Diabetul zaharat încotro? Sa actionam acum!
Referat Tanase Ioana
DEFINITIE Diabetul zaharat (DZ) este rezultatul unei carente absolute sau relative de insulina (hormon produs de pancreas), care are drept consecinta cresterea glicemiei (concetratia glucozei in singe) insotita de modificari metabolice complexe si care pentru echilibrare necesita tratament insulinic sau de alt tip, in functie de tipul de diabet. Insulina este produsa de celulele beta din pancreas si are mai multe roluri in metabolism: favorizeaza utilizarea glucozei, sinteza proteinelor si formarea si depozitarea lipidelor (grasimilor) de catre celule. Este singurul hormon hipoglicemiant (care scade concentratia glucozei sanguine).
Este definit ca un grup de boli de metabolism caracterizat în principal prin hiperglicemie, indusă de secreţie deficitară de insulină şi/sau rezistenţă la insulină.
EPIDEMIOLOGIE (raspandire, frecventa) Este o boală foarte importantă, deoarece este cea mai frecventă tulburare metabolică întâlnită în practica medicală, care afectează aproximativ 5% din populaţia generală si care poate produce o serie intrega de complicatii. Diabetul zaharat are implicaţii deosebite la nivel: social si mondial. -Prevalenţa crescută in populaţia generală, cu tendintă de creştere in plan mondial; -Determinism complex şi multifacorial; -Evoluţie cronică de o mare diversitate clinico-biologică; -Morbiditate şi mortalitate extreme, cu impact multiplu asupra calitaţii vieţii individului şi la nivel populaţional; -Management clinic continuu şi extrem de complex; -Eforturi deosebite şi costuri ridicate pentru prevenţie, depistare si management clinic.
38.2 44.2 16%
25. 0 39. 7 59%
81.8 156.1 91%
10.4 19.7 88%
13. 6 26. 9 98 %
18. 2 35.9
1.1 1.7 59 %
In lume 2003 = 189 million 2025 = 324 million crestere 72% Date colectate la nivelul Comisiei de Diabet, Nutritie,Boli Metabolice a Ministerului Sanatatii In România la 31.12.2003, din 404.150 bolnavi de diabet: - 33.953 - DZ1 - 370.197 - DZ2 ETIOPATOGENIE (cauze) Indiferent de ce forma de diabet zaharat el este determinat de un deficit relative sau absolute de insulina. Diabetul zaharat este cauzat de: - defecte genetice, - boli ale pancreasului (pancreatita, traumatisme), - alte boli endocrine, - unele medicamente (prednison, diuretice), - infectii (rubeola congenitala, citomegalovirus), - obezitate, - stres,
-
sedentarism, alimentatie bogata in grasimi si glucide,
CLASIFICARE • Diabetul zaharat tip 1 (juvenile) apare in general la copii si tineri inainte de 40 de ani. La acesti bolnavi pancreasul nu mai secreta deloc insulina, astfel incat ei va trebui sa urmeze toata viata tratament cu insulina. • Diabetul zaharat tip 2 (de maturitate) apare de regula dupa 40 de ani. La acesti bolnavi pancreasul secreta inca insulina, dar aceasta nu actioneaza normal la nivelul celulelor, acestea nepreluand si nefolosind corespunzator glucoza din sange. •Alte tipuri specifice de diabet, prin alte cauze cum ar fi: defecte genetice ale celulelor betapancreatice, sau ale procesului de acţiune al insulinei, boli ale pancreasului exocrin, endocrinopatii, diabetul indus prin medicamente sau substanţe chimice, etc. •Diabetul zaharat la gravide - unele femei pot face DZ in timpul sarcinii, dar de obicei acesta dispare dupa nastere. Diabetul zaharat tip 2 80-90% din persoanele cu diabet Rezistenţa la insulină Acivitate ineficientă a celulelor beta Istoric familial/genetic 90% din persoanele nou diagnosticate sunt obeze Vârste inaintate dar acum intâlnim şi la copii Risc major de IMA si AVC
Diabetul zaharat tip 1 Distrugerea celulelor beta printr-un mecanism autoimun Apare în special la tineri Prezenţi anticorpi antiinsulari Instalare bruscă Cetonemie, cetonurie sau ambele Necesită insulină pe viaţă
Diabetul secundar - in aceasta grupa sunt incluse numeroase afectiuni, care induc un diabet zaharat prin alte mecanisme considerate idiopatice (de cauza necunoscuta) Cauzele diabetului secundar: boli pancreatice boli endocrine boli hepatice diabetul indus medicamentos anomalii ale receptorului insulinic sindroame genetice Diabetul gestational - o tulburare a tolerantei la glucoza, manifesta prin hiperglicemie, de severitate v a variabila,care este descoperita in timpul sarcinii.Diabetul gestational apare spre s f a r s sfarsitul celui de-al doilea sau in al treilea trimestru. Acesta se manifesta printr-o c r e crestere a glucozei in sange numai in timpul sarcinii. Diabetul gestational se i n t a l n e intalnste in 5-6% din sarcini si poate afecta atat mama cat si copilul.Diabetul ge s t a t gestational dispare dupa nastere in 90% din cazuri.Cu alte cuvinte, in aproape toate caz
cazurile, diabetul gestational nu este cunoscut inainte de sarcina si dispare dupa n a s nastere.
DIAGNOSTIC 1.Manifestari clinice (difera la DZ de tip1 la DZ de tip 2) a) DZ de tip 1 -afecteaza de obicei tinerii si copiii; debutul este brusc cu: - polifagie (mananca mult) cu foame imperioasa - sete excesiva (polidipsie) - eliminarea unei cantitati mari de urina (poliurie) - scadere in greutate - oboseala
n
b) Dz de tip 2 – afecteaza in special persoanele peste 40-50 de ani; debutul este insidios(lent), poate evolua mult timp asimtomatic sau cu o serie de semne si simtome sugestive: - polidipsie, poliurie, polifagie, infectii frecvente, vindecare lenta a ranilor, i intepaturi sau furnicaturi la nivelul membrelor, tulburari de vedere.Acestea se i n intalnesc la mai putin de 1/3 din cazuri, deaceea DZ de tip 2 este descoperit de multe ori intamplator, cu ocazia investigatiilor pentru alte boli; sau se descopera direct complicatiile. 2. Investigatii paraclinice(analize de laborator) a) analize de laborator privind metabolismul glucidic: - glicemia a jeun (dimineata, pe nemancate) - glicemia provocata (testul tolerantei la glucoza) - determinarea corpilor cetonici (cresc in special in DZ de tip 1) b) analize de laborator privind metabolismul lipidic (grasimi): dozarea colesterolului, a fractiilor dde colesterol si a trigliceridelor c) dozarea insulinei d) analize privind eficacitatea tratamentului (hemoglobina glicozilata)
Complicatiile diabetului zaharat: 1.complicatii acute apar brusc, se instaleaza rapid si pot fi: a) coma diabetică- începe cu simptome prevestitoare ca: ameţeală, oboseală, somnolenţă, tulburări digestive (lipsă de apetit, greaţă, vărsături). Pulsul devine frecvent, respiraţia greoaie şi neregulată, membrele devin reci şi bolnavul îşi pierde cunoştinţa intrând în comă. Aerul expirat de bolnav miroase a acetonă sau a mere coapte în cuptor.
- Cetoacidoza diabetica (complicatie obisnuita a DZID) este determinata de deficitul de insulina în paralel cu cresterea concentratiei de glucagon si apare adesea în cazul întreruperii tratamentului cu insulina. Acuzele pacientului includ lipsa poftei de mâncare, greata ,varsaturi, urinari frecvente si în cantitate mai mare, dureri abdominale iar în lipsa tratamentului se poate ajunge la alterarea starii de constiinta sau coma. Febra marcheza prezenta unei infectii. Tratamentul se face cu insulina (fara de care coma nu poate fi remisa), fluide intravenos, potasiu, bicarbonat. - Coma hiperosmolara (complicatie frecventa DZNID) este un sindrom de dehidratare accentuata în conditiile unui aport insuficient de apa. Tratamentul se realizeza urgnent cu cantitati mari de lichide intravenos, potasiu, bicarbonat. - Coma hipoglicemica este manifestarea extrema a hipoglicemiei, se anunta cu pierderea starii de constiinta sau, altfel spus, cu incapacitatea pacientului de a actiona adecvat pentru a iesi din hipoglicemie fara interventia altor persoane. Coma este caracterizata printr-o imposibilitate totala de trezire b) infectiile- se intalnesc cu o frecventa mai mare la diabetici, datorita capacitatii lor scazute de aparare. Cele mai frecvente localizari sunt - cutanate ( furunculoza, ulcere trofice, abcese la locul injectiilor cu i insulina),
Furuncul f
Ulcer trofic - cele colecistice (fierea), - cele ale aparatului urinar (pielonefrite acute si cronice) - ale aparatului respirator (TBC pulmonara se intalneste de 2 ori mai frecvent la diabetici, fata de nediabetici)
2. complicatii cronice apar lent, se instaleaza insidios si pot fi: a) retiniopatia diabetica- reprezinta principala cauza de orbire sub varsta de 60 de ani. Frecventa retiniopatiei diabetice creste odata cu durata diabetului zaharat, fiind de 15-30 % la bolnavii de peste 5 ani si de 80-90 % la bolnavii diagnosticati de peste 30 de ani
z
i
b) neuropatia diabetica- reprezinta afectarea nervilor si survine la peste 50% dintre bolnavii de diabet zaharat
c) nefropatia diabetica- reprezinta principala cauza de deces in diabetul zaharat. Incepe cu hipertrofia si h hiperfunctia renala, cuprinzand mai multe stadii evolutive, in final evoluand spre un rinichi mic, sclerozat.
d) macroangiopatia diabetica- intereseaza vasele mari din organele vitale (la nivelul cordului, determina c a cardiomiopatie diabetica, insuficienta cardiaca severa, angina pectorala – r is risc infarct miocardic; la nivelul creierului determina macroangiopatie c e r e cerebrala, care poate duce la accident vascular cerebral), dar si vasele mari ale membrelor inferioare (arteriopatia diabetica a membrelor inferioare – cea mai frecventa forma de manifestare clinica, ce poate duce l a la gangrena diabetica)
Gangrena diabetica uscata (apare pe fond de ischemie)
Gangrena diabetica umeda (suprainfectie)
Alarmantă este insă constatarea că in momentul diagnosticului diabet zaharat, un procent mare din persoane au deja complicaţii cronice sau asocieri morbide.
80 80% 70 70% 60 60% 50
50%
40
40%
30
30%
20
20%
10
10% 0
0%
Obezit.
Obezitate
HTA
HTA
DZP
DZP
BCV
BCV
Retinop.diab
Nefrop.diab.
Neurop.diab.
Retinop.diab Nefrob.diab Neurop.diab
CONCLUZIE: Hiperglicemia cronică a diabeticilor este asociată cu disfuncţia şi insuficienţa diferitelor organe in special a:
Ochilor
TRATAMENT
Rinichilor
Nervilor
Inimii
Vaselor sanguine
1. Obiectivele tratamentului. Tratamentul DZ urmareste noemalizarea proceselor metabolice, asigurarea unui regim de viata cat mai apropiat de cel normal si asigurarea unei sperante de viata cat mai apropiata de cea normala. 2. Tratamentul igieno-dietetic. Se refera la regimul alimentar si la exercitiul fizic. a) regimul alimentar - reprezinta baza tratamentului tuturor formelor de diabet, 1/3 dintre b ol bolnavi pot fi reechilibrati metabolic doar cu ajutorul dietei a l i m e n tare alimentare, fara a fi necesar tratament medicamentos - trebuie sa respecte anumite principii, cum ar fi asigurarea unei alimentatii corecte, in vederea asigurarii nevoilor plastice si energetice, in vederea mentinerii greutatii normale, in vederea corectarii tulburarilor metabolice si a prevenirii complicatiilor. *Necesar caloric: se calculeaza in functie de greutatea corporala. In cazul in care pacientul este obez, se recomanda diaeta hipocalorica, cand este subponderal, se recomanda dieta hipercalorica, iar la normoponderali, dieta este normocalorica. *Continutul ratiei alimentare se refra la cantitatea de glucide, lipide si proteine pe care trebuie sa le contina ratia alimentarea a diabeticului. Distribuirea HC, P,L, conform recomandarilor A.D.A Principii nutritive Recomandari ADA %
Limite uzuale %
Hidrocarbonati (HC)
55-60
45-60
Proteine (P)
12-20
12-20
Lipide (L)
<30
25-35
PLANUL NUTRITIONAL IN DZ2
PROTEINE CARBOHIDRATI FIBRE
55%
15%
15%
LIPIDE
30%
*Repartizarea ratiei pe mese. In general se consuma dimineata si seara cate 20% din ratia totala de glucide, la pranz 30% si cate 10% din cantitatea totala la cele trei gustari. Trebuie evitate mesele prea bogate care determina o crestere prea mare a glicemiei sau distantele mari dintre mese care pot duce la crize hipoglicemice.
m
b) alti constituenti ai ratiei alimentare- consumul de apa va fi admis dupa nevoile bolnavului, fara restrictii - ingestia de sodiu nu trebuie sa depaseasca 3-6 g pe zi - se incurajeaza consumul de fibre (30g/zi) - alcoolul nu este interzis daca este consumat in cantitati m mici, insa este ci consumul sistematic de alcool - incurajarea renuntarii la fumat
c) exercitiul fizic – este extrem de important in tratamentul DZ, deoarece prin consumul de g l u glucoza si prin cresterea sensibilitatii receptorilor celulari duce la scaderea glicemiei, colesterolului si trigliceridelor, tonifica cordul si previne aparitia obezitatii. *Se poate practica sub forma unor plimbari usoare, mers sustinut, alergari usoare, inot sau ciclism in sedinte de 30 min pe zi si cel putin de trei ori pe saptamana. *Trebuie practicat cu prudenta deoarece poate produce hipoglicemie. *Este contraindicat in prezenta corpilor cetonici. *Este contraindicat la bolnavii cu complicatii severe. g
3. Tratamentul medicamentos – scopul este reprezentat de controlul nivelului sanguin al glucozei - este patogenic si substitutiv
PROFILAXIA DZ 1. Profilaxie primara (prevenirea aparitiei DZ) Prevenirea DZ de tip 1 se poate face prin prevenirea infectiilor care pot afecta pancreasul, evitarea anumitor medicamente, a stresului si a consumului exagerat de glucide. Prevenire DZ de tip 2 se poate face prin evitarea excesului alimentar, a dulciurilor concentrate, prevenirea obezitatii, a stresului si a sedentarismului.
2.Profilaxie secundara (prevenirea aparitiei complicatiilor DZ) Se face prin depistarea activa a DZ la intivizi cu antecedente, obezi, sedentari, cu manifestari cutanate, cu infectii recidivante, cu dislipidemie, cu HTA, sau alte boli care ar putea sugera DZ. 3. Profilaxia tertiara (prevenirea aparitiei complicatiilor si a evolutiei acestora)
Diabetul zaharat a devenit o problemă de importanţă majoră pentru individ, medicină şi societate. Aceasta deoarece este o boală frecventă, perfidă, de lungă durată şi devastatoare dacă nu este bine ingrijită. Diabetul zaharat ar putea fi prevenit sau instalarea lui ar putea fi intarziata, la un mare numar de pacienti prin simpla optimizare a stilului de viata, care are ca rezultat si combaterea surprusului ponderal. Tipul 1 de diabet inca nu poate fi prevenit, dar, in ambele tipuri de diabet se poate preveni sau intarzia aparitia complicatiilor cronice. Deaceea, este timpul sa actionam acum, atat prin preventie, cat si printr-un tratament corect al cazurilor diagnosticate.
