31. [ZAH00046] Hiperglicemia, respectiv coma hiperosmolară nu pot fi produse prin () A: Aport exogen crescut de glucoză B: Hipoxie sau hipotermie- insulin perioferica C: Scăderea iatrogenă a secreţiei de insulină cu beta-blocante sau tiazidice D: Creşterea necesarului de insulină E: Supradozarea insulinei exogene Vezi raspuns
32. [ZAH00047] Coma hiperosmolară nu este caracterizată prin () A: Hiponatremie- asta impreuna cu hypoxia si hipotermia duc la scaderea consumului periferic de insulina B: Torpoare sau comă profundă C: Tulburări neurologice diverse (mioclonii, convulsii, nistagmus) D: Hipotermie- e gresit hiponatremie E: Stare de deshidratare accentuată Vezi raspuns 33. [ZAH00048] Tratamentul comei hiperosmolare nu are următoarele elemente () A: Soluţii glucozate 5-10% când glicemia scade sub 200 mg/dl B: Reechilibrarea hidroelectrolitică: cu soluţii saline hipotonc (NaCl 4.5 g%) C: Tratamentul curativ presupune p resupune combaterea hiperglicemiei prin insulinoterapie D: Profilaxia secundară vizează evitarea complicaţiilor, în special a deshidratării E: Profilaxia primară vizează combaterea factorilor precipitanţi la un pacient cu DZ vârstnic Vezi raspuns
34. [ZAH00049] Tratamentul asociat în coma hiperosmolară NU include () A: Metrotrexat B: Plasmă C: Macromolecule D: Heparinoterapie E: Antibioterapie Vezi raspuns
35. [ZAH00050] Prognosticul în coma hiperosmolară NU este caracterizat prin () A: Mortalitatea este apreciată la peste 80% B: Mortalitatea este apreciată la peste 50% C: Depinde de prezenta factorilor favorizanţi şi a complicaţiilor potenţiale din perioada de stare D: Depinde de prezenţa comorbidităţilor E: Depinde de vârsta şi starea biologică anterioară Vezi raspuns 36. [ZAH00051] Apariţia acidozei lacticc în cazul pacienţiilor cu diabet zaharat NU este provocată
de următoarele medicamente () A: Hipnotice B: Antibiotice C: Antiretrovirale D: Salicilaţi E: Biguanide Vezi raspuns 37. [ZAH00052] Starea în acidoza lactice NU este caracterizată de () A: Raport acid lactic/acid piruvic crescut peste 10/1 B: Lactacidemie peste 5 mEq/l C: Deficit anionic peste 10 mEq/l D: pH sub 7,1 E: Scăderea rezervei alcaline sub 10 mEq/l Vezi raspuns 38. [ZAH00053] Măsurile terapeutice în cazul acidozei tactice NU includ ()
A: Îndepărtarea lactatului prin dializă B: Oxigenoterapie C: Asocierea cu amine vasoactive (adrenalina)-era (adrenalina)-era vb despre dopamine si dobutamine! D: Administrarea de plasmă, sânge E: Administrarea de soluţii saline 9%o Vezi raspuns 39. [ZAH00054] Mortalitatea în cazul acidozei lactice este () A: 30-60% B: 50-70% C: 50% D: 40-50% E: 30-70% Vezi raspuns
40. [ZAH00055] Activarea simpatoadrenergică prezente în cazul liipoglicemiilor NU este semnalizată de () A: Nervozitate B: Anxietate C: Transpiraţii D: Paloare E: Bradicardie Vezi raspuns
[ZAH00056] Nu este inclusă în etapa encefalică din cadrul semnelor neuroglicopenice apărute în acidoza lactică ()??? A: Hipertermie B: Abolirea reflexului fotomotor C: Midriaza D: Respiraţia superficială E: Coma profundă Vezi raspuns
42. [ZAH00057] Hipoglicemiile Hipoglicemiile se diagnostichează pe baza următoarelor elemente, cu excepţia () A: Absenţa glicozuriei, a cetonuriei şi a acidozei B: Glicemie sub 70 mg/dl C: Tablou clinic polimorf D: Prezenţa factorilor precipitanţi E: Diabet zaharat nou descoperit Vezi raspuns
43. [ZAH00058] Complicaţiile Complicaţiile cronice ale DZ NU sunt date de () A: Anemie B: Fumat C: Hipertensiune arterială D: Vârsta tânără E: Factorul genetic Vezi raspuns
44. [ZAH00059] Microangiopatia diabetică NU este caracterizată de () A: Perturbarea se manifestă clinic la nivelul retinei, glomerulilor renali, nervilor B: Perturbarea este ubiquitară C: Perturbarea membranelor bazale- capilare, care nu mai îşi îndeplinesc rolul de barieră fiziologică D: Specifică diabez zaharat de lungă durată E: Interesează doar capilarele şi arteriolele Vezi raspuns
45. [ZAH00060] Nefropatia diabetică în stadiul I nu este caracterizată de ()
A: TA normale B: Clearance la creatinină peste 150 ml/min C: Membrană glomerulară cu grosime normală D: Rinichi de volum normal-e crescut E: Hiperfuncţie/hiperfiltrare glomerulară Vezi raspuns
46. [ZAH00061] Nefropatia diabetică stadiul II NU prezintă () A: TA normală sau uşor crescută B: Clearance la creatinină normal / crescut C: Normoalbuminurie D: Mezangiu expansionat E: Membrană bazală glomerulară normală Vezi raspuns
47. [ZAH00062] Nefropatia diabetică în stadiul V prezintă () A: TA crescută B: Ureea urinară sub 10 g/zi C: Proteinurie în scădere D: Filtrat glomerular crescut E: Scleroză glomerulară totală Vezi raspuns
48. [ZAH00063] Stadiul II al nefropatiei diabetice se mai numeşte () A: Silenţios B: IRC terminal C: Nefropatie clinică sau patentă D: Nefropatie incipientă E: Hiperfuncţie/hiperfiltrare glomerulară Vezi raspuns 49. [ZAH00064] Retinopatia diabetică NU are următorul stadiu () A: Proliferativă necomplicată B: Proliferativă complicată C: Proliferativă D: Preproliferativă E: Neproliferativă Vezi raspuns
50. [ZAH00065] Retinopatia neproliferativă NU este caracterizată de () A: Exudate B: Hemoragii C: Neovase D: Microanevrisme E: Dilatare capilară Vezi raspuns
. [ZAH00066] Retinopatia diabetică NU se diagnostichează prin () A: CT orbital B: Electroretinogramă C: Fluorometrie vitreană D: Angiografia cu fluoresceină E: Examenul fundului de ochi Vezi raspuns
52. [ZAH00067] Retinopatiei diabetice se tratează în următoarele moduri, cu excepţia () A: Injecţii în vitros cu anti-factor de creştere vasculară în edem macular refractorneovase B: Injecţii în vitros cu corticoizi în edem macular refractar
C: Chirurgical: vitrectomie (dezlipirea de retină şi hemoragia vitreană) D: Laser: panfotocoagulare E: Medical: echilibrarea DZ, tratamentul HTA şi al DLP Vezi raspuns 53. [ZAH00068] Panfotocoagularea laser în cazul retinopatiei NU este recomandată în următoarea
situaţie () A: Persoană în vârstă B: Fotocoagulare în grilă, în edemul macular difuz C: Fotocoagulare focală, când apar exudate datorită leziunilor microvas culare D: Când există risc de agravare rapidă E: În toate retinopatiile proliferative şi în cele preproliferative Vezi raspuns
54. [ZAH00069] NU este formă de polineuropatie diabetică () A: Autonomă B: Predominant motorie C: Predominant senzitivă D: Somatică E: Proximală-ea este distala Vezi raspuns
55. [ZAH00070] Neuropatia autonomă NU se manifestă la nivel () A: Hepatic B: Respirator C: Genito-urinar D: Gastro-intestinal E: Cardiovascular Vezi raspuns 56. [ZAH00071] Nu reprezintă tulburare cardiovasculară în cadrul neuropatiei autonome diabetice () A: Edeme ale membrelor inferioare B: Moarte subită C: Cardiopatie ischemică nedureroasă D: Tahicardie E: Hipertensiunea arterial-hTA ortostatica Vezi raspuns
57. [ZAH00072] Diagnosticarea neuropatiei NU include următoarea investigaţie () A: Timpul de golire gastrică B: Pupilometrie C: Hipotensiune ortostatică D: Tahicardizare în inspir profund E: Viteza de conducere nervoasă Vezi raspuns
58. [ZAH00073] Arteriopatia membrelor inferioare din diabetul zaharat nu este caracterizată prin () A: De 10 ori mai frecventă la pacienţii cu diabet zaharat B: Macroangiopatia se însoţeşte de leziuni în vasele mai mici şi arteriole, de mediocalcoza C: Claudicaţia intermitentă lipseşte adeseori, din cauza neuropatiei D: De 2 ori mai frecventă la pacienţii cu DZ E: Apare la 20-40% din pacienţii cu DZ Vezi raspuns 59. [ZAH00074] Stadializarea arteriopatiei membrelor inferioare NU include stadiul ()
A: 4: apariţia necrozei B: 3: claudicaţie intermitentă C: 3: durere de decubit D: 2: claudicaţie intermitentă E: 1: asimptomatic Vezi raspuns
60. [ZAH00075] Gangrena neuropată NU este caracterizată de () A: Reflexe osteotendinoase abolite B: Hipoestezie tactilă, termică, dureroasă, vibratorie C: Leziuni intens dureroase, variabile ca extensie D: Edeme, turgescenţă venoasă, tegumente cianotice, cu temperatură normală sau crescută E: Puls arterial prezent Vezi raspuns
[ZAH00076] Gangrena arteriopată NU prezintă () A: Reflexe osteotendinoase de obicei normale B: Sensibilitate normală sau diminuată C: Leziuni intens dureroase, variabile ca extensie D: Tegumente palide sau cianotice, cu temperatură scăzută E: Puls arterial prezent Vezi raspuns
62. [ZAH00077] Boala vasculară a trunchiurilor supraaortice poate fi explorară prin următoarele metode, cu excepţia () A: Arteriografie B: Ecografie Doppler C: RMN D: CT E: Indicele gleznă/braţ Vezi raspuns 63. [ZAH00078] Leziunile hepatice din diabetul zaharat NU sunt caracterizate de () A: Sindromul Mauriac este una dintre manifestări B: Se asociază cu dislipidemie C: Mai frecvent în diabet zaharat de tip 1 D: Mai frecvent în diabet zaharat de tip 2 E: Predominant la femei obeze Vezi raspuns 64. [ZAH00079] Diabetul zaharat se poate trata nefarmacologic prin ()??? Probabil era exceptoa A: Eliminarea consumului de sare B: Abandonarea fumatului C: Scăderea consumului de alcool D: Combaterea sedentarismului E: Un regim alimentar adecvat Vezi raspuns
65. [ZAH00080] Nu sunt antihiperglicemiante orale şi injectabile non -insulinice () A: Inhibitorii alfa-glucozidazei B: Tiazolidindionele C: Metiglinidele D: Sulfonilureicele E: Biguanidele sunt toate Vezi raspuns 66. [ZAH00081] Biguanidele nu sunt caracterizate de () A: Se administrează în monoterapie sau asociat cu celelalte clase B: Doza de metformin este de 100-300 mg/zi- 1000-3000 mg/zi
C: Reduc producţia hepatică de glucoza D: Reduc insulinorezistenţa periferică E: Reprezintă prima opţiune terapeutică în DZ tip 2 Vezi raspuns
67. [ZAH00082] Insulinoterapia nu are următoarea indicaţie () A: Diabet gestaţional B: Sarcina şi lactaţia C: Diabet de tip 2 în cazul contraindicaţilor antidiabeticelor neinsulinice D: Diabet tip 2 în cazul eşecului terapiei cu antidiabetice neinsulinice în doze maxime tolerate E: Diabet tip 1 uneori Vezi raspuns 68. [ZAH00083] Injectarea insulin ei NU se face de regulă în () A: Regiunile fesiere inferioare B: Regiunile fesiere superioare C: Coapse D: Feţele anterioare şi laterale ale braţelor E: Jumătatea inferioară a abdomenului cu excepţia unei zone circulare cu diametrul de 4 -5 cm periombilical Vezi raspuns
69. [ZAH00084] Tratamentul cu insulină dă următoarele complicaţii, cu excepţia () A: Abcese locale B: Alergia la insulină C: Lipodistrofia D: Scăderea ponderală E: Hipoglicemia Vezi raspuns 70. [ZAH00194] NU este complicaţie a tratamentului cu insulină () A: Hipoglicemia B: Lipodistrofia C: Scăderea ponderală D: Abcese la locul administrării E: Reacţii alergice
[ZAH00195] Reprezintă indicaţii ale insulinoterapiei, cu excepţia () A: Diabet zaharat tip I B: Eșecul terapiei cu antidiabetice neinsulinice în doze medii tolerate în diabetul de tip 2 C: Contraindicațiile antidiabeticelor neinsulinice D: Sarcinii E: Complicațiile acute ale diabetului Vezi raspuns 72. [ZAH00196] Inhibitorii alfa-glucozidazei NU sunt caracterizaţi de () A: Creșterea scindării oligozaharidelor la nivelul enterocitelor-reducerea B: Scăderea absorbției oligozaharidelor C: Scăderea glicemiei postprandiale D: Includ Acarboza E: Includ Miglitolul Vezi raspuns 73. [ZAH00201] Tinta terapeutica la copil de varsta 0-6 ani este: (347) A: 100-180 mg/dl B: 90-180 mg/dl C: 90-130 mg/dl D: 60-99 mg/dl
E: 70-130 mg/dl Vezi raspuns
74. [ZAH00002] Mentionati care din următoarele afirmaţii legate de categorii cu risc crescut de diabet (Prediabet) sunt adevărate: (pg. 333) A: Glicemie oricand în cursul zilei cuprinsa între 150-200mg/dL B: Pentru diagnosticul prediabetului este obligatorie prezenta a doua valori modificate ale glicemiei a j eun sau glicemiei la 2 ore după încărcarea cu glucoză sau HbA1c C: Valoare a HbA1c cuprinsă între 5,7-6,4% D: Alterarea tolerantei la glucoza (IGT): glicemie la 2 ore după încărcarea cu glucoză în cadrul hiperglicemiei provocate cu 75 g glucoza cuprinsă între 140-199mg/dL E: Glicemie bazală modificată (IFG): valori ale glicemiei a jeun cuprinse între 100 -125 mg/dL110-125 Vezi raspuns
75. [ZAH00003] Mentionaţi care din următoarele afirmaţii legate de diagnosticul diabetului zaharat gestaţional sunt adevărate: (pg. 333-335) A: Nu se recomandă monitorizarea glicemică postpartum a pacientelor cu diabet gestational B: La pacientele diagnosticate cu diabet gestational se recomandă ca l a 6-12 săptămâni postpartum, să se efectueze o hiperglicemie provocată cu 75 g de glucoză, pentru a verifica persistenţa diabetului zaharat C: Diagnosticul de diabet zaharat gestational se susţine cand sunt modificate oricare din valorile la TTGO cu 75 g glucoză efectuat înainte de săptămâna 24 de sarcină: glicemie a jeun peste 92mg/dl; glicemie la 1 oraă peste 180mg/dl; glicemie la 2 ore peste 153mg/dl grrsit- D-ul este corect D: Diagnosticul de diabet zaharat gestational se susţine cand sunt modificate oricare din valorile
la testul de toleranţă la glucoza orală (TTGO) cu 75 g glucoză efectuat după săptămâna 24 de sarcină: glicemie a jeun peste 92mg/dl; glicemie la 1 oră peste 180mg/dl; glicemie le 2 ore peste 153mg/dl E: Hb A1c este recomandată intens pentru diagnosticul diabetului zaharat gestational Vezi raspuns 76. [ZAH00006] Alte tipuri specifice de diabet pot fi induse de: (pg. 334) A: Medicamente sau substante chimice: Vacor, Glucocorticoizi, Diazoxide, Agonisti ß adrenergici, Tiazide, Alfa - Interferon, etc B: Sarcina C: Endocrinopatii: acromegalie, sindrom Cushing; glucagonom, feocromocitom, etc D: Boli ale pancreasului exocrin: pancreatite, pancreatectomie, neoplasm, fi broza chistica, hemocromatoza, etc E: Defecte genetice ale functiei ß celulare - sindroamele MODY (Maturity Onset Diabetes of the Young) Vezi raspuns
77. [ZAH00007] Mentionaţi care dintre următoarele sunt complicaţii cronice diabetice: (pg. 341 344) A: Nefropatia diabetică B: Hipoglicemia C: Neuropatia diabetică autonomă D: Retinopatia diabetică E: Cetoacidoza diabetică Vezi raspuns 78. [ZAH00009] Stadiile evolutive ale retinopatiei sunt: (pg. 343) A: Retinopatie diabetică proliferativă complicată: hemoragie în vitros, dezlipire de
retină B: Retinopatie diabetică proliferativă C: Retinopatie diabetică preproliferativă D: Retinopatie diabetică nevasculară E: Retinopatie diabetică neproliferativă
Vezi raspuns
79. [ZAH00010] Mentionaţi care afirmaţii referitoare la stadiile nefropatiei diabetice (Clasificarea Mogensen 1988, revizuita în 1999 si în 2000) sunt adevărate: (pg. 341 -342) A: Stadiul V, de IRC terminală se caracterizează prin filtrat glomerular scăzut, sub 10 ml/min/1,73 m2, proteinurie în scădere, TA crescută B: Stadiul IV de nefropatie diabetică clinică sau patentă (“overt”) se caracterizeză prin albuminurie peste 200 g/min (>300 mg/24 ore) cu tendinţă permanentă de creştere şi filtrat glomerular ce scade progresiv sub 100 ml/min în stadiul intermediar sau sub 70 ml/min în stadiul avansat C: Microalbuminuria persistentă (20-200 ug/min) apare din stadiul III de nefropatia
diabetică incipientă D: Microalbuminuria persistentă (20 -200 ug/min) apare din primul stadiu al nefropatiei diabetice E: Primele două stadii ale nefropatiei diabetice se caracterizează prin clearance la creatinină normal/ crescut şi normoalbuminurie Vezi raspuns
80. [ZAH00013] Mentionaţi care afirmaţii referitoare la macroangiopatia diabetică sunt adevărate: (pg. 344) A: Apare mai rar decât la persoanele fără diabet B: Este mai severă, egalizează sexele şi mai distală faţă de persoanele fără diabet C: Gravitatea ei este dată în special de cardiopatia ischemică, boala vasculara
cerebrală şi arteriopatia membrelor inferioare D: Este reprezentată de mediocalcoza Monckeberg, care apare aproape exclusiv la pacienţii cu diabet E: Este mai tardivă, în medie cu 10 ani faţă de persoanele fără diabet Vezi raspuns
[ZAH00014] Mentionaţi care afirmaţii referitoare la complicaţiile acute ale diabetului zaharat sunt adevărate: (pg. 335-339) A: Tabloul clinic al acidozei lactice poate include: crampe musculare, dureri
abdominale difuze, vărsături, alterarea stării de conştienţă, respiraţie Kusmaul fără miros de acetonă, tendinţa la colaps, oligoanurie B: Acidoza lactică se caracterizează prin acidoză metabolică severă, cu deficit anionic mare şi hiperlactacidemie C: Hipoglicemia se defineşte prin triada Whipple D: Coma acidocetozică se caracterizează prin: respiraţie Kussmaul, halena acetonemică, acidoză metabolică prin acumularea corpilor cetonici, hiperglicemie E: Coma hiperosmolară diabetică (CHOD) se caracterizează prin: hiperglicemie severă, prezenţa cetoacidozei, hiperosmolaritate plasmatică peste 340mosm/l, deshidratare accentuate- nu are cetoacidoza Vezi raspuns 82. [ZAH00018] Evaluarea clinico-paraclinică în cetoacidoza diabetică severă (coma acidocetozică) poate indica: (pg. 336) A: Hiperglicemie peste 250mg/dl B: Cetonemie peste 30mEq/l C: Deficit anionic peste 10mMol/l D: Acidoza metabolică: pH 7,35 -7,45; exces baze peste -15mEq/l; bicarbonat sub 10mEq/L E: Tegumente şi mucoase deshidratate, globi oculari infundati în orbite, respiraţie
Kusmaul cu halenă acetonemică, dureri abdominale (mimând uneori abdomenul acut), vărsături, uneori în zaţ de cafea, ileus dinamic Vezi raspuns
83. [ZAH00019] Tratamentul curativ în cetoacidoza diabetică presupune: (pg. 336-337) A: Combaterea factorilor precipitanţi B: Combaterea acidozei utilizând bicarbonatul de so diu, indiferent de gradul acidozei (valoarea pHului) C: Corectarea deficitului de K cu soluţie KCl nediluată administrată intravenos
D: Echilibrarea hidroelectrolitică cu soluţii perfuzabile de NaCl, solutii glucozate 5%10%, corectate cu insulină E: Combaterea hiperglicemiei cu insulină rapidă sau ultrarapidă Vezi raspuns
84. [ZAH00020] Circumstanţele favorizante în cetoacidoza diabetică pot fi: (pg. 335) A: Iatrogen (simpatomimetice, corticoterapie) B: Creşterea necesarului de insulină (infecţii, intervenţii chirurgicale, infarct miocardic, accident vascular, etc) C: Defectarea pompelor de insulină D: Supradozarea administrării insulinei exogene E: Deficit absolut de insulină (diagnosticul DZ tip 1) Vezi raspuns
85. [ZAH00022] Tratamentul curativ în coma hiperosmolară diabetică presupune: (pg. 338) A: Tratament asociat: antibioterapie, heparinoterapie, etc B: Administrarea de soluţii perfuzabile se face într -un ritm de 6-10l/4-5 ore C: Reechilibrarea hidroelectrolitică cu soluţii hipertone D: Combaterea hiperglicemiei trebuie efectuată brusc E: Combaterea hiperglicemiei prin insulinoterapie Vezi raspuns 86. [ZAH00027] Zonele recomandate pentru injectarea insulinei sunt: (pg. 350) A: Regiunile fesiere superioare B: Feţele anterioare si laterale a le coapselor C: Feţele anterioare ale antebraţelor D: Feţele anterioare şi laterale ale braţelor E: Jumătatea inferioară a abdomenului cu excepţia unei zone ci rculare cu diametrul de 4-5 cm periombilical Vezi raspuns
87. [ZAH00028] Mentionaţi care dintre afirmaţiile referitoare la schemele de insulinoterapie sunt adevărate: (pg. 350) A: Regimurile convenţionale de insulină constau in administrarea a uneia sau a doua injecţii de insulină pe zi B: Insulinele premixate se folosesc în general în regimurile conventionale de insulinoterapie C: Regimurile intensive de insulinoterapie constau în injecţii multiple (3 injecţii/zi) de
insuline prandiale şi bazală D: Terapia bazal- bolus şi perfuzia subcutanată continuă a insulinei prin pompă de insulină reprezintă tipuri de regimuri convenţionale de insulinoterapie E: Exista actual două tipuri de regimuri de insulinoterapie: intensive şi conventionale Vezi raspuns
88. [ZAH00029] Medicamentele antihiperglicemiante care cresc secreţia de insulină sunt: (pg. 348) A: Incretinmimeticele? B: Metiglinidele C: Tiazolidindionele D: Sulfonilureicele E: Biguanidele Vezi raspuns
89. [ZAH00085] Reprezintă criterii de diagnostic pozitiv al diabetului zaharat () A: HbAlc>7.5% B: Glicemie >200 mg/dl la 2 ore de la încărcarea cu glucoză C: Glicemie >200 mg/dl la subiectul simptomatic D: HbAlc>6.5% E: Glicemie â jeun >126 mg/dl
Vezi raspuns
90. [ZAH00086] În cadrul diabetului tip I pot apărea următoarele semne şi simptome () A: Polidipsie B: Creştere ponderală C: Scădere ponderală D: Polifagie E: Poliurie Vezi raspuns
[ZAH00087] Diabetul gestaţional după săptămâna 24 este caracterizat de () A: Glicemie la 2 ore >153 mg/dl B: Glicemie la 2 ore >163 mg/dl C: La 1 oră >182 mg/dl D: La 1 oră >180 mg/dl E: Glicemie â jeun peste 102 mg/dl Vezi raspuns 92. [ZAH00088] Riscul crescut pentru diabet zaharat este marcat prin () A: HbAlc cu valoarea cuprinsă între 5,7-6,4%. B: Glicemie de 140-199 mg/dl la 2 ore după încărcarea cu glucoză în cadrul hiperglicemiei
provocate cu 50 g glucoză C: Glicemie 140-199 mg/dl la 2 ore după încărcarea cu glucoză în cadrul hiperglicemiei provocate cu 75 g glucoză D: Glicemie a jeun 110-125 mg/dl E: Glicemie a jeun 92 mg/dl Vezi raspuns
93. [ZAH00089] Diabetul de tip 1 este caracterizat de următoarele () A: Dozarea insulinemiei şi a peptiduiui C nu sunt niciodată necesare pentru a stabili dacă anumiţi pacienţi au DZ de tip I B: Dozarea insulinemiei şi a peptiduiui C sunt necesare pentru a stabili dacă anumiţi pacienţi au DZ de tip 1 C: Se asociază cu sistemul HLA DQA şi DQB D: Se caracterizează prin deficit absolut de insulină, dat de distragerea celulelor alpha E: Reprezintă 15% din totalul pacienţilor cu diabet Vezi raspuns 94. [ZAH00090] Diabetul de tip II este caracterizat prin () A: Progresează în timp, astfel încât după 15 ani de evoluţie peste 90% dintre pacienţi necesită insulină pentru a se echilibra -80% B: Nu au anticorpi caracteristici DZ de tip 1 C: Este tipic pentru persoane supraponderale şi obeze, cu vârsta peste 50 de ani -peste 30 D: Reprezintă peste 90% din toate cazurile E: Apare prin alterarea progresivă a secreţiei de insulină, pe un fond de insulinorezistenţă Vezi raspuns 95. [ZAH00091] Diabet autoimun latent al adultului este caracterizat prin () A: Vârsta medie la debut este de 50 ani B: Pacienţii sunt în general supraponderali C: Pacienţii au în general au greutate normală D: Pacienţii au o vârstă de 30-40 de ani E: Reprezintă aproximativ 20% dintre pacienţii diagnosticaţi cu diabet tip 2 -10% Vezi raspuns
96. [ZAH00092] Diabet zaharat secundar poate fi cauzat de, cu excepţia () A: Diazoxid B: Diuretice de ansă
C: Tiazide D: Antitiroidienele de sinteză E: Glucocorticoizii Vezi raspuns
97. [ZAH00093] Apariţia diabetului zaharat secundar poate fi cauzată de sindromul () A: Patau B: Edwards C: Prader Willi D: Turner E: Down Vezi raspuns 98. [ZAH00094] Complicaţii acute ale diabetului zaharat sunt () A: Hipoglicemiile B: Hiperglicemiile C: Acidoza lactică D: Coma hiperosmolară diabetică E: Cetoacidoza diabetică Vezi raspuns
99. [ZAH00095] Cetoacidoza diabetică este caracterizată prin () A: Poate sa apară drept coma „inaugurală" din momentul diagnosticului B: Este mai frecventă în diabetul tip 2 C: Este mai frecventă în diabetul tip 1 D: Procesul este secundar intensificării proceselor de Iipoliză şi proteoliză, în condiţiile unui deficit major de insulin-doar lipoliza????????? E si proteoliza E: Este o acidoza respiratorie, indusă de creşterea producţiei corpilor cetonic i-metabolica Vezi raspuns
100. [ZAH00096] Cetoacidoza diabetică poate fi cauzată de excesul următorilor hormoni de contrareglare () A: Factor de creştere B: Insulina C: Cortizol D: Catecoiamine E: Glucagon Vezi raspuns
101. [ZAH00097] Coma cetoacidotică este favorizată de () A: Defectarea pompelor de insulină B: Iatrogen C: Scăderea necesarului de insulină -cresterea D: Deficit relativ de insulină E: Deficit absolut de insulina Vezi raspuns
102. [ZAH00098] Coma cetoacidotică este caracterizată prin () A: Acidoză respiratorie B: Alterarea homeostaziei electroliţilor plasmatici C: Deshidratare variabilă, în funcţie de stadiul evolutiv D: Acidoză metabolică, prin acumularea corpilor cetonici E: Hiperglicemie, secundară scăderii utilizării periferice asociată cu scăderea producţiei de glucoză prin glicogenoliză si neoglucogeneză-cresterea productiei de glucoza Vezi raspuns
103. [ZAH00099] Perioada prodromală din coma cetoacidotică este marcată prin () A: Tulburări digestive
B: Astenie fizică C: Creştere ponderală D: Polidipsie E: Poliurie Vezi raspuns 104. [ZAH00100] Tabloul comei cetoacidotice include () A: Tegumente şi mucoase deshidratate B: Bradipnee-polipnee C: Adinamie D: Bradicardie-tahicardie E: Hipotonia musculară Vezi raspuns
105. [ZAH00101] Coma cetoacidotică este marcată clinic prin () A: Hipertensiunea arterial-cvasinorma B: Tegumente şi mucoase deshidratate C: Hipertonia musculară-hipotonie D: Tahicardia E: Polipneea Vezi raspuns
106. [ZAH00102] Coma cetoacidotică NU este marcată paraclinic de () A: Osmolaritate plasmatică peste 320 mOsm/l -peste 310 B: Deficit anionic sub 10 mMol/l-peste C: Bicarbonat peste 10 mEq/l-sub D: Glicozurie E: Hiperglicemie peste 250 mg/dl Vezi raspuns 107. [ZAH00103] Elemente paraclinice în cazul comei cetoacidotice sunt () A: Bicarbonat sub 10 mEq/l B: Natrernie crescută-normala, scazuta sau fals scazuta C: Cetonurie D: Glicozurie E: Hiperglicemie peste 230 mg/dl-peste 250mg/dl Vezi raspuns
108. [ZAH00104] Cetoacidoză moderată în cadrul stadializârii CAD, pe baza parametrilor Astrup este descrisă prin () A: RA = 16 -20 mEq/l B: D. RA= 11-15 mEq/l C: Exces de baze -10/-15 mEq/l —5-10 D: pH = 7,30-7,21 E: pH = 7,31-7,35 Vezi raspuns
109. [ZAH00105] Cetoacidoză avansată în cadrul stadializârii CAD, pe baza parametrilor Astrup este descrisă prin () A: RA = <10 mEq/1 B: RA= 11-15 mEq/1 C: Exces bazic = -5-10 mEq/1 D: Exces bazic -10/-15 mEq/l E: pH = 7,30-7,21 Vezi raspuns
110. [ZAH00106] Evaluarea clinicoparaclinică în cetoacidoza diabetică poate indica () A: Cetonurie B: Osmolaritate normală C: Tulburări hidroelectrolitice D: Acidoză respiratorie E: Stare de deshidratare accentuată Vezi raspuns
111. [ZAH00107] Diagnosticul diferenţial al cetoacidozei diabetice include () A: Alte complicaţii cronice metabolice ale diabetului zaharat-acute B: Acidoze metabolice de alte cauze C: Come de alte etiologii D: Cetoza de foame E: Acidoze de alte cauze Vezi raspuns
112. [ZAH00108] Acidoza poate fi cauzată de cauze non -diabetice cum ar fi () A: Opiacee -medicamente B: Hipnotice C: Salicilaţii D: Metanolul-intoxicatii E: Etanolul Vezi raspuns
113. [ZAH00109] Tratamentul profilactic în cazul cetoacidozei diabetice are următoarele elemente (pg. 336-337 ) A: Instruirea privind noţiuni insulinoterapie B: Instruirea privind noţiuni despre dietă C: Instruirea privind noţiuni despre boală D: Complicaţiile induse de tratamentul intempestiv al comei acidocetozice în profilaxia primară E: Combaterea factorilor favorizanţi în profilaxia secundară Vezi raspuns 114. [ZAH00110] Tratamentul intempestiv al comei acidocetozice poate duce la () A: Complicaţii infecţioase B: Complicaţii tromboembolice C: Tulburări de ritm D: Alcaloză hipocloremică E: Hipopotasemie Vezi raspuns
115. [ZAH00111] Cetoacidoza diabetice se abordează în urgenţă prin () A: Administrarea de perfuzii cu soluţii glucozate B: efectuearea EKG C: Monitorizare biologică D: Monitorizarea curbelor fiziologice E: Abord venos central obligatoriu Vezi raspuns 116. [ZAH00112] Corectarea deficitului de K+ în cazul cetoacidozei diabetice se face prin () A: Se administrează KCl 1 -2 g în 250 ml ser fiziologic sau glucoză izotonă B: Se administrează KCl 1 -2 g în 500 ml ser fiziologic sau glucoză izotonă C: Se administrează KCl 10 -20 g în 250 ml ser fiziologic sau glucoză izotonă D: Cantitatea se corelează cu valorile ionogramej, prezenţa diurezei şi aspectul ECG E: începe după minimum o oră de tratament (insulinoterapia, corectarea acidozei şi refacerea volemică duc la scăderea K + Vezi raspuns 117. [ZAH00113] Echilibrulul hemodinamic în prezenţa tendinţei la colaps se susţine prin () A: Insulină lentă B: Hidrocortizon hemisuccinat C: Plasmă D: Macromolecule
E: Ser glicozilat Vezi raspuns 118. [ZAH00114] Prognosticul cetoacidozei diabetice NU depinde de () A: Prezenţa complicaţiilor acute B: Prezenţa complicaţiilor cronice C: Prezenţa comorbidităţilor D: Durata bolii E: Vârstă Vezi raspuns 119. [ZAH00115] Prognosticul infaust în cazul cetoacidozei este dat de () A: Hipotermia B: Hipertermia C: Colapsul hemodinamic D: Oligo-anuria E: Coma profundă Vezi raspuns
120. [ZAH00116] Coma hiperosmolară NU este caracterizată prin următoarele () A: Prezenţa cetoacidozei şi mortalitate ridicată B: Deshidratare accentuată C: Hiperosmolaritate plasmatică peste 320 mOsm/1 D: Se caracterizează prin hiperglicemie severă E: Este una dintre cele mai grave complicaţii ale diabetului Vezi raspuns
121. [ZAH00117] Despre etiopatogenia comei hiperosmolare se pot afirma () A: Apare, de obicei, la pacienţi cu diabet tip 2 necunoscut sau neglijat B: Pacienţii nu prezintă alterarea capacităţilor fizice şi mentale-prezinta C: Apare la diabeticii cu complicaţii şi comorbidităţi D: Apare în general la vârstnici E: Apare, de obicei, la pacienţi cu diabet tip 1 necunoscut sau neglijat -DZ Vezi raspuns
122. [ZAH00118] Coma hiperosmolare este favorizată () A: Pierderi lichidiene prin vărsături sau diaree B: Aport exogen crescut de glucoză C: Hipoxie sau hipertermie- hipoxie/hipotermie D: Scăderea iatrogenă a secreţiei de insulină cu alpha-blocante sau tiazidice-beta blocante E: Subdozarea insulinei exogene Vezi raspuns
123. [ZAH00119] Coma hiperosmolară produsă de glicemie implică următorii factori () A: Aport exogen crescut de glucoză B: Hipoxie sau hipotermie C: Scăderea iatrogenă a secreţiei de insulină cu beta -blocante sau tiazidice D: Creşterea necesarului de insulină E: Supradozarea insulinei exogene Vezi raspuns 124. [ZAH00120] Tabloul clinic din coma hiperosmolară include următoarele elemente () A: Azotemie extrarenală B: Hiperpotasemie şi hipernatremie-hipo-/hipoC: Tulburări neurologice diverse D: Astenie fizică progresivă E: Debutul insidios, cu perioadă prodromală variabilă Vezi raspuns
125. [ZAH00121] Coma hiperosmolare este diagnosticată pe baza următoarelor elemente () A: Hiperpotasemie B: Hipopotasemie C: Hipernatremie D: Hiperglicemie importantă E: Hiperosmolaritate Vezi raspuns 126. [ZAH00122] Tratamentul în coma hiperosmolară NU este caracterizat de () A: Soluţii glucozate 5-10% când glicemia scade sub 200 mg/dl-300 B: Reechilibrarea hidroelectrolitică cu soluţii saline hipotone (NaCl 9 g %) -4,5% C: Tratamentul curativ presupune combaterea hiperglicemiei prin insulinoterapie D: Profilaxia secundară vizează evitarea complicaţiilor, în special a deshidratării E: Profilaxia primară vizează combaterea factorilor precipitanţi la un pacient vârstnic Vezi raspuns 127. [ZAH00123] Reechilibrarea hidroelectrolitică în cazul comei hiperosmolare se realizează utilizând () A: K+, 2g la o oră, sub controlul ionogramei-1g/h B: Jumătate din cantitatea de soluţii perfuzabile în primele 12 ore -6-8 ore C: Cantitatea de soluţii perfiizabile este de 6-10 litri/24 de ore D: Soluţii glucozate 5-10%, când glicemia scade sub 300 mg/dl, corectată
corespunzător cu iusulină E: Soluţii saline hipotone Vezi raspuns
128. [ZAH00124] Prognosticul în coma hiperosmolară este caracte rizat de () A: Mortalitate 80% B: Mortalitate 50% C: Depinde de prezenţa factorilor favorizanţi şi a complicaţiilor potenţiale din perioada de stare D: Depinde de prezenţa comorbidităţilor E: Depinde de vârsta şi starea biologică anterioară Vezi raspuns
129. [ZAH00125] Acidoza lactică este caracterizată de () A: Hiperlactacidemia induce acidoză metabolică B: Lactatul are eliminare renală bună-nula C: În condiţii de hipoxie şi anaerobioză lactatul este un deşeu metabolic neutilizabil D: Este o complicaţie metabolică uşoară a diabetului zaharat E: Stare de acidoză metabolică secundară acumulării sanguine a acidului lactic Vezi raspuns
130. [ZAH00126] Acidoza lactică NU este precipitată de () A: Anemie uşoară B: Insuficienţă renală C: Insuficienţă respiratorie D: Insuficienţă cardiacă E: Infarct cerebral Vezi raspuns
131. [ZAH00127] Tabloul clinic în acidoza lactică include, cu excepţia () A: Apare hiperglicemie moderată, eventual cu hipercetonemie B: Apare oligoanurie asociată cu acidoza metabolică C: Apare respiraţia Kussmaul (cu miros de acetonă) D: Perioada de stare prezintă astenie musculară severa, dureri abdominale difuze, greaţă, vărsături, alterarea stării de conştienţă E: Perioada prodromală este inconstantă
Vezi raspuns
132. [ZAH00128] Oligoanuria asociată cu acidoză metabolică din acidoza lactică este marcată de () A: Scăderea rezervei alcaline sub 10 mEq/l B: pH sub 7.2 C: Scăderea rezervei alcaline sub 15 mEq/l D: pH sub 7.1 E: Scăderea rezervei alcaline sub 20 mEq/l Vezi raspuns
133. [ZAH00129] Perioada de stare din acidoza lactică se prezintă paraclinic prin () A: Hiperglicemie severă -moderata B: Raport acid lactic/acid piruvic crescut peste 10/1 C: Lactacidemie peste 10 mEq/l-peste 5 D: Deficit anionic peste 20 mEq/l E: Scăderea rezervei alcaline sub 5 mEq/l sub 10 Vezi raspuns
134. [ZAH00130] Acidoza lactică este diagnosticată pe baza () A: Hiperglicemie severă -moderata B: Hiperlactacidemie C: Deficit anionic mare D: Asociaţi cu o stare de acidoză metabolică severă E: Existenţa factorilor precipitanţi ai unei hipoxii tisulare Vezi raspuns
135. [ZAH00131] Acidozei lactice se tratează prin () A: Îndepărtarea lactatului prin dializă B: Oxigenoterapie C: Asocierea cu amine vasoactive (dopamină, dobutamină) D: Administrarea de plasmă, sânge E: Administrarea de soluţii saline 6%o Vezi raspuns 136. [ZAH00132] Triada Whipple include () A: Remisia simptomatologiei după aport de glucide B: Scăderea glicemiei sub 70 mg/dl C: Remisia simptomatologiei după aport de insulin-glucide D: Simptome şi semne specifice E: Scăderea glicemiei sub 60 mg/dl -70 mg Vezi raspuns 137. [ZAH00133] Hipoglicemia NU este precipitată de () A: Unele medicamente asociate cu insulină sau sulfoniluree B: Consumul de alcool, asociat întotdeauna cu exerciţiul fizic C: Insuficienţa renală, insuficienţa cardiacă, insuficienţa corticosuprarenală D: Consum energetic crescut, necorelat cu aportul de hidraţi de carbon, în prezenţa tratamentului insulinic sau noninsulinic E: Lipsa sau insuficienţa aportului hidraţilor de carbon în relaţie cu tratamentul insulinic sau noninsulinic Vezi raspuns 138. [ZAH00134] Reprezintă semne de activare simpatoadrenergică prezente în cazul hipoglicemiilor () A: Astenie fizică B: Anxietate C: Transpiraţii D: Paloare E: Bradicardie
Vezi raspuns
139. [ZAH00135] Reprezintă semne neuroglicopenice apărute în hipoglic emii () A: Nervozitate-simpatoagrenergice B: Pierderea stării de conştienţă C: Ataxie D: Hipotonie E: Somnolenţă Vezi raspuns 140. [ZAH00136] Etapa subcortico-diencefalică din cadrul semnelor neuroglicopenice apărute în acidoza lactică include () A: Mioză B: Contracţii tonico-clonice C: Ataxie D: Hipertonie E: Somnolenţă
[ZAH00137] Etapa mezencefalică din cadrul semnelor neuroglicopenice apărute în acidoza lactică include () A: Mioza- miencefalica B: Babinski bilateral C: Comă profundă-miencefalica D: Babinski unilateral E: Spasticitate tonică Vezi raspuns
142. [ZAH00138] NU fac parte din etapa miencefalică din cadrul semnelor neuroglicopenice apărute în acidoza tactică () A: Hipertermie-hipotermie B: Abolirea reflexului fotomotor C: Midriază-mioza-midriaza este in subcortico doencefalica D: Respiraţie superficială E: Comă profundă Vezi raspuns 143. [ZAH00139] Hipoglicemiile sunt relevate de () A: Absenţa glicozuriei, a cetonuriei şi a acidozei B: Glicemie sub 60 mg/dl-sub 70 C: Tablou clinic polimorf D: Prezenţa factorilor precipitanţi E: Diabet zaharat nou descoperit-cunoscut Vezi raspuns 144. [ZAH00140] Tratamentul hipoglicemiei este caracterizat prin () A: Tratamentul curativ prin administrarea de insulina B: Se asociază soluţii glucozate 33 % în perfuzie C: Se asociază soluţii glucozate 50 % i.v. D: Tratamentul curativ presupune administrarea de glucagon lmg E: Profilaxia vizează combaterea factorilor precipitanţi Vezi raspuns
145. [ZAH00141] Nefropatia diabetică NU este caracterizată de () A: Apare la 20-40% dintre pacienţii cu diabet B: Denumită şi boală renală diabetică C: Macroangiopatie D: Principala cauză a bolii cronice de rinichi E: Apare la 40- 60% dintre pacienţii cu diabet Vezi raspuns
146. [ZAH00142] Stadiul I al nefropatiei diabetice poate fi descris prin () A: TA normale sau crescute B: Clearance la creatinină peste 150 ml/min C: Membrană glomerulară cu grosime normală D: Rinichi de volum normal E: Hiperfucţie/hiperfiltrare glomerulară Vezi raspuns
147. [ZAH00143] Stadiul II al nefropatiei diabetice prezintă () A: TA normală sau uşor crescută B: Clearance la creatinină sau normal / crescut C: Normoalbuminurie D: Mezangiu expansionat E: Membrană bazală glomerulară îngroşată Vezi raspuns 148. [ZAH00144] Stadiul IV al nefropatiei diabetice este caracterizat prin () A: Apare HTA din faza precoce B: Apare IRC din faza intermediară C: Filtratul glomerular: în stadiul incipient poate fi crescut, scăzând progresiv sub 200 ml/an în stadiul intermediar- sub 100 in stadiul intermediar D: Albuminuria în stadiul precoce este peste 100 ug/min>200 ug/min> 300mg/24 h E: Scleroză glomerulară severă şi hipertrofie a nefronilor restanţi Vezi raspuns 149. [ZAH00145] Stadiul V al nefropatiei diabetice include () A: TA crescută B: Ureea urinară sub 100 g/zi C: Proteinurie în scădere D: Filtrat glomerular crescut-scazut E: Scleroză glomerulară totală Vezi raspuns
150. [ZAH00146] Tratamentul nefropatiei diabetice se bazează pe următoarele principii () A: Echilibrare glicemică B: Controlul strict al TA: ţinte <135/80 mmHg, iar când proteinuria este prezentă, <120/75 mmHg C: Dietă hiposodată când apar HTA şi/sau edeme (sub 5g NaCl/zi) D: Dietă hipoproteică când apare albuminuria (0.6-0,8 g/kg corp /zi) E: Renunţarea la fumat Vezi raspuns
151. [ZAH00147] Retinopatia diabetică este caracterizată de () A: Are mai multe stadii evolutive B: Poate fi unilaterală C: Creşte ca frecvenţă paralel cu durata diabetului D: Este prezentă la toţi bolnavii de diabet, după 20-30 de ani de evoluţie E: Este o complicaţie specifică doar a tipului 2 Vezi raspuns 152. [ZAH00148] Retinopatia poate fi în stadiile () A: Proliferativă necomplicată B: Proliferativă complicată C: Proliferativă D: Preproliferativă E: Neproliferativă Vezi raspuns
153. [ZAH00149] Retinopatia neproliferativă prezintă următoarele caracteristici () A: Exudate B: Hemoragii C: Neovase D: Microanevrisme E: Dilatare capilară Vezi raspuns
154. [ZAH00150] Retinopatia proliferativă complicată include următoarele elemente () A: Microanevrisme B: Exudate C: Neovase D: Dezlipire de retină E: Hemoragie în vitros Vezi raspuns
155. [ZAH00151] Maculopatia edematoasă din cadrul retinopatiei este caracterizată de () A: Edem macular necistoid B: Edem macular cistoid C: Edem maculat difuz al regiunii periferice-centrale D: Exudate ale regiunii centrale E: Edem macular nelocalizat Vezi raspuns
156. [ZAH00152] Retinopatia diabetică se diagnostichează prin intermediul următoarelor elemente () A: CT orbital B: Electroretinogramă C: Fluorometria vitreană D: Angiografia cu fluoresceină E: Examenul fundului de ochi Vezi raspuns
157. [ZAH00153] Tratamentul retinopatiei diabetice NU include următoarele () A: Injecţii în vitros cu anti-factor de creştere vasculară în edem macular refractor B: Injecţii în vitros cu corticoizi C: Tratament laser - vitrectomie D: Tratament laser - panfotocoagulare E: Tratament medical - ecliilibrarea DZ, tratamentul HTA şi al DLP Vezi raspuns
158. [ZAH00154] Polineuropatia diabetică se prezintă sub următoarele forme () A: Autonomă B: Predominant motorie C: Predominant senzitivă D: Somatică E: Proximală-distal Vezi raspuns
159. [ZAH00155] Neuropatia focală şi multifocală din diabetul zaharat () A: Neuropatia proximală motorie asimetrică B: Radiculopatia C: Polineuropatia distală-nu are polineuropatie D: Mononeuropatie E: Neuropatia craniană (nerv III, IV, VI, VII) Vezi raspuns
160. [ZAH00156] Depsre polineuropatia diabetică sunt adevărate () A: Asigurarea unui bun control metabolic nu este suficientă pentru a preveni apariţia acesteia
B: Apar dureroase, tactile C: În timp, apare osteoartropatia diabetică, piciorul Charcot, frecvente ulcere neuropate D: Frecvent apare la nivelul membrelor superioare „în mănuşă" E: Afectează iniţial neivii lungi, cu apariţia acuzelor în regiunea distală a membrelor
inferioare „în şosetă" Vezi raspuns
161. [ZAH00157] Neuropatia autonomă se poate manifesta la următoarele nivele (pg. 344) A: Hepatic B: Respirator C: Genito-urinar D: Gastro-intestinal E: Cardiovascular Vezi raspuns
162. [ZAH00158] Neuropatia autonomă diabetică dă următoarele manifestări genito -urinar () A: Disurie B: Infertilitate C: Vezică neurogenă D: Ejaculare retrogradă E: Disfuncţie erectilă Vezi raspuns
163. [ZAH00159] Tulburările sudorale prezente în cadrul neuropatiei autonome diabetice sunt caracterizate prin () A: Ulterior se instalează anhidroza şi în jumătatea inferioară B: Iniţial apar hipersudoraţie în jumătatea superioară a corpului şi anhidroză în
jumătatea inferioară C: Apar prin afectarea sistemului nervos simpatic D: Apar prin afectarea sistemului nervos parasirnpatic E: Iniţial apar hipersudoraţie în jumătatea inferioară a corpului şi anhidroză în jumătatea
superioară Vezi raspuns
164. [ZAH00160] Nu reprezintă tulburări neuroendocrine din cadrul neuropatiei autonome diabetice () A: Pot duce la hiperglicemii severe-hipoglicemii B: Creşterea catecolaminelor-scaderea C: Nu este prezent semnalul de alarmă în caz de hipoglicemie D: Pot duce la hipoglicemii severe E: Scăderea catecolaminelor Vezi raspuns
165. [ZAH00161] Stabilirea diagnosticului de neuropatie se face prin următoarele investigaţii () A: Răspunsul fotopletismografic vasoclilatator-vasoconstrictor B: Tahiocardizarea în inspir profund-bradicardizarea C: Pragul de electropercepţie, de percepţie vibratorie D: Pragul sensibilităţii termice E: Viteza de conducere nervoasă Vezi raspuns 166. [ZAH00162] Neuropatia diabetică se tratează medicamentos () A: Hipnotice B: Benzodiazepine C: Antidepresive D: Anticonvulsivante E: Analgezice Vezi raspuns
167. [ZAH00163] Macroangiopatia diabetică NU este caracterizată de () A: Localizare periferi că B: Localizare cerebrală C: Localizarea cardiacă D: Nu este ubicuă E: Este practic ateroscleroză Vezi raspuns
168. [ZAH00164] Mediocalcoza Monckeberg este caracterizată prin () A: Este mai distală la nediabetici-distala ladiabetic B: Este de 6 ori mai frecventă la diabetic-de 4 ori mai frecvent C: Egalizează sexele la diabetici D: Este mai precoce, în medie cu 10 ani la diabetic faţă de nediabetici E: Apare rar la pacienţii cu diabet-mia frecvent aoriape exclusiv Vezi raspuns
169. [ZAH00165] Cardiopatia ischemică cronică din cadrul diabetului este caracterizată de () A: Moartea subită este mult mai frecventa în diabet şi se datorează unui IMA atipic B: Rata mortalităţii atinge 50% în primul an după infarct-25% C: Durata supravieţuirii după IMA este mai limitată în diabet D: Infarctul miocardic (IMA) este de 2-4 ori mai frecvent decât la nediabetici-2-3 ori E: De 2-3 ori mai frecventă, mai precoce, şi mai severă decât la nediabetici Vezi raspuns 170. [ZAH00166] Cardiopatia ischemică din diabet este caracterizată de () A: Angioplastia pare să dea rezultate mai bune decât by pass-ul B: By pass-ul pare să dea rezultate mai bune decât angioplastia C: Durata supravieţuirii după IMA este mai limitată în diabet D: La 30% din pacienţii cu IM depistarea acestuia este întâmplătoare, prin ECG, ei nesimţind durerea E: De 2-3 ori mai frecventă, mai precoce, şi mai severă decât la nediabetici Vezi raspuns
71. [ZAH00167] Nu caracterizează arteriopatia membr elor inferioare din diabetul zaharat () A: De 10 ori mai frecventă la pacienţii cu diabet B: Macroangiopatia se însoţeşte de leziuni în vasele mai mici şi arteriole, de mediocalcoză C: Claudicaţia intermitentă lipseşte rar, din cauza neuropatiei D: De 2 ori mai frecventă la pacienţii cu DZ E: Apare la 20- 40% din pacienţii cu DZ Vezi raspuns
172. [ZAH00168] Arteriopatia membrelor inferioare are următoarele stadii () A: 1 - asimptomatic B: 2 - claudicaţie intermitentă C: 3 - durere de decubit D: 3 - claudicaţie intermitentă E: 4 - apariţia necrozei Vezi raspuns
173. [ZAH00169] Gangrena diabetică poate fi caracterizată prin () A: Chirurgia de revascularizare este cea mai eficientă în cazul diabeticilor-mai putin eficient B: 2 tipuri - neuropată şi arteriopată C: Trei cauze: neuropatia diabetică, factorul vascular, factorul infecţios D: 60-80% din amputaţii ar putea fi evitate -50-80 E: 50-80% din amputaţii ar putea fi evitate Vezi raspuns
174. [ZAH00170] Gangrena arteriopată este marcată de () A: ROT abolite B: Sensibilitate normală sau diminuată C: Leziuni nedureroase, uneori profunde, adesea în zone de hiperkeratoză D: Tegumente palide sau cianotice, cu temperatură scăzută E: Puls arterial prezent Vezi raspuns
175. [ZAH00171] Gangrena arteriopată are următoarele particularităţi (pg. 345) A: ROT prezente, de obicei B: Deformări ale piciorului şi degetelor, cu zone hipertrofice -GN C: Leziuni intens dureroase, variabile ca extensie D: Edeme, turgescenţă venoasă, tegumente cianotice, cu temperatură normală sau crescută-GN E: Puls arterial absent Vezi raspuns
176. [ZAH00172] Gangrena neuropată poate fi descrisă prin () A: Tratamentul medicamentos rareori dă rezultat B: ROT normale de obicei C: Hipoestezie tactilă, termică, dureroasă, vibratorie D: Leziuni nedureroase, uneori profunde, adesea în zone de hiperkeratoză E: Puls arterial prezent Vezi raspuns
177. [ZAH00173] Boala vasculară a trunchiurilor supraaortice este caracterizată prin () A: Hemoragia cerebrală este mai rară la pacienţii cu diabet, însă evoluţia este mai severă B: Mai frecventă la bărbaţi-femei C: Frecventă la vârste înaintate-tineri D: Prezintă accidente vasculare cerebrale ischemice în ge neral E: Este mai frecventă de 3 ori Ia diabetici, decât la nediabetici Vezi raspuns
178. [ZAH00174] Diabetul nu dă următoarele manifestări cutanate şi buco -linguale () A: Achantozis nigricans poate fi una dintre manifestări B: Poate să apară hipopigmentare cutanată în cadrul hemocromatozei asociate C: Poate să apară lipodistrofie atrofică şi hipertrofică D: Sunt datorate atât tulburărilor metabolice cât şi scăderii rezistenţei la infecţii a pacienţilor E: După 20 de ani de evoluţie a DZ, peste 90% din bolnavi prezintă manifestări cutanate Vezi raspuns
179. [ZAH00175] Tulburările tendino -musculare din diabetul zaharat pot fi descrise () A: Apare uneori după un traumatism B: Debutul este întotdeauna acut C: Pulsul nu este de obicei palpabil D: Piciorul este deformat, scurtat, cu prăbuşirea bolţii plantare E: Se referă la osteoartropatia diabetică şi se mai numeşte „piciorul Charcot" Vezi raspuns
180. [ZAH00176] Tulburările tendino -musculare din cadrul diabetului zaharat () A: Sindromul de tunel carpian B: Mediocalcoza Monckeberg C: Sindromul Mauriac D: Boala Dupuytren E: Piciorul Charcot Vezi raspuns
181. [ZAH00177] Ţinte terapeutice în diabetul zaharat în cazul adulţilor (fără sarcină) sunt () A: Hb Ale <8% la pacienţi cu durată mare a bolii, complicaţii micro- şi macroangiopate <6.5%avansate, speranţă de viaţă redusă, hipoglicemii severe -6.5%!! B: Hb Ale <7% la - pacienţi cu durată a bolii scurtă, speranţă lungă de viaţă şi fară patologie vasculară semnificativă C: Hb Ale <6.5% în populaţia generală D: Glicemie postprandială <180 mg/dl (1 -2 ore) E: Glicemie preprandială 70-120 mg/dl 70-130 Vezi raspuns
182. [ZAH00178] Diabetul zaharat gestaţional are următoarele ţinte terapeutice () A: Preprandială <95 mg/dl B: Postprandială <120 mg/dl (2h) C: Postprandială <140 mg/dl (1h) D: Postprandială <95 mg/dl E: Preprandiala <140 mg/dl (lh) şi <120 mg/dl (2h) Vezi raspuns
183. [ZAH00179] 122. Ţinte terapeutice în diabetul zaharat la gravide cu diabet zaharat de ambele tipuri () A: Ale <6% B: Ale <7% C: Glicemie postprandială 100-129 mg/dl D: Glicemie preprandială 70-99 mg/dl E: Glicemie preprandială 60-99 mg/dl Vezi raspuns 184. [ZAH00180] Diabetul zaharat la copii 0- 6 ani este controlat dacă () A: Ale <8,5% B: Glicemie postprandială 100 -120 mg/dl-nu exista C: Glicemie preprandială 90-130 mg/dl-13-19 ani D: Glicemie preprandială 90-180 mg/dl-6-12 E: Glicemie preprandială 100-180 mg/dl Vezi raspuns
185. [ZAH00181] Tratamentul nefarmacologic al diabetului zaharat include următoarele elemente () A: Eliminarea ingestiei de sare-reducerea B: Abandonarea fumatului C: Abandonarea consumului de alcool-reducere D: Combaterea sedentarismului E: Un regim alimentar adecvat Vezi raspuns
186. [ZAH00182] Nutriţia medical -terapeutică în diabetul zaharat presupune () A: Pacientul va fi instruit să evalueze cantitatea de glucide din alimente B: Ingestia fibrelor alimentare la o medie de 14 g fibre la 2000 kcal-1000 Kcal C: Consumul de alimente cu hidraţi de carbon în cantitate redusă sau cu indice glicemic redus D: Un raport al principiilor nutritive apropiat de cel normal: 50- 55% hidraţi de carbon, 15 -20% lipide şi 25 -30% protein 50-55%, 25-30% lipide si 15-20% proteine E: Un necesar caloric adaptat la greutatea fiziologică şi consumul energetic Vezi raspuns 187. [ZAH00183] Sunt antihiperglicemiante orale şi injectabile noninsulinice () A: Inhibitorii alfa-glucozidazei (IAG) B: Tiazolidindionele (TZD) C: Medglinidele (MG) -metiglinidele
D: Sulfonilureicele (SU) E: Biguanidele (BG) Vezi raspuns
188. [ZAH00184] Utilizarea biguanidelor este caracterizată prin () A: Se administrează în monoterapie sau asociat cu celelalte clase B: Doza de metformin este de 100-300 mg/zi C: Reduc producţia hepatică de glucoză D: Reduc insulinorezistenţa periferică E: Reprezintă prima opţiune terapeutică în diabet de tip 2 Vezi raspuns 189. [ZAH00185] Dubla terapie in cazul diabetului zaharat include () A: BG + IAG B: BG + insulină bazală C: BG + IM D: BG + TZD E: BG + SU Vezi raspuns
190. [ZAH00186] Despre insulinele prandiale se pot afirma următoarele () A: Durată de acţiune totală efectivă redusă B: Au un risc mai mic de hiperglicemie postprandială precoce şi de hipoglicemie postprandială tardivă C: Nu se pot administra intravenos, intramuscular şi în pompele de insulină D: Se pot administra subcutanat E: Sunt reprezentate de analogii de insulină cu acţiune lentă Vezi raspuns
191. [ZAH00187] Despre insulinele bazale se poate afirma că () A: Analogii au risc de hiperglicemie matinală datorat duratei reduse de acţiune-nhp B: NPH au risc de hiperglicemie matinală datorat duratei reduse de acţiune C: Insulinele NPH au, comparativ cu analogii cu durată lungă de acţiune, risc mai mic de hipoglicemii nocturne mai mare D: Sunt reprezentate de analogii cu durată lungă de acţiune E: Sunt reprezentate de iusulinele cu durată intermediară (NPH) Vezi raspuns
192. [ZAH00188] Amestecurile de insulină sunt caracterizate de () A: Proporţiile variabile: 25/75, 30/70,50/50 B: Formele premixate conţin, în proporţii variabile insulină cu durată scurtă de acţiune sau analogi rapizi de insulină şi insulină NPH C: Nu există forme „premixate" de insuline D: Se pot face în seringă, imediat înaintea administrării E: Se realizează între insuline prandiale şi bazale Vezi raspuns
193. [ZAH00189] Despre regimurile intensive de insulinoterapie se poate afirma că () A: Impun un orar stabil al meselor-convetional B: Aceste regimuri nu mimează secreţia fiziologică de insulin-conventiona; C: Terapia bazal- bolus şi perfuzia subcutanată continuă a insulinei prin pompa de
insulină reprezintă tipuri de regimuri intensive de insulinoterapie D: Constă în injecţii multiple (>3 injecţii/zi) de insuline prandiale şi bazalâ E: Constă în administrarea uneia sau a două injecţii de insulină pe zi-conventional Vezi raspuns
194. [ZAH00190] Regimurile convenţionale de insulină sunt caracterizate de () A: Ajustarea continuă a dozelor de insulină în funcţie de glicemii, cantitatea de glucide ingerată, de efortul fizic anticipat
B: Aceste regimuri permit o flexibilitate crescută a orarului meselor C: Ajustarea dozelor de insulină se face numai pe baza glicemiilor din ziua precedentă D: Aceste regimuri permit o flexibilitate crescută a orarului meselor ca si b si c-intempestiv E: Constau în administrarea uneia sau a două injecţii de insulină pe zi Vezi raspuns
195. [ZAH00191] Insulina se injectează de regulă în următoarele zone () A: Regiunile fesiere inferioare B: Regiunile fesiere superioare C: Coapsele- anterior si lateral D: Feţele anterioare şi laterale ale braţelor E: Jumătatea inferioară a abdomenului cu excepţia unei zone circulare cu diametrul de 4-5 cm periombilical Vezi raspuns 196. [ZAH00192] Tratamentul cu insulină poate da următoarele complicaţii () A: Abcese locale B: Alergie C: Lipodistrofia D: Scăderea ponderală E: Hipoglicemia Vezi raspuns
197. [ZAH00193] Variaţiile bruşte ale glicemiei din insulinoterapie pot p roduce () A: Tulburările de refracţie B: Edeme C: Abcese la locul administrării D: Lipodistrofia E: Neuropatia senzitivă hiperalgică Vezi raspuns
198. [ZAH00197] Diabetul zaharat la gravide include valori ţintă ale glicemiei de () A: preprandială 60-99 B: postprandială 60-99 C: preprandială 100-129 D: postprandială 100-129 E: HbA1c <6% Vezi raspuns
199. [ZAH00198] Tratamentul diabetului în sarcină are drept scop menţinerea valorilor glicemiei () A: preprandială <100 B: preprandială <120 C: preprandială <130 D: postprandială <110 E: postprandială <120 Vezi raspuns 200. [ZAH00199] Care sunt inhibitorii alfa-glucozidazei? (348) A: acarboza B: pioglitazona C: miglitol D: exenatid E: repaglinide 201. [ZAH00200] In grupa metiglinidelor intra urmatoarele (348) A: repaglinida B: glibenclamid C: gliquidona D: nateglinida
E: miglitol Vezi raspuns
