoriale; · Remedii în formele cu atingere a stării generale (China, Phosphorus,Vipera, Lycopodium, Natrum sulfuricum, Arsenicum album, etc); · Remedii în formele cu atingere hepatică (lezională, degenerescenţă, stază sanghină, ascită, etc.,printre altele: Phosphorus, Arsenicum album, Lachesis, China,Bryonia, Aurum muriaticum). Icterele: Remedii mai importante în perioada preicterică şi icterică; Icterele grave.

REMEDII FRECVENT INDICATE IN „RAUL DE TRANSPORT” COCCULUS (Cocc.) (Roger Morrison)

Afectează în primul rând sistemul nervos central, în majoritatea cazurilor existând o componentă de ameţeală. Este un remediu ce trebuie luat în considerare în cazuri de dereglări neurologice progresive. În cazul acestor pacienţi, oameni serioşi şi introvertiţi, există o slăbire fundamentală a sistemului nervos. Această slăbire este reflectată mai întâi printr-o supraexcitabilitate a nervilor, care duce la nelinişte (neastâmpăr), confuzie şi agitaţie. Mai târziu, pe măsură ce sistemul devine şi mai nefuncţional, transmiterea impulsurilor către nervi e distorsionată şi întârziată. Pacientul devine slăbit şi confuz. În ultimul stadiu, pacientul ajunge într-o stare de stupefacţie şi are nevoie de timp pentru a reuşi să reacţioneze. La nivel psihologic, găsim o tendinţă accentuată spre anxietate, în stadiile timpurii. Adolescentele, descrise ca "romantice şi sensibile", sunt tensionate, încordate şi deseori suferă de dismenoree. Neliniştea pacientului este în legătură cu responsabilităţile sale şi cu sănătatea. El e îngrijorat în legătură cu sănătatea sa şi a celor apropiaţi. Această nelinişte, împreună cu slăbirea sistemului nervos, explică simptomul-cheie caracteristic: "agravare din pricină că veghează îndelungat (rămâne treaz,face de pază noaptea, etc.)". Odată cu pierderea somnului şi grija pentru sănătatea celor apropiaţi, pacientul e copleşit de dureri de cap, ameţeală şi slăbiciune. De fiecare dată când un pacient e copleşit şi dezvoltă stări patologice grave din cauza grijilor intense pentru sănătatea fizică sau mentală a altei persoane, Cocculus trebue luat în considerare. Simptomele se dezvoltă din orice fel de stress sau suferinţă. În cele din urmă, în cazuri mai grave, găsim stadii similare cu Helleborus sau Alumina, cu abandon, pasivitate, obtuzitate şi reacţii încetinite.

Stări mentale: - efecte grave în urma suferinţelor morale, mâniei sau în cazuri de griji pentru o rudă, prieten bolnav; - epuizat şi bolnav de nelinişte în legătură cu cineva apropiat; - procese mentale încetinite; timpul trece prea repede; stupefacţie; - anxietate şi nervozitate; - anxietate în legătură cu sănătatea; cere să fie examinat pentru a preveni bolile; - tristeţe şi suferinţă morală; - sensibil,înţelegător şi delicat; "adolescente sensibile şi romantice". Generalităţi: - agravare în urma pierderii somnului, chiar dacă pierde numai o oră de somn; - agravare generală din pricină că "stă de veghe" noaptea, îngrijorat şi făcându-şi probleme din cauza altora; - sensibilitate la alcool, care-i produce ameţeli, confuzie; - leşin, însoţit deseori de isterie; - se întinde, îşi încordează membrele noaptea în pat; - îşi pierde somnul din cauza grijilor, nu se poate relaxa; Neurologic: - transmiterea impulsurilor către nervi încetinită; e nevoie de o secundă sau mai mult ca să simtă o înţepătură de ac (Alum.,Plb.) - coree, în special a picioarelor; convulsii; - înţepeneală paralitică a membrelor care au sta o vreme în repaos; se vaită când îşi mişcă din nou membrele, apoi le poate mişca normal; nu poate să deschidă ochii când se trezeşte din somn, etc.

- paralizie progresivă, ca în scleroza multiplă; ataxie. Ameţeală: - ameţeală puternică, i se pare că totul se învârteşte în jur; - ameţeală severă care obligă pacientul să se întindă în pat; greaţă când încearcă să se ridice; - stare de rău (greaţă, diaree, etc.) când se mişcă, când merge; rău de mare; - ameţeală puternică atunci când priveşte obiecte în mişcare, sau când priveşte obiecte în timp ce se află într-o maşină sau tren; - se simte intoxicat sau se simte separat de corpul său; - ameţeală mai severă când stă jos, sau din pricina insomniei; Cap: - dureri de cap şi migrene agravate când pacientul conduce maşina, din cauza pierderii somnului sau provocate de alcool; - nevralgie facială; - îşi simte limba îngroşată şi paralizată; Gastro-intestinal: - greaţă puternică, agravată de mişcare, sau în timp ce are ameţeală; - i se face greaţă numai gândindu-se la mâncare; - "durere în ficat,dilatarea ficatului, agravată când pacientul se supără, se înfurie", simptom-cheie dat de mulţi autori; - dureri abdominale, ca şi cum ar avea în abdomen nişte pietre care se freacă între ele, sau senzaţia că are o piatră în ombilic: simptom- cheie subliniat de unii autori; Uro-genital: - dismenoree severă, slăbiciune în timpul menstrelor; - menstre abundente,agravate de statul în picioare sau de mersul pe jos; - inflamaţii uterine sau tumori; Spate: - senzaţie de slăbiciune, paralizie în partea de jos a spatelui, mai gravă în timpul menstrelor; - slăbiciune a gâtului, ca şi cum n-ar mai putea susţine greutatea capului; - tremurături în spate; Extremităţi: - amorţeală a mâinilor şi picioarelor, sau alternativ, amorţeală, când a mâinilor, când a picioarelor; - paralizie, mai ales a extremităţilor inferioare, sau resimţită mai întâi acolo; - tremur al mâinilor, mai sever când pacientul mănâncă, sau când îşi ridică mâinile; - când se mişcă îi trosnesc genunchii; Piele: - pete roşii pe piele, mâncărime intensă, mai severă noaptea.

Indicaţii clinice: Anxietate; Cefalee; Depresie; Discrazii neuro-degenerative; Dismenoree; Dureri de spate; Greţuri; Migrene; Oboseală cronică; Rău de mişcare sau de mare; Scleroză multiplă; Vertij. Comparaţii: - Alum., Con., Nat-m., Phos., Calc., Caust., Staph., Puls., Ph-ac., Hell. PETROLEUM (Petr.) (Roger Morrison) Petroleum are o arie de acţiune asupra suprafeţei cutanate şi într-o măsură mai mică, asupra membranelor mucoase. Aspectele cutanate se caracterizează întotdeauna printr-o uscăciune totală, Petroleum fiind primul remediu de luat în considerare când pacientul se plânge de uscăciunea intensă a pielii, atât de accentuată încât nici un fel de cremă sau alifie nu e de nici un folos. Simptomele: eczemă şi fisuri ale pielii sunt principale pentru prescrierea remediului, deşi şi combinaţia de eczemă şi erupţie herpetică este de asemeni frecventă. Stări mentale: - halucinaţia sau impresia că lângă el se mai află o persoană culcată în pat, sau halucinaţia că trupul său este dublu (acest simptom a fost considerat mult timp key-note); - teama sau impresia că moartea se apropie; - se rătăceşte pe străzi pe care le cunoaşte bine (Glon., Nux-v.,Cann-i.); Generalităţi: - friguros, agravare la frig; - agravare în timpul iernii; - senzaţie de frig în interiorul corpului (piept, inimă, abdomen); - ameliorare în timpul verii; - slăbiciune sau simptome mentale după ce inhalează emanaţii petrochimice (Sul-ac., Nux-v., Phos., Sep., etc.); - agravare după supresia erupţiilor cutanate; - rău de mare; rău de mişcare, de maşină; rău de avion; Cap: - ameţeală, rău de mişcare, de maşină; - eczemă pe cap sau pe pielea capului; erupţii sau crăpături în spatele urechilor; - cefalee occipitală sau greutate în occiput, extinzându-se spre vertex şi frunte; - obstrucţie cronică a urechilor şi pierderea auzului; - crăpături pe nări şi în comisurile palpebrale; - infecţii ale canalului lacrimal. Gastro-intestinal: - foame de lup, în combinaţie cu diareea, sau după evacuare (Olnd.,Sulph.); - diaree numai în timpul zilei; - diaree după ce mănâncă varză sau varză acră (murată);

- colită cu crampe înainte de evacuare; - senzaţie de gol în stomac, ameliorată când mănâncă (spre deosebire de Sepia); - senzaţie de frig în abdomen; - aversiune: carne, grăsimi; Uro-genital: - herpes genital; herpes extinzându-se spre anus şi coapse; - erupţii şi umezire a organelor genitale, scrotum, faţa interioară a coapselor; - herpes perineal şi excoriere; Torace: - tuse, mai severă noaptea; - astm asociat cu eczemă severă; Extremităţi: - crăpături pe mâini şi pe vârful degetelor; crăpături adânci în palme; - eczemă uscată pe mâini, la oameni care muncesc cu mâinile şi folosesc substanţe chimice pe bază de petrol şi gudron (muncitori, dulgheri, coafori); - aspect uscat, pergamentos al mâinilor, pielea mâinilor pare murdară; - dureri tăioase în călcâie, mai ales când pacientul merge pe jos sau stă în picioare; - degerături; Piele: - boli de piele cu pielea uscată şi crăpată; crăpături adânci, sângerânde; - interesări cutanate agravate iarna, ameliorate vara; - prurit mai puţin intens decât pruritul caracteristic pentru Sulphur, însă destul de puternic; - pacientul îşi scarpină pielea până la sânge; - prurit accentuat noaptea, în pat; - senzaţie de frig, la nivelul pielii după scărpinat; - pielea nesănătoasă, supurarea rănilor; - psoriazis; eczemă; herpes simplex şi zoster; furuncule; Simptome combinate: - eczemă “şi” herpes; - rău de mişcare, de maşină “şi” eczemă; Indicaţii clinice: Ameţeli; Astm; Boli provocate de mediul înconjurător; Cefalee; Diaree; Eczemă; Herpes; Otită; Psoriazis; Rău de mişcare; Surzenie; Zona zoster; Comparaţii: - Graph.: Fisuri, piele nesănătoasă,colită, aversiune faţă de carne, catar al urechilor; - Sulph., Calc., Mez., Jug-c., Psor., Rhus-t., Sars. Remedii principale pentru herpes genital:

Apis., Ars., Bor., Caust., Crot-t., Dulc., Fl-ac., Graph., Lyc., Med., Merc., Nat-c., Nat-m., Nit-ac., Petr., Plat., Rhus-t., Sars., Sep., Sulph.,Thuj. TABACUM (Tab.) (Roger Morrison) Tabacum produce (orice copil care a încercat să fumeze stă mărturie) o stare de greaţă intensă. Pacientul simte că îi vine să moară, se face palid, corpul devine rece şi umed. Această stare poate surveni din cauza răului de mare, răului de mişcare, de transport (în maşină, etc.), unei gastrite acute, a chimioterapiei sau din orice cauză oarecare. Tabacum trebuie folosit în stări induse de abuzul de tutun, fie mestecat fie fumat. Cap: - cefalee cu greaţă îngrozitoare; - faţa palidă şi trasă; - ameţeală mai severă când pacientul deschide ochii, ameliorată în aer liber; Gastro-intestinal: - greaţă puternică, senzaţia că stomacul se lasă în jos; - greaţă, cu sau fără vomă, care îl împiedică pe pacient să-şi îndeplinească activităţile; - greaţă în timpul sarcinii cu nevoia de a scuipa; - greaţă ameliorată de aer rece şi de dezvelirea abdomenului, agravată când pacientul deschide ochii; - dorinţa de tutun; - constipaţie, mai ales la cei care abuzează de tutun, la fumători,etc.; - încordare şi transpiraţie în timpul evacuării scaunului; - spasm rectal; Torace: - remediul şi-a dovedit eficacitatea în cazul bolilor de inimă arteriosclerotice, la fumători; Extremităţi: - spasme musculare sau zvâcniri ale membrelor; Indicaţii clinice: Ameţeli; Cefalee; Constipaţie; Gastrită; Greaţă; Rău de mare; Rău de mişcare şi transport; Spasm rectal; Vomă; Comparaţii: Ipec., Sep., Cocc. ** ** ** REPERTORIZARE: (Dr.I.Teleianu) Călătorind cu: RIDING: cars or wagons, on: agg. (78):

acon, alum-sil, aq-mar, Arg, Arg-n, Arn, ars, asaf, Aur, bell, berb, Bor, bry, calc, calc-p, carb-v, caust, cinnam, coc-c, COCC, colch, Con, croc, cycl, dig, fago, ferr, fl-ac, glon, graph, grat, HELON, Hep, hydrog, hyos, Ign, iod, iodof, kali-c, kali-i, kali-n, kali-p, kreos, lac-d, Lach, lyc, Lyss, mag-c, mag-s, meph, naja, nat-c, nat-m, nit-ac, Nux-m, ol-j, op, PETR, phos, plat, Psor, puls, rhus-t, Rumx, Sanic, Sel, SEP, Sil, spig, staph, sul-ac, Sulph, TAB, Ther, thuj, thyr, tril, valer RIDING: cars or wagons, on: agg. after (7): graph, kali-n, nat-c, nat-m, Nit-ac, plat, SIL RIDING: cars or wagons, on: agg.: railway (1): kali-i RIDING: cars or wagons, on: agg.: stomach, felt in, nausea without (1): kali-p RIDING: cars or wagons, on: amel. (23): androc, arg-n, Ars, bar-m, brom, bry, coca, des-ac, Gels, glon, Graph, kali-n, lyc, merc, merc-c, Naja, nat-m, NIT-AC, nux-m, phos, puls, tarent, thiop RIDING ship, ailments from riding on a (21): ang, Ars, bell, brom, Cocc, Colch, croc, euph, Ferr, Hyos, kreos, nat-m, nux-m, op, Petr, sec, sil, staph, Tab, ther, verat ................ Remarcă : Kali iodat îşi agravează simptomele după ce călătoreşte pe cale ferată . El mai prezintă următoarele modalităţi: - agravare în camere închise; doreşte să iasă la aer liber; ameliorare în aer liber; - agravare la mare sau din pricina aerului de mare; - ameliorare când face mişcare, când se mişcă fără încetare; Vithoulkas citează acest remediu printre primele (cele mai evidente) la rubrica “teamă de Rău, de forţele răului”. Să existe oare o legătură ancestrală cu acest cutezant şi necunoscut mijloc de transport...? BOGER: TANGAGE, balancement, oscillation, etc.., aggravation : mal de mer, ou mal de voiture, etc.. : Ars., COCCL., colch., glo., PETR., selen., sep., tab., ther.

REMEDII FRECVENT INDICATE IN TRAUMATISME (MATERIA MEDICA) http://teleianuhomeopat.3x.ro/Curs_03.htm

Dr. Ileana Rindasu – note de curs (27.01.2006) TRAUMATISMELE IN HOMEOPATIE ARNICA MONTANA (Carul zânelor, Carul pădurilor, Iarba Soarelui, Podbalul de munte ) Planta e larg raspandita, in Europa, Nordul Asiei si al Americii, pe fanete si pasuni din zona montana si subalpina. Planta este din ce in ce mai rara in flora noastra spontana, din cauza poluarii, de aceea se recomanda reinsamantarea ei toamna. Descriere: Tulpina atinge 60 cm inaltime, iar radacina cilindrica si oblica are cca 10 cm lungime si o culoare rosie-maronie in exterior, alba in interior. La baza tulpinii se afla o rozeta de 4 frunze, avand o forma alungita, in continuare tulpina propriu-zisa avand cel mult 1-2 frunze. Din mai pana in iulie, cresc pe ea 1-5 flori galben-aurii, asemanatoare cu o floare a soarelui in miniatura; de obicei, planta se caracterizeaza printr-o inflorescenta terminala si 2 inflorescente laterale situate dedesubt. Parti utilizate Intreaga planta proaspata sau uscata; calitatile curative sunt mai eficiente la flori. Compozitie chimica Inflorescentele contin sesquiterpene de tipul henelaninei, cu actiune imunostimulatoare. Radacina , dar si restul plantei contin principii amare: calendulina si arnicina. Farmacologie ( fitoterapie ) Preparatele aplicate local au actiune antiinflamatoare, analgetica si antiseptica , dar nu se aplica extern pe plagi deschise, eventual se aplica diluate, sub forma de comprese. Infuzia de flori si radacini stimuleaza sistemul nervos si circulatia sanguina, diureza si transpiratia. Ceaiul de flori sedeaza mai ales dupa o sperietura sau cadere. Dr. Bohn o folosea in tratamentul sangerarilor ascunse si al hematoamelor. Cantaretii o prefera ca tratament pentru combaterea oboselii corzilor vocale si a raguselii. Actioneaza eficient in catarul insotit de febra si stimuleaza expectoratia. Toxicitate Administrata pe cale interna in doze mai mari de 7g( 25 ml tinctura = 5 l-te ), este toxica, producand ameteli, tulburari de echilibru, tremuraturi ale membrelor, tulburari respiratorii si digestive. Trasaturi esentiale ( dupa G. Vithoulkas ) Tema principala a remediului: o experienta traumatica profunda ce s-a exercitat asupra nivelului fizic si / sau emotional sau mental. Trauma poate fi reprezentata de o cadere/ lovitura/ comotie, alteori poate fi rezultatul fricii sau al

unui soc emotional cum ar fi cel legat de o importanta pierdere financiara. Tipul Arnica: persoana posomorata ce vrea sa fie lasata singura si in pace, nu vrea sa i se vorbeasca si mai ales, nu vrea sa fie atinsa, mai ales in partile dureroase. Este ca si cum persoana ar suferi de o frica fundamentala, de a nu fi atinsa, de aceea are o atitudine defensiva exprimata prin “ Nu te apropia de mine!” fizic/emotional, frica ce provine din senzatia ca a fost ranita profund, iar rana nu s-a inchis ( Ruggero Dujany: floarea aminteste putin de aceasta atitudine: ea creste la distanta de alte flori; o alta paralela posibila cu remediul este aspectul plantei care privita de departe, pare frumoasa, dar de aproape se observa ca arareori este sanatoasa; rozetele ei avand urme de muscaturi datorate insectei Trypeta cerasi sau musca Arncae). Ca si la alte remedii, simptomele evolueaza in mai multe stadii: In primul stadiu de patologie, se obs. o reactie de agresivitate, cu tendinta de a ataca pt. a preveni un contact prea apropiat. Pacientul este irascibil, certaret, autoritar, dispretuitor. Poate fi furios, injura, vrea un obiect, apoi nu il mai vrea si il arunca cat colo ( Cina, Nux-v ). Nu accepta autoritatea nimanui si se considera atotstiutor ( Causticum ). In urmatorul stadiu, pacientul devine foarte sensibil si pasiv, se inchide in el; este stadiul in care apare tabloul bine cunoscut, cand vrea sa fie lasat in pace, ca un Nat-mur. Asemanarea este cu atat mai mare cu cat la incecarea de consolare, reactioneaza cu agresivitate. Pacientul Arnica are senzatia de contuzii peste tot, ca si cand ar fi batut, de aceea are teama de a nu fi abordat, atins sau penetrat. La femei, se poate intalni frica de viol si chiar de raportul sexual normal. Stadiul urmator : apare starea de anxietate ce isi arte originea in socurilew anterioare provocate de o spaima, suprasolicitare,etc. Frica ajunge rapid in subconstient si produce atacuri de panica in timpul noptii, cu treziri insotite de senzxatia de moarte iminenta si teama ca ceva nu e in regula cu inima sa. Aceste stari pot sa apara in urma unui accident ( Aconit, Arg-nitr., Lachesis). In aceasta etapa a suferintei sale, pacientul devine distrat, uituc, isi pierde interesul pentru munca, nu se mai poate concentra, trebuie sa verifice mereu daca nu a uitat lumina sau aragazul deschise. Alt tablou mental caracteristic este cel asociat febrei inalte din boli infectioase severe ( malarie, scarlatina ) sau cel din accidentul vascular cerebral : se observa prostratia profunda urmata de delir, inconstienta si coma. Halucinatii ; vede cladiri care se prabusesc peste el, forme negre, fantome, crede ca va fi arestat. Alteori, desi aflat intr-o stare grava, are iluzia ca se simte bine si vrea sa goneasca medicul: “ Nu am nevoie de tine, nu vreau medicamente!” Cand se instaleaza starea semicomatoasa, initial este capabil sa raspunda la intrebari, dar recade rapid la starea initiala, uneori inainte de a termina propozitia. Sugarul Arnica

Capricios, sensibil la durere, are tendinta sa tipe daca mama ii atinge mainile sau picioarele. Plange in somn, mai ales dupa ce a mancat sau dupa tuse. In timpul febrei, seamana cu bell., are corpul rece si capul fierbinte. Aspecte generale, caracteristici generale si modalitati Traumatisme, inclusiv consecintele pe termen lung ale traumatismelor, produse de un obiect bont, insotite de extravazare sanguina, cu aparitia vanatailor; senzatia de contuzii, durere in tot corpul, ca si cum a fost batut. Contuzii, luxatii, entorse Indicat postoperator si dupa extractii dentare pentru resorbtia sangelui si vindecare mai rapida Excelent remediu la nastere, ajuta impotriva senzatiei de contuzii la nivelul uterului si la dilatarea colului uterin Nu se indica daca exista solutii de continuitate, cu sange care curge din plaga Kent : “ Patul ii pare prea tare, ceea ce este un alt fel de a spune ca il dor toate. Durerea pare sa treaca un timp, daca isi schimba pozitia, de aceea este nelinistit, se misca in pat, se intoarce de pe o parte pe alta.” Miros putred de oua stricate al secretiilor ( amintesc de mirosul respingator al plantei proaspete ). Agravari: -efortul fizic - atingerea - zdruncinaturile - repaosul indelungat - culcat pe o parte timp indelunngat - seara si noaptea in pat - frigul umed - dupa somn Ameliorari culcat, cu capul in pozitie joasa in aer liber baile reci schimbarea pozitiei daca se dezveleste Dorinte si aversiuni alimentare Doreste acru, bauturi reci, alcool ( whisky, bere ) Av. pentru carne si lapte; fumat. Nucleul remediului ( Vermeulen ) traumatisme fizice; senzatia de batut, contuzii frica de apropiere si de a nu fi atins secretiile respingatoare, putride capul fierbinte, corpul rece tresare din somn dupa un accident sau alta spaima; agr. noaptea Cateva simptome prezentate repertorial

Vertigo ; Concussion of brain, from ; Vision: Loss of vision, injury to eye, after Hearing: Impaired,concussions, from ; Nose: epistaxis, exertion from; washing face from Face : heat, cold limbs Rectum ; diarrhoea, injuries, after Bladder: calculi, after operation for; retantion of urine, exertion after Skin: eruptions, boils, small Sleep: falling asleep, answering when Remedii complementare; Aconit, Rhus-tox., Sul-ac. Indicatii clinice: Abcese, AVC, Comotie, Contuzii, Dupa interventii chirurgicale, Extractii dentare, Luxatii, Nastere, Psoriazis, Purpura, Traumatisme craniene, etc RUTA GRAVEOLENS ( Vârnanţ) Genul Ruta cuprinde mai multe specii ce include: Ruta angustifolia (egipteana ) Ruta graveolens ( comuna ) Ruta montana Planta perena intalnita mai ales in bazinul mediteranean, ce poate ajunge la inaltimea de 60 cm, florile sale galbene au 4- 5 petale, iar fructele sunt formate din tot atatea capsule ce contin numeroase seminte. Foarte utila in leziuni si traumatisme, mai ales ale tesutului conjunctiv; in afectiuni reumatice. In antichitate, in medicina greaca si romana, era folosita ca mijloc anticonceptional si abortiv. In folclorul englezesc, simbolizeaza regretele si cainta, fiind numita uneori si planta gratiei( divine), denumire sub care o gasim intr-un monolog al Ofelii, in Hamlet. Compozitia chimica include grasimi, uleiuri, alcaloizi, flavonoide. Substantele abortive aparti clasei alcaloizilor( Aborinina, Graveolimina, Skimianina), iar Chalepensina este cea care combate fertilitatea. Caracteristici Cea mai importanta caracteristica; senzatia teribila de intepeneala (redoare) resimtita in muschi si tendoane. Stare mentala : Pacient melancolic, trist, nemultumit de el insusi si de ceilalti, certaret Alteori; plin de remuscari Anxietate si atacuri de panica, cu frica de moarte, mai ales in timpul febrei sau in timp ce este supraincalzit Vithoulkas a vindecat cu acest remediu unele cazuri de nevroza anxioasa Aspecte generale, modalitati Oboseste usor, agravat de exercitii fizice Intepeneala in tot corpul

-

Agitatie Dureri pe partea pe care se sprijina Traumatisme ale tesutului conjunctiv, tendoanelor si periostului Contuzii si entorse, mai ales de glezna si pumn

Agravari la vreme rece si umeda efort fizic in repaos ( Rhus-tox. Ameliorari vreme uscata si calda in pozitie culcat ( desi uneori, se agraveaza, mai ales durerea ) daca isi misca memrele sau intregul corp Cateva simptome locale caracteristice Ochi : Afectarea ochilor prin suprasolicitare, urmata de cefalee; senzatia de redoare in jurul ochilor prin solicitarea vederii, mai ales dupa o munca migaloasa Eye, pain, reading while; sewing while; exertion of vision from Gastro-intestinal ; o Constipatie, cu efort de defecatie ineficient o Prolaps rectal inainte de scaun (Rectum, prolapsus, stool before) Extremitati : o Dureri articulare agravate de vremea rece si umeda si de efortul fizic, de suprasolicitare o Dureri cu caracter de contuzie si intepeneala o Leziuni ale tendoanelor dupa suprasolicitare sau torsiune articulara o Bursite si tendinite acute post-traumatice o Leziuni traumatice ale periostului, cu ingrosare, dupa contuzii o Fibroze si proliferari nodulare ale tendoanelor, dupa suprasolicitare si microtraumatisme cronice, de ex.la nivelul palmelor o Chisturi sinoviale Remedii complementare: Calc-phos Diagnostic dif. – Rhus-tox - intepeneala agravata dimineata, amel. de miscare, agr. de vreme rece si umeda, redoarea cefei, leziuni tendinoase. Indicatii clinice Artrite, Atacuri de panica, Bursite, Cefalee, Lombalgii, Fibrozite, Leziuni tendinoase, Leziuni ale periostului, Prolaps rectal, Sciatica, Suprasolicitarea vederii, Suprasolicitari musculare.

HYPERICUM PERFORATUM (PERFOLIATUM) (Sunătoare, Pojarniţă, Iarba Sf. Ioan) Remediul Hypericum Este extrem de util in leziunile (traumatismele) nervilor si ale coloanei vertebrale. Simptomul cheie : durerile ascutite, insuportabile ca niste “ impuscaturi”. Aspecte generale: Leziuni, contuzii, sfasieri de tesuturi, intepaturi/ striviri in zone bogat inervate ( varful degetelor, limba,ochi ) Dureri dupa operatii dentare sau alte interventii chirurgicale Leziuni ale nervilor mari ( ex. – nervul median) Convulsii dupa traumatisme craniene sau ale coloanei vertebrale Comotie Spate Leziuni ale coloanei vertebrale ( fracturi, luxatii ) Leziuni ale coccisului dupa lovituri, cazaturi, nastere Extremitati Dureri in membrul fantoma; cicatrici dureroase Leziuni provocate de strivirea varfului degetelor Comparatii: Ledum, Arnica, Ruta, Rhus-tox, Nat-s BELLIS PERENIS ( Bănuţi, Păscuţe, engl. - daisy ) Se aseamana mult cu Arnica, desi e mai putin folosit. Primul remediu al traumatismelor tesuturilor profunde ( ex. – traumatisme ale trunchiului si al organelor pelvine ) Aspecte generale Luxatii, entorse , contuzii cu extravazari sanguine si echimoze foarte dureroase Dupa interventii chirurgicale, atat pentru dureri cat si pt. a grabi vindecarea Starea generala este agravata de frig sau daca pacientul se uda sau se spala cu apa rece cand este transpirat Simptome locale mai importante Abdomen Dureri postoperatorii si echimoze Dureri ale peretelui abdominal la gravide Torace Cancer mamar dupa o lovitura sau rana Spate Lombalgii la gradinarii de duminica, rupti de spate la lasarea serii, precum si la persoane ce calatoresc mult cu avionul sau automobilul si apoi isi indreapta spatele cu greu Extremitati Contuzii, cu echimoze si/sau hematoame Luxatii Senzatia de redoare si racire a membrelor Abcese

SYMPHYTUM OFFICINALE (Tătăneasa) Planta erbacee perena, cu 5-10 flori terminale, avand corola tubuloasa rosie-violacee. Rizomul si radacinile au culoare neagra-lucioasa si contin o substanta cristalina, alantoina ce stimuleaza reepitelizarea suprafetelor ulcerate si are efect antiinflamator Aplicarea per os a fost interzisa datorita unor alcaloizi cu efect cancerigen si hepatotoxic. In fitoterapie, se poate folosi in aplicatii externe. Remediul Symphytum Este extrem de util mai ales in fracturile care nu se sudeaza, englezii numindu-l si “ repara- oase” ( bone-setter ). Aspecte generale Stimuleaza formarea calusului in fracturi Indicat in dureri osoase sau ale periostului dupa traumatisme si in Dureri ale bontului de amputatie ( membru- fantoma ), ca si Hypericum, Staphysagria, Allium cepa. Simptome locale Ochi: Contuzii ale globului ocular, neintrecut de alt remediu Stomac: Gastralgie, Ulcer duodenal Extremitati: Nevralgia genunchiului dupa traumatisme, Slabiciune dureroasa a articulatiilor Comparatii: Arnica, Calc-c, Calc-fl., Calc-phos, Ruta, Silicea, Hamamelis

Alegerea remediilor pentru probleme pshice la copii Copii care se dezvolta timpuriu: Calcium phosphoricum Copii care se dezvolta tarziu: Barium carbonicum, Calcium carbonicum, Silicea Depresiuni la copii: Aurum metallicum, Natrium chloratum Teama, frica, anxietati: Argentum nitricum, Arsenicum album, Calcium carb. Gelsemium, Pulsatilla, Silicea Fricos, las: Lycopodium, Silicea Cosmare: Aconitum, Calcium carb. Chamomilla, Phosphorus, Silicea, Sulfur, Zincum met. Dificultati la adormit: Avena sativa, Coffea cruda, Ignatia, Pssiflora, Stramonium Se trezeste noaptea: Arsenicum album, Modorrhinum, Nux vomica. Probleme la concentrare: Acidum phosphoricum, Barium carb. , Lycopodium, Nux mochata, Nux vomica, Phosphorus, Silicea

HOMEOPATIA SI PROBLEMATICA TERAPEUTICA A NEVROZELOR Dr.Ioan Teleianu Sursa: http://teleianuhomeopat.3x.ro/Nevrozele.htm Introducere Termenul de nevroză a fost creiat de scoţianul William Cullen, în 1769, care includea aici toate bolile neinflamatorii ale sistemului nervos. Karl Jaspers conchide că orice personalitate se modifică în cursul existenţei, principala transformare existenţială fiind legată de vârstă şi aceasta e considerată că se petrece în limitele normalităţii. Există însă şi evoluţii patologice: sub formă de fază patologică, tranzitorie, indusă fie endogen, ca o alterare a vieţii psihice – fie accidental – cu durată variabilă (săptămâni, ani, etc..) după care se restabileşte starea anterioară; sub formă de proces patologic, care determină o schimbare durabilă a personalităţii, apărând ca un fenomen cu totul nou - ca o grefă psihică – cu alterare marcată a individului, mai ales pentrucă are o evoluţie constantă şi întrerupe „biografia normală a personalităţii individuale şi colective” anterioară. Această evoluţie se poate opri sau nu. Sub formă de dezvoltare patologică, durabilă, fără discontinuitate încât să adaoge ceva în intregime nou. Ca definiţie a nevrozelor, nu s-a ajuns la conturarea unei noţiuni unanim acceptate, având în vedere însăşi modificarea perpetuă a conceptelor etiopatogenice ale medicinii convenţionale. Au fost totuşi conturate următoarele caracteristici clinice: origina predominent psihogenă; caracterul subiectiv al tulburărilor psihice; caracterul inteligibil al simptomatologiei, în sensul posibilităţii explicării fenomenului psihopatologic de către trecutul biopsihosomatic al pacientului, prin analiza tendinţelor conştiente sau inconştiente ale individului; caracterul conştient al trăirilor şi chiar o excesivă conştienţă a stării morbide; aspectul relativ minor al tulburărilor de comportament şi ale diferitelor laturi ale personalităţii; păstrarea capacităţii de comparaţie a stării de dinainte şi de după îmbolnăvire, fapt ce nu se petrece în cazul personalităţii psihopate; posibilitatea reversibilităţii simptomelor; caracterul interesat, activ, de luptă continuă, conştientă, pentru tratarea propriei boli şi tulburărilor acesteia – care face ca pacientul să vină la medic şi să persevereze. Psihiatria modernă operează în prezent unele modificări în schema clasică de clasificare a

nevrozelor şi ar fi foarte greu să zăbovim prea mult în această sferă şi aşa puţin importantă pentru demersul homeopatic, care nu vizează clasificări şi scheme-şablon ci se bizuie pe pătrunderea cât mai adâncă a semnificaţiei simptomelor şi semnelor culese de la bolnav şi de la anturajul acestuia. În prezentarea conţinutului cursului ce urmează, vom adopta o clasificare mai veche, dar care se bucură de stabilitate şi anume: Nevrozele anxioase Nevrozele fobice Nevroza histerică Nevrozele obsesive Această clasificare, având drept criteriu simptomatologia dominantă, se pretează foarte bine modului homeopatic de tratare a subiectului. Prima speranţă a medicului care învaţă homeopatia – cu privire la şansele tratamentului homeopatic în nevroze – este foarte mare, în justificarea aceste speranţe venind următoarele argumente: nevrozele constituie îmbolnăviri în zona funcţională, cea cu mari rezerve de reversibilitate a îmbolnăvirilor; Homeopatia, în materiile medicale, descrie adevărate personalităţi nevrotice la unele remedii, cu amănunte semnificative şi extrem de precise; Terapeutica homeopatică este extrem de blândă şi de eficientă, fără complicaţiile toxicităţilor induse de alte terapeutici – putând justifica de departe şanse mai mari pentru recurgerea cu predilecţie la remedii homeopatice; Bolnavii oferă din plin toate varietăţile de simptome, chiar o „beţie de simptome” – adică exact elementele de care are nevoie medicul homeopat ca să pună un bun diagnostic de remediu. Dificultăţi ale diagnosticului de remediu în nevroze În practică, repede ne dăm seama că terapeutica tulburărilor nevrotice este extrem de dificilă, cere de regulă o perioadă îndelungă de tratament iar defrişarea asperităţilor întâlnite devine cel mai adesea complexă şi complicată. Unele din aceste dificultăţi ţin de diagnosticul homeopatic şi de urmărirea tratamentului, altele de faptul că vindecarea unei nevroze implică şi elemente care nu ţin de medicină ci de factorii care au declanşat şi întreţinut tulburările, factori care rămân activi şi nu în ultimul rând de faptul că atingerea profundă a personalităţii bolnavului face dificilă reinserţia sa în circuitul profesional şi social, uneori chiar după marile succese terapeutice obţinute. Aşadar, în nevroze, tratamentul homeopatic este mai degrabă dificil şi aceasta se întâmplă nu datorită cumva neputinţei remediilor ci bolii în sine, handicapului în stabilirea diagnosticului de remediu. Noi punem acest diagnostic după semne şi simptome. Simptomul însă, este o expresie simbolică a unui dezacord morfo-funcţional – sau mă rog a unui proces adesea subtil, greu de clarificat din punct de vedere cartezian. Acest dezacord, ca substrat, de fapt, este elementul obiectiv care stă la baza simptomului perceput de bolnav. Cu alte cuvinte, conflictul propriu-zis – dezacordul poate să fie una din probleme iar

refularea lui în simptom, alta. Psihanaliştii încearcă să adâncească lucrurile şi să admită că acest conflict este de ordin psihic, cu rădăcini adânci în copilăria subiectului, constituind un compromis între dorinţă şi apărare, elemente primordiale ale propulsării evolutive a bios-ului. Aşa se face că simptomele sunt prezentae medicului în locul unui sau unor conflicte refulate. Deci iată că diagnosticul nostru, de care depinde decizia terapeutică, devine problema de bază; el este, în general, în medicină, o problemă de bază, dar dacă nu poate fi realizat convenabil, tot edificiul terapeutic devine aleatoriu. Deci, în nevroze, mai mult decât în alte boli, homeopatia, a cărei vocaţie supremă este de a da importanţă decisivă simptomelor prezentate de bolnav, poate să innoate în incertitudine: dacă să se sprijine şi în ce măsură, în mod direct, pe simptomele prezentate de bolnavul nevrotic – la care defectul bolii este tocmai bulversarea semnelor bolii. În histerie, de ex., este inutil să căutăm în repertorii remediul paraliziei, semn oferit cu generozitate de bolnav în această afecţiune. Sau, în nevroze fobice, să căutăm remediul fricii de obiecte ascuţite. Mai degrabă le dăm un remediu global, de teren, respectiv remedii ale funcţionalităţii emoţionale, reactive, obişnuite. În nevrozele obsesive, trebuie să operăm cu mare grijă o selecţie între simptomele avansate de bolnav, pe cele care corespund modalităţii somato-psihice de a reacţiona, în locul celor ce aparţin unei elaborări psihice de origină inconştientă; acestea din urmă nu sunt direct curabile prin metoda homeopatică – tot din cauza invalidabilităţii simptotice. Intr-un delir organizat şi structurat, cum e cazul în paranoia sau în delirul hipochondriac, de exemplu, este imposibil să aplicăm legea similitudinii. În schizofrenii, la cei cu eu-l răvăşit sau fragil sau fisurat, simptomele curg ca efect al excesului de subiectivism şi anxietate. Şi aici, de asemenea, cercetarea remediului simillimum este imposibilă. Dacă tratăm bolnavul pentru o altă boală decât psihoza lui, trebuie să ne bizuim, ca şi la nevroze, pe simptome ale modului reacţional global somato-psihic. Psihoza maniaco-depresivă scapă cu totul posibilităţilor noastre terapeutice din cauza, de această dată, a absenţei de reactivitate a bolnavului în criză. Formele mai discrete ale acestor îmbolnăviri sau delirul puţin zgomotos, vor fi tratate dar cu mult discernământ. Cu alte cuvinte, dificultăţile se datorează faptului că în aceste boli simptomele pot fi proiectate imaginar pe corp şi deci spusele bolnavului nu ajută cu nimic sau mai rău: ne încurcă NEVROZELE ANXIOASE Nevroza anxioasă cuprinde o gamă de acuze pornind de la frică, teamă, angoasă, teroare până la anxietate. De obicei, pe un fond de anxietate apar crize acute, mai mult sau mai puţin focalizate pe aparate sau sisteme care domină tabloul clinic, uneori cu o acuitate extremă şi tenace.

Ca atare, vom aborda: · Crizele anxioase, cu tipologia lor clinică şi evolutivă cea mai pregnantă ; iar apoi · Fondul anxios al unor personalităţi frecvent întâlnite în practica curentă. I.CRIZELE ANXIOASE Crizele anxioase pot apare - fie sub forma unor manifestări extrem de viguroase, stenice şi extrem de alarmante – fie sub forma unor manifestări mai estompate, de inhibiţie, încât bolnevul cu greu îşi regăseşte liniştea din cauza frământărilor şi diferitelor temeri care îl copleşesc. 1. Crize anxioase de tip viguros, stenic Cele mai tipice sunt oferite de următoarele remedii: Aconitum: Remediul cuprinde în patogenezia sa aproape toate simptomele de nevroză anxioasă, în mod esenţial: = agitaţie anxioasă cu frică de moarte, o frică curioasă, greu de definit, cel mai mic zgomot ducând la tresăriri, uneori chiar gândul contribuind la accentuarea angoasei; pacientul în viaţa obişnuită are frică de orice: de a cădea, de a traversa strada, de mulţime, etc. = somatizarea de regulă se focalizează prin câteva angoase mai frecvente: · angoasa cardiacă, manifestată prin palpitaţii cu anxietate şi frică de moarte, puls plin, dur şi rapid; · angoasă digestivă: colici brusce, diaree, anxietate etc. · angoasă pulmonară simulând o pneumonie sau pleuritică, cu junghiuri atroce şi nelipsita frică de moarte pe prim plan; = modalităţile aconitului ne ajută la diagnostic: apariţie acută, subită, zgomotoasă , agravare seara spre miezul nopţii, în cameră închisă şi caldă (vestita expunere la vânt rece şi uscat nu este o modalitate necesară în cadrul nevrozei). Posologie: orice diluţie este indicată în criza acută, remediul putând fi repetat la intervale scurte şi rărit pe măsura ameliorării. Există autori care au alopatizat această posologie, recomandând chiar zilnic, dimineaţa şi seara înainte de culcare, câte o priză – în cazurile când apar crize nocturne cu tendinţă cronică. Stramonium (Solanee) Tabloul este expresiv, cu faţă roşie şi stare de teroare violentă = Criza are următoarele caracteristici: · bolnavul este extrem de agitat, cu mişcări, ticuri, sudori reci, agravat de lumina · tulburări nervoase cu mişcări spasmodice, ticuri, delir; · absenţa durerilor; · se sperie uşor, în special dimineaţa, sare din nimic; · vrea să aibă mereu pe cineva lângă el, fiindu-i frică să stea singur; · frică de întuneric (nici nu poate merge pe întuneric); · terori nocturne, nu poate dormi, are halucinaţii terifiante (animale,câini, pisici, etc.) · anxietatea este însoţită de locvacitate = Faţă de aconitum, Stramonium aduce acea notă de violenţă în comportare, teroare nocturnă , angoasă diferită şi locvacitate mare în timpul crizei. = somatizarea se face sub forma angoasei faringiene, a senzaţiei de constricţie, bolnavul neputând

înghiţi; Posologia este asemănătoare cu cea menţionată la aconitum. Hyosciamus (Solanee) Are comun cu Stramonium: · violenţa · delirul cu agitaţia · frica de apă, de a auzi curgând apa (în mai mică măsură) Apoi: · constricţie spasmodică a faringelui, de tip anxios · insomnie cu agitaţie · locvacitate cu tendinţă la mânie Deşi se aseamănă cu Stramonium, Hyosciamus este indicat în stările consecutive oboselii, „slăbiciunii nervoase”, după eforturi prelungite şi nelinişti. De asemenea este foarte indicat la bătrâni, simptomele putând ajunge până la confuzie mintală. Acţionează bine în caz de deficit intelectual. Belladonna (Solanee) Este al 3-lea din familia Solanee. Indicat în angoasa de extremă violenţă a tuturor semnelor: · anxietate cu dorinţa de a fugi, scăpa · agresivitate faţă de anturaj · locvacitate extremă · midriază Apoi: · angoasă faringiană, cu uscăciune şi nevoia de a înghiţi mici cantităţi de apă rece · insomnie cu mare sete de somn, căzând de somn dar fără să poată dormi; · secuse musculare la adormire · tresare la trezire; · mişcări convulsive ale membrelor. Şi la Belladonna există agravare nocturnă, la lumină şi la obiecte strălucitoare. Acest remediu este indicat în special în angoasa copilului, chiar dacă nu are febră. La adulţi este indicată în formele cu stupoare, prostraţie, tendinţă la halucinaţii, etc. (cu faţă roşie, midriază..). Chamomilla Criza este tipică, bine descrisă, acompaniată de dizestezii cu senzaţii de înţepenire şi agitaţie · angoasă digestivă (diaree); · bolnavul este sedat de plimbarea cu automobilul; Printre altele, are indicaţie, devenită clasică, după folosirea îndelungată a narcoticelor sau în abuzul de cafea – dându-se ca remediu de tranziţie şi după folosirea abuzivă de psiholeptice şi tranchilizante. Observaţie: Cele trei solanee (Stramonium, Hyosciamus şi Belladonna), ca şi Chamomilla, nu

ausimptomatologie cardiacă ! Experienţa arată că nevroza anxioasă, în majoritatea manifestărilor de crize, se acompaniază de palpitaţii, dureri precordiale, etc. De aici indicaţia de elecţie a Aconitului, care este fără concurenţă. Mai putem adăoga, în caz de angor, remediul următor: Cactus Principalele simptome: · durere constrictivă precordială · anxietate, frică de moarte · tristeţe, proastă dispoziţie, somn anxios tulburat de pulsaţii epigastrice · senzaţie de constricţie şi în alte părţi: cap, gât, esofag, stomac, rect, etc. Toate aceste remedii se dau în aceleaşi diluţii ca la Aconitum. Ele corespund tipului de anxietate stenică, cu agitaţie bine pronunţată şi aparenţă spectaculară a subiectului. 2. Crize anxioase de tip astenic, inhibitor Dacă anxietatea este însoţită de alte stări diferite ca intensitate şi incisivitate, trebuie să ne gândim la altă categorie de remedii. Gelsemium Bolnavul pare istovit, sleit de puteri, înţepenit psihic, îndeosebi sub efectul emoţiilor pasagere sau cronice, al fricii şi veştilor proaste. Anxietatea se exprimă prin: · angoasă cardiacă, cu încetinirea pulsului, ca şi când s-ar opri inima, slăbiciune iminentă, moleşeală, care obligă bolnavul să se mişte pentru a se calma (şi de teama de a nu se opri inima) · angoasă laringiană, după o emoţie, până la afonie. · angoasă vezicală, cu emisiunii frecvente după emoţii (trac) · angoasă digestivă, cu nevoia de scaun după emoţii; · slăbiciune paretică a extremităţilor, cu tremurături şi necoordonare, care obligă bolnavul să se mişte, să iese afară (nu ca la Aconitum care fuge de exterior, de lume, etc.). Cât priveşte remediile de frică şi de terori particulare, materia medicală indică multe entităţi ce pot fi găsite în repertorii şi folosite, după similitudine, în tratamentul crizelor specifice. II. FONDUL ANXIOS Este partea cea mai importantă în întreţinerea şi declanşarea manifestărilor morbide. Vom parcurge pe scurt, în acest cadru, câteva remedii mai frecvent întâlnite în practică, lista acestora fiind, de bună seamă, mai largă. Arsenicum album Aşa cum Aconitum domină de departe tratamentul crizelor anxioase, tot aşa Arsenicum album este incontestabil cel mai mare remediu al fondului anxios:

· · · · ·

anxietate à agitaţie à frică de moarte agravare între orele 1-3 noaptea, spre dimineaţă; periodicitatea cunoscută (la 1,2,4,7... zile; slăbiciune extremă: lipsă de speranţă în vindecare, etc.

Somatizare: · cardiacă · digestivă (arsuri agravate noaptea, vomismente care nu ameliorează, ş.a.) · altenanţă dintre episoadele anxios-depresive şi scurtele perioade de euforie sunt caracteristice remediului Posologie: 9 C.H. şi diluţii progresive, la intervalele indicate de starea pacientului. Acest remediu, ne reamintim, nu se recomandă în diluţii înalte la pacienţii cu modificări lezionale. În nevrozele vechi, în care fondul anxios este profund intricat cu crizele respective, se pot complementa Arsenicum album cu Aconitum, date alternativ. Phosphorus Are asemănări cu Arsenicum album dar cu unele nuanţe diferite, astfel: · angoasa este mai redusă; · starea de anxietate se însoţeşte de o astenie cu repulsie pentru orice muncă (mai ales intelectuală); · apatie: nu răspunde uşor, sedeplasează lent. · Agitaţia apare pe episoade; · Anxietatea se manifestă ca o opresiune în piept (geniul remediului); · Agravare seara la crepuscul, înainte de miezul nopţii. Somatizare: · · · · ·

cardiacă (cu agravare la mişcare şi culcat pe stânga); respiratorie (astm, lipsă de aer...); digestivă (arsuri gastrice, vomismente...); intestinală (diarei urgente după crize anxioase, uneori scaune sau flatusuri involuntare; laringiană (răguşeală uşoară agravată în perioada de anxietate)

Posologie adaptată profilului morbid şi reactivităţii pacientului. Causticum Are manifestări diferite faţă de cele de mai sus. · criza anxioasă apare după un şoc mai profund sau după o boală epuizantă şi se manifestă prin lăbiciune, moleşeală cu tremurături (se apropie de Gelsemium care este chiar remediu său complementar; · bolnavul este melancolic, trist, tăcut şi închis; · anxios îndeosebi seara spre crepuscul, ca şi când ar avea frică de noapte (copii); · agitaţia anxioasă împiedică somnul, asemănându-se astfel cu Arsenicum şi ceva mai puţin cu Phosphorus; Somatizare: · digestivă, dar slab reprezentată (constipaţie);

· ·

dizestezii anxioase (parezii, furnicături, mâncărimi); nu are angoasă cardiacă.

Caracteristică: nu este impresionat numai de necazurile sale ci şi ale celor din jur, pe care îi înţelege şi pentru care se consumă şi suferă (cel mai altruist remediu din materia medicală) Acest remediu nu este, de regulă, indicat în nevroze dar trebuie luat în discuţie în cazul suferinzilor cronici ai sistemului nervos ca şi la copiii fricoşi, slab dezvoltaţi şi cu enurezis tardiv. Iodum Îşi găseşte indicaţia fie şi numai datorită faptului că anxietatea sa este unul din simptomele dominante ale hipertiroidiei: · intoleranţă la căldură; · palpitaţii pe prim plan, eretism cardiac; · slăbire deşi mănâncă mult; · nu-i place imobilitatea sau să stea închis în casă. Argentum nitricum Este de departe remediul instabilităţii, al fricosului de orice şi al anxietăţii de anticipaţie. · precipitaţi în toate şi anxioşi; · instabilitate în picioare, cu mers impleticit; · pus pe fugă, să scape. Somatizare: · gastrică (tahifagie àreflux esofagian àulcer); · intestinală (diaree verzuie, emotivă, legată de apropierea unui examen, unui termen prestabilit, angajament anticipat) Deci, mai degrabă este un remediu de sistem nervos Ne reamintim că Gelsemium împreună cu Argentum nitricum şi Hyosciamus constituie trio-ul tracului. Cocculus Are unele asemănări cu Argentum nitricum: · comportament evaziv (fugă); · precipitat · accelerare a tranzitului Dar frica şi angoasa sa sunt interiorizate, ca la Gelsemium şi duc la un comportament obnubilat, confuzie şi inhibiţie. Apoi: · prezintă ameţeli importante, care sunt derivate ale anxietăţii; · au dificultăţi în exprimare, fiind inhibaţi; · timpul li se pare că trece prea repede; · nu suportă zgomotul, contradicţia, mişcările; Observaţie: Cocculus corespunde Gelsemiului aşa cum Arsenicum corespunde Aconitului. Indicaţiile Cocculus-ului apar în urmările surmenajului şi insomniei. Este remediul lungilor stări

de veghe din preajma bolnavilor. Psorinum Este un arsenic mai friguros, cu alternanţe multiple şi anxietăţi acumulate, întrepătrunse intens miasmatic. Este indicat la bătrâni. Acestor remedii li se pot alătura multe altele, la care fondul morbid este extrem de labil la diferiţi stimuli şi se exteriorizează prin echivalenţe ale anxietăţii, ca de ex.: Cyclamen: angoasa este întreţinută de o scrupulozitate exagerată, perfecţionism, idei de abandon şi de nedemnitate; acestea se intensifică în perioada ciclului menstrual (durerea) şi se însoţesc de migrene oftalmice şi vertij; Magnesia carbonica: grefată pe terenuri spasmofilice, cu nervozism exacerbat, spasme dureroase (digestive, genitale, musculare), episoade diareice periodice; transpiraţii. Anxietatea este marcată îndeosebi ziua, cu tremurături, dispărând seara în pat; teamă de agresiuni şi violenţe, sensibilă la zgomot, nu are chef să vorbească dimineaţa la trezire; indispus; Magnesia muriatica: agitaţie nervoasă (frământări, nelinişte), mai ales noaptea în pat sau când închide ochii, dureri crampoide, parestezii şi inevitabila constipaţie. Nux vomica: iritabilitate şi agresivitate când apar obstacole şi impedimente în calea ambiţiei sale; enervat de încetineala şi ineficacitatea celor din jur; intolerant la contradicţie; Nux moschata: Somnolenţa, obnubilarea şi confuzia exprimă anxietatea şi sensibilitatea emoţională a acestui remediu. Posologie: Fiind vorba de fond anxios, sunt preferabile diluţiile înalte şi foarte înalte. Remediile enumerate mai sus se referă desigur la stări morbide care în mod spontan pot merge cel mai adesea spre agravare, stabilind în genere conexiuni cu suferinţe organice cronice. Am lăsat la urmă unul din marile remedii ale formelor atenuate ale nevrozei anxioase, din sfera reversibilităţii acuzelor şi ca atare cu frecvente şanse de ameliorare şi vindecare: Ignatia Acest remediu va fi indicat cel mai des în nevrozele uşoare. Semnătura de indicaţie a Ignatiei o constituie senzaţia de nod esofagian care însoţeşte sentimentul de frică şi care dispare prin alimentaţie, respiraţie profundă, distracţie. Caracteristici: · este remediul senzaţiilor somatice de tip paradoxal, ceea ce semnifică neorganicitate; · remediu tip al manifestărilor isterice sensibile la sugestie şi emoţii, mai ales necazuri; · are dispoziţie schimbătoare de la veselie la supărare; · teama ei este de tip inhibitor: poate împiedica individul să vorbească, mai ales că Ignaţia este o persoană volubilă; · emotivitate exagerată, melancolie, tristeţe, cu tendinţă de interiorizare dar hipersensibilă până la refuz de consolare sau manifestări spectaculare;

·

suspină şi cască constant şi plânge din nimic;

Somatizare: · cardiacă (tahicardie emotivă); · digestivă: bula histerică (esofag, cardia) ce dispare la alimentaţie în loc să fie agravată ca în cardiospasmele adevărate; · vezicală, cu micţiuni frecvente ca la Gelsemium. Observaţie: Complementarul clasic al Ignaţiei este Natrum muriaticum, care nu este un remediu al angoasei dar corespunde modalităţii hiperemotive, foarte complexate şi cu dificultăţi în exprimare. Numai că la Natrum muriaticum bolnavul este mai închis în el, izolat, mut şi cu sentimentul că nu este înţeles.

În încheierea acestui capitol al nevrozelor anxioase trebuie să insistăm asupra faptului că tratamentul homeopatic cere multă ştiinţă dar şi mult timp, uneori săptămâni sau luni de zile şi o impecabilă răbdare şi cooperare cu pacientul. NEVROZELE FOBICE Fixarea anxietăţii, în fobie, se face pe obiecte exterioare bolnavului, sub formă de repulsie, teamă, frică. Se pot desprinde două feluri de fobii: a.- Fobii legate de sine-însuşi, de ex.: § § § §

frică de moarte frică de nebunie frică de o boală gravă frică de asfixie, etc.

b. – Fobii legate de obiecte exterioare bolnavului: § § § § § § §

frică de animale; frică de spaţii închise; frică de întuneric; frică de lume, mulţime, oameni, societate; frica de a apare în public; frică de a înroşi; frica de schimbare, etc.

Această enunţare este suficientă pentru a sugera posibilitatea facilă de a ne orienta homeopatic, recurgând la datele din repertorii, privitoare la remediile indicate. De aceea, la concret, ne vom referi numai în mare la acest capitol de nevroye, cu menţiunea că nu ne putem asigura succesul terapeutic dacă luăm în seamă numai fobia în sine. A.- Fobii intrinsece (ale subiectului).

Frica de moarte: Este aproape fundamentală în nevroze, iar variatele fobii nu sunt în realitate, din punctul de vedere al psihanalizei, decât de substitute ale acesteia. § §

Arsenicum album Aconitum

Frica de boală: Se manifestă sub diferite forme, cea mai actuală este „cancerofobia”. Se grefează de regulă pe un teren obsesional. § Thuja – este remediul fundamental în conflictul cu „eu-l” § Crocus şi Sabadilla, sunt remedii mai mici care au unerle particularităţi semiologice cunoscute, astfel: o Crocus: senzaţie de ceva viu, mişcător, în abdomen, pe partea stângă. Pacienta trece repede de la o stare de ilaritate la disperare profundă. o Sabadilla: interpretează greşit senzaţiile şi le exagerează (i se pare că e gravidă deşi are meteorism, sau că este umflată într-o parte a corpului... Frica de nebunie: § Actaea racemosa, se asociază cu frică de orice, având un frecvent semn caracteristic şi anume, agravare în momentul ciclului, cu bine cunoscuta ei alternanţă între semnele psihice şi cele fizice (dureri). § Se cuvine să punctăm faptul că în fobia acestui remediu, simptomul mobilităţii simptomelor este la antipodul fixităţii din Thuja. Frica de păcat, melancolia religioasă, frica de acte obscene, etc. § Lilium tigrinum, remediu la care se poate constata o profundă deprimare, cu plâns, disperare, etc. „Deseori, în natura pacientei există un conflict intern adânc, între firea sa predominent sexuală şi principiile morale adânc înrădăcinate. Acest conflict sau orice tip de conflict interior produce un fel de frustrare care se exprimă prin mânie. Putem spune că Lilium tigrinum este cel mai iritabil dintre remedii. Pacienta se simte jignită chiar dacă e tratată cât se poate de amabil. Uneori pacienta oscilează între un comportament blând, sincer şi această stare tipică de mânie, enervare. Totuşi ori de câte ori sentimentele sale morale, religioase, au o influenţă mai mare asupra sa, pacienta simte remuşcări şi deprimare. De aceea, Lilium tigrinum e caracterizat astfel: “disperare de natură religioasă alternând cu excitarea de natură sexuală” sau “lascivitate alternând cu mânie”. In urma suprimării energiei sexuale apare un tip de stare frenetică cu o stare mintală ciudată, nebunească (Med.), pacienta devine foarte grăbită şi împrăştiată încât nu mai poate îndeplini nimic, nu se poate fixa asupra vreunei realizări.” § Lachesis: crede că a comis acte reprobabile şi se autoacuză (manie religioaasă), aude voci, i se pare că este sub influenţa unei forţe divine, etc. (delir) Foarte indicată în boli psihosomatice şi alcoolism cronic. Frica de a fi otrăvit:

§ §

Hyosciamus Rhus toxicodendron

Şi altele... B. – Fobii extrinsece (exterioare subiectului) Teama de animale: § § §

Tuberculinum: frică de câini Ethylicum: frică de animale mici Pulsatilla: frică de pisici

Agorafobia şi claustrofobia: § Argentum nitricum: are frică îndeosebi în străzile cu clădiri înalte de o parte şi de alta, ca şi când s-ar prăbuşi; dar şi în claustrofobie (încăperi mici, închise şi neaerate) § Aconitum, din contra: corepunde fricii din spaţiile deschise, fricii de a traversa o piaţă largă, deschisă. De asemenea este indicat în frică de mulţime, de semenii săi (antropofobie, la Aconitum fiind de gr.2) Antropofobie marcată regăsim şi la remediile: Hyosciamus, Natriu carbonic, Lycopodium şi Rhus tox (gradul 3) şi gr.2 la Acon.,Anac., Aur., Bar-c.,Carb-v., Caust., Con., Kali-c., Led., Nat-m.,, Plat., Puls. Antropofobicii adolescenţi îndeosebi, sunt mai degrabă sensibili la Natriu muriatic, pe care trebue să-l identificăm prin alte semne. Lycopodium prezintă un gen de teamă de ceilalţi, mai degrabă datorită unui complex de a intra intr-o competiţie cu alţii (inferioritate), eul lui fiind de fapt mai bogat. Nu tratăm aici frica de a se sinucide, care corespunde depresiunii melancolice şi nu fobiilor. NEVROZA HISTERICA Aici acuzele se fixează pe bolnavul însuşi şi se convertesc într-un sindrom obiectiv, o paralizie, o pareză, afonie, etc., tulburări care n-au nimic organic decât aparenţa. Este numai unul din capitolele bolilor funcţionale cu multe tablouri simptomatologice din domeniul neurovegetativului. Marea criză isterică, descrisă de Charcot este astăzi rarisimă. Remedii: Moschus: Convulsii spasmodice sub formă de crize nervoase foarte violente, cu apărare, leşin real sau disimulat, etc. Hiperexcitabilitate, râs-plâns, etc. Ignatia:

Corespunde unui temperament isteric mai atenuat, cu manifestări paradoxale şi spectaculare Nux moschata Cu stare de rău adesea fără motive În concluzie, pentru teatralismul, exagerarea reacţiilor şi inconstanţa personalităţii, remediul de fond al isteriei pare a fi Ignatia, care se prescrie în diluţii înalte, distanţate. Uneori si diluţiile mijlocii pot da rezultate bune. NEVROZELE OBSESIVE Este vorba aici de fobiile evoluate şi agravate. Bolnavul nu mai poate repudia, izgoni, teama de ceva, această teamă devine fixă, iar în jurul ei se formează o tramă de simptome care scapă câmpului şi controlului conştienţei. Se formează impulsii, compulsii, ritualuri, agresivităţi, etc. De ex. Frica de hoţi, cu obsesia de a verifica la infinit încuiarea uşilor, ferestrelor, etc. Alţii fac repetate calcule pentru a verifica ceva, etc. Câteva exemple de remedii: Hepar sulfur: Este unul din obsedaţii cei mai periculoşi, datorită impulsiei de a face rău, de a vătăma, de a da foc, de a bate. Alumina: Obsesiile binecunoscute la vederea cuşitelor ascuţite, cu impulsii homicide. Silicea şi Spigelia, pentru obiectele care înţeapă, însă fără impulsii. Hyosciamus, cu impulsii la exhibiţionism Luesinum, cu obsesia de a se spăla repetat pe mâini, de a spăla vesela sau lingeria, având teamă de microbi... Sulfur, impresia de a fi mereu murdar şi cu mirosuri neplăcute.., etc. În repertorii mai apar şi alte remedii cugânduri şi idei persistente, obsedante, cum ar fi: Mancinella: în legătură cu forţe malefice, diavoli sau posedaţi de diavol; Natrium muriaticum,gr.3, torturat de subiecte neplăcute, ca şi Ambra; Thuja: că are ceva viu în abdomen; că este fragil, făcut din sticlă şi că s-ar putea sparge; Thea: de a ucide un membru al propriei familii sau pe cineva apropiat pe care îl iubeşte, sau mai ales pe unul din copiii săi; pacientul poate resimţi o frică teribilă că îşi va ucide propriul copil, fapt pentru care îl trimite la un vecin pentru a-l proteja; Pulsatilla,gr.3, legate de o melodie obsedantă; Lachesis: gr.2, legat de ceva rău, nefast; Obsesiile sexuale ţin adesea de remedii ca: Staphysagria, Conium, Graphites, Kalium bromatum, Phosphorus, Platina, Selenium, Stramonium, Ustilago, şi altele. La Anacardium orientale – tabloul devine mai grav, aspectele obsesionale degenerând şi mai mult şi făcând ca bolnavul să recurgă la acte iresponsabile, dictate de o forţă paralelă personalităţii individului care are două vointe opuse, cu impulsii contradictorii şi halucinaţii senzoriale, manifestări delirante, crezându-se urmărit, fiind bănuitor, iritabil, rău şi simţind nevoia de a adresa injurii, calomnii.

Fiind vorba de o formă gravă de nevroză, tratamentul homeopatic trebue să fie foarte bine condus. Cele mai bune rezultate s-au obţinut nu tratând obsesia ci terenul pe care ea s-a gravat şi care a permis agravarea. De aceea, în încheiere ne vom referi la câteva noţiuni de homeopatie privind RELATIA DINTRE TEREN SI NEVROZE Nevroza anxioasă pe teren tuberculinic Tuberculinismul imprimă nevrozei principalele sale caracteristici: • Astenia • Fragilitatea generală • Hiperemotivitatea • Mobilitatea timică Nevroza se dezvoltă pe un făgaş depresiv şi se accentuează datorită mobilităţii timice (Pulsatilla), la factorii traumatizanţi. Îi corespund: · · · · ·

Arsenicum album Kali carbonicum asociat cu Ignatia Pulsatilla asocială cu Silicea

Nevroza anxioasă pe teren psoric Psora imprimă: Alternanţele Manifestările cutanate în antecedente Evolutia prelungită Îi corespund: · Sulphur (tipic) · Psorinum (cu sentimentul de incurabilitate, descurajare Nevroza anxioasă sicotică Contrar celor precedente, aduce evoluţiei o notă de monotonie. Tulbură conştienţa Eului şi a timpului. · Medorrhinum · Argentum nitricum · Thuja Polarizarea somatică este mai ales uro-genitală. Anxietatea acestor bolnavi acoperă practic totdeauna un fond obsesivo-fobic.

Nevroza anxioasă din luetism Aduce: Agravarea nocturnă (se referă mai ales la somn, realizând patologia lui de apogeu) Caracterul exagerat al manifestăriloe luetinice · · ·

Remedii: Luesinum Argentum nitricum Aurum (mai ales pentru simptomele melancolice)

Nevroza obsesivo-fobică în tuberculinism Comportă foarte puţin aspectele de agresivitate, mai mult cele de mobilitate fobică şi deloc pe cele de obsesie. Frica de lume, de contacte à Nat-m; Ign. Frica de căsătorie, de oameni, de sex à Puls. Frica de slăbire, emaciere, febră à Ars., Phos. Frica de oboseală à Kali-c. Frica de câini à T.K. Nevroza obsesivo-fobică psorică Teren ciclic; psora comportă puţine obsesii. · Hepar sulfur · Arsenicum album · Psorinum Nevroza obsesivo-fobică sicotică Este nevroza de elecţie a acestui teren: Frica de a avea ceva în abdomen à Thuja. Crocus Frica de a fi însărcinată à Thuja, Nux moschata Frica de cancer, de boală incurabilă à Thuja, Arsenicum, Carcinosinum Frica de îngrăşare à Thuja Frica de a nu-şi rupe picioarele à Thuja Medorrhinum – mai ales dacă a existat în antecedente infecţie genitală – pentru completarea tratamentului Argentum nitricum (impulsia de a fugi) Nevroza obsesivo-fobică luetică Frica de murdărie, impurităţi, cu impulsia de a se spăla pe mâini à Luesinum Frica de ruină à Fluoric acid Boala rezistă luni şi ani la tratament dar prin perseverenţă se obţin vindecări după ani de zile Isteria tuberculinică (teren de elecţie pentru isterie)

Mobilă Hipersensibilă Influenţabilă Sugestibilă Natriu muriatic (închis, ascuns, la extremă) Pulsatilla Hiperinfluenţabilă,pasivă şi variabilă (la celălalt pol crize mai mici) Somatizare pe cardio-pulmonar (astm, dispnee, palpitaţii, fals angor) Anorexie psihică Sepia Silicea

Isteria sicotică Comportă evident „sarcina nervoasă” Persistenţa timp de ani a unor tulburări isterice (afonie, cecitate, paralizii) evocă sicoza şi trebue încercat: Medorrhinum şi Thuja

Conversiunile somatice sunt minore (aerofagie, aerocolie) Isteria luetică Marea isterie se manifestă în mod cert cel mai adesea pe teren luetic Isteria psorică Comportă la maxim alternanţe de faze psihice şi somatice, Obligator manifestări cutanate Psorinu PRONOSTIC, DIFICULTATI În general un tablou simptomatologic atât de complex şi adesea durabil – cum este cel oferit de nevroze – cere medicului homeopat o bună maniere a terapiei, o ştiinţă a asocierii remediilor simptomatice cu cele complementare direcţiilor luate de evoluţia acuzelor, respectiv ameliorare sau agravare, oportunitate şi perseverenţă în folosirea remediilor de teren cu bioterapicele respective, ceea ce impune o strategie terapeutică homeopatică pe durate de ani de zile. Se poate spera în vindecare sau ameliorări importante numai după 2-3 ani de tratament. EVALUAREA VINDECĂRII Evaluarea vindecării, în nevroze, este o treabă grea pentru că evaluarea unei vindecări trebue judecată în principal după comportamentul pacientului (Barbancey), deci nu numai după ce spune ci după fapte, după dovezi furnizate de comportamentul modificat sub influenţa tratamentului respectiv.

E logic deci să nu declarăm vindecat un bolnav decât în măsura când el şi-a reluat comportamentul normal, cel dinainte, în ipostazele socio-profesionale şi conjuncturale avute anterior. Se ştie că revenit la locul său de muncă sau în familie, pacientul se reîntâlneşte cu factori care au putut sa favorizeze declanşarea tulburărilor, nelegaţi de partea medicală a lucrurilor şi care ar putea să redeclanşeze sau să întreţină lanţul nerestabilit complet al dereglărilor individului în continuare. Veriga restabilirii complete a echilibrului şi deci a însănătoşirii se verifică tocmai în prezenţa tuturor acestor factori. Este motivul pentru care de multe ori în aceste cazuri de nevroze tratamentul se poate prelungi pe durata a 2-3 ani până la însănătoşirea completă şi durabilă.

ELEVUL CU PROBLEME ŞI HOMEOPATIA http://teleianuhomeopat.3x.ro/elevii_problema.htm de Dr Robert BOURGARIT Traducere şi punere în pagină Dr. Ioan Teleianu Este destul de greu de definit, intr-un singur cuvant, semnificaţia mai complexa a ceea ce vrem să spunem când ne referim la expresiile comune, că, de ex. un un copil e „rău” sau „dificil” Dacă astfel de copii au probleme legate de învăţătură acest lucru poate ţine de propria lor constituţie psihică, de caracterul lor dar şi de circumstanţe care nu mai depind chiar de ei înşişi. Adică, am putea spune că definindu-i ca atare, nu însemnează că ei singuri sunt responsabili de dificultatea de a învăţa ci mai degraba că ei traduc această dificultate printr-un anumit comportament astfel etichetat. Adesea sunt catalogaţi pe scurt ca LENEŞI, dar ei nu sunt aşa în realitate. Dacă am defini lenevia prin refuzul deliberat de a lucra copilul dotat cu o inteligenţă medie nu refuză niciodată să lucreze pentru o raţiune deliberată. Judecata lui de valoare nu-i permite acest demers înaintea unei vârste situate în jurul pubertăţii. Până atunci dificultatea de a învăţa este un fel de fenomen involuntar şi inconştient. Există două motivaţii pentru a explica comportamentul normal al copilului considerat studios:

• •

Curiozitatea de a cunoaşte şi a-şi explica şi înţelege cât de cât ce este în jurul lui, şi Dorinţa de a place şi a fi pe placul cadrului didactic care este identitatea de reprezentare a mamei sale la şcoală.

Dacă una din aceste două motivaţii îi lipseşte, se produce un fenomen de inhibiţie a atenţiei lui şi a capacităţii de a memoriza ceea ce se predă (de fapt ceea ce se spune) în clasă. Această inhibiţie este deci explicabilă prin două mecanisme care nu mai tin de el: fie de a înceta să mai vrea să cunoască ce se întâmplă în mediul său, pierzând curiozitatea lui naturală, fie nu

mai are nicio raţiune de a face plăcere invăţătorului sau profesorului său. Pierderea curiozităţii sale naturale nu are totdeauna aceiaşi origine. În anumite cazuri el are dificultăţi în a înregistra infinitele şi dificilele informaţii noi pe care le comportă un program şcolar în aparenţă elementar. Unii îşi fixează cu greutate atenţia lor, pentru că au o imaginaţie debordantă. Ar trebui readuşi în mod constant la realitatea din clasă. Pentru alţii există o lipsă de interes pentru tot, adesea în raport cu dificultăţile de ordin afectiv din familia lor. Este un fel de refuz inconştient de a se integra în viaţă, ca şi când ea n-ar mai merita să fie trăită. În acel refuz de a face plăcere, se regăsesc adesea aceleaşi motivaţii afective. Dar ele vin fie din familie, cum am spus, fie ţin de personalitatea cadrului didactic. Dacă personalitatea acestuia a afectat copilul prin indiferenţă sau ostilitate faţă de el, copilul refuză să mai asculte. Şi aici, iată că nimic nu este deliberat nici gândit, dar el refuză ceea ce-i oferă pedagogul pentru că el nu se simte iubit şi acceptat. Cauzalităţile legate de ceea ce denumim LENEVIE sunt deci foarte imbricate şi foarte numeroase. Ele sunt foarte greu de modificat şi imposibil de suprimat. Idealul ar putea fi, evident, să punem copilul în acele condiţii încât el să fie perfect împlinit şi realizat, dar nimic nu este mai greu în această privinţă. Ne mulţumim doar cu încercarea de a-l ajuta să se adapteze la situaţii care nu pot fi schimbate şi acest lucru este cel care este solicitat medicului. Dacă el este homeopat el trebue să judece în termeni de simptome pentru a încerca să găsească remediul care va putea favoriza acestă adaptare. Personal am început prin a clasa aceşti copii în diferite categorii după un prim simptom care este cel al COMPORTAMENTULUI GLOBAL ; eu văd în ei: : FRICOŞI TIMIZI DISTRAŢI LENŢI AGITAŢI OPOZANŢI Vom trece în revistă aceste diferite grupe de copii, încercând să analizăm caste comportamente luate ca simptome complementare. Plecând de la un astfel de grup simptomatic va putea fi ales un oarecare număr de remedii şi vom încerca să înţelegem modalitatea de a recunoaşte între ele pe cel care corespunde cel mai bine fiecărui caz. 1- COPIII FRICOŞI : Ei sunt astfel, adesea, prin natura lor. Este vorba de hiperemotivi, de hipersensibili care se trezesc într-un mediu ostil pe care nu-l suportă. Adesea copii unici la părinţi sau supraprotejaţi de o mamă fricoasă şi ea, ei se găsesc confruntaţi cu violenţa. Asta se poate întâmpla încă de la sosirea lor în colectivitatea de copii, sau poate mai târziu, într-o clasă unde educatorul ţipă prea tare, se inervează din nimic, loveşte sau pedepseşte cu uşurinţă. Uneori aceste atitudini vin din partea unor grupuri de copii agresivi care practică devreme tirania sau bătaia de joc. În astfel de condiţii săracul de el, micuţul FRICOS este literalmente terorizat, într-atât încât nu mai poate să audă sau să reţină nimic din ce se spune şi din ce se face la şcoală. Acasă el se simte fericit.

Pentru a regăsi grupul de remedii care ar putea corespunde acestei stări, avem de comparat rubricile: Ø Ø Ø

URMARILE FRICII (fright complainte from, pag. 41) COPII HIPERSENSIBILI (Sensitive children, pag. 78) SENSIBILITATEA LA VIOLENTA (Sensitive rudeness, pag. 79)

Remediile care se regăsesc aici valorizate şi care ar putea fi adaptate acestor cazuri de copii, sunt: ACONITUM, BELLADONNA, OPIUM, CALCAREA CARB., NATRUM MUR., PHOSPHORIC ACIDUM, PHOSPHORUS, PULSATILLA şi STAPHYSAGRIA. Alegerea ce va fi făcută între ele depinde pe de o parte de modalităţile complementare ale fiecăruia şi mai ales de simptomele pe care le vom putea descoperi la copil, pe plan general sau local. Vom prezenta acum caracteristicele şi indicaţiile esenţiale ale primelor trei remedii, pentru inceput de tratament, celelalte venind după ele, dacă va fi nevoie. ACONITUM : are o frică îngrijorătoare, aproape fizică, care se citeşte pe faţa copilului; el are o frică de alţii aşa cum are frică de mulţime, de boală, de durere, de moarte. Sensibilitatea sa se manifestă deopotrivă şi la zgomot, muzică. BELLADONNA: aduce în imagine mai ales lucrurile înfricoşetoare, răutatea oamenilor şi ferocitatea animalelor şi are o frică aşa de mare încât este gata să fugă de la şcoală (escape, pag. 39). Reacţia lui poate fi violentă, lovind şi urlând dacă frica lui e prea puternică. OPIUM : este, din contră, fricosul paralizat. El îşi pierde toate resursele şi trece drept neinteligent deşi nu este aşa. Se retrage într-un colţ al curţii, privindu-şi colegii cum se joacă. El numai în somnul său poate participa, în vis sau sub formă de coşmaruri cu acţiuni violente. CALCAREA CARBONICA : prezintă întrucâtva cam acelaşi gen de frică, întâlnită la BELLADONNA, şi vine după ea, dacă temperamentul friguros, transpirant şi indolent se regăseşte asociat cu frica. NATRUM MURIATICUM : este copilul terorizat de şcoală pentru că a pierdut protecţia familială. El se crede abandonat, trădat de mama sa, ca şi când ea l-a împins într-un mediu ostil. Incapabil să-şi exprime frica sa, se repliază în el-însuşi şi nu vrea să spună nimic despre ce se petrece în clasă. Mai mult, încurajările sau sfaturile îl fac furios. PHOSPHORIC ACIDUM : est cel care se situează cel mai aproape de depresia nervoasă şi de disperare. El cade într-o stare de indiferenţă faţă de tot, refuzând să se alimenteze. Acesta va fi remediul stărilor celor mai grave. PHOSPHORUS : este cel care are cele mai multe frici, înafară de cea de şcoală. Paradoxal el are în acelaşi timp o teribilă frică de a fi singur, mai ales noaptea. In mod deosebit, el are frică de apă şi furtună. Este de asemenea hipersensibil, foarte afectuos: el are nevoie de dovezi de dragoste, fiind profund impresionat afectiv de mângâieri şi săruturi.

PULSATILLA : este fricosul care nu ştie decât să plângă. Pe toată durata şcolii, el rămâne plângăreţ într-un colţ. Şi-ar dori de bună seamă să se refugieze în braţele educatoarei sau profesoarei, pentru că ştie că numai acolo se simte bine, dar , nefiind acceptat, el nu ştie decât să plângă. STAPHYSAGRIA : are frică să nu se abată asupra lui vreo pedeapsă sau mustrare pe care n-ar merita-o. A remarcat deja că profesorul este adesea nedrept şi se aşteaptă în mod constant să fie viitoarea victimă a unei sancţiuni imprevizibile. Această atitudine atrage după sine adesea, de altfel, necazurile de care se teme. El se descarcă, după programul de la clasă şi la el acasă, prin furii violente. 2- COPIII TIMIZI : Comportamentul lor este adesea foarte vecin cu cel al copiilor fricoşi la care ne-am referit, dar în realitate timidul are mai multă frică de el decât de alţii. Lui îi e frică de a fi remarcat, de a-şi bate joc de el şi mai ales de a lua cuvântul, chiar şi pentru lucrul simplu de a se ridica de pe loc dacă este întrebat. Se spune clasic că el nu participă în clasă. Şi-ar dori, de bună seamă, dar el este paralizat de sentimentul propriei sale incapacităţi. Îi lipseşte total încrederea în el. Temele făcute acasă sunt corecte, dar în clasă el nici nu poate nici nu mai ştie nimic să exprime. In acest caz este vorba de o stare constituţională adesea moştenită de la unul din părinţi, deci greu de modificat. Cadrele didactice ale acestui tip de copii trebuie să aibă o mare doză de răbdare şi indulgenţă ca să scoată ceva din ei. Medical, pentru a încerca să-i ajutăm, va trebui să căutăm un remediu printre cele ce se referă la rubricile: Ø Ø Ø Ø

TIMIDITATE : (Timidity, pag. 80) LIPSĂ DE ÎNCREDERE ÎN SINE (Confidence, want of self, pag. 13) AVERSIUNE DE A RASPUNDE (Answer. Aversion, pag. 3) NU SUPORTĂ SĂ FIE PRIVIT (Looked at, cannot bear to, pag. 63)

Nu este de mirare să constatăm că majoritatea remediilor care convin frisoşilor pot fi date şi timizilor şi de aceea simptomele generale şi locale, particulare fiecărui caz, vor fi cele care vor determina prescripţia. Nu vom mai reveni asupra remediilor fricoşilor, cele la care ne-am referit mai sus : CALCAREA CARBONICA NATRUM MURIATICUM PHOSPHORUS PHOSPHORIC ACIDUM PULSATILLA STAPHYSAGRIA Ele sunt absolut indicate pentru timizi dacă şi celelalte simptome convin dar va trebui, poate, să preferăm anumite medicamente care sunt de asemenea foarte tipice acestor cazuri, cum ar fi :

BARYTA CARBONICA : care este timidul ireductibil, dar de asemenea şi puţin retardat pe plan intelectual care ştim că, de regulă, merge şi vorbeşte mai târziu . El are deci o conştienţă vagă asupra stării lui şi se ascunde efectiv în spatele profesorului sau a mobilierului din clasă. El caută protecţia dar şi afecţiunea adultului. BARYTA MURIATICA : Are absolut acelaşi comportament şi aceiaşi întârziere mentală, dar, graţie componentei muriatice, el se arată mai introvertit, refuzând încurajările şi consolarea. El este cel care se duce mai degrabă pe sub mobilier decât spre educator. LYCOPODIUM : este de asemenea un mare timid, dar el domonă mai bine frica să nu facă ceva rău. El se teme în special de tot ce e nou şi neaşteptat şi asta se traduce adesea prin inversări ale cuvintelor sau silabelor, când citeşte sau scrie. El se bâlbâie din cauza timidităţii, în timp ce este foarte capabil de a face totul bine atunci când este singur acasă SILICEA : Este foarte vecin cu Lycopodium prin mentalitatea sa iar diferenţa va fi făcută mai mult pe baza simptomelor generale şi modalităţilor organice sau funcţionale decât pe cea a caracterului său. ANACARDIUM : este dintre toate, cel care are cea mai mare lipsă de încredere în el. El crede atât de puţin că este capabil să facă o treabă bună, o dictare bună, încât cocoloşeşte ciorna pe motiv că ar avea avea greşeli pe care nu le făcuse de prima dată. O voinţă morbidă îl obligă să facă ceva rău pentru că este convins că el nu este capabil de a reuşi din prim moment. RHUS TOXICODENDRON : Este timidul gesticulant, care ascunde emoţia sa sub forma unor comportamente bizare şi unor gesturi necontrolate. Dacă îl priveşti sau îl întrebi, este cuprins de mişcări involuntare fiind incapabil de a răspunde corect. În fapt el transpune într-o agitaţie motorie dezordinea din capul său. III - COPIII DISTRAŢI : Aceştia sunt cei despre care se spune că sunt totdeauna pe undeva pierduţi, cu capul în nori, şi că nu participă în clasă, ca şi când n-ar avea niciun interes faţă de ce se întâmplă acolo. Ar trebui ca profesorul să fie mereu în preajma lor pentru a-i readuce la realitate. Acasă, nu fac nici aici nimic singuri : trebuie ca mama lor sau altă persoană să se ţină de capul lor ca să-i determine să-şi facă lecţiile. Prin forţa lor proprie par incapabili de ceva, inafară de joacă. În plus îşi pierd toate afacerile, jucăriile, obiectele de şcoală, etc. Niciodată nu ştiu exact seara, ce teme au de făcut petru a doua zi. E nevoie aproape întotdeauna să telefoneze la unul din colegi ca să se informeze exact. Vom vedea mai târziu cazul COPIILOR LENŢI, cu care se confundă uneori, dar distratul este lent pentru că îşi pierde vremea în reverii, în timp ce lentul veritabil este astfel chiar dacă îşi fixează bine atenţia pe ceea ce face. Căutăm remediile în rubricile care respectă bine această stare de distragere, astfel :: Ø DISTRACŢIE, LIPSA DE ATENŢIE : (absent minded, pag 1) Ø DIFICULTATE DE A SE CONCENTRA (Concentration active difficult, pag. 13) Ø IMAGINAŢIE DEBORDANTĂ (Fancies, exaltation of, pag. 41) Primele două rubrici sunt foarte lungi şi comportă practic toate remediile pe care noi le-am trecut deja în revistă pentru acesti copii nervoşi şi dificili aşa cum sunt fricoşii şi timizii. Cred însă că în

cea de a treia rubrică vor fi găsite remediile cele mai valabile dacă distragerea nu este în raport cu o stare constituţională, dacă ea este de o apariţie recentă şi explicabilă printr-un eveniment particular, şcolar sau familial. Cele care mi se par că se potrivesc mai bine acestor copii vor fi: CANNABIS INDICA : pentru cei care sunt intoxicaţi de televiziune şi de desene animate. Ei retrăiesc aproape constant istoriile celor văzute sau stârnite de imaginaţie, scăpândule total cele ce se spun şi se petrec în clasă. Acasă este acelaşi copil care nu termină să se îmbrace dimineaţa, nici să ia micul dejun, trebue ca mama să facă totul în locul lui, dacă ţine neapărat să fie gata ca să plece la şcoală. HYOSCIAMUS : coresponde la fel destul de bine cu această imagine a distratului pierdut în gândurile sale. Aici însă, gândurile sunt efectiv active : el vorbeşte singur, pare să fie constant în compania unui camarad imaginar. El joacă toate rolurile istoriilor pe care le inventează. În general aceste imaginaţii sunt mai degrabă violente. Se bate, ţipă, pe scurt poate să părăsească clasa in timpul orei, etc. LACHESIS : Este în mod particular distrat dimineaţa, are destule dificultăţi de fixare a atenţiei sale, în timp ce seara şi noaptea este mult mai lucid. Dacă dimineaţa este cam adormit, după amiaza nu face decât să vorbească cu vecinii săi. Este bavardul ireductibil pe care nicio pedeapsă nu-l poate opri să vorbească. Este destul de adesea, un gelos care se crede persecutat de profesor, care preferă pe colegii săi. NUX MOSCHATA : Se refugiază mai degrabă într-un vis inconsistent, are dintrodată aerul că doarme, şi i se întâmplă să-l apuce somnul în spatele unui maldăr de cărţi. El nu este, cu toate acestea lent, când se trezeşte din letargia sa şi din contră arată o dispoziţie imprevizibilă, plângând şi râzând prea mult pentru fleacuri. IV - COPIII LENŢI : Mulţi sunt aşa pentru că-şi fixează cu greu atenţia asupra a ceea ce trebue să facă. Ei se distrează de un nimic şi chiar fără nici o raţiune, cum am văzut la copii din grupul precedent. Ne trebuie deci vigilenţă pentru a clasa copilul LENT în grupul distraţilor sau în cel al copiilor veritabil lenţi. Aceştia din urmă sunt constituţional-lenţi : le este imposibil să meargă repede, gesturile lor sunt lente, gândirea lor este lentă şi aceasta nu este nici din greşala lor nici din lipsa voinţei. Ei petrec de două ori mai mult timp faţă de alţii pentru a scrie, pentru a scrie pe tablă sau a da o lucrare scrisă. Ei depun de două ori mai mult timp pentru a învăţa lecţiile şi n-au niciodată timpul de a termina temele pentru a doua zi. Primesc note rele fără a fi neinteligenţi. Sunt pur si simplu lenţi. Pentru selecţionarea remediilor de încercat pentru aceste cazuri, vom lua în considerare rubricile : Ø Ø Ø

CONCENTRARE INTELECTUALĂ DIFICILĂ (Concentration pag. 13) LENTOARE INTELECTUALĂ (slowness, pag. 8l) OBTUZIE CEREBRALĂ (Dullness, Sluggishness, pag. 37)

Ţinând cont in mod particular de subrubricile privind copilul şi în special activitatea şcolară, am reţinut remediile următoare:

AETHUSA CYNAPIUM : este în special remediul copilului care are probleme în ceea ce priveşte fixarea atenţiei sale asupra muncii şcolare. Tradiţional el era considerat ca un “Students/root”. Personal, eu l-am prescris adesea pentru cei care, la apropierea unui examen spun că nu vor pute niciodată să vadă tot programul şi că sunt disperaţi că nu pot lucra suficient de repede. BARYTA CARBONICA et BARYTA MURIATICA au fost deja prezentate în cazul copiilor timizi. Dar ei au de asemenea capacităţi intelectuale mai degrabă diminuate. Ei sunt lenţi pentru că asimilează cu greutate şi progresiv ceea ce alţii învaţă rapid la şcoală. Se spune despre ei că le lipseşte maturitatea. Ei vor face, poate, studii chiar strălucite mai târziu, dar la un moment dat pot prezenta o anumită vâscozitate intelectuală. Ambele sunt, între altele, totdeauna purtătoare de vegetaţii şi de amigdale mari, iar insuficienţa respiratorie pe care o provoacă pot fi, în parte, cauza dificultăţilor manifestate. Cea CARBONICĂ este mult mai adesea indicată decât cea MURIATICĂ, la copil, dar ultima va acţiona posibil mai bine la cei slabi şi mai puţin timizi. ANACARDIUM a fost şi el avut în vedere în caz de timiditate. Lipsa sa de încredere în forţele sale este cea care îi determină lentoarea. El ezită în mod constant între două soluţii : ezită în modul de a pronunţa cuvintele, de a le scrie, de a face fraze, de a da o soluţie la o problemă şi în acest fel el pierde timpul. CARBO VEGETABILIS : este diminuat din punct de vedere fizic. El este lent pentru că nu are forţa de a merge mai repede. El ar avea nevoie de a se oxigena, de a se duce în recreaţie mai frecvent decât alţii. Aerul mai închis din clasă îl adoarme în mod veritabil. O fereastră deschisă, puţin aer proaspăt îi face bine, dar dacă învăţătoarea este friguroasă, el nu mai este bun de nimic. Ajunge adesea la o astfel de stare în urma unei boli din care îşi revine cu greutate. HELLEBORUS : este lentul care pare intoxicat, ca paralizat, ca şi când ar fi fost drogat. El este cel care seamănă cel mai bine cu aceşti copii cărora li se dau doze puternice de VALLIUM sau de GARDENAL. PHOSPHORUS : este din contră copilul inteligent dar care oboseşte anormal de uşor. El nu poate susţine nici un efort de concentrare a atenţiei mai mult de zece minute. După acest termen mintea lui scapă şi zboară în istorii imaginare. Am vorbit deja de copiii distraţi. Efectiv este cazul său, dar distracţia este provocată de fatigabilitatea lui exagerată, mai mult decât de imaginaţia sa excesivă. PULSATILLA : poate fi de asemenea un distrat şi un fricos, dar lui I se întâmplă să fie lent numai pentru că este oprit de cea mai mică dificultate şi că îl apucă lacrimile de fiecare dată. Şi de fiecare dată trebue să fie consolat şi potolit. Nu miră, astfel, pe nimeni că are nevoie de două ori mai mult timp faţă de alţii, ca să-şi aducă la îndeplinire îndatoririle şcolare. SEPIA : Rar ca remediu de copii, poate totuşi să fie indicat îm cazurile care se situează la limita depresiei nervoase. Copilul este paralizat psihologic de o decepţie profundă pe care n-o ştie şi refuză să şi-o exprime. Acesta poate fi simplul fapt de a se crede alungat din

caldul cămin familial; sau ca urmare a decesului unei bunici. El se înfundă astfel în tristeţea sa (Dwells, pag. 39) şi nu mai are bucuria de a mai trăi (Loathing life, pag. 62.) V - COPIII AGITAŢI, INSTABILI : Acestia sunt cei care nu pot sta locului şi care tulbură clasa prin comportamentul lor. Sunt incapabili să se fixeze pe o acticitate puţin mai prelungită. Unii sunt aşa datorită unui exces de vitalitate: ritmul şcolar le este insuportabil pentru că ei nu pot din punct de vedere fizic să accepte să rămână o oră în intregime fără să să se mişte în banca lor. Alţii sunt aşa dintr-o raţiune psihologică : nu pot să-şi fixeze atenţia timp îndelungat ca ceilalţi. Dar, în loc să se refugieze într-un vis cum fac distraţii despre care am vorbit ; în loc să încetinească ritmul lor de gândire ca cei lenţi, ei nu pot decât să se deplaseze fizic de la locul lor, să discute sau să-şi tachineze vecinul de bancă. Toţi copii sunt în mod normal instabili. Ei au, toţi, nevoie de a schimba activitatea şi de a alterna un efort mental cu unul fizic. Dar dacă unul dintre scopurile şcolii este acela de a disciplina această tendinţă, INSTABILII despre care ne ocupăm acum, nu pot asimila această disciplină. Atât cât ne este posibil din punct de vedere medical să facem ceva pentru ei, ne obligă să alegem dintre destul de numeroase remedii, pe cel mai indicat. Am făcut o selecţie plecând de la rubricile următoare din Kent : Ø AGITAŢIA COPILULUI: (Restlessness, children, Pag. 13) rubrică puţin cam scurtă. Ø NERĂBDAREA : (impatience pag. 53) Ø DIFICULTATREA DE A SE CONCENTRA asupra studiilor sale: (Concentration. difficult, studying, pag. 13) Ø CA ÎNTR-UN VIS (dream, as if in a, pag. 31) Ø DEZORDINE ÎN GÂNDIREA SA : chaotic, pag. 10) Din acest ansamblu, rezultă că am putea avea de dat două grupe de remedii, după cum este vorba de agitaţie fizică sau de instabilitate psihologică.. AGITAŢII FIZICI : ACONITUM : care este instabilul anxiox, cel care nu găseşte repaos decât în mişcare. Pentru a se simţi mai bine, pentru a şti mai mult, el se întoarce, îşi părăseşte locul, întreabă pe alţii şi în final se face remarcat şi pedepsit. Sub pretextul de a face mai bine el devine cel mai rău elev. il devient le plus mauvais élève. CHAMOMILLA : Este agitatul certăreţ, violent, furios. Lui îi place cearta şi găseşte toate ocaziile de a provoca şi de a agresa vecinii săi. În recreaţie el este cel care urlă cel mai puternic şi care se agaţă de toată lumea. RHUS TOXICODENDRON : Are o nevoie fizică de a mişca ceva. Dacă nu se poate ridica de pe locul său, ceea ce nu-i lipseşte să facă cu sau fără motiv, el mişcă în orice caz totdeauna un picior sau un braţ. Nu este elev rău dar se spune aproape că are dansul lui Saint-Guy (?).

TARENTULA HISPANICA : Combină agitaţia fizică de la RHUS cu: răutatea de la CHAMOMILLA. El are gesturi involuntare puţin coreice ale primului, dar şi agresivitatea celui de al doilea. Un singur lucru îl calmează numaidecât, anume muzica. El nu e calm decât în clasa de muzică sau de cânt. TUBERCULINUM : este încă un "affreux Jojo" căruia nimeni nu-i vine de hac. Dar el este în acelaşi timp mai slab decât precedenţii. Este micul David care se luptă voluntar cu nişte Goliaţi. Dacă este atât de nervos, aceasta se datorează absenţelor frecvente de la şcoală, din cauza bolilor care reapar mereu (rinite, angine, otite). AGITAŢII PSIHICI : vor fi mai ales LACHESIS : pe care l-am văzut printre distraţi, din cauză că este vorbăreţ. Are, deci, această nevoie de a vorbi cu alţii care-l agită. Dacă vorbeşte într-atât este pentru că la el totul poate fi subiect de comentarii, sau punct de plecare al unei istorioare. Pretinde întotdeauna că ştie mai mult decât alţii. ARSENICUM ALBUM : Este echivalentul lui ACONITUM pe care l-am clasat puţin cam arbitrar printre agitaţii fizici. Ambii sunt înainte de toate nişte neliniştiţi, nişte anxioşi. Şi acestă anxietate este cea care îi agită. Dar ARSENICUM se aseamănă prin fragilitatea sa, sensibilitatea la frig şi la răceli, cu TUBERCULINUM, în timp ce ACONITUM este în general un robust. NATRUM CARBONICUM : Este veritabilul instabil mental. El nu poate să-şi fixeze atenţia pe un subiect sau o activitate mai mult de cinci până la zece minute. Dacă e obligat să reflecteze, aceasta va fi ceva dificil de realizat şi în orice caz el se va plânge curând de dureri de cap. Efortul mental îl oboseşte, ca şi soarele din timpul verii. MERCURIUS : Este “argintul viu” clasic. Şi el este destul de greu de stăpânit, ca o picătură de mercur pe o foaie de hârtie. Mai mult, nici el însuşi nu ştie cum să se stăpânească. Face totul repede (Hurry, pag. 52), acum plânge, acum râde (weeping altern pag. 13). El are memorie slabă (memory weakness, pag. 64) şi nu e niciodată mulţumit (discontented, pag. 56). PLANTAGO : este semnalat ca un remediu tradiţional al copilului agitat, fără alt caracter cât de cât particular. Va trebui să ne gândim la el dacă copilul face de asemenea şi pipi în pat noaptea. V I – COPIII OPOZANŢI : Aceştia sunt copiii care refuză sistematic să facă ceea ce li se cere ; ei au alt mod de a se ocupa, fie că deranjează pe ceilalţi din clasă, fie că nu fac absolut nimic. Aceiaşi atitudine o au şi în familie, pentru că la originea acestui comportament există totdeauna o greşeală de educaţie sau o reacţie afectivă faţă de o dorinţă refuzată. Este vorba de copii care au o puternică personalitate sau cel puţin o conştientizare acută despre “eul” lor, ceea ce îi face foarte susceptibili. Nu acceptă nici cea mai mică constrângere. Ea este resimţită ca o atingere a libertăţii lor. Se supără pentru un fleac. Adesea e vorba de copii unici la părinţi, care au fost supraapreciaţi de o familie care de asemenea a refuzat să le impună vreo constrângere cât de mică. Este “copilul rege”, cu ce are el mai rău în el. El pune pe roate toată familia sa pentru a obţin,e totdeauna, tot ce îi convine şi a refuza ce nu-i place. N-ar putea, deci, să se comporte diferit la şcoală.

În alte cazuri refuzul de a învăţa este motivat de o reacţie faţă de atitudinea unui cadru didactic: dacă ţipă des la el, dacă îl pedepseşte mereut, eventual chiar îl loveşte sau pur şi simplu îşi bate joc de el în faţa clasei, acest gen de copil se închide în el şi refuză de a mai lucra.

În fine unii încetează de a face cel mai mic efort şcolar aşa cum încetează, în mod inconştient, să creadă în toate. Traumatizaţi de ceea ce se petrece între părinţii lor care nu se înţeleg bine, ei nu mai resimt deloc gust de viaţă. Se instalează un fel de disperare profundă. La ce mai serveşte să fac ceva. Remedierea acestor situaţii, de bună seamă, sunt rareori de sorginte medicamentoasă. În loc de a da oordonanţă, aici pediatrul va încerca să se facă înţeles, de familii şi educatorii de la şcoală, asupra cauzelor şi riscurilor pe care le reprezintă atitudinea acestor copii. Dacă nu poate fi schimbat nimic şi dacă nu mai este posibil ca ei să se mai adapteze la aceste situaţii, unele din remediile noastre vor fi, poate, utile. Pentru a desprinde unele din ele, prezint rubricile următoare: Ø Ø Ø Ø Ø

CONTRAR, OPOZANT : (Contrary, pag. 16) CONTRAZICE : (Contradict, disposition to, pag. 16) OFENSAT CU UŞURINŢĂ : (Offended easily, pag. 69) URMĂRI ALE MÂNIEI-FURIEI : (Anger, with vexation, ailments from, pag. 2) DISPERARE, DESNĂDEJDE : (Despair, pag. 35)

Unele din remediile posibile pot fi : ARNICA : indicată pentru cel care a suferit un şoc afectif, devenind suspicios (Suspicious, pag. 85) et fricos (frightfull, pag. 49) El se interiorizează, refuzând să răspundă (talk, indisposed, to, pag. 86). Poate transpune dificultăţile sale în coşmaruri urâte. Nopţile sale sunt totdeauna agitate, simţindu-se în mod constant obosiţi. AURUM : Este cel mai disperat dintre opozanţi. Chiar dacă nu ştie să o spună, comportamentul său face să se înţeleagă că el nu mai găseşte nicio plăcere să mai trăiască. Acest lucru poate fi legat fie de pierderea unuia dintre părinţii sau bunicii săi, fie pentru că familia lui sa destrămat. CAUSTICUM : Este putin vecin cu AURUM, prin faţeta lui depresivă. Dar el o traduce ca la ARNICA, printr-un sentiment de oboseală insurmontabilă. Hipersensibil, el este în plus afectat şi la vederea suferinţei altora. O face ca şi când el ar suferi şi pentru pedepsele celorlalţi. Atitudinea violentă a unui cadru didactic este resimţită chiar şi când nu el este victima. HEPAR SULFUR : Este un anxiox şi un iritabil. El este hipersensibil la toate tipurile de dureri şi are tendinţa de a reacţiona prin violenţă. Opoziţia este singurul lui mijloc pe care l-a găsit pentru a-şi impune personalitatea sa la şcoală. Acasă o face prin crize de furie nebună. IGNATIA : Este remediul tipului de copii care au o suferinţă morală, un necaz, sau care suferă din cauza unei nedreptăţi. Ei nu mai fac aproape nimic la şcoală, în plus pot avea un

comportament imprevizibil : râzând atunci când sunt pedepsiţi, plângând dacă cineva se interesează de ei. Adesea au nevoie imperioasă de nişte respiraţii profunde, ca şi când le-ar lipsi aerul. Ei suspină ca “de inimă frântă". LACHESIS : Este tipul opozantului prin gelozie. Vorbindu-se atât de lăudabil despre fratele său mai mare, în familie, încât de retrage în el şi lucrează cu atât mai puţin cu cât este convins că nimeni nu va şti să-l recunoască şi pe el. În loc să muncească, el parlamentează mereu şi distrage clasa. LYCOPODIUM : El a fost un excelent elev, dar ca urmare a unei supărări el a încetat să mai facă ceva, orice ar fi. Pretinde că ştie totul înaintea tuturor şi că este inutil să înveţe în plus. Special indicat pentru tineri care odată cu pubertatea, devin cei mai opozanţi, la şcoală şi în familie, gata oricând să adere la idei ANARHISTE sau la alte CONFESIUNI. MERCURIUS : Noi l-am văzut deja prea lent şi prea agitat, dar el este în anumite cazuri rău, distructiv (mischievous pag. 66) un răutăcios care devine aşa pentru că este bolnav. Constituţional este un hepatic "hipocondriac" slab, totdeauna obosit, puţin disperat, şi el deasemenea, dar din motive fizice. NUX VOMICA : Este mai curând un opozant care ia în seamă mai ales partea rea a lucrurilor şi în special obligaţiile şcolare ; este iritabilul prin excelenţă ; hipocondriac ca şi MERCURIUS, dar într-un grad mult mai puţin organic. El este de asemenea copilul care a făcut prea mult, care a lucrat prea mult şi care, dintrodată, nu mai poate continua: El clachează în urma surmenajului şi din acest moment refuză orice efort. STAPHYSAGRIA : Este prototipul subiectului susceptibil la exces care refuză să lucreze pentru că a fost supărat, sau vizat prin remarci sau pedepse nemeritate, pentru că profesorul sau profesoara sa sunt incapabili să-l aprecieze la justa lui valoare. De aceea este absolut inutil să mai continue să depună cel mai mic efort.

*** Ajungând la capătul acestui studiu homeopatic al copiilor CONSIDERAŢI CA “ELEVI RĂI”, suntem conştienţi de puţinul pe care-l putem aştepta de la o terapeutică medicamentoasă. În toate cazurile există, subiacent, o problemă pedagogică sau familială care ar fi trebuit să fie rezolvată înainte de a face ceva ce se mai poate. Unii ar putea spune că s-ar potrivi mai bine să se facă psihoterapie, chiar o psihanaliză, a copilului sau părinţilor săi. Este poate adevărat acest lucru în anumite cazuri. Cel mai adesea, cu toate acestea, cauzele acestor stări persistă şi ceea ce putem spune este că elevul, copilul, rămâne victima unei situaţii complexe. Medicii aşa cum sunt trebue să încerce să facă tot ce e posibil şi ei vor fi acţionat foarte bine în măsura în care au putut permite, în anumite cazuri, unui copil în dificultate, să se adapteze mai bine acestor situaţii. Indicaţiile pe care mi-am permis să le dau pentru fiecare remediu nu sunt decât rareori valabile, dacă numai singure caracteristicile psihologice pe care le-am adăogat sunt prezente. Trebue APROAPE TOTDEAUNA completată ancheta simptomatologică pentru a încadra ansamblul

simptomelor fiecărui caz în parte. Mi-ar fi fost dificil să revin pentru fiecare remediu asupra descrierii sale globale. Aceasta rămâne treaba oricărui bun practician de a găsi şi alte simptome care îi vor permite să accepte sau să respingă cutare remediu sau un altul. De altfel, eu m-am străduit să indic acele rubrici care m-au ajutat să găsesc calea terapeutică. Aceasta pentru a fi urmată şi eventual pentru a găsi ADEVĂRATUL REMEDIU, printre cele pe care eu nu le-am menţionat aici. În fine, se prea poate ca pentru cazuri asemănătoare, ansamblul simptomatic să redescopere o altă caracteristică generală, funcţională, sau locală, mai importantă decât comportamentul şcolar. În acest caz, evident că această caracteristică este cea cu care va trebui să se plece în vederea găsirii soluţiei terapeutice veritabile, ne făcând să intre simptomele psihice decât ca un element secundar al ansamblului cazului. Tocmai aceasta este condiţia pentru ca prescripţia homeopatică să fie valabilă şi să aibă şansa de a reuşi.