CONTABILITATEA CREANŢELOR ŞI A DATORIILOR CU PERSONALUL, ASIGURĂRILE ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ

UNIVERSITATEA “SPIRU HARET” FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR-CONTABIL SPECIALIZAREA : CONTABILITATEA ŞI INFORMATICA DE GESTIUNE

LUCRARE DE LICENŢĂ CONTABILITATEA CREANŢELOR ŞI A DATORIILOR CU PERSONALUL, ASIGURĂRILE ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC: PROF. UNIV. DR. ELENA IATAN

ABSOLVENT: CRAIU I. LENUŢA

CONSTANŢA 2006 1

CUPRINS INTRODUCERE ………………………………………………………………………. 3 CAPITOLUL I - CADRUL GENERAL AL CONTABILITĂŢII CREANŢELOR, DATORIILOR CU PERSONALUL, ASIGURĂRILE ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ …………………………………………. 5 1.1. Elemente generale privind salarizarea ……………………………………………… 5 1.2 Documente primare utilizate privind salarizarea……………………………………. 8 1.3. Evidenta operativa si contabilitatea analitica privind salarizarea…………………... 12 1.4. Salarizarea si alte drepturi salariale………………………………………………….13 1.5. Recunoasterea si evaluarea beneficiilor angajatilor, a drepturilor de personal in contextul Standardelor Internationale de contabilitate……………………………. 17 1.6. Sistemul de conturi utilizat privind creanţele şi datoriile cu personalul …………. 19 1.7. Modul de constituire si de plata a impozitelor pe salarii …………………………. 20 1.8. Considerente generale privind protecţia şi asigurările sociale …………………… 23 CAPITOLUL II - APLICAŢII PRACTICE PRIVIND CONTABILITATEA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR CU PERSONALUL, ASIGURĂRILE ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ …….………… 29 2.1. Prezentarea generala a SC ACSAN VIC COM SRL ……………………………. 29 2.2. Analiza principalilor indicatori economico-financiari ……………………….….. 31 2.3. Operaţiuni înregistrate în contabilitate privind drepturile salariale……………….. 38 CAPITOLUL III –PROIECTAREA PROGRAMELOR CONCLUZII ………………………………………………………………………… BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………

2

45

INTRODUCERE Orice activitate care se initiaza sau exista in societate, genereaza nevoia de munca. Aceasta reprezinta volumul total de munca necesar activitatilor intr-o tara pe o perioada data. Dar ea nu contine in intregime o cerere care se exprima (manifesta) pe piata muncii. Conditia generala pentru ca nevoia de munca sa ia forma cererii de munca este remunerarea sa (salarizarea ei). De aceea, in cererea de munca, nu se includ activitatile care se pot realiza de catre femeile casnice, militari in termen, studenti si alti nesalariati. Cererea de munca reprezinta nevoia de munca salariata, care se formeaza la un moment dat intro economie de piata. Cererea se exprima prin intermediul numarului de locuri de munca. Satisfacerea nevoii de munca se realizeaza pe seama utilizarii disponibilitatilor de munca existente in societate, adica a volumului de munca, ce poate fi depus de populatia apta de munca a tarii respective, in perioada data. Si in acest caz, trebuie sa avem in vedere ca nu toate disponibilitatile de munca se constituie in oferta, ci numai acelea care urmeaza sa fie remunerate, salarizate. Oferta de munca este formata din munca pe care o pot depune membrii societatii in conditii salariale. Oferta de munca se exprima prin numarul celor apti de munca sau populatia apta, disponibila din care se scade numarul femeilor casnice, al studentilor si al celor care nu doresc sa se angajeze in nici o activitate, intrucat, au resurse pentru existenta sau alte preocupari. Piata muncii, ca expresie a raportului dintre cerere si oferta se desfasoara in doua trepte sau faze. Prima se manifesta pe ansamblul unei economii sau pe segmente mari de cerere si oferta, determinate de particularitatile tehnico-economice ale activitatilor. In cadrul acestei faze, se formeaza conditiile generale de angajare a salariatilor, se contureaza principiile care actioneaza la stabilirea salariilor si o anumita continuare a celei dintai si consta in intalnirea cererii cu oferta de munca in termini reali, in functie de conditiile concrete ale firmei si salariatilor ei. Lucrarea intitulata “ Contabilitatea creanţelor şi a datoriilor cu personalul, asigurările şi protecţia socială “ isi propune sa prezinte modul de calcul al salariului, al datoriilor la asigurarile sociale, asigurari de sanatate, fond de somaj, fond de risc si accidente, scopul final fiind o mai buna intelegere a problemelor legate de salarizare. 3

Conform Legii 571/2003, venituri din salarii sunt considerate toate veniturile in bani si/sau natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitatea temporara de munca. Bugetul asigurarilor sociale de stat, alaturi de bugetul de stat, bugetele locale si bugetele fondurilor speciale formeaza bugetul public. In economia contemporana, bugetul public constituie veriga centrala a sistemului financiar al oricarei tari, fiind expresia unui tip specific de relatii financiare - relatiile bugetare - care se manifesta in procesele formarii si utilizarii fondurilor bugetare necesare organelor statului de la nivel national si de la nivelul unitatilor sale administrativ-teritoriale. Bugetul asigurarilor sociale de stat se intocmeste distinct si se aproba de Parlament prin lege separata. El este gestionat si administrat de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.Veniturile cuprinse in acest buget nu pot fi utilizate pentru alte cheltuieli bugetare decat cele pentru care sunt repartizate prin prevederile bugetului respectiv. Dreptul la asigurari sociale este garantat de stat si se exercita prin sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, in conditiile Legii 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale. Lucrarea prezentată tratează următoarele problematici: Capitolul I : prezintă aspecte generale privind salarizarea, documentele utilizate, sistemul de conturi, modul de constituire şi de plată a impozitelor pe salarii, determinarea contribuţiilor aferente. Capitolul II : subliniază aspecte practice privind contabilitatea drepturilor salariale. În final sunt prezentate concluziile cu privire la cadrul organizatoric, juridic şi contabil al drepturilor şi obligaţiilor salariale.

4

CAPITOLUL I – CADRUL GENERAL AL CONTABILITĂŢII CREANŢELOR, DATORIILOR CU PERSONALUL, ASIGURĂRILE ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ 1.1 ELEMENTE GENERALE PRIVIND SALARIZAREA Salariile reprezinta pretul fortei de munca utilizate in procesul de productie, precum si acea parte din venitul national destinata consumului individual al salariatilor bugetari, in functie de munca prestata si sectorul neproductiv de activitate unde lucreaza. Marimea drepturilor de personal se stabileste prin negocieri colective sau individuale intre angajatori si salariati. In urma negocierilor se stabileste un contract colectiv de munca care contine forma de salarizare, sistemul de sporuri, de premiere si alte drepturi si obligatii. In baza contractului colectiv de munca se incheie contracte individuale de munca ce pot contine elemente in plus, dar in nici un caz in minus fata de contractul colectiv de munca. Angajatorii sunt obligati sa negocieze salariul la cel putin nivelul salariului minim brut pe tara. Pentru personalul din sectorul bugetar, nivelul salariului de baza, potrivit incadrarii, nu poate fi inferior nivelului salariului de baza minim brut pe tara. Structural, salariile sunt formate din: salariul de baza cuvenit angajatilor, sporurile si adaosurile pentru conditii deosebite de munca si pentru rezultatele obtinute (sporuri pentru conditii grele de munca, sporuri pentru orele prestate pe timpul noptii, sporuri pentru orele suplimentare de munca, sporuri pentru vechime neintrerupta in munca), indemnizatiile si alte sporuri acordate pentru conducere, indexarile de salariu si compensarea cresterilor de preturi, indemnizatiile acordate pentru concediul de odihna. In fondul de salarii sunt incluse si indemnizatiile platite personalului, care lucreaza pe baza de contracte de prestari servicii in masura in care sunt prevazute a fi suportate de acesta. Sunt incluse in categoria decontarilor cu personalul si ajutoarele materiale si de protectie sociala sub forma de: ajutoare de boala pentru incapacitate temporara de munca, ajutoare de deces si alte ajutoare acordate de unitatea patrimoniala, care se suporta din contributia pentru asigurari sociale, precum si sumele achitate potrivit legii pentru somaj tehnic.

5

Pentru desfasurarea normala a activitatii lor, agentii economici folosesc forta de munca. Intre acestia si personalul angajat intervin decontari pentru munca prestata, sub forma de salariu, in conditiile prevazute in contractul de munca. Salariul de baza se stabileste pentru fiecare salariat in functie de calificarea, importanta, complexitatea lucrarilor ce revin postului in care este incadrat, cu pregatirea si competenta profesionala. Totalitatea drepturilor cuvenite salariatilor constituie fondul de salarizare al unitatii si reprezinta pe de o parte cheltuieli ale unitatii, iar pe de alta parte, decontari cu personalul unitatii si cu alte organisme beneficiare ale unor sume legate de drepturile salariale ale personalului. Contabilitatea operatiilor privind decontarile cu personalul efectueaza lucrari ce privesc operatiunile banesti care insotesc drepturile de personal. Acest resort indeplineste atributii operative in legatura cu intocmirea si ordonantarea documentelor de plati in numerar si prin virament si urmarirea modului de tinere a evidentei de mijloace banesti si cu organizarea si controlul platilor, cu si fara numerar, privind drepturile si datoriile banesti ale personalului. Ordonantarea documentelor de plati inseamna autorizarea data casieriei sa onoreze si sa depuna la banca actele respective in vederea efectuarii platii. Inainte de a se efectua ordonantarea, documentele sunt supuse organelor in drept din unitatea patrimoniala spre aprobare, se exercita controlul asupra lor, se verifica si eventual se refuza inregistrarea acelora care nu indeplinesc conditiile legale. Modelul general de calcul al salariilor si al retinerilor pentru decontarea cu salariatii este urmatorul: SALARIUL BRUT DE BAZA, adunat cu: (+) sporuri (+) indemnizatii (+) indexari de salarii si compensari (+) salariul in natura (+) premii din fondul de salarii, = SALARIUL BRUT TOTAL. Din acesta se scade: (-) contributia salariatilor la asigurarile sociale (9,5%) (-) contributia salariatilor la fondul de somaj (1%) (-) contributia salariatilor la asigurarile de sanatate (6,5%) (-) deduceri de baza = SALARIUL BRUT IMPOZABIL. Din acesta se scad: (-) impozitul pe salariu 6

(-) avansuri acordate personalului (-) retineri din remuneratii datorate tertilor (-) alte retineri datorate unitatii = SALARIUL NET PLATA In vederea obtinerii informatiilor necesare referitoare la munca prestata, rezultatele muncii si remunerarea ei se organizeaza evidenta primara si operativa a acestor aspecte deosebit de importante atat pentru unitate, cat si pentru fiecare salariat in parte.

7

1.2. DOCUMENTE PRIMARE UTILIZATE PRIVIND SALARIZAREA

Documentele primare referitoare la prezenta la lucru, cantitatea de munca prestata si rezultatele muncii stau la baza calcularii salariilor cuvenite fiecarui lucrator in parte, constituind, in acelasi timp, fundamentul pentru analizarea modului de utilizare a timpului de munca si a obligatiilor contractuale. Cunoasterea acestor informatii se realizeaza cu ajutorul urmatoarelor documente care, in functie de continutul lor, se pot grupa astfel: Contractul colectiv de munca Contractul colectiv de munca in conformitate cu art.1 din alin.1 Legea nr.130/1996, este conventia incheiata in forma scrisa intre angajator sau organizatia patronala pe de o parte, si salariati, reprezentanti de sindicate, ori in alt mod prevazut de lege, de cealalta parte prin care se stabilesc clauze privind conditii de munca, salarizare, precum si alte drepturi si obligatii ce decurg din raporturile de munca. Negocierea colectiva este obligatorie cu exceptia cazului in care angajatorul are incadrati mai putin de 21 salariati. La negocierea clauzelor si la incheierea contractelor colective, partile sunt egale si libere. Contractele colective de munca, incheiate cu respectarea dispozitiilor legale constituie legea partilor, iar prevederile contractului produc efecte pentru toti salariatii, indiferent de data angajarii sau afilierea lor la o organizatie sindicala. Contractul individual de munca Spre deosebire de contractul colectiv, incheiat intre patroni si salariati, reprezentanti de regula de sindicate, contractul individual de munca se incheie intre o singura persoana fizica si cel ce o incadreaza in munca.( societate comerciala, regie autonoma, alta persoana fizica sau juridica). In doctrina franceza, contractul individual de munca se analizeaza ca o conventie prin care o persoana se angajeaza sa puna activitatea la dispozitia altuia, in subordinea careia ea se plaseaza, in schimbul unei remuneratii. Din aceasta definitie se desprind trei elemente caracteristice: prestarea muncii, prestatia este realizata in schimbul unui salariu si legatura de subordonare dintre un salariat si patronul sau. La cele trei elemente se mai adauga unul, cel temporar, avand in vedere ca acest fel de contract se incheie pe o anumita perioada de timp ( nedeterminata sau determinata). Conform art.1 din Legea 130/1999:

8

(1) Încadrarea în munca a unei persoane se realizeaza prin încheierea unui contract individual de munca între persoana care presteaza munca si persoana fizica sau juridica în beneficiul

careia

este

prestata

munca,

denumita

angajator.

(2) Contractele individuale de munca se încheie în forma scrisa. Obligatia de a încheia contractul de munca în forma scrisa revine angajatorului (3) Persoana încadrata în munca în conditiile prevazute la alin. (1) dobândeste calitatea de salariat si are drepturile si obligatiile prevazute de legislatia muncii, de contractele colective de munca si de contractul individual de munca. Art. 64 din Codul Muncii prevede: “Contractul individual de munca se incheie in scris si va cuprinde obligatia persoanei incadrate in munca de a-si indeplini sarcinile ce-i revin, cu respectarea ordinei si disciplinei, a legilor, obligatia unitatii de a asigura conditii corespunzatoare pentru buna desfasurare a activitatii de a o remunera in raport cu munca prestata si de a-i acorda celelalte drepturi ce i se cuvin precum si alte clauze stabilite de parti” Tinand seama de aceste prevederi legale, contractul individual de munca poate fi definit ca intelegerea incheiata in scris intre o persoana fizica, pe de o parte si un patron pe de alta parte, prin care prima se obliga a presta o munca prevazuta in contract, iar secundul sa-i asigure persoanei incadrare, conditiile pentru buna desfasurare a activitatii, deplina protectie si securitate a muncii si sa o remunereze in raport cu munca prestata potrivit clauzelor contractului. Contractul individual de munca este sinalagmatic, intrucat da nastere la drepturi si obligatii intre parti. Contractul de munca sta la baza intocmirii statului de salarii lunar. • Documente de evidenta cantitativa a timpului sau volumului de munca In functie de tipul de relatie contractuala de munca, aceste documente vor fi adaptate astfel: - Pentru lucratorii pe baza de contract de munca in regie - contabil, secretara, manager, functionar - este relevanta pentru plata salariului numai prezenta sau absenta de la locul de munca, deci se va folosi fisa zilnica de prezenta, cuprinzand: - data - numele salariatilor - semnaturile, la venire si plecare

9

- Pentru lucratorii pe baza de contract de munca in acord de timp - soferi - fiind relevant numarul de ore lucrate, se poate folosi o fisa zilnica de pontaj care sa cuprinda: - data - numele persoanelor - semnaturile, la venire si la plecare - numarul de ore lucrate, confirmat de semnatura sefului de sector - Pentru lucratorii pe baza de contract de munca in acord, fisa zilnica de pontaj va cuprinde:

- data - numele persoanelor - semnaturile la venire si la plecare -

volumul de munca prestat sau valoarea, confirmate de semnatura coordonatorului persoanei respective.

Statul de salarii Sunt recomandate urmatoarele modele de state de salarii si anume: 1. “Stat de salarii cu informatii complete” utilizabil in cadrul diferitelor forme de salarizare in acord, combinate cu eventuale plati in regie. 2. “Stat de salarii cu informatii minimale” necesare intocmirii fiselor fiscale, utilizabil in cadrul diferitelor forme de salarizare in regie. 3. “Stat de salarii pentru colaboratori” utilizabil in cadrul angajatilor pe baza de conventie civila de prestari de servicii. “Statele de salarii” indeplinesc urmatoarele functii: -

document justificativ pentru calculul veniturilor salariale cuvenite angajatilor, a contributiilor obligatorii ale angajatului, impozitul pe veniturile salariale si a retinerilor din veniturile salariale nete;

-

document justificativ de inregistrare a decontarilor cu angajatii in contabilitate.

Documente justificative privind retinerile din salarii Documente justificative pentru retinerile din salarii pot fi: • contracte de achizitii de bunuri in rate; • fise de rambursare rate la imprumuturi; • hotarari judecatoresti privind poprirea pe salariu; • decizii administrative emise de firma pentru imputarea de pagube produse de 10

angajati si retineri din salariu penalizatoare. Documente justificative pentru salarii acordate in natura • facturi pentru masa servita la locul de munca • liste de distributie de bunuri • procese-verbele de predare-primire • cereri de concediu de odihna sau concediu fara plata, aprobate de conducerea firmei • certificate privind concediile medicale Circuitul “Statelor de salarii” sistematic,se prezinta astfel: STAT DE SALARII

↓ Se intocmeste in doua exemplare lunar pe compartimente de lucru, sectii, ateliere, servicii

↓ Circula la: -

Persoane autorizate sa exercite controlul preventiv si sa aprobe la plata

-

Casieria unitatii pentru efectuarea platilor

-

Compartimentul financiar-contabil pentru inregistrarea platii

-

Compartimentul salarii

↓ Se arhiveaza la: -

Compartimentul financiar-contabil ( exemplarul 2 se anexeaza registrului de casa)

-

Comparimentul salarii

11

1.3. EVIDENTA OPERATIVA SI CONTABILITATEA ANALITICA PRIVIND SALARIZAREA Realizarea contabilitatii analitice prezinta mai multe caracteristici care influenteaza intro anumita masura organizarea si conducerea ei. Redate sumar , acestea sunt urmatoarele: •

contabilitatea analitica nu cuprinde in mod automat in campul ei de observatie toate

mijloacele economice si sursele lor de procurare, ci numai acele mijloace economice si surse (fonduri) care necesita o cunoastere detaliata a integritatii lor pentru diferite necesitati de informare si analiza; • contabilitatea analitica reprezinta un mijloc de urmarire si control al mijloacelor materiale si banesti ale unitatii, impus de anumite cerinte reale; • inregistrarile in contabilitatea analitica se fac fie in etalon banesc (valoric), fie in etalon material natural si banesc (cantitativ si valoric), spre deosebire de contabilitatea sintetica, unde se utilizeaza numai etalonul banesc (valoric); • forma grafica a conturilor analitice este mai ampla si mai diversificata fata de cea a conturilor sintetice. Acest lucru este datorat si faptului ca ele contin, in general, mai multe elemente decat conturile sintetice, impuse de necesitatea furnizarii unui numar sporit de informatii analitice referitoare la mijloacele si fondurile unitatii. Forma grafica a conturilor analitice mai este influentata si de natura economica diferita a mijloacelor si fondurilor unitatii pe care trebuie sa le exprime in etalon banesc sau in etalon natural si banesc.

12

1.4. SALARIZAREA SI ALTE DREPTURI SALARIALE Salariul de baza constituie partea principala a salariului total, adaosurile si sporurile fiind o parte variabila care se acorda numai in raport de rezultatele obtinute, de conditiile concrete in care se desfasoara activitatea si de vechime. Adaosurile salariale acordate salariatilor peste salariul de baza in legatura cu munca depusa sau ca premii pentru anumite realizari pot fi intalnite sub forma adaosurilor de acord, a premiilor si a sporurilor. Adaosul de acord este dat de diferenta dintre suma incasata potrivit formei de salarizare in acord practicata si salariul de baza corespunzator timpului lucrat. Acest adaos se determina in mod direct in legatura cu realizarea anumitor indicatori si se evidentiaza distinct in raport cu salariul de baza. Premiile sunt acele adaosuri care se acorda in functie de aportul individual sau colectiv la realizarea veniturilor. Sursele din care se platesc premiile pot fi: fondul de premiere constituit din veniturile realizate dupa acoperirea cheltuielilor si fondul de participare a angajatilor la profitul ramas dupa plata impozitului datorat, care se acorda dupa aprobarea bilantului contabil. Sporurile de salarii platite angajatilor, sub forma fixa sau sub forma cotelor procentuale aplicate salariilor tarifare de baza, indica specificitatea veniturilor salariale si sunt grupate in: • sporuri ce se pot acorda in functie de locul de munca, pentru timpul lucrat in aceste conditii, precum: spor pentru conditii grele de munca, spor pentru conditii nocive, spor pentru conditii periculoase, spor pentru timpul lucrat noaptea; • alte sporuri precum: spor de vechime, spor pentru exercitarea unei functii suplimentare, spor pentru orele lucrate suplimentar peste timpul lunar de lucru Conditiile, cuantumurile, locurile de munca si categoriile de personal carora li se acorda sporuri se stabilesc prin contractele colective de munca. Tot prin contractele colective de munca se stabilesc si criteriile pe baza carora se realizeaza premierea, obiectul premierii, modalitatile de constituire si sursa fondurilor de premiere, limitele premiilor individuale, precum si alte elemente ce definesc sistemul premial. Nivelul salariului poate sa varieze in functie de intreprindere, sectie sau profesie, in functie de caracterul muncii si conditiile de munca, in functie de deosebirile existente in calitatea muncii, precum si in functie de gradul de organizare sindicala. In conditiile economiei moderne, nici un sistem de salarizare nu poate face abstractie de urmatoarele principii ale salarizarii: 13

• Principiul negocierii salariului; • Principiul existentei salariului minim; • Principiul "la munca egala, salariu egal"; • Principiul salarizarii dupa cantitatea muncii; • Principiul salarizarii in functie de nivelul de calificare profesionala; • Principiul salarizarii in functie de conditiile de munca; • Principiul salarizarii dupa calitatea muncii; • Caracterul confidential al salariului. Determinarea marimii si dinamicii salariilor individuate se realizeaza cu ajutorul formelor de salarizare, considerate modalitati de plata, mecanisme, ce fac legatura intre participarea la munca, rezultatele obtinute si salariu. Formele de salarizare cunoscute sunt: • Salarizarea in regie - dupa timpul lucrat, in cadrul careia recompensarea muncii se face in functie de timpul lucrat, fara a se preciza cantitatea de munca ce trebuie depusa in unitatea de timp. Se stabilesc doar raspunderile, obligatiile revenite, tinandu-se seama de calificarea salariatului. Unitatea de masura a salariului total in cadrul acestei forme de salarizare este pretul mediu al orei de munca . Aceasta se calculeaza prin raportarea valorii medii pe o zi a fortei de munca la numarul mediu al orelor zilei de munca. • Salarizarea in acord - in functie de volumul productiei. Este forma de salarizare potrivit careia plata salariilor se face in raport cu cantitatea de operatii executate in unitatea de timp si a tarifului pe lucrare. Ea releva legatura dintre marimea salariului si efortul facut. In functie de marimea tarifului practicat exista acord direct - cand salariul se stabileste dupa un tarif, si acord progresiv - cand la un anumit nivel de realizare a productiei, tariful se majoreaza in anumite proportii, sporite progresiv. In functie de conditiile de organizare a activitatii, acordul poate fi: individual, colectiv si global. • Salarizarea mixta imbina elementele din celelalte doua forme de salarizare si consta in stabilirea unui salariu fix pe unitatea de timp, ce se acorda in functie de indeplinirea unor conditii tehnice, tehnologice, de organizare fiecare conditie avand un tarif, astfel incat marimea salariului devine variabila. Prin contractul colectiv sau individual de munca sunt stabilite si drepturile cuvenite salariatilor sub forma de plata in natura sau avantaje in natura - bunuri sau servicii. In afara drepturilor pentru munca prestata, salariatii beneficiaza si de alte drepturi de personal acordate in baza normelor legale si a contractelor colective de munca, cum sunt:

14

indemnizatii pentru concediul de odihna, indemnizatii de asigurari sociale suportate de unitate din fondul de salarii sau din bugetul asigurarilor sociale. Din punct de vedere contabil, salariile acordate personalului constituie pentru titularul de patrimoniu care efectueaza plata o cheltuiala de exploatare, la nivelul salariilor brute impozabile -fond de salarii brut. Salariul brut impozabil cuprinde salariul brut de baza la care se adauga sporurile, indemnizatiile si alte adaosuri de acest fel, compensarile si indexarile primite ca urmare a cresterii preturilor si tarifelor, avantajele in natura, diminuate cu contributia personalului pentru pensia suplimentara si la fondul de somaj. Indexarea reprezinta suma rezultata din aplicarea unui procent la salariul de baza; compensarea reprezinta o suma fixa ce se acorda indiferent de marimea salariului. Avantajele in natura reprezinta o parte a renumeratiei care nu este varsata sub forma baneasca, ci sub forma de bunuri si servicii. Evaluarea avantajelor in natura se face conform legislatiei in vigoare. Plata salariilor se face lunar, in luna urmatoare celei la care se refera, la datele stabilite prin contractul de munca incheiat la nivel de unitate, cu posibilitatea acordarii unui avans chenzinal. Drepturile de personal neridicate se inregistreaza intr-un cont distinct, 426 "Drepturi de personal neridicate", dezvoltat pe persoane. In categoria "Altor drepturi de personal" se includ drepturile materiale cuvenite salariatilor, altele decat cele pentru munca efectiv prestata - salarii. Contabilizarea acestor drepturi se face diferit, dupa cum acestea sunt suportate de intreprindere din fondul de salarii sau sunt suportate din bugetul asigurarilor sociale de stat. Conform legislatiei in vigoare, indemnizatiile de boala, pentru prevenirea imbolnavirilor, refacerea si intarirea sanatatii si cele acordate pentru accidente de munca si boli profesionale se suporta atat din fondul de salarii al persoanei juridice care foloseste personal salariat, cat si din bugetul asigurarilor sociale. Astfel, indemnizatiile pentru plata concediilor medicale in caz de boala, prevenirea imbolnavirilor, intarirea si refacerea sanatatii se suporta diferentiat in functie de numarul angajatilor existenti la data la care a intervenit incapacitatea temporara de munca astfel: pina la 20 angajati angajatorul plateste indemnizatia de boala din prima zi pina in a 7-a zi de incapacitate; intre 21 si 100 angajati plateste indemnizatia din prima zi pina in a 12-a zi de incapacitate, iar peste 100 angajati din prima zi pana in a 17-a zi. Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca se plateste atat din fondul de salarii, cat si din bugetul asigurarilor sociale de stat. 15

Indemnizatiile pentru maternitate, se suporta integral din bugetul asigurarilor sociale de stat: Durata concediului este de 126 de zile calendaristice, din care 63 de zile inainte de nastere (concediu de sarcina) si 63 de zile dupa nastere (concediu de lehuzie), concedii care se pot compensa intre ele. In cazul in care, intre data nasterii si data estimata a nasterii copilului, exista un interval mai mare de 21 de zile calendaristice, asigurata beneficiaza de un concediu medical pentru sarcina mai mare de 63 de zile calendaristice. In aceasta situatie, asigurata nu va putea beneficia dupa nasterea copilului, de cel putin 42 de zile calendaristice din concediul medical pentru lehuzie, ceea ce conduce la acordarea indemnizatiei pentru cresterea copilului numai dupa parcurgerea acestei perioade. Indemnizatia se acorda si in situatia in care copilul se naste mort sau moare dupa nastere. Indemnizatia pentru cresterea copilului se suporta integral din bugetul asigurarilor sociale de stat. Indemnizatia se acorda mamei sau tatalui, pana cand copilul implineste doi ani, iar pentru copilul cu handicap, pana la implinirea varstei de trei ani. Cuantumul indemnizatiei este de 85 % din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat ( aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat Legea 519/2003). Indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav se suporta integral din bugetul asigurarilor sociale si se acorda pentru ingrijirea copilului bolnav pana la varsta de 7 ani si pentru ingrijirea copilului cu handicap pana la varsta de 18 ani. Durata concediului este de 14 zile calendaristice pe an, cu exceptia cazurilor privind bolile contagioase, interventiile chirurgicale, imobilizarile in gips, cand durata este stabilita de medicul de familie. Cuantumul indemnizatiei se stabileste astfel (salariul mediu pe ultimele 6 luni:numarul de zile lucratoare din luna in care se acorda concediul) x 85 % x numarul de zile lucratoare de concediu. Contabilizarea sumelor reprezentand indemnizatii pentru concediul de odihna, stimulente si premii de orice fel platite din fondul de salarii, indemnizatiile de asigurari sociale suportate din fondul de salarii si alte drepturi de personal suportate de intreprindere se face ca si in cazul drepturilor reprezentand salarii, prin intermediul contului 421 "Personal - remuneratii datorate". Drepturile de personal suportate de la bugetul asigurarilor sociale sunt reflectate de contul 423 "Personal - ajutoare materiale datorate".

16

1.5. RECUNOASTEREA SI EVALUAREA BENEFICIILOR ANGAJATILOR, A DREPTURILOR DE PERSONAL IN CONTEXTUL STANDARDELOR INTERNATIONALE DE CONTABILITATE

Standardele Internationale de Contabilitate acorda atentie si aspectelor legate de remunerarea capitalului uman. In acest sens s-au elaborat doua standarde: •

IAS 19 “Avantajele personalului”

•

IAS 26 “Contabilitatea si raportarea planurilor de pensii” Aceste standarde au implicatii si asupra altor standarde cu precadere cele referitoare la datorii

si active. Obiectivul IAS 19 este de a descrie contabilizarea si prezentarea informatiilor referitoare la beneficiile angajatilor. Standardul cere unei intreprinderi economice sa recunoasca: -

o datorie, atunci cand un angajat a prestat servicii in ansamblul beneficiilor ce urmeaza a fi platite in viitor;

-

o cheltuiala, atunci cand intreprinderea consuma beneficii economice ce apar din munca prestata de angajat si in schimbul careia, in viitor va primi beneficii.

De fapt, aceste elemente sunt identice cu metodologia din Romania, potrivit careia cheltuielile cu salariile si alte drepturi de personal ale intreprinderii genereaza, concomitent, obligatiile de plata catre salariati si catre diferite organizatii de stat cum sunt asigurarile sociale de sanatate, fondul de somaj si de risc. Norma de contabilitate IAS 19 “Avantajele personalului” trebuie aplicate de un angajator la contabilizarea avantajelor personalului. Astfel, norma IAS 19 prevede cele cinci categorii de avantaje ale personalului: 1. Avantajele pe termen scurt cum ar fi: indemnizatiile salariale la asigurarile sociale, concedii de odihna anuale platite si concedii medicale platite, prime si participari la profit si avantaje nemonetare pentru angajatii permanenti ( asistenta medicala, cazare, masini si bunuri sau servicii gratuite sau subventionate) 2. Avantaje posterioare perioadei de munca cum ar fi: pensii si alte prestatii posterioare perioadei de munca, asigurarea pe viata si asistenta medicala posterioara perioadei de munca 3. Avantaje pe termen lung, care includ plati in urma plecarilor pe termen lung din serviciu sau garantarea pastrarii postulului respectiv 17

4. Indemnizatiile oferite la incheierea contractului de munca 5. Avantaje sub forma participarii la capitalurile proprii. Aceasta prevedere IAS 19 cere debitarea conturilor de cheltuieli corespunzatoare: 641 “Cheltuieli

cu

personalul”

pentru

salariatii

permane

nti, 621 “Cheltuieli cu colaboratorii” pentru colaboratorii si creditarea conturilor 421 “Personal salarii datorate” pentru salariatii permanenti si 401 “Furnizori” pentru colaboratori, la nivelul brut al remuneratiilor datorate. O intreprindere recunoaste si costul previzionat al avantajelor angajatilor pe termen scurt sub forma: - absentelor compensate, fiind vorba de concediile de odihna si medicale; - a sumelor din profit si a premiilor, tot ca o datorie si o cheltuiala.

18

1.6. SISTEMUL DE CONTURI UTILIZAT PRIVIND CREANŢELE ŞI DATORIILE CU PERSONALUL Pentru evidenta decontarilor cu personalul se folosesc conturile din grupa 42 "Personal si conturi asimilate", si anume: 421 "Personal-remuneratii datorate" 423 "Personal-ajutoare datorate" 424 "Participarea personalului la profit" 425 "Avansuri acordate personalului" 426 "Drepturi de personal neridicate" 427 "Retineri din remuneratii datorate tertilor" 428 "Alte datorii si creante in legatura cu personalul" 4281 "Alte datorii in legatura cu personalul" 4282 "Alte creante in legatura cu personalul" Conturile de mai sus, cu exceptia celor privind avansurile acordate personalului (425) si alte creante si datorii in legatura cu personalul (428) au unele trasaturi comune dintre care cele mai semnificative sunt urmatoarele: •

sunt conturi de obligatii cu functie contabila de pasiv;

•

oglindesc in credit datoriile unitatii fata de salariat;

•

reflecta in debit sumele platite salariatilor in vederea stingerii obligatiilor de natura salariala;

•

sunt conturi de bilant si pot avea solduri creditoare care reprezinta datoriile salariale nedecontate de unitate;

•

soldurile creditoare existente la sfarsitul anului cumulate cu soldurile, de asemenea creditoare ale altor conturi de obligatii se inscriu in pasivul bilantului la grupa de “datorii ce trebuie platite pana la un an”

19

1.7. MODUL DE CONSTITUIRE SI DE PLATA A IMPOZITELOR PE SALARII In sensul Legii nr.571/2003 cu modificările şi completările ulterioare privind impozitul pe venit, termenii utilizati in determinarea venitului baza calcul au urmatorul inteles: • impozitul pe venitul anual global reprezinta suma datorata de o persoana fizica pentru veniturile realizate intr-un an fiscal, determinata prin aplicarea cotelor de impunere asupra venitului anual global impozabil stabilit. • venitul anual global impozabil reprezinta suma veniturilor nete realizate din activitati independente, din salarii, din cedarea folosintei bunurilor, precum si a veniturilor de aceeasi natura realizate din strainatate, obtinute de persoanele fizice romane, din care se scad pierderile fiscale reportate si deducerile personale. • venitul brut aferent fiecarei categorii de venit cuprinde sumele incasate si echivalentul in lei al veniturilor in natura • venitul net pentru fiecare categorie de venit reprezinta diferenta dintre venitul brut si cheltuielile aferente deductibile • cheltuielile aferente deductibile sunt acele cheltuieli efectuate in cadrul activitatilor desfasurate in scopul realizarii venitului, in conditiile prevazute de legislatia in vigoare • deducerile personale reprezinta o suma neimpozabila acordata contribuabilului, cuprinzand deducerea personala de baza si deducerile personale suplimentare, in functie de situatia proprie si/sau a persoanelor aflate in intretinere. In categoriile de venituri se cuprind si orice avantaje in bani sau natura primite de o persoana fizica, cu titlu gratuit sau ca plata partiala, precum si folosirea in scop personal a bunurilor si drepturilor aferente desfasurarii activitatii.Avantajele in natura reprezinta o parte a remuneratiei care nu se varsa sub forma baneasca, ci sub forma de bunuri si servicii (de exemplu:acordarea unei locuinte de serviciu, acordarea de servicii de transport, premierea unei parti din salariu sub forma de produse). Tot prin contractul colectiv de munca se stabilesc conditiile in care se realizeaza premierea, obiectul premierii, modalitatile de constituire si sursa fondurilor de premiere, limitele individuale si alte elemente ce definesc sistemul premial. Pentru determinarea venitului din salarii se definesc: 20

(1) Venitul brut din salarii reprezinta suma veniturilor realizate de salariat pe fiecare loc de realizare a venitului. (2) Venitul net din salarii se determina prin deducerea din venitul brut, determinat conform prevederilor alin. (1), a urmatoarelor cheltuieli, dupa caz: • contributiile obligatorii datorate, potrivit legii, precum protectia sociala a somerilor, pentru asigurarile sociale de sanatate, contributia individuala de asigurari sociale, precum si alte contributii obligatorii stabilite prin lege, dupa caz; •

deducerea personala de baza la locul de munca unde se afla functia de baza;

(3) Beneficiarii de venituri din salarii datoreaza un impozit lunar reprezentand anticipate, care se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri. (4) Impozitul lunar se determina astfel: •

la locul unde se afla functia de baza, prin aplicarea baremului lunar prevazut,

asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul net din salarii aferent unei luni si deducerile personale acordate pentru luna respectiva; • pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri, prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul brut si contributia la asigurarile sociale de sanatate, pe fiecare loc de realizare a acestuia. (5) In cazul salariilor sau diferentelor de salarii stabilite in baza unor hotarari judecatoresti ramase definitive si irevocabile, beneficiarii de astfel de venituri datoreaza un impozit final care se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri, prin aplicarea unei cote de 20 % asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul brut si contributiile obligatorii prevazute de lege, si nu se cumuleaza cu celelalte drepturi salariale ale lunii in care se platesc. (6) Sumele reprezentand prime de vacanta, acordate pe langa indemnizatia de concediu de odihna, potrivit prevederilor contractelor de munca sau ale unor legi speciale, in limita salariului de baza din luna anterioara plecarii in concediu, nu se impoziteaza separat de celelalte drepturi salariale ale lunii in care se platesc. In vederea impunerii sunt asimilate salariilor in conformitate cu prevederile Codului Fiscal, urmatoarele venituri: - indemnizatiile din activitatea desfasurata ca urmare a unei functii de demnitate publica, precum si a unei functii alese in cadrul persoanelor juridice fara scop lucrativ; - drepturile de solda lunara, indemnizatiile, primele, sporurile si alte drepturi ale personalului militar acordate potrivit legii; 21

- indemnizatia lunara bruta, precum si suma din profitul net cuvenita administratorilor la companiile/societatile comerciale la care statul sau o alta autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar precum si regiile autonome; - sumele primite de reprezentantii in Adunarea Generala a Actionarilor, in Consiliul de Administratie si in Comisia de cenzori; -indemnizatia lunara a asociatului la nivelul valorii inscrise in declaratia de asigurari sociale” Urmatoarele sume nu se includ in veniturile salariale si nu sunt impozabile ( Cod Fiscal republicat): - ajutoarele de inmormantare, ajutoarele pentru pierderi in gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale, ajutoare pentru boli grave, nastere, veniturile reprezentand cadouri pentru copii minori ai salariatilor; - tichete de masa si drepturi de hrana acordate angajatilor; - contravaloarea locuintei de serviciu sau a locuintei din incinta unitatii potrivit repartitiei de serviciu; - contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului industrial de protectie si de lucru; - contravaloarea echipamentului de deplasare, pentru transportul angajatilor intre localitatea unde isi au domiciliul si localitatea unde se afla locul de munca; - sumele primite de angajati pentru acoperirea cheltuielilor de deplasare, detasarea in alta localitate, in tara si in strainatate; - sumele primite pentru mutare si indemnizatiile de instalare; - avantajele primite in bani si in natura si imputatiile salariatului, nu se impoziteaza.

22

1.8. CONSIDERENTE GENERALE PRIVIND PROTECTIA SI ASIGURARILE SOCIALE Dreptul la asigurari sociale este garantat de stat si se exercita prin sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, denumite "Sistemul public". Sistemul public se organizeaza si functioneaza avand ca principii de baza: • principiul unicitatii, potrivit caruia statul organizeaza si garanteaza sistemul public bazat pe aceleasi norme de fapt; • principiul egalitatii, care asigura tuturor participantilor la sistemul public, contribuabili si beneficiari, un tratament nediscriminatoriu in ceea ce priveste drepturile si obligatiite prevazute de lege; • principiul solidaritatii sociale, conform caruia participantii la sistemul public isi asuma reciproc obligatii si beneficiaza de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau inlaturarea riscurilor sociale prevazute de lege; • principiul obligativitatii, potrivit caruia persoanele fizice si juridice au, conform legii, obligatia de a participa, la sistemul public, drepturile de asigurari sociale exercitanduse corelativ cu indeplinirea obligatiilor; • principiul contributivitatii, conform caruia fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurari sociale cuvenindu-se pe temeiul contributor de asigurari sociale platite; • principiul repartitiei, pe baza caruia fondurile realizate se redistribuie pentru plata obligatiilor ce revin sistemului public, conform legii; • principiul autonomiei, bazat pe administrarea de sine statatoare a sistemului public, conform legii. In sistemul public sunt asigurate persoanele fizice - asigurati- care pot fi cetateni romani sau cetateni ai altor state, care au domiciliul sau resedinta in Romania si care au obligatia sa plateasca contributii de asigurari sociale si au dreptul sa beneficieze de prestatii de asigurari sociale. Normele de aplicare a Legii 19/2000 si OUG nr.147/31.10.2002 in ceea ce priveste contributia de asigurari sociale specifica: • In privinta contribuabililor la sistemul public de pensii: 23

- sunt asimilate angajatorilor: organizatiile profesionale, sindicale, organizatiile de pensionari si alte organizatii si asociatii, cu sau fara personalitate juridica, in conditiile in care au personal care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca; - sunt contribuabili la sistemul public de asigurari sociale si persoanele juridice cu care functionarii publici au raporturi de serviciu; -sunt angajatori si persoanele fizice care au personal angajat cu contract individual de munca. • In ceea ce priveste incadrarea locurilor de munca in conditii deosebite, Nominalizarea persoanelor care lucreaza in locuri de munca in conditii deosebite, cu respectarea criteriilor prevazute de lege privind criteriile si metodologia de incadrare a locurilor de munca in conditii deosebite, se face de catre angajator in baza avizului acordat de Inspectoratul Teritorial de Munca. • Baza lunara de calcul a contributiei individuate de asigurari sociale a asiguratilor o constituie salariile individuale brute realizate lunar, inclusiv sporurile si adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de munca, in cazul persoanelor care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca si al functionarilor publici. Sumele pentru care nu se datoreaza contributia de asigurari sociale, sunt cele care reprezinta: - prestatii de asigurari sociale care se suporta din fondurile asigurarilor sociale sau din fondurile angajatorului si care se platesc direct de acesta, potrivit legii; - drepturile platite potrivit dispoztiilor legale in cazul desfacerii contractelor individuate de munca, incetarii raporturilor de serviciu ale functionarilor publici sau al incetarii calitatii de membru cooperator. Contributia de asigurari sociale nu se calculeaza si nu se datoreaza pentru drepturile platite in perioada de preaviz. - diurnele de deplasare si de delegare, indemnizatiile de delegare, detasare si transfer, platite In limita dispozitiilor legale, precum si drepturile de autor; - sumele obtinute in baza unei conventii civile de prestari de servicii sau executari de lucrari de catre persoanele care au incheiate contracte individuate de munca si de catre beneficiarii unei pensii de limita de varsta; - sumele reprezentand participarea salariatilor la profit; - premii si alte drepturi exceptate prin legi speciale. Prin premii si alte drepturi exceptate prin legi speciale se inteleg sumele care se acorda din fondul de salarii si pentru care se prevede expres prin acte normative cu caracter special ca pentru acestea nu se datoreaza contributie de asigurari sociale; 24

- plata contributiei de asigurari sociale datorate de angajator si de asigurati se efectueaza cu ordin de plata sau dispozitie de plata/incasare tip CAS la trezoreriile judetene, respectiv trezoreriile sectoarelor municipiului Bucuresti, in conturile deschise pe seama caselor judetene de pensii. Indiferent de mijlocul de plata utilizat, numerar sau virament, angajatorul sau, dupa caz, persoana asigurata pe baza de contract ori declaratie de asigurare va specifica suma, destinatia si perioada pentru care se face plata. Termenul de plata a contributiei de asigurari sociale pentru angajatori este data stabilita pentru plata chenzinei a doua, in cazul angajatorilor care efectueaza plata drepturilor salariale chenzinal, dar nu mai tarziu de data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza plata; • In ceea ce priveste pensiile In sistemul public de pensii au dreptul la pensie, in situatia indeplinirii conditiilor prevazute de lege, urmatoarele categorii de persoane: - asiguratii; - asiguratii care satisfac obligatii militare ; - elevii, ucenicii si studentii care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca datorita bolilor profesionale sau accidentelor de munca survenite in timpul si din cauza practicii profesionale; - persoanele care la data solicitarii drepturilor de pensie nu mai au calitatea de asigurat; - urmasii celor prevazuti mai sus - copiii si sotul supravietuitor. • cât privesc contribuţiile la asigurările sociale de sănătate, se datorează pe de o parte de angajator în cota de 7% asupra fondului de salarii în bani şi/sau în natură. Normele metodologice definesc notiunea de fond de salarii ca suma a castigurilor brute salariale realizate lunar de catre salariatii angajati cu contract individual de munca, inclusiv sumele platite, potrivit legii, din acest fond pentru concedii medicale. La randul lor, sunt obligate la contributii banesti lunare pentru asigurari sociale de sanatate si persoanele fizice, indiferent daca au sau nu calitatea de salariat, in masura in care sunt interesate a obtine calitatea de asigurat. Contributia pentru asigurarile sociale de sanatate datorata de angajati se calculeaza si se retine astfel: • Pentru angajatii cu contract individual de munca, indiferent daca acesta este incheiat pe o durata determinata sau nedeterminata, se aplica o cota de 6,5 % asupra veniturilor salariale brute realizate lunar. Daca o parte din salariu se plateste in natura, evaluarea produselor se face in conditiile prevazute de lege privind impozitul pe salarii; 25

• In cazul persoanelor aflate in concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani, cota se aplica, de asemenea, asupra veniturilor brute realizate. Datorita faptului ca salariatul care isi suspenda contractul de munca pentru ingrijirea copilului beneficiaza conform legii de o indemnizatie reprezentand 85% din salariul mediu brut pe economie, practic, contributia de 6,5% pentru asigurarile sociale de sanatate se va aplica asupra acestei indemnizatii; • Pentru persoanele care presteaza munca in baza mai multor contracte de munca, se va calcula si retine cota de 6,5% contributie pentru fondul initial de asigurari sociale de sanatate la fiecare loc de munca, • In cazul unui pensionar angajat cu contract de munca, acesta va datora contributia atat pentru calitatea sa de pensionar, cat si in calitate de salariat angajat in cumul. Evidentierea contributiei salariatilor la fondul initial de asigurari sociale de sanatate, in cuprinsul statului de salarii, se face intr-o rubrica distincta, care poarta denumirea de "Contributia de asigurari sociale de sanatate". Angajatorii au obligatia de a elibera, la solicitarea salariatilor proprii, documente justificative care sa ateste calitatea acestora de asigurati si plata contributiei de asigurari sociale de sanatate stabilita de lege. Contributia pentru asigurarile sociale de sanatate se deduce din impozitul pe salariu sau din impozitul pe venit, dupa caz, ori din veniturile nete, in cazul neimpozitarii acestora si se varsa la Casa de Asigurari de Sanatate. Pentru persoanele aflate in concediu medical, in concediu pentru sarcina si lehuzie sau in concediu medical pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 3 ani, contributia se suporta de la bugetul asigurilor sociale de stat. In conditiile in care salariatul beneficiaza in luna in care se face calculul contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate atat de indemnizatie de concediu medical, cat si de salariu pentru zilele efectiv lucrate, in baza de calcul nu se include indemnizatia pentru concediul medical. Contributiile pentru fondul de asigurari sociale de sanatate se varsa de catre persoanele obligate, in contul deschis la trezoreriile statului, pe seama Casei de Asigurari de Sanatate judetene. Nerespectarea obligatiei de plata a contributiei la fondul de asigurari de sanatate duce la executarea silita a celor vinovati prin intermediul organismelor specializate ale Casei Nationale de Asigurari de Sanatate. De asemenea, se vor percepe majorari pentru perioada de intarziere, egale cu majorarile aferente pentru intarzierea achitarii impozitelor.

26

In cazul neachitarii in termen de o luna de la data scadentei a contributiilor legale, Casa de Asigurari de Sanatate va introduce dispozitie de incasare silita. In ceea ce priveste contributia lunara la Fondul de asigurari sociale de sanatate, angajatorul face declaratie lunara pentru aceste obligatii, declaratie care se depune la C.J.A.S. in a carei raza teritoriala se afla. Declaratia lunara, pe suport de hartie si magnetic, trebuie depusa pana in data de 25 a lunii urmatoare pentru care se datoreaza contributia. Cuantumul contribuţiei pentru şomaj este de 2,5% din fondul brut de salarii realizat lunar. În fondul de salarii realizat lunar, asupra căruia se aplică cota de 2,5%, se includ: - salariile de baza; - sporurile si indemnizatiile la salariul de baza; - salariul de merit; - salariile de baza pentru persoanele incadrate prin cumul, inclusiv pentru pensionarii care cumuleaza pensia cu salariul; - sumele realizate pin plata cu ora; - stimulentele si premiile de orice fel; - indemnizatiile pentru concediul de odihna; - indemnizatiile pentru perioadele de incapacitate temporara de munca suportate de unitate; - salariile fixe sau indemnizatiile platite administratorilor, cenzorilor; - alte sume. Salariatii sunt obligati la plata unei contributii de 1% pentru fondul de plata a ajutorului de somaj, a ajutorului de integrare profesionala si a alocatiei de sprijin, cota aplicabila asupra salariului de baza lunar de incadrare brut. Declaratia lunara a obligatiilor de plata la bugetul Fondului pentru plata ajutorului de somaj se depune de catre angajator in termen de 25 de zile catendaristice de la expirarea lunii pentru care se datoreaza contributiile, anexandu-se totodata si dovada de efectuare a platii. Competenta pentru primirea declaratiilor o are Agentia judeteana sau, dupa caz, a municipiului Bucuresti pentru ocuparea fortei de munca din raza teritoriala a sediului social al angajatorului. In conformitate cu legea, declaratia reprezinta atat un document de evidentiere a executarii obligatiilor de plata a contributiei la fondul de somaj datorat de angajator (2,5%) sau de salariat (1%), cat si titlu executoriu de la momentul in care creanta bugetara devine scadenta, ca urmare a expirarii termenului de plata a contributiei. 27

Contabilitatea decontărilor privind contribuţia la fondul de şomaj se organizează cu ajutorul contului sintetic de gradul I, 437 “Ajutor de şomaj” care are în structura sa două conturi sintetice de gradul II.

28

CAPITOLUL II – APLICAŢII PRACTICE PRIVIND CONTABILITATEA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR CU PERSONALUL, ASIGURĂRILE ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ 2.1. S.C. ACSAN VIC COM SRL – PREZENTARE GENERALĂ S.C. ACSAN VIC COM S.R.L. a fost înfiinţata în anul 2001 fiind înregistrată la Registrul Comerţului sub număr J13/1106/2001. S.C. ACSAN VIC COM S.R.L., este persoană juridică română, având forma de societate cu răspundere limitată care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile române şi cu actul constitutiv. Sediul societăţii este în Techirghiol unde îşi desfăşoară şi activitatea. Durata de desfăşurare a societăţii este nelimitată începând cu data înmatriculării la Oficiul Registrului Comerţului. Obiectul de activitate, principal, este comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate cu vânzare preponderentă de produse alimentare. Alte activităţi ce pot fi desfăşurate potrivit actului constitutiv sunt: -

comerţ cu autovehicule;

-

întreţineri şi reparaţii ale autovehiculelor;

-

comerţ cu piese de schimb;

-

intermedieri în comerţ cu combustibil, material lemnos, mobilă, textile, confecţii;

-

comerţ cu ridicata şi import-export pentru cereale, animale, flori, fructe,legume;

-

comerţ cu ridicata pentru aparate electrocasnice;

-

comerţ cu amănuntul al aceloraşi produse.

Capitalul social al societăţii subscris şi vărsat este de 2.000 lei, care se împarte în 20 de părţi sociale egale, deţinut integral de asociatul unic. Conducerea şi administrarea societăţii este asigurată de adunarea generală a societăţii care decide asupra politicii economice şi comerciale. Adunarea generală are următoarele atribuţii: -

aprobă bilanţul contabil şi stabileşte repartizarea profitului net; 29

-

desemnează administratorii şi cenzorii;

-

decide asupra descărcării de gestiune a administratorilor şi cenzorilor, pentru activitatea lor;

-

modifică statutul.

Controlul activităţii economice şi de gestiune se face de asociatul unic sau de un cenzor numit de asociat. Contabilitatea societăţii este asigurată potrivit Legii nr.82/1991 –Legea Contabilităţii – republicată, prin contract de prestări servicii.

30

2.2. ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI Datele în vederea efectuării analizei indicatorilor economico-financiari sunt redate în tabelul nr.2.1. : Indicatorii economico-financiari (perioada curentă faţă de perioada precedentă) Tabelul nr. 2.1. -lei – Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15.

INDICATORUL Venituri din exploatare Cheltuieli din exploatare Rezultatul exploatării Venituri financiare Cheltuieli financiare Rezultatul financiar REZULTATUL CURENT Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare Rezultatul extraordinar VENITURI TOTALE CHELTUIELI TOTALE REZULTATUL BRUT Impozit pe profit REZULTATUL NET

31.12.2004 515.949 485.702 + 30.247 307 10.157 - 9.849 + 20.397 2.374 - 2.374 516.257 498.233 + 18.223 7.301 + 10.722

31.12.2005 1.273.101 1.192.953 + 80.147 283 11.230 - 10.947 + 69.200 6.811 - 6.811 1.273.285 1.210.796 + 62.589 15.647 + 46.941

% (4/3) 246,75 245,61 264,97 92,22 110,56 111,14 339,25 286,86 286,86 246,65 243,01 347,26 214,31 437,80

Prin urmare, faţă de cele prezentate mai sus, se observă o creştere a rezultatelor (brut şi net) faţă de perioada precedentă, ca urmare a modificării cifrei de afaceri de 3 ori mai mult faţă de perioada anterioară (înregistrează creşterea veniturilor din vânzarea mărfurilor). Rezultatul este diminuat pe total, ca urmare a rezultatului financiar negativ (- 10.947 lei) determinat de înregistrarea cheltuielilor cu dobânzile aferente împrumuturilor.

31

Indicatorii economico-financiari sunt redaţi grafic în figura nr.2.1.

2004

venituri din exploatare

cheltuieli din exploatare

venituri financiare

cheltuieli financiare

venituri extraordinare

cheltuieli extraordinare

2005

Fig.nr.2.1. Analiza activităţii economico-financiare se poate efectua şi prin intermediul altor indicatori care exprimă echilibrul financiar sau rentabilitatea firmei. Aceşti indicatori sunt redaţi în tabelul nr.2.2. Tabelul nr.2.2. - lei Nr. crt. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

ACTIVITĂŢI A Active imobilizate Active circulante, din care: Stocuri Creanţe Datorii curente Datorii cu termen mai mare de 1 an Capital şi rezerve Rezultatul exploatării Capitalui proprii

REALIZĂRI LA DATA DE: 31-12.2004 31.12.2005 1 2 171.260 332.985 99.910 114.940 43.230 39.395 49.405 67.021 270.931 451.861 240 240 + 10.722 + 46.941 240 240

Indicatorii economico-financiari sunt redaţi grafic în figura nr. 2.2.

32

DIFERENŢE % 3 194,43 115,04 91,13 135,65 166,80 100,00 437,80 100,00

500000 400000 300000

capitaluri proprii

capital ;I rezerve

2005 datorii curente

0 active circulante

2004 active imobilizate

200000 100000

Fig.nr.2.2. Analiza principalilor indicatori economico-financiari (an 2005) A. INDICATORI DE LICHIDITATE: 1) Lichiditate curentă

Lichiditate curenta =

active curente 114.940 = = 0,25 datorii curente 451.861

valoarea recomandată este în jurul valorii de 2 (în situaţia noastră lichiditatea societăţii este una nefavorabilă). 2) Lichiditate imediată

Lichiditate imediata =

active curente − stocuri 114.910 − 39.395 75.545 = = = 0,17 datorii curente 451.861 451.861

ceea ce exprimă imposibilitatea firmei de a achita orice datorie întrun termen scurt.

B. INDICATORI DE RISC: 1) Gradul de îndatorare:

33

Gradul de indatorare =

capital imprumutt − x100 = x100 = 0 capital propriu 240

Societatea nu are înregistrate credite peste 1 an, fapt pentru care indicatorul nu se poate calcula. 2) Gradul de acoperire al dobânzilor: Gradul de acoperire al dobânzilor exprimă profitul înaintea plăţii dobânzii şi a impozitului pe profit / cheltuieli cu dobânda (dacă valoarea este mai mică atunci poziţia societăţii este mai riscantă). Profit = 46.941 lei Cheltuieli cu dobânda = 10.843 lei

⇒ poziţie favorabilă

Impozit pe profit = 15.647 lei C. INDICATORI AI ACTIVITĂŢII 1)

Viteza de rotaţie a stocurilor:

Viteza de rotatie a stocurilor =

cos t vanzare 896.151 = = 32,52 zile cos t mediu 27.560

Indicatorul exprimă viteza de rotaţie a stocurilor. 2) Viteza de rotaţie a debitelor clienţi: soldul mediu clienti x365 = cifra de afaceri Viteza de rotatie a debitelor 42.500 = x365 = 12,9 zile 1.201.130 clienti =

Indicatorul exprimă intervalul în care se asigură recuperarea clienţilor. Acest interval nu trebuie să depăşească 30 zile (în cazul nostru este o situaţie favorabilă). 3) Viteza de rotaţie a creditelor furnizori: 34

furnizori = Viteza de rotatie a creditelor =

sold mediu furnizor i x365 = cifra de afaceri

98.000 x365 = 29,78 zile 1.209.130

Indicatorul exprimă numărul de zile de creditare al furnizorilor. 4) Viteza de rotaţie a activelor imobilizate:

Viteza de rotatie a activelor imobilizate =

cifra de afaceri 1.201.130 = = 3,6 active imobilizate 332.985

5) Viteza de rotaţie a activelor totale:

Viteza de rotatie a activelor totale =

cifra de afaceri 1.201.130 = = 2,68 active totale 447.926

D. INDICATORI DE PROFITABILITATE: 1) Marja brută din vânzări:

Marja bruta din vanzari =

profitul brut din vanzari 304.978 x100 = x100 = 25,39% cifra de afaceri 1.201.130

2) Rentabilitatea capitalului angajat: profitul ina int e de plata dobanzii si a impozitului pe profit 73.432 Re ntabilitat ea capitalului angajat = = = 0,16 capital angajat 452.101 ( capital imprumutat + capital propriu ) Principalii indicatori economico-financiari sunt redaţi sintetic în tabelul nr.2.3. Tabelul nr.2.3. Nr. SPECIFICAŢIE crt. 1 A. Indicatori de lichiditate 2 Lichiditate curentă 35

2004

2005

0,36

0,25

3 Lichiditate imediată 4 B. Indicatori de risc 5 Grad de îndatorare 6 C. Indicatori ai activităţii 7 Viteza de rotaţie a stocurilor 8 Viteza de rotaţie a debitelor-clienţi 9 Viteza de rotatie a creditelor-furnizori 10 Viteza de rotaţie a activelor imobilizate 11 Viteza de rotaţie a activelor totale 12 D. Indicatori de probabilitate 13 Marja brută din vânzări 14 Rentabilitatea capitalului angajat

0,20 10,72 28,59 135,45 2,80 4,77 20,38 0,10

0,17 32,52 12,90 29,78 3,60 2,68 25,39 0,16

Indicatorii economico-financiari sunt redaţi grafic în figura nr.2.3.

2005 2004

rentabilitatea

marja brută din

viteza de rotaţie a

viteza de rotaţie a

viteza de rotaţie a

viteza de rotaţie a

viteza de rotaţie a

capitalului angajat

vânzări

activelor totale

activelor imobilizate

creditelor furnizori

debitelor clienţi

stocurilor

lchiditate curentă

lichiditate imediată

Din analiza indicatorilor economico-financiari rezultă următoarele: •

Societatea analizată înregistrează o lichiditate curentă sub nivelul valorii

recomandabile de 2, ceea ce explică că nu poate acoperi datoriile curente din activele curente; •

Lichiditatea imediată a societăţii este sub nivelul valorii de 1, ceea ce explică că

societatea în ambele perioade nu a putut să-şi acopere datoriile curente din valorile de trezorerie disponibile şi din cele ce urmează a se încasa în urma lichidării creanţelor la scadenţă; 36

•

Gradul de îndatorare nu se poate determina deoarece nu există capital angajat

(împrumuturi mai mari de 1 an) •

Indicatorii activităţii (viteza de rotaţie a stocurilor, a debitelor-clienţi, a creditelor-

furnizori, a activelor imobilizate, a activelor totale) sunt favorabile, limitele înregistrate fiind accesibile; •

Indicatorii de profitabilitate exprimă o marjă brută din vânzări favorabilă pe ambele

perioade

2.3. OPERATIUNI INREGISTRATE IN CONTABILITATE PRIVIND DREPTURILE SALARIALE In vederea reflectarii in contabilitate s-au folosit datele evidentiate in statele de plata si centralizator ale societăţii studiate pe luna martie 2006. - lei 37

- fond salarii brut

9.766

- chenzina I

2.858

- retineri: - impozit pe salarii

414

- cota 9,5% pentru CAS

928

- cota de 6,5% pentru fondul de sanatate

635

- cota de 1 % pentru fondul de somaj

66

- concedii odihna

770

- concedii de boala si matemitate platite din CAS

108

- garantii materiale

24

- alte venituri 1.

1.119

La datele stabilite, pe baza "Listelor de avans chenzinal", se plateste avansul chenzinal in suma de 2.858 lei (chenzina l). - Se ridica banii de la banca si se trec la viramente interne conform extrasului

de cont. 581 = 5121 2.858 2.858 "Viramente interne" "Conturi la band in lei" - Se depun banii in casierie conform registrului de casa: 5311 = 581 2.858 2.858 "Casa in lei" "Viramente interne" - Inregistrarea avansului acordat personalului (chenzina I) 425 = 5311 2.858 2.858 "Avansuri acordate "Casa in lei" personalului" - Se achita din incasari indemnizatiile pentru concediile de odihna 425 = 5311 770 770 "Avansuri acordat "Casa in lei" personalului" 2.

La lichidarea lunii aprilie, pe baza statului de salarii, se inregistreaza salarii brute cuvenite personalului in suma de 9.766 lei. - Inregistrarea obligatiei de plata a salariilor brute datorate personalului pe baza statului de plata la lichidarea lunii aprilie pe cheltuieli: 641

"Cheltuieli cu salariile

=

421

9766

9766

"Personal - salarii datorate"

personalului" Contributiile la asigurarile sociale se retin la chenzina a ll-a si se micsoreaza cu ajutoarele 38

materiale acordate. 3. Se inregistreaza retinerile din salariu astfel: impozit pe salarii – 414 lei, contributia salariatilor pentru asigurari sociale (9,5%) - 928 lei, contributia personalului pentru asigurarile de sanatate (6,5%) - 635 lei, contributia personalului pentru constituirea fondului de somaj (1 %) - 66 lei, avansul –2858 lei, garantii - 240 lei, concedii de odihna - 770 lei, alte venituri –1.119 lei. - Inregistrarea retinerilor din salarii, inclusiv avansul chenzina I la sfarsitul lunii prin statul de plata. 421

=

%

6864

"Personal - salarii datorate" 444

-

414

-

928

-

635

-

66

-

2.858

-

770

-

1.119

-

42

"Impozitul pe salarii" 4312 "Contributia personalului la asigurarile sociale" 4314 "Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate" 4372 "Contributia personalului la fondul de somaj" 425 "Avansuri acordate personalului" 425 "Avansuri acordate personalului concedii odihna" 425 "Avansuri acordate personalului prime" 427 "Retineri din salarii datorate tertilor pensii alimentare" 39

4281

-

24

"Alte datorii in legatura cu personalul (garantii materiale)" 4.

Se achita salariile nete datorate personalului: - inregistrarea platii chenzinei a ll-a 421

=

5311

"Personal-salarii datorate"

2.901

2.901

"Casa in lei"

OPERATIUNI INREGISTRATE IN CONTABILITATE PRIVIND ASIGURARILE SI PROTECTIA SOCIALA 5.

Se inregistreaza contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate (7%) –683

lei, contributia unitatii pentru fondul de somaj (2,5%) - 244 lei, CAS datorat de unitate (19,75%) – 1.929 lei, contributia unitatii la fondul de risc pentru accidente si boli profesionale (0,5%) - 49 lei, fonduri speciale (handicapati) - 224 lei. - Se inregistreaza contributia angajatorului la sfarsitul lunii la asigurarile sociale de sanatate: 6453

=

4313.1

683

"Cheltuieli privind contributia

"Contributia angajatorului pentru

angajatorului pentru asigurarile

asigurarile sociale de sanatate"

683

asigurarile sociale de sanatate"

- Se inregistreaza contributia unitatii la fondul de somaj: 6452

=

"Cheltuieli privind contributia

4371

244

244

"Contributia unitatii la

unitatii la fondul de somaj"

fondul de somaj"

- Se inregistreaza contributia angajatorului la asigurarile sociale: 6451.1 "Cheltuieli privind contributia

=

4311.1

1.929

"Contributia unitatii la 40

1.929

unitatii la asigurarile sociale" -

asigurarile sociale"

Se inregistreaza contributia angajatorului la fondul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale 0.5% se aplica la fondul de salarii brut

6451.2

=

4311.2

49

"Cheltuieli privind contributia

"Contributia unitatii la

unitatii la asigurarile sociale"

asigurarile sociale- fond accidente"

635

=

447

224

"Cheltuieli cu alte impozite,

"Fonduri speciale, taxe

taxe si varsaminte asimilate"

si varsaminte asimilate'

49

224

6. Se inregistreaza, pe baza statelor de plata, obligatia de a plati diferite ajutoare pe seama contributiei unitatii la asigurarile sociale in suma de:157 lei. Ajutoarele materiale datorate salariatilor pe baza statelor de plata pe luna martie sunt de natura concediilor medicale:108 lei; si a unui ajutor de deces – 38 lei, platite din CAS. - ajutoarele materiale datorate personalului: 4311.1

=

%

157

"Contributia unitatii la asigurarile sociale" 423

-

108

-

38

"Personal - ajutoare materiale-CM" 423 "Personal - ajutoare materiale- ajutor deces" 4313.2

-

11

"Contributia la asigurarile sociale de sanatate pentru CM din CAS" 6.

Plata obligatiilor fata de personal pentru ajutoarele materiale datorate conform

statului de plata, pentru concediile medicale si ajutorul de deces. Se achita drepturile privind ajutoarele materiale: 423 "Personal - ajutoare

=

5311

146

“Casa in lei”

materiale” 41

146

7.

Pe baza ordinelor de plata se inregistreaza plata sumelor reprezentand diferenta

obligatiilor respective ramase dupa acoperirea cheltuielilor facute din acestea pentru salariatii permanenti la : bugetul asigurarilor sociale, fondul asigurarilor sociale de sanatate, fondul de somaj, fondul pentru accidente de munca si boli profesionale. -

Virarea prin banca a retinerilor din salarii si a datoriilor sociale datorate la

sfarsitul lunii:

%

=

5121

5.061

Conturi la banci in lei" 444

414

“Impozit pe salarii" 4311.1

1.783

Contributia unitatii la asigurarile sociale" 42

4313.1

683

Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate" 4312

928

Contributia personalului la asigurarile sociale" 4314

635

Contributia angajatilor la asigurarile sociale de sanatate" 4371

244

Contributia unitatii la fondul de somaj" 4372

66

Contributia personalului la fondul de somaj" 4311.2

49

Contributia unitatii la asigurarile sociale-fond initial accidente" 447

224

Fonduri speciale-taxe si varsaminte asimilate" 4313.2

11

Contributia la asigurarile sociale de sanatate pentru CM din CAS." 4281

24

"Alte datorii in legatura cu personalul" (gar.materiale) Se inchid conturile de cheltuieli la sfirsitul lunii: 121

=

%

12.895

“ Profit si

641

pierdere"

"chelt cu salariile

9.766

personalului" 6451.1 43

1.929

'contrib.unit.la asig. sociale" 6452

244

"contributia unitatii ptr.fd.somaj" 6453

683

"contributia angajatorului ptr.asig.sociale de sanat." 6451.2.

49

"contrib. unitatii la asig.sociale"(fd.risc 0,5%) 635 "cheltuieli cu alte impozite taxe si varsaminte asimilate"

CAPITOLUL III PROIECTAREA PROGRAMELOR

44

224

Proiectarea generalã a sistemului informatic privind evidenta salariilor are ca obiectiv elaborarea conceptiei logice concrete a sistemului informatic, adicã definirea acestuia structural si functional, ceea ce presupune stabilirea componentelor sistemului informatic a legãturilor dintre ele si a functionalitãtii structurii sale astfel încât întreg sistemul sã actioneze ca un tot unitar. Pe timpul proiectarii generale am avut în vedere toate componentele sistemului informatic adica intrãri, prelucrãri si iesiri precum si relatiile dintre ele, realizate prin intermediul unei banci de date. O banca de date este alcatuita din administratorul bancii, utilizatorii si colectiile omogene de date organizate în fisiere specifice de gestiune a bazelor de date - SGBD-uri. Contabilitatea drepturilor si obligatiilor salariale cu asigurarile si protectia sociala este urmarita cu ajutorul aplicatiilor informatice. Conform legislatiei in vigoare toate societatile comerciale trebuie sa-si prelucreze si sa-si stocheze datele pe suport magnetic folosind sisteme informatice unitare. Prelucrãrile in sistemului informatic sunt efectuate prin procedurile de program care urmãresc realizarea in conditii optime a actualizarii, modificarii, stergerii si exploatarii colectiilor de date, care sã asigure obtinerea iesirilor solicitate de beneficiarul sistemului informatic Pentru toate obligatiile catre bugetul statului firmele trebuie sa completeze declaratii pe care le depun la Circa Financiara. Potrivit OMFP nr.91/2005 de modificare a OMFP nr.281/2004 privind aprobarea modelului si continutului formularului 100 "Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat", cod 14.13.01.01/a

toti cotribuabilii trebuie sa completeze aceste

formulare. Instructiuni privind aplicatia- Declaratii fiscale Pasii de urmat in aplicatie:

45

1. Initializam PC-ul si lansam in executie apasand butonul START aplicatia « Declaratii fiscale de la Ministerul Finantelor » 2. Incarcam datele de identificare ale platitorului - alegem optiunea 'Platitor nou' daca platitorul nu a fost incarcat sau - alegem optiunea 'Platitor existent' daca platitorul este deja incarcat - dam clic buton dreapta mouse pentru a deschide lista codurilor platitorilor incarcati, din care alegem un cod 3. Dam clic pe buton-dreapta mouse in partea de jos a ferestrei pentru a deschide fereastra lista cu tipurile de declaratii de raportat si alegem un tip de declaratie, adica: 100 - Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat (14.13.01.01) 4. Alegem optiunea 'Declaratie existenta' cand tipul de declaratie ales pentru o perioada de raportare este deja incarcat, apoi dam clic pe butonul-din dreapta mouse in dreptul etichetei 'Anul/luna' pentru a deschide lista perioadelor incarcate din care alegem perioada dorita 5. Alegem optiunea 'Declaratie existenta' cand tipul de declaratie ales pentru o perioada de raportare este deja incarcat, apoi dam clic pe butonul-din dreapta mouse in dreaptul

46

etichetei 'Anul/luna' pentru a deschide lista perioadelor incarcate din care alegem perioada dorita

6. In functie de actiunea dorita a fi executata pentru declaratia aleasa, apasam unul din butoanele : - Incarcare/ actualizare - Stergere - Listare - Listare cu cod de bare - Discheta pentru unitatea fiscala 6. Ultima actiune este verificarea fisierelor de pe discheta folosind butonul 'Verificare discheta pentru unitatea fiscala' si listarea declaratiei create in directorul aplicatiei in urma utilizarii butonului 'Lista' STRUCTURILE FISIERELOR pentru Declaratia 100 - obligatii Structura fisierului “Declaratia100.db” are 12 campuri, fiecare camp de tip N (numeric) sau C (caractere alfa-numerice) au lungimi diferite declarate in paranteze 47

1. 100 (cod declaratie) , N(3) 2. cod platitor

N(13)

3. luna

N(2)

4. anul

N(4)

5.cod obligatie

N(3)

6.nr.evidenta

N(23)

7.suma Rd.1

N(15)

8.suma Rd.2

N(15)

9.suma Rd.3

N(15)

10.suma Rd.4

N(15)

11.banca 12.cont

C(180) C(180)

Daca apar situatii in care din neatentie gresim la completarea unei declaratii putem sa folosim o declaratie rectificativa si sa transmitem cifrele corecte. Declaratia - rectificativa Structura fisierului Declaratie - rectificativa

are 17 campuri,

fiecare camp de tip N

(numeric) sau C (caractere alfa-numerice) pe lungimi diferite sunt declarate in paranteze, 1. cod declaratie rectificativa 2. cod platitor

N(3) N(13)

3. luna

N(2)

4. anul

N(4)

5. 100 (cod declaratie)

N(3)

6. cod obligatie

N(3)

7. nr.evidenta

N(23)

8. suma Rd.1 col.1

N(15)

9. suma Rd.1 col.2

N(15)

10. suma Rd.2 col.1

N(15)

11. suma Rd.2 col.2

N(15)

12. suma Rd.3 col.1

N(15)

13. suma Rd.3 col.2

N(15)

14. suma Rd.4 col.1

N(15)

15. suma Rd.4 col.2

N(15) 48

16. banca

C(180)

17. cont

C(180)

Definirea obiectivelor generale ale sistemului informatic presupune: - rentabilizarea permanentã a activitãtii economice; - realizarea globalã si structuralã a indicatorilor economico-financiari, calculul si planificarea rezultatelor, previzionarea surselor de finantare; - perfectionarea activitãtii de conducere în vederea asigurãrii unui optim global la nivelul întregii activitãti economice; - fundamentarea deciziilor de conducere tacticã, strategicã si operativã pe baza informatiilor obtinute ca urmare a prelucrãrilor sistemului informatic; - asigurarea unei coordonãri a intregului sistem informational-decizional ; - degrevarea conducerii de procesele decizionale de rutinã, formalizarea

informatiilor

necesare derulãrii relatiilor informationale cu organismele de stat si cu alte regii autonome sau societãti comerciale; - furnizarea într-o formã adecvatã, eficientã si facilã a informatiilor globale necesare conducerii unitãtii economice; - cresterea calitãtii procesului decizional prin abordarea sistemicã a activitãtii unitãtii economice;

49

CONCLUZII Raportul dintre productivitatea muncii si salariul mediu presupune cresterea cu precadere a productivitatii prin asigurarea unui spor superior in raport cu salariul mediu. Aceste deziderate au la baza considerente de felul: -

salariul, element primar al costurilor de productie se regaseste in costul unitar al produselor sau serviciilor si nu poate acoperi diferenta dintre pretul de vanzare si suma celorlalte costuri; o parte din diferenta amintita revenind firmei, aceasta dandu-i diverse destinatii, folosind-o chiar pentru extinderea si modernizarea productiei;

-

daca volumul productiei sau a serviciilor prestate se mentine constant, cresterea salariului ar avea drept rezultat diminuarea sau chiar anularea partii care se afla la dispozitia firmei;

-

maximizarea profitului este unul din obiectivele strategice de dezvoltare ale firmei, calea de mentinere a rezistentei in lupta concurentiala pe piata.

Nerespectarea unor corelatii de felul amintit conduce la inregistrarea unor perturbari in activitatea firmei, efectul cresterii costurilor pe unitatea de produs rezultand: -diminuarea posibilitatilor de modernizare tehnica a productiei; -reducerea capacitatii de a face fata concurentei (din punct de vedere al pretului de vanzare); -reducerea posibilitatilor de dezvoltare a productiei cu efecte asupra disponibilizarilor de personal; In conditiile in care se realizeaza o crestere a salariilor fara acoperire in bunuri sau servicii, are loc o majorare a preturilor, diminuarea puterii de cumparare, scaderea veniturilor reale, etc. Este necesar sa se continue preocuparea de elaborare a unor strategii de dezvoltare economico-sociala care sa fie insotite de programe financiare privind asigurarea resurselor si modul lor de procurare, trebuie stabilite principalele repere ale politicii fiscale. Desavarsirea reformei fiscale in perspectiva trebuie sa aiba in vedere trei mari coordonate: reducerea gradului de fiscalitate, imbunatatirea controlului cheltuielilor bugetare, a disciplinei financiare in intreprinderi. Conditia principala a asigurarii resurselor fiscale necesare societatii o constituie stabilirea de noi prelevari, dezvoltarea economiei reale si sporirea produsului intern brut. Numai astfel va fi posibila satisfacerea cerintelor dezvoltarii economico-sociale si asigurarea resurselor pentru 50

invatamant, sanatate, cercetare, aparare, asistenta sociala,etc. In ceea ce priveste veniturile se impune perfectionarea in continuare a sistemului fiscal, prin stabilirea raportului optim intre impozitele directe si cele indirecte, intre impozitele pe venit si cele pe avere, pentru a stimula si afacerile si economisirea, intre impozitele fizice si juridice. Este necesara cresterea nivelului de respectare voluntara a legislatiei fiscale prin oferirea de catre organele fiscale a unor servicii moderne si de incredere ,de asistenta pentru contribuabili, audit si control. Calculul si contabilitatea sumelor aferente salariilor angajatilor, a contributiilor la asigurarile si protectia sociala în cadrul societăţii studiate, se realizeaza in conformitate cu normele legale in vigoare. Politica de personal are un loc in aceasta unitate, de nivelul pregatirii profesionale si activitatea angajatilor este o componenta majora a calitatii serviciilor prestate fata de masa de cumparatori de bunuri oferite spre vanzare. In conformitate cu normele legale prevazute in Codul Muncii, respectiv “formarea si pregatirea profesionala” managerii societatii, aproba dupa caz, cursuri alese de angajati in functie de postul pe care il ocupa in prezent in cadrul firmei, urmarind a se realiza ridicarea nivelului pregatirii profesionale si a competentei, aceasta avand influenta asupra randamentului si productivitatii muncii si combinarea factorilor de productie intr-un mod cat mai eficient, in conditiile minimizarii cheltuielilor, majorand astfel calitatea serviciilor prestate. Prin politica practicata de societatea analizată, se urmareste atat respectarea cerintelor legale cat si cointeresarea personalului in desfasurarea unei activitati competitive si cu masuri de eficienta, acestora li se acorda diversi stimuli financiari sau de alta natura. Pentru a realiza o imagine cat mai fidela a miscarii, existentului precum si determinarea drepturilor salariale, unitatea foloseste tehnica performanta pe care ruleaza un program creat special pentru inregistrarile contabile in cadrul unitatii. In ceea ce priveste calculul drepturilor salariale, a retinerilor si a obligatiilor fata de buget, adeverinte de cotizatii la asigurarile sociale se impune, de asemenea, adoptarea unui program informatic, mai ales avand in vedere complexitatea drepturilor salariale prevazute de Codul Muncii. Informatiile referitoare la factorul munca, ca element hotarator in procesul de creare a valorilor materiale si spirituale ar fi de dorit sa se formeze continutul- bilantul social- alaturi de cele care in prezent se gasesc inscrise la contul de “Profit si pierdere”. 51

BIBLIOGRAFIE

1. IAC0B P.PANTEA – Contabilitatea financiara a agentilor economici din Romania Editura, 2003 2.RISTEA MIHAI şi colaboratorii - Contabilitatea fiscală a întreprinderii 3. XXX

Legea contabilitatii nr82/1991 republicata si aprobata prin legea 310/2001

4. XXX

Legea 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocupării forţei de munca

5. XXX

Legea 632/2002 privind bugetul asigurarilor sociale

6. XXX

Legea 346/2002 privind asigurarile pentru accidente de munca si boli profesionale

7. XXX

Legea 571/2003 noul cod fiscal

8. XXX

Ordonanţa de urgenţă nr. 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate

9. XXX

Ordinul MFP nr.86/2006 pentru modificarea şi completarea Procedurii privind declararea lunară de către angajatori a evidenţei nominale a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată.

52