Poezia in perioada postbelica: Neomodernismul: Nichita Stanescu Leoaica tanata, iubirea Poezia "Leoaica tanara, iubirea" face parte din volumui "O viziune a sentimentelor" din 1964, in care Nichita Stanescu (1933 19!3, prin cuvantul poetic esential, vizualizeaza iu#irea ca sentiment, ca stare e$tatica a eului poetic, reflectand lirismul su#iectiv% &ste considerata o capodopera a liricii erotice romanesti, individualizanduse prin transparenta ima'inilor si proiectia cosmica, prin ori'inalitatea metaforelor si simetria compozitiei% "eoaica tanara, iu#irea mia sarit in fata% )a pandisen incordare mai demult% *oltii al#i mi ia infipt in fata, ma muscat, leoaica, azi de fata% Si deodatan +urul meu, natura se facu un cere, deadura, cand mai lar', cand mai aproape, ca o stran'ere de ape% Si privirean sus tasni, curcu#eu taiat in doua, si auzul ontalni tocmai lan'a ciocarlii% )iam dus mana la spranceana, la tampla si la #ar#ie, dar mana nu le mai stie% si alunecan nestire peun desert in stralucire peste care trecealene o leoaica aramie cu miscarile viclene, incao vreme, sincao vreme%%%" efini efinitete- Conceptul de arta poetica exprima un ansamblu de trasaturi care compun viziunea despre lume si viata a unui autor, despre menirea lui in univers si despre misiunea artei sale, intr-un limbaj literar care-l particularizeaza% Tema o constituie consecintele pe care iu#irea, navalind ca un animal de prada in spatiul sensi#ilitatii poetice, le are asupra raportului eului poetic cu lumea e$terioara si cu sinele totodata% Poezia "eoaica tanara, iu#irea" este o confesiune lirica a lui Nichita Stanescu, o arta poetica
erotica, in care eul liric este puternic marcat de intensitatea si forta celui mai uman sentiment, iu#irea% Titlul este e$primat printro metafora in care transparenta ima'inii su'ereaza e$tazul poetic la aparitia neasteptata a iu#irii, vazute su# forma unui animal de prada a'resiv, "leoaica tanara", e$plicitata chiar de poet prin apozitia "iu#irea"% Structura, compozitie, limbaj poetic Poezia este structurata chiar de catre Nichita in trei secvente lirice, corespunzatoare celor trei strofe% Prima stroa e$prima vizualizarea sentimentului de iu#ire, su# forma unei tinere leoaice a'resive, care ii sare "in fata" eului liric, avand efecte devoratoare asupra identitatii sinelui, infi'andusi "coltii al#i .%%%/ in fata" si muscandul "de fata"% Pronumele la persoana 0, "mi", "ma", "mi", "m", potenteaza confesiunea eului poetic in sensul ca el era constient de eventualitatea ivirii sentimentului de dra'oste, carel "pandisen incordare mai demult", dar nu se astepta ca acesta sa fie atat de puternic, sa ai#a atata forta devastatoare "mia sarit in fata", "mi ia infipt in fata", "ma muscat .%%%/defata"% Stroa a doua accentueaza accentueaza efectul psiholo'ic psiholo'ic al acestei neasteptate neasteptate intalniri cu un sentiment nou, necunoscut iu#irea, care de'a+a asupra sensi#ilitatii eului poetic o ener'ie omnipotenta, e$tinsa asupra intre'ului univers- "Si deodatan +urul meu, natura"% 2orta a'resiva si fascinanta a iu#irii reordoneaza lumea dupa le'ile ei proprii, intrun +oc al cercurilor concentrice, ca sim#ol al perfectiunii- "se facu un cerc dea dura, cand mai lar' cand mai aproape, ca o stran'ere de ape"% &ul liric se simte in acest nou univers un adevarat "centrum mundi", un nucleu e$istential, care poate reor'aniza totul in +urul sau, dupa alte perceptii, cu o forta impresionanta% impresionanta% Privirea, ca si auzul, pot fi sim#oluri sim#oluri al perspectivei sinelui, se inalta "tocmai lan'a lan'a ciocarlii", su'erand faptul ca aparitia iu#irii este o manifestare superioara a #ucuriei supreme, a fericirii, care este perceputa cu toate simturile, mai ales ca se spune ca ciocarlia este pasarea care z#oara cel mai sus si are un viers cu totul aparte% &ul liric este e$taziat de noul sentiment neasteptat, carel copleseste, "Si privirean sus tasni, curcu#eu taiat in doua", curcu#eul, ca sim#ol al unei fericiri nesperate, poate semnifica un fenomen rar si fascinant, ca si iu#irea, sau poate fi un adevarat arc de triumf, de iz#anda cereasca, reflectat in sufletul prea plin al eului poetic% Stroa a treia revine la momentul initial, "leoaica aramie cu miscarile viclene" fiind metafora iu#irii a'resive, insinuante, devoratoare pentru eul liric% Sinele poetic isi pierde concretetea si contururile su# puterea devastatoare a iu#irii, simturile se estompeaza- ")iam dus mana la spranceana, la tampla si la #ar#ie, dar mana nu le mai stie", poetul nu se mai recunoaste, simtinduse confuz si #ulversat de "atacul" surprinzator al unui sentiment e$trem de puternic% &ul liric identifica sentimentul, nu mai este o "leoaica tanara" oarecare, ci "aramie", stie ca iu#irea este perfida, are "miscarile viclene", dar fericirea traita acum vine dupa o perioada terna a vietii, "un desert", care capata #rusc "stralucire"% 0u#irea, ca forma a spiritului, invin'e timpul, dand ener'ie si profunzime vietii "inco vreme,sincao vreme%%%"% Sau poate, temator, eul liric este nesi'ur, nu poate sti cat timp iu#irea il va ferici% Poezia este o romanta romanta canta#ila a iu#irii, sentiment materializat, materializat, vizualizat de Nichita Nichita Stanescu, stare sufleteasca ce capata puteri demiur'ice asupra sensi#ilitatii eului poetic, inaltandul in centrul lumii care, la randul ei, se reordoneaza su# forta miraculoasa a celui mai uman u man sentiment% 0ma'inile poetice se individualizeaza prin transparenta, dinamism si su'estie semnificativa pentru "o#iectul" iu#ire, intrea'a poezie concentranduse intro unica metafora%
erotica, in care eul liric este puternic marcat de intensitatea si forta celui mai uman sentiment, iu#irea% Titlul este e$primat printro metafora in care transparenta ima'inii su'ereaza e$tazul poetic la aparitia neasteptata a iu#irii, vazute su# forma unui animal de prada a'resiv, "leoaica tanara", e$plicitata chiar de poet prin apozitia "iu#irea"% Structura, compozitie, limbaj poetic Poezia este structurata chiar de catre Nichita in trei secvente lirice, corespunzatoare celor trei strofe% Prima stroa e$prima vizualizarea sentimentului de iu#ire, su# forma unei tinere leoaice a'resive, care ii sare "in fata" eului liric, avand efecte devoratoare asupra identitatii sinelui, infi'andusi "coltii al#i .%%%/ in fata" si muscandul "de fata"% Pronumele la persoana 0, "mi", "ma", "mi", "m", potenteaza confesiunea eului poetic in sensul ca el era constient de eventualitatea ivirii sentimentului de dra'oste, carel "pandisen incordare mai demult", dar nu se astepta ca acesta sa fie atat de puternic, sa ai#a atata forta devastatoare "mia sarit in fata", "mi ia infipt in fata", "ma muscat .%%%/defata"% Stroa a doua accentueaza accentueaza efectul psiholo'ic psiholo'ic al acestei neasteptate neasteptate intalniri cu un sentiment nou, necunoscut iu#irea, care de'a+a asupra sensi#ilitatii eului poetic o ener'ie omnipotenta, e$tinsa asupra intre'ului univers- "Si deodatan +urul meu, natura"% 2orta a'resiva si fascinanta a iu#irii reordoneaza lumea dupa le'ile ei proprii, intrun +oc al cercurilor concentrice, ca sim#ol al perfectiunii- "se facu un cerc dea dura, cand mai lar' cand mai aproape, ca o stran'ere de ape"% &ul liric se simte in acest nou univers un adevarat "centrum mundi", un nucleu e$istential, care poate reor'aniza totul in +urul sau, dupa alte perceptii, cu o forta impresionanta% impresionanta% Privirea, ca si auzul, pot fi sim#oluri sim#oluri al perspectivei sinelui, se inalta "tocmai lan'a lan'a ciocarlii", su'erand faptul ca aparitia iu#irii este o manifestare superioara a #ucuriei supreme, a fericirii, care este perceputa cu toate simturile, mai ales ca se spune ca ciocarlia este pasarea care z#oara cel mai sus si are un viers cu totul aparte% &ul liric este e$taziat de noul sentiment neasteptat, carel copleseste, "Si privirean sus tasni, curcu#eu taiat in doua", curcu#eul, ca sim#ol al unei fericiri nesperate, poate semnifica un fenomen rar si fascinant, ca si iu#irea, sau poate fi un adevarat arc de triumf, de iz#anda cereasca, reflectat in sufletul prea plin al eului poetic% Stroa a treia revine la momentul initial, "leoaica aramie cu miscarile viclene" fiind metafora iu#irii a'resive, insinuante, devoratoare pentru eul liric% Sinele poetic isi pierde concretetea si contururile su# puterea devastatoare a iu#irii, simturile se estompeaza- ")iam dus mana la spranceana, la tampla si la #ar#ie, dar mana nu le mai stie", poetul nu se mai recunoaste, simtinduse confuz si #ulversat de "atacul" surprinzator al unui sentiment e$trem de puternic% &ul liric identifica sentimentul, nu mai este o "leoaica tanara" oarecare, ci "aramie", stie ca iu#irea este perfida, are "miscarile viclene", dar fericirea traita acum vine dupa o perioada terna a vietii, "un desert", care capata #rusc "stralucire"% 0u#irea, ca forma a spiritului, invin'e timpul, dand ener'ie si profunzime vietii "inco vreme,sincao vreme%%%"% Sau poate, temator, eul liric este nesi'ur, nu poate sti cat timp iu#irea il va ferici% Poezia este o romanta romanta canta#ila a iu#irii, sentiment materializat, materializat, vizualizat de Nichita Nichita Stanescu, stare sufleteasca ce capata puteri demiur'ice asupra sensi#ilitatii eului poetic, inaltandul in centrul lumii care, la randul ei, se reordoneaza su# forta miraculoasa a celui mai uman u man sentiment% 0ma'inile poetice se individualizeaza prin transparenta, dinamism si su'estie semnificativa pentru "o#iectul" iu#ire, intrea'a poezie concentranduse intro unica metafora%
!arin Sorescu cherul 0nclus 0nclus in volumu volumull usiti usiti (195 (195,, &cheru &cherull este este un poemp poempara ara#ol #olaa despre despre conven conventio tionali nalizar zarea ea universului trait sau despre ri'ida autenticitate" a realului% 0ntrun lim#a+ voit demonstrativ, discursul poetic porneste de la un loc comun al 'andirii (echerul este instrument folosit in matematica, pe care il rastoarna prin formularea unui parado$ menit sa deconventionalizeze perceptia noastra asupra lucrurilor din ordinea cotidiana si sa introduca sim#olul&cherul, folosit si in matematica, evine tot mai mult 7n instrument literar"% 8ceasta ideesurpriza este premisa demonstratiei poeticeintuitia" metaforica, nevalorificata inca metaforic (v% &u'en Ne'rie0% oti cunoastem utilizarea echerului in matematica, dar asidua recur'ere la el ca sim#olic instrument literar, punand pe un plan secund intaia intre#uintare, este un fapt cel putin contrariant pentru lo'ica o#isnuita, pe care poetul sil propune ca demonstratie*u el poti citi cu succes O multime de opere% il asezi frumos Pe prima pa'ina, Si nu citesti decat ce scapa in afara liniilor lui e lemn"% 0ntuim in sensul termenilor apreciativi din sinta'mele ver#ale (poti citi cu succes" si il asezi frumos" ironia eului poetic care dramatizeaza relatia cu cititorul, antrenandul pe un traseu al demonstratiei, in care asteptarii contrariate ii succede surpriza si, o data cu ea, satisfactia lucida a descoperirii% Poemul continua in acelasi lim#a+ demonstrativ si ton colocvial% *u aerul ca aduce in discutie idei #anale, mimand seriozitatea la limita fra'ila cu ironia, poetul se pre'ateste sa dezvaluie sensuri 'rave despre e$istenta% 2olosirea formelor pronominale si ver#ale de persoana a 0la sin'ular si inlocuirea lor, in ultimele doua strofe, prin formele formele de persoana persoana a 0la plural, cu valoare 'enerica, dau discursului discursului aspectul unui monolo' adresat- presupusa prezenta a interlocutorului a#stract face din poezie o modalitate de comunicare directa, directa, de intrare intrare in rezonanta cu cititorul% cititorul% in aceasta meditatie meditatie poetica, ideile nu sunt pur si simplu e$primate ca intro confesiune, ci prezentate ca intro punere in scena, demon demonst stra rati tiva% va% Putem Putem 'hic 'hici, i, in su#t su#te$ e$t, t, 'est 'estic ica, a, mimi mimica, ca, into intonat natia ia auto autoru rulu luii uimi uimito torr prestidi'itator de idei% Structura dialo'ala a discursului tradeaza complicitatea cu cititorul, prin care se creeaza un spatiu lar' de miscare pentru idee, pe platforma comuna a ironiei" (&u'en Ne'rie0%
recerea, in strofa a patra, de la re'istrul voit prozaic, colocvial, la re'istrul metaforicsim#olic semnaleaza saltul de la sensul #anal la sensul e$istential 'rav% Procesul alunecarii in conotatiasoc (ascunsa incepe sa devina percepti#ilimputinate, *uvintele se umfla ca niste #roaste, Su'and si sensul celor ascunse"% 0ntele'em ca echerul este sim#olul lecturii superficiale, simplificatoare, ce imputineaza su#stanta vie a operei, pentru ca ii perverteste structura semantica de profunzime% ia#olicul instrument uniformizeaza, deformeaza, dilata inspre 'rotesc perceptia vizuala prin contactul nemi+locit cu pa'ina scrisa% 0deea este comunicata fara solemnitate, cu de'a+are, dar din perspectiva unei tra'ice premonitii% &$primand viziunea halucinanta a autorului, comparatia devine 'rotescaimputinate *uvintele se umfla *a niste #roaste" metafora (Su'and si sensul celor ascunse" si hiper#ola (O +umatate de ver# e face sa urli e actiunea tuturor romanelor in viitorul deceniu" ascund o similara conotatie ironica% 0n strofele cinci si sase transpare semnificatia profunda a poemului% *u a+utorul para#olei se revine aparent la lim#a+ul voit prozaic in fapt, intele'em acum, discursul are o structura du#la- un inteles direct, propriu, si un inteles ascuns, fi'urat8poi echerul se poate e$tinde Si in viata de toate zilele% Sunetele, ima'inile, sufletele Sunt e$a'erat de mari, 8scultati vor#ele cu echerul, Priviti spectacolele cu echerul"% Sim#olica aplicare a folosirii echerului in viata de toate zilele" semnifica o 'rava alterare, falsificare a actelor e$istentiale primare (senzatii, reprezentari, sentiment& prin %dimensionarea" lor ri'ida% 0ntroduse in masura procustiana a &cherului, actele primordiale ale vietii (comunicarea ver#ala, iu#irea, somnul, visul, contemplarea lumii si a spectacolului artisti* vor fi traite fals% 0ntrea'a su#stanta vie va fi pierduta dincolo de imua#ila 'eometrie a formelor% 8ctele infaptuite de om se vor inscrie in masuri perfecte, intotdeauna e'ale, dar vor fi 'oale de sens% :aduvita de perspectiva aventurii si a transcendentei, viata omului va fi plata 'eometrie% Prezent in titlu, repetat in te$t ca atare sau reluat prin formele pronumelui personal ;el" cuvantul echer" este laitmotiv si sim#olul central care structureaza discursul-
Nu va aventurati intro dra'oste adevarata 2ara un echer la #utoniera% Si de asemenea, seara inainte de culcare Puneti la capul patului un echer Pentru visele voastre de aur"% Poemul tre#uie inteles ca o meditatie asupra pericolului pericolului de schematizare schematizare a actelor actelor fundamenta fundamentale le ale vietii, atunci cand acestea sunt traite in tipare presta#ilite% 8cest avertisment implicit este e$primat e$primat insa ca un fals indemn, ironic% ironic% *u atat mai intens va fi efectul efectul smul'erii cititorului cititorului din relatiile standardizate cu lucrurile, cu cat poetul an'a+eaza un dialo' li#er, destins, cu acesta% Parado$ul formulat in primele versuri poate fi e$plicat la sfarsitul poemului% &$ista o nefasta, ne#anuita le'atura intre matematica si arta, intre matematica si viata% 0ncapa#il de o perceptie vie a artei, incapa#il de asi trai viu viata, #locat in conformism, omul este pandit de prime+dia transformarii e$istentei in conventie artificiala lume de forme 'eometrice% *omunicandune mesa+ul, poetul pastreaza, in contrast cu 'ravitatea temei, masca destinderii umoristice de'a+are si seninatate cu care mimeaza stereotipii ale lim#a+ului si inertii ale 'andirii%
Postmodernismul: Poezia in perioada postbelica: !ircea Cartarescu #eor$ica a %&-a %&-a "taranul de cand cu electrificarea intele'e cum stau lucrurile pe planeta se indi'neaza in mi+locul po'oanelor sale de situatia din cipru si li#an pandeste satelitii si le smul'e aparatura electronics #a plozilor nu uitati #ateriile solare sa nencalzim la chindie conserva de fasole cu carnaciori produsi la fetesti #a dati in caini lumea e mica #a cu 'erovital se due ridurile can palma hai datii zor cu porum#ul ca eu ma duc putin pe lumea cealalta adica a treia si ultima fetii mei dra'ii mei copchiii mei ce sai faci asa e +ocul arzalar focul" !ircea Cartarescu 'n()*+ creeaza o poezie postmoderna, care se inscrie in conceptia
e$primata de 7m#erto &co si anume ca trecutul "ne conditioneaza, ne apasa umerii, ne santa+eaza" si de aceea acesta ace sta tre#uie revizuit "cu ironie, cu candoare"%
!5 o noutate, de noua aparatura electronica, taranul este implicat in mecanismul civilizatiei industriale, stie ce sunt "#ateriile solare" si 'erovitalul, care face ridurile sa dispara- "#a cu 'erovital se duc ridurile can palma"% raiul zilnic al taranului nu se ridica insa la nivelul acestei civilizatii, ci ramane la stadiul de teorie, omul hraninduse "la chindie" cu fasole din conserva si "cu carnaciori produsi la fetesti"% 7niversul taranesc taranesc este ilustrat numai prin doua elemente e$primate prin e$presii populare tipice- "dati in caini" si "datii zor cu porum#ul", care constituie un fel de ramas#un, o plecare "pe lumea cealalta adica a treia Si ultima fetii mei"% 2inalul poeziei ilustreaza intertextualitatea, deoarece *artarescu preia un citat din poezia lui udor 8r'hezi intitulata "ea vati ascuns%%%", care e$prima viziunea taraneasca despre moarte% onul onul lui *artarescu este ironic, el parodiind, prin tenta ostentativ populara a cuvintelor, sensul conceptiei lui udor 8r'hezi- "dra'ii mei copchiii mei ce sai faci asa e +ocul arzalar focul"% Limbajul poetic se caracterizeaza prin lipsa indicilor indicilo r de persoana in primele sase versuri, construind ima'inea unui taran fara nici o le'atura cu traditia si spiritualitatea acestuia% )arcarea persoanei 0 plural contureaza conditia taranului in societatea ce numai aparent are nivel inalt de civilizatie, iar persoana a 00a plural impreuna cu imperativul ver#ului "dati" creeaza impresia ca se munceste, su'eranduse chiar o responsa#ilitate pentru munca- "datii zor cu porum#ul"% 7ltimele versuri introduc persoana 0 sin'ular, eul liric fiind cuprins de o amara ironie fata de sfarsitul vietii, parodiat ca un +oc preluat din alta parte% Lexicul poeziei este alcatuit din cuvinte si e$presii curente, voca#ularul fiind prozaic, preluat din cotidian% )ircea *artarescu, afirmat si ca prozator si recunoscut re cunoscut de 'eneratia lui ca sef al a l optzecistilor, este considerat un "poet vizionar, facand din vizionarism un e$ercitiu si o profesiune" (*ornel 7n'ureanu%
Teatrul in perioada postbelica: .rama:
!arin Sorescu %ona
Tra$edia este o specie a 'enului dramatic care prezint? persona+e puternice, an'a+ate @n lupt? cu un destin potrivnic sau cu propriile sentimente, conflictul soluAionBnduse cu @nfrBn'erea sau moartea eroului% Para#ola este o povestire ale'oric? ale'oric? avBnd un cuprins reli'ios reli'ios sau moral% o Tr/s/turile teatrului modern renunAarea la re'ulile teatrului clasic o renu renunA nAar area ea la la disti distinc ncAi Aiile ile @nt @ntre re spe specii cii o prefer preferinA inAaa pentru pentru teatr teatrul ulpar para#o a#ol? l? Ci teatru teatrull a#surdu a#surdului lui o @m#i @m#ina nare reaa comi comicu culu luii Ci Ci a tra'i tra'icul cului ui o inserarea inserarea liricul liricului ui @n te$t- metaforele metaforelesim#o sim#ol,l, numeroa numeroase se ima'ini ima'ini cu @nc?rc?tu @nc?rc?tur? r? liric? o valo valori rifi fica care reaa mit mitur uril ilor or o pari pariAi Aiaa pers person ona+ a+ul ului uii ide deee o lips lipsaa conf onflict lictul ului ui o @nc?lca @nc?lcarea rea succesi succesiuni uniii tempo temporal ralee a even evenime imentel ntelor or %
0ona (196! este piesa de de#ut @n dramatur'ie al autorului, care va deveni ulterior prima parte a trilo'iei Setea muntelui de sare, fiind urmat? de Paracliserul (191 Ci )atca (1969193% eatrul eatrul de avan'ard? pe care @l reprezint? )arin Sorescu prin e$presionismul pieselor sale Ci prin elementele de teatru a#surd sincronizeaz? dramatur'ia romBneasc? celei europene% Piesa 0ona se remarc? prin mai multe elemente de ori'inalitate, unii critici considerBnd chiar c? nu aparAine de 'enul dramatic ci de cel liric% Se re'?sesc @n aceast? pies? mai multe tr?s?turi ale e$presionismului- centrarea pe pro#lema eului, eroul care caut? s? evadeze dintrun mediu ostil, care se caut? pe sine deCi este plin de contradicAii Ci care doreCte s? instaureze un sistem propriu de valori% e asemenea, se remarc? prezenAa ironiei, a 'rotescului Ci a tra'icului% Piesa lui )arin Sorescu are la ori'ine, aCa cum se o#serv? Ci din titlu, mitul #i#lic despre profetul 0ona care este @ns?rcinat s? propov?duiasc? cuvBntul omnului @n cetatea Ninive, c?ci f?r?dele'ile oamenilor a+unseser? pBn? la cer% ce r% :rea :rea @ns? s? se ascund? Ci, cu a+utorul unei cor?#ii fu'e, dar este pedepsit pentru neascultare% umnezeu trimite un vBnt ceresc care r?scoleCte r?scoleCte marea, Ci pescarii, pentru a potoli ur'ia, @l arunc? pe 0ona @n valuri% 7n monstru marin @l @n'hite, din porunc? divin?%
imposi#ilitatea acestora de a se @mpotrivi destinului%
Tema piesei este sin'ur?tatea, stare @n care omul @ncearc? s? se re'?seasc? pe sine, deCi nu Ctie care este drumul spre aceast? cunoaCtere% 8l?turi de aceast? tem?, se adau'? pro#lema omului care se revolt? @n faAa destinului, care sufer? din cauza lipsei de li#ertate Ci de comunicare% eCi autorul Cia intitulat piesa 0tra$edie 1n patru tablouri2, aceasta este de fapt oparabol/ dramatic/, alc?tuit? su# forma unui monolo' Ci care conAine elemente lirice, cum ar fi metafora Ci ale'oria% in punctul de vedere al compoziAiei, piesa este alc?tuit? din patru tablouri% *ele patru ta#louri sunt @n relaAie de simetrie, @n primul Ci @n ultimul ta#lou 0ona este afar?, @n al doilea Ci al treilea se afl? @n?untru% 2iecare dintre acestea prezint? un alt conte$t @n care se afl? persona+ul%
@ntre#?rile e$istenAiale pe care 0ona @ncepe s? Ci le pun? anticipeaz? sfBrCitul piesei- e ce tre#uie s? se culce toAi oamenii la sfBrCitul vieAiiLF% Gn @ncercarea de a se adapta noului mediu, se convin'e c? este li#er Ci c? face ceea ce doreCte, f?r? s? e$iste ceva cineva care s?l opreasc?- Pot s? mer', uite, pot s? mer' @ncolo% ()er'e @ntro direcAie, pBn? se iz#eCte de limit?% J (GntorcBnduse, calm Mi pot s? mer' Ci @ncoace% ()er'e acelaCi +oc% J Pot s? mer' unde vreau% J 2ac ce vreau% :or#esc% J S? vedem dac? pot Ci s? tac% S?mi Ain 'ura%F% Gncearc? s?Ci continue Ci activitatea de pescar Ci s? prind? peCtii care se afl? @n #urta peCtelui, dar @Ci d? seama c? deCi acesta este rostul unui pescar nu m? simt eu aCa de #ine% J S?l pot 'usta dup? pofta inimii%F% GCi propune s? fac? o fereastr? @n #urta peCtelui, dar nu cu scopul de a evada ci pentru a lua aer% e asemenea, se 'BndeCte c? ar putea face un refu'iu spiritual, o #anc? de lemn @n mi+locul m?rii, 'est pentru care s?%l aprecieze Ci s?l Ain? minte @ntrea'a omenire- ac? aC avea mi+loace, naC face nimic altceva decBt o #anc? de lemn @n mi+locul m?rii% *onstrucAie 'randioas? de ste+ar 'eluit, s? respire pe ea, @n timpul furtunii, pesc?ruCii mai laCi% & destul de istovitor s? tot @mpin'i din spate valul, dBndui oarecare ne#unie, vBntul, el mai de'ra#? sar putea aCeza acolo, din cBnd @n cBnd% Mi s? zic? aCa, 'Bndinduse la mine- DNa f?cut nimic #un @n viaAa lui decBt aceast? #anc? de lemn, punBndui de +ur @mpre+ur mareaE% )am 'Bndit #ine, lucrul ?sta laC face cu dra'? inim?% 8r fi ca un l?caC de stat cu capul @n mBini @n mi+locul sufleteului%F Gn tabloul %%%, mica moar? de vBntF aflat? @n #urta celui de al doilea peCte Ci de care 0ona se simte atras ca de un vBrte+F, constituie Ci ea un avertisment sim#olic% &roul se va feri tot timpul s? nu nimereasc? @ntre dinAii ei de lemnF, dar nu se va 'Bndi c? sin'urul 'est normal @n aceast? situaAie ar fi s? o @nl?ture din calea sa% 8titudinea lui este specific? omului care refuz? s? @Ci conCtientizeze situaAia, @ncercBnd doar s? se adapteze% Gncepe s?Ci pun? @ntre#?ri le'ate de viaA? Ci de moarte Ci se 'BndeCte dac? nu cumva este mort Ci tre#uie s? se nasc? @nc? o dat?- Prima viaA? nu prea mia ieCit ea% *ui nu i se @ntBmpl? s? nu poat? tr?i dup? pofta inimiiL ar poate a doua oar?%%%F% 8pariAia celor doi pescari nu schim#? starea de izolare Ci solitudine @n care se afl? persona+ul deoarece ei nu @i r?spund la @ntre#?ri, nu comunic?% e asemenea, scrisoarea trimis? de 0ona nu va a+un'e la nimeni deoarece sin'ur?tatea este total?- 8fl? de la mine- no s? miCte nimeni nici m?car un de'et% Nimeni din sat% Nimeni de pe p?mBnt% Nimeni din cer% .%%%/ Pe omenire o doaren fund de sorta ta%F
Tabloul %& prezint? o 'ur? de 'rot?, sp?rtura ultimului peCte spintecat de 0onaF, @n care @Ci face apariAia #ar#a lui 0ona, lun'? Ci ascuAit?F, semn c? a trecut o viaA? de cBnd @ncearc? zadarnic s? '?seasc? o soluAie pentru a dep?Ci limitele% Gn final, descoper? c? soluAia era @n el @nsuCi Ci c? tot ce tre#uia s? fac? era s?Ci redescopere trecutul Ci identitatea% *um se numeau #?trBnii aceia #uni, care tot veneau pe la noi cBnd eram micL ar ceilaAi doi, #?r#atul cel @ncruntat Ci femeia cea harnic?, pe carei vedeam des prin casa noastr? Ci care la @nceput parc? nu erau aCa #?trBniL *um se numea cl?direa aceea @n care am @nv?Aat euL *um se numeau lucrurile pe care le am @nv?Aat euL *e nume purta povestea aia cu patru picioare, pe care mBncam Ci #eam Ci pe care am Ci +ucat de vreo cBteva oriL Gn fiecare zi vedeam pe cer ceva rotund, sem?na cu o roat? roCie, Ci se tot rosto'olea numai @ntro sin'ur? parte J cum se numeaL *um se numea dr?cia aceea frumoas? Ci minunat? Ci nenorocit? Ci cara'hioas?, format? de ani, pe care am tr?ito euL *um m? numeam euLF 0ona @Ci d? seama c? a 'reCit drumul spre cunoaCtere, care a luato @n alt? direcAie Ci c? adev?rata soluAie se afla @n sine- 8m pornito #ine% ar drumul, el a 'reCito% re#uia s? o ia @n
partea cealalt?%F Iestul sinuciderii tre#uie @nAeles tot din puct de vedere sim#olic- 0ona a '?sit calea, iar aceasta se afla @n sine% 8stfel se e$plic? Ci metafora luminii din ultima propoziAie a piesei-
Personajul %3N4 0ona este un personaj-simbol care reprezint? omul prins f?r? voia sa @ntro capcan? din care @ncearc? s? scape% )otivul central al pisei este labirintul care sim#olizeaz? drumul cunoaCterii de sine% 0ona intr? @n la#irint accidental Ci aceast? intrarea echivaleaz? cuspar'erea 'hinionului, forAarea noroculuiF (0ona sfideaz? norocul pescuind @n acvariu, dar Ci cu instituirea unui 'hinion permanent, consumat zilnic% ar conCtientizarea propriei condiAii Ci, drept urmare, 'Bndul c? tre#uie s? '?seasc? o soluAie de salvare nu vin de la sine% 0niAial, faptul c? se afl? izolat nu @i stBrneCte panic?, @ntBmplarea fiind considerat? fireasc?, urmat? de o @ncercare de adaptare% ar, treptat, 0ona devine conCtient de rostul s?u Ci trece de la starea de inconCtienA? la un demers lucid- 7n sfert de viaA? @l pierdem f?cBnd le'?turi% ot felul de le'?turi @ntre idei, fluturi, @ntre lucruri Ci praf% otul cur'e aCa de repede Ci noi tot mai facem le'?turi @ntre su#iect Ci predicat%F 0ona vor#eCte cu sine, se stri'?, se ipostaziaz? @n 0ona cel f?r? noroc la pescuit Ci 0ona cu noroc la nori Ci se @ntrea#?- ac? sunt 'eam?nLF, Sunt ochii mei aceia care m? privescLF% &l @Ci creeaz? un @nsoAitorF de drum pentru c?, suferind de sin'ur?tate Ci @ncercBnd s? o dep?Ceasc?, tr?ieCte iluzia comunic?rii% :or#eCte f?r? s? i se r?spund? cu cei doi pescari, scrie o scrisoare pe care nu o citeCte nimeni% 8ceasta este condiAia omului @ntro lume a muAeniei universale Ci a surzeniei- Pe omenire o doaren fund de soarta ta%FeCi este sin'ur, multe din 'Bndurile lui se @ndreapt? spre ceilalAi% 7nul dintre visurile pescarului 0ona era s? instaleze o scBndur? @n mi+locul m?rii, sim#ol al statorniciei @n +ocul neo#osit al apelor, popas pe care s? se odihneasc? pesc?ruCii sau vBntul- ac? aC avea mi+loace, naC face nimic altceva decBt o #anc? de lemn @n mi+locul m?rii% *onstrucAie 'randioas? de ste+ar 'eluit, s? respire pe ea, @n timpul furtunii, pesc?ruCii mai laCi% & destul de istovitor s? tot @mpin'i din spate valul, dBndui oarecare ne#unie, vBntul, el mai de'ra#? sar putea aCeza acolo, din cBnd @n cBnd% Mi s? zic? aCa, 'Bndinduse la mine- DNa f?cut nimic #un @n viaAa lui decBt aceast? #anc? de lemn, punBndui de +ur @mpre+ur mareaE% )am 'Bndit #ine, lucrul ?sta laC face cu dra'? inim?% 8r fi ca un l?caC de stat cu capul @n mBini @n mi+locul sufleteului%F otuCi, ideea c?ut?rii unei soluAii se insinueaz? treptat @n mintea lui% Primele sale acAiuni sunt mai de'ra#? rodul unor impulsuri de moment decBt niCte acte raAionale- prins @n capcan?, el doar @ncearc? s? scape% 0ona spintec? #urta peCtelui care la @n'hiAit Ci se trezeCte @n #urta altuia, mai mare decBt a primului% urAile sunt o metafor? pentru limitele e$istenAei umane- acAiunea de @ncercare de eli#erare r?mBne zadarnic? pentru c? ieCirea dintrun peCte @nseamn? intrarea @n alt peCte, eli#erarea dintrun cerc al e$istenAei este @nchiderea @n altul, @ntro succesiune nesfBrCit? de pBntece concentrice de peCti% otdeauna, ieCirea din limite vechi @nseamn? intrarea @n limite noi, dup? cum o#serv? cu luciditate Ci 0ona-oate lucrurile sunt peCti% r?im Ci noi cum putem @n?untru%F :a repeta 'estul de mai multe ori, dar de fiecare dat? cu acelaCi rezultat, c?ci voinAa de a se salva nu este suficicient?-oamne, cBCi peCti unul @ntraltulK J *Bnd au avut timp s? se aCeze atBtea straturiLF
GnAele'erea Ci '?sirea soluAiei se va produce a#ia @n final% &roul alesese un drum 'reCit, care ducea @n afar?% *alea cea adev?rat?, sin'ura posi#il?, se afl? @nl?untrul nostru-re#uia so ia @n partea cealalt?% .%%%/ & invers% otul e invers%F 8ceast? evoluAie de la starea de inconCtienA? a lui 0ona (st? @n 'ura chitului Ci nu se 'BndeCte nicio clip? c? va fi @n'hiAit la cea de luciditate din final reprezint? un drum al cunoaCterii% 0eCit @n sfBrCit la lumin?, deCi @m#?trBnit, din spintec?tura ultimului peCte, pe o pla+? pustie, orizontul care i se arat? @l @nsp?imBnt? din nou pentru c? Ci acesta este alc?tuit dintrun alt Cir nesfBrCit de #urAi de peCte% 0ona nu e un caracter, ci un persona+ 'eneric, un persona+ideeF% Scopul s?u este acela de a ieCi din la#irint, de a se naCte din nou spre a deveni alt 0ona, spre aCi asuma destinul, spre a afla mereu o alt? Cans?% *uvBntul care marcheaz? clipa descoperirii propriei identit?Ai este euF- &u sunt 0onaKF% ot mai lucid, 0ona realizeaz? c? nu e li#er Ci c? drumul adev?rat este cel inversF, spre centru, adic? spre spirit%:rBnd s?Ci prezic? trecutul, el rememoreaz? propria e$istenA?, eli#erBnduse astfel de acAiunea timpului% 0ona afl? o definiAie a vieAii- dr?cia aceea frumoas? Ci minunat? Ci nenorocit? Ci cara'hioas?, format? din ani pe care am tr?ito euF, caut? un nume pentru sine- *um m? numeam euLF, @Ci descoper? identitatea- )iam adus aminte- 0ona% &u sunt 0onaKF Ci @nAele'e c? a 'reCit drumul% GCi stri'? numele din dep?rtarea @n care r?t?cise Ci, @n loc de a mai t?ia #urAi de peCte, @n speranAa unei li#ert?Ai iluzorii, @Ci spintec? propriul a#domen, cu sentimentul de a fi '?sit nu @n afar?, ci @n sine deplina li#ertate- otul e invers% ar nu m? las% Plec din nou% e data aceasta, te iau cu mine% *e conteaz? dac? ai sau nu norocL & 'reu s? fii sin'ur% J (Scoate cuAitul% Iata, 0onaL (GCi spintec? #urta%
!ijloacele de caracterizare sunt specifice persona+ului dramatic- este caracterizat direct de c?tre autor prin intermediul didascaliilor, Ci indirect prin lim#a+, 'esturi, acAiuni sim#olice, redate prin intermediul monolo'ului%
Simbolismul: #eor$e 5acovia Plumb
ormeau adBnc sicriele de plum#, Mi flori de plum# Ci funerar vestmBnt J Stam sin'ur @n cavou%%% Ci era vBnt%%% Mi scBrAiau coroanele de plum#%
ormea @ntors amorul meu de plum# Pe flori de plum#, Ciam @nceput s?l stri' J Stam sin'ur lBn'? mort%%% Ci era fri'%%% Mii atBrnau aripile de plum#%
4pari6ie Poezia sim#olist? Plum# deschide volumul cu acelaCi nume, ap?rut @n 1916% e$tul conAine urm?toarele elemente specifice liricii sim#oliste- folosirea sim#olurilor (plum#ul, tehnica repetiAiilor (se repet? de 6 ori cuvBntul plum#, cromatica, st?rile eului liric Ci su'estia%
Tema poeziei ema poeziei o constituie condiAia poetului @ntro societate lipsit? de aspiraAii Ci artificial?, condiAie care se lea'? de dou? coordonate esenAiale, iubirea Ci moartea%
Titlul poeziei itlul poeziei este sim#olul plumb, care su'ereaz? ap?sarea, an'oasa, 'reutatea sufocant?, @nchiderea definitiv? a spaAiului e$istenAial, f?r? soluAii de ieCire%
Compozitia poeziei Poezia este structurat? @n dou? catrene construite @n +urul cuvBntuluisim#ol plum# care este reluat @n 7ase din cele opt versuri ale poeziei% *ele dou? strofe corespund celor dou? planuri ale realit?Aii- realitatea exterioar/, o#iectiv?, sim#olizat? de cimitir Ci de cavou Ci realitatea interioar?, su#iectiv?, sim#olizat? de sentimentul iu#irii (a morul meu de plum#F%
Stroa % descrie un cadru spaAial @nchis, ap?s?tor, sufocant, @n care eul liric se simte claustrat- Stam sin'ur @n cavou%%%F% *avoul este un sim#ol pentru universul interior care provoac? o stare de an'oas? datorit? su'er?rii 'reut?Aii plum#ului% 8cest cadru este descris cu a+utorul epitetelor metaforice- sicriele de plum#F, funerar vestmBntF (Ci inversiune, flori de plum#F, coroanele de plum#F Ci este un spaAiu claustrofo#ic, un spaAiu limitat prin e$celenA?%
mod adBncF, somnul fiind considerat o stare incert? @ntre e$istenA? Ci moarte, o rupere de lumea real?% *hiar Ci elementele care ar tre#ui s? inspire #ucurie Ci viaA?, florile, aici sunt @mpietrite, sunt contaminate de materia 'eneral?, plum#ul- flori de plum#F% :Bntul este sin'urul element care su'ereaz? miCcarea, dar Ci acesta produce efecte reci, ale morAii- Ci era vBnt%%% Mi scBrAiau coroanele de plum#%F :er#ele la imperfect desemneaz? trecutul nedeterminat Ci su'ereaz? permanenAa unei st?ri de an'oas? Ci a unei permanente aspiraAii spre un final dorit, aCteptat Ci simAit ca o eli#eratoare @ncheierea a unui ciclu e$istenAial- dormeauF, stamF, eraF,scBrAiauF%
Stroa a %%-a mut? accentul pe interioritate, dar aceasta nu este o posi#ilitate de salvare deoarece se afl? su# semnul tra'icului% Optimismul este anulat total, iu#irea, afectivitatea sunt surprinse @n momentul dispariAiei- ormea @ntors amorul meu de plum#%F(cuvBntul @ntorsF se refer? la @ntoarcerea mortului cu faAa spre apus% Gncercarea de salvare este iluzorie, stri'?tul eului liric fiind unul zadarnic- Ciam @nceput s?l stri'F% &ul solitar aude, vede, @nre'istreaz? tot ce @l @ncon+oar? ca pe un eveniment important, dar comunicarea propriuzis? este e$clus?% orinAa de evadare Ci de @n?lAare produs? de sentimentul de iu#ire este Ci ea contaminat? de atmosfera 'eneral?, aripile de plum#F su'erBnd de fapt o c?dere surd? Ci 'rea, adic? moartea% 8propierea morAii este anticipat? de sentimentul de sin'ur?tate- Stam sin'ur lBn'? mort%%%F, vers care are corespondent @n prima strof?- Stam sin'ur @n cavou%%%F% a acovia iu#irea Ci moartea (&ros Ci hanatos sunt strBns le'ate Ci nu se anuleaz? una pe cealalt?% e asemenea, cuvintele din @ntrea'a poezie fac parte din cBmpul semantic al morAii- sicriu, cavou, funerar, coroan?, mort, punBnd Ci mai #ine @n evidenA? ideea central?% lementele onetice 7i de prozodie Poezia sim#olist? se caracterizeaz? prin muzicalitate% Pe parcursul @ntre'ii poezii sonorit?Aile care su'ereaz? moartea sunt o#Ainute prin a'lomerarea consoanelor dure- #, p, m, n, s, C, t, A% 7n alt element care confer? muzicalitate te$tului este repetarea cuvBntului plum# de Case ori pe parcursul @ntre'ii poezii% :ersurile au rim? @m#r?AiCat?, m?sura este de 15 sila#e, iar ritmul alterneaz? de la iam#ic la amfi#rah%
#eor$e 5acovia Lacustra
eatBtea nopAi aud plouBnd, 8ud materia plBn'Bnd%%% Sunt sin'ur, Ci m? duceun 'Bnd Spre locuinAele lacustre% Mi parc? dorm pe scBnduri ude, Gn spate m? iz#eCteun val J resar prin somn, Ci mi se pare
*? nam tras podul de la mal% 7n 'ol istoric se @ntinde, PeaceleaCi vremuri m? '?sesc%%% Mi simt cum de atBta ploaie PiloAii 'rei se pr?#uCesc% eatBtea nopAi aud plouBnd, ot tres?rind, tot aCteptBnd%%% Sunt sin'ur, Ci m? duceun 'Bnd Spre locuinAele lacustre%
4pari6ie Poezia acustr? a fost pu#licat? @n revista :iaAa nou? @n 1953 Ci apoi inclus? @n volumul de de#ut Plum# din 1916% &lementele specifice esteticii sim#oliste care se re'?sesc @n poezie suntsu'estia, folosirea sim#olurilor (lacustr?, ploaia, muzicalitatea, accentul pus pe st?rile eului liric Ci tehnica repetiAiilor%
Tema poeziei ema poeziei o constituie deza're'area, descompunerea fiinAei umane Ci a universului @ncon+ur?tor% Gn cazul eului liric se pune pro#lema unei alien?ri spirituale datorate ploii Ci descompunerii materiei%
Titlul poeziei itlul poeziei se refer? la sim#olul lacustr? care reprezint? o locuinA? nesi'ur?, construit? pe ap? Ci susAinut? de piloni% Gn plan sim#olic, su'ereaz? de fapt starea de nesi'uranA? @n care se afl? eul liric, fiind prins @n propria lume Ci pierzBnd contactul cu e$teriorul ap?s?tor% 8stfel lacustr? devine un sim#ol nu numai pentru izolare Ci sin'ur?tate, dar Ci pentru alienare Ci chiar moarte%
Compozi6ia poeziei Poezia este alc?tuit? din patru strofe, dispuse @n mod simetric% Prima Ci ultima strof? conAin aceeaCi idee, su#liniat? prin repetarea versurilor eatBtea nopAi aud plouBnd, .%%%/ Sunt sin'ur, Ci m? duceun 'Bnd Spre locuinAele lacustre%F *ele trei versuri care se transform? @n refrenul poeziei conAin dou? dintre motivele esenAiale ale liricii #acoviene, ploaia Cisin$ur/tatea% Sin'ur?tatea devine o condiAie pentru ieCirea din planul realit?Aii, pentru ca eul liric s? poat? percepe realitatea su#iectiv?, care este @n mare m?sur? un produs al ima'inaAiei (m? duceun 'BndF, mi se pareF% Gntrea'a poezie se or'anizeaz? @n +urul a dou? sim#oluri, ploaia care reprezint? monotonia, deza're'area Ci locuin6a lacustr/, punte de
trecere @ntre terestru Ci acvatic, fiind un sim#ol pentru iluzia salv?rii Ci izolarea eului liric%
Prima stro/ descrie fenomenul de descompunere a materiei, su# acAiunea unei ploi permanente redat? prin intermediul ver#elor la 'erunziu plouBndF, plBn'BndF% e'radarea se face simAit? treptat, trecBnduse de la o reacAie personal?- eatBtea nopAi aud plBn'BndF, la o reacAie cosmic? vala#il? pentru @ntre' universul- 8ud materia plBn'BndF% 'omotul produs de c?derea ploii provoac? o stare de an'oas?, de nevroz?, dar Ci de monotonie% Ploaia nu este un simplu element de decor, cum era natura la romantici de e$emplu, ci este @nsuCi a'entul descompunerii materiei Ci a eului% Sin'ur?tatea eului liric este o stare care favorizeaz? manifestarea su#conCtientului, a visului- Sunt sin'ur, Ci m? duceun 'Bnd Spre locuinAele lacustre%F Gn stroa a doua sunt prezentate alte ima'ini vizuale care Ain de lumea acvaticuluiscBnduri udeF (epitet, valF, podul de la malF% ac? @n prima strof? era descris? o stare de an'oas? Ci de nevroz? provocat? de ideea deza're'?rii materiale, @n a doua strof? an'oasa se transform? @n fric?, spaim? de apropierea iminent? a acestui proces- Gn spate m? iz#eCteun val resar prin somn, Ci mi se pare *? nam tras podul de la mal%F 2rica este produs? atBt de terestrul care este incert, cBt Ci de acvaticul care pare s? acapareze totul% *a Ci @n alte poezii #acoviene, somnul se afl? @n strBns? le'?tur? cu ideea de moarte, reprezentBnd o etap? pentru atin'erea acesteia% Gn acustr? somnul este descris @n ipostaza sa de coCmar, e$perienAa eului liric petrecBnduse @n acest univers compensatoriu% 8tracAia e$ercitat? de acvatic se produce @n timpul nopAii, @n re'im oniric, unde c?derea o#sesiv? a ploii acAioneaz? aproape hipnotic asupra somnuluiF fiinAei Ci a lumii% Gn stroa a treia starea de an'oas? Ci de sin'ur?tate se amplific? prin re'resiunea @ntrun spaAiu atemporal, la @nceputurile mitice ale lumii- 7n 'ol istoric se @ntinde, PeaceleaCi vremuri m? '?sesc%%%F eama de neant produce e$asperare, dar Ci resemnare @n faAa dispariAiei lumii% eza're'area se e$tinde la nivelul @ntre'ului univers, piloAii 'reiF, care ar tre#ui s? fie sim#oluri pentru sta#ilitate, se pr?#uCesc su# acAiunea distru'?toare a apei% Gncordarea, nevroza anticip? apropierea sfBrCitului lumii, pus @n evidenA? Ci prin introducerea motivului potopului #i#lic%
8ltima stro/ o reia simetric pe prima, sin'ura diferenA? fiind al doilea vers- ot tres?rind, tot aCteptBndF% a fel ca Ci @n prima strof?, acest al doilea vers face le'?tura @ntre descompunerea e$terioar? Ci interioritate deoarece su#liniaz? starea de an'oas? Ci monotonie a eului lirc% :er#ele la prezent din @ntrea'a poezie sunt folosite pentru a su'era permanenAa st?rilor sufleteCti ale eului liric care asist? la o acAiune @n proces de desf?Curare-FaudF, suntF, dormF, tresarF etc% e asemenea, se @m#in? armonios ima'inile vizuale cu cele auditive- aud plouBndF, m? duceun 'Bnd Spre locuinAele lacustreF, scBnduri udeF etc%
Perioada interbelica: 9omanul interbelic: Liviu 9ebreanu
%on 9oman realist obiectiv: 9omanul este opera epic/, 1n proz/, de mare 1ntindere, cu o ac6iune des/7urat/ pe mai multe planuri 7i la care particip/ un num/r mare de personaje( o r?s?turile romanului o#iectivo @Ci propune s? reflecte e$istenAa o#iCnuit? o universul fictiv al operei literare este construit dup? principiul verosimilit?Aii o construcAia su#iectului respect? ordinea cronolo'ic? o incipitul se afl? @ntro strBns? le'?tur? cu finalul o incipitul prezint? cadrul acAiunii, fi$eaz? timpul, reuneCte cele mai importante persona+e din roman o acAiunea se desf?Coar? coerent, f?r? apariAia unor situaAii neprev?zute, evoluAia ei putBnd fi anticipat? o finalul este @nchis, rezolvBnd conflictele Ci nepermiABndui cititorului alte interpret?ri o persona+ul este reprezentativ pentru o cate'orie social? sau uman?, fiind deseori vor#a de tipuri o persona+ul este surprins @ntrun proces de transformare o naratorul este omiscient, relatBnd la persoana a 000a, neutru Ci impersoanl, f?r? s? emit? +udec?Ai de valoare, s? comenteze faptele sau s? e$plice situaAiile % %3N ')*; Pu#licat @n 195, romanul 0on reprezint? primul roman al lui iviu
desf?Curarea e$istenAei umane, sunt descrise Ci @ndeletniciri specifice mediului rural le'ate de munca la cBmp, care su#liniaz? Ci mai mult caracterul mono'rafic al romanului% in punct de vedere compoziAional, romanul este @mp?rAit @n dou? p?rAi, Ilasul p?mBntului Ci Ilasul iu#irii, titlurile acestora sintetizBnd esenAa conAinutului% 8cAiunea romanului este dispus? pe dou? planuri care alc?tuiesc de fapt ima'inea 'lo#al? a satului transilv?nean% Primul plan este al A?ranilor Ci @l are @n centru pe 0on, al doilea plan este al intelectualit?Aii rurale care descrie viaAa Ci pro#lemele cu care se confrunt? familia Rerdelea% 0nteresant? @n cazul romanului 0on este construcAia ciclic?, acesta @ncepe Ci se sfBrCeCte cu descrierea drumului spre dinspre satul Pripas% Prin aceast? metafor? a drumului, autorul conduce cititorul @n spaAiul 'eo'rafic, social Ci uman @n care se va petrece acAiunea romanului% e la ima'inea podului peste HidoviAa, la P?durea omneasc? Ci *iCmeaua )ortului, de aici pe su#
1
P9S3N4<8L P9%NC%P4L: %3N P3P 4L #L4NT4=8L8% 8utorul nu @Ci analizeaz? persona+ele, nu le critic? sau le admir? ci pur Ci simplu le prezint? cititorului% 0on este persona+ul principal al romanului% Numele s?u @ntre' este 0on Pop al IlanetaCului Ci face parte din cate'oria A?ranilor s?raci care @Ci doresc p?mBnt% Portretul s?u fizic nu este conturat, 'esturile, mimica Ci @m#r?c?mintea fiind descrise pentru a pune @n evidenA? anumite tr?s?turi sau st?ri ale persona+ului% 7n e$emplu elocvent este descrierea lui 0on, care se duce @m#r?cat @n haine de s?r#?toare s?Ci viziteze p?mBnturile% r?s?tura sa esenAial? este dra'ostea pentru p?mBnt- 7nde punea el mBna, punea Ai umnezeu mila% 0ar p?mBntul @i era dra' ca ochii din cap% .%%%/ 0u#irea p?mBntului la st?pBnit de mic copil% :eCnic a pizmuit pe cei #o'aAi Ci veCnic sa @narmat @ntro hot?rBre p?timaC?- tre#uie s? ai#? p?mBnt mult, tre#uieK e pe atunci p?mBntul ia fost mai dra' ca o mam?%%%F orinAa de a avea p?mBnt este +ustificat? de realitatea social? @n care tr?ieCte, pentru 0on p?mBntul @nseamn? sta#ilitate, statut social, cea mai #un? dovad? a h?rniciei sale% Prin caracterizare direct?, @i sunt su#liniate de c?tre narator o parte din tr?s?turi- 0on este un A?ran s?rac, dar harnic, un #un 'ospodar care doreCte s? ai#? ce munci% e asemenea, i se pun @n evidenA? inteli'enAa, am#iAia, voinAa, tr?s?turi remarcate Ci de celelalte persona+e- aharia Rerdelea, itu Rerdelea, chiar Ci :asile aciu% 8preciat @n sat pentru h?rnicia Ci isteAimea sa, el @nAele'e c? doar munca cinstit? nul poate a+uta s? a+un'? printre cei cu delniAe multe Ci cu un cuvBnt 'reu @n sat% &voluAia sa este urm?rit? @n contradicAie cu cBteva persona+e- Ieor'e ul#uc, :asile aciu, tat?l s?u, dar Ci @n contradicAie cu sine- persona+ul are numeroase momente de nehot?rBre, de ezitare @ntre dorinAa de a avea p?mBnt Ci iu#irea pentru 2lorica% 0niAial, visul lui era s? recBCti'e p?mBnturile pierdute de tat?l s?u, prin urmare dorinAa de p?mBnt era +ustificat?% *u timpul @ns?, o#Ainerea p?mBnturilor se transform? @ntro o#sesie care duce la dec?derea moral? a persona+ului, aducBnd @n prim plan tr?s?turile ne'ative ale acestuia- 0on va da dovad? de e'oism Ci cruzime faA? de 8na, de r?utate Ci chiar de violenA?% eCi la @nceput ezit? @ntre 0$lasul p/m>ntului2 Ci 0$lasul iubirii2, interpreteaz? vor#ele lui itu Rerdelea @n favoarea sa Ci ia decizia de al o#li'a pe :asile aciu s? i dea p?mBnturile- Se simAea @nfrBnt Ci neputincios, iar simA?mBntul acesta @i aprindea sBn'ele Cii umplea creierii de planuri Ci hot?rBri care de care mai n?zdr?vane% otuCi nu mai @ndr?znea s? se apropie de casa lui :asile aciu Ci nici s? schim#e vreo vor#? cu 8na% Gn schim# se ducea mai @n fiecare sear? pe la 2lorica% Ochii ei al#aCtri @i mulcomeau z#uciumarea%
de #alauri @n'rozitoriF% *hiar Ci p?mBntul, faA? de care se simAise mic Ci sla# cBt un vierme pe carel calci @n picioareF, pare acum a se cl?tina Ci a se @nchina @n faAa luiF% )etamorfoza persona+ului este evident? Ci este su#liniat? indirect prin prezentarea 'esturilor care arat? si'uranAa Ci mBndria de sine- Pe uliA? um#la cu paCi mai mari Ci cu 'enunchii @ndoiAi% :or#ea mai ap?sat cu oamenii Ci veCnic numai de p?mBnt Ci avere%F 2amilia pe care Cio @ntemeiaz? va fi @ns? ne'li+at?, @Ci va determina soAia s? se sinucid? Ci @Ci va l?sa copilul s? moar?% Nu durerea pierderii soAiei @l copleCeCte pe 0on, ci teama c? le'?tura sa cu p?mBntul sar putea rupe prin moartea copilului #olnav% Scena @n care :asile aciu Ci 0on, r?spunz?tori de moartea 8nei, se privesc stBnd de o parte Ci de alta a coCciu'ului este su'estiv? Ci are caracter anticipativ- Privirea socrului s?u era ca a unui Carpe uriaC ceCi ameAeCte prada @nainte de a o @n'hiAi% Gn ochii lui @ns?, 0on citi mai ales o @ntre#are, @ntBi @ntuneacoas?, apoi limpede ca lumina zilei- D7ndes p?mBnturileL%%% Gn p?mBnt se duc toate p?mBnturile%%%EF ac? @n acAiunea de do#Bndire a p?mBntului, 0on se dovedise lucid, calm, controlBnduCi acAiunile, 'esturile, acum, ameninAat de pierderea lor, acAioneaz? @ncrBncenat, dezor'anizat% )oartea copilului redeschide lupta pentru p?mBnt dintre 0on Ci :asile aciu, dar Ci paisunea pentru 2lorica- *e folos de p?mBnturi, dac? cine Aie dra' nui al t?uLF% eCi la @nceputul romanului iu#irea lor este una @n'?duit?, @n final situaAia se schim#? deoarece 2lorica este c?s?torit? acum cu Ieor'e% O#sesia pentru 2lorica ia locul o#sesiei pentru p?mBnt, a+un'e la concluzia c? nimic nu are valoare f?r? cineva al?turi% Prin dorinAa de a o cuceri pe 2lorica, 0on @ncalc? din nou le'ile morale ale colectivit?Aii, dar mai ales @nfrunt? din nou destinul% &l @Ci doreCte totul- p?mBnturile Ci pe 2lorica, uitBnd de echili#ru Ci m?sur?, @ns? sancAiunea pe care o va primi este definitiv?% 2lorica @i accept? dra'ostea, dar totul se va sfBrCi tra'ic prin uciderea lui 0on de c?tre Ieor'e ul#uc% estinul s?u este circular, se @ntoarce de unde a plecat, la s?r?cie, la iu#irea pentru 2lorica% :inovat de propriai dezinte'rare moral?, r?spunz?tor de moartea 8nei, de distru'erea c?minului 2loric?i, este pedepsit% 7rm?rind evoluAia lui 0on, scriitorul su'ereaz? c? iu#irea lui pentru p?mBnt este @nn?scut?, @n consecinA?, destinul lui se afl? implaca#il su# semnele tra'icului deoarece acAiunile, faptele Ci 'esturile sale @i pre'?tesc sfBrCitul tra'ic% SfBrCitul s?u violent nu e deloc surprinz?tor, a'onia lui este descris? detaliat- Se 'Bndea @ns? numai la #?ltoaca @n care se #?l?cea, carel scBr#ea Ci din care vroia s? scape cu orice preA%F, ultimul s?u 'Bnd este)or ca un cBineKF
#eor$e Calinescu ni$ma 3tiliei 9oman realist obiectiv:
9omanul este opera epic/, 1n proz/, de mare 1ntindere, cu o ac6iune des/7urat/ pe mai multe planuri 7i la care particip/ un num/r mare de personaje( Tr/s/turile romanului obiectiv: o
@Ci propune s? reflecte e$istenAa o#iCnuit?
o universul fictiv al operei literare este construit dup? principiul verosimilit?Aii o construcAia su#iectului respect? ordinea cronolo'ic? o incipitul se afl? @ntro strBns? le'?tur? cu finalul o incipitul prezint? cadrul acAiunii, fi$eaz? timpul, reuneCte cele mai importante persona+e din roman o acAiunea se desf?Coar? coerent, f?r? apariAia unor situaAii neprev?zute, evoluAia ei putBnd fi anticipat? o finalul este @nchis, rezolvBnd conflictele Ci nepermiABndui cititorului alte interpret?ri o persona+ul este reprezentativ pentru o cate'orie social? sau uman?, fiind deseori vor#a de tipuri o persona+ul este surprins @ntrun proces de transformare o naratorul este omiscient, relatBnd la persoana a 000a, neutru Ci impersoanl, f?r? s? emit? +udec?Ai de valoare, s? comenteze faptele sau s? e$plice situaAiile%
lemente de realism balzacian: o tema romanului- alc?tuirea unei ima'ini complete a #ur'heziei de la @nceputul secolului al QQlea o motivul moCtenirii o motivul paternit?Aii o e$poziAiunea sta#ileCte fi$area e$act? @n timp Ci spaAiu, descrierea mediului o caracterizarea persona+elor se realizeaz? prin le'?tura cu mediul am#iant, vestimentaAie acestea sunt @ncadrate @ntro tipolo'ie o notarea am?nuntelor semnificative o descrieri minuAioase, tehnica detaliului% &N0I)8 O00&0
Proza realisto#iectiv? se realizeaz? prin nara6iunea la persoana a %%%-a, care presupune un narator omniscient, deoarece Ctie mai mult decBt persona+ele sale, Ciomniprezent, controlBnd evoluAia acestora% deCi adopt? un ton o#iectiv, naratorul nu este a#sent, ci comunic?, prin postura de spectator Ci comentator al comediei umane reprezentate, cu instanAele narative% Prin tem/, romanul este #alzacian Ci citadin% &ni'ma Otiliei descrie istoria unei familii al c?rei destin este strBns le'at de o moCtenire% Gn acelaCi timp, se prezint? o ima'ine complet? a #ur'heziei #ucureCtene de la @nceputul secolului al QQlea, care se afl? su# determinarea social economic?, #anul fiind valoarea suprem? dup? care se 'hideaz?% Pe acest fundal social, este urm?rit procesul de formare Ci maturizare al lui 2eli$ Sima care, @nainte de aCi face o carier?, tr?ieCte e$perienAa iu#irii Ci a relaAiilor de familie%
Titlul iniAial, P/rin6ii 3tiliei, reflecta ideea #alzacian? a paternit?Aii, pentru c? fiecare dintre persona+e determin? @ntrun anumit fel destinul orfanei Otilia, ca niCte p?rinAiF% 8utorul schim#? titlul Ci deplaseaz? accentul de la un aspect realist, la tehnica modern? a reflect?rii poliedirce, prin care este realizat persona+ul principal% Otilia devine o eni'm? pentru c? fiecare persona+ din roman o percepe @n mod diferit, nereuCind s? o defineasc? @n totalitate% 4c6iunea romanului @ncepe, dup? cum precizeaz? Ci autorul, @n iulie 1959 Ci are @n principal, ca spaAiu de desf?Curare, casa lui )oC *ostache% 8lte locuri unde se desf?Coar? o parte din evenimentele prezentate @n carte sunt- casa familiei ulea, casa lui eonida Pascalopol, moCia acestuia din ?r?'an, casa Ieor'etei sau cea a lui St?nic?
tBn?r de vreo optsprezece ani, @m#r?cat @n uniforma de licean, intra @n strada 8ntim, venind dinspre strada SfinAii 8postoli .%%%/ Gn aceast? o#scuritate, strada avea un aspect #izar% Nicio cas? nu era prea @nalt? Ci aproape niciuna nu avea cat superior% Gns? varietatea cea mai nepr?v?zut? a arhitecturii (opera @ndeo#Cta a zidarilor italieni, m?rimea neo#iCnuit? a ferestrelor, @n raport cu forma scund? a cl?dirilor, ciu#uc?ria, ridicul? prin 'randoare, amestecul de frontoane 'receCti Ci chiar o'ive, f?cute @ns? din lemn vopsit, umezeala, care de'hioca varul, Ci usc?ciunea, care umfla lemn?ria, f?ceau din strada #ucureCtean? o caricatur? @n moloz a unei str?zi italice%F*aracteristicile arhitectonice ale unei case reflect? caracterul oamenilor care o locuiesc% Pentru alzac, o cas? este un document sociolo'ic Ci moral% Strada Ci casa lui moC costache su'ereaz?, prin detaliile surprinse, contrastul dintre pretenAia de confort Ci #un 'ust a unor locatari #o'aAi Ci realitateinculAi (aspectul de Titsch, amestecul de stiluri arhitectonice incompati#ile, z'BrciAi (case mici, cu ornamente din materiale ieftine, del?s?tori (e$ist? urme vizi#ile ale umezelii Ci usc?ciunii, impresia de para'in?% 8rhitectura su'ereaz? ima'inea ueni lumi @n declin, care a avut cBndva ener'ia necesar? pentru a do#Bndi avere, dar nu Ci fondul cultural% Persona+ul martor, din perspectiva c?ruia este descris? strada Ci casa lui *ostache Iir'iuveanu, este 2eli$ Sima% 8cesta este fiul doctorului militar 0osif Sima de la 0aCi%
demnitate mBna spre ai fi s?rutat?%F, 8urica este o fat? cam de treizeci de ani, cu ochii proeminenAi ca Ci ai 8'laei, cu faAa prelun'?, sfBrCind @ntro #?r#ie ca un ac, cu tBmple mari @ncercuite de dou? Ciruri de cozi @mpletiteF, @n timp ce Simion ulea este un #?r#at @n vBrst?, cu papuci verzi @n picioare Ci cu o #ro#oad? pe umeri .%%%/% 8vea must?Ai pleoCtite Ci un mic smoc de #ar#?% .%%%/ ridic? asupra lui 2eli$ niCte ochi 'rozavi de sp?l?ciAi Cii l?s? apoi asupra m?suAei, f?r? s? scoat? o vor#?%F oate aceste aspecte alc?tuiesc atmosfera ostil?, neprimitoare, ima'inea mediului @n care p?trunde tBn?rul Ci prefi'ureaz? cele dou? planuri narative Ci conflictul%
%ntri$a se dezvolt? pe dou? planuri care se @ntrep?trund- istoria moCtenirii lui *ostache Iiur'iuveanu Ci destinul tBn?rului 2eli$ Sima% *ompetiAia pentru moCtenirea #?trBnului avar este un prile+ pentru o#servarea efectelor morale pe care le are o#sesia #anului asupra oamenilor% 0storia acestei moCteniri include dou? conflicte succesorale- primul este iscat @n +urul averii lui moC *ostavhe Ci se refer? la adversitatea manifestat? de 8'lae @mpotriva Otiliei, iar al doilea este reprezentat de interesul lui St?nic?
4l doilea plan al romanului se refer? la procesul de formare al lui 2eli$ Sima Ci include Ci conflictul erotic al romanului care prezint? rivalitatea dintre adolescentul 2eli$ Ci maturul eonida Pascalopol pentru mBna Otiliei% Se urm?resc e$perienAele pe care le tr?ieCte @n casa
unchiului s?u, mai ales idila plin? de inedit dintre acesta Ci Otilia% *asa lui Iiur'iuveanu reflect? z'Brcenia acestuia- interiorul este sla# luminat, mo#ilele adunate de ocazie, pereAii scoro+iAi, sc?rile scBrABie% otul necesit? reparaAii, dar acestea nu se fac din avariAie% *asa este @ntro puternic? antitez? cu camera Otiliei, plin? de lucruri scumpe Ci de #un 'ust, toate furnizate de 'enerosul Pascalopol% 8vBnd ocazia s?i o#serve pe cei din +ur, 2eli$ se izoleaz?, devenind @n timp interiorizat% Spre a se salva de aceast? lume, scrie un +urnal @n care are cura+ul s? noteze st?rile afective pe care i le produce frumoasa Otilia, dar Ci dispreAul faA? de ceilalAi mem#rii ai familiei% 2aA? de Pascalopol are senimente contradictorii- @l respect?, se revolt? @mpotriva lui sau @l ur?Cte, @n funcAie de atenAia pe care io acord? acestuia Otilia% Otilia este, la fel ca Ci 2eli$, un amestec ciudat @ntre copil?rie Ci maturitate% 2eli$ va fi mirat de faptul c?, f?r? ai spune ceva, Otilia pleac? pentru cBteva luni la Paris @nsoAit? de Pascalopol, dup? vizita pe care o f?cuser? @mpreun? la moCia acestuia din ?r?'an% 8ceast? perioad? este pentru 2eli$ un lun' moment de fr?mBntare pe care @ncearc? s?l dep?Ceasc? vizitBndo pe Ieor'eta, curtezana unui 'eneral #?trBn%
P9S3N4<L alentul Ci modernitatea lui Ieor'e *?linescu se o#serv? din felul @n care @Ci construieCte persona+ele% 8cestea sunt definite @n spiritul realismului #alzacian, deducBnduse caracterul Ci preocup?rile lor din modul cum se @m#rac?, dup? mediul am#iant, dup? preferinAele pentru +ocuri sau @ntruniri de familie% Prin tehnica focaliz?rii, caracterul persona+elor se dezv?lui treptat, pornind de la datele e$terioare Ci a+un'Bnd la relevarea tr?s?turilor de caracter% Gn mod direct, naratorul d? l?muriri despre 'radele de rudenie, starea civil?, #io'rafia persona+elor, preocup?rile lor% *aracterele dezv?luite iniAial nu evolueaz? pe parcursul romanului, dar tr?s?turile se @n'roaC? prin acumularea detaliilor @n caracterizarea indirect? (prin fapte, 'esturi, replici, vestimentaAie, relaAii @ntre persona+e% Portretul #alzacian porneCte de la caracterele clasice (avarul, ipohondrul, 'elosul, cocheta, fata #?trBn?, c?rora realismul le confer? dimensiune social? Ci psiholo'ic?, ad?u'Bnd un alt tip uman, arivistul% endinAa de 'eneralizare conduce la realizarea unei tipolo'ii- moC *ostache J avarul iu#itor de copii, 8'lae J #a#a a#solut? f?r? cusur @n r?uF, 8urica J fata #?trBn?, Simion J dementul senil, iti J de#il mintal, infantil Ci apatic, St?nic?
o copie a tat?lui% 8urica, fata #?trBn?, invidioas? Ci rea, este o copie de'radat? a mamei% umea familiei ulea se afl? su# semnul #olii, al de'rad?rii morale reflectate @n plan fizic% 8utorul dispune persona+ele @n planuri antitetice- inteli'enAa lui 2eli$ se opune im#ecilit?Aii lui itit, @n timp ce feminitatea misterioas? a Otiliei contrasteaz? cu urBAenia 8uric?i% Pe de alt? parte, ima'inea unui persona+ este completat? de prezentarea p?rerilor celorlalte persona+e despre acesta, formul? care poart? denumirea de relectarea poliedric/% 7n e$emplu elocvent, este 8'lae ulea% Gn timp ce Otilia o accept? aCa cum este, f?r? s? ai#? resentimente pentru r?utatea ei, 2eli$ tr?ieCte un sentiment de dispreA atBt pentru ea, cBt Ci pentru familia ei% St?nic? o prezint? astfel- 8sta nare nimic sfBnt% ?r#at, frate, toAis fleac pentru ea% 8m#iAioas? Ci veninoas?%F, iar Ueissmannn o defineCte foarte #ine @ntro sin'ur? propoziAie- &sta #a#a a#solut?, f?r? cusur @n r?u%F O alt? tehnic? folosit? estecomportamentismul% e e$emplu, o mare parte din roman Otilia este prezentat? e$clusiv prin comportamentism (descrierea faptelor, 'esturilor, replicilor, f?r? ca naratorul s?i prezinte 'Bndurile din perspectiva sa ominscient?, cu e$cepAia celor m?rturisite chiar de persona+% Spre final se foloseCte Ci tehnica poliedric?, fapt care sporeCte am#i'uitatea persona+ului Ci care su'ereaz? eni'ma, misterul feminit?Aii ei%
9L4?%4 .%NT9 .38@ P9S3N4<: AL%B =% 3T%L%4 2eli$ Ci Otilia alc?tuiesc un cuplu de personaje care ilustreaz? tema iu#irii @n acest roman realist% *ocheta Ci am#iAiosul, din tipolo'ia clasic?, fata e$u#erant? Ci tBn?rul raAional, persona+e ce pun @n evidenA? antiteza romantic?, dar Ci atracAia contrariilor, au @n comun condiAia social?, amBndoi sunt orfani, dar Ci statutul intelectual superior faA? de copiii cu p?rinAi din clanul ulea% Gn 'eneral, caracterizarea persona+elor se realizeaz? ca @n romanul realist#alzacian% Printehnica ocaliz/rii, caracterul persona+elor se dezv?luie pro'resiv, pornind de la datele e$terioare ale e$istenAei lor- prezentarea mediului, descrierea locuinAei, a camerei, a fizionomiei Ci a 'esturilor% n mod direct, naratorul d? l?muriri despre 'radele de rudenie, starea civil? etc% *aracterizarea iniAial? se completeaz? prin ad?u'area detaliilor @n caracterizarea indirect/- fapte, 'esturi, replici, vestimentaAie, relaAii dintre persona+e% Gnc? din incipitul romanului persona+ele sunt prezentate 1n mod direct de c?tre narator% 0ntrusul 2eli$ Sima este un tBn?r de vreo optsprezece ani, @m#r?cat @n uniforma de licean, .%%%/ 7niforma nea'r? @i era strBns? #ine pe talie, ca un veCmBnt militar, iar 'ulerul tare Ci foarte @nalt Ci Capca umflat? @i d?deau un aer #?r#?tesc Ci ele'ant% 2aAa @i era @ns? +uvenil? Ci prelun'?, aproape feminin? din pricina CuviAelor mari de p?r cei c?deau de su# Capc?, dar culoarea m?slinie a o#razului Ci t?ietura elinic? a nasului corectau printro not? voluntar? @ntBia impresie%F2eli$ vine @n casa #?trBnului avar deoarece vrea s? studieze medicina Ci are nevoie de un loc unde s? locuiasc?, acesta fiind numit tutorele lui% &ste primit cu r?ceala de familia ulea, 8'lae vor#ind cu uCurinA? despre situaAia Ci familia lui, fapt care @l contrariaz?- J e unde s? m? cunoasc?L Gntre#? 8'lae% *Bnd a murit m?sa, era numai atBt% e atunci nu lam mai v?zut% u Ail aminteCti, 8uricoL
intre @n ap?% &$u#eranAa, 'esturile Ci tr?irile Otiliei r?spund parc? am?nuntelor semnificative a'lomerate @n descrierea camerei ei% otul este firesc @n mimica Otiliei, @n 'esturi, @n ceea ce spune, iar aceste lucruri creeaz? o atmosfer? care o reprezint?% Gn ciuda efuziunilor care parc? nu mai puteau fi st?vilite Ci care se @ndreptau pe rBnd cBnd spre Pascalopol, cBnd spre 2eli$, f?cBndui pe amBndoi s? sufere, Otilia devine deodat? rezervat?, reflectBnd la viitorul lui 2eli$, sau, cochet?, m?rturisind- &u am un temperament nefericit- m? plictisesc repede, suf?r cBnd sunt contrariat?%F *aracterizarea Otiliei se realizeaz? Ci cu a+utorul tehnicilor moderne-comportamentismul Ci relectarea poliedric/% PBn? @n capitolul al Q:0lea, Otilia este prezentat? e$clusiv prin comportamentism (fapte, 'esturi, replici, f?r? ai cunoaCte 'Bndurile din perspectiva unic? a naratorului, cu e$cepAia celor m?rturisite chiar de persona+% 8m#i'uitatea persona+ului este conferit? de utilizarea celei dea doua tehnici% Otilia este v?zut? diferit de persona+ele romanului, fapt care su'ereaz? @n plan sim#olic Ci eni'ma, misterul femninit?Aii%
Gn epilo', cBAiva ani mai tBrziu, 2eli$ se @ntBlneCte cu Pascalopol care @i dezv?luie faptul c? ia redat li#ertatea Otiliei, care sa c?s?torit cu un conte% )oCierul @i ofer? o foto'rafie cu Otilia, @n care 2eli$ nu o mai recunoaCte pe fata vesel? Ci e$u#erant? de care era @ndr?'ostit- Speriat, 2eli$ se mai uit? o dat?% 2emeia era frumoas?, cu linii fine, dar nu era Otilia, nu era fata ne#unatic?% 7n aer de platitudine feminin? stin'ea totul%F Pascalopol afirm? despre ea- 8 fost o fat? delicioas?, dar ciudat?% Pentru mine e o eni'm?%F, @n timp ce 2eli$ constat? c? nu numai Otilia era o eni'm?, ci destinul @nsuCi%F ot @n epilo', naratorul precizeaz? c? 2eli$ @Ci realizeaz? am#iAiile profesionale, devenind un medic renumit Ci profesor universitar, c?s?torit @ntrun chip care se cheam? str?lucit Ci intr?, prin soAie, @ntrun cerc de persoane influente%F 0u#irea dintre 2eli$ Ci Otilia eCueaz? pentru c? nu se @mplineCte matrimonial, c?s?toria fiind unul dintre laitmotivele romanului% 2eli$ este 'elos pe Pascalopol, #?trBnul rafinat Ci #o'at, dar nu ia nicio decizie @n ceea ce o priveCte pe Otilia deoarece primeaz? dorinAa de aCi face o carier?% Otilia @l iu#eCte pe 2eli$, dar dup? moarte lui moC costache @i las? tBn?rului li#ertatea de aCi @mplini visul Ci se c?s?toreCte cu Pascalopol, care @i poate oferi si'uranA? material?, @nAele'ere Ci protecAie% Gn am#ele cupluri, 2eli$Otilia, PascalopolOtilia, femeia este cea care decide% 2eli$ nu este f?cut pentru o viaA? aventuroas?, dar nici Otilia pentru o viaA? modest? al?turi de studentul 2eli$, prin urmare ea este cea care decide ca fiecare s? mear'? pe drumul pe care Ci la ales% Otilia reprezint? pentru 2eli$ o ima'ine a eternului feminin, iar pentru Pascalopol o eni'm?%
Camil Petrescu 8ltima noapte de dra$oste, intaia noapte de razboi 9oman subiectiv, al experientei:
9omanul este opera epic/, 1n proz/, de mare 1ntindere, cu o ac6iune des/7urat/ pe mai multe planuri 7i la care particip/ un num/r mare de personaje( r?s?turile romanului su#iectivo @Ci propune s? prezinte lumea prin intermediul conCtiinAei, realizBnd o ima'ine parAial? a acesteia o universul fictiv se concentreaz? asupra evenimentelor din planul conCtiinAei o conflictul principal este interior, tr?irile, interpret?rile evenimentelor sunt mai
importante decBt @ntBmpl?rle concrete o construcAia su#iectului nu mai respect? ordinea cronolo'ic?, producBnduse dilat?ri sau comprim?ri ale timpului, trecBnduse dintrun plan @n altul o pentru su#linierea autenticit?Aii se insereaz? @n te$t scrisori, articole de ziar, pa'ini de +urnal, relat?ri o acAiunea nu se mai desf?Coar? dup? o cauzalitate presta#ilit?, evoluAia evenimentelor neputBnd fi anticipat? o persona+ul este o individualitate comple$? a c?rei evoluAie nu poate fi prev?zut? pentru c? el are @ndoilei, ezit?, analizeaz? o naraAiunea se face la persoana 0, discursul fiind structurat @n funcAie de su#iectivitateanaratorului persona+ o timpul este prezent Ci su#iectiv %
48TNT%C%T4T4 N 93!4N8L 8LT%!4 N34PT . .94#3ST, NTD%4 N34PT . 9@E53% Prin cele dou? romane ale sale, 7ltima noapte de dra'oste, @ntBia noapte de r?z#oi(1935 Ci Patul lui Procust (1933, *amil Petrescu a @nnoit romanul romBnesc inter#elic prin sincronizare cu literatura universal?% Primul lucru care a f?cut din *amil Petrescu un precursor al noului romanF a fost ideea de autenticitate, dezvoltat? @n cele#rul eseu Noua structur? Ci opera lui )arcel Proust, @n care teoretizeaz? romanul modern, de tip proustian, Ci respin'e romanul de tip tradiAional, @n care naratorul este omniprezent Ci omiscient% 8cest concept literar este caracteristic prozei moderne su#iective Ci defineCte @ncercarea de redare cBt mai fidel? a tr?irilor interioare ale persona+ului% *amil Petrescu consider? c? este imposi#il s? cunoCti altceva decBt ce se petrece @n propria conCtiinA? Ci prin urmare un adev?rat scriitor ar tre#ui s? scrie doar despre ceea ce cunoaCte foarte #ine, Ci doar la persoana 0- S? nu descriu decBt ceea ce v?d, ceea ce aud, ceea ce @nre'istreaz? simAurile mele, ceea ce 'Bndesc eu%%% 8ceastai sin'ura realitate pe care o pot povesti%%% ar aceastai realitatea conCtiinAei mele, conAinutul meu psiholo'ic%%% in mine @nsumi, eu nu pot ieCi%%% Orice aC face nu pot descrie decBt propriile mele senzaAii, propriile mele im'ini% &u nu pot vor#i onest decBt la persoana @ntBi%F PunBnduse accentul pe autenticitate, se schim#? Ci scopul literaturii- aceasta nu este scris? pentru a delecta ci pentru a aduce revelaAia unei realit?Ai% in aceast? perspectiv?, autentic tre#uie @nAeles, @nainte de orice, ca opus la falsF% iteratura este recunoscut? ca o produc?toare de reprezent?ri artificiale, ima'inare% Pe parcursul te$tului, *amil Petrescu su#liniaz? diferenAa dintre scrierea sa Ci literatura @n 'eneral, @ntre faptul tr?it cu adev?rat Ci ficAiune% Persona+ulnarator calific? drept fals?F o @ntrea'? literatur? de r?z#oi care modifica intenAionat evenimentele pentru a su#linia eroismul soldaAilor romBni Ci dorinAa lor de a muri pentru patrie% Gn 7ltima noapte de dra'oste, @ntBia noapte de r?z#oi accentul se mut? pe faptul tr?it, nu pe evenimentul propriuzis% Pe parcursul @ntre'ului roman urm?rim tr?rile lui Mtefan Iheor'hidiu, persona+ care @mprumut? foarte multe tr?s?turi ale autorului @nsuCi% Sa considerat chiar c? a doua parte a romanului ar reprezenta de fapt un te$t auto#io'rafic% Gntradev?r *amil Petrescu a participat la primul r?z#oi mondial Ci a
avut un +urnal de front, dar acesta a fost adaptat la psiholo'ia persona+ului% Spre deose#ire de autor, Iheor'hidiu nu particip? la r?z#oi datorit? patriotismului Ci nu este miCcat de aspiraAiile naAionale% &l consider? c? a#senAa de pe front nu iar fi permis s? traverseze o e$perienA? definitiv?F, condamnBndul s? se simt? totdeauna inferior celor care au fost acolo% O alt? modalitate prin care este su#liniat? senzaAia de autenticitate este inserarea @n te$t a faptelor #anale, 'roteCti Ci a#surde, care intervin pe parcursul naraAiunii Ci care fac s? transpar? rolul hazardului Ci imprim? succesiunii evenimentelor acea miCcare imprevizi#il? proprie tr?irii lor reale% e asemenea, sunt inserate @n te$t fra'mente de +urnal, scrisori sau note de su#sol e$plicative% 7nele @ntBmpl?ri pot fi verificate @n documentele vremii- #?t?liile descrise au avut loc, )aria )?nciulea, presupusa spioan? este un persona+ real Ci, @n plus, nu este e$clus ca toate cele relatate s? i se fi @ntBmplat realmente lui *amil Petrescu Ci s? aparAin? +urnalului s?u de front% 8cest lucru nu are @ns? o importanA? ma+or?%*ititorul nu este interesat dac? evenimentele sau petrecut @n realitate, ci este surprins de faptul c?, aCa cum sunt relatate, dau senzaAia de autenticitate% 8l?turi @ns? de elementele evident moderne e$ist? Ci cBteva de natur?clasic/,acestea nu influenAeaz? @ns? @ncadrarea romanului @n modernitate% Prin intermediul persona+ului se realizeaz? Ci o prezentare a societ?Aii contemporane scriitorului, dar Ci o tipolo'ie% Gntro societate @n care important este s? fii mondenF se distin' persona+e ca ache Iheor'hidiu, prototipul arivistului Ci parvenitului Ci Nae Iheor'hidiu, politicianul arivist f?r? scrupule% Prin intermediul lui Nae Iheor'hidiu suntem introduCi @n viaAa politic? a timpului, @n care indivizi f?r? personalitate, dar cu spiritF iau hot?rBri importante cum ar fi intrarea
8LT%!4 N34PT . .94#3ST, NTD%4 N34PT . 9@E53%
Tema romanului o constituie drama intelectualului lucid care trece prin dou? e$perienAe fundamentale, iubirea 7i r/zboiul, pe care le analizeaz? @n @ncercarea de a '?si semnificaAia profund? a e$istenAei sale%
parte este reprezentat? de ultima noapte de dra'osteF, iar a doua de @ntBia noapte de r?z#oiF% Prima parte prezint? drama iu#irii, iar a doua drama r?z#oiului% ac? prima parte este o scriere pur ficAional?, a doua parte se #azeaz? pe e$perienAele reale ale scriitorului care a participat la luptele din primul r?z#oi mondial% 7nii critici au considerat c? de fapt ar tre#ui s? fie dou? romane distincte, dar unitatea lor nu poate fi contestat?% *ele dou? p?rAi nu pot fi separate, omo'enitatea lor este dat? de psiholo'ia persona+uluinarator, Mtefan Iheor'hidiu%
4c6iunea romanului @ncepe su# semnul r?z#oiului% Gn incipitul romanului, autorul se foloseCte de un artiiciu compozi6ional deoarece acAiunea primului capitol, intitulat a Piatra *raiului @n munte,este posterioar? @ntBmpl?rilor relatate @n ce lelalte capitole din prima parte% *apitolul pune @n evidenA? cele dou? planuri temporale ale discursului narativ- timpul nar/rii F cronolo$ic (prezentul frontului, r?z#oiul Ci timpul narat F psiholo$ic (trecutul poveCtii de iu#ire% Gn prim?vara anului 1916, Mtefan Iheor'hidiu se afl? concentrat undeva la 'raniA?, deasupra Bm#ovicioarei% Gntro zi la popota ofiAerilor se porneCte o discuAie despre c?s?torie Ci dra'oste, despre un ofiAer care @Ci ucide soAia adulterin? Ci este achitat la proces% &ste prima scen? memora#il? a romanului @n care Iheor'hidiu @Ci e$prim? concepAia despre iu#ire% 8ceast? discuAie declanCeaz? memoria aectiv/ a persona+ului, trezindui amintirile le'ate de cei doi ani Ci +um?tate de c?snice cu &la% Persona+ul vrea neap?rat s? mear'? la *Bmpulun' s?Ci vad? soAia Ci de aici prima serie de fapte se @ntrerupe% *el deal doilea capitol, intitulat ia'onalele unei moCteniri, de#uteaz? a#rupt cu urm?toare fraz? care constituie Ci intri$a romanului- &ram @nsurat de doi ani Ci +um?tate cu o cole'? de la 7niversitate Ci #?nuiam c? m? @nCeal?%F 7rmeaz? o lun'? poveste de dra'oste Ci 'elozie% Iheor'hidiu, pe atunci student la 2ilozofie, se c?s?toreCte din dra'oste cu &la, student? la itere, orfan? crescut? de o m?tuC?% 0u#irea lui se naCte la @nceput din duioCie-0u#eCti mai @ntBi din mil?, din @ndatorire, din duioCie, iu#eCti pentru c? Ctii c? asta o face fericit?F,dar apoi m?rturiseCte c? poAi iu#i Ci din or'oliu- Gncepusem s? fiu totuCi m?'ulit c? admiraAia pe care o avea mai toat? lumea pentru mine, fiindc? eram atBt de p?timaC iu#it de una dintre cele mai frumoase studente, Ci cred c? acest or'oliu a constituit #aza viitoarei mele iu#iri%F Persona+ul este @n c?utarea iu#irii a#solute pe care crede c? a '?sito prin soAia lui, &la% up? c?s?torie, cei doi soAi tr?iesc modest, dar sunt fericiAi% O moCtenire nesperat? le permite s? frecventeze cercurile mondene, dar @n acelaCi timp le stric? relaAia% &la se implic? @n discuAiile despre #ani, lucru care lui Iheor'hidiu @i displace profund- 8C fi vruto mereu feminin?, deasupra acestor discuAii vul'are%F )ai mult, spre deose#ire de soAul ei, &la este atras? de viaAa monden?, la care noul statut social al familiei @i ofer? acces% *uplul evolueaz? spre o inevita#il? criz? matrimonial?, al c?rei moment culminant are loc cu ocazia e$cursiei la Odo#eCti% Gn timpul acestei e$cursii, se pare c? &la @i acord? o atenAie e$a'erat? unui anume domn I%, care, dup? opinia persona+uluinarator, @i va deveni mai tBrziu amant% Iheor'hidiu @ncepe s? fie torturat de 'elozie, iar cuplul se destram?% up? o scurt? desp?rAire, &la Ci Mtefan se @mpac?% :rBnd s? afle dac? este sau nu @nCelat, eroul @Ci pune @ntre#?ri Ci mai ales interpreteaz?% a un moment dat, fiecare nou? pro#? arunc? o alt? lumin? asupra vieAii Ci dramei sale, @ncBt aceeaCi @ntBmplare cap?t? mereu alte semnificaAii, opuse chiar, @n funcAie de ultima certitudine% e cBteva ori @n romanul 'eloziei, se revine la pro#lema r?z#oiului prin prezentarea unei CedinAe de parlament sau atunci cBnd, @ntrun compartiment de tren, avocatul Predescu din PiteCti vor#eCte despre vite+ia le'endar? a soldatului romBn% Gn finalul
primei p?rAi se revine la acAiunea de pe front- @nrolat pe frontul romBnesc, Iheor'hidiu cere o permise, ca s? verifice dac? soAia lui @l @nCeal?, fapt nerealizat din cauza iz#ucnirii r?z#oiului%
Partea a doua demitizeaz? ima'inea r?z#oiului v?zut ca un catalizator de ener'ii, de care presa vremii a#uzase atBt de mult% 2rontul @nseamn? de fapt haos, m?suri a#surde, @nv?lm?Ceal? Ci dezordine% Ordinele ofiAerilor superiori sunt contradictorii, le'?turile dintre unit?Ai sunt aleatorii, nimeni nu Ctie cu claritate ce tre#uie s? fac?% 2iecare soldat acAiona mai mult de unul sin'ur, ap?rBnduCi mecanic viaAa Ci neavBnd nicio dorinA? de a muri pentru patrie% in cauza informaAiilor eronate, artileria romBn? @Ci fi$eaz? tunurile asupra propriilor #atalioane% 0ar la confruntarea cu inamicul se adau'? fri'ul Ci ploaia% OperaAiunile @ncep cu atacarea postului vamal ma'hiar% Mtefan Iheor'hidiu Ci unitatea lui p?trund @n localitatea ran, cuceresc m?'ura cu acelaCi nume, apoi ohanul :echi, comuna :ulcan, trec Oltul, se opresc pe dealurile de dincolo de rBu, @n *ohalm, Ci se @ndreapt? spre Si#iu% &$perienAele dramatice de pe front modific? atitudinea persona+uluinarator faA? de celelalte aspecte ale e$istenAei sale, ale trecutului s?u- 8tBt de mare e dep?rtarea de cele @ntBmplate ieri, c? acestea sunt mai aproape de copil?ria mea, decBt de mine cel de azi%%% e soAia mea, de amantul ei, de tot z#uciumul deatunci, miaduc aminte cu adev?rat, ca de o @ntBmplare din copil?rie%F *apitolul Nea acoperit p?mBntul lui umnezeu ilustreaz? a#surdul r?z#oiului Ci tra'ismul confrunt?rii cu moartea% :iaAa com#atanAilor Aine de hazard, iar eroismul este @nlocuit de spaima de moarte, care p?streaz? doar instinctul de supravieAuire Ci automatismul- Nu mai e nimic omenesc @n noi%F rama colectiv? a r?z#oiului pune @n um#r? drama individual? a iu#irii%
=TA4N #G39#G%.%8 H .94!4 %NTLCT84L8L8% Mtefan Iheor'hidiu, persona+ul principal al romanului, Ci @n acelaCi timp persona+ul narator, reprezint? tipul intelectualului lucid( rama persona+ului este de natur? intelectual? deoarece el este, @n primul rBnd, un pasionat al adev?rului, al certitudinii, al a#solutului% &l tr?ieCte dou/ experien6e undamentale, care sunt prezentate prin intermediul conCtiinAei- iubirea 7i r/zboiul% Mtefan Iheor'hidiu este un tBn?r intelectual, a#olvent al 2acult?Aii de 2ilozofie, @nsurat cu o cole'? de la 7niversitate, student? la itere, pe nume &la% rama iu#irii este prezentat? @nc? de la @nceput cBnd perona+ul asist? la o discuAie la popot? despre un ofiAer care Cia ucis soAia adulterin? Ci totuCi a fost achitat% 8ceast? scen? ofer? o prim? ima'ine a persona+uluinarator% Prin intermediul reacAiei sale ne sunt prezentate cBteva dintre fr?mBnt?rile interioare ale lui Iheor'hidiu Ci cBteva dintre ideile sale- vede iu#irea ca pe un tot, o unitate pe viaA? @n care cei doi au drept de viaA? Ci de moarte unul asupra celuilaltF% Gn momentul @n care persona+ul tr?ieCte aceast? dram?, se ofer? cititorului o retrospectiv? a @ntre'ii poveCti%
Iheor'hidiu este filozof, un spirit lucid care analizeaz? totul, interpreteaz? totul, fiecare 'est al soAiei este un chin pentru el, este interpretat ca un 'est de tr?dare% Persona+ul sufer? mai ales pentru c? nu poate avea iu#irea a#solut? pe care Cia dorito Ci care ar tre#ui s? fie o modalitate de cunoaCtere% e asemenea, sufer? pentru c? nu are certitudinea% Persona+ulnarator crezuse c? tr?ieCte marea iu#ire- SimAeam c? femeia aceasta era a mea @n e$emplar unic- aCa ca eul meu, ca mama mea, c? ne @ntBlnisem de la @nceputul lumii, peste toate devenirile, amBndoi, Ci aveam s? pierim la fel amBndoi%F ar aspiraAia pentru iu#irea a#solut? coe$ist? cu faptul c? acest sentiment reprezint? pentru el un proces de autosu'estie% 0u#irea lui se naCte la @nceput din duioCie0u#eCti mai @ntBi din mil?, din @ndatorire, din duioCie, iu#eCti pentru c? Ctii c? asta o face fericit?F, dar apoi m?rturiseCte c? poAi iu#i Ci din or$oliu- Gncepusem s? fiu totuCi m?'ulit c? admiraAia pe care o avea mai toat? lumea pentru mine, fiindc? eram atBt de p?timaC iu#it de una dintre cele mai frumoase studente, Ci cred c? acest or'oliu a constituit #aza viitoarei mele iu#iri%F ot din or$oliu Iheor'hidiu @ncearc? s? o modeleze pe &la dup? propriul tipar de idealitate, ceea ce favorizeaz? eCecul% atorit? perspectivei unice cititorul nu Ctie clar dac? &la @Ci @nCeal? sau nu soAul% Se su'ereaz? c? &la se schim#? datorit? moCtenirii, dar poate c? aCa a fost dintotdeauna, dar tr?s?turile ei ies la iveal? odat? cu o#Ainerea unei situaAii materiale% Pentru c? e$ist? doar perspectiva lui, se pune pro#lema dac? nu cumva femeia se schim#? doar @n ochii soAului 'elos% Gn capitolul ia'onalele unui testament, persona+ul d? dovad? de alte calit?Ai, cum ar fi t/ria de caracter, indieren6a a6/ de partea material/ a existen6ei, dar Ci onestitateaCiinteli$en6a, calit?Ai care @l determin? pe unchiul ache s? @i lase o mare parte din avere%Gn ziua @n care se duce @mpreun? cu mama Ci surorile lui la mas? la unchiul ache, Nae Iheor'hidiu @i reproCeaz? lui Mtefan c?s?toria din dra'oste cu o fat? s?rac?, ca Ci a tat?lui s?u mort, pe care @n plus @l acuz? de a nu fi l?sat fiului nicio moCtenire% Gn @ncercarea de aCi ap?ra p?rintele, Mtefan e$pune motivele pentru care nu sa @nsurat pentru avere, aCa cum a f?cut unchiul lui- e cele mai multe ori, p?rintele, care las? avere copiilor, le transmite Ci calit?Aile prin care a f?cut averea- un o#raz mai 'ros, un stomac @n stare s? di'ereze Ci ou? clocite, ceva din sluAenia nevestei luate pentru averea ei, neap?rat o Cir? a spin?rii fle$i#i? ca nuiaua (dac? nu cumva rahitismul nevestei milionare na @nzestrato cu o cocoaC? ri'id? ca o #uturu'?% Orice moCtenire e, sar putea zice, un #loc%F 0mpresionat de iz#ucnirea lui Mtefan, unchiul ache @i las? cea mai mare parte a moCtenirii, spre surprinderea celorlalAi mem#rii ai familiei care @l vedeau ca un inadaptat% Nae Iheor'hidiu @l caracterizeaz? direct- Nai spirit practic%%% 8i s?Ai pierzi averea .%%%/% *u filozofia dumitale nu faci doi #ani% *u Want ?la al dumitale Ci cu Schopenhauer nu faci @n afaceri nicio #rBnz?% &u sunt mai deCtept decBt ei cBnd vine vor#a de parale%F ez'ustat de reacAia familiei care @i intenteaz? proces, inclusiv mama Ci surorile lui, Mtefan cedeaz? o parte din avere, dar se simte tot mai izolat de lumea meschin? Ci e'oist? @n mi+locul c?reia tr?ieCte, mai ales c? @Ci d? seama c? nici femeia iu#it? nul @nAele'e- )? cuprindea o nesfBrCit? tristeAe v?zBnd c? nici femeia asta, pe care o credeam aproape suflet din sufletul meu, nu @nAele'ea c? poAi s? lupAi cu @ndBr+ire Ci f?r? cruAare pentru triumful unei idei, dar @n acelaCi timp s?Ai fie sil? s? te fr?mBnAi pentru o sum?, fie ea oricBt de mare, s? loveCti apri' cu coatele% 8m Ctiut mai tBrziu c? aveam o reputaAie de imens? r?utate, dedus? din @ndBr+irea Ci sarcasmul cu care @mi ap?ram p?rerile, din intoleranAa mea intelectual?, @n sfBrCit%F Primirea moCtenirii are efecte Ci@ntrun plan mult mai profund, deoarece 'enereaz? criza
matrimonial?% intrun or$oliu e$a'erat refuz? s? intre @n competiAie cu ceilalAi, fiindc? i se pare su# demnitatea lui de intelectual s?Ci schim#e 'ardero#a Ci s? adopte comportamentul superficial al dansatorilor mondeni apreciaAi de &la% e aceea nici nu @ntreprinde nimic pentru a recBCti'a preAuirea pierdut? a soAiei% Iheor'hidiu descoper? realativitatea sentimentului de iu#ire Ci @Ci d? seama de eCecul pe acest plan% Gn acelaCi timp, recunoaCte c? suferinAa sa se datoreaz? evenimentelor #anale, micilor 'esturi ale &lei% Sin'urele care conteaz? sunt evenimentele din conCtiinAa sa, person+ul fiind conCtient c? @Ci a'raveaz? suferinAa prin e$a'erarea anumitor fapte% &l tr?ieCte iu#irea @n mod raAional, intelectual Ci se raporteaz? mereu la a#solut% *u ocazia e$cursiei la Odo#eCti 'elozia sa este amplificat?, este momentul @n care @Ci d? seama c? nu poate o#Aine cunoaCterea prin intermediul iu#irii pentru soAia sa% )ici incidente, 'esturi f?r? importanA? poate, privirile pe care &la le schim#? cu domnul I%, se amplfic? @n conCtiinAa persona+ului% Nevoia de a#solut @l determin? s?Ci analizeze cu luciditate st?rile, de unde suferinAa- *Bt? luciditate atBta conCtiinA?, cBt? conCtiinA? atBta pasiune Ci deci atBta dram?%F 2iind un persona+ lucid, nu face doar o analiz? a lumii e$terioare, ci Ci a propriilor sentimente, dar Ci a psihlo'iei feminine% 2emeile @i apar ca niCte fiinAe schim#?toare, capricioase, care uit? de orice moral? cBnd este vor#a de aCi satisface dorinAele% 8ceast? constatare o face cBnd o#serv? reacAiile de tristeAe sau #ucurie ale &lei @n le'?tur? cu prezenAa sau a#senAa domnului I, pe care nu se sfieCte s? le ascund?% Sentimentele lui sunt analizate cu intensitate, elocvent fiind episodul cBnd doreCte s? dezerteze pentru ai ucide pe cei doi amanAi% Gn drama iu#irii, 'reCeala este Ci a lui- o aCeaz? pe &la pe un piedestal Ci apoi este dezam?'it c? ea nu reprezint? femeia ideal? la care visase% Ielozia, @ndoiala persona+ului @nre'istreaz? Ci alte etape ale destr?m?rii cuplului- ruptura, @mp?carea temporar?, pBn? la iz#ucnirea r?z#oiului% esp?rAirea de &la, pierderea acestei iu#iri pe care el o credea a#solut?, echivaleaz? cu pierderea unei p?rAi din personalitate, care va fi recuperat? parAial prin e$perienAa r?z#oiului% Gn ceea ce priveCte relaAia lui Iheor'hidiu cu familia Ci cu societatea, se o#serv? c? este un inadaptat% 0ncompati#ilitatea dintre el Ci familie societate reiese cel mai #ine din capitolul @n care primeCte moCtenirea% %ntelectual veritabil, opusul omului deCtept Ci cu spiritF reprezentat de unchiul s?u, Iheor'hidiu nu este interesat de partea material? a e$istenAei% up? cum constat? Ci el, lupt? cu mai mult? @ndBr+ire pentru o idee @n conferinAele de filozofie, decBt pentru moCtenire% Societatea @l respin'e la rBndul ei- cole'ii @i apreciaz? inteli'enAa, dar @l ocolesc, rudele sale @i ironizeaz? pasiunea pentru filozofie, prietenii mondeni nu @i @nAele' 'elozia Ci fr?mBnt?rile% 7na dintre doamnele din societatea #un? a ucureCtiului @l acuz? de prea mult? luciditate, iar mai tBrziu chiar Ci soldaAii de pe front @l vor ocoli, chiar dac? @i apreciaz? cura+ul% Nici persona+ul nu apreciaz? lumea care @l @ncon+oar? Ci nu face mari eforturi s? se inte'reze% umea lui ache Ci Nae Iheor'hidiu este una #rutal? @n ochii intelectualului% &l opune inteli'enAei instinctuale care se afl? @n scopul supravieAuirii, inteli'enAa verita#il? care urm?reCte cunoaCterea a#solut?% &ste considerat un inadaptat atBt @n plan sentimental, cBt Ci @n plan social% Societatea avid? @l dezam?'eCte, aCa cum @l dezam?'ise Ci femeia iu#it?, motiv pentru care putem vor#i de o dram/ a omului superior% O ultim? @ncercare de a +un'e la acea cunoaCtere a#solut? este participarea la r?z#oi% eCi
ar fi putut s? evite participarea la r?z#oi, profitBnd de averea sa, aCa cum face Nae Iheor'hidiu, Mtefan se @nroleaz? voluntar? din din dorinAa de a tr?i aceast? e$perienA? e$istenAial? Ci ca act moralmente necesar- NaC vrea s? e$iste pe lume o e$pereienA? definitiv?, ca aceea pe care o voi face, de la care s? lipsesc, mai e$act s? lipseasc? ea din @ntre'ul meu sufletesc% 8r avea faA? de mine, cei care au fost acolo, o superioritate, care mi se pare inaccepta#il?% 8r constitui pentru mine o limitare%F Nu se @nroleaz? din patriotism, ci din or$oliu, din dorinAa de a nu se simAi inferior% a fel ca Ci @n cazul iu#irii, Iheor'hidiu analizeaz? cu luciditate r?z#oiul nu pentru a su#linia eroismul ci a#surditatea acestuia% &l polemizeaz? cu ima'inea r?z#oiului din c?rAile de literatur? sau din articolele din ziarele vremii, deoarece aceasta nu corespunde cu realitatea% uptele nu sunt @mp?rAite @n mari Ci mici decBt @n funcAie de num?rul celor care au murit% Pentru ofiAerul 'erman aflat pe patul de moarte lupta din acea zi a fost cea mai mare pentru c? este cea care @i va aduce sfBrCitul%
Poezia interbelica: Tudor 4r$hezi Testament Poezie moderna:
NuAi voi l?sa drept #unuri, dup? moarte, ecBt un nume adunat peo carte% Gn seara r?zvr?tit? care vine e la str?#unii mei pBn? la tine, Prin rBpi Ci 'ropi adBnci Suite de #?trBnii mei pe #rBnci, Mi care, tBn?r, s? le urci teaCteapt? *artea meai, fiule, o treapt?% 8Ceazo cu credinA? c?p?tBi, &a e hrisovul vostru cel dintBi, 8l ro#ilor cu saricile pline e osemintele v?rsaten mine% *a s? schim#?m, acum, intBia oar?, Sapan condei Ci #razdan c?limar?, ?trBniiau adunat, printre pl?vani, Sudoarea muncii sutelor de ani% in 'raiul lor cundemnuri pentru vite &u am ivit cuvinte potrivite Mi lea'?ne urmaCilor st?pBni% Mi, fr?mBntate mii de s?pt?mBni, eam prefecut @n versuri Cin icoane, 2?cui din zdrenAe mu'uri Ci coroane% :eninul strBns lam preschim#at @n miere, ?sBnd @ntrea'a dulcea lui putere% 8m luat ocara, Ci torcBnd uCure 8m puso cBnd s?m#ie, cBnd s?n+ure% 8m luat cenuCa morAilor din vatr? Mi am f?cuto umnezeu de piatr?, Rotar @nalt, cu dou? lumi pe poale, P?zBnd @n piscul datoriei tale% urerea noastr? surd? Ci amar? O 'r?m?dii peo sin'ur? vioar?, Pe care ascultBndo a +ucat St?pBnul, ca un Aap @n+un'hiat% in #u#e, muce'aiuri Ci noroi 0scatam frumuseAi Ci preAuri noi% iciul r?#dat sentoarce @n cuvinte Si iz#?vestencet pedepsitor Odrasla viea crimei tuturor% &ndrept?Airea ramurei o#scure
0eCit? la lumin? din p?dure Mi dBnd @n vBrf, ca un ciorchin de ne'i,
udor 8r'hezi este unul dintre cei mai importanAi poeAi romBni, opera sa fiind de o comple$itate unic? @n literatura romBn?% Opera sa este foarte variat?, putBnd fi clasificat? @n mai multre cate'orii-
Poezia ilozoic/8rtele poetice @n care autorul este preocupat de poezie Ci de rostul poetului poetul este descris @n ipostaza de artizan, fiind interesat de lim#a+ Ci de posi#ilit?Aile sale creative- estament, 2lori de muci'ai, &pi'raf, Portret,
Poezia social/&stetica urBtului (includerea #analului, a urBtului, a maca#rului @n poezie, folosirea cuvintelor din orice re'istru stilistic- volumul 2lori de muci'ai (Pui de '?i, *ina, Ialere, 2?t?l?ul, Streche,
Poezia de dra$oste-
poeziile care descriu o amBnare a momentului @n care iu#irea se @mplineCte (atitudine asem?n?toare cu cea din idilele eminesciene- volumul *uvinte potrivite ()or'enstimmun', Psalm de tain?, )elancolie *reaAiile care prezint? o @mplinire a iu#irii de tip casnic- volumul *?rticic? de sear?
Poezia 0boabei 7i a /r>mei2 *reaAiile *reaAiile care trateaz? trateaz? tema +ocului, +ocului, a copil?riei, copil?riei, dar Ci teme anterioare anterioare tratate tratate dintro dintro perspectiv? perspectiv? ludic? (&$%- ciclul a#louri a#louri #i#lice care trateaz? trateaz? pro#lema pro#lema creaAiei divine din aceast? perspectiv? perspectiv? infantil?, crearea primilor oameni fiind descris? ca un +oc al lui umnezeu
TST4!NT Poezia estament estament face parte din volumul *uvinte potrivite Ci este o art? poetic? modern?% 2iind prima poezie din volumul de de#ut al autorului, ea a fost considerat? un maniest maniest literar care sintetizeaz? ideile din @ntre'ul volum% *a Ci Octavian Io'a @n poezia
Tema poeziei este creaAia literar? v?zut? su# dou? ipostaze- ca me7te7u$, punBnduse accentul pe efortul creator al poetului, Ci ca mo7tenire, creaAie transmis? urmaCilor ca dovad? Ci ca mi+loc de cunoaCtere% Poezia Poezia este scris? scris? su# forma forma unui monolo monolo$$ sau dialo$ ima$inar ima$inar adresat de tat?F unui fiu spiritual c?ruia @i este l?sat? drept moCtenire carteaF, care sim#olizeaz? de fapt creaAia, opera literar?% eCi este structurat? su# aceast? formul?, nu apare a doua instanA?, lirismul fiind unul de tip subiectiv% &ul liric @Ci transmite @n mod direct atitudinile, fapt su#liniat Ci de m?rcile lin'vistice ale su#iectivit?Aii, cum ar fi pronumele personale- euF, mineF, ad+ectivele pronominale posesivemeiF, meiF, meaF, meaF, noast noastr?F r?F Ci ver#el ver#elee la persoa persoana na 0- am ivitF, ivitF, am pref?c pref?cutF, utF, f?cuiF, f?cuiF, am preschim#atF, am luatF, am pusF%
Titlul face trimitere la i#lie, la :echiul :echiul Ci Noul estament deoarece moCtenirea pe care o las? eul liric urmaCilor este una spiritual?% estamentul este unul sim#olic @n care #eneficiariiF sunt atBt cititorii, cBt Ci ceilalAi poeAi care se vor inspira din ideile transmise% Poezia este strucuturat strucuturat?? @n 7ase stroe care au un num?r ine'al de versuri Ci sunt construite @n +urul elementului central, metafora 0carte2 (care reprezitn? astfel Ci un element de
recuren6/( ermenul are @n fiecare strof? o alt? semnificaAie- acumulare spiritual? ca oper?- un nume adunat peo carteF, treapt?F, le'?tur? spiritual? @ntre str?moCi Ci urmaCi- *artea meai fiule, o treapt?F, carte de c?p?tBi pentru istoria unui popor- &a e hrisovul vostru cel dintBiF, dovad? a efortului creator al autorului- &u am ivit cuvinte potriviteF, Slova de foc Ci slova f?urit?F, martor al suferinAei poporului, martor al istoriei naAionale- urerea noastr? surd? Ci amar? O 'r?m?dii peo sin'ur? vioar?%F 2iind o art? poetic?, accentul nu se pune doar pe semnificaAiile poeziei Ci rolul acesteia, ci Ci pe rolul poetului% 8cesta este surprins @n ipostaza de me7te7u$ar, artizan, care @Ci caut? sursele de inspiraAie Ci mi+loacele artistice, transformBnd socialul socialul @n esteticestetic- am ivit cuvinte potriviteF, potriviteF, fr?mBntate fr?mBntate mii de s?pt?mBni, s?pt?mBni, eam pref?cut pref?cut @n versuri Cin icoane% 2?cui din zdrenAe mu'uri Ci coroane% :eninul strBns lam preschim#at @n miere%F etc% %ncipitul este formulat ca o adresare direct? a eului liric c?tre un fiu spiritual prin intermediul c?reia @i las? moCtenire un nume adunat peo carteF, sim#ol pentru creaAia poetic? Ci implicit pentru poet% 8dresarea direct? se realizeaz? prin intermediul vocativului fiuleF, care reprezint? orice cititor potenAial, poetul devenind @n mod sim#olic un tat?% unul spiritual pe care @l las? poetul moCtenire este o creaAie despre suferinAele str?moCilor redate prin metafora seara r/zv/tit/ care vine e la str?#unii mei pBn? la tineF% 8ceasta este o treapt?F, o le'?tur? spiritual? @ntre trecut Ci viitor, o treapt? @n des?vBrCirea cunoaCterii% Procesul de creaAie este descris ca un drum dificil, asem?n?tor cu drumul parcurs de @naintaCi @n trecut- Prin rBpi Ci 'ropi adBnci, Suite de #?trBnii mei pe #rBnci%F Gn stroa a doua este prezentat? o alt? ipostaz? a c?rAii, ea c?p?tBnd o semnificaAie sacr? divin?% *artea devine un document important, o carte de c?p?tBi asem?n?toare i#liei- &a e hrisov hrisovul ul vostru vostru cel dintBi dintBiF% F% *reaAia *reaAia litera literar? r? are acum o valo valoar aree social social// deoarece deoarece prezint? prezint? suferinAele str?moCilor, fiind o m?rturie pentru @ntrea'a lor e$istenA?- 8l ro#ilor cu saricile pline e osemintele v?rsaten mine%F Poetul este din nou elementul de le'?tur? dintre trecut Ci viitor, el preia suferinAa str?moCilor- osemintele v?rsten mineF Ci o transmite mai departe prin intermediul poeziei% Gn a treia stro/ poezia se materializeaz?, se transform? @ntro lume o#iectual?% 0deea esenAial? esenAial? a acestei secvenAe secvenAe este transormarea elementelor concrete, care reprezint/ socialul, 1n elemente estetice(
sutelor de ani .%%%/ Mi, fr?mBntate mii de s?pt?mBni, eam pref?cut @n versuri Ci icoane% .%%%/ :eninul strBns lam preschim#at preschim#at @n miere%F Socialul Socialul este transormat transormat 1n estetic prin trecerea element elementelor elor care Ain de durere durereaa Ci suferi suferinAel nAelee str?mo str?moCil Cilor or @n element elementee ale creaAie creaAieii poetic poeticee@ndemnurile pentru vite sunt transformate @n cuvinte potriviteF, veninul strBnsF @n sufletul A?rani A?ranilor lor se metamo metamorf rfozea ozeaz? z? @n miere, miere, p?strB p?strBnd nd @ns? @ns? forAa forAa lui social social?(: ?(:eni eninul nul strBns strBns lam lam preschim#at @n miere ?sBnd @ntrea'? dulcea lui putere%F% in zdrenAeF, veninF, ocar?F, Ci mai tBrziu, #u#e, muce'aiuri Ci noroiF se hr?neCte Ci cap?t? o form? lumea poeziei- lea'?neF devin sim#ol pentru liniCte liniCte Ci detaCare, detaCare, icoaneF se refer? refer? la partea partea spiritual? spiritual? a creaAiei, creaAiei, mu'uriF sunt semnele vitalit?Aii cuvinteleor uitate, miereF reprezint? valoarea artistic? a lim#a+ului poetic Ci frumuseAi Ci preAuri noiF care descriu ori'inalitatea poeziei ca efect al transfi'ur?rii socialului%
Stroa a patra prezint? @n continuare ima'inea poeziei ca meCteCu', dar Ci ima'inea ca posi#ilitate de a e$prima revolta social?- 8m luat ocara, Ci torcBnd uCure 8m puso cBnd s? m#ie, cBnd s?n+ure%F Poetul are puterea de e$prima atBt ima'ini sensi#ile (s?m#ieF, cBt Ci ima'ini care descriu r?ul (s?n+ureF, poezia putBnd avea Ci un rol estetic, dar Ci unul moralizator% Prin intermediul intermediul poetului, trecutul trecutul cap?t? valoare de sim#ol, sim#ol, dar Ci de @ndreptar @ndreptar moral, iar opera literar? cap?t? valoare +ustiAiar?- 8m luat cenuCa morAilor din vatr? Mi am f?cuto umnezeu de piatr?, Rotar @nalt, cu dou? lumi pe poale, P?zind @n piscul datoriei tale%F tului, pe care 8r'hezi a preluato de la poetul francez *harles audelaire, autorul volumului 2lorile r?ului% *onform acestei teorii esteticul @n poezie poate cuprinde Ci alte cate'orii, cum ar fi r?ul, urBtul, 'rotescul% 0deea se re'?seCte @n versurilein #u#e, muce'aiuri Ci noroi 0scatam 0scat am frumuseAi Ci preAuri noi%F, un alt element de opozi6ie din poezie% 8rtistul @Ci poate '?si sursele de inspiraAie @n orice mediu social Ci poate folosi cuvinte din toate re'istrele stilistice%
8ltima stro/ su#liniaz? ideea c? poezia este 1n primul r>nd me7te7u$, sintetizBnd astfel crezul poetic al artistului% )uza, sim#olizat? @n poezie de domniA?F este dep?Cit? de meCteCu', poezia modern? fiind o e$presie a efortului creativ, nu o surs? a inspiraAiei- Gntins? leneC? pe canapea, omniAa sufer? @n cartea mea%F 8ceast? condiAie a poziei moderne este dual? @ns?, fapt su#liniat su#liniat de opozi6ia dintre slova de focF (cuvBntul inspirat, de surs? divin? Ci slova f?urit?F (cuvBntul ela#orat, meCteCu'it de poet- Slova de foc Ci slova f?urit? Gm?rechiaten carte se m?rit?, ca fierul cald @m#r?AiCat @n cleCte%F *ondiAia poetului este redat? @n versul
o dovad? a suferinAei Ci a destinului str?moCilor%
C3NCL8E% estament este o art? poetic? modern? care conAine numeroase elemente specifice curentului literar modern- poezia se afl? @ntro continu? c?utare a lim#a+ului care s? e$prime cel mai #ine fr?mBnt?rile eului liric, introduce elemente care Ain de estetica urBtului, @ncalc? convenAiile prozodice (strofele au un num?r varia#il de versuri, lim#a+ul este caracterizat prin am#i'uitate Ci e$presivitate, cuvintele cap?t? noi semnificaAii Ci sunt alese din toate re'istrele stilistice (termeni ar'otici, neolo'isme, arhaisme, re'ionalisme, cuvinte #anale- #u#e, muce'aiuri Ci noroiF, slova de focF etc, rolul poetului este de a potrivi aceste cuvinte pentru aCi transmite mesa+ul poetic%
5asmul cult: %on Crean$a Povestea lui Garap-4lb 28N8S0*7 Aantasticul este o cate$orie estetic/, deinit/ 1n raport cu realul 7i ima$inarul, plas>ndu-se 1ntre acestea 7i produc>nd o ezitare de 1ncadrare a evenimentului 1n natural sau supranatural( Tzvetan Todorov, @n lucrarea sa 0ntroducere @n literatura fantastic? spunea c? fantasticul este ezitarea cuiva care nu cunoaCte decBt le'ile naturale pus faA? @n faA? cu un eveniment @n aparenA? supranatural%F Aantasticul propriu-zis presupune faptul c? persona+ul Ci cititorul, aflaAi @n faAa unui fenomen necunoscut, ezit? ai da o e$plicaAie natural? sau supranatural?, ceea ce determin? un sentiment de spaim? sau neliniCte% Orice opAiune pentru o soluAie sau alta, pentru natural sau supranatural, @nseamn? p?trunderea @ntrun 'en @nvecinat- abulosul sau straniul% Aabulosul sau miraculosul presupune acceptarea supranaturalului% *ititorul Ctie c? se afl? @ntro lume ima'inar? @n care totul este posi#il% &$%- #asmele, literatura S%2% Straniul apare @n operele ale c?ror @ntBmpl?ri aparent neverosimile, ieCite din comun Ci @nsp?imBnt?toare au e$plicaAii raAionale% &$%- romanele poliAiste% 8S)7
5asmul este o specie 1n proz/ a $enului epic 1n cuprinsul c/reia se povestesc 1nt>mpl/ri miraculoase, puse pe sema unor personaje sau or6e supranaturale( Ainalul basmului aduce totdeauna victoria binelui asupra r/ului( up? ori'inea lor, #asmele pot fi populare sau culte% asmul cult a copiat modelul popular, imitBnd relaAia de comunicare dintre povestitor Ci
ascult?tori, dar te$tul este scris Ci definitiv sta#ilit, avBnd un autor ce poate fi identificat% asmul popular Ci cel cult au o serie de elemente comune, dar Ci unele care le diferenAiaz?% &ste comun? evolu6ia narativ/, care se poate reduce la o schem?, conform c?reia @n situa6ia ini6ial/ se manifest? o lips?% Gn Povestea lui Rarap8l# lipsa iniAial? se manifest? @n lumea spre care se @ndreapt? eroul, pentru c? @mp?ratul :erde, fratele tat?lui s?u, este #?trBn Ci are numai fiice, neavBnd pe cine s? lase la domnie% ipsa iniAial? este @nl?turat? prin acAiunea lui Rarap8l# care pleac? la drum pentru a reface echili#rul% asmul popular com#in? acAiuni caracteristice al c?ror num?r este limitat Ci printre care se num?r?- plecarea de acas?, punerea la cale a pro#elor, dezv?luirea vicleCu'ului, nunta etc% 8semena acAiuni apar Ci @n #asmele culte% Gn Povestea lui Rarap8l#, eroul este supus mai multor pro#e pentru aCi duce la cap?t misiunea% 8cAiunea #asmului urmeaz? o linie ascendent?, astfel @ncBt de cele mai multe ori, @nceputul se afl? @n opoziAie cu sfBrCitul, eroul f?cBnd un salt de la o poziAie social? umil? la una @nalt?% *hiar dac? #asmul are intri'? Ci o anume tensiune narativ?, nu se poate considera c? urmeaz? momentele clasice ale su#iectului literar, aCa cum se @ntBmpl? @n operele culte, de fapt fiind marcate foarte clar doar situaAia iniAial? Ci cea final?% Gn c?l?toria sa, prota'onistul @ntBlneCte adversari, dar Ci ajutoare (fiinAe, animale, o#iecte, ca @n orice #asm popular% Gn afar? de aceste dou? cate'orii, pot ap?rea Ci donatorii sau urnizorii, persona+e @ntBlnite @ntBmpl?tor Ci care @i d?ruiesc eroului un o#iect miraculos cel va a+uta la nevoie (de e$emplu, cr?iasa al#inelor% &roul poate avea tr?s?turi omeneCti, cum este cazul lui Rarap8l#, dar Ci puteri supranaturale% Gntre povestitor Ci ascult?tori, e$ist? o convenAie artistic?, @mprumutat? Ci de #asul culttotul este posi#il, naraAiunea are un caracter abulos% Persona+ele Ci acAiunile sunt ieCite din comun, timpul Ci spaAiul sunt ima'inare% GntBmpl?rile se petrec cBndva, odat?, atunci Ci undeva, @ntro @mp?r?Aie%
PO:&S&8 70 R8<8P8 Povestea lui Rarap8l# a fost pu#licat? @n revista *onvor#iri literare @n 1 au'ust 1!% *onform clasific?rii f?cute de Hean outiere, aparAine 'rupului #asmelor fantastice, al?turi deSoacra cu trei nurori, 2ata #a#ei Ci fata moCnea'ului, 2?t2rumos, fiul iepei Ci Povestea porcului% )eritul lui 0on *rean'? este c? a scos #asmul din circuitul folcloric Ci la introdus @n literatura cult?% oate poveCtile autorului sunt de fapt creaAii culte, pot fi considerate chiar nuvele% umea descris? de el @n Povestea lui Rarap8l# este una A?r?neasc?, persona+ul principal nu are tr?s?turi supranaturale% otuCi se respect? schema narativ? a #asmului popular%
asmul poate fi interpretat Ci ca un un bildun$sroman, roman iniAiatic% Structura compoziAional? are ca element constitutiv c?l?toria pe care o @ntreprinde Rarap8l#, care devine un act iniAiatic @n vederea form?rii eroului pentru viaA?%
Tema #asmului, @mprumutat? din #asmul popular, este triumul binelui asuprar/ului% e asemenea, se reiau anumite motive narative specifice speciei- superioritatea mezinului, c?l?toria, supunerea prin vicleCu', pro#ele, demascarea r?uf?c?torului, pedeapsa acestuia Ci c?s?toria% 4c6iunea se desf?Coar? linear, succesiunea secvenAelor narative Ci a episoadelor se relizeaz? prin @nl?nAuire% %ncipitul sta#ileCte timpul Ci spaAiul @n care se desf?Coar? acAiunea, dar acestea nu au coordonate reale ci va'i, ima'inare- 8mu cic? era odat? @ntro Aar? un crai care avea trei feciori% Mi craiul acela mai avea un frate mai mare, care era @mp?rat @ntro alt? Aar? mai dep?rtat?% .%%%/ Aara @n care @mp?r?Aea fratele cel mai mare era tocmai la o mar'ine a p?mBntului, Ci cr?iia istuilalt, la alt? mar'ine% .%%%/ Mi cine apuca a se duce pe atunci @ntro parte a lumii, adeseori dus r?mBnea pBn? la moarte%F nt se reface echili#rul iniAial Ci are loc r?splata
eroului prin moCtenirea tronului Ci c?s?toria cu fata @mp?ratului
Prima prob/ la care este supus eroul este @nfrBn'erea ursului (a tat?lui de'hizat @n urs care se afl? su# podul ce desparte @mp?r?Aia de lumea necunoscut?% &ste o pro#? menit? s?i testeze vite+ia, #?r#?Aia Ci cura+ul% Podul sim#olizeaz? @ntotdeauna o trecere de la o lume la alta, de la cunoscut la necunoscut, sau de la imaturitate la maturitate% )ezinul trece aceast? pro#? cu a+utorul calului n?zdr?van care d? n?val? asupra ursuluiF% recerea podului este urmat? de r/t/cirea 1n p/durealabirint, un alt element sim#olic care este esenAial @n procesul de maturizare% Pentru c? este @nc? imatur, @ncalc? sfaturile date de tat?l s?u Ci la a treia apariAie a SpBnului se las? p?c?lit de acesta Ci @l an'a+eaz? ca slu'? pentru al
c?l?uzi @n acest t?rBm neprimitor% )omentul @ntBlnirii cu SpBnul declanCeaz? conlictul principal 7i exterior al #asmului, care @Ai va '?si rezolvarea doar @n final% Bnd dovad? de naivitate, se las? p?c?lit Ci accept? s? co#oare @n fBntBn? pentru a se r?cori% 8ceast? co#orBre echivaleaz? cu o cobor>re simbolic/ 1n inern care reprezint? @nceputul iniAierii spirituale, unde va fi condus de SpBn% *o#orBrea @i ofer? eroului nu numai un alt nume, dar Ci o alt? identitate% Schim#area identit?Aii reale cu cea aparente se o#serv? din semnificaAia numelui pe care @l primeCte de la SpBnRarap8l# (harapF @nseamn? ro# Ai'an% Persona+ul ne'ativ cap?t? Ci el o nou? identitate, aceea de fiu de crai% Hur?mBntul pe care @l face eroul @n fBntBn? are du#lu rol- su#liniaz? faptul c? Rarap 8l# este un om de onoare care @Ci va Aine cuvBntul dat, deci a+ut? la caracterizarea persona+ului, dar anticip? Ci finalul #asmului deoarece el include Ci condiAia eli#er?rii de +ur?mBnt- ac? mai vrei s? mai vezi soarele cu ochii Ci mai calci pe iar#? verde, atunci +ur?mite pe ascuAiCul paloCului t?u c? mii da ascultare Ci supunere @ntru toate, .%%%/ Ci atBta vreme s? ai a m? slu+i, pBn? @i muri Ci iar @i @nvia%F Pentru a se putea continua procesul de iniAiere, Rarap8l# este supus de c?tre SpBn la trei probe- aducerea s?l?Ailor din Ir?dina 7rsului, aducerea pielii cu pietre preAioase a cer#ului Ci aducerea fetei @mp?ratului
Primele dou/ pro#e le trece cu a+utorul Sfintei uminici, care @l sf?tuieCte cum s? procedeze Ci @i d? o#iecte ma'ice care s?l a+ute @n misiunea sa% Pentru @nfrBn'erea ursului @i d? o licoare cu somnoroas?F pe care o toarn? @n fBntBna ursului provocBndui un somn adBnc% Gn plus, pentru al p?c?li se serveCte Ci de pielea de urs d?ruit? la plecare de tat?l s?u% Pentru aCi duce la cap?t a doua sarcin?, SfBnta uminic? @i d?ruieCte alte o#iecte ma'ice, Ci anume o#r?zarul Ci sa#ia lui StatuPalm?ar#?*ot% Prima pro#? @i solicit? cura+ul, dar a doua Ci capacitatea de a mBnui sa#ia , st?pBnirea de sine Ci respectarea +ur?mBntului @n faAa ispitei pe care o reprezint? pietrele preAioase% 4 treia prob/, cea mai comple$? dintre toate, presupune un alt set de pro#e Ci necesit? mai multe a+utoare% rumul spre @mp?ratul nzil/, Setil/, 3chil/ Ci P/s/ri-L/6i-Lun$il/% 8ceste cinci persona+e se inte'reaz? perfect @n lumea #asmului% Mi ei au tr?s?turi umane- Ieril? este odihanie
de omF, 2l?mBnzil? o namil? de omF, Setil? o nanie de omF, Ochil? o schimonositur? de omF, iar P?s?ri?Aiun'il? e o pocitanie de omF, dar fantasticul @n cazul lor se produce prin e$a'erarea unei tr?s?turi pBn? la limita a#surdului% escrierile lor sunt pitoreCti Ci su#liniaz? mai ales talentul autorului de a realiza descrieri inedite care se @m#in? cu umorul% escrierea lui Ieril? este mai mult decBt elocvent? @n acest sens- omul acela era ceva de sp?riet- avea niCte urechi cl?p?u'e Ci niCte #uzoaie 'roase Ci de#?l?zate% Mi cBnd sufla cu dBnsele, cea de deasupra se resfrBn'ea @n sus peste sc?fBrlia capului, iar cea de desupt atBrna @n +os, dei acoperea pBntecele% Mi ori pe ce se oprea suflarea lui, se punea promoroaca mai 'roas? de o palm?% Nu era chip s? te aproprii de dBnsul, c? aCa tremura de tare, de parc?l z'hihuia dracul%F a curtea @mp?ratului
Punctul culminant al #asmului const? @n demascarea de c?tre fata @mp?ratului ntul const? @n r?splat?
pe care o primeCte eroul, dar Ci @n faptul c? se resta#ileCte echili#rul din lumea #asmului prin '?sirea unui moCtenitor pentru @mp?ratul :erde%
P&nie deoarece se cam repede la cerCetoarea din 'r?din?, neCtiind c? este SfBnta uminic?, Ci loveCte calul care i se pare r?pciu'os% up? ce trece de capcana pe care io @ntinde tat?l Ci care era menit? s?i pro#eze vitejia, eroul pleac? @n c?l?toria sa iniAiatic?% Bnd dovad? de naivitate, dar Ci de lips/ de experien6/ de via6/, fiul craiului nu ascult? sfaturile date de tat? la plecare Ci se las? p?c?lit de SpBn% Neascult?tor cu tat?l, se dovedeCte @ns? supus @n relaAia cu SpBnul, din al c?rui cuvBnt nu iese% Persona+ul este caracterizat Ci prin opoziAia cu persona+ul ne'ativ, sim#ol al forAei r?ului% Nici SpBnul nu are tr?s?turi miraculoase, dar el reprezint? omul r?u, maleficul, inumanul% &l reuCeCte s?l p?c?leasc? pe erou datorit? vicleniei Ci astfel are loc o schim#are de statut- SpBnul devine fiul de crai, iar acesta se transform? @n slu'a primului% Prima etap? a form?ri persona+ului este co#orBrea @n fBntBn?, care echivaleaz? cu o cobor>re ad ineros, un #otez @n urma c?ruia fiul craiului primeCte un nou nume, Rarap8l#, Ci o nou? identitate, de slu'? a SpBnului% e asemenea, SpBnul are rolul unui iniAiator, este un r?u necesarF, f?r? de care nu sar fi putut realiza iniAierea eroului pozitiv% Pro#ele la care este supus sunt menite al pre'?ti ca viitor conduc?tor, moCtenitor al tronului unchiului s?u, dar Ci @n vederea c?s?toriei% Rarap8l# devine un erou exemplar nu prin @nsuCiri miraculoase aCa cum se @ntBmpl? de o#icei @n #asme, ci prin tr?sturile sale profund umane% un?tatea Ci mila de care d? dovad? @nc? de la @nceput @l situeaz? @n rBndul persona+elor care reprezint? forAele #inelui% Pentru ca iniAierea eroului s? fie total?, el tre#uie s? primeasc? din nou #otezul morAii Ci al @nvierii% Gn final, el do#BndeCte un set de valori morale care @n viziunea autorului sunt necesare unui @mp?rat- mila,
#un?tatea, 'enerozitatea, prietenia, respectarea +ur?mBntului, cura+ul%
8<8 N8<8X07N00, 7)O<7, 0)8 M0 S07 0on *rean'? este un povestitor prin e$celenA? cu un stil propriu Ci inconfunda#il% Prin urmare, poveCtile sale nu mai pot fi repovestite f?r? pierderi Ci nici nu ar putea circula @n variante, ca @n folclor% &le tre#uie citite ca orice oper? cult?% Gn toate poveCtile sale, *rean'? respect? @ntocmai schema universal? a #asmului Ci nu inventeaz? motive sau teme inedite% Ori'inalitatea autorului st? @n conceperea scrierii sale ca un mic roman de aventuri, cu multe detalii specifice care nuanAeaz? miCc?rile, 'esturile Ci st?rile sufleteCti ale persona+elor% Gn felul acesta persona+ele Ci acAiunile cap?t? individualitate, devin de neconfundat%
Nara6iunea, deCi se face la persoana a %%%-a, nu are un caracter obiectiv , deoarece naratorul omniscient intervine prin comentarii Ci reflecAii, astfel creBnduse acea le'?tur? afectiv? dintre el Ci cititor% Spre deose#ire de #asmul popular, unde predomin? naraAiunea, #asmul cult presupune 1mbinarea nara6iunii cu dialo$ul 7i descrierea% )odul de a povesti al lui *rean'? se caracterizeaz? prin- ritmul rapid al povestiriicare rezult? din eliminarea e$plicaAiilor 'enerale, a di'resiunilor, a descrierilor etc%, individualizarea ac6iunilor 7i a personajelor prin am?nunte care particularizeaz? Ci prindramatizarea ac6iunii prin dialo$( a *rean'?, dialo'ul are funcAie du#l?, ca @n teatru- prin el se dezvolt? acAiunea Ci se caracterizeaz? persona+ele, care tr?iesc Ci se individualizeaz? prin lim#a+% O alt? particularitate a poveCtilor lui *rean'? este pl?cerea cu care sunt spuse% Se creeaz? o le'?tur? @ntre narator Ci cititor care cap?t? accente afective% xprimarea aectiv/este marcat? de prezenAa inter+ecAiilor, a e$clamaAiilor, a dativului etic% 8ceast? e$primare afectiv? ofer? Ci caracterul oral al #asmului deoarece frazele lui *rean'? las? impresia de spunere% 3ralitatea rezult? Ci din prezenAa e$presiilor onomatopeice, a ver#elor imitative Ci a inter+ecAiilor% 0mpresia de zicere este dat? Ci de e$presiile narative tipice (Ci odat?F, Ci atunciF, @n sfBrCitF, Ci apoiF, dup? aceeaF, a @ntre#?rilor Ci e$clam?rilor (&i, apoi Ca'? v? pareLF, cemi pas? mieLF, haiKhaiKF%
8morul este realizat prin mi+loace diferite, cum ar fi- exprimarea mucalit/(asocierea surprinz?toare a unor cuvinte- s? tr?iasc? trei zile cu cea dealalt?ieriF, ironia(oar unui @mp?ratul
n?zdr?vani, scene comice (cearta dintre Ieril? Ci ceilalAi @n casa de aram?, citate cu expresii 7i vorbe de duh (?i cu cinstea, s? pear? ruCinea%F% Gn ceea ce priveCte limbajul, *rean'? foloseCte lim#a popular?- termeni re'ionali, e$presii, e$primarea locuAional?, erudiAia paremiolo'ic? (frecvenAa prover#elor, a zic?torilor introduse @n te$t prin e$presia vor#a ceeaF% otuCi el nu copiaz? lim#a A?r?neasc?, ci o recreeaz?, devenind astfel o marc? a stilului s?u%
9omantismul: !ihai minescu Aloare albastra "0ar teai cufundat @n stele Ci @n nori Cin ceruri nalteL e nu mai uita @ncalte, Sufletul vieții mele%
Mi dea soarelui c?ldur? :oi fi roCie ca m?rul, )ioi desface deaur p?rul, S?Ai astup cu dBnsul 'ura%
Gn zadar rBuri @n soare Ir?m?deștin a ta 'Bndire Ci cBmpiile 8sire Ci @ntunecata mare
e mii da o s?rutare, Nimen lume na so Ctie, *?ci va fi su# p?l?rie Mapoi cine trea#? areK
Piramidelenvechite 7rc?n cer vBrful lor mare Nu c?ta @n dep?rtare 2ericirea ta, iu#iteK"
*Bnd prin cren'i sa fi ivit unan noaptea cea de var?, )ii Aine de su#suoar?, eoi Aine de dup? 'Bt%
8stfel zise mititica, ulce netezindumi p?rul% 8hK ea spuse adev?rul &u am rBs, nam zis nimica%
Pe c?raren #olAi de frunze, 8pucBnd spre sat @n vale, Neom da s?rut?ri pe cale, ulci ca florile ascunse%
J Rai @n codrul cu verdeaA?, 7ndisvoare plBn' @n vale, StBnca st? s? se pr?vale Gn pr?pastia m?reaț?%
Mi sosind lal porAii pra', :om vor#in @ntunecime Iri+a noastr? nai#o nime, *ui cei pas? c?mi eCti dra'L"
8colon ochiu de p?dure, Bn'? trestia cea lin? Mi su# #olta cea senin? :om Cedea @n foi de mure%
Gnco 'ur? Ci dispare%%% *a un stBlp eu stam @n lun?K *e frumoas?, ce ne#un? & al#astrami, dulce floareK
Mi mii spuneatunci poveCti
Mi teai dus, dulce minune,
Mi minciuni cua ta 'uriA?, &u peun fir de rom?niA? :oi cerca de m? iu#ești%
Ma murit iu#irea noastr? 2loareal#astr?K floareal#astr?K%%% otuCi este trist @n lumeK
%ntroducere Poezia a fost pu#licat? @n revista *onvor#iri literareF la 1 aprilie 1!3% &ste una dintre cele mai reprezentative poezii care tarateaz? tema iu#irii, dar care @n acelaCi timp pune @n evidenA? locul pe care @l ocup? natura @n lirica de iu#ire eminescian?% Specia literar?- este e'lo'a, dar are Ci caracter de meditaAie datorit? finalului% 0dila Y oper? liric? @n care se contureaz? un ta#lou din viaAa rural?, evidenAiinduse atitudinile oamenilor @n plan erotic% &'lo'a Y idil? cu dialo' )editaAia Y specie liric? filozofic?, dezvoltat? mai ales @n romantism, centrat? pe motive refle$ive Comentariul
Tema- tema iu#irii com#inat? cu tema naturii Ci cu cea a timpului (meditaAia din final se refer? la pro#lema trecerii ireversi#ile a timpului% Semniica6ia titlului: Sursa de inspiraAie a poeziei este mitul romantic al florii al#astre, caracteristic romantismului% 8cest mit este preluat din opera scriitorului 'erman Novalis (Reinrich von Ofterdin'en Ci se refer? la dorinAa de cunoaCtere, de atin'ere a unui ideal% a &minescu acest ideal este iu#irea, floarea al#astr? fiind aici o metafor? pentru femeia iu#it?%
Compozi6ia textului: Poezia este construit? pe dou? planuri distincte- un plan al femeii (strofele 13 Ci Z1, cel?lalt al #?r#atului (strofele 4, 1314% Strofa a patra poate fi considerat? o strof? de tranziAie care face le'?tura @ntre cele dou? moduri de a @nAele'e lumea% 2emeia este o copil? naiv?, dornic? de a se realiza prin iu#ire, @n timp ce #?r#atul este un contemplativ, preocupat s? atin'? a#solutul% Primul plan poate fi considerat unul al aproapeluiF, iar cel al #?r#atului al departeluiF% 8ceste denumiri cap?t? semnificaAie dac? ne 'Bndim la opoziAia dintre lumea natural?, instinctual? @n care @l invit? femeia, Ci lumea ideilor Ci misterelor la care viseaz? eul liric% Planul feminit?Aii are forma unui monolo', alc?tuit dintrun reproC (prima parte, apoi dintro provocare inocent?, dintro @ncercare de seducAie% Planul #?r#atului are du#lu rol- fi$eaz? povesteaF @n interiorul unei amintiri Ci confer? poeziei caracter de meditaAie% SenzaAia de poveste evocat? este dat? de prezenAa @n te$t a eului liric prin intermediul pronumelui personal de persoana 0- euF, netezindumiF, al#astra miF, iu#irea noastr?F Ci a ver#elor la indicativ- eu am rBsF, nam zisF, stamF, a muritF% 8ceste detalii, completate de e$clamaAii meditative- 8hK &a spuse adev?rulF, *e frumoas?, ce ne#un? & al#astrami, dulce floareKF, 2loareal#astr?K 2loareal#astr?KF demonstreaz? c? povestea de
dra'oste este pus? @ntro ram?, @ntro alt? poveste, a #?r#atului%
impul trecut al ver#elor su#liniaz? aceeaCi idee% atorit? acestor elemente se creeaz? senzaAia unui +oc @ntre prezenA? Ci a#senA? care poate fi e$tins la +ocul dintre viaA? Ci moarte% *eea ce pare prezent se dovedeCte a fi @n final doar o amintire, o meditaAie asupra iu#irii pierdute% )oartea poate fi reprezentat? @n te$t de lucrurile a#stracte spre care tinde eul liric% 8cestea sunt considerate zadarnice de c?tre iu#it? care @n locul acestei lumi a eternit?Aii cerurilor @nalteF, cu steleleF Ci noriiF lor, a mormintelor civilizaAiei e'iptene din piramidelenvehiteF, @i ofer? codrul cu verdeaA?F, adic? viaAa%
Nivelul ideaticPovestea de iu#ire este redat? su# forma unei amintiri% )onolo'ul femeii descrie @nstr?inarea treptat? a omului de 'eniu de fiinAa iu#it?% Bn?ra simte c? datorit? preocup?rilor a#stracte, #?r#atul se @nstr?ineaz?, @l avertizeaz? c? fericirea nu st? @ncBmpiile asireF Ci @n piramidelenvechiteF ci @n iu#irea ei- Nu c?ta @n dep?rtare 2ericirea ta, iu#iteKF% ?r#atul nu o @nAele'e, preocup?rile sale sunt de natur? filozofic?, motiv pentru care o trateaz? cu @n'?duinA? pe tBn?r? @ndr?'ostit?- &u am rBs, nam zis nimica%F 8ceasta @ncearc? s?l atra'? @n mi+locul naturii protectoare, reprezentat? @n lirica eminescian? de codru- Rai @n codrul cu verdeaA?F @n care @Ci poate re'?si fericirea% Poezia respect? scenariul idilei eminesciene care @ncepe cu o chemare @n mi+locul naturii, continu? cu +ocul iu#irii Ci sfBrCeCte cu desp?rAirea% 7niversul @n care @ncearc? s?l atra'? este unul tentant% &lementele descrise prin intermediul epitetelor pr?pastia m?reaA?F, #alta senin?F, trestia lin?F Ci personific?rii- 7ndizvoare plBn' @n valeFalc?tuiesc un peisa+ paradisiac din care nu pot lipsi unele dintre motivele principale ale creaAiei eminesciene, cum ar fi teiul Ci luna% 8cest cadru se afl? @n antitez? cu cel su'erat la @nceput, unde stelele, norii, @ntunecata mare Ci piramidele @nvechite, sim#oluri ale infinirii, alc?tuiesc un peisa+ a#stract, incompati#il cu +ocul iu#irii% 0u#ita are de asemenea tr?s?turi care o pun @n antitez? cu ima'inea masculin?, redate prin comparaAia- :oi fi roCie ca m?rulF Ci prin epitetul metaforic deaur p?rulF% 2emeia este o prezenA? vie, aflat? @n antitez? cu ima'inea palid? a #?r#atului% Hocul iu#irii este descris cu a+utorul e$presilor populare care confer? un farmec aparte te$tului- :oi cerca de m? iu#eCti%F, S?Ai astup cu dBnsul 'ura%F, e mii da o s?rutareF% im#a+ul popular este cel care autohtonizeaz? peisa+ul, care @l face s? nu fie un simplu colA de rai- stBnc? st? s? se pr?valeF, :om Cedea @n foi de mure%F im#a+ul popular face distincAia Ci @ntre cele dou? viziuni despre viaA? situate @n antitez? @n poezie% im#a+ul femeii care vede fericirea @n iu#ire, difer? de cel al #?r#atului care ale'e meditaAia% up? prezentarea acestui paradis terestru Ci a posi#ilei poveCti de iu#ire, ni se prezint? Ci sfBrCitul ei trist% onul ultimelor strofe este unul meditativ, @n care eul liric mediteaz? asupra pro#lemei timpului care nu @i mai poate reda iu#irea pe care a pierduto% 0u#ita, care cap?t? semnificaAia florii al#astre dispare, Ci o dat? cu dulcea minuneF se stin'e Ci iu#irea chiar @nainte de a se @mplini% Gn ultima strof? eul liric @Ci cheam? iu#ita, dar aceast? chemare este una zadarnic? deoarece timpul nu mai poate fi recuperat Ci clipa de fericire r?mBne pentru totdeauna pierdut?otuCi%%% este trist @n lumeKF% 8dver#ul de mod cu @nAeles concesiv pare nepotrivit @n acest conte$t, dar el este cel care sintetizeaz? cel mai #ine drama @ndr?'ostitului% Gn ciuda faptului c? se doreCte
@mplinirea prin intermediul iu#irii, aceasta nu mai este posi#il? datorit? ireversi#ilit?Aii timpului%
Nivelul prozodicritmul este trohaic, rima @m#r?AiCat?, versuri scurte de ! sila#e%
!ihai minescu Luceaarul
%ncipitul Gnceputul poemului se afl? su# semnul #asmului% 2ormula 8 fost odat? can poveCti 8 fost ca niciodat?F atra'e atenAia cititorului asupra sensului ale$oric al poemului% uceaf?rul este o ale'orie pe tema 'eniului, dar @n acelaCi timp pune pro#lema dep?Cirii condiAiei umane% Gn concordanA? cu sursa de inspira6ie, basmul Aata 1n $r/dina de aur , poemul p?streaz? Ci ideea de indeterminare% impul este unul mitic, anistoric, un timp ma'ic @n care @Ci face apariAia fata de @mp?rat% Portretul ei, realizat de asemenea dup? modelul popular, este sintetizat de epitetul o prea frumoas? fat?F% a @nceput, ea reprezint? ipostaza an$elic/ a emeii din lirica eminescian?, punBnduse accentul pe unicitate Ci puritate- Mi era una la p?rinAi Mi mBndr?n toate cele, *um e 2ecioara @ntre sfinAi Mi luna @ntre stele%F
Primul tabloul Primul ta#lou descrie povestea de iu#ire dintre fiinAa superioar? Ci fata de @mp?rat, autorul realizBnd o sintez? @ntre elementele mitolo'iei populare ( mitul Ebur/torului Ci elemente de ima$inar romantic% *adrul @n care ia naCtere iu#irea este unul romantic, @ntunecat, nocturn, avBnd @n centru ima'inea ne'rului castelF% 7n alt motiv romantic prezent @n aceast? parte a poemului este visul, povestea de iu#ire petrecBnduse @n acest spaAiu compensativ- *um ea pe coateCi r?zima :isBnd ale ei tBmpleF, &a @l privea cu un surBs, &l tremuran o'lind?, *?ci o urma adBnc @n vis e suflet s? se prind?%F 8tBt fata p?mBntean?, cBt Ci fiinAa superioar?, aspir? la o @mplinire prin intermediul acestei iu#iri ideale- ea doreCte s?Ci dep?Ceasc? starea de muritoare, el doreCte s?Ci des?vBrCeasc? cunoaCterea prin intermediul iu#irii% 0u#irea fetei are un accent de cotidian- Gl vede azi, @l vede mBni, 8stfel dorinAai 'ataF, spre deose#ire de iu#irea uceaf?rului care are nevoie de un lun' proces de cristalizare- &l iar, privind de s?pt?mBni, Gi cade dra'? fata%F Pentru a se putea @mplini aceast? iu#ire, chiar dac? ea are loc @n t?rBmul visului, fata de @mp?rat @i adreseaz? uceaf?rului prima chemare- O, dulceal nopAii mele domn, e ce nu vii tuL :in?KF Prima metamorfoz? a fiinAei nemuritoare se realizeaz? din cer Ci din mare Ci conAine atBt elemente preluate din mitul Ebur/torului, cBt Ci ima'ini specifice ima$inarului romantic care alc?tuiesc o ima$ine an$elic/ a acestuia- P?rea un tBn?r voievod *u p?r de aur moale (epitet
metaforic 7n vBnt 'iul'i sencheie nod Pe umerele 'oale%F Se pune accentul pe paloarea feAei Ci pe str?lucirea ochilor, elemente redate cu a+utorul ima'inilor artistice, a epitetelor Ci a comparaAiei- um#ra feAei str?vezii & al#? ca de cear? 7n mort frumos cu ochii vii%F 7n element de simetrie al poemului @l const? repetarea chem?rii fetei de @mp?rat, urmat? de o nou? @ntrupare, din soare Ci din noapte% Gn antitez/ cu ima'inea an'elic? a primei @ntrup?ri, aceasta este circumscris? demonicului, aCa cum o percepe Ci fata de @mp?rat- O, eCti frumos cum numan vis 7n demon se arat?F% uceaf?rul este descris astfel- Pe ne're viAelei de p?r (epitet, inversiune *oroanai arde pare :enea plutind @n adev?r Sc?ldat @n foc de soare (metafor? in ne'ru 'iul'i se desf?Cor (epitet cromatic )armoreele #raAe,(epitet, inversiune &l vine trist Ci 'Bnditor Mi palid e la faA? ar ochii mari Ci minunaAi(epitete ucesc adBnc himeric%F Gn am#ele ipostaze, ca un alt element de simetrie, se pune accentul pe paloarea feAei Ci, mai ales, spre str?lucirea ochilor, sim#ol pentru inteli'enAa superioar?% 2iinA? p?mBntean? Ci inferioar?, fata de @mp?rat le consider? atri#ute ale morAii Ci respin'e iu#irea uceaf?rului, datorit? incapacit?Aii de al @nAele'e- Str?in la vor#? Ci la port, uceCti f?r? de viaA?, *?ci eu sunt vie, tu eCti mort, Mi ochiul t?u m? @n'heaA?%F (prima ipostaz? )? dor de crudul t?u amor 8 pieptului meu coarde, Mi ochii mari Ci 'rei m? dor, Privirea ta m? arde%F uceaf?rul este cel care su#liniaz? diferenAa dintre ei- *um c? eu sunt nemuritor, Mi tu eCti muritoareLF, Ci tot el este cel care accept? sacrificiul suprem, acela de a renunAa la nemurire%
4l doilea tablou 8 doua parte a poemului descrie iu#irea p?mBntean? dintre *?t?lin Ci *?t?lina% &ste o alt? ipostaz? a iu#irii, opus? celei ideale% Portretul lui *?t?lin se realizeaz? @n antitez/ cu cel al uceaf?rului% escrierea 'eniului, a fiinAei superioare, punea accentul pe elemente a#stracte, mitice, care e$primau inteli'enAa Ci apartenenAa la o lume diferit? Ci superioar?% Gn schim#, *?t?lin este descris cu a+utorul lim#a+ului popular, punBnduse astfel @n evidenA? tr?s?turile sale umane, terestre- :iclean copil de cas?F, (epitet, inversiune ?iat din flori Ci de pripas, ar @ndr?zneA cu ochii, *u o#r?+ei ca doi #u+oriF% (comparaAie 0u#irea p?mBntean? este prezentat? ca un +oc @n care *?t?lin @Ci atra'e iu#ita Ci @n ale c?rui re'uli o iniAiaz?- ac? nu Ctii, AiaC ar?ta din #o# @n #o# amorulF, *um vBn?toruntinden crBn' a p?s?rele laAul, *Bnd Aioi @ntinde #raAul stBn' S? m? cuprinzi cu #raAul%F *hiar dac? @Ci accept? condiAia de muritor Ci este atras? de +ocul iu#irii propuse de *?t?lin, fata de @mp?rat aspir? @nc? la iu#irea ideal? pentru uceaf?r- O, de luceaf?rul din cer )a prins un dor de moarte%F 8ceast? aspiraAie ilustreaz? condiAia uman? dual?, aceea de a dori a#solutul, dar de a nuCi putea dep?Ci condiAia%
4l treilea tablou *ea dea treia parte descrie c?l?toria interstelar? pe care o realizeaz? uceaf?rul spre emiur'% Se pune din nou accentul pe superioritatea acestuia, fiind descris prin metafora ful'er nentreruptF, dar Ci prin numele pe care @l primeCte, R[perion ('r% Y cel care mer'e deasupra% *?l?toria sa reia procesul de creaAie a lumii, anulBnd noAiunile de timp Ci spaAiu- Mi din a chaosului v?i, Hur @mpre+ur de sine, :edea, can ziua cea dentBi, *um izvorau lumineF, *?ci unde a+un'e nui hotar, Nici ochi spre a cunoaCte, Mi vremeancearc? @n zadar din 'oluri a se
naCte%F atorit? setei de iu#ire nemurirea este perceput? ca 'reul ne'rei veciniciiF, al nemuririi nim#F, focul din privireF, de care uceaf?rul vrea s? se eli#ereze pentruo or? de iu#ire%%%F% ot cu a+utorul antitezei se su#liniaz? diferenAa dintre oamenii comuni Ci fiinAele superioare- &i au doar stele cu noroc Mi pri'oniri de soarte, Noi nu avem nici timp, nici loc, Mi nu cunoaCtem moarte%F Pentru al convin'e s? nu renunAe la nemurire, emiur'ul @i propune trei ipostaze ale 'eniului- ipostaza cuvBntului, a @nAeleptului- *eremi cuvBntul meu dentBi S?Ai dau @nAelepciuneLF care echivaleaz? cu putere de creaAie divin?, ipostaza orfic?, puterea muzicii care schim#? cursul lumii- :rei s? dau 'las acelei 'uri, *a dupa ei cBntare S? se ia munAii cu p?duri Mi insulelen mareLF Ci ipostaza @mp?ratului, a celui care st?pBneCte lumea- XiaC da p?mBntul @n #uc?Ai s?l faci @mp?r?Aie%F *ele trei oferte ale divinit?Aii presupun noi modalit?Ai de a cunoaCte universalul Ci a#solutul, dar nemurirea Ci prin urmare @mplinirea prin iu#ire, @i este refuzat?% 8r'umentul care schim#? decizia lui R[perion este dovada superiorit?Aii sale chiar Ci @n iu#ire- Mi pentru cine vrei s? moriL Gntoarcete, tendreapt? Speacel p?mBnt r?t?citor Mi vezi ce te aCteapt?%F
4l patrulea tablou 8cest ultim ta#lou este construit @n relaAie de simetrie cu primul deoarece se reia interferenAa dintre cele dou? planuri, cel uman Ci cel terestru% Gn opozi6ie cu ima'inea din al doilea ta#lou, este descris? o alt? ipostaz? a iu#irii p?mBntene% 0u#irea nu mai este v?zut? ca un +oc, ci ca o posi#ilitate de @mplinire a fericirii Ci de refacere a cuplului adamic- )iroase florilear'intii Mi cad, o dulce ploaie, Pe creCtetelea doi copii *u plete lun'i, #?laie%F escrierea este specific? idilelor eminesciene Ci ima'inarului romantic- *?ci este saran asfinAit Mi noaptea o s?nceap?
Ainalul Strofele finale se afl? @n strBns? le'?tur? cu incipitul poemului, deoarece ele e$prim? dramatismul omului de 'eniu care constat? c? @mplinirea prin iu#ire este imposi#il?, fiinde nevoit la rBndul lui s?Ci accepte condiAia Ci s?Ci asume destinul, eternitatea% Omul comun este incapa#il s?Ci dep?Ceasc? limitele, iar omul de 'eniu manifest? dispreA faA? de aceast? limitare% 2ata de @mp?rat @i adreseaz? o ultim? chemare, aceea de ai #inecuvBnta iu#irea p?mBntean?- J *o#ori @n +os, luceaf?r #lBnd, 8lunecBnd peo raz?, P?trunden codru Ci @n 'Bnd, Norocumi lumineaz?KF Prin refuzul 'eniului se pune @nc? o dat? @n evidenA? antiteza dintre fiinAele superioare Ci cele inferioare- r?ind @n cercul vostru strBmt Norocul v? petrece, *i eu @n lumea mea m? simt Nemuritor Ci rece%F
9ealismul:
%oan Slavici !oara cu noroc N8&L4( N8&L4 PS%G3L3#%C@ Nuvela este opera epic/, 1n proz/, cu o ac6iune mai dezvoltat/ dec>t schi6a, cu un sin$ur ir narativ, av>nd o intri$/ mai complicat/, ce determin/ conlicte puternice prin care se eviden6iaz/ caracterul mai multor personaje( o o o o o o o o a
Caracteristicile nuveleiprezint? cel mai adesea fapte verosimile un sin'ur fir narativ, un sin'ur conflict intri'a este ri'uros construit? deoarece ea sta#ileCte conflictul respect? de o#icei succesiunea momentelor su#iectului literar accentul se pune mai mult pe persona+ decBt pe acAiune timpul Ci spaAiul sunt limitate, dar mult mai ample decBt @n schiA? de o#icei perspectiva narativ? este o#iectiv?, naraAiunea se face la persoana a 000
up? citeriul tematic, nuvelele se clasific? @n- nuvel? istoric?, nuvel? psiholo'ic?, nuvel? fantastic?, nuvel? filozofic?% )oara cu noroc de 0oan Slavici se @ncadreaz? @n cate'oria nuvelei psiholo'ice%
Nuvela psiholo$ic/ prezint/ via6a interioar/ a personajelor sub presiunea unor situa6ii neobi7nuite( o
Caracteristicile nuvelei psiholo$ice:
acAiunea este mai complicat?, chiar dac? se respect? structura clasic? a momentelor su#iectului o o o
incipitul Ci finalul concentreaz? semnificaAia @ntre'ii acAiuni persona+ele tr?iesc @ntrun mediu actual Ci familiar conflictele e$terioare determin? conflictele interioare
analiza psiholo'ic? vizeaz? atBt individul, cBt Ci mentalul colectiv procedeele prin care se dezv?luie tr?irile persona+elor sunt- monolo'ul interior, dialo'ul, stilul indirect li#er persona+ele sunt mo#ile, @n sensul c? se modific? profund dea lun'ul acAiunii naratorul este cel mai adesea omniscient, o#servBnduse o tendinA? spre o#iectivare
!3494 C8 N393C
0oan Slavici face parte, al?turi de )ihai &minescu, 0on uca *ara'iale Ci 0on *rean'?, din 'aleria marilor clasici ai literaturii romBne% Scriitorul se inspir? @n nuvelistica sa din viaAa satului ardelean, fiind un deschiz?tor de drumuri pentru proza secolului QQ% umea satului este reconstituit? realist, autorul face @n permanenA? apel la tradiAie, la moravuri Ci o#iceiuri, persona+ele conformBnduse o#li'atoriu unei mentalit?Ai tradiAionale% e la descrierile idilice ale satului ardelean, Slavici va trece treptat la nuvele care au @n centru tra'ismul unei e$istenAe% Opera sa este clasic/ @n m?sura @n care putem '?si coresponedenAe evidente @ntre nuvelele Ci romanele sale Ci tra'edia 'reac?% 8semeni persona+elor din tra'ediile 'receCti, persona+ele lui Slavici sunt victimele unui destin neiert?tor% 7n e$emplu elocvent pentru susAinerea acestei idei este persona+ul IhiA? din )oara cu noroc% orind s? se @m#o'?Aeasc? cu orice preA, IhiA? @ncalc? o le'e veche conform c?reia tre#uie s? te mulAumeCti cu ceea ce Aia oferit viaAa Ci s? nu @ncerci s? o#Aii mai mult prin mi+loace imorale Ci nele'ale% Pentru c? a @nc?lcat aceast? le'e tradiAional? este pedepsit prin ruinarea propriei sale familii% &lementele de modernitate ale operei lui Slavici sunt date de analiza psiholo$ic/ prin intermediul c?reia autorul pune @n evidenA? transform?rile persona+elor la nivel psiholo'ic% Nuvela )oara cu noroc a fost pu#licat? @n volumul de de#ut Novele din popor% :iziunea despre lume a scriitorului se o#serv? din a#ordarea unei du#le formule- realismul psiholo$icCi clasicismul% Nara6iunea realist? este obiectiv/, realizat? la persoana a 000a de c?tre un narator omniscient, omniprezent Ci neimplicat% Pe lBn'? perspectiva o#iectiv? a naratorului, se o#serv? o alt? tehnic? narativ? folosit? de Slavici Ci anume tehnica punctului de vedere din intervenAiile #?trBnei% Nuvela este construit? dup? principiul ciclic, @ncepBnd Ci sfBrCinduse cu replicile #?trBnei care confer? unitatea Ci sensul te$tului% a @nceput, cuvintele #?trBnei fi$eaz? teza moral? a nuvelei, conform c?reia omul tre#uie s? se mulAumeasc? cu ce are- Omul s? fie mulAumit cu s?r?cia sa, c?ci, dac? e vor#a, nu #o'?Aia, ci liniCtea coli#ei tale te face fericit%F Nerespectarea acestui principiu de viaA? va aduce cu sine sfBrCitul tra'ic al persona+elor, e$primat @n final de #?trBn? prin replica- SimAeam eu c? nu are s? ias? #ine- dar aCa lea fost dat?%F Slavici este un autor moralist Ci de aceea tema nuvelei va surprinde influenAa nefast? a dorinAei de @navuAire Ci procesul de dezumanizare al individului ca urmare a acestei o#sesii pentru #ani% Pro#lematica nuvelei se poate sta#ili din mai multe perspective- social/(urm?reCte @ncercarea lui IhiA? de aCi schim#a statutul social, moral/ (prezint? consecinAele o#sesiei pentru #ani asupra liniCtii sufleteCti a persona+ului Ci psiholo$ic/ (prezint? conflictul interior al lui IhiA? @ntre dorinAa de a r?mBne om cinstit Ci dorinAa de a se @m#o'?Ai% &iziunea clasic/ a autorului poate fi o#servat? din opAiunea pentru sfBrCitul tra'ic al persona+elor implicate @n confict% *a Ci @n tra'ediile 'receCti, tra$ismul este 'enerat de forAa implaca#il? a destinului care pedepseCte orice @nc?lcare a normelor, iar pedeapsa nu poate fi decBt moartea%
Titlul nuvelei este #ivalent- conAine Ci Cansa de @m#o'?Aire a lui IhiA?, dar Ci ameninAarea morAii ascuns? su# ademenitoarea aparenA? a norocului% 4c6iunea se desf?Coar? pe parcursul unui an, situat @ntre dou? repere temporale cu valoare reli'ioas?- de la SfBntul Iheor'he pBna la s?r#?torile de PaCte% Nuvela de#uteaz? cu mutarea familiei lui IhiA? la hanul )oara cu norocF, pe care @l ia @n arend?% )otivul acestei schim#?ri @n
viaAa familiei este determinat de dorinAa lui IhiA? de a sc?pa de s?r?cie% %ncipitulnuvelei fi$eaz?, prin intermediul cuvintelor #?trBnei, teza moral? a te$tului care se refer? la faptul c? omul tre#uie s? se mulAumeasc? cu ce ia fost dat de c?tre divinitate Ci s? nu @ncerce s?Ci schim#e destinul%
xpozi6iunea fi$eaz? spaAiul unde se petrece acAiunea Ci anume hanul )oara cu norocF% 8cesta este situat la o r?scruce de drumuri, fiind un loc izolat- e la 0neu drumul de Aar? o ia printre p?duri Ci peste Aarine, l?sBnd la dreapta Ci la stBn'a satele aCezate prin colAurile v?ilor% imp de un ceas Ci +um?tate drumul e #un vine apoi un pripor, pe care @l urci, Ci dup? ce ai co#orBt iar @n vale, tre#uie s? faci popas, s? adapi calul ori vita din +u' Ci s? le mai laCi timp de r?suflare, fiindc? drumul a fost cam 'reu, iar? mai departe locurile sunt rele%F% Slavici nu ale'e @ntBmpl?tor acest topos al hanului deoarece faptele relatate nu puteau avea loc decBt departe de ochii lumii, @ntrun loc @n care semnele p?r?sirii sunt peste tot Ci anticipeaz? destinul familiei lui IhiA?- Gn cele din urm? arBndaCul a zidit cBrcium? la un loc mai potrivit, dep?rtare de cBteva sute de paCi de rBuleA, iar? moara a r?mas p?r?sit?, cu lopeAile rupte Ci cu acoper?mBntul ciuruit de vremurile ce trecuser? peste dBnsul%F a @nceput, scopul no#il de a scoate familia din starea de s?r?cie este satisf?cut prin munca cinstit? a han'iului, prin priceperea Ci h?rnicia sa% 2irul e$istenAei liniCtite se rupe @ns? @n momentul @n care la han apare un persona+ straniu, ic? S?m?d?ul, eveniment care constiuie intri$a nuvelei% 8cesta este @ntruchiparea
.es/7urarea ac6iunii urm?reCte dezumanizarea treptat? a lui IhiA?, care devine st?pBnit de patima #anului% Ran'iul accept? cola#orarea cu ic?, devenind treptat p?rtaC la afacerile necurate ale acestuia% a @nceput, @Ci ia m?suri de ap?rare @mpotriva lui ic?- mer'e la 8rad s?Ci cumpere dou? pistoale, @Ci cump?r? doi cBini pe care @i asmute @mpotriva turmelor de porci Ci @Ci an'a+eaz? @nc? o slu'?% ar aceste m?suri sunt inutile, deoarce patima #anului @i modific? personalitatea Ci @l @nstr?ineaz? de familie% evine din ce @n ce mai ursuz, are reacAii violente faA? de 8na Ci faA? de copii, nu @i mai face pl?cere s?Ci petreac? timpul cu ei Ci a+un'e chiar s?i considere o piedic? @n procesul s?u de @m#o'?Aire% Slavici se dovedeCte a fi un fin psiholo' deoarece descrie cu minuAiozitate @ndoielile lui IhiA?, conflictul s?u interior care se d? @ntre dorinAa de a r?mBne un om cinstit Ci de a p?stra unitatea Ci fericirea familiei Ci dorinAa de @m#o'?Aire% 8ceste fr?mBnt?ri sunt redate cu a+utorul monolo$ului interior- &iK *e s?mi facL%%% 8Ca ma l?sat umnezeuK%%% *e s?mi fac dac? e @n mine ceva mai tare decBt voinAa meaLNici cocoCatul nu e @nsuCi vinovat c? are cocoaCe @n spinare%F 8utorul analizeaz? drama de conCtiinA? a persona+ului% SemnificaAia tensiunilor interioare este una moral?, scriitorul dovedinduse preocupat @n mare m?sur? de mutaAiile care au loc la nivelul conCtiinAei persona+ului% eCi starea material? este @nfloritoare, IhiA? a+un'e s?Ci piard? @ncrederea @n sine% 2elul @n care ic? @i
manipuleaz? deciziile schim#? nu numai propria percepAie asupra lui, dar Ci felul @n care @l v?d ceilalAi- 8na va a+un'e @n final s?l considere o muiere @m#r?cat? @n haine #?r#?teCtiF% Gncearc? s?Ci rezolve conflictul interior dup? ce este chemat s? depun? m?rturie @n cazul uciderii unei femei Ci a unui copil% Prin faptul c? +ur? strBm# la proces, acoperindul pe ic?, devine complice la crim?% Rot?reCte totuCi s?l tr?deze pe acesta, cu a+utorul +andarmului Pintea% Nu este sincer @ns? nici cu Pintea Ci acest lucru @i va aduce pieirea% Gi va oferi dovezi +andarmului despre vinov?Aia lui ic?, numai dup? ce @Ci va opri +um?tate din sumele aduse de acesta% IreCeala esenAial? a lui IhiA? este c?, deCi doreCte s? revin? la drumul cel #un, nu este onest pBn? la cap?t nici faA? de sine, dar nici faA? de ic? sau Pintea%
Punctul culminant prezint? ima'inea ultimei trepte de de'radare moral? a persona+ului% Or#it de dorinAa de a se r?z#una pe ic?, @Ci p?r?seCte soAia @n ziua de PaCte, l?sBndo astfel drept momeal? @n #raAele S?m?d?ului% Sper? pBn? @n ultimul moment c? de'radarea sa moral? nu se va e$tinde Ci asupra 8nei Ci c? aceasta va rezista ispitei reprezentate de ic?% ez'ustat? @ns? de laCitatea lui IhiA?, care se @nstr?inase de ea Ci de familie, @ntrun 'est de r?z#unare 8na i se d?ruieCte lui ic?, deoarece @n ciuda nele'iurilor comise, ic? e omF, pe cBnd IhiA? nu e decBt o muiere @m#r?cat? @n haine #?r#?teCtiF% .eznod/m>ntul presupune rezolvarea conflictului interior, Ci apoi al celui e$terior% ezumanizarea total? a lui IhiA? Ci dovada incapacit?Aii lui de a reveni pe drumul iniAial, este su#liniat? prin 'estul lui final de aCi ucide soAia% Nu o omoar? pe 8na din cauza or'olilului de soA @nCelat, ci datorit? mustr?rilor de conCtiinA? pentru c? a influenAat Ci dec?derea ei moral?-Simt numai c? mi sa pus ceva dea curmeziCa @n cap Ci c? nu pot s? te las viu? @n urma mea% 8cu, urm? el peste puAin, acu v?d cam f?cut r?u Ci dac? naC vedea din faAa ta c? eu team aruncat ca un tic?los @n #raAele lui, pentru ca s?mi stBmp?r setea de r?z#unare, dac? mai adineaor? laC fi '?sit aici, poate c? nu teaC fi ucis%F IhiA? este Ci el ucis de
P9S3N4<8L P9%NC%P4L: #G%?@( 9L4?%4 .%NT9 .38@ P9S3N4<: #G%?@ =% L%C@ S@!@.@8L IhiA? este persona+ul principal al nuvelei )oara cu noroc, fiind un persona+ comple$, al c?rui destin ilustreaz? consecinAele nefaste ale dorinAei de @navuAire% *aracterizarea lui se realizeaz? atBt @n mod direct, cBt Ci indirect, portretul acestuia @nsumBnd o varietate de tr?s?turi condradictorii% e asemenea, se foloseCte ca modalitate de caracterizare monolo$ul interior% 2iind vor#a de o nuvel? psiholo'ic?, persona+ul este urm?rit @n evoluAie% a @nceput se precizeaz?
c? este un o cu voinA? puternic?, harnic Ci perseverent, care vrea s?Ci scape familia de s?r?cie% Spre deose#ire de soacra sa, identific? s?r?cia cu lipsa de demnitate, nu cu liniCtea% :ine la )oara cu noroc pentru c? @Ci iu#eCte familia Ci doreCte o viaA? mai #un? pentru aceasta% 8tBta timp cBt se dovedeCte un om de acAiune, mo#il, cu iniAiativ?, lucrurile mer' #ine, cBrciuma aduce profit, iar familia tr?ieCte @n armonie% atorit? am#iAiei Ci h?rnicei transform? hanul @ntrun loc cunoscut Ci apreciat de c?l?tori- 8#ia trecuser? dar cBteva luni dup? St% Iheor'he, Ci drumeAii mai um#laAi nu ziceau c? are s? fac? popas la )oara cu noroc, ci c? se vor opri la IhiA?, Ci toat? lumea Ctia cine e IhiA? Ci unde e IhiA?, iar acolo, @n vale, @ntre pripor Ci locurile rele, nu mai era )oara cu noroc ci cBrciuma lui IhiA?%F un meseriaC, om harnic, #lBnd Ci cumsecade, IhiA? doreCte s? a'oniseasc? #ani ca s?Ci an'a+eze vreo zece calfe pentru un atelier de cizm?rie% 8spiraAia lui este fireasc? Ci nu dep?CeCte limitele firescului% 8pariAia lui ic? S?m?d?ul la han tul#ur? echili#rul familiei, dar Ci pe cel interior, al lui IhiA?% *u toate c? @Ci d? seama c? ic? reprezint? un pericol pentru el Ci pentru familia lui, nu se poate sustra'e ispitei malefice pe care acesta o e$ercit? asupra sa, deoarece tentaAia @m#o'?Airii este mare- se 'Bndea la cBCti'ul pe care lar putea face @n tov?r?Cia lui ic?, vedea #anii 'r?mad? @naintea sa Ci i se @mp?ien+eneau parc? ochii%F IhiA? @Ci ia la @nceput toate m?surile de precauAie @mpotriva lui ic?- mer'e la 8rad s?Ci cumpere dou? pistoale, @Ci ia doi cBini pe care @i asmute @mpotriva turmelor de porci Ci an'a+eaz? o slu'? credincioas?, pe )arAi, un un'ur @nalt ca un #rad%F in momentul le'?rii acestei prieteniiF @ncepe procesul iremedia#il de @nstr?inare a lui IhiA? faA? de familie% &l devine o victim? a lui ic? numai pentru c? acesta @i descoper? sl?#iciunea pentru #ani% 8ceste schim#?ri sunt prezentate @n mod direct de c?tre narator- IhiA? devine de tot ursuzF, se aprindea pentru oriCice lucru de nimicF,nu mai zBm#ea ca @nainte, ci rBdea cu hohot, @ncBt @Ci venea s? te sparii de elF, iar cBnd se mai +uca, rar, cu 8na @Ci pierdea repede cump?tul Cii l?sa urme vinete pe #raAF% evine mohorBt, violent, @i plac +ocurile crude, prime+dioase, are 'esturi de #rutalitate ne@nAeleas? faA? de 8na Ci faA? de copii% ransformarea radical? care se produce @n caracterul persona+ului este determinat? de patima acestuia pentru #ani% &zit? @ntre dou? opAiuni, una reprezentat? de 8na, care include valorile familiei, iu#irea, cinstea, liniCtea coli#eiF, iar cealalt? de ic?, reprezentBnd atracAia pentru #ani prin mi+loace necurate% escompunerea sa moral? este pro'resiv?, mer'Bnd de la izolarea Ci @nstr?inarea de familie pBn? la complicitate la hoAii Ci crime% a @nceput, persona+ul oscileaz? @ntre atracAia pentru #ani Ci dorinAa de a r?mBne un om cinstit, ceea ce @l transform? @ntr un persona+ tra'ic% eCi iniAial pare plin de voinA?, a+un'e s? fie victima lui ic?, slu+itorul lui deoarece acesta @i descoper? sl?#iciunea pentru #ani% Sentimentul culpa#ilit?Aii @l face s? devin? @nchis @n sine, dac? la @nceput era un soA #un Ci tandru, pe parcurs se @nstr?ineaz? de 8na, nu mai vor#eCte cu ea% ic? @i distru'e @ncrederea @n propriile forAe, 8na a+un'e s?l considere o muiere @n haine #?r#?teCtiF Ci nu @l mai crede demn de dra'ostea ei% IhiA? tr?ieCte o dram? psiholo'ic? concretizat? prin trei @nfrBn'eri, pierzBnd pe rBnd @ncrederea @n sine, @ncrederea celorlalAi Ci @ncrederea 8nei @n el% a un moment dat, IhiA? a+un'e s? re'rete faptul c? are familie Ci copii Ci c? nuCi poate asuma total riscul @m#o'?Airii al?turi de ic?% Prin intermediul monolo'ului interior sunt redate 'Bndurile Ci fr?mBnt?rile persona+ului, realizBnduse @n acest fel autocaracterizarea%&iK *e s?mi facL%%% 8Ca ma l?sat umnezeuK%%% *e s?mi fac dac? este @n mine ceva mai tare decBt voinAa meaL Nici cocoCatul nu e @nsuCi vinovat c? are cocoaCe @n spinare%F
Su# prete$tul c? o voinA? superioar? @i coordoneaz? 'Bndurile Ci acAiunile, devine laC, fricos Ci su#ordonat @n totalitate S?m?d?ului% Gn plus, se @ndep?rteaz? din ce @n ce mai mult de 8na@i era parc? na v?zuto demult Ci parc? era s? se despart? de dBnsa%F, aruncBndo @n #raAele S?m?d?ului- Hoac? muiere, parc? are s?Ai ia ceva din frumuseAe%F IhiA? este caracterizat @n mod direct de ic?, care @Ci d? seama c? e un om de @ncredere Ci chiar @i spune acest lucru- u eCti om, IhiA?, om cu mult? ur? @n sufletul t?u, Ci eCti om cu minte- dac? teaC avea tovar?C pe tine, aC rBde Ci de dracul Ci de mum?sa% )? simt chiar eu mai vrednic cBnd m? Ctiu al?turea de un om ca tine%F otuCi S?m?d?ului nui convine un om pe care s? nul Ain? de fric? Ci de aceea distru'e treptat ima'inea celorlalAi despre cBrciumar ca un om onest Ci cinstit% 8stfel, treptat, IhiA? a+un'e s? fie p?rtaC crimelor S?m?d?ului, @Ci @ncalc? definitiv onoarea depunBnd m?rturie fals? @n favoarea acestuia, apoi @Ci las? soAia sin'ur? cu el% otuCi, momentele @n care este atras de #ani alterneaz? cu cele @n care doreCte s?Ci redo#Bndeasc? familia Ci liniCtea, dar patima #anului este mai puternic?% 8re momente de sinceritate, de remuCcare, cBnd cere iertare soAiei Ci copiilor- 0art?m?, 8noK @i zise el% 0art?m? cel puAin tu, c?ci eu nam s? m? iert cBt voi tr?i pe faAa p?mBntului% 8i avut tat? om de frunte, ai neamuri oameni de trea#? Ci ai a+uns s?Ci vezi #?r#atul @naintea +udec?torilor%F IhiA? este conCtient c? se afund? pe zi ce trece @n necinste, dar nu '?seCte @n el Ci nici @n soAia sa, de care patima #anului @l izolase, spri+inul necesat pentru a pune cap?t tentaAiei nes?#uite% Prin faptul c? ale'e #anii @n defavoarea familiei @ncalc? le'ile tradiAionale Ci din acest? cauz? @Ci merit? soarta% 8restul Ci +udecata @i provoac? mustr?ri de conCtiinA? pentru modul @n care sa purtat% e ruCinea lumii, de dra'ul soAiei Ci al copiilor, se 'BndeCte c? ar fi mai #ine s? plece de la )oara cu noroc% IhiA? @nAele'e c? sin'urul mod de a @nvin'e r?ul Ci de aCi rec?p?ta familia este divul'area f?r?dele'ilor lui ic?% Gncepe s? cola#oreze cu Pintea, dar nu este sincer @n totalitate nici faA? de acesta, ceea ce @l va pierde% IhiA? @i ofer? pro#e @n le'?tur? cu vinov?Aia lui ic? numai dup? ce @Ci poate opri +um?tate din #anii aduCi de acesta% 7ltima etap? a de'rad?rii morale a lui IhiA? are loc la s?r#?torile PaCtelui, cBnd, or#it de furie Ci dispus s? fac? orice pentru a se r?z#una pe ic?, @Ci arunc? soAia, drept momeal?, @n #raAele S?m?d?ului% Sper? pBn? @n ultimul moment c? se va @ntBmpla o minune Ci c? 8na va rezista influenAei malefice a lui ic?% PlecBnd la 0neu, el mediteaz?- ac? e r?u ce fac, nu puteam face altfel%F Iestul e$trem al persona+ului stBrneCte admiraAia lui Pintea- are om eCti tu, IhiA?, 'r?i Pintea pe 'Bnduri% Mi eu @l ur?sc pe ic?, dar naC fi putut s? arunc o nevast? ca a ta drept momeal? @n cursa cu care eu vreau s?l prind%F ez'ustat? @ns? de laCitatea lui IhiA? care se @nstr?inase de ea Ci de familie, @ntrun 'est de r?z#unare, 8na i se d?ruieCte lui ic?, deoarece, @n ciuda nele'iurilor comise, ic? e omF, pe cBnd IhiA? nu e decBt o muiere @m#r?cat? @n haine #?r#?teCti%F *Bnd se @ntoarce la han, IhiA? @Ci d? seama c? soAia la @nCelat, Ctie c? acest lucru sa @ntBmplat din cauza lui Ci c? a determinat dec?derea moral? a 8nai, Ci o ucide- Simt numai c? mi sa pus ceva dea curmeziCul @n cap Ci c? nu mai pot tr?i, iar? pe tine nu pot s? te las vie @n urma mea%F a rBndul lui este omorBt de
le'ea moral?, condiAie esenAial? a e$istenAei lumii%
.ramatur$ia: Comedia realista: %on Luca Cara$iale 3 scrisoare pierduta
Comedia este specia $enului dramatic 1n versuri sau 1n proz/, care provoac/ r>sul prin surprinderea moravurilor sociale, a unor tipuri umane sau a unor situa6ii nea7teptate, av>nd un inal ericit 7i, deseori un rol moralizator( Conlictul comic presupune contrastul dintre aparen6/ 7i esen6/( Personajele comediei sunt inerioare 1n privin6a 1nsu7irilor morale, a capacit/6ilor intelectuale sau a statutului social( C3!%C8L Comicul este o cate$orie estetic/ av>nd ca eect r>sul, declan7at de conlictul dintre aparen6/ 7i esen6/( *ontrastul comic este inofensiv Ci este receptat @ntrun re'istru lar' de atitudini #un?voinA?, amuzament, @nduioCare, dispreA% *omicul implic? e$istenAa unui conflict comic (contrastul, a unor situaAii Ci persona+e comice%
Comicul de situa6ie tensiunea dramatic? prin @ntBmpl?rile neprev?zute, construite dup? scheme comice clasice- scrisoarea este pierdut? Ci '?sit? succesiv, r?sturnarea de statut a lui *aAavencu, teama e$a'erat? de tr?dare a 'rupului 2arfuridirBnzovenescu, confuziile lui andanache care o atri#uie pe oe cBnd lui rahanache, cBnd lui ip?tescu Ci, @n final, @mp?carea ridicol? a forAelor adverse% Comicul de limbaj este ilustrat prin intermediul ticurilor ver#ale- 8i puAintic? r?#dareF, *urat%%%F, tautolo'ia- O soAietate f?r? prinAipuri, va s? zic? c? nu le areF, stBlcirea cuvintelor-momentalF, nifilistF, famelieF, cliCeele ver#ale, ne'area primei propoziAii prin a doua- 0ndustria romBn? este admira#il?, e su#lim?, putem zice, dar lipseCte cu des?vBrCireF, Noi aclam?m munca, travaliul, care nu se face deloc @n Aara noastr?F% im#a+ul este principala modalitate de individualizare a persona+elor% Prin comicul de lim#a+ se realizeaz? caracterizarea indirect?% :or#irea constituie criteriul dup? care se constituie dou? cate'orii de persona+e parveniAii, care @Ci tr?deaz? incultura prin lim#a+ul valorificat de autor ca surs? a comicului Ci persona+ele cu carteF (ip?tescu Ci oe, ironizate @ns? pentru le'?tura e$tracon+u'al?% Comicul de caracter se o#serv? din ipostazele persona+elor, disponi#ilitatea pentru disimulare, @n timp ce comicul de moravuri cuprinde mai ales relaAia dintre ip?tescu Ci oe, dar
Ci practicarea Canta+ului politic Ci a falsific?rii listelor electorale% 7n tip aparte de comic este comicul de nume- aharia (zaharisitul, ramolitul rahanache (derivat de la cuvBntul trahana, o coc? moale, uCor de modelat, Nae (populistul, p?c?litorul p?c?lit *aAavencu (dema'o'ul l?tr?tor, derivat de la caA?, 8'amiA? (diminutivul car'hios al cele#rului nume 8'amemnon, purtat de eroul homeric andanache (derivat de la dandana, @ncurc?tur?, cu sufi$ 'recesc, semn al vechilor politicieni, 2arfuridi Ci rBnzovenescu (prin aluziile culinare su'ereaz? inferioritate, vul'aritate, prostie, IhiA? (slu'arnic, individul servil Ci umil @n faAa Cefilor Pristanda (numele unui dans popular @n care se #ate pasul pe loc%
3 SC9%S349 P%9.8T@
Titlul pune @n evidenA? contrastul comic dintre esenA? Ci aparenA?% Pretinsa lupt? pentru putere politic? se realizeaz?, de fapt, prin lupta de culise, avBnd ca instrument al Canta+ului politico scrisoare pierdut?F, prete$t dramatic al comediei% 8rticolul nehot?rBt oF indic? atBt #analitatea @ntBmpl?rii, cBt Ci repeta#ilitatea ei% Tema comediei o constituie prezentarea vieAii socialpolitice dintrun oraC de provincie @n circumstanAele tensionate ale ale'erii unui deputat, eveniment care antreneaz? ener'iile Ci capacit?Aile celor an'a+aAi, @ntrun fel sau altul, @n farsa electoral?% O scrisoare pierdut? este o comedie @n patru acte, primele trei urm?rind o acumulare 'radat? de tensiuni Ci conflicte, iar al patrulea anulBnd toat? a'itaAia Ci panica stBrnite @n +urul scrisorii pierdute% Gn construcAia piesei, se remarc? trei elemente care su#liniaz? arta de dramatur' a lui *ara'iale- piesa @ncepe dup? consumarea momentului intri'ii (pierderea scrisorii, '?sindul pe ip?tescu @ntro stare de a'itaAie Ci nervozitate nu e$ist? propriuzis o acAiune, totul se deruleaz? @n +urul scrisorii, adic? a prete$tului chiar dac? @nceputul Ci finalul piesei nu sunt simetrice, piesa are o arhitectur? circular?, @n sensul c? atmosfera destins? din final reface situaAia iniAial? a persona+elor, aceea de dinaintea pierderii scrisorii, ca Ci cum nu sar fi @ntBmplat nimic% 2iind destinat? reprezent?rii scenice, creaAia dramatic? impune anumite limite @n ceea ce priveCte amploarea timpului Ci a spa6iului de desf?Curare a acAiunii% Gntrea'a acAiune se desf?Coar?
@n capitala unui +udeA de munteF, la sfBrCitul secolului al Q0Qlea, @n perioada campaniei electorale, @ntrun interval de trei zile% Scena iniAial? din actul % prezint? persona+ele Mtefan ip?tescu Ci Pristanda, care citesc ziarul
4ctul %% prezint? num?rarea voturilor, dar cu o zi @naintea ale'erilor% Conlictul dramatic principal const? @n confruntarea pentru puterea politic? a dou? forAe opuse- reprezentanAii partidului aflat la putere (prefectul Mtefan ip?tescu, aharia rahanache, preCedintele 'rup?rii locale a partidului Ci oe, soAia acestuia Ci 'ruparea independent? constituit? @n +urul lui Nae *aAavencu, am#iAios avocat Ci proprietar al zairului
4ctul %&, deznod/m>ntul, aduce rezolvarea conflictului iniAial pentru c? scrisoarea revine la oe, prin intermediul *et?Aeanului turmentat, trimisul de la centru este ales, iar *aAavencu apare umil Ci speriat% Propulsarea ploitic? a candidatuluisurpriz? se datoreaz? unei poveCti asem?n?toare deoarece Ci el '?sise o scrisoare compromiA?toare% *aAavencu este nevoit s? accepte s? conduc? festivitatea @n cinstea noului ales, Ci totul se termin? @ntro atmosfer? de s?r#?toare Ci @mp?care%
ou? persona+e secundare au un rol aparte @n construcAia su#iectului Ci @n menAinerea tensiunii dramatice% Gn fiecare act, @n momentele de ma$im? tensiune, *et?Aeanul turmentat intr? @n scen?, avBnd intervenAii involuntare, dar decisive @n derularea intri'ii% &l apare ca un instrument al hazardului, fiind cel care '?seCte scrisoarea din @ntBmplare, @n dou? rBnduri, face s?i parvin? mai @ntBi lui *aAavencu Ci o duce @n final adrisantuluiF, coana HoiAica% andanache este elementul surpriz? prin care se realizeaz? deznod/m>ntul, el rezolv? ezitarea cititorului @ntre a da mandatul prostului de 2arfuridi sau canaliei *aAavencu% Persona+ul @nt?reCte semnificaAia piesei, prin 'eneralizare Ci @n'roCare a tr?s?turilor, candidatul trimis de la centru fiind mai prost ca 2arfuridi Ci mai canalie decBt *aAavencuF%
P9S3N4<L: =TA4N T%P@TSC8, E3 T94G4N4CG( 9L4?%4 .%NT9 CL .38@ P9S3N4< Persona+ele din comedii au tr?s?turi care @nlesnesc @ncadrarea lor @n diferite tipuri% *ara'iale este considerat cel mai mare creator de tipuri din literatura romBn?% &le aparAin viziunii clasice pentru c? se @ncadreaz? @ntro tipolo'ie comic?, avBnd o dominant? de caracter Ci un repertotiu fi$ de tr?s?turi% Gn comedia O scrisoare pierdut? se @ntBlnesc urm?toarele clase tipolo'ice- tipul @ncornoratului (aharia rahanache, tipul primuluiamorez Ci al don+uanului (Mtefan ip?tescu, tipul cochetei Ci al adulterinei (oe, tipul politic Ci al dema'o'ului (ip?tescu, *aAavencu, 2arfuridi, rBnzovenescu, rahanache, andanache, tipul cet?Aeanului (*et?Aeanul turmentat, tipul funcAionarului (Pristanda, tipul confidentului (Pristanda, ip?tescu, rBnzovenescu, tipul raisonerului (Pristanda% 7n alt mi+loc de caracterizare este onomastica( Numele persona+elor su'ereaz? tr?s?tura lor dominant?%
=tean Tip/tescu este prezentat @nc? din lista cu Persoanele de la @nceputul piesei @n funcAia de prefect al +udeAului% a ad?postul autorit?Aii politice, @Ci foloseCte avanta+ele @n propriile lui interese% Gn acelaCi timp, el @ntruchipeaz? @n comedie tipul donjuanului, al primului amorez(Prietenul cel mai #un al lui aharia rahanache, ip?tescu o iu#eCte pe soAia acestuia, oe, emeia cochet/, @nc? din momentul @n care ea se c?s?toreCte cu neica aharia, dup? cum o#serv? cu naivitate soAul- pentru mine s? vie s? #?nuiasc? cineva pe HoiAica, ori pe amicul 2?nic?, totuna e%%% & un om cu care nu tr?iesc de ieri, de alalt?ieri, tr?iesc de opt ani, o +um?tate de an dup? ce mam @nsurat a doua oar?% e opt ani tr?im @mpreun? ca fraAii, Ci niciun minut nam '?sit la omul acesta m?car atBtica r?u%F Gn comparaAie cu celelalte persona+e, ip?tescu este cel mai puAin marcat comic, fiind spre deose#ire de toAi ceilalAi un om instruit, educat, dar cu toate acestea impulsiv, dup? cum @l caracterizeaz? @n mod direct Ci rahanache- & iuteK Nare cump?t% 8minteri #un #?iat, deCtept, cu carte, dar iute, nu face pentru un prefect%F Gn fond, ip?tescu tr?ieCte o dram?% e dra'ul unei femei pe care este nevoit s? o @mpart? cu altcineva, sacrific? o carier? promiA?toare la ucureCti, aCa cum remarc? acelaCi rahanache- *redeAi dvoastr? c? ar fi r?mas el prefect aici Ci nu sar fi dus director la ucreCti, dac? nu st?ruiam eu Ci cu HoiAica%%% Ci la drept vor#ind, HoiAica a st?ruit mai mult%%%F isperat de pierderea scrisorii, el aplic? o #ine susAinut? tactic? de atac @mpotriva lui
*aAavencu, @nc?lcBnd chiar le'ea% 8#uzul de putere este principala sa arm?- @i d? mBn? li#er? lui Pristanda, controleaz? scrisorile de la tele'raf Ci dispune s? nu fie transmis niciun mesa+ f?r? Ctirea lui, @i ofer? lui *aAavencu diferite posturi importante, pentru ca apoi, la refuzul acestuia Ci conCtient c? ale'erile sunt o fars?, s? cedeze% Pus @n situaAia de a se ap?ra, ip?tescu dovedeCte o #un? CtiinA? a disimul?rii- cBnd rahanache @i aduce vestea e$istenAei scrisorii, se preface a nu Cti nimic @n faAa lui 2arfuridi Ci rBnzovenescu ia poz? de victim? a propriei sale sensi#ilit?Ai pentru partid, iar @n relaAia cu Nae *aAavencu este perfid Ci violent% Persona+ul nu are am#iAii politice, postul de prefect oferindui o stare de suficienA?, tul#urat? doar de pierderea scrisorii%
Eoe, @n schim#, @n ciuda v?ic?relilor, a leCinurilor, dar Ci faptului c? este considerat? o dam? simAitoareF, este @n realitate o femeie voluntar?, st?pBn? pe sine, care Ctie foarte #ine ce vrea Ci care @i manipuleaz? pe toAi @n funcAie de propriile dorinAe% Spre deos#ire de amantul ei, ea nu cade prad? disper?rii ci @ncearc? s? rezolve situaAia cu *aAavencu cBt mai repede posi#il, deCi face parad? de iu#irea pentru ip?tescu Ci de sacrificiile ei pentru el, @n fapte ea nu a +ertfit altceva decBt o fidelitate con+u'al? stBn+enitoare, sacrificiul fiind f?cut de fapt de ip?tescu% incolo de aparenAe, @n cuplul pe care oe @l formeaz? cu ip?tescu, ea reprezint? raAiunea, puterea Ci deAine de fapt controlul asupra relaAiei% 2iind un om c?ruia @i place s? +oace pe faA?F, dup? cum el @nsuCi m?rturiseCte, ip?tescu refuz? iniAial compromisul politic Ci @i propune oei o soluAie disperat?, ar?tBnduse pre'?tit s? renunAe la tot pentru ea- S? fu'im @mpreun?%%%F &a intervine @ns? ener'ic Ci refuz? ne#uniaF, deoarece nu doreCte s? renunAe la poziAia sa de prim? doamn? a oraCului% e aceea @i r?spunde ferm prefectului- &Cti ne#unL ar ahariaL ar poziAia taL ar scandalul Ci mai mare care sar aprinde pe urmele noastreL%%%F 0z#ucnirea scandalului o @n'rozeCte mai tare decBt pierderea #?r#atului iu#it- *um or s?Ci smul'? toAi 'azeta, cum or s? m? sfBCie, cum or s? rBz?K%%% O s?pt?mBn?, o lun?, un an de zile nau s? mai vor#easc? decBt de aventura asta%%% Gn or?Celul acesta, unde #?r#aAii Ci femeile Ci copiii nu au alt? petrecere decBt #Brfirea, fie chiar f?r? motiv%%% dar @nc? avBnd motiv%%% Ci ce motiv, 2?nic?K *e vuietK%%% ce scandalK *e cronic? infernal?KF
eCi nu sunt sancAionate prin comicul de lim#a+, persona+ele cu carteF sunt ironizate pentru le'?tura e$tracon+u'al?, semnificative @n acest sens fiind numele lor de alint, 2?nic? Ci HoiAica%
9oman dupa )*I;: !arin Preda Cel mai iubit dintre pamanteni Romanul CEL MAI IUBIT DINTRE PAMANTENI este ultimul roman al scriitorului Marin Preda si a aparut in anul 198 cu cate!a saptamani inainte de moartea scriitorului" #urse de inspiratie$teme% Romanul Cel mai iu&it dintre pamanteni are la &a'a dramele personalitatilor culturale din acea !reme L" Bla(a$ Ion Caraion" In conditiile instalarii re(imului comunist in Romania Romanul lui Marin Preda este o opera de )ictiune * traseul e+istential al lui ,ictor Petrini$ persona-ul prota(onist$ este tra(ic% dat a)ara din )unctia de asistent uni!ersitar al )acultatii de .ilo'o)ie$ lui ,ictor Petrini ii este data o e+istenta tra(ica% co&oara pe scarile ierar/iei sociale$ persona-ul a-un(e lucrator intr*o ec/ipa de derati'are$ unde cunoaste mi'eria umana" Structura romanului:
Alcatuit din 'ece parti dispuse in trei !olume" 0Cel mai iu&it""" este un -urnal$ o con)esiune lucida si amara$ scrisa la persoana I de catre un om pe care sansa 1*a ocolit" Te/nica este cea a retrospecti!ei$ eroul 2inc/is pentru crima3$ po!estindu*si intrea(a !iata4 e+ceptie )ac doar !reo trei'eci de pa(ini din ultimul !olum$ scrise de Ciceo$ a!ocatul lui Petrini" ,olumul I incepe printr*o meditatie pe tema mortii 20Moartea e un )enomen simplu" in natura$ numai oamenii il )ac inspaimantator" ,or&esc de moartea naturala$ care adesea e o dulce ispita34 !olumul al III*lea se inc/eie prin )ra'a conclu'i!a% 0daca dra(oste nu e$ nimic nu el" in acest mod$ Eros1 si T/anatos5 se arcuiesc peste intrea(a actiune" Titlul romanului poate )i inteles a&ia la s)arsit si constituie o ironie amara% cel mai iu&it dintre pamanteni n*are parte de dra(ostea semenilor4 mai mult decat atat$ insasi #oarta nu*1 iu&este$ /ara'indu*i in)ran(eri si umilinte si )acand din el un uci(as )ara !oie" #u&iectul romanului% Romanul se constituie ca un -urnal$ pe care detinutul ,ictor Petrini il scrie in timpul ultimei sale condamnari si in care isi re(andeste intrea(a !iata" Prima parte a acestei retrospecti!e cronolo(ice e!oca tineretea lui ,ictor Petrini$ petrecuta inaintea si in !remea celui de*al doilea ra'&oi mondial$ cand 0timpul nu mai a!ea ra&dare 2ca si in 0Morometii3" Crescut intr*un oras transil!anean$ in casa unui muncitor de la )a&rica de a!ioane$ ,ictor Petrini de!ine 0 un adolescent dur si tur&ulent$ ocolit de )ete 2carora le era )rica de el3 si urat de cole(i pentru (andirea sa transanta" Incetul cu incetul$ tanarul se trans)orma intr*un alt Mare #in(uratic$ intr*un instrainat or(olios si re!oltat impotri!a lui Dumne'eu 2ca Luci)er3"
Poate nu neaparat din aceste pricini$ dar$ in orice ca'$ e+istenta lui Petrini s*ar putea asemana cu destinul luci)eric% 0caderea in In)ern incepe in adolescenta si tot ceea ce !a urma 2istoria a&surda$ detentia$ iu&irea con!ertita in ura$ cele doua crime3 constituie 0treptele co&orarii in 0su&terana" E+presia sim&olica a 0su&teranei o constituie 0munca la ucis de so&olani in care !a )i aruncat pro)esorul uni!ersitar ,ictor Petrini" Deocamdata$ persoana asupra careia isi re!arsa liceanul neca'urile instrainarii sale este Mama" Cu aceasta$ )iul poarta discutii contradictorii pe teme reli(ioase$ &a c/iar$ intr*o seara$ o lo!este peste &ratul care )acea asupra lui semnul crucii" Prima parte a !olumului I ar putea )i pri!ita si ca roman al )ormarii unui tanar" Din aceasta )ormare )ace parte si initierea erotica 2episodul le(aturii cu Nineta Romulus3$ s)arsita curand prin plecarea )etei" Dupa ce termina liceul$ ,ictor Petrini se inscrie la .acul* tatea de Litere si .ilo'o)ie din acelasi oras$ de!enind un student stralucit" Acum traieste o noua iu&ire 2pentru o )rumoasa cole(a numita de el Caprioara3$ dar nunta proiectata nu are loc% dorind sa scape de o sarcina 20amintire de la un medicinist3$ Caprioara moare$ se pare$ in timpul inter!entiei" Cautarea )etei de catre autoritati si anc/eta la care este supus Petrini constituie un mic roman sen'ational a carui eni(ma ramane pecetluita" incepand cu partea a doua a cartii$ !iata persona-ului central cur(e dictata de aceeasi #oarta$ in interiorul careia notiunile de% )ericire$ iu&ire$ prietenie$ dreptate isi modi)ica sensurile" Pre(atindu*se pentru o cariera in in!atamantul superior$ Petrini preda la o scoala unde*1 are drept cole( pe un anume Petrica Nicolau 2ins an+ios si autor al unui !olum de !ersuri3 care ii de!ine prieten" In!itat intr*o 'i la masa$ ,ictor ramane impresionat de )rumusetea iradianta a Matildei 2sotia noului sau amic3$ de care se indra(osteste" La randul ei$ )emeia raspunde cu caldura acestei iu&iri$ !i*'itandu*1 pe ,ictor Petrini si trimitandu*i scrisori$ cu atat mai mult$ cu cat sotul ei 2dominat de un tata autoritar3 de!enise si mai di)icil" Dupa doi ani$ di!ortul dintre sotii Nicolau pronuntandu*se$ Petrini se casatoreste cu Matilda si se muta in somptuoasa ei casa" A&ia acum incepe iadul pentru proaspatul sot$ caci iu&irea sti/iala a )emeii oscilea'a intre patima si ura$ cunoscand c/iar momente de !iolenta$ cand dra(ostea co&oara 0in su&terana" Intelectuala si ea 2era ar/itecta3$ dar a!and o cultura di)erita de cea )ilo'o)ica$ Matilda nu poate crea o comunicare spirituala cu sotul ei 2care de!enise asistent uni!ersitar si scria o lucrare despre o noua (no'a3" in plus$ )emeia are destule momente in care isi arata adancurile 2urate3 ale su)letului sau a&isal$ de!enind parca un alt om" Bunaoara$ ducandu*si sotul in !i'ita la o ruda$ Matilda il tratea'a ca pe un necunoscut$ ranindu*i mandria in )ata numeroasei ei )amilii4 &anuitoare )ara temei$ il act)'a mereu pe ,ictor de simpatii )ata de alte )emei$ &a c/iar$ intr*o 'i$ spar(e sertarele in care acesta isi pastra manuscrisul !iitoarei lui carti4 nu de putine ori$ ea incearca sa*si impuna dominatia$ &a c/iar sa*1 in!ite sa plece" Aceasta ar )i o parte din romanul de dra(oste continut in cartea de )ata" Ima(inea care sinteti'ea'a trans)ormarea iu&irii dintre cei doi soti este c/ipul Matildei$ care capata trasaturi masculini'ate$ ca intr*un mit intors al Andro(inului6% 0imi arata un c/ip de!astat$ cu oc/ii pe -umatate inc/isi$ acest c/ip care nu era )rumos decat printr*un misterios su)lu interior$ era
parasit acum de armonia lui si mi se arata oc/ilor cu ori &ilele trasaturi ale unui &ar&at" in paralel cu e+istenta cuplului Petrini$ sunt in)atisate aspecte din !iata politica si uni!ersitara a anilor 197" Acestea constituie o noua 0treapta a co&orarii in In)ern$ cand Istoria de!ine a&surda$ mutilandu*i pe cei care nu se incadrea'a in 0patul ei procustian" Ast)el$ noul decan al .acultatii de .ilo'o)ie 2unde preda si Petrini3 este un anume ,aintru&$ medic stomatolo( de!enit$ peste noapte$ pro)esor de mar+ism" Tot acum$ un mare )ilo'o) 2pro&a&il L" Bla(a3 este inlaturat si inlocuit cu un ins total nepre(atit$ iar unele discipline sunt scoase din planul de in!atamant4 cel mai puternic om din )acultate este calori)eristul 2de!enit secretar de partid34 din ordinul lui #talin$ incepe amena-area Canalului Dunare*Marea Nea(ra$ pe santierele caruia este distrusa intelectualitatea romaneasca4 un cole( al lui Petrini 2un anume Cu&les3 este arestat$ in timpul demonstratiei de Noiem&rie$ din pricina ca stri(ase ca Ardealul este pamant romanesc" Ta&loul !ietii uni!ersitare din acei ani este completat$ in !olumul al III*lea$ prin amintirile lui #u' Culala 2iu&ita lui Petrini3" Aceasta e!oca sedintele in care$ in )ata am)iteatrelor pline de studenti$ erau 0in)ierati tinerii care pro!eneau din )amilii instarite4 in urma unei asemenea 0demascari$ o )ata se span'urase" Petrini resimte$ in curand a&surditatea timpului pe care*1 traia4 c/iar in seara &ote'ului )iicei sale$ #il!ia$ acesta este arestat" Aici se inc/eie pri mul !olum al romanului" ,olumul al II*lea pre'inta$ la inceput$ intero(atoriile a&surde la care este supus ,ictor 2acu'at ca ar )i )acut parte din miscarea 0#umanele ne(re$ de esenta antima(/iara3" Dupa trei luni$ cu toate ca nu recunoscuse ceea ce nici nu era ade!arat$ Petrini este condamnat si a-un(e in minele de plum& de la Baia #prie" Este o noua 0treapta a co&orarii in In)ern$ concreti'ata in ima(inea dantesca a (aleriilor intunecate$ dar si in rautatea (ardienilor anal)a&eti$ dar stapaniti de mandria puterii" Unul din* tre acestia ra!neste sa*1 ucida pe ,ictor Petrini$ tinandu*1 nopti intre(i descult si numai in camasa$ in (/ereta din scanduri a carcerei$ in luna )e&ruarie" #cena in care acest (ardian mimea'a 'dro&irea tamplei detinutului este edi)icatoare pentru Istoria stupida care a(resa )iinta umana$ distru(andu*i inteli(enta" Asa se )ace ca$ intr*o 'i$ ,ictor Petrini il ucide pe (ardianul prime-dios$ impin(andu*1 in a&isul intunecat al minei si sal!an*du*si ast)el !iata" Considerata drept un accident datorat neatentiei$ aceasta moarte trece neo&ser!ata" Eli&erat dupa trei ani si trei luni$ persona-ul se intoarce in orasul sau$ dar nu mai poate )i !or&a de a )i reinte(rat in in!atamant4 el este o&li(at sa intre in ec/ipa de derati'are a ora* sului$ uciderea so&olanilor )iind$ poate$ ultima 0treapta a co&orarii in In)ern" Toate aceste aspecte 2!iata uni!ersitara$ atitudinea autorita tilor$ e+istenta puscariasilor politici$ trimiterea la 0munca de -os a intelectualilor3 alcatuiesc romanul politic si social" La putin timp dupa intoarcerea sotului sau$ Matilda 2deran-ata de noua po'itie sociala a acestuia3 di!ortea'a si se casatoreste cu un anume Mircea * acti!ist de partid de ran( superior" ,ictor Petrini de!ine strun(ar$ apoi conta&il la o intreprindere 2:RACA3$ incercand sa ramana om intr*o lume ilo(ica% 0intr*o lume a&surda$ de ;rinoceri<= tre&uie sa ramai om$ c/iar cu riscul de a de!eni tu insuti a&surd ca nu esti rinocer" 2Andreea ,ladescu3 ,olumul al II*lea se inc/eie cu pa(inile de mare !i&ratie e!ocand moartea Mamei$ care se desparte de !iata indurerata si pli na de amar" ,olumul al IlI*lea pre'inta intoarcerea lui ,ictor Petrini la mitul iu&irii"
Nascuta din ne!oia de a umple (olul lasat de moartea Mamei$ aceasta dra(oste se !a do!edi o ilu'ie% #u' Culala 2iu&ita lui Petrini3 isi ascunde nu doar in)atisarea 2su& pletele castanii ca un alt !al al Maei3$ ci si statutul social" Casatorita cu un in(iner dipsoman$ Pencea$ ea 0uita acest 0amanunt$ )apt care !a a!ea urmari (ra!e% in timp ce se a)lau la munte$ #u' si ,ictor sunt urmariti$ pana in ca&ina tele)ericului$ de catre Pencea 2/otarat sa*i ucida3" Pentru a se apara$ Petrini il impin(e in prapastie pe dipsoman$ sa!arsind a doua crima" Marturisindu*si )apta$ ,ictor este inc/is din nou$ timpul detentiei )iind si cel in care isi scrie -urnalul" .inalul il e!oca pe acest om &atut de soarta in perioada urmatoare eli&erarii4 acum scapa de iu&irea*ilu'ie 2prin plecarea din tara a lui #u'3 si se pre(ateste sa*si pu&lice cartile" La numai trei'eci si cinci de ani$ persona-ul intele(e ca mitul )e ricirii prin iu&ire !a dainui etern" E+ista$ in roman$ minunate pa(ini inc/inate Mamei$ su)let 0 &o(at in a&solut$ dincolo de timp si de spatiu 4 tot asa$ e+ista pa(ini pline de duiosie in care este e+primata iu&irea pentru micuta #il!ia" impreuna$ aceste )ra(mente alcatuiesc un roman al )amiliei" Arta reali'arii persona-ului principal Persona-ul central al romanului este ,ictor Petrini * pro)esor uni!ersitar dintr*un oras transil!anean si autorul -urnalului lucid si amar$ care tre&uia sa tina locul spo!edaniei dinaintea mortii" Din pa(inile lui se inc/ea(a ima(inea unui persona- comple+$ sincer pana la duritate$ care cauta in scris o modalitate de i'&a!ire" A)lat intr*o situatie*limita a !ietii 2asteptand condamnarea la inc/isoare pe !iata3$ el isi re(andeste alt)el intrea(a e+istenta condusa de o #oarta nemiloasa si atotputernica$ asa cum se intampla in marile tra(edii antice" Din acest punct de !edere$ ,ictor Petrini este un personatra(ic" Prenumele primit la &ote' ar )i tre&uit sa*i aduca un statut de in!in(ator$ dar acesta se lasa asteptat pana la s)arsitul cartii4 ca si titlul romanului$ prenumele este o ironie$ Petrini )iind mereu un mare in!ins" Ca si eroii lui Camil Petrescu$ persona-ul este un intelectual de elita$ iar numeroasele citate si re)erinte la Platon$ #ocrate$ #pino'a$ Rousseau$ Dostoie!s>i ii atesta aceasta calitate" ?an ditor pro)und 2asa cum reiese din discutiile purtate cu prietenul sau$ Ion Micu$ dar$ mai ales$ din numeroasele pa(ini in care anali'ea'a !iata si lumea3$ ,ictor Petrini este un idealist4 pentru el$ sensul e+istentei consta in apararea !alorilor ei sacre% credinta in ideal$ prietenia$ de!otamentul$ iu&irea" Din pacate$ !iata ii o)era re!elatii dureroase persona-ul traind comple+ul unei ade!arate 0caderi luci)erice" Cea dintai dintre acestea o constituie istoria a&eranta al carei martor este4 onest in (andire si in relatiile cu ceilalti oameni$ Petrini nu poate intele(e sc/im&arile la care asista% inlocuirea marelui )ilo'o) si a altor pro)esori renumiti$ condamnarea lui pentru un cu!ant dintr*o scrisoare 2trimisa de un )ost amic3 rautatea (ratuita in numele unei do(me" Cu toate ca incearca sa re'iste cu stoicism lo!iturilor soartei$ se simte un instrainat$ din pricina ca muncile pe care le )ace dupa prima detentie ii anulea'a calitatea de creator" A doua mare re!elatie a lui Petrini este le(ata de mitul )ericirii prin iu&ire" in care se re)u(iase$ intr*un soi de &o!arism 2ca si Ilie Moromete3" #e !adeste insa ca amandoua )emeile pe care le*a iu&it poarta parca o damnare$ un &lestem de
care nu pot scapa" Ast)el$ Matilda il )ascinea'a numai atunci cand este sotia altuia$ repre'entand pentru el Trecatoarea$ Necunoscuta plina de mister" Ulterior isi da seama ca )emeia era -ucaria unor )orte o&scure$ a unor 0demoni care o in!adau din adancurile ei su)letesti si niciodata nu !a )i alt)el" #u' poarta si ea &lestemul minciunii si este atra(atoare numai pana la a)larea ade!arului4 pe urma$ de!ine parca o straina$ iar plecarea ei repre'inta o &ine)acere" Pana la s)arsit$ Petrini ramane un alt Mare #in(uratic$ persona- )ascinant si unic in literatura romana" .ra(mente din romanul cel mai iu&it dintre pamanteni% 0Da$ a!usese dreptate$ )usesem necru@tor% nu tre&uia s iau /otrri de unul sin(ur" nct$ dup ce rede!enii li&er$ continuarm s trim mpreun$ ca nainte$ dar asta nu dur mult i curnd ne despr@irm de)initi!" Am spus ca nainte$ dar nu se mai putea ca nainte$ )iindc nu mai eram aceiai" ,ra-a$ cum se 'ice$ se spul&erase$ dei noi ncercarm la nceput s*o ren!iem" Ea ns$ dorind s )ie sincer$ cum n@elesese din n!inuirile mele c nu )usese$ 'drnici acea ren!iere i m )cu s descopr c eu iu&isem pe nesincera aceea$ care m )ermeca$ i nu pe sincera asta )r !oca@ie4 nu mai tia s )ie )ascinant" #ursa misterului unui su)let e insonda&il" #inceritatea poate ame@i mult mai tare dect )alsul mister al minciunii$ dar e+erci@iul seduc@iei ei nu se )cuse pe sinceritate i era prea tr'iu$ adic era prea &trn acum ca s se sc/im&e" Iar s continui eu ca nainte nu se mai putea$ nu mai a!eam n )a@a mea o in(enu ca atunci cnd o cunoscusem$ ea nu mai putea simula perple+itatea$ uimirea""" Pe scurt$ nu mai a!ea putere asupra mea""" ntlnirile noastre erau tot mai scurte$ tot mai terne$ tot mai rare" Intr*o 'i mi spuse cu un aer preocupat c a reuit s o&@in un paaport$ s plece n Italia$ unde au c/emat*o nite rude" Rudele$ adic$ au reuit s o&@in acel paaport" Te mai ntorci$ o ntre&ai" Binen@eles c m ntorc$ protest ea" Binen@eles c min@ea" Nu se mai ntoarse""" M*am recitit acestF lun( manuscris i$ dincolo de ceea ce el con@ine$ m*a uimit &ar&aria concretului$ pe lar( etalat$ i cu plcere !i'i&il$ i pe care nu l*am putut ocoli$ )iind ncredin@at c ast)el m*a )i c/inuit ndelun($ )r s o&@in$ spiritual*mente$ eli&erarea total a contiin@ei mele de ceea ce am trit" Am )ost ispitit$ o clip$ s*1 arunc n )oc" Gi totui$ mi*am spus$ tre&uie s*i dau drumul s mear(" Mul@i dintre semenii mei au (ndit poate la )el$ au -u&ilat ca i mine$ au su)erit i au )ost )erici@i In acelai )el" Mitul acesta al )ericirii prin iu&ire$ al acestei iu&iri descrise aici i nu al iu&irii aproapelui$ n*a ncetat i nu !a nceta s e+iste pe pmntul nostru$ s moar adic i s renasc perpetuu" Gi atta timp ct aceste trepte urcate i co&orte de mine !or mai )i urcate i co&orte de nenumra@i al@ii$ aceast carte !a mrturisi oricnd % """dac dra(oste nu e$ nimic nu eH""" 2Din !ol" Cel mai iu&it dintre pmnteni3 APRECIERI CRITICE
C!asiunanimitatea criticii a ntmpinat cu mari elo(ii romanul n trei !olume 2autorul l numete i trilo(ie3 Cel mai iu&it dintre pmnteni 21983$ !'nd n el o culme a crea@iei lui Marin Preda$ o nsumare a tuturor e)orturilor de pn acum ale artistului$ un &ildun(sroman intelectual$ un roman total$ &est*sel*ler*ul pe tema o&sedantului deceniu etc$ cutat cu )e&rilitate de un pu&lic din ce n ce mai mare$ cumprat la pre@uri de specul din pricina nea-un(erii edi@iei$ un roman*e!eniment de epoc$ n )ine$ putnd constitui unul dintre
cele mai interesante o&iecte de studiu pentru sociolo(ii psi/olo(iei de mas$ ca s nu spunem ai psi/o'ei" Cci tre&uie s recunoatem c la toate acestea a contri&uit mult i moartea cu totul neateptat a scriitorului * n plin maturitate creatoare * la nici dou luni de la nceputul di)u'rii cr@ii" ntr*un inter!iu reali'at de M" Un(/eanu 2Lucea)rul$ nr" 11973$ Marin Preda ddea dreptate criticului din ,oca@ie i aspira@ie$ mrturisindu*se din nou% Te'a dumnea!oastr cu pri!ire la !oca@ie i aspira@ie se !ede con)irmat" Morome@ii este romanul !oca@iei$ dar ceea ce !oiam eu s )ac n continuare$ pornind de la el$ repre'int aspira@ie" Ei &ine$ trecnd prin e+perien@a Marelui sin(uratic$ a Risipitorilor$ a Delirului$ i mai ales a Intrusului$ dup toate aparen@ele scriitorul i*a atins din plin @inta aspira@iei prin Cel mai iu&it dintre pmnteni" A)lat n nc/isoare$ n ateptarea procesului i !erdictului pentru omucidere *)ptuit ns n le(itim aprare * ,ictor Petrini$ eroul principal$ i po!estete !ia@a$ a!nd ca )undal central deceniul al ,l*lea$ cruia i )ace la rndu*i procesul$ scrutnd totodat condi@ia uman n (eneral" Destituit din postul de asistent uni!ersitar$ n urma unor e+cese de 'el i a unor maina@ii carieriste 2dar rmas n continuare un intelectual i un )iloso)$ scriind c/iar unele eseuri @inute n sertare3$ suspectat a )i participat la ac@iunile unor contrare!olu@ionari$ arestat i condamnat la munc silnic ntr*o min 2unde )usese ne!oit$ spre a supra!ie@ui iari$ s ucid un tor@ionar nrit$ crim rmas nedescoperit3$ eli&erat dup trei ani i pus s practice meserii dintre cele mai nepotri!ite pentru ei$ de la conta&il la :raca pn la derati'ator n ec/ipa condus de )iorosul$ (rotescul Bacalo(lu$ Petrini este mpins mereu n situa@ii limit$ ncercat la punctele cele mai de -os ale decderii condi@iei umane$ )cut s re'iste$ s ias n!in(tor$ n plan spiritual$ se n@ele(e$ prin !oin@$ tenacitate i ra@iune ndreptat mpotri!a a tot ceea ce este a(resi!" Nu au dreptate deloc cei care reproea' scriitorului cum c per* sona-ul nu se comport ca un )iloso)$ ca un uni!ersitar care cunoscuse la un moment dat pe Lucian Bla(a 2e!ocat de altminteri n roman4 ntmplrile se petrec$ n parte$ la Clu-3" Mrturisim c noi nine am )ost stpni@i de acest sentiment$ c Petrini nu se comport ca un intelectual" RelundF lectura$ lectura inte(ral a operei lui Marin Preda$ plasnd*o n epoc$ @innd seam de temperamentul scriitorului i$ mai ales$ de @inta pe care i*a propus*o * de a pre'enta soarta unui om din 'ilele noastre$ a unui om mai nti i numai n al doilea rnd a unui intelectual$ a unui om care !rea din rsputeri s supra!ie@uiasc * ne*am cen'urat prerile" #itua@iile n care e pus eroul sunt att de tari$ att de mpinse la*limit$ nct el nu se poate comporta alt)el 2mai ales c n el slluiete c/iar Marin PredaH3" # e!ocm doar cte!a din '(uduitoarele pa(ini$ parc i cu dorin@a de a trimite pe cititori din nou la ele% #tnd la nc/isoare$ nainte de a )i trimis la mina de la Baia #prie 2cap"I,$ !ol"II3$ la un loc cu nite )oti minitri$ su&secretari de stat$ patroni de u'ine$ &anc/eri puternici$ (enerali etc$ ,ictor Petrini constat 2nu constat ra@ionnd deducti!$ ci !ede3 cum un ins care pe !remuri$ la recep@ii splendide$ consuma icre ne(re$ pstru($ ce( ori cine tie ce delicatese stropite cu ampania cea mai scump$ poate de!eni )oarte &ine o epa! /mesit de )oame$ cu pun(i su& oc/i$ r!nind la un castron cu ce!a murdar n el ori la un mi'era&il c/itoc de @i(ar$ de care$ nu se tie cum$ )cea totui rost poetul &ucuretean$ un ins nalt ca o pr-in$ semnnd cu o &ar' 2&(at i el la 'dup pe opt ani$ pentru c plasase ru &ancurile nscocite de Ion Bar&u i de co!ri(arii din ?eti$ nite critici$ rmai totui li&erali3" 2 Ion Rotaru 3
Cel mai iu&it dintre pmnteni 21983 e romanul unor e+perien@e )undamentale de !ia@$ romanul unor triri esen@iale" Titlul ascunde$ iari ca i Bietul Ioanide$ o ironie" Eroul principal$ ,ictor Petrini$ e un asistent la .acultatea de .iloso)ie$ care a )ptuit o crim i n nc/isoare$ n ateptarea procesului i a sentin@ei$ po!estete circumstan@ele care l*au condus la neateptata )apt$ un memoriu la persoana nti" Des)urat pe )undalul deceniului ,I$ memoriul scrutea' condi@ia uman" Petrini a scris un eseu despre ceea ce el numete o nou (no' care s redea inte(ritatea contiin@ei umane n )a@a uni!ersului$ pornind de la ideea c omul este li&er n sine i pentru sine i sin(ur acest concept este i'!orul dreptului i al crea@iei spirituale" Alt eseu al su se intitulea' Era ticloilor$ eroul )iind n plus de prerea c orice poate )i trit$ ns nu oricum" Romanul are 'ece pr@i reparti'ate n trei !olume$ din care primul i o mare parte din cel de*al doilea se re)er la ini@ierea erotic a lui Petrini n liceu$ la Uni!ersitate i apoi ca uni!ersitar$ cnd ntlnete pe Matilda$ so@ia poetului neieit nc de su& autoritatea patern$ Petric Nicolau" Petrini des)ace cuplul nereuit al poetului cu ar/itecta Matilda 2in!ersare a situa@iei din Bietul Ioanide3$ antrenndu*se ntr*un ade!rat comar matrimonial$ )iindc Matilda 2una din cele mai interesante )i(uri )eminine din literatura romn3 e o )emeie de o incredi&il !italitate$ acaparant$ impre!i'i&il$ !isceral !iolent$ a(resi!$ o&stinat$ trecnd &rusc de la tandre@e la ur$ e+presie a unui su)let total ira@ional$ o&scur i a&surd" .eti@a care se nate din aceast uniune$ #il!ia$ nu ntrete le(tura$ ci mai curnd i desparte pe cei doi$ mai ales cnd ,ictor e n!inuit de participare la ispr!ile unei &ande contrare!olu@ionare$ arestat i condamnat s lucre'e trei ani ntr*o min de plum&" ,a ucide acolo un tor@ionar$ apoi$ eli&erat$ de(radare crescnd a condi@iei sale$ se !a an(a-a ntr*o ec/ip in)ernal*/ilariant de derati'are$ prile- pentru autor de a n)@ia indi!i'i a&ruti'a@i precum Bacalo(lu sau Calistrat$ ori pstrnd i su& crusta a&-ec@iei un rest de umanitate$ precum ,intil" Matilda prsete pe ,ictor pentru un om al puterii$ Mircea$ care admitea c uni!ersitarul nu a!usese le(turi cu sumanele ne(re$ dar nu era si(ur c n caietele sale con)iscate la perc/e'i@ie nu erau (nduri periculoase pentru ordinea social" Tot un )el de trdare e aceea a prietenului Ion Micu$ critic al e+ceselor de tot )elul$ dar parti'an al ideii c mai nti de toate tre&uie s supra!ie@uieti$ n s)rit$ Petrini a-un(e conta&il la :raca 2iari ironie3 i se ndr(ostete de o casier$ #u' Culala$ )iica unui industria$ e+matriculat din )acultate din acest moti!" #u' pare ntruc/iparea idealului re(sit i Petrini re'ist ncercrilor Matildei$ di!or@at de Mircea$ de a*1 readuce ln( #il!ia$ pn cnd$ in!itat la sc/i$ e ntmpinat pe prtie de in(inerul Pencea$ so@ul nemrturisit al noii iu&ite pe care$ ataca@i$ e ne!oit s*l arunce din ca&ina tele)ericului$ s declare apoi crima i s )ie din nou nc/is" 2 Al" Piru 3 :per epic de mare ntindere$ cu numeroase persona-e surprinse n episoade dramatice$ '(uduitoare sau ilariant*(roteti$ cronic a unei ntr(i perioade istorice$ romanul Cel mai iu&it dintre pmnteni e totodat o mrturisire )cut la persoana nti$ n mpre-urri decisi!e pentru e+isten@a unui om" El se simte mpins n c/ip )iresc s amestece e!enimentele politice contemporane i )i(uri nota&ile ale !remii cu datele &io(ra)iei sale$ s istoriseasc ntmplri trite nemi-locit$ intimit@i con-u(ale i )apte de o in)luen@ co!ritoare asupra !ie@ii sociale$ s*i comente'e e+perien@a adunat pe toate planurile e+isten@ei" 2 :!"#" Cro/mlniceanu 3"
Suplimentare: !arin Preda !orometii 93!4N8L 35%CT%& F 94L%ST 9omanul este opera epic/, 1n proz/, de mare 1ntindere, cu o ac6iune des/7urat/ pe mai multe planuri 7i la care particip/ un num/r mare de personaje( Tr/s/turile romanului obiectiv: o @Ci propune s? reflecte e$istenAa o#iCnuit? o universul fictiv al operei literare este construit dup? principiul verosimilit?Aii o construcAia su#iectului respect? ordinea cronolo'ic? o incipitul se afl? @ntro strBns? le'?tur? cu finalul o incipitul prezint? cadrul acAiunii, fi$eaz? timpul, reuneCte cele mai importante persona+e din roman o acAiunea se desf?Coar? coerent, f?r? apariAia unor situaAii neprev?zute, evoluAia ei putBnd fi anticipat? o finalul este @nchis, rezolvBnd conflictele Ci nepermiABndui cititorului alte interpret?ri o persona+ul este reprezentativ pentru o cate'orie social? sau uman?, fiind deseori vor#a de tipuri o persona+ul este surprins @ntrun proces de transformare o naratorul este omiscient, relatBnd la persoana a 000a, neutru Ci impersoanl, f?r? s? emit? +udec?Ai de valoare, s? comenteze faptele sau s? e$plice situaAiile%
!393!?%%
*ea mai important? tem/ a prozei lui )arin Preda este dispariAia A?r?nimii tradiAionale% ar, al?turi de aceast? pro#lem?, autorul trateaz? Ci tema istoriei, a timpului care nu mai avea r?#dareF, care trece f?r? a Aine cont de dorinAa oamenilor Ci care aduce cu el schim#?ri radicale Ci neaCteptate% Titlul !orome6ii aCeaz? tema familie @n centrul romanului, @ns? evoluAia Ci criza familiei sunt sim#olice pentru transform?rile din satul romBnesc%
Perspectiva naratorului obiectiv se ompleteaz? prin aceea a relectorilor- @n primul volum rolul de persona+reflector @i aparAine lui 0lie )oromete, iar @n al doilea volum lui Niculae% e asemenea, e$ist? Ci personajeinormatori, cum ar fi de e$emplu Parizianu care le povesteCte celorlalAi s?teni de vizita lui )oromete la #?ieAi, la ucureCti%
Primul volum utilizeaz? tehnica decupa+ului Ci accelerarea 'radat? a timpului naraAiunii Ci poate fi considerat o mono'rafie a familiei A?r?neCti Ci a satului romBnesc din *Bmpia un?rii @ntr o perioad? de fr?mBnt?ri socialistorice% :olumul este structurat @n trei p/r6i, cu o acAiune concentrat?, care se desf?Coar? pe parcursul verii, cu trei ani @naintea celui deal doilea r?z#oi mondial cBnd se pare c? timpul era foarte r?#d?tor cu oameniiF, @n satul SiliCteaIumeCti% Prima parte, de sBm#?t? seara pBn? duminic? noaptea, conAine scene care ilustreaz? mono'rafic viaAa rural?- cina, t?ierea salcBmului, @ntBlnirea duminical? din fier?ria lui 0ocan, hora% Partea a doua se deruleaz? pe parcursul a dou? s?pt?mBni, @ncepBnd cu plecarea lui 8chim cu oile, la ucureCti% Partea a treia, de la seceriC pBn? la sfBrCitul verii, se @ncheie cu fu'a #?ieAilor% *ele trei p?rAi confer? echili#rul compoziAiei% 2iecare parte @ncepe cu o prezentare de ansam#lu- masa, prispa Ci seceriCul% Simetria compoziAional? este dat? de le'?tura dintre incipit Ci inal la nivelul primului volum care su#liniaz? tema timpului% a @nceput, aparent @n'?duitor, timpul era foarte r?#d?tor cu oamenii viaAa se scur'ea aici f?r? conflicte mariF, pentru ca @n final s? se modifice ima'inea timpului, care devine necruA?tor Ci intolerant Ci nu mai avea r?#dare%F Gn centrul primului volum se afl? fi'ura lui 0lie )oromete Ci pro#lema paternit?Aii, a raporturiolor acestuia cu fiii lui, care este @ns? o de'hizare a pro#lemelor sociale 'enerale% 2amilia )oromete este format? din 0lie )oromete, soAia sa, *atrina, trei #?ieAi din prima c?s?torie a lui 0lie, Paraschiv, Nil? Ci 8chim, o fat? a *atrinei, ita, Ci doi copii din a doua c?s?torie, 0linca Ci Niculae%
4l doilea conlict e$terior iz#ucneCte @ntre )oromete Ci *atrina, soAia lui% )oromete vBndu se @n timpul secetei un po'on din lotul soAiei, promiABndui, @n schim#, trecerea casei pe numele ei% e teama fiilor celor mari care @Ci urau mama vitre'?, )oromete amBn? @ndeplinirea promisiunii% in acest? cauz?, femeia simte cum i se strecoar? @n inim? nep?sarea Ci sila de #?r#at Ci de copiiF, '?sinduCi iniAial refu'iul @n #iseric?% Gn al doilea volum acest conflict determin? decizia *atrinei de aCi p?r?si soAul, dup? ce afl? de vizita lui la ucureCti Ci de propunerea f?cut? celor trei fii mai mari% 8ceast? rupur? va fi definitiv?, *atrina refuzBnd s? se mai @ntoarc? acas?% 4l treilea conlict se desf?Coar? @ntre )oromete Ci sora lui, Iuica, care Ciar fi dorit ca fratele v?duv s? nu se mai c?s?toreasc? Ci a doua oar?% Gn felul acesta, ea ar fi r?mas @n casa fratelui, s? se ocupe de 'ospod?rie Ci de creCterea copiilor, pentru a nu r?mBne sin'ur? la #?trBneAe% 2aptul c? )oromete se rec?s?torise Ci s? @Ci construise o cas? departe de 'ospod?ria ei @i aprinsese ura @mpotriva lui, pe care o transmite celor trei fii mai mari% 4c6iunea primului volum este structurat? pe mai multe planuri narative% Gn prim plan se afl? destinul familiei )oromeAii% 0lie )oromete @ncearc? s? p?streze @ntre', cu preAul unui trai modest, p?mBntul familiei pentru al transmite apoi #?ieAilor% 2iii cei mari nu @mp?rt?Cesc idealul tat?lui deoarece ei @Ci doresc independenAa economic?% &i se simt ne@ndrept?AiAi pentru c?, dup? moartea mamei lor, )oromete sa @nsurat cu alt? femeie Ci c? are @nc? trei copii%GndemnaAi de Iuica, cei trei #?ieAi pun la cale un plan care va amplifica pro#lemele econimice ale familiei% &i intenAioneaz? s? plece la ucureCti, f?r? Ctirea familiei, pentru aCi face un rost% Gn acest scop, vor s? ia oile cump?rate printrun @mprumut la #anc? Ci al c?ror lapte constituie principala surs? de hran? a familiei Ci caii, indispensa#ili pentru munca la cBmp% Prin vBnzarea oilor Ci a cailor, ar o#Aine un capital pentru a @ncepe viaAa la oraC% atoria la #anc? nefiind achitat?, planul celor trei #?ieAi urmeaz? a da o 'rea lovitur? familiei% 8chim @i propune tat?lui s?l lase s? plece cu oile la ucureCti, s? la pasc? la mar'inea oraCului Ci s? vBnd? laptele Ci #rBnza la un preA mai #un @n capital?% )oromete se las? convins de utilitatea acestui plan, amBn? achitarea datoriei la #anc? Ci vinde o parte din lotul familiei pentru aCi putea pl?ti impozitul pe p?mBnt% Gns? 8chim vinde oile la ucureCti Ci aCteapt? venirea fraAilor% up? amBn?rile 'enerate de refuzul lui Nil? de aCi l?sa tat?l sin'ur @n prea+ma seceriCului, cei doi fu' cu caii Ci cu o parte din zestrea surorilor% )oromete este nevoit s? vBnd? din nou o parte din p?mBnt pentru aCi reface 'ospod?ria, pentru a pl?ti foncierea, rata la #anc? Ci ta$ele de Ccolarizare ale lui Niculae% Planurile secundare completeaz? acAiunea romanului, conferindui caracterul de fresc? social?- #oala lui oAo'hin?, revolta A?ranului s?rac Xu'urlan, dra'ostea dintre Polina Ci iric?, discuAiile din fier?ria lui 0ocan, rolul instituAiilor Ci al autorit?Ailor @n satul inter#elic% *Bteva secven6e narative sunt esenAiale pentru destinul familiei )oromete Ci pentru conturarea conflictelor% Scena cinei are rolul de a prezenta familia, dar Ci de a su'era relaAiile tensionate dintre mem#rii acesteia% 0lie )oromete pare a domina o familie format? din copii proveniAi din dou? c?s?torii, @nvr?+#iAi din cauza averii% 8Cezarea @n +urul mesei su'ereaz? evoluAia ulterioar? a conflictului, destr?marea familiei- *ei trei fraAi vitre'i, Paraschiv, Nil? Ci 8chim, st?teau spre partea din afar? a tindei, ca Ci cBnd ar fi fost 'ata @n orice clip? s? se scoale de la mas? Ci s? plece afar?% e cealalt? parte a mesei, lBn'? vatr?, st?tea totdeauna *atrina )oromete, mama
vitre'? a celor trei fraAi, iar lBn'? ea @i avea pe Niculae Ci pe 0linca, copii f?cuAi cu )oromete% ita st?tea @ntre cei trei Ci maic?sa% &ra tot fata ei, din c?s?toria dintBi% Numai )oromete st?tea parc? deasupra tuturor% ocul lui era pra'ul celei dea doua od?i, de pe care el st?pBnea cu privirea la fiecare% oAi ceilalAi st?teau um?r lBn'? um?r, @n'hesuiAi, masa fiind prea mic?% )oromete no mai schim#ase de pe vremea primei lui c?s?torii, deCi num?rul crescuse%F O alt? secvenA? narativ? cu valoare sim#olic? este aceea a t/ierii salc>mului% 0lie )oromete taie sacBmul pentru a pl?ti o parte din datoriile familie, f?r? a vinde p?mBnt sau oi-Se pare c? nimeni nu @nAele'ea c? hot?rBnduse @n sfBrCit plecarea lui 8chim la ucureCti @nsemna c? tre#uie s? li se fac? celor trei pe plac pBn? la cap?t, s? nu se mai atin'? nimeni de oi Ci cum altceva n aveau ce vinde, salcBmul tre#uia t?iat% )ai ciudat era c? nici cei trei @n cauz? nu @nAele'eau @ncBt r?spunsul lui )oromete c? a t?iat salcaBmul Ds? se mire proCtiiE nu era o #at+ocur? @ntBmpl?toare la adresa fiilor%F ?ierea salcBmului anticipeaz? destr?marea familiei Ci a satului tradiAional% Pentru s?tenii din SiliCteaIumeCti, salcBmul din 'r?dina )oromeAilor era un punct de reper, el avBnd valoarea unui ar#ore sacru, al unui a$is mundi% Odat? cu t?ierea acestuia, nici timpul nu mai are nici el r?#dare, astfel @ncBt modific?rile din familia )oromete Ci cele din plan social se succed rapid% umea tradiAional? aCa cum Cio ima'ineaz? persona+ul principal va @ncepe procesul de destr?mare% 0lie )oromete este un ap?r?tor al ordinii vechi pe care o consider? a fi cea mai #un? dintre toate Ci pentru care statul reprezint? o supraindividualitate a#stract?% )oromete analizeaz? schim#?rile din societate, dar pBn? la un moment dat nu crede c? ele pot @nlocui mentalitatea A?r?neasc?% &ste luat prin surprindere de istorie Ci de trecerea timpului, dar @Ci ap?r? cu t?rie ideile, iluzia, demnitatea%
4l doilea volum reflect? mai #ine pro#lema deruraliz?rii satului prin atra'erea lui treptat? spre civilizaAia ur#an?% :olumul este structurat @n cinci p?rAi care prezint? viaAa satului @ntro perioad? de un sfert de veac, de la @nceputul anului 193!, pBn? spre sfBrCitul anului 196% 4c6iunea se concentreaz? asupra a dou? momente istorice semnificative- reforma a'rar? din 194Z, cu prefacerile pe care ea le aduce Ci transformarea socialist?F a a'riculturii dup? 1949, perceput? ca un fenomen a#uziv% atorit? acestor schim#?ri rapide, satul intr? @ntrun proces ireversi#il de disoluAie% Conlictul dintre tat? Ci fiii mai mari trece @n planul al doilea% Conlictul principal opune mentalitatea tradiAional? Ci mentalitatea impus?, colectivist?% OpoziAia dintre cele dou? lumi este pus? @n evidenA? de relaAia dintre 0lie )oromete Ci fiul s?u, Niculae, care devinpersonajerelectori pentru cele dou? mentalit?Ai% ac? primul volum vor#eCte despre lumea tat?lui, al doilea volum face loc lumii fiilor% :echea ima'ine a lui 0lie )oromete este distrus?, fiind @nlocit? cu o alta, lipsit? de 'lorie% 8utoritatea lui @n sat se diminueaz?, iar unitatea distrus? a familiei nu se reface% :olumul de#uteaz? cu o @ntre#are retoric?- Gn #ine sau @n r?u se schim#ase )orometeLF *eilalAi A?rani @Ci schim#? atitudinea faC? de el, foCtii prieteni au murit sau lau p?r?sit, vechile duCm?nii se stin'% udor ?losu devine chiar #inevoitor faA? de vecinul lui, iar Iuica moare, f?r? ca relaAiile cu fratele ei s? se schim#e, acesta neparticipBnd la @nmormBntarea ei% )oromete se apuc? de ne'oA, cBCti'? #ani, dar @l retra'e pe Niculae de la Ccoal? pe motiv c? nui aduce niciun #eneficiuF% oat? ener'ia tat?lui se concentreaz? @n @ncercarea de ai aduce acas? pe #?ieAii fu'ari% e aceea cump?r? p?mBnturile pierdute odinioar? Ci pleac? la ucureCti pentru ai convin'e s?
revin? @n sat, dar aceCtia respin' @ncercarea de reconciliere a tat?lui s?u% *atrina, aflBnd de propunerea f?cut? fiilor, @l p?r?seCte pe )oromete Ci se duce s? locuiasc? la fiica ei% estr?marea familiei continu? cu moartea lui Nil? @n r?z#oi% 2etele se c?s?toresc, dar soAul itei moare @ntrun accident stupid @n sat% Paralel cu procesul de destr?mare a familiei, este prezentat? destr?marea satului tradiAional%
%L% !393!T 0lie )oromete este persona+ul central al romanului% &l este capul familiei )oromete @n +urul c?ruia se desf?Coar? @ntrea'a acAiune a primului volum% &ste reprezentantul A?r?nimii tradiAionale, ale c?rei valori le ap?r? cu @ndBr+ire% Nu ni se ofer? date despre felul cum arat? persona+ul deoarece acest lucru nu are importanA?% Naratorul precizeaz? doar c? se afla @ntetinereAe Ci #?trBneAe, cBnd numai nenorociri sau #ucurii mari pot schim#a firea cuiva%F 8ccentul se pune mai ales pe capacit?Aile intelectuale ale persona+ului, datorit? meditaAiilor Ci concepAiilor sale despre viaA?a fost considerat de critici A?ranul filozof al literaturii romBne% Portretul Ci evoluAia sa sunt urm?rite @n raport cu familia, cu ceilalAi s?teni, cu statul Ci cu p?mBntul% &ste caracterizat atBt de autor cBt Ci de celelalte persona+e, dar acAiunile Ci felul s?u de a vor#i spun cel mai mult despre 0lie )oromete% Gnc? de la @nceput )oromete este prezentat @n calitatea de cap de familie @n care autoritatea nu @i este contestat?% 8ceast? autoritate este su#liniat? @n scena mesei @n care naratorul precizeaz? c? )oromete st?tea parc? deasupra tuturor%F eCi relaAiile cu familia sunt tensionate, )oromete doreCte ce e mai #ine pentru fiii lui, dar nu crede c? acest lucru @nseamn? @m#o'?Airea% Simte c? ceilalAi nu @l @nAele' Ci atunci se izoleaz? undeva @n 'r?din? Ci vor#eCte sin'ur% 2amilia realizeaz? Ci ea pr?pastia dintre ea Ci )oromete- tat?l lor avea ciudatul dar de a vedea lucruri care lor le sc?pau, pe care ei nu le vedeau%F &ste mBndru de fiul s?u mai mic, deCi nu @i arat?, cu care va p?stra o relaAie special? pBn? @n final% *Bnd @Ci d? seama c? a fost @nCelat de 8chim @ncep marile fr?mBnt?ri interioare ale persona+ului% Semnificativ pentru noua stare de spirit a persona+ului este monolo'ul de pe cBmp @n care @Ci ap?r? dreptul la senin?tate *um s? tr?ieCti dac? nu eCti liniCtitLF% &ste apreciat de cei din sat care @i ascult? tot timpul discursurile de duminic? dimineaAa de la fier?ria lui 0ocan% Gn semn de respect, in :asilescu @i face din lut portretul% O tr?s?tur? important?
pe care o su#liniaz? naratorul este disimularea- )oromete ofer? un adev?rat spectacol @n episodul @n care vrea s?l p?c?leasc? pe Hupuitu sau @n episodul @n care discut? cu udor ?losu% &ste apreciat pentru uCurinAa cu care, prin intermediul lim#a+ului, iese din situaAii dificile% 8mBn? plata d?rilor Ci pentru c? nu crede cu adev?rat @n puterea statului, consider? c? pBn? la urm? statul ca realiza c? A?ranii nu au #ani Ci atunci nu le va mai cere d?ri% *redinAa @ntro lume care ar putea e$ista f?r? #ani @i va fi zdruncinat? pBn? la sfBrCitul romanului% Gi place s? o#serve lumea care @l @ncon+oar? Ci astfel Ctie cum s? se poarte cu fiecare- pe udor ?losu Ci pe fiul acestuia @i ironizeaz? cu fiecare ocazie, dar pe Xu'urlan @l trateaz? cu respect Ci simpatie, iar lui *ocoCil? @i apreciaz? inteli'enAa% Spre deose#ire de persona+ul 0on al lui iviu
!ircea liade La ti$anci Nuvela antastica: Nuvela este opera epic/, 1n proz/, cu o ac6iune mai dezvoltat/ dec>t schi6a, cu un sin$ur ir narativ, av>nd o intri$/ mai complicat/, ce determin/ conlicte puternice prin care se eviden6iaz/ caracterul mai multor personaje(
8cAiunea din nuvel? este concentrat? pe o situaAie central? Ci are o dimensiune medie% SecvenAele narative se lea'? de re'ul? prin @nl?nAuire, dar se pot le'a Ci prin inserAie sau prin alternanA?% Nuvela clasic/ respect? succesiunea momentelor su#iectului literar, cu o e$poziAiune scurt?, o intri'? rezultat? dintro con+unctur? tensionat?, care permite o desf?Curare alert? a acAiunii ce atin'e un punct culminant c?ruia @i urmeaz? un deznodomBnt previzi#il sau imprevizi#il% Persona+ele sunt mai numeroase Ci mai comple$e decBt cele ale schiAei% Persoana la care se povesteCte poate fi persoana a 000a, dar Ci persoana 0, toate cele trei tipuri de viziuni ap?rBnd @n nuvel?% Nuvela romBneasc? a ap?rut @n perioada paCoptist? prin *ostache Ne'ruzzi care scrie8le$andru ?puCneanul Ci So#iesTi Ci romBnii% )arii clasici au scris Ci ei numeroase nuvele)ihai &minescu J S?rmanul ionis, *ezara, 0on uca *ara'iale J Gn vreme de r?z#oi, O f?clie de PaCte, a hanul lui )Bn+oal?, 0oan Slavici J P?dureanca, )oara cu noroc, 0on *rean'? J )oC Nichifor *oAcariul% Gn perioada inter#elic? se remarc? nuvelele lui 0on 8'Br#iceanu J Aeelea$a, )ihail Sadoveanu J ureri @n?#uCite, ordeieni, iviu
N8&L4 A4NT4ST%C@ Nuvela antastic/ prezint/ 1nt>mpl/ri care distru$ ordinea ireasc/ a lumii 7i care nu pot i explicate, r/m>n>nd permanent o ezitare 1n privin6a 1ncadr/rii acestora 1n real sau ireal( o
Tr/s/turi ale nuvelei antastice:
e$istenAa a dou? planuri- real ireal @n planul lumii familiare p?trunde un eveniment misterios, ine$plica#il prin le'ile naturale ezitarea persona+ului Ci a cititorului de a opta pentru o e$plicaAie a evenimentelor o o
construcAia su#iectului nu mai este liniar? spaAiul Ci timpul nu au atri#ute fireCti
sunt @nc?lcate le'ile temporale naturale, producBnduse uneori o trans'resare a timpului, prin accelerare sau @ncetinire, comprimare sau dilatare, inversare sau oprire uneori se produc metamorfoz?ri, adic? transform?ri ale unor fiinAe sau o#iecte @n altceva decBt natura lor ori'inar? persona+ul are un mod special de a se raporta la lume, se afl? @ntro permanent? incertitudine o
finalul este am#i'uu
naratorul poate folosi persoana a 000a, situBnduse @ntro poziAie aparent ominscient?(a Ai'?nci de )ircea &liade, dar neputBnd oferi soluAii, sau poate folosi persoana 0, fiind persona+ul care percepe lumea prezentat? (a hanul lui )Bn+oal? de 0on uca *ara'iale%
T39%4 A4NT4ST%C8L8% N P93E4 L8% L%4. )ircea &liade este creatorul, atBt @n te$tele literare cBt Ci @n cele filozofice, unei teorii ori'inale despre fantastic care se #azeaz? pe camularea sacrului 1n proan% 0deea de la care porneCte este aceea c? evoluAia tehnic?, modernizarea @n 'eneral, a dus @n mod treptat la desacralizarea total? a lumii, fapt ce e$plic? dificultatea descoperirii sacrului% Potrivit acestei teorii realitatea este #anal? doar @n aparenA?, ea poate avea o semnificaAie ascuns?, dar aceasta poate fi decodificat? doar printrun proces de iniAiere% &roii din prozele fantastice ale lui &liade tre#uie s? descopere un sistem de semne, s? se iniAieze pentru a a+un'e la sacru% 2antasticul se refer? tocmai la aceast? prezenA? a sacrului Ci la apariAia sa @n realitatea cotidian?% *unoaCterea sacrului se poate realiza prin mai multe posi#ilit?Ai, dintre care cea mai important? este ie7irea din timp% O alt? posi#ilitate de relevare a sacrului este redescoperirea miturilor% Omul modern @ncepe s? resimt? nevoia de povestiri Ci istorii Ci de a se defini @n raport cu cBteva mituri fundamentale% !itul este o nara6iune considerat/ ca iind adev/rat/, despre evenimente petrecute 1n timpuri str/vechi, av>nd ca personaje zei sau eroi de natur/ divin/( &$emplemitul despre naCterea universului, despre apariAia omului, despre sfBrCitul lumii etc% o
Gn opera lui &liade se re'?sesc patru mituri undamentale-
mitul timpului reversibil- conform miturilor cosmo'onice, timpul este reversi#il, procesul creaAiei se reia o dat? cu fiecare rememorare a @ntBmpl?rilor de la @nceput (&$- ritualurile care au loc de 8nul Nou mitul erosului ca act de cunoa7tere: este un mit de ori'ine romantic? care consider? dra'ostea ca pe o posi#ilitate de a p?trunde tainele ascunse ale lumii (&$- pentru popoarele arhaice actul se$ual era o modalitate de a rememora crearea lumii sau a primului om mitul lo$osului- se refer? la calitatea lim#a+ului de a crea, la puterea cuvBntului de a modifica lumea (&$- crearea lumii @n mitolo'ia creCtin? se face prin cuvBntul lui umnezeu mitul morAii ca trecere- moartea este considerat? ca o nou? treapt? @n e$istenAa cuiva, al?turi de naCtere Ci c?s?torie (&$- ritualurile de @nmormBntare presupun trecerea @n lumea cealalt?
!itolo$ia reprezint/ totalitatea miturilor create de un popor sau de mai multe popoare 1nrudite( Gn nuvela a Ai'?nci se re'?sesc elemente atBt din mitolo'ia european?, cBt Ci din cea naAional?% in prima cate'orie fac parte Cerberul, cel care p?zeCte intrarea spre lumea de dincolo (#?trBna, Charon, luntraCul care trece sufletele pe lumea cealalt? (#ir+arul care a fost dricar Ci #ra6iile, cele trei divinit?Ai 'recoromane ale frumuseAii- 8'laie, halia, &uphros[ne (cele trei Ai'?nci% &lementele specifice mitolo'iei romBneCti sunt- %elele Ci8rsitoarele (cele trei
Ai'?nci Ci apariAia cirei ma$ice trei (trei Ai'?nci, ta$a este de trei sute de lei, este supus la trei @ncerc?ri, c?l?toreCte de trei ori cu tramvaiul, st? doisprezece (multiplul lui trei ani @n casa Ai'?ncilor%
L4 ?%#@NC% Nuvela a Ai'?nci a fost scris? Ci pu#licat? la Paris @n iunie 19Z9, tip?rit? @n 196 @n
Titlul nuvelei su'ereaz? un spaAiu @n care se o#serv? manifestarea sacrului ascuns @n profan (hierofanie% ocul numit la Ai'?nci este un spaAiu @n care se realizeaz? trecerea de la moarte la viaA?, un loc @n care determin?rile temporale Ci spaAiale se anuleaz?% Tema nuvelei o constituie ie7irea din timpul istoric, linear, ireversibil 7i trecerea 1n timpul sacru, mitic 7i circular% 8ceast? trecere impercepti#il? echivaleaz? de fapt cu tr?irea concomitent? @n dou? planuri e$istenAiale deoarece @ntre real Ci ireal, @ntre sacru Ci profan nu mai e$ist? hotare sesiza#ile% &liade e$emplific? prin aceast? nuvel? teoria sa cu privire la camularea sacrului 1n proan( Nuvela este structurat/ @n patru p/r6i @n funcAie de dou/ planuri- real CiirealFantastic(*ele dou? planuri ale realului echivaleaz? cu dou? planuri narative, aceste planuri se @mpart @n patru faze care se succed- 94L H %94L H 94L H %94L % e asemenea, e$ist? Ci opt secven6e sau episoade care a+ut? la $radarea ac6iunii: c?l?toria cu tramvaiul (prima parte, intrarea @n lumea Ai'?ncilor, @ntBlnirea cu cele trei fete, c?utarea la#irintic? (a doua parte, a doua c?l?torie cu tramvaiul Ci oprirea la casa doamnei :oitinovici, utima c?l?torie cu tramvaiul Ci vizitarea propriei locuinAe, @ntoarcerea cu tr?sura la Ai'?nci (a treia parte Ci, ultima secvenA?, @ntBlnirea cu Rilde'ard care conAine Ci plecarea final? spre moarte (a patra parte% Nara6iunea se face la persoana a %%%-a, dar aceast? perspectiv? nu este decBt aparent o#iectiv?, fapt ce sporeCte Ci mai mult am#i'uitatea te$tului%
Spa6iul Ci timpul au dou? dimensiuni, @n funcAie de cele dou? planuri ale realit?Aii% &$ist? un spa6iu proan reprezentat de lumea real?, material?, la care omul se raporteaz? prin acAiuni, evenimente Ci repere fi$e (aici ucureCtiul toropit de c?ldur? Ci un spa6iu sacru, mitic reprezentat de lumea atemporal? Ci aspaAial? din casa Ai'?ncilor @n interiorul c?ruia omul tr?ieCte @ntBmpl?ri ciudate pe care nu le poate e$plica% Timpul este privit su# dou? aspecte-timpul ireversibil care reprezint? o limitare a e$istenAei umane, un drum c?tre moarte (timpul e$istenAei reale, aici- cei doisprezece ani care au tecut pentru ceilalAi Ci timpul reversibil ale c?rui limite sunt a#olite, timpul sacru, prezentul continuu @n care moartea este doar o etap?, o trecere spre alt plan al e$istenAei% Gn prima parte autorul se foloseCte de tehnica epicului dublu% %ncipitul plaseaz? acAiunea nuvelei @n ucureCtiul inter#elic, cadru frecvent @n opera lui &liade, @nf?AiCat ca un oraC toropit de canicul?% SpaAiul cotidian nu anunA? nimic neo#iCnuit- tramvaiul, strada, indivizii comuni care discut? su#iecte #anale, se @nscriu @ntrun cadru @n care Iavrilescu pare perfect adaptat% Persona+ul
@Ci recunoaCte condiAia de artist ratat, surprinzBnduse @n acelaCi timp dorinAa aceastuia de a intra @n vor#? cu oamenii din tramvai- "Pentru p?catele mele sunt profesor de pian% ic pentru p?catele mele, ad?u'?, @ncercBnd s? zBm#easc?, pentru c? nam fost f?cut pentru asta% &u am o fire de artist%F ar, 1n plan secund, nimic nu este @ntBmpl?tor, aluziile au un caracter anticipativ% &lementele care ne su'ereaz? ce va urma sunt- c?ldura e$cesiv? care trezeCte @n memoria persona+ului amintirea unei e$perienAe similare tr?ite @n tinereAe ("8sta parc? @mi aduce aminte de ceva, @Ci spuse ca s?Ci dea cura+% 7n mic efort, Iavrilescul, un mic efort de memorie% 7ndeva, pe o #anc?, f?r? un #an @n #uzunar% Nu era aCa de cald, dar era tot o var?\ .\/ Mi atunci @Ci amintiera la *harlotten#ur' se afla, tot ca acum, pe o #anc?, @n soare, dar atunci era nemBncat, f?r? un #an @n #uzunar%F, plata #iletului de tramvai, dorinAa lui de a vor#i, o#sesia 'eneral? pentru 'r?dina Ai'?ncilor, discuAia despre colonelul a]rence% C/ldura e un semn important pentru semnificaAia ascuns? a lucrurilor deoarece ea altereaz? percepAia, produce mutaAii Ci e asociat? cu lumina puternic? a soarelui% e aici rezult? o#sesia persona+ului le'at? de colonelul LaJrence al 4rabiei, care provoac? ima'inea c?ldurii ca o sa#ie deasupra creCtetului- "&ra o fraz? care mia pl?cut, o fraz? foarte frumoas?, despre arCiAa care la @ntBmpinat pe el, pe colonel, undeva @n 8ra#ia, Ci care la lovit @n creCtet, la lovit ca o sa#ie%F% 8par de asemenea replici su'estive persona+ul crede c? a @m#?trBnit- "Iavrilescule, Copti, atenAieK c? parc?, parc? ai @ncepe s? @m#?trBneCti% e ramoleCti, @Ai pierzi memoria%F *Bnd pierde tramvaiul e$clam? "Prea tBrziuKF^ cuvinte care definesc @ntrea'a lui e$istenA? ratat? de profesor de pian care aspir? spre adev?rata art?% 8mintinduCi c? Cia uitat servieta cu partituri la eleva sa, Otilia :oitinovici, profesorul c#oar? cu intenAia de a lua tramvaiul @n sens invers% Prin urmare, intrarea lui la Ai'?nci este una @ntBmpl?toare, care st? su# semnul hazardului%
4 doua parte descrie intrarea @n lumea fantastic? a Ai'?ncilor% )omentul trecerii dincolo, @n planul ireal, este precedat "de o lumin? al#?, incandescent?, or#itoareF, apoi de " o neaCteptat?, nefireasc? r?coareF, care @mpreun? cu poarta semnific? pra'ul dintre dou? lumi, trecerea dinspre viaA? spre moarte, dinspre profane spre sacru% Gn mediul sufocant al oraCului toropit de c?ldur?, 'r?dina Ai'?ncilor apare ca un spaAiu de mira+ care destituie realul% & un teritoriu de tranziAie spre un alt spaAiu, ireal, cel al #ordeiului% 0ntrarea @n 'r?dina Ai'?ncilor nu se face @n scop erotic ci din dorinAa de cunoaCtere Ci de c?utare a unui loc r?coros% ordeiul nu este nici el o cas? a pl?cerilor, aCa cum #?nuiau locuitorii ucureCtiului, ci locul unor ritualuri ezoterice a c?ror semnificaAie Iavrilescu nu o poate percepe% Gn momentul @n care p?trunde @n acest teritoriu sacru, timpul 7i spa6iul cap/t/ alte semniica6ii% *asa Ai'?ncilor se afl? @n afara timpului (deCi este apro$imativ ora treiK, dup? cum @i precizeaz? #?trBna @n momentul @n care intr?- "8vem timp% Nu e nici trei\ .\/ 8tunci s? Ctii c? iar a stat ceasulF% Pentru a p?trunde @n #ordei, persona+ul este supus unui ritual- el tre#uie s? ofere #?trBnei trei sute de lei, ta$? care echivaleaz? cu plata v?milor pe lumea cealalt?% Gn plan secund Ci #?trBna are o semnificaAie mitolo'ic?- ea @ntruchipeaz? *er#erul din mitolo'ia antic?, cel care p?zea intrarea spre lumea de dincolo% Gn casa Ai'?ncilor timpul st? pe loc, cBteva ore petrecute @n acest spaAiu sacru echivaleaz? cu doisprezece ani @n lumea real?% *um timpul nu mai este acelaCi, apare )emoria deoarece primul lucru de care @Ci aminteCte persona+ul cBnd intr? la Ai'?nci este iu#irea pentru Rilde'ard, evenimentul sacru al e$istenAei sale% 8ceast? rememorare echivaleaz? cu o @ncercare de a recupera timpul afectiv fericit- "Gn acea clip? se simAi deodat? fericit, parc? ar fi fost din nou tBn?r Ci toat?
lumea ar fi fost a lui, Ci Rilde'ard ar fi fost de asemenea a lui% J Rilde'ardK e$clam? el, adresBndu se fetei% Nu mam mai 'Bndit la ea de dou?zeci de ani% 8 fost marea mea dra'oste% 8 fost femeia vieAii meleKF
parc?, parc?%%%E a, @mi spuneam ceva cam @n felul acesta, dar numi mai aduc #ine aminte ce%%%F
4 treia parte descrie din nou spa6iul real al e$istenAei persona+ului%
Timpul memoriei, timpul istoric Ci timpul mitic se @ntBlnesc @n final% Rilde'ard aparAine celui dintBi, ea vine din trecut Ci aduce cu sine acest trecut deoarece e la fel de tBn?r?% Iavrilescu nu @nAele'e @ns? adev?rata semnificaAie a @ntBmpl?rilor prin care a trecut, nu descoper? timpul mitic deoarece este ancorat @n cel istoric, real% Iavrilescu este salvat de real Ci proiectat @n mitic,
fiind condus @n moarte prin recuperarea iu#irii% )oartea sim#olic? din final echivaleaz? cu @mplinirea destinului pBn? atunci ratat al?turi de Rilde'ard% Gmplinirea destinului tre#uie @nAeleas? ca o ultim? Cans? dat? unui ins rezistent la iniAiere, care a ratat toate oportunit?Aile, dar care acum compeseaz?, prin iu#ire Ci prin recuperarea memoriei, tot Cirul de eCecuri anterioare% Su'estia profund?, formulat? @n finalul nuvelei este c? de la viaA? la moarte trecerea este impercepti#il? Ci c?, de fapt, omul tr?ieCte concomitent sau succesiv @n dou? universuri% in amBndou? i se fac semne, @n amBndou? este supus la pro#e, tot ce tre#uie s? fac? este s? le descopere, acestea fiind ascunse @n planul profan al e$istenAei% Opera literar? a Ai'?nci este o nuvel? fantastic? datorit? altern?rii planului real cu ce ireal, ezit?rii persona+ului Ci a cititorului @n interpretarea evenimentelor, dispariAiei limitelor de timp Ci spaAiu Ci finalului am#i'uu%
4lexandru Lapusneanu Costrache Ne$ruzzi Nuvela istorica: N8&L4 %ST39%C@ Nuvela istoric/ este opera epic/ 1n proz/ care are drept personaje i$uri atestate istoric sau prezint/ evenimente care se reer/ la un moment din trecut( Prima nuvel? istoric? din literatura romBn? este 8le$andru ?puCneanul de *ostache Ne'ruzzi, ap?rut? @n 1!45 @n primul num?r al revistei acia literar?, ca r?spuns la @ndemnul acesteia de a folosi trecutul naAional ca surs? de inspiraAie% o Tr/s/turi ale nuvelei istorice o are o construcAie de factur? clasic?, respectBnd momentele su#iectului literar o este inspirat? din trecutul istoric o urm?reCte o 'radare a tensiunii 'enerate de intri'?, ceea ce o apropie de structurarea te$tului dramatic (cele patru capitole ale nuvelei seam?n? cu patru acte ale unei drame o conflictele sunt mai ales e$terioare, opunBnd persona+e cu interese diferite o acAiunile se desf?Coar? cronolo'ic, locul Ci timpul sunt precizate o timpul Ci spaAiul sunt limitate, dar mult mai ample decBt @n schiA? o prota'onistul (persona+ul inspirat din istorie ocup? locul central al operei o culoarea de epoc? este creat? prin descrieri de vestimentaAie, interioare ale locuinAelor, utilizarea lim#ii specifice epocii descrise (@n cazul de faA? utilizarea arhaismelor o naratorul este omiscient, naraAiunea se face la persoana a 000a, perspectiva
narativ? fiind o#iectiv? %
4LB4N.98 L@P8=N4N8L Nuvela istoric? 8le$andru ?puCneanul a ap?rut @n anul 1!45 @n primul num?r din revistaacia literar?, iar apoi a fost inclus? @n anul 1!Z @n sin'urul volum al autorului intitulatP?catele tinereAelor% :olumul este alc?tuit din patru p?rAi, fiecare dintre ele ilustrBnd o numit? dimensiune literar?% Prima parte, 8mintiri din +uneAe conAine cinci proze cu su#iecte de actualitate pentru perioada paCoptist?, a doua, 2ra'mente istorice prezint? evenimente din trecutul Ci prezentul istoric al A?rii (include Ci nuvela 8le$andru ?puCneanul% 7rm?toarele dou? p?rAi, intitulate Ne'hin? Ci p?l?mid? Ci Ne'ru pe al#% Scrisori de la un prieten cuprind prelucr?ri dramatice, respectiv, lucr?ri de factur? +urnalistic?, memorialistic? Ci eseistic?% Nuvela este scris? su# ideolo'ia paCoptist?, respectBnd ideile impuse de )ihail Wo'?lniceanu @n articolul 0ntroducAie, care cerea autorilor s? promoveze o literatur? ori'inal? cu teme inspirate din istoria naAional? Ci folclorul naAional% Su#iectul nuvelei este preluat din cronica lui Iri'ore 7reche, etopiseAul X?rii )oldovei, din care autorul preia anumite scene, fapte Ci replici- venirea lui ?puCneanul la a doua domnie, @ntBlnirea cu #oierii trimiCi de omCa, uciderea celor 4 de #oieri, arderea cet?Ailor )oldovei, c?lu'?rirea Ci uciderea prin otr?vire a domnitorului% O alt? surs? important? de inspiraAie este etopiseAul X?rii )oldovei de )iron *ostin de unde prelucreaz?, pentru episodul omorBrii lui )oAoc din nuvel?, scena uciderii unui #oier @n timpul domniei lui 8le$andru 0liaC% Nuvela reconstituie cea dea doua domnie a lui 8le$andru ?puCneanul (1Z641Z69, prezentBnd lupta pentru impunerea autorit?Aii domneCti @n )oldova secolului al Q:0lea% 8utorul nu transcrie evenimentele ca @n cronicile istorice ci le modific? @n funcAie de propria sa viziune, influenAat? de romantismul paCoptist% 8utorul modific? realitatea istoric?, dar acAiunea nuvelei se p?streaz? @n limitele verosimilului% Persona+ul lui Ne'ruzzi nu se aseam?n? pBn? la confundare cu personalitatea real?, istoric? a lui 8le$andru ?puCneanul% Persona+ul ilustreaz? un tip uman, este un persona+ de factur? romantic?, prin intermediul c?ruia autorul @Ci e$prim? propria sa viziune artistic?% Nuvela are ca tem? evocarea artistic? a unei perioade z#uciumate din istoria )oldovei, Ci anume cea dea doua domnie a lui 8le$andru ?puCneanul Ci consecinAele deAinerii puterii de un domnitor crud, tiran% Nuvela este structurat? @n patru capitole, fiecare avBnd un moto su'estiv pentru conAinutul acestora- ac? voi nu m? vreAi, eu v? vreu%%%F, 8i s? dai sam?, doamn?K%%%F, *apul lui )oAoc vremK%%%F, e m? voi scula, pre mulAi am s? popesc Ci eu%%%F% Naratorul este omniscient, naraAiunea se realizeaz? la persoana a 000a, perspectiva asupra evenimentelor fiind o#iectiv?% NaraAiunea se desf?Coar? linear, cronolo'ic, prin @nl?nAuirea secvenAelor narative Ci a episoadelor% eCi nuvela este o specie care aparAine 'enului epic, se remarc? @n acest caz caracterul dramatic oferit de rolul capitolelor @n ansam#lul te$tului (seam?n? cu actele unei piese de teatru, de realizarea scenic? a secvenAelor narative, de utilizarea predominant? a dialo'ului Ci de minima intrevenAia a naratorului%
)otoul din primul capitolac? voi nu m? vreAi, eu v? vreu%%%F su#liniaz? @ntrea'a ur? Ci tenacitate a lui 8le$andru ?puCneanul, care mai fusese o dat? pe tronul A?rii, dar fiind tr?dat de #oieri, a fost nevoit s? p?r?seasc? Aara% Scena dintre viitorul domnitor Ci #oierii trimiCi de omCa prefi'ureaz? conflictul principal al nuvelei, acela dintre ?puCneanul Ci #oieri% 7n rol important @l va avea vornicul )oAoc, #oier viclean care @i vBnduse pe toAi domnitorii care au ocupat tronul )oldovei @n ultimii ani% *omportamentul este pus @n evidenA? de 'esturile sale, dar Ci de atitudinea domnitorului- &u te iert @ns?, cai @ndr?znit a crede c? iar m? vei putea @nCela, Ci @Ai f?'?duiesc c? sa#ia mea nu se va mBn+i de sBn'ele t?ru te voi cruAa, c?ci @mi eCti folositor, ca s? m? uCurezi de #l?stemurile norodului% Sunt alAi trBntori, de care tre#uie cur?Ait stupul% )oAoc @i s?rut? mBna asemenea cBnelui care, @n loc s? muCce, lin'e mBna carel #ate% &l era mulA?mit de f?'?duinAa ce cBCti'ase Ctia c? 8le$andruvod? a s? ai#? nevoie de un intri'ant precum era el%F in punct de vedere al construcAiei te$tuale, aceste cuvinte trimit de+a la finalul capitolului al treilea, cBnd )oAoc va pl?ti cu viaAa pentru al uCura pe vod? de#l?stemurile noroduluiF% e asemenea, prin propoziAia Sunt alAi trBntori, de care tre#uie cur?Ait stupul%F anticip? violenAa din capitolul urm?tor% 8l doilea capitol prezint? planurile de distru'ere a #oierimii puse la cale de domnitor% )otoul se refer? la leacul de fric?F pe care ?puCneanul @l promite soAiei sale,
P9S3N4<8L P9%NC%P4L: 4LB4N.98 L@P8=N4N8L 8le$andru ?puCneanul este personajul principal al nuvelei, este un personaj romantic, excep6ional, care acAioneaz? @n situaAii e$cepAionale, cum ar fi scena uciderii #oierilor, a pedespsirii lui )oAoc Ci a morAii domnitorului% Gntruchipeaz? tipul domnitorului tiran 7i crud, care conduce Aara @ntrun mod a#solutist, f?r? a Aine cont de p?rerile #oierilor% Persona+ul este construit din contraste Ci @n antitez? cu celelalte persona+e, are o psiholo'ie comple$?, cu calit?Ai Ci defecte puternice%
estinul persona+ului este urm?rit cu a+utorul celor patru replici plasate @n fruntea capitolelor Ci avBnd rol de moto% 8le$andru ?puCneanul doreCte s? impun? autoritatea domneasc? prin orice mi+loace% 8firmaAia din ultimul capitol &u nu sunt c?lu'?r, sunt domnKF reflect? faptul c? @Ci @nfrunt? destinul chiar Ci atunci cBnd este pus @n faAa limitelor omeneCti, cum ar fi #oala sau moartea% Persona+ul nu evolueaz? pe parcursul nuvelei, tr?s?turile sale principale fiind prezentate @nc? de la @nceput- este hot/r>t, crud, inteli$ent, pre/cut, bun cunosc/tor al psiholo$iei umane, abil politic% &ste caracterizat direct, de c?tre narator, de c?tre celelalte persona+e Ci chiar de el @nsuCi, Ci indirect prin fapte, lim#a+, atitudini, comportament, relaAii cu alte persona+e% Naratorul realizeaz? @n mod directportretul izic al domnitorului prin descrierea vestimentaAiei specifice vremii- Purta coroana Paleolo'ilor, Ci peste dulama polonez? de catifea stacoCie, avea ca#aniAa turceasc?%F e asemenea, @nre'istreaz? 'esturile Ci mimica persona+ului prin notaAii scurte- Spun c? @n minitul acela el era foarte 'al#en la faA? Ci c? racla sfBntului ar fi tres?ritF,
Got/r>rea de a avea puterea domneasc? reiese @nc? de la @nceputul nuvelei, din episodul @n care primeCte solia #oierilor% a @ncercarea acestora de al face s? renunAe la tronul )oldovei, 8le$andru ?puCneanul r?spunde astfel- ac? voi nu m? vreAi, eu v? vreau, r?spunse ?puCneanul, a c?rui ochi scBnteiar? ca un ful'er, Ci dac? voi nu m? iu#iAi, eu v? iu#esc pre voi Ci voi mer'e ori cu voia, ori f?r? voia voastr?% S? m? @ntorcL )ai de'ra#?Ci va @ntoarce un?rea cursul @nd?r?pt%F Rot?rBrea este pus? @n practic? prin 'uvernarea cu a+utorul terorii, deoarece domnitorul reuCeCte s? contracareze posi#ilele @ncerc?ri de revolt? a #oierilor, activitate care culmineaz? cu uciderea celor 4 de #oieri% Nu @Ci va pierde aceast? hot?rBre Cit/rie decaracter nici @n clipa morAii, cBnd revine asupra deciziei de a se c?lu'?ri Ci ameninA? pe cei din +ur- )aAi popit voi, dar de m? voi @ndrepta, pre mulAi am s? popesc Ci euKF &oin6ei nea#?tute i se asociaz? Ci alte tr?s?turi% 4bilitatea @n ceea ce priveCte relaAiile umane, diploma6ia, cunoa7terea psiholo$iei umane, sunt calit?Ai ale conduc?torului, dar @n acest caz sunt folosite pentru consolidarea puterii a#solute, nu pentru o cBrmuire corect? a A?rii% *unoscBnd oamenii, le face promisiuni care @i liniCtesc, dar care ascund de fapt un plan de r?z#unare% Promisiunea pe care io face lui )oAoc- @Ai f?'?duiesc c? sa#ia mea nu se va mBn+i @n sBn'ele t?u te voi cruAa, c?ci @mi eCti tre#uitor, ca s? m? mai uCurezi de #l?stemurile noroduluiF @l liniCteCte pe #oierul intri'ant, care se crede util domnitorului Ci care crede c? a reuCit s? reintre @n 'raAiile acestuia% Planul de r?z#unare al lui ?puCneanul este @ns? crud deoarece @l pred? pe )oAoc mulAimii care @l sfBCie- ute de mori pentru #inele moCiei dumitale, cum ziceai @nsuCi cBnd @mi spuneai c? nu m? vrea, nici m? iu#eCte Aara% Sunt #ucuros c?Ai r?spl?teCte Aara pentru sli+#a ce mi ai f?cut, vBnzBndumi oastea lui 8nton Sechele, Ci mai pe urm? l?sBndum? Ci trecBnd de partea
omCii%F SacrificBndul pe #oier, se r?z#un? pentru tr?darea acestuia Ci manipuleaz? mulAimea revoltat?, de a c?rui putere este conCtient-ProCti, dar mulAi%F Gn acest episod d? dovad? de st/p>nire de sine Ci de s>n$e rece O alt? promisiune pe care o respect? este oferirea unui leac de fric?F doamnei
Cruzimea este o @nsuCire o#iCnuit? @n aceast? perioad? istoric? dominat? de lupta pentru putere (tot de cruzime dau dovad? Ci Spancioc Ci Stroici care asist? la moartea domnitorului, dar @n cazul lui ?puCneanul este e$a'erat?, are manifest?ri e$cepAionale, de unde Ci @ncadrarea persona+ului @n tipolo'ia romantic?% omnitorul asist? rBzBnd la m?celul #oierilor- *Bt pentru ?puCneanul, el luas? pre )oAoc de mBn? Ci se tr?ses? lBn'? o fereastr? deschis?, de unde privea m?cel?ria ce @ncepuse% &l rBdea iar )oAoc, silinduse a rBde ca s? plac? st?pBnului, simAea p?rul z#urlinduise pe cap Ci dinAii s?i cl?nA?nind%F up? uciderea celor 4 de #oieri @i promite doamnei
Aor6a excep6ional/ a persona+ului domin? rela6iile cu celelalte personaje% Pentru a se r?z#una, pune @n aplicaAie cBte un plan, @n funcAie de 'ravitatea vinii- pe #oieri @i m?cel?reCte, e )oAoc @l d? mulAimii, doamnei
final pedepsit de cei care asist? la mortea sa% Spancioc Ci Stroici nu vor s? @i curme suferinAa ci dimpotriv? @l las? s? se chinuie- @nvaA? a muri, tu care Ctiai numai a omor@%F
9ela6ia cu doamna 9uxanda este construit? pe principiul romantic al antitezei an'elic J demonic% iversitatea atitudinilor faA? de soAia lui reflect? alsitatea, disimularea% Se c?s?torise cu ea ca s? atra'? inimile norodului @n care via @nc? pomenirea lui
!ihail Sadoveanu Ganul 4ncutei Nuvela: &ste o opera de maturitate a lui )% Sadoveanu,aparand in 19!,volum ce cuprinde 9 povestiri,care impresioneaza prin o#servatia realista patrunzatoare in surprinderea destinelor omenesti,prin candoarea romantica in dezvaluirea sentimentelor si a multor stari sufletesti,prin frumusetea deose#ita a lim#ii si nu in ultimul rand prin cadrul de le'enda si atmosfera in care se petrec faptele povestite pe rand de diversi naratori la hanul 8ncutei%Ranul este un motiv literar present frecvent in literature romana,la Slavici,*ara'iale,dar o data cu Sadoveanu acesta devine o tema literara,fiind prezent in foarte multe opere,fie ca loc de popas si petrecere,loc in care se petrec lucruri ciudate,dar mai ales hanul este un spatiu cu totul aparte,care inchide in sine un univers uman cu istoria,traditiile si credintele lui,superstitiile,cu framantarile si valurile care au #antuit oamenii si locurile in vreme indepartata% Ranul 8ncutei este locul la care poposesc carutasii si ne'ustorii de la 0asi,de la
partea hotilor%Fsi persona+ele prezente la han apreciaza acest spatiu unic,care oferea protectie si securitate oaspetilor si care,desi e comparat cu o cetate,nu era totusi un spatiu inchis,portile fiindu i _ deschise ca la omnie _si 'ata oricand sai intampine pe cei carora le placeau _tovarasiileF,povestile,petrecerile% Ranul este mai cu seama un spatiu al povestilor,al petrecerilor,al amintirilor,multe dintre intamplarile povestite petrecanduse _in vremea vecheF,in timpul 8ncutei celelalte sau chiar a unei stra#unici a 8ncutei de acum%0ndiferent daca intamplarile sau petrecut la 0asi sau
C3NT%N8T8L P3&ST%L39: *eea ce este specific povestirii,spre deose#ire de alte specii scurte ale prozei este arta naratiunii,povestirea intamplarilor facanduse din perspectiva unui narator,martor sau participant direct la cele relatate,ceea ce confera veridicitete intamplarilor%2ie ca marturisesc,fie ca nu,naratorii sunt preocupati de felul cum istorisesc%*omisul 0onita,de e$emplu, promite sa spuna cevaFcu mult mai minunat si mai infricosatorF,poveste pe care o amana,intretinand curiozitatea ascultatorilor si prelun'ind timpul povestirilor%7n alt narrator,*tin )otoc,neincrezator in harul sau de povestitor,ar dori mai de'ra#a sa le cante din fluier ce are de spus,iar ita Salomia apreciaza la sfarsit ca neincredereasa a fost o strate'ie pentru asi casti'a simpatia ascultatorilor%2rumusetea istorisirilor spuse la han se datoreaza e$clusiv harului povestirilor,preocupate de trezirea interesului ascultatorilor,de mentinerea acestuia pe tot parcursul nararii si de implicarea ascultatorilor in evenimente%rezirea interesului ascultatorilor se face involuntar printro afirmatie intamplatoare ce starneste curiozitatea celor prezenti%8stfel prezentand calul, comisul 0onita aminteste ca _se tra'e dintro pintenoa'a cu care mam fudulit eu in tineretile mele si la care sa uitat cu mare uimire chiar maria sa :oda )ihalache SturzaF%&ste suficient pentru ca unul din ascultatori,mos eonte sa intre#e cum sa intamplat si astfel sa se declanseze procesul povestirii%7n alt persona+narator vor#ind despre viata sa ,dupa ce inchina
ulcica cu vin catre cei prezenti,marturiseste ca are de facut un drum pana la #iserica Sf% Raram#lie, unde la indemnat cu +uramant maicasa in urma cu 35 ani pe patul de moarte%8ceasta ultima precizare il face pe comisul 0onita sa lamureasca o taina pe care o ascunde calu'arul Iherman de la urau, determinandul pe acesta sasi inceapa istorisirea%Odata starnita curiozitatea ascultatorilor,mentinerea ei se face fara dificultate prin adresarea directa catre ascultatori si prin folosireaunor e$presii care au rostul de a intari veridicitatea celor povestite-cum,precum,constructia intradevar-Fasa sau intamplat,cinstitilor crestiniF,Fcum va spuneam domnilor meiF,Fintradevar censtite comise si oamenii #uni asta sa intamplat chiar in ziua aceeaF% 0n ceea ce priveste implicarea ascultatorilor in evenimentele narate acesta este un procedeu la care apeleaza mos eonte si *tin )otoc prin folosirera ad+% pronominal nostru-F#oierul nostru era asa de tul#uratF%
noaptea0 prelun'aF,capitanul N%0sac privea _in nea'ra fantana a trecutuluiF%
%n $radina #hetsemani &asile voiculescu Poezie traditionalista: Isus lupta cu soarta si nu primea pa/arul """ Ca'ut pe &ranci in iar&a$ se*mpotri!ea intr*una" Cur(eau sudori de san(e pe c/ipu*i al& ca !arul #i*amarnica*i stri(are starnea in sla!i )urtuna" : mana nendurata$ tinand (ro'a!a cupa$ #e co&ora*m&iindu*l si i*o ducea la (ura """ #i*o sete uriasa sta su)letul sa*i rupa """ Dar nu !oia s*atin(a in)ama &autura" In apa ei !er'uie -ucau sterlici de miere #i su& !eninul (roa'nic simtea ca e dulceata """ Dar )alcile*nclestandu*si$ cu ultima putere Batandu*se cu moartea$ uitase de !iataH Deasupra$ )ara ti/na$ se )ramantau maslinii$ Pareau ca !or sa )u(a din loc$ sa*l mai !ada """ Treceau &atai de aripi prin !raistea (radinii #i uliii de seara dau roate dupa prada" ,asile ,oiculescu a )ost scriitor si medic roman$ ales post*mortem mem&ru al Academiei Romane" Acesta se inscrie in curentul literar numit traditionalism$ care apartine perioadei inter&elice" Traditionalismul este un curent literar caracteri'at printr*un ansam&lu de idei$ credinte$ conceptii prin care se promo!ea'a traditia si ideea de speci)ic national" Acest curent literar isi are punctul de pornire in anul 186 la re!ista JDacia LiteraraK$ unde prin articolul JIntroductieK$ Mi/ail o(alniceanu impunea conceptul de speci)ic prin cele trei surse de inspiratie ale operelor literare% istoria nationala$ )olclorul romanesc si natura" Poe'ia JIn (radina ?/etsemaniK este inclusa in !olumul JPr(K$ aparut in anul 1951" Poet autentic reli(ios$ ,asile ,oiculescu nu cunoaste indoiala sau re!olta din JPsalmiiK lui Tudor Ar(/e'i" Poemul lui ,oiculescu este de tip icono(ra)ic$ inspirat din moti!ul &i&lic al ru(aciunii lui Iisus pe muntele maslinilor$ dupa cina cea de taina" #cena )iind relatata de E!an(/eliile dupa Matei$ Marcu$ Luca si in)atisata in icoanele &isericii crestine" Tema poe'iei o repre'inta ru(a lui Iisus" .iind o poe'ie de inspiratie reli(ioasa$ aceasta apartine lirismului o&iecti! prin a&senta marcilor le+icale ale pre'entei eului liric" Titlul operei este in con)ormitate cu continutul discursului liric$ acesta nu )i+ea'a doar cadrul
)i'ic al ru(aciunii$ ci denumeste spatiul sacru cu semni)icatii in plan spiritual si anume$ locul puri)icarii lui Iisus de patimi prin !irtuti" Din punct de !edere compo'itional$ opera este alcatuita din patru stro)e cu caracter descripti!" Primele trei stro)e surprind planul su&iecti!$ starea su)leteasca a lui Iisus$ iar ultima stro)a ampli)ica su)erinta$ care se ras)ran(e asupra planului e+terior$ al naturii" : prima sec!enta poetica semni)icati!a este insasi prima stro)a care reda impotri!irea omului in )ata destinului$ intr*o )ormulare lapidara in incipit% JIisus lupta cu soarta si nu primea pa/arulK$ care repre'inta ru(a catre di!initate" : a doua sec!enta poetica semni)icati!a$ este repre'entata de stro)ele a doua si a treia care se reali'ea'a in -urul meta)orei J(ro'a!a cupaK" Re'istenta la ispitire implicand si su)erinta s)asietoare% Jo sete uriasa sta su)letul sa*l rupaK" Ultima stro)a repre'inta proiectia su)erintei interioare asupra cadrului natural" #e utili'ea'a personi)icarea si /iper&ola pentru a e+prima su)erinta s)asietoare" Contrastul cromatic identi)icat prin cele doua meta)ore% Jsudorile de san(eK 2partea umana3 si Jc/ipu*i al& ca !arulK2partea di!ina3 e+prima natura duala a lui Iisus" In conclu'ie$ putem o&ser!a ca JIn (radina ?/etsemaniK de ,asile ,oiculescu este o poe'ie de tip traditionalist prin inspiratia reli(ioasa$ coordonata a spiritualitatii romanesti" La ni!el )ormal$ se o&ser!a conser!area pro'odiei clasice"
u nu stricvesc corola de minuni a lumii Lucian 5la$a &u nu strivesc corola de minuni a lumii Ci nu ucid cu mintea tainele, ce lentBlnesc @n calea mea @n flori, @n ochi, pe #uze ori morminte% umina altora su'rum? vra+a nep?trunsului ascuns @n adBncimi de @ntuneric, dar eu, eu cu lumina mea sporesc a lumii tain? Cintocmai cum cu razele ei al#e luna nu micCoreaz?, ci tremur?toare m?reCte Ci mai tare taina nopAii, aCa @m#o'?Aesc Ci eu @ntunecata zare cu lar'i fiori de sfBnt mister Ci tot cei ne@nAeles se schim#?n ne@nAelesuri Ci mai mari su# ochii mei c?ci eu iu#esc Ci flori Ci ochi Ci #uze Ci morminte%
*ritica a sta#ilit trei etape ale crea6iei lui ucian la'a, @n funcAie de ipostazele eului liric eul stihial, eul pro#lematic Ci eul reconciliant%
Poetica expresionist/: volumele Poemele luminii, PaCii profetului :olumul Poemele luminii conAine toate elementele pro'ramului e$presionist- sentimentul a#solutului, isteria vitalist?, e$acer#area eului creator, retr?irea autentic? a fondului mitic primitiv, caracterul vizionar, interiorizarea Ci spiritualizarea peisa+ului% (&$- :reau s? +ocK, Iorunul, rei feAe% ul este unul stihial, dictatorial, eul specific e$presioniCtilor, care @Ci are ori'inea @n lucrarea lui Nietzsche, 8Ca 'r?ita arathustra, unde apare teoria Supraomului ca potenA? creativ? ma$im?% 0ndividualismul se manifest? prin marcarea puternic? a raportului dintre eu Ci cosmos% (&$- aAimi un trup voi munAilor% a nivelul e$presiei, noutatea relaAiei eului liric cu lumea este su#liniat? prin su'estia miCc?rii conAinute @n +oc, dans, stri'?t, chiot% (&$%- :reau s? +ocK% Se o#serv? o schim#are odat? cu volumul PaCii profetului% &roul acestui volum, zeul Pan, este surprins @ntrun proces de de'radare datorat instaur?rii creCtinismului, aCa cum se o#serv? din ciclul )oartea lui Pan% &ul stihial dispare treptat, este redus la t?cere Ci nemiCcare%
5la$ianizarea expresionismului: Gn marea trecere, auda somnului Gn aceast? etap? se afirm? un eu problematic, anonim care tr?ieCte drama de a fi pierdut contactul cu sine Ci cu misterul e$istenAei% Pe m?sur? ce eul liric @Ci d? seama de ruptura petrecut? @ntre sine Ci lume creCte an$ietatea e$istenAial?, care are drept urmare refu'ierea acestuia @n anonimat% :italismul este @nlocuit de @ntre#?rile le'ate de sensul e$istenAei% la'a devine poetul tristeAii metafiziceF, provocat? de dispariAia timpului paradisiac, dar Ci al t?'?duirilor e$istenAiale Ci al spaimei de neant% ot @n aceast? etap? este introdus? ideea de #io'rafie mitolo'ic? a euluiF care cuprinde trei etape- ieCirea la lumin?F (naCterea, somnulF (viaAa Ci intrarea @n marele otF (moartea% )otivele principale @n aceste dou? volume sunt- somnul, noaptea, miezul nopAii% 7m#ra Ci somnul sunt dou? posi#ilit?Ai de a adBnci semnificaAia misterului, ele sunt dorite, nu evitate% Somnul face posi#il? ieCirea din timp, fiind le'at de ideea increatului, considerat a fi perfect pentru c? nu st? su# semnul trecerii spre moarte% (&$- Psalm, Gn marea trecere, io'rafie, Paradis @n destr?mare
3 Clasicizarea bla$ianismului: a cump?na apelor, a curAile dorului, Ne#?nuitele trepte, Postumele ac? @n prima etap? eul poetic se dilat? pBn? la proporAiile cosmosului Ci @n a doua se retra'e @n anonimat, eul din a treia atap? este un eu reconciliant, domestic% Prima etap? se caracterizeaz? peintro structur/ a stri$/tului (eul stihial, a doua printro structur/ a t/cerii (eul anonim, iar a treia printro structur/ a spunerii (eul domestic% &ul din aceast? etap? se @ntoarce la #ucuriile intime Ci patriarhale ale vieAii% Se o#serv? o tendinA? de inte'rare @n spaAiul cotidian prin e$plorarea familiarului, precum Ci o inspiraAie folcloric?% (&$- Sat natal, a cump?na apelor, a curAile dorului, elCu'% Pentru a @nAele'e creaAia lui ucian la'a este necesar? cunoaCterea celor dou? concepte filozofice ori'inale- cunoaCterea luciferic? Ci cunoaCterea paradisiac?% *unoaCterea paradisiac? este
o cunoaCterea care se #azeaz? pe raAiune, reducBnd misterul datorit? @ncerc?rii de al e$plica lo'ic Ci raAional% *unoaCterea luciferic? este una intuitiv? care nu are drept scop l?murirea misterului ci sporirea lui% Prima numeCte doar lucrurile, spre a le cunoaCte% 8 doua pro#lematizeaz?, producBnd @n interiorul o#iectului o criz?, carel descompune @n ceea ce se arat? Ci ceea ce se ascunde% 8ceast? opoziAie se e$tinde asupra altui 'rup de concepte- metafora revelatorie este metafora care caut? s? reveleze misterul esenAial pentru @nsuCi conAinutul faptului, @n timp ce metafora plasticizant? d? concreteAe faptului%
8 N8 ST%&SC C393L4 . !%N8N% 4 L8!%%
Poezia &u nu strivesc corola de minuni a lumii de ucian la'a este o art/ poetic/ modern?, al?turi de estament de udor 8r'hezi Ci Hoc secund de 0on ar#u% Poezia deschide volumul de de#ut, Poemele luminii Ci are rol de manifest literar% ac? 8r'hezi punea @n centrul artei sale poetice pro#lema lim#a+ului Ci a cuvintelor potriviteF, la'a accentueaz? raportul dintre poet Ci lume Ci dintre poet Ci creaAie% Gn aceast? poezie autorul face distincAia @ntre cele dou? tipuri de cunoaCtere teoretizate @n lucrarea *unoaCterea luciferic? (1933% *unoaCterea paradisiac? este cunoaCterea de tip raAional, care reduce misterul lumii prin intermediul lo'icii Ci al intelectului% Gn schim#, cunoaCterea luciferic? este #azat? pe intuiAie, pe ima'inaAie, pe tr?iri interioare, putBnd fi echivalat? cu o cunoaCtere de tip poetic% Gn creaAia autorului se o#serv? @n mod clar opAiunea pentru al doilea tip de cunoaCtere% Gn poezia &u nu strivesc corola de minuni a lumii rolul poetului nu este de a descifra tainele lumii ci de a le potenAa prin tr?irea interioar? Ci prin contemplarea formelor concrete prin care ele se @nf?AiCeaz?%
Tema poeziei o reprezint? atitudinea poetic? @n faAa marilor taine ale 7niversului conform c?reia cunoaCterea lumii este posi#il? numai prin iu#ire, prin comunicare afectiv? total?% Poezia este scris? su# forma unei confesiuni lirice, @n care ucian la'a adopt? formula lirismului su#iectiv, su#liniat de atitudinea poetic? transmis? @n mod direct Ci prin m?rcile lin'vistice ale su#iectivit?Aii- pronumele personale la persoana 0 sin'ular- eu (care se repet? de cinci ori pe parcursul poeziei, ad+ectivul posesiv de persoana 0- mea, ver#ele la persoana 0- nu strivesc, nu ucid, @ntBnlesc, sporesc, @m#o'?Aesc, iu#esc% Titlul include o metafor? revelatorie, corola de minuni a lumiiF, care semnific? ideea cunoaCterii luciferice% *orola de minuni a lumiiF, ima'ine a perfecAiunii, a a#solutului, prin ideea de cerc, de @ntre', semnific? misterele universale, iar rolul poetului este de a adBnci taina% %ncipitul reia titlul poeziei, aflBnduse @ntro relaAie de sens cu versurile care @ncheie arta poetic?- &u nu strivesc corola de minuni a lumii .%%%/ c?ci eu iu#esc Ci flori Ci ochi Ci #uze Ci
morminte%F 2aptul c? aceast? art? poetic? @ncepe cu pronumele personal euF atra'e atenAia asupra ipostazei eului liric, care este un eu stihial, e$acer#at% Gnc? din primul vers al poeziei se su#liniaz? poziAia pe care o adopt? poetul @n le'?tur? cu misterele lumii, el refuzBnd s? le cunoasc? @n mod raAional, fapt e$primat prin ver#ul la forma ne'ativ? nu strivescF% 0deea se menAine pe parcursul operei prin intermediul altor ver#e semnificative- nu ucidF, sporescF, @m#o'?AescF, iu#escF% Poezia este alc?tuit? din trei secven6e poetice, prima Ci ultima aflBnduse @ntro relaAie de simetrie deoarece amBndou? descriu poziAia poetului @n le'?tur? cu creaAia Ci misterul% Se remarc? @ns? Ci relaAia de opoziAie dintre aceste dou? secvenAe Ci a doua, care @i include pe creatorii care se folosesc de cunoaCterea paradisiac? (lumina altoraF% Prima secvenA? ofer? o definiAie a creaAiei, poezia @nsemnBnd pentru la'a intuirea @n particular (eu nu strivescF a universalului, a misterului% e asemenea, este prezentat? atitudinea poetic? faA? de acest mister, e$primat? prin ver#ele la forma ne'ativ?- nu strivesc, nu ucidF% &ul liric refuz? cunoaCterea paradisiac?, raAional? (cu minteaF a misterului, care ar duce de fapt la dispariAia acestuia% rumul creaAiei pe care Cil ale'e este e$primat prin su#stantivul du#lat de un ad+ectiv pronominal posesiv (care e$prim? tocmai ideea de opAiune- calea meaF% )inunile corolei sunt descrise prin patru metaforesim#ol, care se refer? la temele creaAiei #la'iene- @n flori, @n ochi, pe #uze ori morminteF% 2lorile sim#olizeaz? viaAa, efemeritatea, dar Ci frumosul, ochii cunoaCterea, contemplarea poetic? a lumii, #uzele iu#irea, dar Ci rostirea poetic?, iar mormintele moartea, eternitatea, dou? teme care au fost asociate de toAi poeAii cu misterul datorit? imposi#ilit?Aii de a le cunoaCte inte'ral%
4 doua secven6/ este construit? pe rela6ia de opozi6ie dintre opAiunea poetului Ci opAiunile altor scriitori @n ceea ce priveCte revelarea misterului% 8ceast? opoziAie semnific? de fapt antiteza dintre cele dou? tipuri de cunoaCtere, paradisiac? Ci luciferic?% iferenAa dintre cele dou? atitudini poetice este redat? la nivelul te$tului de c?tre pronumele personal euF, ad+ectivul pronominal posesiv meaF (lumina meaF Ci ad+ectivul nehot?rBt altoraF (lumina altoraF% !etaora luminii, care este metafora central? a volumului Poemele luminii, sim#olizeaz? cunoa7terea( *ele dou? tipuri de cunoaCtere sunt redate prin asocierea acestor elemente de opoziAie cu ver#e su'estive care le pun Ci mai #ine @n evidenA?- umina altora su$rum/ vra+a nep?trunsului ascunsF, @n timp ce eul liric #la'ian spore7te a lumii tain? .%%%/ nu mic7oreaz/, ci tremur?toare m/re7te Ci mai tare taina nopAii%F &lementele care Ain de mister, de ima'inarul poetic sunt su'erate de alte cuvintesim#ol, care fac parte din cBmpul semantic al misteruluinep?trunsul ascunsF (epitet metaforic, inversiune, adBncimi de @ntunericF (metafor?, a lumii tain?F, taina nopAiiF (metafor?, @ntunecata zareF (epitet, inversiune, lar'i fiori de sfBnt misterF (epitete metaforice, nenAelesF, nenAelesuri Ci mai mariF%
*rezul poetic este reluat @n ultima secven6/, aflat? @n rela6ie de simetrie cu prima%
Ainalul are un rol conclusiv ( folosirea con+uncAiei c?ciF nu este @ntBmpl?toare, @n care poetul reia ima'inea corolei alc?tuit? din elementele misterului poetic- c?ci eu iu#esc Ci flori Ci ochi Ci
