UNIVERSITATEA BUCURETI FACULTATEA DE SOCIOLOGIE I ASISTEN SOCIAL
Traficul de persoane Studiu de caz Necula Ioana Geniana Grupuri de Risc i Servicii Sociale de Supo rt Anul I
Se tie c rile estice se confrunt cu un procent seminicativ de femei victime ale traficului de persoane. Aceast categorie este vizat de trafiocani pentru c este una dintre cele mai vulnerabile categorii sociale. Multe tinere îi doresc un trai mai bun i cred în ofertele aprute peste noapte i în ³povetile de success´ pe care le aud de la recrutori. De aceea majoritatea femeilor traficate au vârste cuprinse între 16 ± 30 de ani. Faptele descries mai jos reprezint un caz real, întîmplat unei tinere care dorete s-i pstreze anonimatul. Ea a fost de accord s povesteasc prin ce a trecut cu condiia de a nu I se folosi numele i a nu i se face public incidental. I.R. este o adolescent în vârst de 18 de ani, victima recent a traficului de persoane. Cazul expus mai jos i marturia I.R. au fost scrie cu acordul acesteia i o copie a acestui studiu de caz i-a fost prezentat. Istoricul cazului:
I.R. a cunoscut un tânr roman stabilit în Italia prin intermediul unui chat room. În luna mai 2010 tânrul a venit în România ³cu treburi´ i cei doi s-au întâlnit i au început o relaie. Dup ce I.R i-a dat bacalaureatul, tânrul i-a sugerat fetei s plece cu el într-o excursie în Italia. În ciuda insistenelor prinilor I.R a decis s plece cu prietenul su. Cei doi au mers cu automobilul unui prieten i înc un biat pân în Roma. La grania cu Ungaria unul dintre biei a strâns paapoartele pentru a le arta autoritilor vamale i le-a pstrat, pe motiv c trebuie s le arate i la grania cu Italia. I.R nu i s-a parut nimic suspect. Odat ajuni la destinaie, fata a fost cazat într-un apartament aproape gol i lsat singur mai multe ore, prietenul ei invocând faptul c trebuie s se întâlneasc cu nite persoane. Dup mai multe ore de ateptare, el s-a întors însoit de Giani, un brbat de aproximativ 40 de ani, care a obligat-o s se dezbrace pentru a o inspecta, iar apoi a fost violat i agresat fizic de cei doi. Sub ameninarea c acest ³tratament´ se va repeta, I.R a fost obligat s se prostitueze. În fiecare sear tânrul o lua din apartament i o ducea în zonele mrginae ale Romei, une fata era obligat s acosteze clieni i s întrein relaii sexual cu acetia pentru anumite sume de bani. Biatul sttea mereu în zon, pentru a se asigura c fata nu fuge sau pstreaz banii. Timp de 2 luni a fost obligat s întrein pân la 6 relaii sexual pe noapte. Ca s evite o eventual evadare a acesteia, era obligat s ia nite pastille (care îi provocau o stare de bine, uneori cu halucinaii). 2
Tânra spune c i-a fost confiscate telefonul mobil i a fost obligat s îi dezvluie parola de la adresa de e-mail. Pentru a nu ridica suspiciuni asupra fetei, tânrul le trimitea prinilor un e-mail din partea fetei odat la 2 zile i sub stricta supraveghere a lui Giani îi suna odat pe sptmân ca s nu creeze nelinite în familie. Din banii obinui în urma prostituiei I.R. primea exact cît s îi procure mâncare pentru ziua respectiv; hainele i produsele de cosmetic îi erau aduse de Giani (proxenetul fetei). Dup 2 luni fata a fost vândut unui ³biniar ± cum îl numea Giani´ mrturisete fata. Acesta era un italian mai tânr, care vorbea foarte puin român i plasa prostituate în cluburile obscure de la periferia Romei. În a 3-a sear în care a fost adus în club a avut loc o razie i toate persoanele au fost ridicate de carabinieri i duse la secia de poliie. Cei catre au interogat-o nu vorbeau român, dar au adus un preot ca intermediar. I.R i-a spus preotului cum a ajus în acea situaie i acesta a fost cel care a ajuta-o s se întoarc în ar, dup ace a luat legtura cu prinii fetei. Dup procedure legale ce au durat mai bine de o lun, I.R a fost repatriat, dar acuzaiile de prostituie nu i-au fost ridicate. Tânrul pe care îl cunoscuse pe internet era de negsit, la fel ca i Giani. Fata a refuzat s urmeze un program de consiliere i momentan locuiete cu familia ei în Predeal, unde încearc s treac peste întâmplare. Prinii i sora acesteia spun c este schimbat, îi este ruine s vorbeasc despre situaia prin care a trecut i refuz s se întâlneasc cu prietenii ei de fric s nu afle ce i s-a întâmplat. Rudele i vecinii au fost informai c tânra a fost plecat în vacan, drept rsplat pentru nota de la bacalaureat, pentru a nu îngreuna situaia i procesul de readaptare la viaa pe care o avea înainte. 1
Probleme
:
Principala problem este administrarea acelor pastile. Din descrierea fetei par a face parte din categoria halucinogenelor, probabil LSD. Datorit circumstanelor în care a fost practicat actul sexual, I.R ar fi putut contacta o boal cu transmitere sexual, aadar trebuie fcut o evaluare medical amnunit. Relaiile dintre membrii familiei ar putea fi alterate în urma plecrii fetei în strintate, chiar dac prinii acesteia au insistat ca ea s nu plece. 1
Chelcea, S. Metodologia cercetrii sociologice:metode cantitative i calitative, 2001, p.68 3
Confidenialitatea situaiei ar putea fi pus în pericol dac unul dintre membrii familiei este nemulumit de comportamentul fetei, iar dac acest lucru se va întâmpla, întreaga familie ar avea de suferit din punct de vedere social. Faptul c tânra refuz s socializeze cu fotii colegi poate duce la o izolare social, iar de acolo se pot crea mai multe situaii periculoase (depresii, izolare, etc.). Nevoi:
Principala nevoie este satisfacerea nevoilor emoional - afective, deoacere I.R a suferit o traum psihic major în urma aciunilor pe care a fost obligat s le execute. Trebuie întrit comunicarea dintre membrii familiei, pentru a elimina acel sentiment de ruine i retragere. Obiective:
1.Pe termen scurt:
Primul obiectiv ar fi terapia de familie. Deoarece se pot crea situaii conflictuale în familie, toi membrii familiei ar trebui s urmeze o serie de edine de consiliere. În cadrul acestor edine membrii familiei ar trebui s îi exteriorizeze toate sentimentele i frustrrile, pentru a evita declanarea unor conflicte majore în situaii de stres. În al doilea rând, tânra ar trebui încurajat s-i reia viaa social de dinainte de incident, pentru a se putea dezvolta normal din punct de vedere social. De asemenea ar trebui planificat o întâlnire cu un cabinet specializat pe consumul de stupefiante, pentru a se face o evaluare a strii de sntate i a se evita o posibil recdere în grupul consumatorilor de droguri. 2.Pe termen lung:
Cel mai indicat ar fi ca I.R s acceseze programul de consiliere al victimelor traficului de persoane, pentru a se asigura c depete traumele la care a fost supus. Va trebui monitorizat i din punct de vedere medical, deoarece unele boli cu transmitere sexual, cum ar fi HIV/SIDA poate aprea la 6 luni de la contactarea virusului.
4
Pentru a o ajuta s se reintegreze în cercul de prieteni este nevoie de suport din partea familiei i al grupului de prieteni. O eventual edintint de terapie de grup ar fi recomandat pentru a facilita reluarea legturilor dintre adolesceni. Planul
de intervenie:
Autoritile care s-au ocupat de repatrierea I.R trebuie s informeze familia cu privire la instituiile care acoper diferite domenii de consiliere, ajutor i suport pentru victimele traficului de persoane. Apoi familia, împreun cu I.R vor lua o decizie cu privire la participarea i implicarea în acest gen de aciuni. Deoarece fata este major, poate sa ia singur o decizie, dar este indicat s se consulte i cu membrii familiei. Teoria aplicat:
O teorie care ar putea s funcioneze în cazul familiei I.R ar fi teoria sistemic. Aceasta are un carcater holistic. Teoria se bazeaz pe sisteme ± dac un sistem nu funcioneaz, atunci i celelalte sisteme vor fi afectate i nu vor putea funciona eficient. Aceast teorie are la baz outputuri i inputuri. Inputurile sunt sisteme închise, care îi consum propria energie, iar outputurile sunt sisteme deschise, receptive la influene din afar. În cazul de fat inputul este I.R, care nu vrea s vorbeasc despre problemele ei cu familia, astfel consumându-se din punct de vedere sentimental. Outputul este reprezentat de familie, vechini si prieteni, care recepteaz atitudinea de respingere a I.R i ar putea s o izoleze, în loc s o ajute, astfel creânduse o respingere din partea societii. O astfel de aciune ar avea consecine nefaste asupra I.R din punct de vedere emoional, iar astfel de trauma sunt foarte greu de recuperat. În continuare vom analiza etapele prin care I.R a fost racolat i exploatat, precum i factorii decizionali care au dus la aceste fapte 2. În ciuda faptului c tânra are o educaie bun i provine dintr-un mediu fr problem, aceasta a czut victim a traficului de persoane pentru c a avut încredere într-un strin i a ignorant semnele care indicau faptul c tânra va devein în curând victim unei reele de traficani de persoane.
2
Etapele traficului sunt preluate de pe site-ul Ageniei Naionale Împotriva Traficului de Persoane 5
R ecrutarea:
Recrutorul face parte din cateogira brbailor cu vîrste cuprinse între 20 i 30 de
ani, iar ocupaia sa este activarea într-o reea de traficani. Metoda de recrutare a fost mai elaborat decât cele standard (precum anunurile false de munc sau rpirea). În cazul I.R, recrutorul a dezvoltat o relaie pentru a crea încredere i a nu ridica suspiciuni cu privire la oferta sa de ³a face o excursie în Italia în semn de afeciune pentru I.R´. Acest tip de recrutri este mai rar întâlnit deoarece perioada de timp alocat fiecrei victime este cuprins între 1- 6 luni. Transportul: Trecerea frontierei s-a desfurat pe ruta clasic România- Ungaria ± Austria -
Italia în condiii legale, deoarece tânra poseda paaport i acte de identitate i era major. De-a lungul transportului recrutorul i cluza s-au purtat civilizat cu I.R, i-au oferit mese i a putut lua legtura cu familia sa, tocmai pentru a nu crea suspiciuni. Paaportul i actele de identitate iau fost sutrase prin înelciune, cluza motivând c toate actele trebuie artate împreun grnicerilor, iar pentru a nu crea discomfort i agitaie, le va ine recurtorul în siguran. Fata recunoate c nu a realizat c este o viitoare victim, deoarece persoanele care au însoit-o s-au purtat exemplar, facând orpiri în marile orae de pe traseu i vizitânc câteva obiective. Budapesta, Viena, Salzbürg i Firenze fiind oraele în care au oprit pentru câteva ore sau pentru odihn. Vânzarea: a avut loc în ara de destinaie, recrutorul luându-i banii dup ce fata a fost
sechestrat în apartamentul menionat în istoricul cazului. Dup ce patronul iniial (Giani) a profitat de aceasta, a pus-o spre vânzare unui alt proxenet pentru suma de 3000 de euro. Sechestrarea i exploatarea: I.R a bnuit c a fost vândut când a rmas singur în
apartamentul slab dotat timp de mai multe ore. Bnuiala i-a fost confirmat când în apartament a revenit recrutorul i proxenetul i a fost violat de cei doi. Pentru a evita o posibil evadare sau luarea legturii cu membrii familiei din ar, I.R i-au fost confiscate telefonul mobil i laptopul. R evînzarea:
I.R. nu tie dac a fost vândut pentru a recupera o datorie sau doar pentru a înnoi
grupul de fete care erau obligate s se prostitueze. Ea a fost vândut unui patron de club obscur de la periferia Romei, unde era obligat s presteze servicii de animatoare i s întrein relaii sexual cu clienii doritori. 6
Evadarea:
La 3 zile dup ce a fost revândut, în clubul în care I.R era obligat s se prostitueze
a avut loc o razie în urma creia toate persoanele prezente au fost duse la secie de ctre carabinieri. În cadrul seciei de poliie I.R a întâlnit un preot român care a ajutat-o s reia legtura cu prinii ei i a ajutat la repatrierea acesteia. R epatrierea:
OIM în colaborare cu ambasada Romîniei la Roma au eliberat pe numele fetei
paaport consular i documente de cltorie, deoarece membrii reelei care au adus-o în Italia nu au fost gsii. La revenirea în ar I.R a refuzat s fie integrat în programele OIM de asisten pentru victimele traficului de femei i de prevenire a traficului de fiine umane în România. Din pcate, persoanele implicate în acest caz nu au fost identificate i arestate pân la momentul interviului (noiembrie 2010). Deoarece nu au fost descoperite i arestate persoanele care au participat la traficarea I.R., nu se poate desfura un proces. Totui, în cazul în care acele persoane voi fi gsite, acuzaiile care lo se vor aduce vor sta în bazal legii nr. 678/2001 3 privind prevenirea i combaterea traficului de persoane. La data interviului I.R refuza s ia parte la programele de consiliere specializate pe acest tip de probleme, spunând c se simte bine i cu ajutorul familiei va trece peste acest incident.
3
Informaiile privind tipul de proces si pedepsele traficanilor sunt luate de pe site-ul www.legislaie.just.ro 7
Bibliografie
Chelcea, S. ± Metodologia cercetrii sociologice: metode cantitative i caltiative, Editura Economic, Bucureti, 2001 ****www.antitrafic.ro ****www.legislaie.just.ro **** www. anitp.mai.gov.ro ****www.evz.ro/arhiva
8
