SUBIECTE ORAL ROMANA TIP II BAC 2005 REZOLVATE
romantice! "rin re#erire $ % %"erã iter$rã stu&i$tã 1)Prezintã trãsãturie prozei trãsãturie prozei romantice! 2)Prezintã trãsãturie prozei trãsãturie prozei realiste! realiste! "rin re#erire $ % %"erã iter$rã stu&i$tã ')E(e"i#i*ã trãsãturie prozei trãsãturie prozei fantastice! fantastice! "rin re#erire $ % %"erã iter$rã stu&i$tã cult $ unui te(t n$r$ti. +)Ar,uente$zã $"$rtenen-$ $ s"e*i$ iter$rã basm cult $ 5)Iustre$zã *%n*e"tu %"er$-i%n$ &e povestire &e povestire!! "rin re#erire $ % %"erã iter$rã stu&i$tã /)E(e"i#i*ã trãsãturie nuvelei psihologice! psihologice! "rin re#erire $ % %"erã iter$rã stu&i$tã ) E(e"i#i*ã trãsãturie nuvelei istorice! istorice! "rin re#erire $ % %"erã iter$rã stu&i$tã ) Iustre$zã *%n*e"tu %"er$-i%n$ &e nuvela fantastica! fantastica! "rin re#erire $ % %"erã iter$rã stu&i$tã ) E(e"i#i*ã trãsãturie romanului modern! modern! "rin re#erire $ % %"erã iter$rã stu&i$tã 10)Prezintã re$-i$ &intre inst$n-ee *%uni*ãrii n$r$ti.e 3$ut%r! n$r$t%r! n$r$t%r! "ers%n$4e! *itit%r) ntr6un r%$n %&ern stu&i$t 11)Prezint$ perspective 11)Prezint$ perspective narativa intr6% narativa intr6% %"er$ iter$r$ stu&i$t$! "rin re#erire $ unu &intre ur$t%$ree *%n*e"te %"er$ti%n$e7 n$rr$t%r %nis*ient! "ers%n4 n$rr$t%r! n$r$t%r 8$rt%r9 “martor”) #%%sin& *$ su""%rt 12)Iustre$z$ *%n*e"tu %"er$ti%n$ narator (personaj narator s$u narrator “martor”) #%%sin& un te(t n$r$ti. stu&i$t 1')Prezint$ *%nstru*ti$ su:ie*tuui &intr6% nu.e$ "si;%%,i*$ stu&i$t$ "rin re#erire $ *%n*e"tee %"er$ti%n$e &in ur$t%$re$ ist$7 actiune, conflict, momentele subiectului,relatii temporale si spatiale 1+)Prezint$ *%nstru*ti$ &is*ursuui n$r$ti. &intr6% nu.e$ #$nt$sti*$ stu&i$t$ "rin re#erire $ &%u$ &intre *%n*e"tee %"er$ti%n$e &in ur$t%$re$ ist$7 secvente narative, episod, incipit, final 15)Prezint$ tipurile de personaje &intr6% %"er$ iter$r$ stu&i$t$ $"$rtin$n& "r%zei re$iste subiectiv) stu&i$t 1/)E.i&enti$z$ %&u in *$re *%n#i*tu<*%n#i*tee unui r%$n 3de 3de tip obiectiv s$u de s$u de tip subiectiv) se re#e*t$ in e.%uti$ "ers%n$4uui "rin*i"$<$ "ers%n$4e%r 1)E(e"i#i*$ %&$it$tie &e *$r$*teriz$re $ "ers%n$4uui! "rin re#erire $ un r%$n stu&i$t 3"eri%$&$ &u"$ $ II6e$ r$z:%i %n&i$) 1)E(e"i#i*$ re$ti$ re$it$te6#i*tiune "rin re#erire $ un te(t n$r$ti. stu&i$t 3$ $e,ere7 "%.estire! nu.e$ ist%ri*$! r%$n &e ti" su:ie*ti.) 1)E(e"i#i*$ "rin re#erire $ % %"er$ iter$r$ &e I%n Cre$n,$ &%u$ "$rti*u$rit$ti &e limbaj al prozei narative 3$ narative 3$ $e,ere &in ur$t%$re$ ist$7 modalitati ale nararii, marci ale prezentei naratorului, limbajul personajelor, vorbire directa si indirecta, register register stilistice) stilistice) 20)E(e"i#i*$ %&$it$tie &e *$r$*teriz$re $ "ers%n$4uui &intr6un te(t n$r$ti. stu&i$t $"$rtin$n& ui I%$n S$.i*i 21)Iustre$z$ "$rti*u$rit$tie &e structura a unui text narativ stu&i$t $"$rtin$n& ui Li.iu re:re$nu 22)C$r$*terize$z$ "ers%n$4u "re#er$t &intr6un r%$n &e => C$ines*u 2')E("une su:ie*tu unui te(t n$r$ti. $"$rtin$n& ui Mi;$i S$&%.e$nu 2+)Prezint$ *%nstru*ti$ su:ie*tuui unui r%$n &e M$rin Pre&$ "rin re#erire $7 actiune, conflict, relatii temporale si spatiale versificatie) 25)C%ente$z$ "$rti*u$rit$tie &e i:$4 si &e e("resi.it$te 3 procedee artistice, elemente de versificatie) $e unui te(t "%eti* stu&i$t $"$rtin$n& "eri%$&ei "$s%"tiste 2/)Ar,uente$z$ *$r$*teru r%$nti* $ unei "%ezii stu&i$te $"$rtin$n$& ui M> Eines*u 2)An$ize$z$ r%u eeente%r &e *%"%zitie &intr6un te(t "%eti* stu&i$t $"$rtin$n& ui Eines*u 3$ $e,ere 2 eeente &inre ur$t%$ree7 titlu, incipit, secvente poetice, relatii de opozitie si simetrie, elemente de recurenta) recurenta) 2)C%ente$z$ "$rti*u$rit$tie &e i:$4 si &e e("resi.it$te 3imaginar 3 imaginar poetic, procedee artistice, elemente de versificatie) versificatie) $e unui te(t "%eti* stu&i$t 2)Iustre$z$ *%n*e"tee %"er$ti%n$e tema tema si si motiv motiv literar "e :$z$ unei "%ezii r%$nti*e stu&i$te $"$rtin$n& ui Eines*u
'0)An$ize$z$ "$rti*u$rit$tie &e stru*tur$ si e("resi.it$te *$r$*teristi*e si:%isuui "rin re#erire $ % "%ezie stu&i$t$ '1)E("i*$ r%u eeente%r &e *%"%zitie &intr6un te(t "%eti* stu&i$t $"$rtin$n& ui B$*%.i$ 3$ $e,ere 2 eeente&intre ur$t%$ree7 titlu, secvente poetice, relatii de opozitie si de simetrie, elemente de recurenta-motiv poetic, laitmotiv) laitmotiv) lyric "rin re#erire $ un te(t "%eti* $ unui $ut%r $"$rtin$n& '2)E("une s"e*i#i*u r$"%rtuui autor-eu lyric "rin &ire*tiei %&erniste '')E.i&enti$z$ eeentee &e *%"%zitie &intr6un te(t "%eti* stu&i$t $"$rtin$n& ui Lu*i$n B$,$ 3$ $e,ere &%u$ eeente &intre ur$t%$ree7 titlu, incipit, secvente poetice, relatii de opozitie si de simetrie, elemente de recurenta-motiv poetic, leitmotiv) leitmotiv) '+)Prezint$ "$rti*u$rit$ti %&erniste intr6% "%ezie stu&i$t$ $"$rtin$n& ui Ar,;ezi '5) Prezint$ "$rti*u$rit$ti %&erniste intr6% "%ezie stu&i$t$ $"$rtin$n& ui B$r:u '/)Iustre$z$ *%n*e"tu %"er$ti%n$ &e traditionalism "rin re#erire $ un te(t iri* stu&i$t ')Iustre$z$ *$r$*teristi*ie i:$4uui "%eti* 3expresivitate, 3expresivitate, ambiguitate, sugestie) sugestie) *u e(e"e $"$rtin$n& ne%%&ernisuui ')C%ente$z$ eeentee &e i:$4 si &e e("resi.it$te &intr6un te(t "%eti* ne%%&ernist $"$rtin$n& ui N> St$nes*u ')Iustre$z$ *%n*e"tu %"er$ti%n$ &e arta poetica "rin re#erire $ % *re$tie iri*$ stu&i$t$ $"$rtin$n& unui $ut%r *$n%ni* +0)E(e"i#i*$ tr$s$turie s"e*iei &r$$ti*e comedia "rin re#erire $ % %"er$ iter$r$ stu&i$t$ +1)Iustre$z$ *%i*u 3&e *$r$*ter! *$r$*te r! &e situ$tie s$u &e i:$4) "rin re#erire $ % *%e&ie *%e& ie stu&i$t$ +2) Iustre$z$ *%n*e"tu %"er$ti%n$ &e drama "rin re#erire $ % %"er$ iter$r$ stu&i$t$ +')An$ize$z$ *%nstru*ti$ su:ie*tuui 3conflict 3conflict dramatic, intriga, scena, relatii temporale si spatiale) spatiale) intr6un te(t &r$$ti* stu&i$t ++)C%ente$z$ 2 %&$it$ti s"e*i#i*e &e *$r$*teriz$re $ "ers%n$4uui &r$$ti* "rin re#erire $ un te(t iter$r stu&i$t +5)E.i&enti$z$ r%u i:$4uui *$ %&$it$te &e *$r$*teriz$re $ "ers%n$4e%r intr6% *%e&ie stu&i$t$ PE ASTA AM LUAT 10 +/)C$r$*terize$z$ un "ers%n$4 &intr6un te(t &r$$ti* stu&i$t 3$ e,ere7 *%e&ie! &r$$! #%re $e &r$$tur,iei in te$tru %&ern) scenice) +)Iustre$z$ eeentee &e *%"%zitie $ unui te(t &r$$ti* 3act, 3 act, scena/tablou, replica, indicatii scenice) "rin re#erire $ % %"er$ iter$r$ stu&i$t$ +)Iustre$z$ *%n*e"tu %"er$ti%n$ curent literar "rin re#erire $ romantism s$u $ simbolismul $ simbolismul romanesc 3$ e,ere) +)E("une &%*trin$ esteti*$ "r%%.$t$ &e re.ist$ acia re.ist$ acia literara 50)Prezint$ r%u !unimii r%u !unimii si si $ ui "itu #aiorescu in #aiorescu in i"unere$ n%ii &ire*tii in iter$turii r%$ne &in $ &%u$ 4u$t$te $ se*> ?I?6e$ 51)E("une i&eie *$re st$u $ :$z$ directiei moderniste "r%%.$te moderniste "r%%.$te &e E> L%.ines*u 52)Prezint$ tr$s$turi $e i&e%%,ii%r iter$re &in "eri%$&$ inter:ei*$ 3modernism, 3modernism, traditionalism) traditionalism)
1)Prezint$ tr$s$turie prozei tr$s$turie prozei romantice! romantice! "rin re#erire $ % %"er$ iter$r$ stu&i$t$ E(> 8Ae($n&ru L$"usne$nu96C> Ne,ruzzi R%$ntis7
-curent al sec. XIX ca reactie dura la classicism -evadarea in trecut, traditie, folclor, istorie -cultiva sensibilitatea creatoare -contemplatia naturii care confera locurilor invocate o culoare locala -libertatea totala de creatie licentele istorice
-pesonaje luate din toate categoriile sociale -reprezentanti: fratii Grimm, Eminescu, Negruzzi Pr%z$ r%$nti*$7
-eroii au o dimensiune afectiva pe care o exprima ex. apusneanu-cruzimea, rautatea, ura !otoc-teama de a nu fi dat multimii -tema abordata este trecutul glorios al neamului -personajele sunt create in antiteza apusneanu-"uxanda -personaje luate din toate mediile sociale: voievozi, boieri, tarani -personaje exceptionale in situatii exceptionale -libertatea totala de creatie#licentele istorice $.!otoc, %pancioc si %troici nu mai traiau in timpul celei de-a doua domnii a lui apusneanu, deoarece fusesera condamnati si executati in &olonia '.!otoc moare in &olonia, iar in nuvela moare pentru ca este dat pe mana multimii planand asupra sa nemultumirea poporului (.In realitate numarul boierilor omorati la ospat era mult mai mic (, dar pentru a contura un conflict dramatic Negruzzi invoca o piramida de )* de capete de boieri tocmai pt. a surprinde cruzimea lui apusneanu -culoare locala specifica: -descriarea "uxandei +parul dupa moda de atuncea, despletit pe umeri si spate +pe grumazii ei atarna o salba de multe siraguri de margaritare -!oldova de sec. XII in perioada lui apu. -decoruri, vestimentatie
2)Prezint$ tr$s$turie prozei realiste! "rin re#erire $ % %"er$ iter$r$ stu&i$t$ E(> 8M%$r$ *u n%r%*96I> S$.i*i Re$is7
-curent aparut in ranta in sec. XIX-XX -doctrina estetica care pune acc. pe realitate sip e relatia arta-realitate -obiectivitatea scrierii/ reprezentarea veridical a realitatii si a detaliilor -stil sobru, impersonal Pr%z$ re$ist$7
6reprezentare obiectiva a realitatii/ lumea in care se petrec evenimentele este prez. din
perspective sociala-situatia fam. a lui G0ita -interesul acordat raportului individ-societate-apare soc. capitalista, noua reprezentata de G0ita, ica care intra in conflict cu cea conservatoare, vec0e rep. de 1na si batrana -moara e- un 0an, un loc de intalnire pt. stabilirea unor rel. sociale -un topos malefic spatiu al pierzaniei#2G0ita prinde gustul banilor si se dezumanizeaza -un axis-mundi#2casa, 0an, carcium, spatiu izolat la rascruce de drumuri care bucura trecatorul/ aparent pare un loc binecuvantat, dar in final se produc o serie de crime/este intr-o zona geografica din 1rdeal unde treceau turme de porci spre si dinspre Ineu -personaje tipice supuse unor act. 3ipice#2G0ita tipul avarului, lacomului supus patimei banilor/ prin aceste tipologii autorul reuseste sa contureze psi0ologia colectivitatii -aspectele sociale sunt lipsite de idealizare -atitudine critica fata de societate -stil sobru, obiectiv al scrierii, anticalofil, proza analitica, realism dur si obiectiv, oralitate, spontaneitate, vigoare
')E(e"i#i*$ tr$s$turie prozei fantastice! "rin re#erire $ % %"er$ iter$r$ stu&i$t$ E(> 8L$ ti,$n*i96M> Ei$&e @$nt$sti*7
-ca si categ. estetica se deosebeste de miraculosul din basm -daca in basm avem de-a face cu o lume populata de feti frumosi,vrajitoare, zane, in fantastic sunt invocate aparitii insolite, pline de mister care tulbura sentimentele noastre/ spatial ireal irumpe in mijlocul realitatii celei mai obisnuite instaurand teroare -tipuri-umoristic, terifiant, grotesc -atm. sinistra, de groaza ce det. fie moarte fie osandirea eroului -timpul se dedubleaza, se opreste, se multiplica -eroul e silit sa traiasca de mai multe ori aceeasi groaza/ pers. nu mai gaseste explicatii logice pt. ceea ce i se intampla
-fantasticul uzeaza de telepatie, de vise premonitorii, spiritism Pr%z$ #$nt$sti*$7
-proza lui Eliade se caracterizeaza prin alternanata planurilor real-ireal, este tipic fantastica si reflecta fantasticul propriu-zis 4nu ca la .oiculescu f. fabulos2 -epicul dublu e construit din doua planuri: real-ireal care merg parallel si concomitent -locul act. 5ucuresti este un terit. mistic incarcat de mister in care se consuma aventuri fantastice si in care trecerea de la real la ireal se realizeaza gradat, aproape insesizabil -intrarea in spatial edenic al tigancilor rep. o incercare de recuperare a unui timp afectiv: iubirea pt. 6ildegard -cand intra la tiganci parca ar fi asteptat sa il opreasca cineva si este intampinat de o neasteptata, nefireasca racoare/ in acest spatiu el intra singur si voluntar7, intrarea se face nepremeditat -primeste ' advertismente $2sa nu bei prea multa cafea setae de cunoastere a personajului '2sa sti ca iar a stat ceasul in spatial profane timpul se masoara altfel -bordeiul rep. mitul labirintului ca simbol al trecerii dinspre viata spre moarte/ intrarea se face treptat, de la sentimentul de frica la cel de fericire -baba care cere banii la intrarea in bordei poate semnifica 8erberul 4paznicul portii infernului2 -0ora celor ( fete contureaza dansul ielelelor, dansul ametitor de la care Gavrilescu nu se poate sustrage si renunta sa se mai impotriveasca/ el nu le poate g0ici pt. ca s-a pierdut in trecut, rataceste in amintirea tragediei vietii lui/ fetele mai pot fi si preotesele4care oficiau ritualul mortii in templele antice2 sau parcele,ursitoarele -coerenta univ. concret este destramata prin dereglarea mecanismului temporal4timpul se opreste, se multiplica2 -anacronismul temporal este subliniat prin urmatoarele lucruri: -29tilia nu mai locuia acolo de ani -2Elsa please in Germania de $' ani -2banii se sc0imbasera de un an -2vecina 3randafir murise de ; ani -2biletul de tramvai se scumpise de (-) ori 8are ii sunt spuse de carciumarul 8ostica, dar Gvrilescu pune totul pe seamaunei confuzii, 0otarand sa se intoarca la tiganci pt. a lamuri totul/ este dus de un birjar fost dricar -apare cifra (, cifra mistic, cu puteri magice asupra spiritului: ( fete, (<< de lei ii cere baba#( lectii de pian -visul este o prima etapa a initierii/ zbuciumul lui de a scapa din draperia care il strangea ca un giulgiu poate fi cosmarul traversarii meteriei de catre spirit -initierea lui e greoaie pt. ca se agata de trecut, de viata reala, concreta -in final apare 6ildegard care poate semnifica mitul luntrasului 8aron, iar Gavrilescu intra intr-o stare superioara a visului +as crede ca visez -spatiul la tiganci este o zona crepusculara dintre viata si moarte -g0icitul-ultima sansa acordata spiritului de a-si recunoaste greselile -trecerea prin labirint#ispasirea de pacat -intoarcerea in real este doar a spiritului lui Gavrilescu -accederea la sacru se poate face doar prin recunoasterea greselilor si prin iubire#26ildegard nu este doar iubirea vietii lui ci si calauza -finalul este o alegorie a mortii, pornesc impreuna spre padure pe drumul cel mai lung +asa incepe totul ca intrun vis -tema-iesirea din timpul si spatial profane, trcerea intr-un timp si spatiu sacru +)Ar,uente$z$ $"$rtenent$ $ s"e*i$ iter$r$ basm cult $ unui te(t n$r$ti. E(> 8$r$"6A:96I%n Cre$n,$ B$s
-specie a genului epic in proza in care elementele reale se imbina cu cele supranaturale conflictul conturandu-se in lupta binelui cu raul din care invinge binele -termenul vine din slava vec0e +basin nascocire, scornire B$s *ut
-atmosfera este una paradisiaca, senina/de la inceput autorul ne introduceintr-o lume populate de feti-frumosi, zane/ se contureaza un cadru larg in care 6arap-1lb va face fata cu ajutorul adjuvantilor tuturor probelor -timpul si spatiu nu sunt definite, sunt vag conturate plasate pe teritoriul lui +a fost odata -conflictul este structurat in termeni di0otonici 5INE 46arap-1lb2 si "1= 4%panul, "os Imparat2 6arap-1lb iesind invingator -personajele-> sunt grupate in categorii potrivit conflictului antagonic 5INE-"1= 4$2batranii pasivi, izvor de intelepciune ex. 3atal lui 6-1 4'2opozantii- se opun cu orice pr?t tuturor aspectelor ce tin de ducerea la bun sfarsit a lucrurilor ex. %panul 4(2eroii- 6-1 4)2adjuvantii- caracterizati prin referire la o singura dimensiune, intruc0ipeaza defecte umane duse la extrem, activitatea lor e decisive ->sunt fie pozitive fie negative ->nu exista personaje intermediare pt. ca potrivit conceptiei populare nu exista nimic intre bine si rau ->eroul este de obicei fiul cel mai miccare datorita intelepciunii reuseste sa castige simpatia cititorului @in probele pe care le are de trecut, nu este dotat cu forta fizica supranaturala, dar istetimea si curajul sunt mobilurile prin care reuseste sa-si invinga adversarii, este intr-o continua initiere -ca modalitate narativa incipitul este reprezentat de formula initiala +1muAcica era odata intr-o tara 4care ne introduce in atmosfera de basm2, in cuprins intalnim formulele mediane +Bumnezeu san e tie ca cuvantul din poveste nainte mult mai este + +si merg ei o zi, si merg doua, si merg )@ 4ne mentin treaz interesul2 si cele finale +si acum mai tine inca. 8ine se duce acolo bea si mananca. Iar pe la noi cine are bani bea si mananca, iara cine nu se uita si rabda 4ne transpun in lumea reala2 -finalul este fericit si desc0is +veselia a tinut ani intregi si acum mai tine inca -probele la care este supus sunt menite sa-l invete pe flacau cu greutatile vietii -limbajul este presarat cu zicatori si proverbe +omul sfinteste locul +nu-I dupa cum gandeste omul, ci-I dupa cum vrea Bomnul, fraze ritmate +poftim punga la masa daca ti-ai adus deacasa, expresii onomatopeice +s-odata pornesc ei teleap, teleap, regionalisme +farmazoana, teleaga -are ca sursa de inspiratie basmul popular de la care preia motivele 4calatoria, probele, petitul2, personajele fabuloase, victoria binelui, finalul 0iperbolizat, formule specifice -naratiunea se impleteste cu dialogul si descrierea 5)Iustre$z$ *%n*e"tu %"er$ti%n$ &e povestire! "rin re#erire $ % %"er$ iter$r$ stu&i$t$ E(> 8$nu An*utei6@$nt$n$ &intre "%"i96M> S$&%.e$nu P%.estire
-specie a genului epic Cn prozD situatD ca dimensiune Cntre nuvelD i sc0iFD -caracter subiectivizat 4relatare facutD din ung0iul naratorului implicat Cn cele povestite2 -acc. cade pe conflict, acFiune, CntmplDri, i mai puFin pe personaje -interesul se manifestD pt. situaFia naratD
-construcFia subiectului e mai puFin riguroasD, desf. acF. este mai puFin tensionatD P%.estire n r$ã
-Niculai Isac personaj-narator -acF. scoate Cn evidenFD nu att personajul, ci mai ales situaFia i CntmplDrile narrate la pers. I -povestirea cDpitanului Isac este o idila, iar Cntmplarile avuseserD loc in tinereFe, cnd Ci plDcea sD cutreiere !oldova -+ntna dintre plopi face parte din vol. +6anul 1ncuFei i este o povestire in ramD/ acF. se petrece la 0an unde se creaza un spaFiu privilegiat povestirilor/ Cntmplarile si povestirile se spun potrivit unei convenFi, unei Cnvoieli: o umanitate povestete, aceeai umanitate Ci asuma riscul povestirii/ cadrul povestirilor este asigurat de spaFiul pitoresc al 0anului, pers. naratori strnse Cn jurul focului i de elogiul amnat al comisului IoniFD care ameninFD sD spunD o poveste mult mai minunatD -atm. este pusD sub semnul ipoteticului care plaseazD acF. pe un tDrm mitic, de basm +se vedea venind un calareF +parHa venea spre noi de demult de pe tDrmuri CndepDrtate -pers. narrator se supune Cnvoielii acceptnd sD se confeseze celorlalFi Cn cadrulintim al 0anului -la finalul povestirii apare invocatD o replicD a lui mo Neculai +fntna dintre plopi nu mai este/ s-a dDrmat ca toate ale lumii#>perisabilitatea vietii -povestirea ilustreazD o perioada a omenirii cnd existenFa era CntemeiatD pe val. durabile, rel. dintre timpul povestit 4Cn trecut Cn urmD cu '; de ani2 i timpul povestirii4prezentul2 invocD nostalgia i caracterul memorabil al vremii -pt. cD este o specie a genului epic, o naraFiune de mica dimensiune Cn care se povestete o singura Cntmplare de sine stDtDtoare CncadratD Cntr-o naraFiune mai amplD i la care participD pers. puFine, palid conturate#>povestire Cn ramD
/)E(e"i#i*$ tr$s$turie nuvelei psihologice! "rin re#erire $ % %"er$ iter$r$ stu&i$t$ E(> 8M%$r$ *u n%r%*96I%$n S$.i*i Nu.e$
-specie a genului epic Cn versuri sau prozD cu un singur fir epic, cu conflict unic si concentrat -pers. nu prea numeroase caracterizate succinct Cn fc. de contribuFia acestora la desf. acF. -prez. apte verosimile, $ singur conflict, intrigD riguros construitD, tendinFD spre obiectivare -acc. pus pe pers. Cn acF. i nu att pe acF. -prez. o legDtura puternica cu realitatea Nu.e$ "si;%%,i*ã
-%lavici susFine cD omul este rezultatul organic al vieFii sociale, adicD factorul social deFine rolul imp. Cn formarea pers. -pers. sunt surprinse Cn evoluFia i formarea caracterelor lor -eroii sunt firi voluntare, caractere puternice in lupta cu lumea -vorbele bDtrnei de la Cnceput 4Cn care avem o ipostazD a autorului proiecteazD drama Cn spaFiul unei dezbateri rurale2 si final 4subliniazD ideea fatalitDFii oarbe-destinul2 rep. un proces psi0ologic, sociologic -este bazatD pe cunoaterea sufletului uman, cu caracter moralizator, concepFia lui literarD fiind un argument pt. iubirea de oameni -drumul pe care pers. Cl parcurg este de la exterior 4social2 spre interior 4psi0ologic2 concretizndu-se astfel tipologia unor pers. puternice cu o bogata viaFD interioarD -%lavici surprinde pe parcursul nuvelei raportul dintre bine si rDu un raport care iniFial cunoate un dezec0ilibru ca Cn final sD fie reec0ilibrat prin invocarea vorbelor bDtrnei +aa le-a fost dat -I8- forFD agresivD, sfideazD legile divine -G6IJ- dilema, drama, trDiete un conflict tragic interior/ atras de puterea banilor cautD justificDri false#> procesul dezumanizDrii se adncete -cei doi se afla Cntr-o relaFie cDlDu-victimD, polarizeazD celelalte existenFe/ liantul dintre cei doi este "I81 -la Cnceput sunt pers. antitetice, Cn final se aseamDnD -crima#salvare, sinucidere comuna, act de dragoste -dimensiunea tragicD o constitue acumularea lentD de tensiune, izbucnirile consecutive, momentele de Cncordare i presiune, existenFa coincidenFelor tragice 4vina destinului, Cntmplare2#> conflict dramatic -%lavici se dovedete un bun psi0olog neintervenind Cn evoluFia pers. d.p.d.v. al trDirilor, atitudinilor i a acF. acestora -perspectiva narativD este cea de scriitor omniprezent, omniscient i uneori observator al celor relatate -conflictul psi0ologic se dD Cntre ' tipuri de mentalitDFi: o societate vec0e, conservatoare 41na, baba2 i una nouD, capitalistD 4icD, G0iFD2 -coflicte de naturD:-moralD lupta bine-rDu -socialD mentalitDFile -psi0ologic interior frDmntDrile i ezitDrile pers. -G0iFD- 0omoduplex- la Cnceput individualitate, iluzia libertDFii stD Cn puterea deciziei - la final omul supus unor principii cu care existenFa lui anterioarD nu se indentificD Individualitate->Exponent al societDFii->8az uman->9m prDbuit -%lavici realizeazD o analizD psi0o. a lui G0iFD -bun cunoscDtor al psi0o. umane, a rnduielilor rurale, a datinilor, obiceiurilor i superstiFiilor, %lavici este neCndurDtor cu cei care se abat de la principiile fundamentale ale moralei i-i pedepsete pers. proporFional cu greelile sDvrite de acestea -focul- nevoia de a purifica moara dupD toate relele -introspecFia i obs. &si0ologica pe care le manifestD Cn sondarea pers., precum i pedepsirea pers. #>nuvelD psi0ologicD
)E(e"i#i*$ tr$s$turie nuvelei istorice! "rin re#erire $ % %"er$ iter$r$ stu&i$t$ E(> 8Ae($n&ru L$"usne$nu96C> Ne,ruzzi Nu.eã
-specie a genului epic Cn versuri sau prozD cu un singur fir epic, conflict unic i concentrate -personaje nu prea numeroase, caracterizate succint in fc. de contribuFia lor la desf. acF. -prez. fapte verosimile, $ singur conflict, intrigD riguros construitD, tendinFD spre obiectivare -acc. pus pe pers. Cn acF. i nu att pe acF. -prez. o legDturD puternicD cu realitatea
Nu.eã ist%ri*ã
-este inspiratD din letopiseFul lui Grogore =rec0e +etopiseFul JDrii !oldovei: ocuparea tronului !oldovei pt. a doua domnie/ Cntlnirea lui Dpu. cu boierii/ descrierea morFii lui Dpu. 4Cn mare parte2/ relatarea prezentDrii doamnei "uxanda -cele ) motto-uri sunt luate tot din letopiseF: +BacD voi nu mD vreFi, eu vD vreu +1i sa dai samD, doamnDK +8apul lui !oFoc vrem +Be mD voi scula pre mulFi am sD popesc i eu -iniFial titlul nuvelei a fost +%cene istorice din cronicele !oldaviei -licenFe istorice pe care Negruzzi i le permite: 4$2!otoc, %pancioc si %troici nu mai traiau in timpul celei de-a doua domnii a lui apusneanu, deoarece fusesera condamnati si executati in &olonia 4'2!otoc moare in &olonia, iar in nuvela moare pentru ca este dat pe mana multimii planand asupra sa nemultumirea poporului 4(2In realitate numarul boierilor omorati la ospat era mult mai mic (, dar pentru a contura un conflict dramatic Negruzzi invoca o piramida de )* de capete de boieri tocmai pt. a surprinde cruzimea lui apusneanu -tema:- un episode din istoria !oldovei, cei ; ani ai cele de-a doua domnii a lui Dpu. - realisD ilustrnd lupta Cmpotriva absolutismului feudal 4ideea este cD abuzurile feudale trebuie oprite i creatD o nouD societate pe alte principii i legi aa cum o cere ideologia realistD2 -se ilustreazD lupta pt. putere
)E(e"i#i*$ tr$s$turie romanului modern! "rin re#erire $ % %"er$ iter$r$ stu&i$t$ E(> 8Uti$ n%$"te &e &r$,%ste! in$ti$ n%$"te &e r$z:%i96C> Petres*u 6odata cu 8amil &etrescu literature a Cncetat sD mai creadD Cn iubire i a Cnceput sD creadD Cn
autenticitate -proza lui 8.&. rep. +omul gnditor scormonindu-i propria-I contiinFD faFD-n faFD cu datele realitDFii care se refuzD cunoaterii absolute -8.&. aduce Cn literatura rom. Intelectualul lucid care gndete i se frDmntD +ctD luciditate atta dramD
-acest roman adduce Cn discuFie monografii ale unor idei 4iubirea i rDzboiul2, CncearcDsD fixeze intelectualul Cntr-un cadru de existenFD obiectiv avnd o teribilD sete de adevDr dintr-o perspective lucidD 4$28.&. vorbete despre sincronizarea lit. cu filosofia i psi0o. -din psi0o preia metoda analizei psi0ologice, de obs. a vieFii interne, introspecFia, retrospecFia, psi0analiza, monodeismul/ autorul decrie realitatea in mDs. Cn care a cunoscut-o printr-o experienFD derectD/ filosofie- Lant, 6egel abordeazD relativismul 4'2lit. este consideratD o metodD de cunoatere a sinelui +nu putem cunoate dect ceea ce se rDsfrnge Cn noi Cnine 4(2ca metodD de creaFie adoptD metoda proustianD: studiazD devenirea psi0icD a eroului/ romanul e o experienFD interioarD/ timpuleste subiectiv/ apare memoria involuntarD i introspecFia/ naraFiunea se face la prez. pers. I 4)2autenticitatea scrierii +singura realitate pe care o pot povesti este realitatea contiinFei mele o relitate trecutD prin propria-I contiinFD/ viaFa e un motiv de reflecFie, pers. sunt firi 0ipersensibile i 0iperlucide/ doar intelectulii pot trDi Cntr-o filosofie a Cndoielii, CnsetaFi de incertitudine 4;2substsnFialitatea, selectarea unor esenFe concrete ale vieFii 4M2fluxul memoriei 4*2relativismul i pluriperspectivismul 42anticalofilismul urmDrete conFinutul i adevDrul nu forma textului, arta nu are nimic de a face cu calofilia, scri doar atunci cDnd ai ceva de spus/ scrisul este salvator -tema: zbuciumul Cntre certitudine i incertitudine att pe plan intern 4planul contiinFei2 ct i pe plan extern 4rDzboiul prez. Cn dimensiune tragicD2
10)Prezint$ re$ti$ &intre inst$ntee *%uni*$rii n$rr$ti.e 3$ut%r! n$r$t%r! "ers%n$4e! *itit%r) intr6un r%$n %&ern stu&i$t E(> 8I%n96L> Re:re$nu
-"ebreanu este adeptul romanului de creatie obiectiv modern, impune un narrator obiectiv, omniscient si omnipresent/ acesta respinge romanul subiectiv considerand ca +introziunea eului diminueaza veridicitatea -este interesat de aspectul veridic al operei, de aceea refuza confesiunea si scrierea la pers. II -relatia narator-personaje-> narator obiectiv 4prez. venimentele detasat fara a se implica2
-> narator omniscient 4naratorul stie mai multe decat personajele sale2 -> narator omniprezent 4adevarat demiurg al universului pe care in creaza/ are rolul unui regizor personajele fiind marionette/ stie dinainte destinele personajelor sale dovada fiind te0nicile anticipaive ex. 6risovul de tinic0ea anticipeaza destinul lui Ion2 ->naratiune la pers. III ->focalizare zero 4viziune dindarat2 -rel. narrator-cititor->efectul pe care naratorul il urmareste sa-l creeze asupra cititorului este impresia de veridic, verosimil -pers. rep. destine umane individuale: Ion, 1na, George, 3itu -"ebreanu isi lasa pers. sa actioneze liber, sa izbucneasca in tensiuni dramatic 11)Prezint$ perspective narativa intr6% %"er$ iter$r$ stu&i$t$! "rin re#erire $ unu &intre ur$t%$ree *%n*e"te %"er$ti%n$e7 n$r$t%r %nis*ient! "ers%n4 n$rr$t%r! n$r$t%r 8$rt%r9 E(> 8$nu An*utei6@$nt$n$ &intre "%"i96M> S$&%.e$nu 12)Iustre$z$ *%n*e"tu %"er$ti%n$ narator (personaj narator s$u narrator “martor”) #%%sin& *$ su""%rt un te(t n$r$ti. stu&i$t
-personajul narator este personajul care nareazD o Cntmplare -Cn +ntna dintre plopi personajul-narator este Neculai Isac -acesta se supune Cnvoielii acceptnd sD se confeseze celorlalFi Cn cadrul intim al 0anului -este pers.-narator deoarece el se aflD Cn centrul evenimentelor, lui I se Cntmplase nenorocirea de a-i pierde un oc0i/ CntmplDrile avuseserD loc Cn urmD cu '; de ani, Cn tinereFe, cnd Ci plDcea sD cutreiere !oldova -perspectiva temporalD este Cntoarcerea Cn trecut, iar CmprejurDrile 0anului ca topos compun perspectiva spaFialD -acesta povestete despre o FigancD !arga de $ ani cu fustD roie care Cl tulburD peste mDsurD/ acesta are douD Cntlniri cu ea la fntna dintre plopi care sunt dublate de fenomene stranii +Cn lucirea tearsD a lunii ea sta puFin CntoarsD +luna parHa avea un oc0i de spaimD/ la cea de-a ' Cintlnire Cn miez de noapte fata Ci mDrturisete cD unc0iul i cei ' fraFi vor sD-l jefuiascD, dar prea trziu/ ne perezintD lupta pe care o da cu cei ( i faptul cD Figancafu omortD i aruncatD iCn fntnD/ Cn aceatstD luptD Ci pierde oc0iul fiind lovit de un fier ascuFit/ este ajutat de cinele upu venind i cei de la 0an -dupD ce terminD de povestit Cntmplarea sta neclintit i cu capul plecat, iar oc0iul cel viu privea Cn jos Cn neagra fntnD a trecutului 1')Prezint$ *%nstru*ti$ su:ie*tuui &intr6% nu.e$ "si;%%,i*$ stu&i$t$ "rin re#erire $ *%n*e"tee %"er$ti%n$e &in ur$t%$re$ ist$7 actiune, conflict, momentele subiectului ,relatii temporale si spatiale E(> 8M%$r$ *u n%r%*96I%$n S$.i*i -ac$iunea nuvelei de definete printr-o construcFie epicD riguroasD, un singur plan narativ care se referD la
dezumanizarea lui G0iFD din cauza lDcomiei pt. bani, o intrigD bine evidenFiatD bazatD pe val. morale i setae nestDpnitD de imbogaFire -conflictul ->interior psi0ologic frDmntDrile i ezitDrile pers. ->exterior social Cntre douD lumi cu mentalitDFi diferite: o soc. vec0e, conservatoare 4baba, 1na2 i una nouD, capitalistD 4icD, G0iFD2 ->moral 5INE-"=
-momentele subiectului%
4$2expoziFiunea: Cncepe cu vorbele bDtrnei/ G0iFD i familia se mutD la 0an 4'2intriga: Cncepe odatD cu apariFia lui icD care se impune autoritar/ G0iFD simte cD pericolul Cl pndete dacD se supunelui icD/ dar riscul e mai mare dacD Cl refuzD 4(2desf. acF.: conflictul psi0o. se amplificD treptat, este prezentatD analiza psi0o. a lui G0iFD, care intrD Cn crdDie cu icD 4)2punctual culminant: G0iFD vrea sD-l prindD pe icD i sD-l ducD la spnzurDtoare, 1na se aruncD Cn braFele lui icD 4;2deznodDmntul: G0iFD o omoarD pe 1na, "DuF pe G0iFD, icD se sinucide/ nuvela se Cnc0eie cu cuv. bDtrnei +aa le-a fost dat -rela$ii temporale% CntmplDrile din cele $* cap. sunt prezentate Cn ordinea cronologicD a desf. acF. i sunt integrate de cuv bDtrnei de la Cnceput i sfrit -rela&ii spa$iale% acF. are loc la moara cu noroc care e 0an, loc de Cntlnire pt. stabilirea unor rel. sociale/ spaFiul e real o zonD geograficD din 1rdeal la 0anul aflat la rDscruce de drumuri pe unde treceau turme de oi Cnspre i dinspre Ineu/ moara e spaFiu al pierzaniei G0iFD prinznd gustul banilor/ axis mundi, casD, 0an, crciumD, spaFiu izolat apparent binecuvntat 1+)Prezint$ *%nstru*ti$ &is*ursuui n$r$ti. &intr6% nu.e$ #$nt$sti*$ stu&i$t$ "rin re#erire $ &%u$ &intre *%n*e"tee %"er$ti%n$e &in ur$t%$re$ ist$7 secvente narative, episod, incipit, final E(> 8L$ ti,$n*i96M> Ei$&e In*i"it
-este reprezentat de monologul interior al profesorului Gavrilescu Cn formula autoadresDrii, despre ansa omului Cntr-o existenFD CnDbuitoare @in$
-pers. este supus unei noi CncercDri de a numDra * ui, dar se rDtDcete din nou Cn trecut conststnd cD numDrD $M ui -desc0is -Cntlnirea cu 6ildegard subliniazD transgresarea timpului prezent#trecutviitor -este o alegorie a morFii, pornesc amndoi spre pDdure pe drumul cel mai lung +aa Cncepe totul ca Cntr-un vis -Gavrilescu intrD Cntr-o stare superioarD a visului +a crede cD visez singura care permite omului sD acceadD Cn lumea spiritualD Se*.en-e
- secvenFe epice conform epicului dublu, distribuite simetric cu CntrDri i ieiri din timp i din lumi paralele -secvenFele I, , I, II sunt dominate de planul real II, III, I, III sunt dominate de planul ireal
15)Prezint$ tipurile de personaje &intr6% %"er$ iter$r$ stu&i$t$ $"$rtin$n& "r%zei re$iste E(> 8I%n96L> Re:re$nu
I9N- tipul parvenitului, taran intelligent, sarac 1N1- tipul femeii supuse, bogata, dar urata GE"9GE- tipul taranului bogat, mandru, violent 9"I81- tipul femeii frumoase, sarace 518I=- tipul taranului avar 6E"BEE1- tipul carturarului de la tara, ipostaza a burg0eziei rurale 3I3=- tanarul carturar patriot
5E8I=G- preotul avar G1NE31O=- taran lenes, risipitor 1/)E.i&enti$z$ %&u in *$re *%n#i*tu<*%n#i*tee unui r%$n 3 de tip obiectiv s$u de tip subiectiv) stu&i$t se re#e*t$ in e.%uti$ "ers%n$4uui "rin*i"$<$ "ers%n$4e%r E(> 8M%r%etii96M> Pre&$ 6ultimul episod al vol. I prezintD conflictul dintre Ilie i fiii sDi care fugiserD la 5uc. cu oile i
caii, lDsnd familia fDrD mijloacele zilnice de trai -existD un conflict i Cntre !oromete i Niculae care ar fi vrut sD se ducD la coalD, dar tatDl lui Cl trimite cu oile la pDscut -alt conflict se nate Cntre Ilie i 8atrina care revendica pogonul ei de pDmnt pe care !oromete Cl vnduse. 1cesta Ci promisese Cn sc0imb cD Ci face acte pe casD sD nu rDmnD pe drumuri, dar acesta nu se Finuse de promisiune, el c0iar glumea batjocoritor cnd ea aducea vorba de asta -bDieFii se aflD Cn conflict cu tatDl lor pt. cD acesta nu fDcea nimic, stDtea toatD ziua, Ci scula cu noaptea Cn cap pt. a-I trimite la muncD i le dD tot timpul ordine. Î l acuzD pe !oromete cD nu e Cn stare de nimic, pe cnd alFii ca 5Dlosu tiu sD ctige bani din vnzarea produselor i-l silesc sD plece i el la munte cu cereale, dar nu iese nimic din aceastD cDlDtorie spre satisfacFia cinicD a lui !oromete -!oromete intrD Cn conflict i cu autoritDFile pt. cD nu Ci plDtea fonciirea -Cn vol. II !oromete se sc0imbase aa cum naratorul prevDzuse Cn prezentarea pers. pp. cD +numai nenorociri sau bucurii mari mai pot sc0imba firea cuiva. Bin !oromete cel cunoscut de ceilalFi rDmne doar +capul de 0umD arsD, nu mai stDtea ore Cntregi pe stDnoagD, nici nu mai rDspundea cu multe cuv. la salut. !oromete se apucase de negoF, ctigase bani buni. BestrDmarea familiei continua cu moartea lui NilD Cn rDzboi i a lui &arasc0iv de tuberculozD. 1utoritatea lui !oromete scade att Cn fam. sa ct i Cn sat. Este pDrDsit de 8atrina. 8u prietenii vec0i rupsese legDtura, cu 8ocoilD nu se CmpDcase, cu Bumitru lui Nae i Iocan nu mai vorbise de mult, Niculae obs. cD oamenii nu-l mai ascultD ca altDdatD -ultimele cap. ilustreazD moartea unui FDran, fDrD zbucium, fDrD dramatism, o moarte lentD venitD ca un firesc al vieFii +5Dtrnul nu suferD de vreo boalD, dar i s-a scurs viaFa zice dr. +Bomnule eu totdeauna am dus o viaFD independentD 1)E(e"i#i*$ %&$it$tie &e *$r$*teriz$re $ "ers%n$4uui! "rin re#erire $ un r%$n stu&i$t 3"eri%$&$ &u"$ $ II6e$ r$z:%i %n&i$) E(> M%r%ete68M%r%etii96M> Pre&$ -contingent P@$$, prin caracterizarea direct' fDcutD de autor, Ilie !oromete se contureazD Cntre
+tinereFe i bDtrneFe cnd numai nenoriciri sau bucurii mari mai pot sc0imba firea cuiva -prin caracterizare indirect' din faptele, atitudinile, gndurile i vorbele pers. reies alte trDsDturi morale: 9m raFional Cn ceea ce privete atitudinea faFD de pDmnt &Dmntul constitue pt. el simbolul libertDFii materiale i spirituale +Bomnule eu am dus Cntotdeauna o viaFD independentD
Este FDran filosof: frDmntDrile sale despre soarta FDranilor dependenFi de rodele pDmntului, de vreme i Bumnezeu sunt relevante pt. firea sa reflexivD/ cnd se aeazD pe o piatrD alba de 0otar gndurile sumbre se CndreaptD spre autoanalizD a atitudinii de pDrinte, a conflictului dintre generaFii %cena ploii: cugetD i exprimD o adevDratD filosofie de viaFD printr-un monolog interior, analizeazD condiFia FDranului Cn lume, relaFia dintre tatD i copii Este dezamDgit Cn etica sa paternD, rDnit de fiii sDi mai mari Cn autoritatea sa de tatD, se consoleazD cu faptul cD i-a fDcut datoria de pDrinte Bisimularea este o trDsDturD definitorie a firii lui !oromete evidentD Cn majoritatea scenelor din roman %cena cu 3udor 5Dlosu i !oromete este semnificativD pt. firea lui sucitD Ironia ascuFitD, inteligenFa ieitD din comun i spiritul jucDu contureazD un personaj aparte Cntre FDranii lit. rom. 8itirea ziarelor Cn &oiana lui Iocan este o 0ranD sufleteascD pt. el Qn viaFa colectivitDFii este o autoritate care-i dominD prin replici bine gndite pline de umor i ironie +Be ce sD-l tDiemR8um sD-l tDiemR...1a ca sD se mire protiiK +BacD vD iau de pDr i mDtur bDtDtura cu voi, vD scutesc de o treabD mine dimineFD#>a face 0az de necaz este o adevDratD filosofie de viaFD pt. el 3e0nica amnDrii este un alt concept al filosofiei lui de viaFD Cncercnd sD tDrDgDneze orice decizie sau atitudine care nu-I convenea ex. %cena cu Supuitu ire autoritarD, capul familiei numeroase greu de Finut Cn fru +stnd deasupra tuturor +cu privirea pe fiecare &lDcerea vorbei este o pasiune pt. FDranul mucalit, profitD de orice Cntlnire pt. a sta la poveti Necazurile, dezamDgirile, trDdarea copiilor, datoriile, destrDmarea familiei dovedesc cD Cntr-adevDr numai nenorocirile mari mai pot sc0imba firea omului#>nu mai rDspundea cu multe cuvinte la salut, rDmDsese doar c0ipul de 0umD arsD =ltimele capitole ale cDrFii prezintD moarte unui FDran fDrD zbucium, dramatism, moarte venitD ca un firesc al vieFii Qi seduce pe FDrani i Ci CncntD pt. cD tie povesti, are capacitatea de a-i conduce CndiscuFii pe cDi necunoscute Este expresie a unei mentalitDFii de sorginte ar0aicD 3rDiete drama contemplativitDFii
1)E(e"i#i*$ re$ti$ re$it$te6#i*tiune "rin re#erire $ un te(t n$r$ti. stu&i$t 3$ $e,ere7 "%.estire! nu.e$ ist%ri*$! r%$n &e ti" su:ie*ti.) E(> 8Ae($n&ru L$"usne$nu96C> Ne,ruzzi
-licente istorice pe care Negruzzi le permite: 4$2 !otoc moare in &oloniadin porunca lui apusneanu, dar in nuvela moare pt. ca este dat pe mana multimii planand asupra sa nemultumirea poporului
4'2 in realitate nr. boierilor ucisi era mult mai mic ( , dar pentru a contura un conflict dramatic Negruzzi invoca o piramida de )* de capete de boieri#>tocmai pt. a surprinde cruzimea domniei sale 4(2 !otoc, %pancioc si %troici nu mai traiau in timpul celei de-a ' domnii a lui apusneanu, deoarece fusesera condamnati si executati in &olonia -in nuvela se manifesta si fictiunea pe langa datele istorice reale, ca rezultat al procesului de transfigurare a realitatii, ca produs al fanteziei autorului sub forma de licente istorice 2)Iustre$z$ *%n*e"tee %"er$ti%n$e tema si motiv literar "e :$z$ unei "%ezii r%$nti*e stu&i$te $"$rtin$n& ui Eines*u E(> 8=%ssã96M> Eines*u Te$
-aspectul fundamental de viaFD pe baza cDruia scriitorul Ci construiete subiectul prin tranpunere artisticD M%ti.
-o situaFie cu caracter de generalitate, un pers., un obiect, un nr. s7mbolic sau o maxima ori o formula care se repeat in momente variate ale aceleai opera sau Cn creaFii diferite -+GlossD se incadreazD Cn marile creFii universale i ale lit. romantice avnd ca teã fundamentalD timpul , iar ca %ti.e fugit ireparabili tempus 4timpul fuge farD sD se mai CntoarcD2 fortuna labilis 4soarta sc0imbDtoare2 i vanitas vanitatum 4deertDciunea deertDciunilor2 -prima strofD este o strofD temD unde vorbele sunt puse la prezentul etern, cititorul intrD Cn contact cu aceste adevDruri general valabile -Cn strofa I apare lumea ca teatru, motiv preluat de Emi. din filosofia anticD 0indusD/ lumea este prevDzutD ca o imensD scenD de teatru spre care CnFeleptul privete ca spectator +&rivitor ca la teatru 3u Cn lume sD te-nc0ipui Soace unul i pe patru 3otui tu g0ici-vei c0ipu-I -Cn strofele I i III aceastD idTe devine laitmotivul poeziei
'1)E("i*$ r%u eeente%r &e *%"%zitie &intr6un te(t "%eti* stu&i$t $"$rtin$n& ui B$*%.i$ 3$ $e,ere 2 eeente&intre ur$t%$ree7 titlu, secvente poetice, relatii de opozitie si de simetrie, elemente de recurenta-motiv poetic, laitmotiv) E(> 8Pu:96 => B$*%.i$ Titu
-denumirea unei opera lit.
-cuv. plumb are drept corespondent Cn nat. un metal greu, cul. cenuie, maleabil: -2greutatea#apDsare sufleteascD -2culoareamonotonia, angoasa -2maleabilitatea#labilitatea psi0icD, dezorientarea -2gloanFele de plumb#fatalitatea i moartea -2sonoritatea surdD a cuv. sugereazD Cnc0iderea spaFiului existenFial, farD soluFie de ieire M%ti. iter$r
-unitate structuralD minimalD, relevnd o situaFie tipicD i avnd relevanFD simbolicD -cuv. plumb apare de ( ori Cn fiecare strofD, pare cD se repeat la nesfrit devenind un motiv obsedant, leitmotiv -motivul florilor s7mbol al frumosului, al vieFii i al diversitDFii devine obsesie a monotoniei i morFii prin consistenFa de +plumb/ apare de ' ori Cn poezie, Cn fiecare din cele ' planuri: exterior 4al cavoului2 i interior 4iubirea invadnd astfel existenFa poetului din exterior Cn interior cu monotonie, angoasD, moarte2 -motivul amorului: nu apare ca dragoste CnDlFDtoare, ci rece prin +Bormea Cntors amorul meu de plumb iubirea este asociatD cu %omnul, frate geamDn Cn mitologia greacD cu 30anatos 4!oartea2 idTe doveditD i prin alDturarea plumb amor -motivul aripii metonomie a zborului, a elevaFiei, s7mbol al eliberDrii, al victoriei i al inspiraFiei poetice apare aici +atrnnd i CnsoFit de acelai epitet metaforic +de plumb sugernd imposibilitatea Cmplinirii idealului
+1)Iustre$z$ *%i*u 3&e *$r$*ter! &e situ$tie s$u &e i:$4) "rin re#erire $ % *%e&ie stu&i$t$ E(> C%i*u &e i:$4 8O s*ris%$re "ier&utã96 I> L> C$r$,i$e
-agramatismele folosite sunt aspecte care trDdeazDintenFiile i comportamentul pers. 4$2prezenFa unor greeli de vocabular: famelie, srufuloi, bampir, carag0ioz, plebicist, capitaliti, renumeraFie 4'2CncDlcarea regulilor gramaricale i a logicii: 4a2polisemia: +ne-am rDtDcit CmpreunD 4b2contradicFia dintre termini: +dupD lupte seculare care au durat (< de ani 4c2asociaFii incompatibile: +industria romneascD e admirabilD, e sublimD, dar lipsete cu desDvrire
4d2nonsensul: +din douD una daFi-mi voie ori sD se revizuiascD primesc, dar atunci sD nu se sc0imbe nimica, ori sD nu se revizuiascD, dar atunci sD se sc0imbeU 4e2truismele: +un popor care nu merge Cnainte stD pe loc 4f2construcFii prolixe: discursul lui Bandanac0e +eu care familia meaU 4(2ticurile verbale: 3ra0anac0e +aveFi puFinticD rDbdare &ristanda +curat, murdar 8. turmentat +Eu cu cine votezR 4)2nepotrivirea rezultatD din interferenFa stilurilor: 8aFavencu se adreseazD lui &ristanda cu un limbaj elevat Bandanac0e Fine un discurs peltic, bolborosind +5)E.i&enti$z$ r%u i:$4uui *$ %&$it$te &e *$r$*teriz$re $ "ers%n$4e%r intr6% *%e&ie stu&i$t$ E(> 8O s*ris%$re "ier&utã96 I> L> C$r$,i$e
-comicul de limbaj este cu totul remarcabil i un mijloc de caracterizare ce-l individualizeazD net pe 8aragiale Cn literature romnD -agramatismele folosite sunt aspecte care le trDdeazD intenFiile i comportamentul -repetiFia obsedantD a unor cuvinte sau sintagme ce duc la ticuri verbale care evidenFiazD sDrDcia Cn gndire i a vocabularului +1i puFinticD rDbdare, +neicuorule, puicuorule, +curat, murdar, +daFi-mi voie -contradicFia stilurilor: 8aFavencu Fine un discurs patriotard, Cntr-un stil oratoric Cn faFa lui &ristanda, cu care de altfel vorbise pnD atunci pe un ton familiar:Nu braFul care lovete, voinFa care ordonD e de vinDUOi Cn sfrit, cum ar fi posibil martiriul dacD n-ar exista cDlDulR4act ' scena *2 -confuzii ale unor dictoane celebre sau folosirea nepotrivitD ale altora, din pricina inculturii. Bictonul lui !ac0iavelli +%copul scuzD mijloacele este atribuitD de 8aFavencu +nemuritorului Gambetta avocet i om politic francez contemporan, recunoscut pt. talentul sDu oratoric. 1celai 8aFavencu rostete eronat un dicton latin +oneste bibere care ar Cnsemna +sD bei cinstit Cn loc de +oneste vivere adicD +sD trDieti cinstit 6*%"et$re e(e"e &e $ su:ie*tu +1
-agramatismele folosite sunt aspecte care trDdeazDintenFiile i comportamentul pers. 4$2prezenFa unor greeli de vocabular: famelie, srufuloi, bampir, carag0ioz, plebicist, capitaliti, renumeraFie 4'2CncDlcarea regulilor gramaricale i a logicii: 4a2polisemia: +ne-am rDtDcit CmpreunD 4b2contradicFia dintre termini: +dupD lupte seculare care au durat (< de ani 4c2asociaFii incompatibile: +industria romneascD e admirabilD, e sublimD, dar lipsete cu desDvrire 4d2nonsensul: +din douD una daFi-mi voie ori sD se revizuiascD primesc, dar atunci sD nu se sc0imbe nimica, ori sD nu se revizuiascD, dar atunci sD se sc0imbeU 4e2truismele: +un popor care nu merge Cnainte stD pe loc 4f2construcFii prolixe: discursul lui Bandanac0e +eu care familia meaU 4(2ticurile verbale: 3ra0anac0e +aveFi puFinticD rDbdare &ristanda +curat, murdar 8. turmentat +Eu cu cine votezR 4)2nepotrivirea rezultatD din interferenFa stilurilor: 8aFavencu se adreseazD lui &ristanda cu un limbaj elevat Bandanac0e Fine un discurs peltic, bolborosind +/)C$r$*terize$z$ un "ers%n$4 &intr6un te(t &r$$ti* stu&i$t 3$ e,ere7 *%e&ie! &r$$! #%re $e &r$$tur,iei in te$tru %&ern)
E(> Z%e 8O s*ris%$re "ier&utã96I>L>C$r$,i$e
-soFia lui 3ra0anac0e, amanta lui 3ipDtescu -singurul personaj feminine a lui 8aragiale care rep. dama distinsD din societatea burg0ezD -Cntruc0ipeazD tipul coc0etei, este inteligentD, autoritarD, ambiFioasD i Ci impune voinFa Cn faFa oricui -marc0eazD triung0iul conjugal -are de ani o relaFie amoroasD cu prefectul 3ipDtescu i declaneazDtoatD agitaFia deoarece pierde o scrisoricD de amor care devine arma antajului politic -fiind ameninFatD cu publicarea scrisorii, Voe se dovedete o luptDtoare 0otDrtD i folosete tot arsenalul de arme feminine ca sD-i salveze onoarea -recurge la rugDminFi i la lamentaFii, tece la ameninFarea cu sinuciderea -cu o energie impresionantD la o femeie ce pDrea sensibilD i neajutoratD, ea se dovedete a fi o luptDtoare aprigD i ameninFD +1m sD lupt cu tine, om ingrate fDrD inimD -dei Cn epocD femeile nu aveau drept la vot ea Ci impune candidatul pe 8aFavencu -pendulnd Cntre soF i amant cu inteligenFD i abilitate, conduce din umbra manevrele politice, toFi fiind contienFi de puterea i influenFa ei -are asupra bDrbaFilor o seducFie fantasticD, aparte care o face CnFelegDtoare, generoasD, sDvrind cu delicateFe gestul de iertare a lui 8aFavencu atunci cnd Ci recapDtD scrisorica +)Iustre$z$ eeentee &e *%"%zitie $ unui te(t &r$$ti* 3act, scena/tablou, replica, indicatii scenice) "rin re#erire $ % %"er$ iter$r$ stu&i$t$ E(> 8O s*ris%$re "ier&utã96I> L> C$r$,i$e
-comedia este alcDtuitD din ) acte fiecare CmpDrFite in scene total )) scene
+)E("une &%*trin$ esteti*$ "r%%.$t$ &e re.ist$ acia literara
-program naFional cultural -fondator !i0ail LogDlniceanu-iniFiator a ' reviste +1lDuta romneascD i +%teaua BunDrii -$)< cumpDrD o tipografie i editeazD +Bacia literarD -se autodefinete +Eu fac parte dintr-o
generaFie care s-a deprins din tinereFe cu studiul -$)< are loc CnlDturarea domnilor fanarioFi i instalarea domnilor pDmnteni -la Iai sub conducerea lui G. 1sac0i $'@#>rev. +1lbina romneascD -la 5uc. sub conducerea lui I.6. "Ddulescu $'@#>8urierul romnesc -la 5raov sub conducerea lui G. 5ariFiu $(#>Gazeta de 3ransilvania -ideile revistelor au fost Cncununate pe o treptD superioarD de +Bacia literarD -Cn primul nr. al revistei apare art. program +IntroducFie semnat de LogDlniceanu, primul i ultimul manifest literar al romantismului -idei% -combaterea imitaFiei i a traducerilor mediocre -necesitatea creDrii unei lit. naFionale care sD se inspire din trecutul istoric 4gloria poporului, lupta pt. eliberare naFionalD i socialD, frumuseFile patriei, pitorescul obiceiurilor folclorice2#>spiritul autentic romnesc -realizarea unei limbi unitare i a unei lit. specific naFionale -o importanFD deosebitD o acordD criticilor 4caracter obiectiv +vom critica opera, iarD nu persoana2 -revista se dovedete a fi o oglindD Cn care se vor vedea scriitori moldoveni, munteni, ardeleni, bucovineni +fiete care cu graiul sDu, cu limba sa#>unitatea limbi i literaturii indiferent de zonD +&oezii poporale ale romnilor . 1lecsandri +1lexandru Dpuneanu 8. Negruzzi -remarcDm varietatea speciilor lit. aparFinnd clasicismului: sc0iFa, nuvela, romanul -dupD ( nr. este interzisD de cenzurD pt. cD Cntr-un art. era citat proverbul +&etele de la cap senpute fDcnd aluzie la domnitorul !. %turdza -Cn dezv. ulterioarD o prozei rom. programul este amplificat de rev. +8onvorbiri literare redactatD de Iacob Negruzzi avnd ca CndrumDtor pe 3itu !aiorescu
51)E("une i&eie *$re st$u $ :$z$ directiei moderniste "r%%.$te &e E> L%.ines*u
-nume dat curentelor i tendinFelor Cn artD i lit. sec. XX caracterizate prin negarea tradiFiei i prin adaptarea unor noi principii -ovinescu publicD Cn +%burDtorul articolul program +8elor ce vincare are Cn vedere doctrina esteticD/ scop: Cncurajarea tinerilor poeFi, scriitori, dramaturgi sD publice Cn paginile revistei -este considerat Cntemeietorul mdernismului romnesc potrivit teoriei imitaFiei i sincronismului -teorii:
"eoria imita$iei%
-replicD la teoria formelor fDrD fond -teoretizatD dupD teoria popoarelor tinere a lui Gabriel 3ard +%untem un popor tnDrcu o mare capacitate de a sincroniza din mers cu marile culture europene astfel Cnct formele fDrD fond nu reprezintD o piatrD de Cncercare peste care nu putem trece E.. -reorientarea lit. cDtre occident -preluarea prin imitaFie i crearea unui fond propriu -lit. fie ea FDrDneascD dacD suntem Cn spiritual veacului CnseamnD cD suntem moderni -modernismul nu este o negare a specificului tradiFional, ci a tradiFionalismului de tipul sDmDnDtorismului * "eoria sincronismului%
-are la bazD ralierea lit. romne la civilizaFiile europene, la spiritul vaecului +ExistD un spirit al veacului explicat prin factori psi0ologici i morali care imprimD un proces de modernizare, de omogenizare a civilizaFiilor, de integrare a acestora Cntr-un ritm de dezv. sincronicD. Î n condiFiile Cn care existD un decalaj Cntre civilizaFiile cele mai puFin dezvoltate suferD influenFa binefDcDtoare a celor avansate. -influenFa se realizeazD Cn ' timpi: %e adoptD mai Cnti prin imitaFie formele civilizaFiei superioare %e creazD fondul propriu -societatea romneascD a preluat forme occidentale care ulterior au permis crearea unui fond modern#>teoria sincronismului presupune realizarea sc0imbului de valori, atitudini i elemente ce conferD noutate i modernitate fenomenului literar/ nu este vorba despre un Cmprumut fDrD discernDmnt, ci de o integrare a lit. Cntr-o formulD esteticD, viabilD, Cn pas cu dezv. artei europene (. "eoria muta$iilor genetice% -ovinescu va susFine primatul esteticului Cn detrimental etnicului i esteticului
52)Prezint$ tr$s$turi $e i&e%%,ii%r iter$re &in "eri%$&$ inter:ei*$ 3modernism, traditionalism) M%&ernis
-tendinFa de sincronizare, europenizare -valorificarea insistentD a specificului naFional -eliminarea decalajului Cn culturD -respectarea individualitaFii scriitorului
-tematica operelor sD fie inspiratD din viaFa citadinD i nu din cea ruralD +a Cntoarce spatele oraului pt. a privi numai la sat CnseamnD a proceda reacFionar -evoluFia prozei de la liric la epic i a poeziei de la epic la l7ric -crearea romanului obiectiv i a celui de analizD psi0o. -intelectualizarea prozei i a poeziei- ilustrare Cn operele lit. a unor idei filosofice profunde -crearea intelectualului ca pers. al operelor lit. Tr$&i-i%n$is
-pune accent pe ortodoxism, etic, etnic, social -respectarea sistemelor de val. specific spaFiului rural/ cultivD universal patriar0al al satului/ promoveazD problematica FDranului -Cntoarcerea la originile lit. -ideea cD mediul citadin este periculos pt. puritatea sufletelor -prozD realistD de reconstituire socialD -istoria i folclorul sunt principalele izv. de inspiraFie -ilustrarea specificului naFional Cn mod exagerat
