Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga -basmul cultBasmul reprezinta specie a genului epic,cu un caracter supranatural in care personajele sunt inzestrate cu puteri supranaturale devenind fabuloase,purtatoare fabuloase,purtatoare ale unor valori simbolice. Trasaturile Trasaturile basmului basmului sunt:este sunt:este o specie a genului epic,in epic,in proza,foarte proza,foarte rar in in versuri,de dimensiuni reduse,are un singur r narativ,naratorul urmarind evolutia personjului principal. “Povestea lui Harap-lb! de "on #reanga este un basm cult,publicat in “#onvorbiri literare!,in $%&&. 'aratiunea la persoana a """-a este realizata de un narator omniscient,dar nu si obiectiv deoarece intervine adesea prin comentarii sau re(ectii. Titlul este este un o)imoron,deo o)imoron,deoarece arece cuvantul cuvantul “*arap! inseamna inseamna “negru!,aici “negru!,aici avand sensul de “rob!.sadar,numele lui Harap-lb semnica statutul de “rob alb!. +e apeleaza la utilizarea formulelor initialecare au rolul de a introduce cititorul in planul irealmedianecare irealmedianecare mentin cititorul in acesta atmosfera si nalescot cititorul din planul ireal in cel real. “Povestea lui Harap-lb! are un autor cunoscut,"on #reanga,perspectiva narativa ind aceea de narator omniscient. Personajele basmului sunt:protagonistulHaraplb,antagonistul+panul,donatoriifurnicile si albinele si ajutoarele/erila,+etila ajutoarele/erila,+etila,0c*ila,1laman ,0c*ila,1lamanzila,Pas zila,Pasari-2ati-2ung ari-2ati-2ungila ila si calul. #ititorul este introdus intr-o lume ireala,de poveste. "n basmul cult,cele trei moduri de e)punere sunt imbinate intr-o perspectiva unica. 'aratiunea este dramatizata prin dialog si se caracterizeaza prin ritmul rapid,dialogul are o dubla functie,ca in teatru:dezvolta actiunea si contureaza caracterele personajelor,descrierea evidentiaza caracterul reversibil al intamplarilor. Tema Tema basmului este este triumful binelui binelui asupra asupra raului. Timpul este este trecut,nedetermina trecut,nedeterminat,el t,el este mitic,spatiul mitic,spatiul este tot nedeterminat pentru ca nu apar puncte de reper. 3)pozitiunea relateaza faptele ce se petrec intr-un tinut indepartat. 3rau doi frati care nu se vazusera de multa vreme,pentru vreme,pentru ca imparatia fratelui mai mare 4erde "mparat era “tocmai la o margine a pamantului!,iar fratele mai mic,craiul,traia mic,craiul,traia “la alta margine!. 4erde "mparat ii cere fratelui sau,craiul,sa-i trimita unul dintre ii sa-l urmeze la tron. #a sa-i puna la incercare pe i,sa vada,care este vrednic sa conduca imparatia fratelui sau,craiul se imbraca intr-o piele de urs si se ascunde sub un pod. Podul simbolizeaza trecerea dintr-o etapa a vietii,de la imaturitate la maturitate. #ei doi i mai mari se sperie de urs,iar mezinul trece cu bine de aceasta proba a tatalui,primeste binecuvantarea lui si pielea de urs in dar,apoi sfatul sa se fereasca de “omul span si omul ros!. "ntriga:Trecerea podului este urmata de ratacirea in padurea-labirint."ncrezator in oameni,ul craiului nu poate distinge raul in aparitia spanului si incalca sfatul parintesc.
+panul il determina pe ul de crai sa coboare in fantana si sub amenintarea acestuia primeste numele de Harap-lb si devine sluga spanului iar acesta ii ia locul nepotului 4erde "mparat. junsi la curtea imparatului 4erde,+panul il supune la trei probe pe Haraplb:aducerea salatilor din /radina 5rsului,aducerea pielii cerbului si a fetei "mparatului 6os. Primele doua probe le trece cu ajutorul +ntei 7uminici care il sfatuieste cum sa procedeze si ii da obiecte magice. 3pisodul calatoriei lui Harap-lb spre "mparatul 6os este alcatuit din mai multe secvente narative. Pe un pod,intalneste o nunta de furnici si tanarul *otaraste sa protejeze viata acestora trecand cu calul prin apa.7rept rasplata,primeste in dar de la craiasa furnicilor o aripa.ceeasi rasplata primeste si de la craiasa albinelor pentru ca le face un stup. Harap-lb mai intalneste cinci personaje fabuloase care il insoteste pentru a-l ajuta,ca s-a aratat prietenos si comunicativ:/erila,0c*ila,1lamanzila,+etila si Pasari2ati-2ungila. junsi la curtea "mparatului 6os,acesta il supune la o serie de probe pentru ai da fata. Probele sunt trecute datorita puterilor supranaturale ale ajutoarelor:casa de arama,cu ajutorul lui /erilaospatul cu foarte multa bucate si bautura,cu ajutorul lui 1lamanzila si +etilaalegerea macului de nisip cu ajutorul furnicilorstraja nocturna la odaia fetei cu prinderea acesteia transformata in pasare cu ajutorul lui 0c*ila si Pasari-2ati-2ungila si g*icitul fetei cu ajutorul albinelor. 1ata "mparatului 6os impune o ultima proba:calul lui Harap-lb si turturica ei trebuie sa aduca!trei smicele de mar,apa vie si apa moarta!.Proba ind trecuta de cal prin inselaciune,fata il insoteste pe Harap-lb la curtea imparatului 4erde.Pentru erou drumul acesta este cea mai dicila dintre probe,pentru ca se indragosteste de fata,dar credincios juramantului facut,nu-i marturiseste adevarata sa identitate. 1ata il demasca pe +pan,care il acuza pe Harap-lb ca a divulgat secretul si ii taie capul.#alul este acela care distruge intruc*iparea raului. "nvierea lui Harap-lb este realizata de fata imparatului 6os cu ajutorul obiectelor magice aduse de cal. 3roul primeste recompense pe fata "mparatului 6os si imparatia.'unta si sc*imbarea statutului social conrma maturizarea eroului. 7eznodamantul consta in refacerea ec*ilibrului si rasplata eroului. Harap-lb este personajul principal al basmului.'u are puteri supranaturale si nici insusiri e)ceptionale,dar dobandeste prin trecerea probelor o serie de calitatimila,bunatatea,cura calitatimila,bunatatea,curajul,gener jul,generozitatea,prieten ozitatea,prietenia,respec ia,respectarea tarea juramantului juramantului necesare necesare unui imparat in viziunea autorului. +panul nu este doar o intruc*ipare a raului si are rolul initiatorului,este un rau necesar. 6egistrele stilistice popular,oral si regional confera originalitate limbajului. 2imbajul cuprinde termeni si e)presii populare regionalisme fonetice sau le)icale,ziceri tipice,introduse prin e)presia “vorba ceea!lipsa metaforelor,dar sunt folosite comparatiile si epitetele. Placerea zicerii,verba,jovialitatea,se zicerii,verba,jovialitatea,se re(ecta in mijloacele de realizare realizare a umorului:e)primarea umorului:e)primarea mucalita “sa traiasca cea de-alalteri!,ironia,porecle de-alalteri!,ironia,porecle si apelative caricatulare caricatulare “Buzila,mangositi!,d “Buzila,mangositi!,diminutive iminutive cu valoare
+panul il determina pe ul de crai sa coboare in fantana si sub amenintarea acestuia primeste numele de Harap-lb si devine sluga spanului iar acesta ii ia locul nepotului 4erde "mparat. junsi la curtea imparatului 4erde,+panul il supune la trei probe pe Haraplb:aducerea salatilor din /radina 5rsului,aducerea pielii cerbului si a fetei "mparatului 6os. Primele doua probe le trece cu ajutorul +ntei 7uminici care il sfatuieste cum sa procedeze si ii da obiecte magice. 3pisodul calatoriei lui Harap-lb spre "mparatul 6os este alcatuit din mai multe secvente narative. Pe un pod,intalneste o nunta de furnici si tanarul *otaraste sa protejeze viata acestora trecand cu calul prin apa.7rept rasplata,primeste in dar de la craiasa furnicilor o aripa.ceeasi rasplata primeste si de la craiasa albinelor pentru ca le face un stup. Harap-lb mai intalneste cinci personaje fabuloase care il insoteste pentru a-l ajuta,ca s-a aratat prietenos si comunicativ:/erila,0c*ila,1lamanzila,+etila si Pasari2ati-2ungila. junsi la curtea "mparatului 6os,acesta il supune la o serie de probe pentru ai da fata. Probele sunt trecute datorita puterilor supranaturale ale ajutoarelor:casa de arama,cu ajutorul lui /erilaospatul cu foarte multa bucate si bautura,cu ajutorul lui 1lamanzila si +etilaalegerea macului de nisip cu ajutorul furnicilorstraja nocturna la odaia fetei cu prinderea acesteia transformata in pasare cu ajutorul lui 0c*ila si Pasari-2ati-2ungila si g*icitul fetei cu ajutorul albinelor. 1ata "mparatului 6os impune o ultima proba:calul lui Harap-lb si turturica ei trebuie sa aduca!trei smicele de mar,apa vie si apa moarta!.Proba ind trecuta de cal prin inselaciune,fata il insoteste pe Harap-lb la curtea imparatului 4erde.Pentru erou drumul acesta este cea mai dicila dintre probe,pentru ca se indragosteste de fata,dar credincios juramantului facut,nu-i marturiseste adevarata sa identitate. 1ata il demasca pe +pan,care il acuza pe Harap-lb ca a divulgat secretul si ii taie capul.#alul este acela care distruge intruc*iparea raului. "nvierea lui Harap-lb este realizata de fata imparatului 6os cu ajutorul obiectelor magice aduse de cal. 3roul primeste recompense pe fata "mparatului 6os si imparatia.'unta si sc*imbarea statutului social conrma maturizarea eroului. 7eznodamantul consta in refacerea ec*ilibrului si rasplata eroului. Harap-lb este personajul principal al basmului.'u are puteri supranaturale si nici insusiri e)ceptionale,dar dobandeste prin trecerea probelor o serie de calitatimila,bunatatea,cura calitatimila,bunatatea,curajul,gener jul,generozitatea,prieten ozitatea,prietenia,respec ia,respectarea tarea juramantului juramantului necesare necesare unui imparat in viziunea autorului. +panul nu este doar o intruc*ipare a raului si are rolul initiatorului,este un rau necesar. 6egistrele stilistice popular,oral si regional confera originalitate limbajului. 2imbajul cuprinde termeni si e)presii populare regionalisme fonetice sau le)icale,ziceri tipice,introduse prin e)presia “vorba ceea!lipsa metaforelor,dar sunt folosite comparatiile si epitetele. Placerea zicerii,verba,jovialitatea,se zicerii,verba,jovialitatea,se re(ecta in mijloacele de realizare realizare a umorului:e)primarea umorului:e)primarea mucalita “sa traiasca cea de-alalteri!,ironia,porecle de-alalteri!,ironia,porecle si apelative caricatulare caricatulare “Buzila,mangositi!,d “Buzila,mangositi!,diminutive iminutive cu valoare
augmentativa,caracterizari augmentativa,caracterizari pitorestiportretul pitorestiportretul lui /erila,0c*ila,scene /erila,0c*ila,scene comicecerta dintre /erila si ceilalti in camera de arama. 0ralitatea stilului se realizeaza prin e)presii onomatopeice,e)presii narative tipice,e)primarea tipice,e)primarea afectiva,dativul epic,fraze ritmale,versuri ritmale,versuri populare populare si e)primare e)primare locutionala. “Povestea lui Harap-lb! contine trasaturile basmului,dar este un basm cult prin re(ectarea conceptiei despre lumea scriitorului,umanizarea fantasticului,individualizarea personajelor si umorul.
Moara cu noroc de Ioan Slavici -nuvela psihologicapsihologica-
'uvela este o specie a genului epic in proza, cu un singur r narativ,urmarind un con(ict unic,concentrat,personaje unic,concentrat,personajele le nu sunt numeroase,ind caracterizate succint,in functie de contributia lor la desfasurarea actiunii. Trasaturile Trasaturile nuvelei nuvelei sunt:dimensiune sunt:dimensiune variabila,un variabila,un singur singur r narativ,subiect narativ,subiect clar clar determinat,un con(ict consolidat,personaje putine,dar puternic conturate. Trasaturile Trasaturile nuvelei nuvelei psi*ologice psi*ologice sunt:con(ictul sunt:con(ictul interior,stilul interior,stilul indirect indirect liber liber si monologul interior. 'uvela “8oara cu noroc! de "oan +lavici este o nuvela psi*ologica. psi*ologica. 'aratiunea realista realista este obiectiva,realizata obiectiva,realizata la persoana a """-a de catre un narator omniscient,omniprezent,n omniscient,omniprezent,neimplicat. eimplicat. “8oara cu noroc! are un autor cunoscut,perspectiva cunoscut,perspectiva narativa ind aceea de narator omniscient. Personajele Personajele nuvelei se clasica in:personaje principale/*ita,na,2ica principale/*ita,na,2icapersonaje personaje secundarebatranaper secundarebatranapersonaje sonaje episodicecopiii episodicecopiii si oamenii lui 2ica. #ititorul este introdus intr-o atmosfera reala,certa. Titlul este este ironic pentru ca nu se dovedeste a o moara cu noroc,ci noroc,ci o moara cu g*inion. "ncipitul este dat de vorbele batranei,iar nalul se leaga de incipit,ind dat tot de vorbele batranei. "n orice opera literara secventele narative alcatuiesc rul narativ,ind legate prin inlantuire. Te*nica Te*nica punctului punctului de vedere vedere este data de vorbele vorbele batranei in in incipit,ipostaza incipit,ipostaza a naratorului este batrana. Tema Tema nuvelei este dezumanizar dezumanizarea,efectele ea,efectele nefaste nefaste ale banului. banului.
'uvela prezinta con(ictul interior trait de /*ita care este sfasiat de dorinte:dorinta dorinte:dorinta de a ramane om cinstit si pe de alta parte de dorinta de a se imbogati alaturi de 2ica. ctiunea se desfasoara pe parcursul unui an,intre doua repere temporale cu valoare religioasa:de la +fantul /*eorg*e pana la Paste,iar la nal,apa si focul purica locul. lcatuita din $& capitole,nuvela are un subiect concentrat,cu desc*ideri bogate. +ubiectul nuvelei il constituie etapele si efectele infruntarii dintre dintre protagonist,/*ita protagonist,/*ita si antagonist,2ica. antagonist,2ica. /*ita se dovedeste la inceput *arnic si priceput,dar aparitia lui 2ica +amadaul la “8oara cu noroc!,un personaj ciudat,carismatic,seful porcarilor si al turmelor de porci din imprejurimi,tulbura ec*ilibrul familiei lui /*ita. na,nevasta lui /*ita,intuieste ca 2ica este un “om rau si primejdios!. #u toate ca isi da seama ca 2ica reprezinta reprezinta un pericol pentru el si familia lui,/*ita nu se poate sustrage in(uentei malece pe care acesta o e)ercita asupra lui. 8ai intai /*ita isi ia toate masurile de aparare impotriva lui 2ica,merge la rad sa-si cumpere doua pistoale,isi ia doi caini pe care ii asmute impotriva turmelor de porci si angajeaza o sluga,pe 8arti. "nca din momentul aparitiei lui 2ica,incepe procesul intermediar de instrainare a lui /*ita fata de familie. 7evine mo*orat,violent,ii plac jocurile crude,primejdioase,are crude,primejdioase,are gesturi de brutalitate neinteleasa fata de na pe care o ocrotise pana atunci,se poarta brutal cu cei mici. 2a un moment dat,/*ita ajunge sa regrete ca are familie si copii,pentru ca nu-si poate asuma total riscul imbogatirii alaturi de 2ica.Prin intermediul intermediul monologului interior sunt redate framantarile framantarile lui /*ita:“3i9#e sa-mi fac...sa m-a lasat 7umnezeu..! 7atorita generozitatii +amadaului,starea +amadaului,starea materiala a lui /*ita se imbunatateste,dar acesta incepe sa-si piarda increderea in sine. "ntelegerea dintre el si 2ica,marc*eaza pentru /*ita inceputul obisnuirii cu raul."si indeamna sotia sa joace cu 2ica,aruncand-o denitiv in bratele acestuia,distruge imaginea pe care ceilalti o aveau despre el,ajungand sa e implicat in furtul de la arendas si in uciderea unei femei si a unui copil. 6etinut 6etinut de politie,lui /*ita i se da drumul acasa numai pe “c*ezasie!.)a vietii lui morale se frange si,intr-o seara de patetism sfasietor,ii cere iertare nei. Prin faptul ca jura stramb la proces,acoperindu-i proces,acoperindu-i nelegiuirile nelegiuirile lui 2ica,/*ita devine complice la crima.Hotaraste totusi sa-l dea in vileag pe 2ica cu ajutorul lui Pintea. 'u este sincer insa nici cu Pintea si acest lucru ii aduce pierirea. /*ita ajunge pe ultima treapta a degradarii morale in momentul in care orbit de furie si dispus sa faca orice sa se razbune pe 2ica isi arunca sotia in bratele acestuia. +pera pana in ultimul moment ca sotia va rezista in(uentei malece a acestuia. 7ezgustata de lasitatea lui /*ita,care se instrainase de ea si de intreaga familie,intr-un gest de razbunare,na i se daruieste lui 2ica. 7andu-si seama ca sotia l-a inselat,/*ita o ucide pe na.
2a randul lui,/*ita este ucis de 6aut,din ordinul lui 2ica,iar 2ica,pentru a nu cadea viu in mainile lui Pintea,se sinucide izbandu-se cu capul de un copac. 5n incendiu teribil mistuie carciuma de la 8oara cu noroc in noaptea de Pasti si singurele personaje care supravietuiesc sunt batrana si copiii,intele cu adevarat morale si inocente din carte. 'uvela se inc*eie in mod simetric cu inceputul prin vorbele batranei care pune intamplarile pe seama destinului necrutator. /*ita este cel mai comple) personaj din opera lui +lavici.3l se dezumanizeaza datorita setei de avere. 2ica ramane egal in sine,un om rau si primejdios,in sc*imb,na sufera transformari interioare analize a psi*ologiei feminine. +tilul nuvelei este sobru,concis,fara podoabe. 8odurile de e)punere indeplinesc o serie de functii epice in discursul narativ:descrierea,naratiuneaa obiectiva,dialogul,monologul interior adresat si stitlul indirect liber. “8oara cu noroc! este o nuvele psi*ologica,deoarece analizeaza con(ictul interior al personajului principal,urmareste degradarea morala a acestuia produsa de ispita imbogatirii.
Baltagul de Mihail Sadoveanu -romanul traditionalist6omanul este opera epica,in proza,de mare intindere,cu o actiune comple)a ce se desfasoara in mai multe episoade si planuri narative,cu con(ict puternic si numeroase personaje,oferind o imagine comple)a asura vietii. 0pera literara “Baltagul! a fost publicata in anul $;<=.3ste o creatie epica,in proza,in care autorul isi e)prima in mod indirect ideile,gandurile si sentimentele,prin intermediul actiunii si cu ajutorul personajelor. +adoveanu a preluat si a dezvoltat motivele principale din balada “8iorita! si anume:motivul tran*umanteiprimavera ciobanii urca cu turmele la munte,iar toamna le adapostesc in zonele joaseal complotuluiin acest caz omorul se infaptuieste in scopul jafului,al animalului credincioscainele 2upu si al calatorieitaraseul parcurs poate considerat drumul initierii pentru /*eorg*ita.7e
astfel,opera incepe cu motoo-ul:!+tapane,stapane>8ai c*eama si-un cane?!,versuri preluate din balada “8iorita!. utorul se detaseaza de subiect si nareaza obiectiv intamplarile desfasurate la sfarsitul secolului al @"@-lea si inceputul secolului @@-lea in zona Tarcaului,pana in regiunea 7ornelor. 8odul de e)punere predominant este naratiunea,care se impleteste cu descrierea,dialogul si cu monologul interior. ctiunea este comple)a si cuprinde saisprezece capitole in care sunt narate actiunile 4itoriei 2ipan de cautare si descoperire a adevarului despre sotul ei,plecat mai mult timp de acasa. 3)ista mai multe planuri narative:unul trecut,altele prezente,in desfasurare. 0pera incepe cu povestea pe care o spunea 'ec*ifor 2ipan cu diferite ocazii in care e)plica faptul ca moldovenii au intarziat cand 7umnezeu “a pus randuiala ecarui neam!,de aceea nu le-a mai putut da acestora in plus decat o inima usoara,sa le para toate bune,sa le placa muzica si bautura,cat si sa aiba “muieri frumoase si iubitoare!.4itoria isi amintea de perioada pe care a trait-o alaturi de 'ec*ifor si cat de fericita a fost cu acesta. +otul ei era plecat cu oile la munte si intarziase mai mult decat ii era obiceiul de aceea 4itoria incepuse sa se nelinisteasca. 3i i-au aparut mai multe semne care au convins-o ca sotul ei murise. visat ca sotul ei trecea o apa neagra si era cu spatele spre dansa. mers la preotul din sat pentru niste slujbe de intoarcere,apoi la baba 8aranda care nu i-a dat raspunsurile asteptate.bia la Piatra,cand s-a rugat la icoana +fantei na,a capatat convingerea ca su(etul lui 'ec*ifor nu mai era pe lumea aceasta. *otarat sa plece impreuna cu ul ei,/*eorg*ita,in cautarea sotului disparut si a refacut traseul de acesta,care parea un adevarat labirint cu intoarcere in acelasi loc pentru a pleca in alta directie. #a un adevarat detectiv,4itoria a strans informatii din stanga si din dreapta,punand cap la cap datele obtinute,si-a dat seama ca urma lui 'ec*ifor se pierdea intre +abasa si +u*a.nuntase autoritalile,insa nu avea incredere in acestea,de aceea a actionat pe cont propriu. #u ajutorul cainelui 2upu,pe care l-a gasit aciuat pe langa o gospodarie din +abasa,a descoperit cadavrul sotului sau intr-o rapa,a anuntat autoritatile si apoi a organizat inmormantarea crestina a acestuia.2a praznic,scena prin care i-a determinat pe cei doi criminali,"lie #utu si #alistrat Bogza,sa-si recunoasca fapta este memorabila,mai ales ca la ea nu au e)istat martori. #alistrat Bogza este uimit de modul in care 4itoria a refacut scenariul crimei,mai ales pentru fatul ca nu a omis nici un amanunt. fost indeplinita astfel legea nescrisa a baltaguluiciobanii nu aveau voie sa folosesca baltagul in scopul jafului,ci doar pentru a se apara de jivinele care le ieseau in cale. Titlul este sugestiv,intrucat reprezinta unealta cu care s-a infaptuit omorul dar si cea care restabileste dreptatea. 3)ista un numar mare de personaje:principale4itoria si 'ec*ifor 2ipan,c*iar daca nu este prezent,secundare/*eorg*ita si 8inodora,i 4itorieisi episodicebaba 8aranda,preotul 7anila,mos Pricop,#alistrat Bogza,"lie #utu,prefectul de la Piatra,etc.cestea au o importanta deosebita in desfasurarea evenimentelor si contureaza doua lumi aparte,unele reprezinta lumea satului,altele,pe cea a orasului. Prin caracteristicile infatisate mai sus opera literara “Baltagul! de 8i*ail +adoveanu are toate notele denitorii ale romanului.
Morometii
de Marin Preda -roman din perioada postbelica6omanul este opera epica,in proza,de mare intindere,cu o actiune comple)a ce se desfasoara in mai multe episoade,planuri narative,cu con(ict puternic si numeroase personaje,oferind o imagine comple)a asupra vietii. 6omanul “8orometii! de 8arin Preda este alcatuit din doua volume,aparute la distanta de $A ani,unul de altul:volumul " in $;,iar al doilea in $;C&.
Prin cele doua volume romanul ramane unitar desi trateaza imaginea satului romanesc inainte de izbucnirea celui de-al doilea razboi mondialvolumul "si dupa acest evenimentvolumul "",cand o alta societate se instaureaza. "nca din titlu,forma de plural a numelui 8oromete articulat reiese tema familiei,deruralizarea satului. 0 a doua tema este criza comunicarii intre "lie 8oromete si familia sa. Timpul prezent in dualitate rabdator>nerabdator este o alta tema a romanului,dublata de tema sociala care surprinde statutul material al oamenilor bogati,saraci,dar si statutul inteligentei,ironici si naivi.'aratorul este obiectiv deoarece naratiunea se realizeaza la persoana a """-a,insa se anuleaza omniscienta si omniprezenta datorita aparitiei re(ectoarelor"lie 8oromete in volumul " si 'iculae in volumul "" dar si a informatorilorParizianu povesteste vizita lui 8oromete la Bucuresti,la baietii sai. Titlul reda forma de plural articulate ce ocupa locul central al desfasurarii actiunii romanului. rticolul precizeaza delimitativ ca este vorba numai de membrii acestei familii,insa pe parcursul romanului se observa si precizarea destinului altor familiiBalosul,Tugurlan,4asile Botog*ina. "ncipitul precizeaza locul desfasurarii actiunii,in campia 7unarii+ilistea/umesti,dar si timpul e)istent la inceputul romanuluicu trei ani inainte de izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial. 6eferitor la timp,naratorul precizeaza ca acesta “avea cu oamenii nesfarsita rabdare,viata se scurge aici fara con(icte mari!. Tot aici sunt prezentati si membrii familiei 8oromete in afara mezinului 'iculae. 1inalul surprinde in mod simetric acelasi timp ce precede izbucnirea celui deal doilea razboi mondial insa perceperea lui este diferita,datorita problemelor,con(ictelor din familia 8orometilor,timpul este perceput astfel,el “nu mai avea rabdare!. +ecventele narative sunt organizate datorita utilizarii te*nicii decupajului in scene. 7ebutul romanului prezinta intoarcerea de la camp a lui "lie 8oromete impreuna cu cei trei ii mai mare,naratorul avand si el nesfarsita rabdare,staruind asupra ecarui amanunt,replica sau gest,construind o scena monumentala. 1amilia 8orometilor este numeroasa,alcatuita din copii proveniti si din alte casatorii.este o “familie *ibrida!. "lie 8oromete,tatal cu zece ani mai mare decat sotia lui,#atrina,venise in acesta casatorie cu trei baieti Parasc*iv,'ila si c*im,carora li se adaugasera doua fete,Tita si "linca si inca un baiat 'iculae mezinul de doisprezece ani. 8orometii se a(a la cina,stransi in jurul unei mese mici,joase si rotunde, “pe niste scaunele cat palma!,asezati unul langa altul. #ei trei frati vitregi stateau spre partea dinafara a tindei,prevestind parca fuga la Bucuresti,in partea dinspre vatra,aproape de oalele cu mancare statea intotdeauna #atrina,avand langa ea pe 'iculae,pe "linca sip e Tita.utoritatea capului familiei este sugerata inca de acum,deoarece “8oromete statea parca deasupra tuturor!,veg*indu-si familia. "nca din acest episod atmosfera este tensionata izbucnindu-se con(icte intre membrii familiei. #a sa mai acopere din datorii 8oromete se *otaraste sa-i vanda lui Tudor Balosul salcamul din curte. Taierea salcamului este un alt episod memorabil al
romanului,atat prin maiestria construirii ei din detalii ce se aduna progresiv,prin cuvintele e)presive,acesta ind primul semn al declinului familiei 8oromete,dar si al satului traditional,ramas parca fara aparare. "nima adevarata a satului era Poiana lui "ocan,locul unde se adunau gospodarii,intre care 8oromete,#ocosila si 7umitru a lui 'ae,citesc ziarul si comenteaza politica ironic si cu umor. +ecventa comentariilor politice este inedita. #*emat sa vina acasa de la erarie,8oromete vede pe prispa casei doi oameni care-l asteptau. 5nul dintre ei era Dupuitu si celalalt agent de urmarire,care venise dupa “fonciirea pamantului!. 8oromete “joaca! scena “fonciiiri! cu o gama inepuizabila de tertipuri,incercand sa scape si de data aceasta de plata datoriei. 7esi era singur pe batatura,8oromete striga la toti ai casei,pentru a parea un om ocupat,care are de rezolvat probleme mult mai importante decat cele pentru care venisera cei doi,pe care-i ignora cu desavarsire si spre care se intoarce brusc “pe calcaie si stiga!:-'-am9!. +cena secerisului prezinta datini din viata satului traditional. +ecerisul are regului precise impuse de traditia strabuna,cel mai vrednic dintre copii este cel care,simbolic,porneste recoltarea granelor,tatal taie snopii si ii leaga,iar femeile se ocupa de mancare pentru seceratori. 8onograa satului este completa,in afara celor relevate,prin ilustrarea catorva obiceiuri si datini populare,jocul baietilor cu bobicul,c*emarea fetelor la poarta prin (uieratul (acailor,jocul calusarilor in curtea lui Balosu realizeaza o imagine sugestiva a spiritualitatii taranesti. par si alte scene care nu sunt legate de familia 8oromete. #on(ictul dintre Tudor Balosul si ica lui Polina pentru ca vrea sa se marite cu un baiat sarac,Birica. 4asile Botog*ina se cearta cu sotia lui ng*elina deoarece el voia sa vanda pamant ca apoi sa mearga la sanatoriu sa se trateze de boala la plamani. 7rama familiei Tugurlan este ca facuse sapte copii in $< ani si in ecare an ii murise cate un copil. "n cadrul planului familiei 8orometilor aceste scene sunt legate prin inlantuire,alterneaza cu scene care privesc evolutia altor familii. 4olumul "" este realizat cu ajutorul te*nicii rezumative. 4olumul incepe cu intrebarea “"n bine sau in rau se sc*imbase 8oromete!,apoi sunt redate relatiile deosebite stabilite intre 8oromete si alte personaje. 8oromete se apucase de negot,castiga bani buni si iar se gandeste sa nu-l lase pe 'iculae la scoala.3l primeste o scrisoare de la baietii din Bucuresti prin care a(a ca Parasc*iv era sudor la tramvaie,'ila era portar la un bloc,iar c*im era singurel care reusise in comert si avea un magazin de consum alimentar. 8oromete pleaca la Bucuresti cu intentia de a-si lua i acasa,ceea ce nu reuseste. 'ila moare in razboi,in batalia de la #otul 7onului,Parasc*iv moare din cauza tuberculozei,#atrina pleaca de la casa lui 8oromete,'iculae ajunge arivist de partid si la varsta de %= de ani 8oromete moare,iar fetele povestesc lui 'iculae acest moment si armatia sa dinaintea mortii:!7omnule eu totdeauna am dus o viata independenta.! 2imbajul se remarca prin limpezime,naturalete,prezinta stilului oralitate.Podoabele artistice lipsesc iar stilul direct se imbina cu stilul indirect liber.
"ronia este o modalitate prin care se redau idei grave ale e)istentei umane prin intermediul personajului ilie 8oromete. Prin “8orometii!,8arin Preda dovedeste ca taranimea nu e stapanita,cum se credea,doar de instinct,ca,dimpotriva e capabila de reactii su(etesti nebanuite.
Ion de Liviu Rebreanu -roman obiectiv6omanul este opera epica in proza,de mare intindere,cu o actiune comple)a ce se desfasoara in mai multe episoade si planuri narative,cu con(ict puternic si numeroase personaje,oferind o imagine comple)a asupra vietii. Trasaturile romanului obiectiv sunt:narator obiectiv, omniscient, omniprezentfocalizare zeronaratiune la persoana a """-a si specicul relatiei narator-personaj. 0pera literara “"on! de 2iviu 6ebreanu este un roman de tip obiectiv. 'aratorul este omniscient si omniprezent. “"on! are un autor cunoscut 2iviu 6ebreanu,perspectiva narativa ind aceea de narator omniscient. Personajele romanului obiectiv sunt: "on, na, 1lorica, /eorge, 2aura, invatatorul Herdelea si Pintea. 3fectul asupra cititorului este de iluzie a vietii si de obiectivitate. Titlul este numele personajului principal,"on. +imetria incipitului cu nalul se realizeaza prin descrierea drumului care intra si iese din satul Pripas,loc al actiunii romanului. Trecerea de la un plan narativ la altul se realizeaza prin alternanta iar succesiunea secventelor narative este redata prin inlantuire. Pasajelel descriptive sustin interesul cititorului pentru desfasurarea epica. Tema romanului este prezentarea problematicii pamantului,in conditiile satului ardelean de la inceputul secolului al @@-lea. ctiunea romanului incepe cu )area timpului si a spatiului in care vor avea loc evenimentele intr-o zi de duminica,in satul Pripas,cand toti locuitorii se a(a adunati la *ora traditionala,in curtea Todosiei,vaduva lui 8a)im 0prea. 6omanul este alcatuit din doua parti opuse si complementare,coordonate evolutiei interioare ale personajului principal. Prima parte,glasul pamantului si a doua parte glasul iubirii. ctiunea romanului incepe intr-o zi de duminica in care locuitorii satului Pripas se a(a la *ora in curtea Todosiei. "n satul traditional,lipsa pamantului este ec*ivalenta cu lipsa demnitatii umane fapt redat de atitudinea lui le)andru /lanetasu,tatal lui "on. "n joc sunt numai (acai si fete. Hotararea lui "on de a o lua pe na cea bogata la joc,desi o place pe 1lorica cea saraca,marc*eaza inceputul con(ictului. 4enirea lui 4asile Baciu,tatal nei,de la carciuma la *ora si confruntarea verbala cu "on pe care-l numeste *ot si tal*ar pentru ca vroia sa-i ia fata,aceasta ind promisa lui /eorge Bulbuc. 6usinea pe care i-o face 4asile Baciu in fata satului,va starni dorinta de razbunare a lui "on si o lasa pe na insarcinata,determinandu-l pe tatal ei sa accepte nunta.
7rama lui "on este drama taranului sarac. #on(ictul e)terior,social intre "on si 4asile Baciu este dublat de con(ictul interior intre glasul pamantului si glasul iubirii. 7upa nunta,"on se simte inselat de 4asile si incep bataile,drumurile nei de la "on la 4asile. +inuciderea nei nu-i trezeste lui "on regrete pentru ca in na si ul lor Petrisor nu avea decat garantia proprietatii asupra pamanturilor. 'ici moartea copilului nu-l opreste din drumurile dupa 1lorica,aceasta ind maritata cu /eorge. /eorge a(and ca "on vine dupa 1lorica il ucide pe acesta. /eorge este arestat,1lorica ramane singura iar averea lui "on revine bisericii. "on este personajul principal,un personaj monumental. 8andru si orgolios,constient de calitatile sale,nu-si accepta conditia si este pus in situatie de a alege intre iubirea 1loricai si averea nei. 3l este inzestrat cu calitati dar se dezumanizeaza treptat in goana sa dupa avere na si 1lorica reprezinta cele doua obsesii ale lui "on,averea si iubirea. +tilul este neutru,impersonal. 8odurile de e)punere indeplinesc o serie de functii epice in discursul narativ. 7escrierea initiala are functie simbolica si de anticipare. 'aratiunea obiectiva isi realizeaza functia de reprezentare a realitatii prin stilul cenusiu. 7ialogul sustine verdicitatea si concentrarea epica. “"on! de 2iviu 6ebreanu este un roman de tip obiectiv prin specicul relatiei naratorpersonaj,prin utilizarea naratiunii la persoana a """-a.
Ultima noapte de dragoste,intaia noapte de razboi de Camil Petrescu -romanul subiectiv-roman al experientei-roman psihologic-roman din perioada interbelica6omanul este opera epica,in proza,de mare intindere,cu o actiune comple)a ce se desfasoara in mai multe episoade,planuri narative,cu con(ict puternic si numeroase personaje,oferind o imagine comple)a asupra vietii. 6omanul subiectiv se caracterizeaza prin naratiune la persoana ",timpul prezent si subiectiv,introducerea personajului re(ector. 0pera literara “5ltima noapte de dragoste,intaia noapte de razboi! de #amil Petrescu este un roman de tip subiectiv. 'aratorul este protagonistul romanului. 'aratiunea la persoana " presupune e)istenta unui narator implicat. “5ltima noapte de dragoste,intaia noapte de razboi! are un autor cunoscut #amil Petrescu,perspectiva narativa ind subiectiva si unica. Personajele romanului subiectiv sunt +fefan /*eorg*idiu,3la,domnul / si nisoara. Punctual de vedere unic si subiectiv al pesonajului-narator care mediaza intre cititor si celelalte personaje,face ca cititorul sa cunoasca despre ele tot atata cat stie si personajul principal. Te)tul este structurat in doua parti,precizate in titlu,care indica si cele doua teme ale romanului:dragostea si razboiul. Prima parte reprezinta rememorarea iubirii dintre +tefan /*eorg*idiu si 3la,iar partea a doua ,construita sub forma jurnalului de campanile a lui /*eorg*idiu urmareste e)perienta dupa front in timpul primului razboi mondial. Prima parte este imaginara,iar a doua valorica jurnalul de campanie al autorului,articole si documente din epoca. "ncipitul romanului il constituie prezentarea lui +tefan /*eorg*idiu,ca proaspat sublocotenent rezervist in primavara anului $;$C,contribuind la amenajarea forticatiilor de pe valea Pra*ovei si din apropierea 7ambovicioarei. 6omanul debuteaza printr-un articiu de compozitie. "n primavara anului $;$C in timpul unei concentrari pe valea Pra*ovei,/*eorg*idiu asista la “popota! oterilor,la o discutie despre dragoste si delitate pornind de la un fapt divers a(at din presa:!5n barbat care si-a ucis sotia indela a fost ac*itat la tribunal!. ceasta discutie declanseaza memoria afectiva a personajului,trezindu-i amintirile legate de cei doi ani si jumatate de casnicie cu 3la. “3ram insurat de doi ani si jumatate cu o colega de la 5niversitate,si banuiam ca ma inseala!,este fraza cu care incepe cel de-al doilea capitol. Tanarul,pe atunci student la 1ilozoe, se casatoreste din dragoste cu 3la,studenta la 2itere,orfana,crescuta de o matusa.
"ubirea barbatului se naste din duiosie dar naratorul marturiseste ca mai ales din orgoliu. 7upa casatorie,cei doi soti traiesc modest,dar fericiti. 3c*ilibrul tinerei familii este tulburat de o mostenire pe care /*eorg*idiu o primeste la moarte unc*iului sau avar,Tac*e. 3la se implica in discutiile despre bani,lucru care lui /*iorg*idiu ii displace profund. 3la este arasa de viata mondena. #uplul a evoluta spre o criza matrimoniala,al carei moment culminant,are loc e)cursia de la 0dobesti. "n timpul acestei e)cursii se pare ca 3la ii acorda o atentie e)agerata unui anume / care dupa opinia lui /*iorg*idiu ii va deveni mai tarziu amant. 7upa o scurta despartire 3la si +tefan se impaca. "nrolat pe frontul romanesc,/*iorg*idiu cere o permisie ca sa verice daca sotia lui il inseala,fapt nerealizat din cauza izbucnirii razboiului. doua e)perienta o reprezinta razboiul. 1rontul inseamna *aos,mizerie,masuri absurde,invalmaseala,dezordine. #apitolul “'e-a acoperit Pamantul lui 7umnezeu! ilustreaza absurdul razboiului si tragismul confruntarii cu moartea. 4iata combatantilor tin de *azard,iar eroismul este inlocuit de spaima de moarte. "ndividual se pierde,se simte anulat iuresul colectiv.7rama colectiva a razboiului pune in umbra drama individuala a iubirii. 6anit si spitalizat,/*iorg*idiu se intorce acasa la Bucuresti,dar se simte detasat de tot ce il legase de 3la.0bosit sa mai caute certitudini si sa se mai indoiasca,o priveste acum cu indiferenta si *otaraste sa o paraseasca.1inalul romanului este unul desc*is. +tefan /*iorg*idiu este personajul-narator,reprezinta tipul intelectual,lucid,*ipersensibil care traieste drama indragostitului absolut. 1ilozof,el are impresia ca s-a izolat de lumea e)terioara,insa in realitate,evenimentele e)terioare sunt ltrate prin constiinta lui. /andurile si sentimentele celorlalte personaje nu pot cunoscute de cititori decat in masura in care se re(ecta in aceasta constiinta. "n acest sens,3la este cel mai “misterios! personaj,prin faptul ca tot comportamentul ei este mediat de viziunea personajului narator. 7e aceea,cititorul nu se poate pronunta asupra delitatii ei,sau daca e mai degraba superciala,decat spirituala. 6elatarea si povestirea sunt inlocuite in proza moderna cu analiza si interpretarea. 8asa de la unc*iul Tac*e este prezentata ca o scena balzaciana. +tilul lui #amil Petrescu se caracterizeaza prin claritate,sobrietate,fraza scurta si nervoasa,este analitic si intelectualizat. “5ltima noapte de dragoste,intaia noapte de razboi! este un roman subiectiv,avand drept caracteristici:unicitatea perspectivei narative,timpul prezent si subiectiv,memoria afectiva si autenticitatea trairii.
O scrisoare pierduta de I.L.Caragiale -comedia#omedia este o specie a genului dramatic,care starneste rasul prin surprinderea unor moravuri,a unor tipuri umane sau a unor situatii neasteptate cu un nal fericit. Personajele comediei sunt inferioare.+unt prezente formele comicului:umorul,ironia si diferite tipuri de comicde situatie,de caracter,de limbaj si de nume. 0pera literara “0 scrisoare pierduta! de ".2.#aragiale este o comedie. cesta opera a fost scrisa cu scopul de a jucata pe scena.Prima reprezentatie a avut loc pe scena Teatrului 'ational din Bucuresti,la $< noiembrie $%%E. Titlul este sugestiv,contine motivul care genereaza con(ictul de baza,in jurul caruia se concentreaza intreaga actiune. Tema este dorinta de parvenire a burg*eziei in timpul campaniei electorale pentru alegerea de deputati. ctiunea comediei este plasata “in capitala unui judet de munte,in zilele noastre!,adica la sfarsitul secolului al @"@-lea,in perioada campaniei electorale,intrun interval de trei zile. #on(ictul de baza se imbina cu con(icte secundare care participa un numar mare de personaje. "ntalnim personaje principale+tefan tipatescu,Foe si Fa*aria Tra*anac*e cat si personaje secundare'ae #atavencu,/*ita Pristanda si episodice#etateanul turmentat,Tac*e 1arfuridi,"ordac*e Branzovenescu,gamemnon 7andanac*e. +tefan Tipatescu,prefectul judetului si “prieten intim! cu Fa*aria Tra*anac*e,presedintele organizatiei locale a gruparii politice guvernamentale,ii adreseaza sotiei acestuia,Foe Tra*anac*e,o scrisoare de dragoste. Foe,din neglijenta,pierde scrisoarea care este gasita de un cetatean “turmentat!. 'ae #atavencu,seful unei grupari politice independente si proprietarul ziarului “6acnetul #arpatilor! ajunge,prin mijloace necinstite,in posesia scrisorii.7upa ce incearca zadarnic,prin tot felul de mijloace,de la amenintari pana la promisiuni sa intre in posesia compromitatorului document,Tipatescu este convins de Foe sa propuna candidature lui #atavencu,pentru a evita astfel un scandal public. 2a adunarea electorala este insa propus alt candidat,trimis de la centru,pe nume gamemnon 7andanac*e. 6eprezentantii celor doua grupari politice ajung sa se incaiere si,in invalmaseala,#atavencu isi pierde palaria,in captuseala careia ascunsese
scrisoarea.7ocumentul este gasit de acelasi cetatean “turmentat!,care o restituie Foei. "ntre timp,Fa*aria Traganac*e,dorind sa-si ani*ileze adversarul,pe #atavencu,gaseste o polita falsicata de acesta.6iscand sa e raspunzator pentru fals si,mai ales,pierzandu-si orice sansa de a ales deputat,#atavencu accepta sa conduca manifestatia in cinstea celui care a avut mai multa abilitate decat el. 2a randul sau 7andanac*e ajunsese in postura de candidat tot in urma unui santaj cu o scrisoare a unei personae importante. "n nal,toti se impaca,interesele personale,micile pasiuni disparand ca prin farmec. 7andanac*e este ales in unanimitate si toata lumea se bucura zgomotos de binefacerile unui sistem “curat! constitutional. ceasta piesa de teatru provoaca rasul prin mai multe tipuri de comic:de situatie,de caracter,de moravuri,de limbaj,de nume,de intentie. #omicul de situatie este generat de pierderea si gasirea scrisorii de amor,situatia nala o putem incadra in tot acest tip de comic. Prin comicul de moravuri,".2.#aragiale zugraveste moralitatea indoielnica a vietii de familie,prin relatia e)traconjugala a lui Foe cu Tipatescu. #omicul de caracter este realizat prin comportamentul personajelor,atitudinea lor in ipostazele in care sunt puse,observandu-se contrastul dintre aparenta si esenta. #omicul de limbaj este redat de ticurile verbale ale personajelorTra*anac*e:!veti putinica rabdare9!,de pronuntarea gresita a unor cuvinte“famelie!,!renumeratie!. #omicul de nume se refera la numele folosite de #aragiale. 'umele Pristanda provine de la numele unui joc moldovenesc la care pasul se bate pe loc. 'umele Tipatescu are la baza cuvantul “tip! ceea ce sugereaza un tip important din viata politica. Prin comicul de intentie este scoasa in evienta atitudinea scriitorului fata de evenimente si de personaje,din aceasta rezulta umorul dar si ironia. 8odul de e)punere predominant este dialogul,cat si monologul dramatic. #aracteristicile infatisate mai sus demonstreaza ca opera literara “0 scrisoare pierduta! aprtine genului dramatic si este,ca specie literara,o comedie.
Plumb de George Bacovia -poeie simbolista+imbolismul este un curent literar aparut mai intai in 1ranta,la sfarsitul secolului al @"@-lea,ca reactie impotriva romantismului. 'umele curentului a fost dat de Dean 8oreas prin articolul intitulat “2e sGmbolisme!. "n literatura romana,simbolismul a aparut sub indrumarea lui le)andru 8acedonsi in revista sa “2iteratorul!. #ativa reprezentanti in literatura romana au fost "on 8inulescu,/eorge Bacovia,3lena 1arago. Trasaturile simbolismului sunt motivele simboliste:orasul provincial sufocant,tema naturii,iubirea,moartea,singuratatea,instrumentele muzicale. Tema generala a poeziilor simboliste este conditia nefericita a poetului intr-o societate incapabila sa-l inteleaga. titudini poetice sau stari su(etesti specic:spleen-ul,oboseala psi*ica,disperarea,apasarea su(eteasca,nevroza. 5na dintre trasaturi mai este si aparitia corespondentei dintre cuvinte si elementele din natura,ind principala modalitate de realizare a poeziilor simboliste. Poeziile simboliste beneciaza de muzicalitatea elementelor de prozodie,dar si de prezenta instrumentelor muzicale. Poezia “Plumb! de /eorge Bacovia este o poezie simbolista. Poezia a aparut in volumul cu acelasi nume,in $;$C. Titlul este un simbol in poezie,apare de trei ori in ecare strofa dispus simetric in rima versurilor $ si E si cenzura versului al A-lea. Prin trasaturile sale zice,acest metal reda anumite trairi su(etesti. Prin culoarea gri sugereaza tristetea,monotonia,prin greutate sugereaza apasarea su(eteasca,prin maleabilitate sugereaza dezorientarea,labilitatea psi*ica. 2irismul poeziei este de tip subiectiv redat de prezenta verbelor la persoana " “stam,am inceput,sa strig! si pronumele la persoana " amorul!meu!. Tema este conditia nefericita a poetului intr-o societate care nu intelege rolul artei adevarate.
Poezia este structurata in doua catrene ce redau doua realitati diferite. +trofa " reda realitatea e)terioara,iar strofa a ""-a reda realitatea interioara. +trofa " cuprinde elemente ale cadrului spatial,un spatiu inc*is, apasator, sufocant ,“cavoul!. cesta simbolizeaza propriile trairi su(etesti ale poetului,camera in care locuieste sau autoizolarea poetului fata de restul lumii. 6epetarea substantivului “plumb! sugereaza o traire monotona,lipsita de posibilitatea inaltarii.1lorile sunt impietrite prin asocierea e)presiei “de plumb!. +taticul este alungat de aparitia vantului care reda miscare insa produce efecte reci “si scartaiau coroanele de plumb!. +trofa a ""-a reprezinta cadrul interior caci “amorul! este surprins prin “intoarcerea cu fata spre apus!2ucian Blaga,intoarcerea care da idea mortii afectiunii. "esirea din acesta stare a disperarii poetului datorita disparitiei iubirii se realizeaza prin “am inceput sa-l strig! o atitudine disperata,o incercare de salvare fara nalitate. #adrul spatial nu este denumit insa este sugerat prin abundenta culorii gri ceea ce duce la idea de nocturn. 3lementele naturii sunt “vantul! si “frigul! care duc la ideea de raspandire,disolutie. 'ivelurile te)tului poetic sunt:nivelul fonetic,le)ical,gramatical si stilistic. 2a nivel fonetic titlul este alcatiut din punct de vedere simetric,vocala “u! ind inc*isa in cate doua consoane. 2a nivel le)ical se remarca prezenta cuvintelor din campul semantic al mortii:!sicriu,cavou,funerar,coroana,mort!. 2a nivel sintactic se sc*imba sc*ema sintactica obisnuita +P# in P#+,deoarece poetul accentueaza prin verbele utilizate la ideea de disparitie,somn,moarte. 2a nivel morfologic predomina verbele la imperfect “dormea, dormeau, stam,era,scartaiau,atarnau!,care au valoare de traire realizata in trecut dar a carei nalitate nu se cunoaste. 7oar doua verbe apar la alte timpuri verbale, “am inceput! care arata o manifestare plasata in trecut dar terminata si “sa strig! care arata o manifestare certa. +ubstantivele prezente in poezie contureaza campul semantic al mortii. 2a nivel stilistic poezia este saraca in guri de stil,apar personicari “dormea?amorul!,metafore “aripi de plumb!,inversiune si epitet “intors amorul!. 2a nivel prozodic este inclusa rima care este imbratisata,ritmul iambic,iar masura vesurilor este de $=-$$ silabe. Prezenta unor motive literare precum: moartea, ploaia, golul, noaptea, plansul,nevroza,inscrie acesta poezie in lirica simbolista.
Testament de !udor "rghei -poeie modernista8odernismul este un curent literar initiat in $;$; de catre 3ugen 2ovinescu a carui doctrina porneste de la ideea ca trebuie sa e)iste un “spirit al veacului! care impune sincronizarea literaturii romane cu literature europeana. #ivilizatiile mai putin dezvoltate,dupa parerea lui 2ovinescu,trebuie sa imprumute idei,concepte,de la cele avansate,astfel incat sa apara imitatia culturilor superioare. Trasaturile modernismului sunt:evolutia prozei de la liric la epic si evolutia poeziei de la epic la liricapelul la tematica din lumea citadinacrearea romanului obiectiv si a celui de analiza psi*ologica. lte doua trasaturi sunt intelectualizarea poeziei si a prozei si intelectualul devine personaj literar. 3fectele e)istentei acestui current literar mediatizeaza prin intermediul revistei “+buratorul! si a cenaclului cu acelasi nume a avut ca efect promovarea unor scriitori precum "on Barbu,Tudor rg*ezi,2ucian Blaga,#amil Petrescu,4ladimr +treinu. rta poetica e)prima un ansamblu de trasaturi care compun viziunea despre lume si viata a unui autor,despre menirea lui in 5nivers si despre misiunea artei sale intr-un limbaj care il particularizeaza. Poezia “Testament! de Tudor rg*ezi a aparut in primul volum de versuri al autorului$;A&si constituie conceptia scriitorului despre arta,adica este o arta poetica. Tema poeziei e)prima conceptia despre arta a lui rg*ezi si deneste programatic intreaga creatie a poetului in care cuvantul este atotputernic,stapan al 5nivesului iar opera literara este rodul ajutorului divin si trudei omului.
Titlul:Testamentul este un act juridic prin care o persoana dispune in vederea lasarii mostenirii urmasilor a unui anumit bun. "n cazul poeziei noastre,testamentul este lasat de poet “ului! ceea ce consta in opera poetului“#artea!. Poezia este alcatuita din cinci strofe asimetrice cu versuri ample,care redau tot cinci secvente. +ecventa " incepe cu o negatie care are valoarea deosebita a mostenirii.0pera literara este cel mai de pret bun al poetului. 7escendentului ii revine misiunea sa aprecieze acest bun lasat mostenire,ba mai mult el trebuie sa continue perfectionarea operei. #artea a presupus mult efort nu numai din partea poetului dar si dein partea strabunilor sai. +ecventa a ""-a:Poetul aseaza la capataiul civilizatiei cu indemnul cotinuatorului sau de a respecta acest bun spiritual si de a-l duce spre progres. +ecventa a """-a ilustreaza evolutia spirituala ce a trebuit sa se produca pentru scrierea acestei carti:de la munca zica la munca intelectuala,de la sapa si brazda la condei si calimara. 2imbajul poetului vinde din vorbirea batranilor,din limba populara.8isiunea poetului a fost aceea de a potrivi cuvintele de a le da o noua semnicatie,acestea devenind atotputernice. Totodata cuvantul arg*ezian poate sa mangaie sau sa aline. Tot cuvantul poetic este si divin,adica prin cuvant el a transmis idei pe care divinitatea le-a dat prin intermediul bibliei. +ecventa a "4-a:7atoria poetului este aceea de a ilustra in poezia sa durerile neamului romanesc. 8isiunea poetului este ca prin intermediul cuvantului sa certe pe stapanul sramosilor sai.sadar,cuvantul devine pedepsitor. +e dezvolta la nivelul acestei secvente conceptul de estetica a uratului:!7in bube,mucegaiuri si noroi>"scata-m frumuseti si preturi noi.! +ecventa a 4-a dezvolta relatia ce se stabileste intre poezie,poet si cititor astfel poezia este numita “7omnita ce sufera in cartea mea!,plina de sensibilitate si noblete spirituala. 0pera literara este din punctul de vedere al lui rg*ezi este o imbinare intre “slova de foc!inspiratia divina si “slova faurita!truda poetului. Poetul se plaseaza in postura robului iar cititorul il considera “domnul!:!6obul a scris-o,domnul o citeste!. #ititorul nu realizeaza ca pentru e)istenta acestei opera au patimit si strabunii poetului nu numai acesta. 7in punct de vedere fonetic predomina cuvintele ce contin mai multe consoane conferind limbajului o asprime,o modalitate de a cauta cuvantul cel mai potrivit. 2a nivel le)ical se utilizeaza cuvinte ar*aice ce dau informatii despre trecut,despre strabunii poetului“razvratita,*risov! si cuvinte nepoetice pentru a se evidentia estetica uratului“bube,mucegaiuri,noroi!. +e mai utilizeaza serii antitetice “sa imbie-sa injure!, “robul-domnul! si prezenta campurilor semantic al muncii brazda, sapa, plavani, rapi, gropi, branci si campul semantic al poeziei condei, calimara, versuri, carte, domnita,citeste. 2a nivel morfologic se utilizeaza trei timpuri verbale ce corespund celor trei generatii implicate in poezie:viitorul corespunde ului“voi lasa!prezentul
corespunde poetului“te-asteapta! si trecutul care corespunde sramosilor“le-am prefacut,am luat!. +e mai utilizeaza verbele si pronumele la persoana " si a ""-a“ti,vostru,am ivit! reda lirismul subiectiv prezent in poezie. 2a nivel sintactic se pastreaza topica normal insa lipseste atributul +P#.!7omnita ce sufera in cartea mea!. 2a nivel stilistic se utilizeaza epitete“seara razvratita,saricile pline,*otar inalt!,metafore“7umnezeu de piatra,indemnul pentru vite,slova de foc!,antitezasa imbie-sa injure,veninmiereenumeratiabube,mucegaiuri,noroicomparatia"mparec*iate-n carte e marita>#a erul cald imbratisat in cleste.! 2a nivel prozodic srofele sunt inegale,versul este amplu cu masura de ;-$$ silabe,rima este imperec*eata si ritmul este iambic. “Testament!de Tudor rg*ezi este o arta poetica de sinteza pentru toate orientarile poeziei interbelice,cu elemente traditionale si moderniste.
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga -poeie modernista8odernismul este un curent literar initiat de 3ugen 2ovinescu in $;$; a carui doctrina porneste de la ideea ca trebuie sa e)iste “un spirit al veacului! care impune sincronizarea literaturii romane cu literature europeana. #ivilizatiile mai putin dezvoltate,dupa parerea lui 2ovinescu,trebuie sa imprumute idei,concepte,de la cele avansate,astfel incat sa apara imitatia culturilor superioare. Trasaturile modenismului sunt:evolutia prozei de la liric la epic si evolutia poeziei de la epic la liricapelul la tematica din lumea citadinacrearea romanului obiectiv si a celui de analiza psi*ologica. lte doua trasaturi sunt intelectualizarea poeziei si a prozei si intelectualul devine personaj literar. 3fectele e)istentei acestui curent literar mediatizeaza prin intermediul revistei “+buratorul! si a cenaclului cu acelasi nume a avut ca eIect promovarea unor scriitori precum "on Barbu,Tudor rg*ezi,2ucian Blaga,#amil Petrescu,4ladimr +treinu.
rta poetica e)prima un ansamblu de trasaturi care compun viziunea despre lume si viata a unui autor,despre menirea lui in 5nivers si despre misiunea artei sale intr-un limbaj care il particularizeaza. Poezia e)prima crezul literar al poetului. 0 alta trasatura fundamentala a licricii blagiene este imbinarea poeziei cu lozoa. #unoasterea are doua concepte lozoce. #unoasterea paradisiaca este de tip logic,rational,vrand sa lumineze misterul si astfel sa-l reduca,este specica oamenilor de stiinta iar cunoasterea luciferica are ca scop potentarea misterului nu lamurirea acestuia,este specica poetilor. +tilul este in conceptia lui Blaga un ansamblu de mai multi factorifactorul spatial si factorul temporal. 8etafora cunoaste in conceptia poetului doua tipuri:metafora plasticizanta care da frumusete limbajului fara a imbogati continutul poetic si metafora revelatorie care are rolul de a potenta misterul,de a-l face sa devina de nepatruns. Poezia apartine primului volum de poezii publicat in $;$; “Poemele luminii!. 4olum “Poemele luminii!$;$; este dominat de un vitalism puternic,poetul isi doreste contopirea cu cosmosul. #unoasterea inseamna iubire,iar iubirea este o cale de a comunica cu universal. Tristetea nu este un sentiment al poetului pentru sine ci se revarsa asupra intregului univers. 3ul poetic nu este ingradit nici de spatiu nici de timp. 8oartea este vazuta doar ca o presimtire,o continuare a vietii. 6aportul dintre bine si rau este vazut in interdependent:ca sa e)iste binele trebuie sa apara si raul. "n volumele celelalte “Pasii Profetului!$;A$!"n marea trecere!$;A&!2a cumpana apelor!$;<< moartea este vazuta ca ceva tragic. Poezia “3u nu strivesc corola de minuni a lumii! de 2ucian Blaga este o arta poetica si o poezie modernista. Poezia este alcatuita dintr-o singura strofa polinoma insa se poate organiza dupa continut in patru secvente. +ecventa " cuprinde cinci versuri,secventa a ""-a urmatoarele cinci versuriC$=,secventa a """-a versurile$$-$% si secventa a "4-a ultimele doua versuri. +ecventa " subliniaza rolul poetului prin debutul poeziei cu pronumele personal de persoana " singular “eu!.ceasta e o trasatura specica e)presionismului caruia poetul i-a apartinut prin e)acerbarea eului liric. Poetul se plaseaza in randul celor care adopta cunoasterea luciferica deoarece prin descoperirile sale “nu striveste si nu ucide! tainele universului. “#orola de minuni a lumii! reprezinta misterele universului,masura binelui,frumosului,perfectiunii. 5ltimul vers al acestei secvente cuprinde o enumeratie ce reda ipostaze ale vietii. 1lorile sugereaza ideea de frumos,viata insasi,oc*ii sugereaza cunoasterea,perceptia universului iar buzele sugereaza iubirea dar si rostirea. Prin cuvantul “morminte! moartea este perceputa ca un dat resc,o component a vietii. +ecventa a ""-a prezinta sintetic plasarea celorlalti in comparatie cu poetul. 2umina altora este cunoasterea paradisiaca cea care “sugruma vraja nepatrunsului ascuns!,adica face sa dispara misterul. "n opozitie cu aceasta lumina se a(a “lumina mea!,cunoasterea luciferica ce are rolul de a spori “a lumii taina!.
stfel se realizeaza in aceasta secventa opozitia intre poet si oamenii de stiinta. +ecventa a """-a e)pliciteaza cum se intampla potentarea misterului. Pentru aceasta,poetul apeleaza la o ampla comparatie dintre cunoasterea luciferica si lumina lunii. #um aceasta prin lumina ei alba mareste taina noptii,asa si poetul prin adoptarea cunoasterii luciferice si prin utilizarea metaforei revelatorie,face ca misterele e)istente sa se transforme in mistere si mai mari:!si tot ce-i ne-nteles>se sc*imba-n ne-ntelesuri si mai mari!. +ecventa a "4-a este introdusa prin conjunctia “caci!,autorul motivandu-si cauza adoptarii acestei cunoasteri,poetul iubeste si prin aceasta cunoaste natura cu frumusetile ei,su(etul omului,tot ce-l inconjoara,iubirea,rostirea dar si ideea de moarte. Titlul poeziei este amplu,alcatuieste o metafora revelatorie ce semnica ideea cunoasterii luciferice. re asezat pronumele personal de persoana " “eu! in fruntea poeziei,poetul plasandu-se orgolios la polul opus celor ce fac sa dispara misterul. Tema este atitudinea poetului in fata tainelor universului. "n poezie se utilizeaza lirismul subiectiv dat de utilizarea pronumelui “eu! in titlu si in te)t de cinci ori. par si verbe la persoana " organizate in doua categorii:la forma negativa“nu strivesc!,!nu ucid! si la forma armativa“iubesc!,!sporesc!. 2a nivel fonetic se utilizeaza cuvinte din aceeasi familie le)icala intelesuri, nentelesuri si se repeata unele cuvinte “eu!,!lumina!,repetitiile care confera te)tului o anumita muzicalitate. 2a nivel le)ical se utilizeaza campul semantic al naturii(ori,luna,razele si campul semantic al misteruluitaine,noaptea,intuneric,ne-nteles. 2a nivelul te)tului apar si relatii de antinoame intre cuvinteeu-altii,lumina mea-lumina altora,intelesuri-ne-ntelesuri. 2a nivel morfo-sintactic repetarea pronumelui “eu! de sase ori,rezulta caracterul confesiv al poeziei. 4erbele sunt utilizate la timpul prezentstrivesc,ucid ceea ce eternizeaza atitudinea poetului. 5tilizarea conjunctiei “dar! are rolul de a face opozitie intre altii si eu si de a evidentia in acelasi timp rolul important pe care il are eul liric. 2a nivel stilistic sunt prezente gure de stil:epitete inversabile “nepatrunsului ascuns!,!sfant mister!,!largi ori!,metafore“corola de minuni a lumii!,!largi ori de sfant mister!,enumeratie“si (ori si oc*i si buze si morminte! care aduce aspect diferite din viata in atentia cititorului si comparatia intre cunoasterea luciferica si lumina lunii. 2a nivel prozodic poezia este alcatuita din A= de versuri inegale cu masura variabila de A-$< silabe,ritmul este interior,rima nu e)ista in sc*imb apare ingambamentul care este un procedeu ce consta in continuarea unei idei din versul anterior in urmatorul dand impresia unei comunicari in proza. +e utilizeaza litera mica la inceput de vers pana la aparitia punctului care alaturi de linia de pauza contribuie la delimitarea secventelor poetice. Prin caracteristicile infatisate mai sus,deducem ca poezia “3u nu strivesc corola de minuni a lumii! de 2ucian Blaga este arta poetica si o poezie modernista.
iga !r"pto si #apona Enigel de Ion Barbu -poeie modernista-
8odernismul este un curent literar initiat in $;$; de catre 3ugen 2ovinescu a carui doctrina porneste de la ideea ca trebuie sa e)iste un “spirit al veacului! care impune sincronizarea literaturii romane cu literature europeana. #ivilizatiile mai putin dezvoltate,dupa parerea lui 2ovinescu,trebuie sa imprumute idei,concepte,de la cele avansate,astfel incat sa apara imitatia culturilor superioare. Trasaturile modenismului sunt:evolutia prozei de la liric la epic si evolutia poeziei de la epic la liricapelul la tematica din lumea citadinacrearea romanului obiectiv si a celui de analiza psi*ologica. lte doua trasaturi sunt intelectualizarea poeziei si a prozei si intelectualul devine personaj literar. 3fectele e)istentei acestui curent literar mediatizeaza prin intermediul revistei “+buratorul! si a cenaclului cu acelasi nume a avut ca eIect promovarea unor scriitori precum "on Barbu,Tudor rg*ezi,2ucian Blaga,#amil Petrescu,4ladimr +treinu. 2irica lui "on Barbu ilustreaza relatia dintre matematica si poezie. #riticul Tudor 4ianu a descris in creatia barbiana trei etape:etapa parnasiana,etapa baladica si orientala si etapa ermetica, 3tapa baladica si orientala cuprinde poeziile scrise in $;A$-$;A si se caracterizeaza printr-o poezie epica ce evoca o lume pitoreasca,balcanica sau autoctona si este asemanatoare conceptiei lui nton Pann. 7in acesta etapa fac parte si poeziile “7omnisoara Hus!,!7upa melci! si “6iga #rGpto si 2apona 3nigel!. Poezia “6iga #rGpto si 2apona 3nigel! este o poezie modernista. Poezia este publicata in volumul “Doc secund! in $;<=,este subintitulata balada si devine un poem alegoric prin care se evidentiaza nepotrivirea unor inte apartinand unor lumi diferite. Tema este o poveste de iubire din lumea vegetala si animal dar care se intampla intr-un plan al visului,oniricul ind un element prin intermediul caruia se realizeaza comunicarea dintre cele doua lumi diferite. Titlul reda cele doua personaje ce alcatuiesc cuplul ce in nal nu se poate realiza. 'umele celor doua personaje sun special alese. #rGpto vine de la familia ciupercilor #rGpto-game,ceea ce sugereaza rea ascunsa a acestuia. 'umele 3nigel provine de la cuvantul “angelus! ceea ce semnica rea blanda,linistita a locuitoarei de la pol. 7aca aparent superioritatea apartine lui #rGpto prin faptul ca este regele ciupercilor iar 3nigel este doar o locuitoare de la pol,dupa lecturarea poeziei se observa ca superioritatea nu consta intr-un rang din aceeasi lume,ci diferentierea unei lumivegetale de alta animala. Poezia este alcatuita din catrene sau strofe polimorce,organizate astfel:primele patru strofe alcatuiesc prologul adica rama povestii ce urmeaza a spusa. Poezia este alcatuita pe te*nica povestii in rama sau a nuntii in nunta. 5rmatoarele trei strofe il prezinta pe #rGpto,strofa a opta prezinta pe 3nigel,urmatoarele optsprezece strofe alcatuiesc nunta imposibila #rGpto-3nigel iar ultimele doua strofe redau pedeapsa aplicata lui #rGpto datorita idealului imposibil spre care a tins. Prologul contureaza atmosfera data de spartul nuntii reale.
3ste vorba de dialogul dintre nuntasul fruntas si menestrel,acesta din urma ind rugat sa mai spuna povestea despre 3nigel si #rGpto. Povestea este repetata dar de data aceasta zicerea ei trebuie sa se realizeze incetinel pe alt ton decat altadata. 6epetarea rugamintii are rolul de a face pe cei doi sa se rupa de lumea reala si sa intre intr-una imaginara. 6iga #rGpto este regele ciupercilor,are o re ascunsa,este bart de bureti ,ocarat de g*ioci si toporasi,este sterp si naravas si nu vrea sa in(oreasca. 7esi este superior lumii vegetale,el va inferior lumii animale. 3nigel in antiteza cu regele #rGpto traieste “in tari de g*eata urgisita!,este mica si linistita. 2apona isi duce renii la sud,iar in drumul sau il intalneste pe #rGpto. 3a trece dintr-un spatiu rece,intr-unul cu soare si lumina. 3a isi va recunoaste posibilitatea de a trece din acest mediu polar in cel solar. #a si in “2uceafarul! inta inferioara adreseaza c*emari nite superioare astfel incat sa se realizeze cuplul. #ritica literara a considerat ca aceasta poezie este un “2uceafar! intors deoarece acici inta superioara este inta feminine iar cea inferioara este inta masculine. sadar #rGpto o imbie pe 2apona cu dulceata si cu fragi,elemente care apartin vegetalului. 2apona refuza aceasta imbiere,refuz in urma caruia #rGpto apeleaza la a doua c*emare adica la sacriciul de sine. 3l o indeamna sa inceapa culesul c*iar cu el. +e evidentiaza antiteza copt-necopt,maturitate-imaturitate,soare-umbra,caldrece,aspiratie implinita-aspiratie esuata. Toata acesta comunicare are loc in vis,in planul oniricului. 7aca nuntirea lui #rGpto ii poate aduce ine)istenta,2aponei drumul spre soare,ii aduce implinirea idealului sau,adica trecerea de la un mediu benec la altul opus dar care are aceeasi trasatura. 1inalul este trist.#rGpto pentru ca a tins pentru un ideal ce nu putea atins,se transforma intr-o ciuperca otravitoare si are parte tot de elemente vegetale in ipostaze degradante,se casatoreste cu maselarita,o planta otravitoare. +ub raport stilistic,prezenta inversiunilor“mult-indaradnic!,!zice-l-as! si a vocativelor din prima parte a baladei evidentiaza oralitatea te)tului. 8enestrelul este portretizat prin intermediul unei comparatii “mai aburit ca vinul!,dublata de un epitet!vinul vec*i! care sugereaza starea de gratie necesara rostirii poetice. Personajele din acest poem nu sunt altceva decat masti ale eului liric.sadar lirismul este si aici de tip subiectiv Poezia contine cuvinte care au o forma usor deformata precum “funta!, “g*iata!. #onstructia personajelor da la iveala antiteza dintre vegetal-animal,limitatnelimitat contribuit la evidentierea gamei prin care trece #rGpto. 7atorita antitezei,te)tul este de factura romantica,insa in intregul lui acesta este un poem modernist atat ca mod de alcatuirestrofe polimorfe,masura variabila E-; versuri,rima atat incrucisata cat si imperec*eata cat si prin ideatica propusa caci acesta este un poem al cunoasterii,un poem alegoric care dezvolta incompatibilitatea unor nite apartinand unor lumi diferite.
#eoaica tanara,iubirea de #ichita Stanescu -poeie neomodernista-
'eomedernismul poetic$;C=-$;%= a constituit o revigorare a poeziei revenindu-se la discurs liric,imagini artistice,re(ectii lozoce. u scris in acesta perioada 'ic*ita +tanescu,8arin +orescu,na Blandiana,"on le)andru,3mil Botta,+tefan ugustin 7oinas si /eo 7umitrescu. #ateva dintre particularitatile poeziei neomoderniste sunt:poezia contrariaza asteptarile cititorului,se da o lupta intre sinele poetului cu sinele,apare lupta cu verbul,miturile sunt reinterpretate,limbajul este ambiguu,imaginile sunt nemaintalnite si apare ermetismul e)presiei. 3tapele creatiei lui 'ic*ita +tanescu sunt:etapa e)uberantei,etapa unui lirism interiorizat si etapa de maturitate. 3tapa e)uberantei cuprinde primele doua volume “+ensul iubirii!$;C= si “0 viziune a sentimentelor!$;CE. "n acesta perioada poetul se manifesta prin elanuri adolescentine, consonanta sinelui cu lumea,poezia este una a zborului,dragostea este o stare de certitudine,intre eul liric si timp se stabileste un raport si se realizeaza un elogiu a starii de a . rta poetica erotica:Poezia este o confesiune lirica in care eul liric este puternic marcat de puterea celui mai uman sentiment,iubirea. Poezia “2eoaica tanara,iubirea! de 'ic*ita +tanescu este o poezie neomodernista,o arta poetica erotica. Poezia a aparut in volumul “0 viziune a sentimentelor!$;CE."ubirea este vizualizata ca stare de e)taz a eului liric. Tema o constituie consecintele pe care le provoaca iubirea care navaleste ca un animal de prada. "ubirea aduce sensibilitate in spatiul poetic si transformari atat in raportul eului si lumea e)terioara cat si cu sinele insusi. Titlul este e)primat printr-o metafora care sugereaza e)tazul poetului la aparitia neasteptata a iubirii.ceasta este vazuta ca un animal de prada agresiv “leoaica tanara!. +e utilizeaza opozitia pentru dezlegarea acestei metafore prin precizarea substantivului iubirea. Poezia este alcatiuta din trei strofe inegale ce corespund a trei secvente. +ecventa " e)prima vizualizarea sentimentului de iubire prin intermediul unei leoaice tinere,agresive,care ii sare “in fata! poetului. ceasta aparitie are efecte devoratoare asupra identitatii sinelui poetului:ii inge coltii “albi! in fata,il musca “de fata!. 7esi poetul arma ca leoaica “il pandise-n incordare!,totusi ramane surprins de aparitia acesteia,surprindere data de repetitia substantivului “fata! de trei ori in acesta strofa. Poezia este o confesiune,de aceea se utilizeaza cu precadere in acesta strofa pronume personal la persoana " singural:!mi!,!ma!,!m-“.
+ecventa a ""-a accentueaza efectul psi*ologic al acestei neasteptate intalniri a poetului cu noul sentiment,iubirea. 1orta agresiva si fascinanta a iubirii reordoneaza lumea dupa legile ei proprii,astfel poetul devine un “a) al lumii!,iar natura se organizeaza sub forma cercurilor concentrice,simbolul perfectiunii. Privirea si auzul sunt simboluri ale perspectivei sinelui,sugerand faptul ca aparitia iubirii este o manifestare superioara a bucuriei supreme. #iocarlia este pasarea care zboara cel mai sus si care are un cantec deosebit.7e aceea ea in poezie reprezinta trairea la cote ma)ime a bucuriei aparitiei acestui sentiment. #urcubeul este simbolul unei fericiri nesperate,aparitia lui rara ind considerata in paralelism cu iubirea,un triumf nesperat,o izbanda cereasca. +ecventa a """-a revine la momentul initial,in sensul ca este prezentata din nou leoaica. 7e data aceasta insa,desi mai are “miscarile viclene!ea devine “aramie: cu miscarile viclene. Poetul incerca o regasire a sinelui,insa constata ca simturile se estompeaza,el nu se mai recunoaste. Poetul stie ca iubirea este inselatoare uneori pentru ca acum fericirea traita vine dupa o perioada in care viata a fost monotona“un desert!. "ubirea invinge timpul deoarece e)istenta ei poate e)ista “inca-o vreme>si-nca-o vreme?!. 2a nivel fonetic se repeata anumite cuvintefata,leoaica,vreme,predomina cuvinte din campul semantic al corpului fata, mana, spranceana, tampla, barbie,al naturiileoaica,natura,ape,curcubeu,ciocarlii,desert si al timpuluimai demult,azi vreme. 2a nivel morfologic predomina verbele la timpul prezrnta muscat,se facu,tasni,o intalni,mi-am dus,alunecacare arata atitudinea poetului fata de un sentiment care a fost si mai este. +e repeata substantivul “fata! de trei ori. dverbul “deodata! are rolul de a arata transformarea imediata adusa de iubire in su(etul poetului. 2a nivel sintactic se respecta in mare sc*ema sintactica +P#. 2a nivel stilistic predomina guri de stil precum:metafora!leoaica tanara,iubirea!,epitete “leoaica aramie!,!miscarile viclene!,comparatia “ca o strangere de ape!,enumeratie “inca-o vreme>si-nca-o vreme!. 2a nivel prozodic strofele sunt inegale,masura variaza intre <-$= silabe,ritmul este interior,rima este imperec*eata,imbratisata si monorima,apare ingambamentul. Prin caracteristicile infatisate mai sus deduce ca poezia “2eoaica tanara,iubirea! de 'ic*ita +tanescu este o poezie neomodernista
Poveste de Marin Sorescu -poeie neomodernista'eomedernismul poetic$;C=-$;%= a constituit o revigorare a poeziei revenindu-se la discurs liric,imagini artistice,re(ectii lozoce. u scris in acesta perioada 'ic*ita +tanescu,8arin +orescu,na Blandiana,"on le)andru,3mil Botta,+tefan ugustin 7oinas si /eo 7umitrescu. #ateva dintre particularitatile poeziei neomoderniste sunt:poezia contrariaza asteptarile cititorului,se da o lupta intre sinele poetului cu sinele,apare lupta cu verbul,miturile sunt reinterpretate,limbajul este ambiguu,imaginile sunt nemaintalnite si apare ermetismul e)presiei. Poezia “Poveste! de 8arin +orescu face parte din volumul “8oartea ceasului!$;CC si se incadreaza la curentul literar neomodernismul. +e pretuieste astfel modernismul interbelic cultivandu-se teme lozoce,limbajul este ambiguu,sinta)a poetica este inedita,apare ludicul,ironia si parodia. Tema poeziei este iubirea,subordonand si alte teme precum timpul neiertator si natura. Titlul este alcatuit dintr-un substantiv comun nearticulat care sugereaza redarea unui sentiment trait de un cuplu de indragostiti. Prin nearticularea substantivului reda un caracter de generalitate propriu neomodernismului. Poezia este alcatuita din cinci strofe inegale care sunt organizate pe trei secvente. +ecventa " cuprinde prima strofa si plaseaza in opozitie cele doua principii,masculin si feminin. Principiul feminin dat de functionarea cu lemne,arata nevoia de concret,de stabilitate,si de siguranta. Principiul masculin ii este specica forma moderna de energie,acest cuplu este incompatibil. +ecventa a ""-a cuprinde strofa a doua si a treia si cultiva mitul erotic. #ei doi sunt plasati atat in planul terestrupamant,iarba,lac,copac dar si in cel astralcer si luna. pare motivul calatoriei,o calatorie care are ca nalitate rasfrangerea fericirii cuplului asupra naturii. +patial e)istentei iubirii se sacralizeaza.
"n strofa a treia se contureaza traseul cuplului. cest drum este dat de metafore care trec dincolo de concret spre ambiguitate si parado)al. +ecventa a """-a cuprinde strofele patru si cinci prin care povestea apeleaza la elemente de basm,aparitia +ntei 4ineri. 3a da sfaturi protagonistului,nu sa treaca o proba ci sa constientizeze un fapt real “#a nu mai suntem tineri!,sugerandu- se astfel tema timpului dar si a mortii. 1inalul este surprinzator apelandu-se la ironie caci pierderea tineretii inseamna pierderea electricitatii si consumarea lemnelor. ceasta este o trasatura neomodernista,prin care eul liric se detaseaza si e)istenta este plasata sub semnul unei simplitati inselatoare. +e utilizeaza opozitia eu-tu care scoate in evidenta nu e)istenta cuplului ci plasarea celor doi in planuri diferite,ea aprtine concretului,el apartine abstractului. +e utilizeaza lirismul subiectiv care este dat de prezenta pronumelor personale la persoana " si a ""-aeu,meu,mea,ne,tu,ta,tau si a verbelor la persoana " si a ""-avom merge,vom ,vom rade,vom slavi,vom lua. 7atorita ludicului si ironiei,poetul utilizeaza cuvinte simple precumcotitura,o buna bucata,caledar si neologice electricitate, functioneaza. 7in acest limbaj simplu se desprind idei lozoce. 2a nivel prozodic variaza numarul de versuri intr-o strofa,masura si ea variabila de E-$A silabe,se utilizeaza ingambamentul,rima este perec*e,incrucisata si monorima. Prin caracteristicile infatisate mai sus deducem ca poezia “Poveste! de 8arin +orescu este o poezie neomodernista.
In gradina $%etsemani de $asile $oiculescu -poeie traditionalista Traditionalismul este o miscare literara,manifestata in perioada interbelica,a carei ideologie se cristalizeaza in jurul revistei “/andirea!. titudinea traditionalista este mai vec*e in cultura noastra,iar ideologia cristalizata in perioada interbelica preia elemente din orientarile antebelice samanatorismul si poporanismul.Traditionalismul interbelic se constituie in opozitie cu modernismul lovinescian. 6evista “/andirea! apare la #luj,in $;A$,sub directia lui #ezar Petrescu si 7." #ucu,se muta la Bucuresti in $;AA,sub conducerea lui 'ec*ifor #rainic si isi inceteaza activitatea in $;EE. Trasaturile traditionalismului sunt:preocuparea pentru satul romanesc,spaima pentru civilizatia citadina,intoarcerea in trecut,cultivarea aspectelor traditionale,ine)istenta asupra temei religioase,pastrarea formelor prozodice traditionale,rima,rimt,strofa. #ativa reprezentanti in poezie sunt /eorge #osbuc,0ctavian /oga,4asile 4oiculescu. Poezia apare in volumul “Parga!$;A$ si prelucreaza idei poetice imbinate cu idei religioase. Poezia apartine curentului traditionalist manifestat in perioada interbelica prin intermediul gandirismului,care dezvolta tema religioasa,rugaciunea lui "isus de dinaintea crucicarii. Poezia se inspira din motivul biblic al pendularii intre a accepta si a refuza sacriciul lui "isus pentru omenire.+cena este rulata de evang*elisti in mod special de catre 2uca,capitolul AA,versetul EE. Titlul arata locul rugaciunii lui "isus. Poezia este alcatuita din patru catrene care sunt surprinse in trei secvente. +ecventa " cuprinde prima strofa si reprezinta impotrivirea lui "isus de a-si accepta soarta.
+ecventa a ""-a cuprinde strofa a doua si a treia si surprinde dramatismul prin care trece "isus,penduleaza intre a accepta sau a refuza crucicarea. +ecventa a """-a cuprinde strofa a parta si reda acceptarea de catre "isus a propriei morti. +ecventa ":poezia incepe dintr-o data si arata ipostaza lui Hristos data de rea sa omeneasca ,refuzulprezenta verbelor “lupta!,!nu primea!,!se-mpotrivea! 3)presia “cazu pe branci! arata nu ipostaza inferioara a intei *ristice,ci rugaciunea,invocarea divinitatii de a da calea celui incercat. #ulorile rosu si alb redau dubla re a lui "isus:om si 7umnezeu. Trairea tragica a lui "isus aduce manifestari asemanatoare cu aceasta si in planul naturii. +ecventa a ""-a surprinde soarta pe care trebuie sa o accepte "isus prin e)presiile si cuvintele “mana neindurata!,grozava cupa!,!veninul groaznic si dulceata!. 7ramatismul tradarii e subliniat de aceste e)presii mai ales ca refuzul presupune si suferinta. #onstructiile o)imoronice de la inceputul strofei a treia arata o manifestare specica umana “acceptarea si refuzul! traite in acelasi timp datorita dublei e)istente trupesti si su(etesti. cesta penultima secventa se inc*eie cu refuzul transant a lui "isus. +ecventa a """-a rastoarna situatia initiala deoarece "isus accepta soarta. 8aslinii isi doresc sa nu e martori ai crucicarii,toti din jurul lui "isus il parasesc“vraistea gradinii!iar prezenta uliilor semnia acceptarea mortii ca unica salvare a omenirii. 2a nivel morfo-sintactic sunt prezente verbe la timpul imperfect,modul indicativ si la modul gerunziu care arata valoarea durativa a actiunilor,se utilizeaza conjunctia adversativa “dar! in strofele a ""-a si a """-a care sustine ideea impotrivirii,a rezistentei la ispita. 2a nivel le)ico-semantic se utilizeaza regionalisme “sterlici!,e)presii populare “pe branci!,!fara ti*na! si este prezenta si opozitia venin-dulceata care releva ispitirea. 2a nivel stilistic puternicul imaginism realizat este cultivat prin prezenta epitetului “c*ipu alb!,!apa verzuie! adesea in inversiune,a metaforei-simbol “sudori de sange! si a o)imoronului “dulceata-venin!. 2a nivel fonetic pauzele sunt marcate de punctele de suspensie care intensica suferinta. +e conserva prozodia clasica,patru catrene,masura versurilor de $E silabe,ritmul este iambic si rima incrucisata. Prin caracteristicile infatisate mai sus deduce ca poezia “"n gradina /*etsemani! de 4asile 4oiculescu este o poezie traditionalista.
Enigma Otiliei de George Calinescu -roman realist-roman balacian-roman citadin-
6omanul este opera epica,in proza,de mare intindere,cu o actiune comple)a ce se desfasoara in mai multe episoade,planuri narative,cu con(ict puternic si numeroase personaje,oferind o imagine comple)a asupra vietii. 6omanul realist este oglinda unei realitati. Trasaturile romanului realist sunt:preia din realitate actiunea,situatiile create,adaugandu-se insa si elemente ale imaginatiei,naratiunea se realizeaza la persoana a """-a,naratorul este detasat,neimplicat,obiecticv,omniscient,omniprezent,viziunea este “dindarat!,focalizare zero,nalul este bine denit,personajele au un destin clar,timpul si spatiul sunt clar determinate. Trasaturile balzaciane sunt:se utilizeaza te*nica detaliului atat in prezentarea unor locuri cat si a unor personaje si asupra comportamentului acestora,cea mai
ilustrata tipologie a personajelor este avaritia,simetria incipitului cu nalul,motive specic al orfanului,al banului si al “tatalui! protector. 6omanul “3nigma 0tiliei! de /eorge #alinescu este un roman realist,balzacian. 'aratorul este diferit de autor,primul ind detasat, neimplicat, obiectiv, omniscient,omniprezent. Personajele sunt clasicate dupa regula traditionala in:personaje principale1eli) si 0tilia,secunadre#ostac*e /iurgiuveanu,Pascalopol,glae,urica,Titi,+tanica 6atiu si episodice+imion Tulea,0limpia si Jinssmann. #ititorului " se ofera o oglinda a realitatii in care oamenii sunt interesati de avere. 6omanul a aparut in $;<% in ultima parte a perioadei interbelice. "nitial,romanul a purtat numele de “Parintii 0tiliei!,autorul motivand intr-un fel ca ecare personaj din roman ar reprezenta o ipostaza a parintilor personajului feminin. 7in motive editoriale,romanul a fost publicat cu titlul pe care il poarta si acum,!3nigma 0tiliei!. Titlul anunta personajulprincipal feminin si in acelasi timp prin substantivul “enigma! arata punctele de vedere diferite ale celorlalte personaje referitoare la 0tilia,privirea poliedrica. "ncipitul prin utilizarea detaliilor,el precizeaza timpuliulie $;=;,cu putin inainte de orele zece,loculBucuresti,strada ntim si personajul principal masculin 1eli). 1inalul este inc*is si se realizeaza simetric cu incipitul,prezentandu-se aceeasi casa a lui mos #ostac*e in care de data aceasta c*iar nu statea nimeni. +ecventele narative sunt legate prin inlantuire atunci cand trateaza acelasi plan narativ,iar aceste planuri narative alterneaza. 6omanul “3nigma 0tiliei! de /eorge #alinescu nu are r epic,este structurat pe doua planuri,primul plan priveste destinul tanarului 1eli) iar al doilea istoria unei mosteniri. 6omanul incepe prin venirea a tanarului 1eli) +ima de $% ani la Bucuresti la unc*iul sau #ostac*e /iurgiuveanu sa urmeze facultatea de medicina.juns la adresa indicata 0tilia,copila batranului,il invita in casa unde cunoste membrii familiei: matusa glae,unc*iul +imion si copiii acestora Titi,urica ,0limpia, ginerele +tanica 6atiu precum si prietenul de familie 2eonida Pascalopol. doua zi 0tilia ii arata locuinta, el remarca felul jucaus al fetei si este surprins cand gaseste o scrisoare adresata acesteia, pe numele 0tilia 8arculescu.1ata este ravnita de 2eonida Pascalopol si invidiata de toti membrii familiei Tulea. 1eli), curios de enigma numelui 8arculescu descopera soarta 0tiliei care nu este cu mult diferita de a sa. 1ata a ramas orfana de mica si este crescuta de tatal sau vitreg, mos #ostac*e. 6ugat de glae,1eli) il mediteaze pe Titi care a ramas corigent,si in aceste imprejurari sora sa urica se ataseaza de tanar. 3l,insa, se simte tot mai atras de 0tilia pe care o admira si cu care petrece din ce in ce mai mult timp.4ede insa in Pascalopol un rival.2a inceputul lunii august, 0limpia, cel mai mare copil al glaei isi face aparitia acasa impreuna cu +tanica, concubinul ei, cu care are un copil. +imion nu-si recunoaste ica si refuza sa-i dea o casa de locuit si zestrea sa.+tanica, prin minciuni si scrisori adresate domnului Pascalopol cum ca se impusca, reuseste sa
stranga ceva bani de la toti si sa-l induplece pe +imion cu motivarea ca mai are cateva luni de trait,sa-i dea zestrea 0limpiei.2a invitatia lui Pascalopol,1eli) si 0tilia se duc la mosia acestuia,unde tinerii prota de timpul petrecut impreuna,iar dupa doua saptamani revin acasa. "ntre timp ul 0limpiei si al lui +tanica,urel 6atiu moare.+tanica 6atiu vrea averea lui mos #ostac*e si aduce un medic oarecare si ii pune un diagnostic fals,ca este grav bolnav dar este descoperit de Pascalopol. "ntre 1eli) si 0tilia se leaga o frumoasa relatie de prietenie,1eli) ii marturiseste iubirea 0tiliei iar aceasta il priveste mai mult ca pe un frate,lucru care ii displace lui 1eli) si se refugiaza in bratele unei curtezane,/eorgeta.1eli) are ocazia sa-l cunoasca pe Jeismann,un coleg de la facultate care ii trezeste pasiunea despre poezii. #ina la restaurantul domnului "orgu in cinstea aniversarii icei sale minore ii reunesc la aceeasi masa pe /eorgeta cu generalul, pe +tanica, 0limpia, glae, Titi, 1eli) si mos #ostac*e. glae pare foarte interesata de viitorul icei celor doua gazele in speranta ca o va casatori cu Titi, in timp ce 1eli) se simte din ce in ce mai jignit de purtarile /eorgetei. 2a inceput, dupa o usoara criza, familia Tulea ignora purtarile lui +imion, care incepuse sa aiureze, insa vazand ca situatia devine insuportabila, glae ajutata de +tanica si de Jeissmann il duc la un sanatoriu. 1eli) viseaza ca 0tilia canta la pian, insa spre surprinderea sa totul pare a realitate.6evazandu-se, cei doi povestesc indelung,in timp ce 1eli) se simte tot mai atras de 0tilia si de sc*imbarea acesteia. 8os #ostac*e are planurile sale cu cei doi tineri incepand sa adune materiale de constructii pentru o casa unde cei doi, 1eli) si 0tilia aveau sa stea dupa moartea sa. 7in cauza unei usoare insolatii mos #ostac*e se imbolnaveste grav si familia Tulea isi petrec A zile in casa acestiua ignorandu-i boala.Pascalopol s-a ocupat de doctor. 7upa insanatosire,#ostac*e ii alunga pe toti din casa si *otaraste sa ii puna niste bani in cont 0tiliei si ii daruieste niste bani lui Pascalopol pentru 0tilia,+tanica a(a locul banilor si il jefuieste pe batran.iar acesta in uram unui atac moare. +tanica divorteaza de 0limpia si se casatoreste cu /eorgeta, iar apoi intra in politica,0tilia se casatoreste cu Pascalopol si pleaca impreuna la Paris iar 1eli), cu ocazia razboiului, devine doctor,apoi profesor universitar,intrand in cercuri inalte. +e intalneste intamplator cu Pascalopol pe tren si a(a ca acesta a divortat de 0tilia, ind acum casatorita cu un om bogat din Buenos ires. 1otograa aratata nu mai aduce nimic din ceea ce era odinioara 0tilia. mintirile acelei idile se naruiesc in cuvintele lui mos #ostac*e: Kici nu sta nimeni!. Prin caracteristicile infatisate mai sus romanul “3nigma 0tiliei!de /eorge #alinescu este un roman realist,balzacian.
#ucea&arul de Mi%ai Eminescu
-poezie romantica-
6omantismul este un curent literar aparut in prima jumatate a secolului al "@"lea in spatiul european. #onte)tul istoric il constituie revolutiile burg*eze democratice,lupta pentru independenta,lozoa idealista germana. 8anifestul literare “Prefata la drama #ronLell!de 4ictor Hugo. Trasaturile romantismului sunt:imaginatia e principiul fundamental al creatiei,fantezia si sentimentul predominant,apare subiectivismul caci eul liric apeleaza la trecerea de la o “lume! la alta,apare antiteza,amestecul speciilor literare. +ursele de inspiratie sunt istoria,folclorul,spatiile e)otice si e)ceptionalul. 6aportul cu timpul este evadarea in trecut care se realizeaza prin intermediul visului,apare antiteza trecut-prezent. Personajul literar este e)ceptional in imprejurimi e)ceptionale,este prezentat in aniteza cu un alt personaj,este din toate mediile sociale. +tilul este metaforic,apeleaza la cuvinte ar*aice si populare. +peciile cultivate sunt specii dramaticedrama istorica si lozoca,specii liricemeditatie,elegia,romanta,specii epicenuvela istorica,balada,poemul,romanul. #ativa din reprezentantii acestui curent sunt "on Heliade 6adulescu,#ostac*e 'egruzzi si 8i*ai 3minescu. Poemul “2uceafarul! a aparut in $%%<,in lmana*ul +ocietatii cademice +ocial-2iterare 6omania Duna din 4iena,ind apoi reprodus in revista #onvorbiri literare. Poemul a pornit de la anumite elemente precum:folclorice,lozoce si biograce. 3lementele folclorice sunt basmul romanesc “1ata in gradina de aur! cules de 6ic*ard Munis* si motivul zburatorului prezent in prima parte a poemului. 3lementele lozoce sunt conceptiile lozofului rt*ur +c*open*auer referitoare la opozitia dintre omul geniu si omul comun. 3lementele biograce sunt ca viata poetului este ridicata la valoare de simbol. Poezia “2uceafarul! de 8i*ai 3minescu este o poezie care apartine curentului literar romantismul si este alcatuita din ;% de strofe organizate in patru tablouri. Tabloul " cuprinde o poveste fanstastica de iubire intre doua inte apartinand unor lumi diferite,tenurica si cosmica. Tabloul al ""-lea cuprinde o alta iubire,dar de data acesasta dintre doua individualitati pamantene. Tabloul al """-lea prezinta calatoria 2uceafarului intr-un spatiu intergalactic catre parintele sau ceresc 7emiurgul pentru a-i cere dezlegarea din calitatea de nemuritor. 2uceafarul poarta aici numele de HGperion. Tabloul al "4-lea cuprinde fericirea cuplului pamantesc si nefericirea geniului. "n tabloul " spatiul este ireal,de poveste si timpul este irepetabil,de poveste. 1ata de imparat nu are nume,traieste in castelul de la marginea marii,nu este o inta oarecare,!prea frumoasa!,!una la parinti!,vorbeste cu 2uceafarul la fereastra comparata cu luna si cu 1ecioara.3a manifesta dorinta de realizare prin
iubire,se a(a in spatii de trecere,fereastra si patul il c*eama pe 2uceafar sa-i lumineze viata. 2uceafarul este inta superioara,geniul,se intruc*ipeaza in inger si apoi in demon. #ele doua metamorfoze ale 2uceafarului arata capacitatea acestuia de a-si lua alt c*ip concret. "ubirea dintre cele doua inte apartinand unor lumi diferite sugereaza atractia contrariilor. 0glinda este un alt element ce contribuie la comunicarea dintre cei doi si devine un spatiu de trecere. ntitezele la nivelul acestui tablou sunt:muritor-nemuritor,pamantescceresc,viu-neviu,sus-jos,lumina-intuneric,spatiu limitat-spatiu nelimitat. "n tabloul al ""-lea timpul si spatiul sunt tot de poveste ,insa reale prin teluricul lor. 1ata si-a pierdut unicitatea,capata nume si seamana cu iubitul ei #atalin. #atalin este un copil de casa,viclean,baiat din (ori,isi incearca norocul in iubire. Prima reactie a #atalinei este refuzul,manifestare specica principiului feminin. #atalin ii da #atalinei o lectie de iubire,manifestare specica principiului masculin. #atalin devinde serios,iar #atalina aspira spre inalt. "n tabloul al """-lea timpul si spatiul sunt diferite caci HGperion calatoreste intro zona prespatiala si pretemporala. HGperion este cel ce merge pe deasupra,o forma individualizata a absolutului. 7emiurgul este material superior organizata creatorului universului. #alatoria lui HGperion semnica un drum al cunoasterii. 6efuzul 7emiurgului reprezinta atat soarta umana surprinsa in nimicnicimea ei cat si imposibilitatea 2uceafarului de a mai cobori treptele materiei universale. "n tabloul al "4-lea spatiul este terestru cu imagini specice teluricului eminescian,cuplul sta “sub sirul lung de mandri tei!. 2uceafarul priveste din locul lui “menit din cer! si categoriseste fata ca ind “c*ip de lut!. #atalin ramane barbatul unic prin iubire iar 2uceafarul ramane prizonier al eternului monolog. #e-a dea treia c*emare a fetei adresata 2uceafarului sa-i lumineze norocul reprezinta dorinta fetei de a se asigura ca se a(a sub protectia celei mai luminoase stele. 2a nivel fonetic se utilizeaza cuvinte a caror sonoritate este usor modicata fata de limbajul cotidian. 2a nivel morfologic predomina verbele la imperativ,imperfect si perfect compus si este prezent dativul etic “viata-mi!. 2a nivel stilistic sunt prezente guri de stil precum comparatia!a fost odata ca-n povesti!,antiteza!un mort frumos cu oc*ii verzi!,epitet inversabil “frumoasa fata!,metafora “dor de moarte!. 2a nivel prozodic masura versurilor este de &-% silabe,rima este incrucisata si ritmul este iambic. Prin caracteristicile infatisate mai sus deducem ca poezia “2uceafarul! de 8i*ai 3minescu este o poezie care apartine curentului literar romantismul.
Iona de Marin 'orescu -drama neomodernista-drama contemporana -drama parabola-
Piesa subintitulata de catre autor “Tragedie in E tablouri! a fost publicata in $;C% alaturi de alte doua scrieri dramatice “Paracliselul! si “8atca! in trilogia intitulata sugestiv “+etea muntelui de sare!. Titlul acesta este simbolic pentru ca el reda dorinta de cunoastere si comunicare de care omul are nevoie pentru a iesi din absurdul vietii. Toate cele trei piese pornesc de la mituri fundamentale:mitul biblic"ona,mitul mesterului 8anole“Paracliselul!,mitul compozitional. 7rama este alcatuita pe baza monologului dialogatal solilocviului ce presupune dialogarea personajului "ona cu el insusi. stfel,el apare in ipostaza a doua entitati diferite care analizeaza problema e)istential din puncte de vedere deosebite. "n piesa se face referire la personajul biblic "ona. "ona ul lui mitai primeste misiune din partea lui 7umnezeu pentru a raspandi cuvintele acestuia in cetatea 'inive unde oamenii pacatuiau foarte mult. "ona accepta misiunea,insa mai tarziu se razgandeste si incearca sa fuga din fata lui 7umnezeu. +e imbarca pe o corabie insa corabierii isi dau seama ca el este vinovat de furtuna tocmai iscata. "l arunca din corabie in mare si este ing*itit de un peste urias. 7upa trei zile si trei nopti de rugaciune "ona este lasat de catre peste pe malul marii iar misiunea si-o indeplineste. "ona din drama lui 8arin +orescu nu primeste o asemenea misiune si nici nu greseste cu ceva. Titlul denumeste personajul piesei care apare intr-o tripla ipostaza:pescar,calator si auditoriu. Piesa este alcatuita din patru tablouri,intr-o alternanta de afara si de inauntru. 6elatiile spatiale se denesc prin imaginar si prin spatiul inc*is,psi*ologic al protagonistului care isi pune intrebari si isi raspunde.
6elatiile temporale reliefeaza perspectiva timpului psi*ologic,cel cronologic ind un mijloc artistic de amplicare a starilor interioare ale protagonistului. Tema ilustreaza con(ictul interior,strigatul tragic al individului insingurat care face eforturi de a-si gasi identitatea. Tabloul "."ona este pescar,este omul a(at in fata intinderii imense de apa,marea,care sugereaza viata,libertatea,aspiratia si iluzia. "ona este un pescar g*inionist,care desi isi doreste sa prinda pestele cel mare,prinde numai “fate! si pentru faptul asta el isi ia mereu un acvariu cu el in care sa pescuiasca pestii care au mai fost prinsi o data,semnicand faptul ca se refugiaza in micile bucurii pe care le mai traise si alta data. 7in pricina neputintei,"ona se simte un ratat,un damnat. "ncipitul piesei il prezinta pe "ona care incerca,strigandu-se sa se regaseasca,cugetand asupra relatiei dintre viata si moarte. 1inalul tabloului il prezinta pe "ona ing*itit de un peste urias cu care incerca sa lupte si strige dupa ajutor,sugerand pornirea personajului intr-o aventura a cunoasterii. Tabloul al ""-lea se petrece in “interiorul Pestelui "!,in intuneric ceea ce il face pe "ona si mai deprimat de viata lui."ona vorbeste mult,logosul ind e)presia supravietuirii,el avand ipostaza aici de calator,e)plorator pe drumul cunoasterii. "ona doreste sa se simta liber."ona gaseste un cutit,semn al libertatii de actiune si constata lipsa de vigilenta a c*itului dar nu reuseste sa il taie si sa scape. Tabloul al """-lea se desfasoara in “interiorul Pestelui ""!,care ing*itise ,la randul sau,Pestele " si in care se a(a o “mica moara de vant! care poate sa invarteasca sau sa nu se invarteasca,simbol al zadarniciei. "deile asupra caruia mediteaza "ona in acest tablou se refera la viata,la conditia omului in lume. par doi guranti care “nu scot nici un cuvant!,Pescarul " si Pescarul "",ecare cu cate o barna in spate,pe care o cara fara oprire surzi si muti simbolizand oamenii care isi duc povara data de destin."ona vorbeste cu ei,dorind sa inteleaga aceasta conditie umila asumata ca o obligatie.4iata aici inauntru este plina de “umezeala!,nu este una sanatoasa spiritual si atunci se intreaba "ona de ce trebuie sa duca oamenii un astfel de trai. "ona devine increzator,apoi scapa cutitul si se inc*ipuie o mare si puternica ung*ie,o arma cu care incepe sa spintece burtile pestilor,despartind “interiorul pestelui doi de interiorul pestelui trei!. "ona ramane singur cu propria constiinta ,gandind si actionand solitar in lumea inconjuratoare. "ona adreseaza o scrisoare mamei sale,armand ca “e)ista o clipa cand toti oamenii se gandesc la mama lor!. 7esi i “s-a intamplat o mare nenorocire! "ona iubeste cu jovialitate si tristete,ideea repetabilitatii e)istentiale a omului. 1inalul tabloului ilustreaza o innitate de oc*i care-l privesc simbolizand nenascutii pe care c*itul ii purta in pantece. Tabloul al "4-lea il prezinta pe "ona in gura “ultimului peste spintecat!,iar din el se vede la inceput numai “barba lui lunga si ascutita care falfaie afara!.3ste singur in pustietatea imensa si isi striga semenii.0rizontul lui "ona se reduce la o burta de peste,dupa care se zareste “alt orizont! care este “o burta de peste urias!,apoi “un sir nesfarsit de burti!. 7rama umana este aceea a vietii apasatoare,sufocante,din care nimeni nu poate evada in libertate.
+irul nesfarsit de pesti smbolizeaza ideea ca in viata omul are un sir nesfarsit de necazuri,de neplaceri care uneori se tin lant. "ona constata ca in viata de pana acum a gresit dar nu renunta,pe tot parcursul acestui monolog dialogat,"ona se a(a in ipostaza de auditoriu. +olutia de iesire pe care o gaseste "ona este aceea a spintecarii propriei burti care ar semnica evadarea din propria carcera,din propriul destin. 7rama se termina cu o replica ce sugereaza increderea pe care i-o da regasirea sinelui,cunoasterea propriilor capacitati de actiune,concluzionand ca “e greu sa i singur! si simbolizeaza un nou inceput. ceasta opera lirerara este o drama parabola si neomodenista,8arin +orescu ofera o pilda de viata din care omul simplu sa invete ca intotdeauna puterea si solutia de a iesi dintr-o situatie se a(a numai in sine,in propria capacitate de supravietuire.
(oapte de decemvrie de Ale)andru Macedons*i -poezie simbolista-
+imbolismul este un current literar aparut mai intai in 1ranta la sfarsitul secolului al @"@-lea ca reactive impotriva romantismului. 'umele curentului a fost dat de Dean 8oreas prin articolul intitulat “2e sGmbolisme!. "n literatura romana,simbolismul a aparut sub indrumarea lui le)andru 8acedonsi in revista sa “2iteratorul!. #ativa reprezentanti in literatura romana au fost "on 8inulescu,/eorge Bacovia,3lena 1arago. Trasaturile simbolismului sunt motivele simboliste:orasul provincial sufocant,tema naturii,iubirea,moartea,singuratatea,instrumentele muzicale. Tema generala a poeziilor simboliste este conditia nefericita a poetului intr-o societate incapabila sa-l inteleaga. titudini poetice sau stari su(etesti specic:spleen-ul,oboseala psi*ica,disperarea,apasarea su(eteasca,nevroza. 5na dintre trasaturi mai este si aparitia corespondentei dintre cuvinte si elementele din natura,ind principala modalitate de realizare a poeziilor simboliste. Poeziile simboliste beneciaza de muzicalitatea elementelor de prozodie,dar si de prezenta instrumentelor muzicale. Poezia “'oapte de decemvrie! de le)andru 8acedonsi este o poezie simbolista. Poemul a pornit de la o scurta proza numita “8ea si 8ea!,aceasta a aparut in $%;= in ziarul “6omanul! si dezvolta o pilda morala:bogatul 3mir li-bn-8aomedben-Hassan primeste porunca de la tatal sau ca in viata sa nu se abata niciodata de la calea cea dreapta.#a orice ma*omedan el pleaca in pelerinaj la cetatea sfanta 8ea in acelasi timp si spre aceeasi cetate pleaca si un cersator Pocitan-benPe*livan.#ei doi urmeaza cai diferite pentru a ajunce la destinatia planuita,emirul
pastreaza calea cea dreapta si ajunge la “8ea cereasca! pe cand cersatorul urmeaza calea ocolita si ajunge la “8ea pamanteasca!. Poezia se organizeaza pe trei tablouri. Tabloul " arata imaginea creatorului. Tabloul al ""-lea surprinde motivul inspiratiei data de e)istenta (acarii. Tabloul al """-lea cuprinde lupta pentru atingerea absolutului prezentata in c*ip alegoric.3mirul din Bagdad care este tanar si bogat incearca sa traverseze desertul spre cetatea 8ea dar isi gaseste sfarsitul aproape de acesta intrand in sc*imb in “8ea cereasca!. Tot ca structura poemul se organizeaza pe doua planuri astfel tabloul " corespunde planului real iar tablourile "" si """ corespund planului fantastic. Tabloul " aduce in prim plan culoarea alb care semnica lipsa inspiratiei,campia alba si intinsa este simbolul lumii in care traieste poetul,este o lume ostila acestuia. 3lementele auditve “lupi groaznici s-aud!,!crivatul tipa! au rolul de a anunta o anumita sc*imbare in tabloul al ""-lea. "n tabloul al ""-lea “1lacara vie! simbolizeaza inspiratia acestuia prin personicare si ii spune poetului ca pentru a creea trebuie sa devina avut si puternic 3mir. ceasta e singura modalitate de a poetului in universul ideal poeziei. "n tabloul al """-lea,poetul devenit emir e dornic sa plece la cetatea sfanta 8ea.4a trebui sa paraseasca “rozul Bagdad!,fericirea de care s-ar putut bucura in acest rai. 3mirul devine aici simbolul omului superior ce nu se multumeste cu fericirea pamanteasca,el are calitati ce sugereaca geniul. spiratia spre 8ea devine o dorinta atotstapanitoare intre rozul Bagdad si 8ea e)ista un pustiu pe care 3mirul trebuie sa-l traverseze infruntand pericolele cel ameninta.Porneste pe o alba camila insotit de un mare alai alcatuit de robi inarmati camile si cai. "nainte de a pleca din rozul Bagdad trece pe langa fantana in care odata isi oglindea c*ipul balai si aici intalneste un drumet cu infatisare de cersator al carui portret este alcatuit in antiteza cu cel al 3mirului.Tot in antiteza sunt si drumurile lor,caci drumetul urmeaza calea ocolita iar 3mirul calea cea dreapta. 7rumul ocolit sugereaza compromisurile pe care omul obisnuit le face in viata. 7rumul cel drept simbolizeaza viata dusa cu demnitate,fara nici un fel de ocolisuri.#uloarea dominanta in parcurgerea desertului este rosul,simbol al vietii dar si al patimii de a atinge idealul,iar la nal simbolul mortii. +ervitorii sfarsesc pe rand,proviziile se termina,iar 3mirul ramane singur sub “jarul pustiei!.#*inurile lui sugereaza zbuciumul poetului pentru conditia nefericita in lumea cu care nu poate comunica. 3mirul traieste iluzia adealului pe care spera sa-l atinga in intrarea in +fanta #etate.3l alearga spre ea,dar aceasta se indeparteaza.+etea poetului de a atinge perfectiunea este un ideal imposibil. 3mirul cade victim propriului sau crez care cere sacricii si e de neatins.#alea cea dreapta pe care o urmeaza 3mirul,e cea a omului superior,singurul capabil de a nu se abate in viata de la drumul drept. 3mirul il zareste pe drumetul pocit intrand pe portile 8eai in timp ce el intra pe portile 8eai ceresti.
1inalul poeziei reda simbolul destinului omului superior.3l este supus suferintei pricinuite din capacitatea oamenilor de a nu-i intelege idealul greu de atins. Poemul imbina elementele din doua curente literare romantism si simbolism. 3lementele romantice sunt:tema poemului este conditia vitrega a omului superior intr-o lume dominata de interese mesc*ineantitezaom obisnuit-om geniu,idealul absolut,telul comunmotivele romantice sunt noaptea,c*inurile indurate al emirului in calatoria sa,visul,decorul natural in concordanta cu starea de spirit a personajelor. 3lementele simboliste sunt:(acara care simbolizeaza inspiratie,albul sugereaza lipsa de inspiratie,verdele speranta,rosu focul,bogatia materiala a emirului. Prin caracteristicile infatisate mai sus deducem ca poezia “'oapte de decemvrie! de le)andru 8acedonsi este o poezie simbolista.
+loare albastra de Mi%ai Eminescu -poezie romantica-
6omantismul este un curent literar aparut in prima jumatate a secolului al @"@-lea in spatiul european. #onte)tul istoric il constituie revolutiile burg*eze democratice,lupta pentru independenta,lozoa idealista germana. 8anifestul literare “Prefata la drama #ronLell!de 4ictor Hugo. Trasaturile romantismului sunt:imaginatia e principiul fundamental al creatiei,fantezia si sentimentul predominant,apare subiectivismul caci eul liric apeleaza la trecerea de la o “lume! la alta,apare antiteza,amestecul speciilor literare. +ursele de inspiratie sunt istoria,folclorul,spatiile e)otice si e)ceptionalul. 6aportul cu timpul este evadarea in trecut care se realizeaza prin intermediul visului,apare antiteza trecut-prezent. Personajul literar este e)ceptional in imprejurimi e)ceptionale,este prezentat in aniteza cu un alt personaj,este din toate mediile sociale. +tilul este metaforic,apeleaza la cuvinte ar*aice si populare.
+peciile cultivate sunt specii dramaticedrama istorica si lozoca,specii liricemeditatie,elegia,romanta,specii epicenuvela istorica,balada,poemul,romanul. #ativa din reprezentantii acestui curent sunt "on Heliade 6adulescu,#ostac*e 'egruzzi si 8i*ai 3minescu. Poezia “1loare albastra! de 8i*ai 3minescu este o poezie romantica. Poezia a fost publicata in revista “#onvorbiri literare!in $%&< si este o capodopera a creatiei eminesciene. 3a dezvolta un motiv poetic 3uropean. “1loare albastra! reprezinta ipostaza iubirii paradisiace. Poezia isi are punctual de plecare in mitul romantic,al aspiratiei catre idealul de fericire de iubire pura. Titlul:8otivul “(orii albastre! sugereaza puritatea iubirii si candoarea iubitei. Tema o constituie aspiratia poetului spre iubirea ideala,spre perfectiune,care nu se poate implini. "deea poetica e)prima tristetea si nefericirea poetului pentru neputinta implinirii cuplului iubirii. Poezia este alcatuita din patru secvente lirice,doua ilustrand monologul liric al iubitei,iar celelalte doua monologul lirico-lozoc al poetului. "ncipitul este o interogatie retorica a iubitei,adresata barbatului visitor. Prima secventa e)prima monologul iubitei,care incepe prin situarea iubitului intr-o lume superioara,semnicand un portret al omului de geniu.3l mediteaza asupra unor idei superioare care simbolizeaza cultura,cunoasterea,maretia la care simte si gandeste geniul. "ubita il c*eama in lumea reala si il indeamna sa abandoneze idealurile metazice si ii ofera fericirea terestra. +ecventa a doua ilustreaza monologul liric al poetului in care se accentueaza superioritatea preocuparilor si a gandirii sale,prevestind nalul poeziei."ubita este “mititica!,si desi poetul marturiseste ca “ea spune adevarul!,se desprinde o usoara ironie privind neputinta lui de a fericit cu acest fel de iubire.titudine e)primata cu superioritatea omului de geniu. 5rmatoarea secventa,monologul liric al iubitei,incepe printr-o c*emare a iubitului in mijlocul naturii,ale carei elemente specic liricii eminescienecodrul,izvorul,vaile-sunt in armonie desavarsita cu starile indragostitilor. Docul dragostei este prezent si aceasta poezie,gesturile tandre,soaptele,declaratiile erotice,c*emarile iubirii optimiste avand c*iar o nota de veselie. rta iubirii este descrisa de fata prin gesturi duioase, mangaietoare, ademenitoare. patra secventa constituie monologul liric al poetului,incarcat de profunde idei lozoce.5imirea poetului pentru frumusetea fetei este sugerata de o propozitie e)clamativa:!ca un stalp eu stam in luna9!,iar superlativul “#e frumoasa,ce nebuna! sugereaza miracolul pe care il traise poetul in visul sau pentru iubita ideala. 8oartea iubirii sugereaza neputinta implinirii cuplului,intrucat cei doi apartin unor lumi diferite. #a in toate poeziile sun prezente si gurile de stil:epitete “albastra,dulcea (oare!comparatii!7ulci ca (orile ascunse!personicari!izvoare plang in vale!. 6itmul este tro*aic,masura de &-% silabe,iar rima este imbratisata. Prin caracteristicile infatisate mai sus deducem ca “1loare albastra! de 8i*ai 3minescu este o poezie romantica.
