Cercetare practica violenta domestica 1. JUSTIFICAREA TEMEI Tema:
Violenta domestica - fenomen social.
Am ales sa vorbesc despre violenta domestica pentru ca este o problema sociala ce afecteaza viata cotidiana a societatii noastre, care ne ameninta direct di rect sau indirect siguranta de fiecare zi, în mod dureros. Violenta intrafamiliala a cunoscut o amploare semnificativa dupa 1990, urmare a saraciei, a nivelului de trai scazut si a perioadei de tranzitie. Aceste elemente reprezinta factorii externi ai violentei conjugale. Violenta domestica a fost considerata multa vreme vr eme un fenomen normal si ascuns în societatea traditionala, pentru ca barbatii aveau dreptul de exercitare a puterii asupra membrilor familiei. Constientizarea acestei probleme sociale este în patru decenii, principalul motiv fiind perceput ,,tabu" de comunitate nefiind admisa nici o interventie din afara în cadrul famil iei. Acest fenomen este deseori alimentat de miturile superioritatii masculine si legitimate astfel din punct de vedere cultural. Tiparul barbatului care-si dovedeste masculinitatea masculinitatea prin acte violente asupra celor din mediul lui apropiat este prezent în mare masura în societatea româneasca. 1.
UNIVERSUL CERCETRII
Populatia tinta a cercetarii în domeniul violentei vi olentei domestice este reprezentata de femeile ce au fost victime ale violentei în familie. 3. OBIECTIVELE CERCETRII Prin aceasta cercetare mi-am propus sa studiez: stu diez: A: Cauzele care stau la baza violentei dintre soti si care au determinat cresterea semnificativa a cazurilor si consecintelor violentei în familie. B: În ce masura cauzele enuntate pe parcursul lucrarii au un rol important în aparitia fenomenului de violenta domestica. 4. DOCUMENTAREA Pentru documentare am discutat cu femei victime ale violentei conjugale dintr-un adapost destinat victimelor violentei domestice din Bucuresti. 5. DEFINIREA CONCEPTELOR Violenta: Violenta: ,,utilizarea fortei fortei si a constrângerii constrângerii de catre un individ, grup sau clasa sociala sociala în scopul impunerii vointei lor asupra altora" (Zamfir, Vlasceanu, ,,Dictionar de sociologie", Ed. Babel, Bucuresti, 1998).
Violenta domestica: domestica: ,,ansamblu conflictelor din grupul marital care au ca efect maltratarea partenerului. orice forma de agresiune, abuz sau intimidare, dirijata î mpotriva unui membru al caminului familial, unei rude de sânge sau contra altor persoane din mediul familial" (Radulescu, S.M., ,,Sociologia Violentei (Intra)familiale, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2001). Educatie: Educatie: ,,ansamblu de masuri aplicate în mod sistematic în vederea formarii si dezvoltarii însusirilor intelectuale, morale si fizice ale oamenilor" (schiopu,Ursula (coord.), ,,Dictionar de psihologie", Ed. Babel, Bucuresti, 1997). Nivel de trai : ,,gradul de satisfacerea necesitatilor umane specifice unei colectivitati, grup social, localitati sau persoane" (Zamfir, Catalin; Vlasceanu, Lazar (coord.), ,,Dictionar de sociologie", Ed. Babel, Bucuresti, 1998). Feminismul : ,,este miscarea care pledeaza pentru egalitate egal itate sociala, politica si economica a femeilor cu barbatii. Acesta sustine oportunitatile egale, promovarea, emanciparea si dezvoltarea femeilor. Feminismul reclama dezechilibrul dezechilibrul de putere care exista între femei si barbati si se opune subordonarii femeii de catre barbat atât în familie famili e cât si în societate" (Ina, Curic; Lorena, Vaetisi, ,,Inegalitatea de gen: violenta invizibila, Dictionar de termeni", Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2005,anexa 4, p. 133.) Sexismul : ,,reprezinta credinta sistematica ca femeile sunt inferioare barbatilor si este exprimat prin limbaj, politici si practice cotidiene. Ca efect, apare o desconsinderare a experientelor feminine si inteiorizarea credintelor ca ceea ce fac femeile este lipsit de importanta. Aceasta apare î n domenii ca religia, filosofia, mituri, legi, politica si în reactii cotidiene în ceea ce priveste genul. De asemenea este o idiologie care împiedica eliminarea discriminarilor pe baza de sex si submineaza masurile legale care asigura egalitatea de sanse" (Ina, Curic; Lorena, Vaetisi, , ,Inegalitatea de gen: violenta invizibila, Dictionar de termeni", Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2005,anexa 4, p. 134). Egalitate de gen: gen: ,,reprezinta protectia, promovarea si respectarea drepturilor umane ale barbatilor si femeilor. Ea implica asigurarea si oferirea sanselor egale pentru femei si barbati, care se implica în mod activ si voluntar în diverse activitati, în funtie de caracteristicile incividuale, fara a fi constânsi de conotatiile culturale si sociale date de apartenenta la o categorie de sex sau alta" (Ina, Curic; Lorena, Vaetisi, ,,Inegalitatea de gen: violenta invizibila, Dictionar de termeni", Ed. Eikon, Cl ujNapoca, 2005,anexa 4, p. 133. Rolurile de gen: gen: ,,sunt expresia identitati 232i87c i de gen. Ele sunt învatate în procesul de socializare si cuprind comportamente feminine si masculine pe care membrii unei societati sunt încurajati sa le adopte: comportamentul comportamentul de sot sau sotie, tata sau mama etc. Rolurile au câteva functii importante: ghideaza comportamentul personal si social; servesc ca standarte permitând membrilor sa fie siguri în legatura cu lucruri care altfel nu ar fi ambigue; permit identificarea, satisfacând o nevoie de cunoastere de sine si a celorlalti" (Ina, Curic; Lorena, V aetisi, ,,Inegalitatea de gen: violenta invizibila, Dictionar de termeni", Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2005,anexa 4, p. 133.)
Violul marital: ,,Se refera la orice act sexual obtinut prin forta, în cadrul relatiei de cuplu dintre sot si sotie. a) folosirea constrângerii si a fortei fizice, b) initierea unui contact sexual împotriva dorintei sotiei/sotului. c) obtinerea consimtamântului prin amenintare directa sau indirecta". (Luana Miruna Pop (coord), ,,Dictionar de politici sociale", Ed. Expert, Bucuretti 2002, p.812) Stereotipurile de gen: ,,sunt sisteme organizate de credinte si opinii tipizate în functie de sex. Acestea se refera la caracteristicele femeilor/barbatilor, dar si la trasaturile calitatile feminitatii/masculinitatii. Prin stereotipurile de gen se transmit asteptarile societatii fata de femei si barbati, iar cei care depasesc aceste stereotipuri de cele mai multe ori sut sanctionati de catre societate" (Ina, Curic; Lorena, Vaetisi, ,,Inegalitatea de gen: violenta invizibila, Dictionar de termeni", Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2005,anexa 4, p. 134.). Consumul de alcool : ,,prin consum se întelege folosirea unui bun, alcool pentru sa tisfacerea nevoilor personale" (schiopul, Ursula (coord.), ,,Dictionar de psihologie", Ed.Babel, Bucuresti, 1997). 6.
OPERAIONALIZAREA CONCEPTELOR
DIMENSIUNI sI INDICATORI DIMENSIUNE
INDICATORI
Violenta verbala
insulte, amenintari, jigniri.
Violenta fizica
lovituri, raniri grave, provocari de fracturi
Violenta sexuala
raporturi sexuale nedorite, denigrarea sau
negarea sexualitatii. Violenta psihoemotionala
santaj, denigrare, umilire în fata prietenilor, rudelor, reducerea la tacere, gelozie.
Educatie
ultima forma de învatamânt absolvita, gradul de acces la informare.
Nivel de trai
locuinta, venituri, calitatea bunurilor consumabile calitatea bunurilor de larg consum
Consum de alcool
cantitatea de alcool consumata, comportament de consum: unde? cu cine? cum? , reactii
negative în urma consumului. 7 .
IPOTEZELE CERCETRII Cu cât consumul de alcool în familie este mai ridicat, cu atât creste riscul violentelor în familie. Daca favorizarea barbatului în miturile legate de rolurile de gen este mai raspândita într-o
comunitate, atunci violenta va avea si ea o amploare mai mare. Cu cât nivelul de trai al familiei este mai scazut, cu atât riscul violentei domestice creste. Cu cât locul de munca al unuia dintre soti este mai instabil sau inexistent cu atât riscul
aparitiei violentei este mai mare. Daca modelul parental oferit de tata este unul bazat pe violenta, atunci riscul ca si viitorul
adult sa devina violent este mai mare. 8 .
METODE sI TEHNICI DE CERCETARE - Studiul de caz
Este o metoda calitativa de cercetare care îsi ia ca subiect unul sau mai multe cazuri selectate dintr-o unitate sociala, de la indivizi pâna la comunitati sau organizatii si le studiaza printr-o serie de tehnici. ,, Studiul de caz este o tehnica speciala a culegerii, a punerii în forma si a prelucrarii informatiei la un sistem social cuprinzând propriile sale dinamici" (Alex. Mucchielli, ,,Dictionar al metodelor calitative în stiintele umane si sociale", Ed. Polirom, Iasi, 2002, p. 407). STUDII DE CAZ CAZUL 1 DATE DE IDENTIFICARE ALE PERSOANEI: NUME: N.C. VARSTA :42 ani
SEX: feminin STUDII: studii medii OCUPATIE: pensionata pe caz de boala STARE CIVILA: casatorita COPIII : o fata ( 16 ani) Date relevante din familia de origine: N.C. a refuzat sa vorbeascaa despre copilaria sa.
Date relevante din timpul casatoriei : N.C. s-a casatorit la 21 ani cu N.N. care era mai tânar cu doi ani. Dupa 7 ani de casatorie, N.N. începe sa aiba crize de furie, în timpul carora sotia si fiica au învatat sa stea deoparte. Pâna în martie 2005, N.N. nu si-a lovit niciodata sotia, dar odata cu pierderea locului de munca a devenit foarte nervos , nemultumit de propria situatie. N.C. nu a mai putut suporta starile de furie ale sotului sau manifestate prin aruncarea obiectelor, bruscarea, lovirea membrilor familiei, astfel încât a apelat la un asistent social din cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala. Acest asistent social a orientat-o catre un adapost pentru victimele violentei domestice. Aici N.C. însotita de fiica sa de 16 ani, a stat o perioada de 3 luni de zile , iar ajutata de asistentul social a gasit o locuinta provizorie, divortul fiind singura solutie. CONCLUZII: Cauzele violentei domestice în acest caz au fost starea materiala precara, pierderea locului de munca al sotului, lipsa de comunicare. CAZUL 2 DATE DE IDENTIFICARE A PERSOANEI: NUME:
M. E.
VÂRSTA:
27 de ani
SEXUL: Feminin STUDII: 12 clase OCUPAIE: vânzator STAREA CIVIL: casatorita COPII: 3 copii (o fata de 5 ani, doi baieti gemeni de 4 ani). Date relevante din familia de origine: M.E. provine dintr-o familie monoparentala, a fost victima indirecta a violentei în familie, fiind martor al scenelor traumatizante dintre mama si tatal ei unde tatal a decedat într-un accident de masina în care era în stare de ebrietate. Ne informeaza ca la ea (M.E.) în familie alcoolul era rege. Tatal a decedat când ea avea 14 ani. Evenimentele traumatizante din copilarie au marcat-o psihic, lucru manifestat prin comportamentul ei vis-à-vis de baieti în adolescenta. Mama (M.E) a vazut ca fa ta nu se casatoreste si neavând nici un prieten a casatorit-o fortat cu un amic de al ei. Fapt care era mai mare decât ea cu 15 ani. M.E. de la începutul casatoriei era cuprinsa de teama, apoi s-a schimbat atitudinea, deoarece dupa respect a aparut si flacara de iubire. Dupa aparitia primului copil relatiile dintre cei doi au început sa se deterioreze. M.C, sotul lui M.E. a devenit agresiv în limbaj si gesturi. A început sa fie tot
mai des nemultumit de felul în care gatea si spala M.E. De la cuvinte jignitoare, la palma, pumni a fost un pas. Relatiile dintre cei doi deveneau din ce în ce mai tensionate; în schimb M.E. spera ca lucrurile vor inta în normal. M.E, era deseori umilita fata de rudele si prietenii lui, vorbindu-i foarte urât. De la palma, pumni a trecut la batai crunte ajungând sa o bata cu ceartaful ud. Momentele de agresiune apareau când M.C, sotul lui M.E. obisnuia sa consume alcool frecvent dupa care devenea agr esiv în limbaj si gesturi. Dupa aparitia primului copil nu-si suporta copilul. M.E a încercat sa-si explice ce s-a întâmplat cu sotul sau de a devenit din ce în ce mai violent fata de ea si copil. De fiecare data când încercam sa discut sau sa-i cer explicatie, M.C o viola. Asa au aparut cei doi baietei gemeni. Desi o batea si o viola, ea înca îl mai iubea. A încercat sa ramâna în relatie, dar frecventele batai administrate ei si copiilor sai au determinat-o sa fuga la mama ei. Sotul sau a venit dupa ea luând-o cu forta acasa unde a batut-o crunt. În noaptea respectiva ajutata de o prietenea de la munca, reuseste sa fuga din Ploiesti luând trenul catre Bucuresti. Aici alaturi de prietena ei a mers la Directia Generala de Asisitenta Sociala Sector 1 unde a purut sa vorbeasca cu un asistent social din cadrul serv iciului de prevenire si abandon. Asistentul social a orientat-o catre un Adapost pentru Victimele Violentei Domestice. În adapost a gasit un mediu securizant si lipsit de violenta. Aici a primit consiliere psihologica, juridica si asistenta medicala. A reusit, ajutata de asistentul social pe fetita si cei doi baietei sa-i înscrie la o gradinita, iar taxele gradinitei fiind suportate de adapost. M.E este hotarâta sa divorteze. Ea a reusit sa se angajeze vânzatoare la un super market. În present, cazul este în curs de rezolvare, M.E fiind în continuare în adapostul respective. CONCLUZII: M.E provine dintr-o familie care a cunoscut violenta domestica. Desi nu si-a dorit sa se casatoreasca de teama de unui sot agresiv si alcoolic, mama ei a fortat-o sa se casatoreasca cu un amic de-al ei temându-se sa nu ramâna fata batrâna. În acest caz, cauzele violentei domestice în aceasta familie sunt mai multe, în primul rând vârsta partenerului este foarte mare, alcoolul, gelozia. Aceasta explica schimbarea de comportament a lui M.C fata de sotie. De aceea M.C nu mai era multumit de felul în care sotia sa gatea si spala. Ajunsa în adapost pentru victimele violentei domestice a primit consilierea psihologica de care avea foarte mare nevoie. Tot aici i s-a asigurat si consiliere juridica pentru a deschide actiune de divort. CAZUL 3 DATE DE IDENTIFICARE: NUME: D.E VÂRST: 33 de ani
SEX: Feminin STUDII: Studii superioare OCUPAIA : Profesor
STAREA CIVIL: Casatorita COPII: Un copil de 3 ani Date relevante din copilarie: D.E provine dintr-o familie în care violenta domestica nu si-a gasit locul niciodata. D.E este singura la parinti. Relatia dintre parintii sai este bazata pe dragoste si respect. Când vorbeste despre familia ei de origine are numai cuvinte de lauda si spune ca la o astfel de familie visa sa aiba si ea, dar nu a avut parte. Date relevante din timpul casatoriei: D.E l-a cunoscut pe sotul ei în timpul facultatii. La finele facultatii s-au casatorit si s-au mutat la el. D.E a locuit o perioada în casa socrilor ei apoi a reusit sa cumpere un apartament ajutata de parintii ei. Problemele au început sa se manifeste la scurt timp dupa se s-au casatorit. Din motive neînsemnate apareau discutii aprinse. M.E obisnuia sa consume alcool frecvent dupa care devenea agresiv în limbaj si gesturi. Atunci când consuma alcool spargea toata vesela si îi vorbea foarte urât sotiei si copilului sau. Pe baietel nu-l suporta deloc desi era al lui. D.E spunea ca deseori îl batea si îi vorbea urât astfel încât baiatul a început sa aiba cosmaruri în timpul noptii, sa faca pe el atunci când era certat. D.E se decide sa plece sa plece de acasa pentru ca nu a mai suportat comportamentul agresiv al sotului. Se adreseaza Directiei Generale de Asistenta Sociala Sector 1, de aici este orientata catre un adapost pentru victimele violentei domestice. Dupa spusele lui D.E ,,în familia sotului meu, violenta era la ea acasa... tatal lui obisnuind în tinerete sa o bata pe mama lui". D.E spune ca nu a fost batuta dar copilul era frecvent batut de acesta, lucru care l-a traumatizat psihic. În adapost a beneficiat de consiliere psihologica pentru copil si juridica, hotarând sa intenteze divort. Sotul acesteia a început sa o urmareasca. El a venit la scoala unde preda D.E. Fara ca aceasta sa stie, si a asteptat-o sa iasa de la ore. O colega l-a vazut si ia spus ca sotul ei sta în parculetul de lânga scoala. Din acel moment a început sa fie terorizata de gândul ca ar putea veni dupa ea la adapost si sa-i ia copilul. Într-o zi asistentul social a avut surpriza de a vorbi chiar sotului D.E. Acesta venise sa întrebe daca sotia lui locuieste în adapost. Asistentul social a negat ca aceasta ar locui în adapost. Desi îl batea tot timpul, sotul acesteia a spus asistentului social ca nu poate trai fara copil. Dupa aceasta vizita asistentul social de la adapost a luat legatura cu cei de la D.G.A.S., astfel încât s-a dispus ca D.E sa fie mutata în alt adapost pentru o mai buna protectie. În prezent se afla în alt adapost fiind în proces de divort si partaj. CONCLUZII: În acest caz principalele cauze ale violentei domestice este alcoolul si preluarea modelului agresiv patern. Teoria învatarii sociale spune ca tinerii învata din familie sa aprecieze si sa utilizeze violenta ca legitima în rezolvarea unor situatii. Asa si sotul lui D.E ce a vazut în familia sa de origine, a preluat în comportamentul sau, manifestându-se violent mai ales pe fondul consumului de alcool. Aruncarea obiectelor si violenta verbala vin sa completeze violenta fizica care lasa urme vizibile la nivel psihic mai ales pentru copil.
CAZUL 4 DATE DE IDENTIFICARE: NUME: N.A VÂRSTA: 37 de ani
SEX: Feminin STUDII: Medii OCUPAIA: Casnica STAREA CIVIL: Casatorita COPII: 3 copiii (14 ani, 10 ani, 3ani) Date relevante din copilarie: N.A a avut o copilarie nefericita. A pierdut parintii înca de la o vârsta frageda. Avea doar 11 ani când parintii ei au avut un accident si au decedat. A trecut foarte greu peste acest soc. Din acel moment a fost crescuta de o matusa care o batea si o neglija, lucru care a determinat-o sa se casatoreasca destul de repede. Astfel s-a casatorit la 18 ani cu V.C. Date relevante din timpul casatoriei: S-a casatorit din dragoste cu V.C. Fiind foarte gelos a început sa o bata fara ca aceasta sa aiba vreo vina. Au întâmpinat greutati materiale evidente deoarece N.A era casnica, iar sotul sau lucra ca sezonier în agricultura. Neavând surse financiare sigure multe din discutiile care aveau loc dintre cei doi soti aveau ca subiect banii. Ea îi reprosa ca daca nu ar mai bea ar putea sa se descurce mai bine. La auzul acestor vorbe sotul reactiona violent. El motiva consumul de alcool, ca are nevoie sa bea pentru a mai uita de saracia în care se afla. Când a aflat ca sotia a ramas a treia oara însarcinata a început sa consume alcool din ce în ce mai des si în cantitati foarte mari. Se descurca mai greu cu bani, el nu mai gasea de lucru asa ca N.A a început sa munceasca ca menajera pentru a avea ce sa le dea sa manânce copiilor. În urma unui conflict pentru ca nu mai aveau bani pentru a cumpara mâncare N.A a fost batuta crunt astfel ca a ajuns în spital nascând prematur un baietel. De aici dupa externare ajutata de asistentul social al maternitatii ajuns într-un adapost pentru victimele violentei domestice. Aici a primit consiliere psihologica de care avea nevoie fiind în stare de depresie. A fost ajutata sa îsi gaseasca de lucru la o croitorie. Dupa 3 luni de stat în adapost convinsa de sot s-a întors acasa, desi asistentul social al adapostului a rugat-o sa se gândeasca foarte bine asupra deciziei, spunându-i ca sotul nu s-a schimbat desi a acceptat sa participe la sedinte de consiliere psihologica. N.A s-a întors acasa cu speranta în suflet ca totul v-a fi mai bine. CONCLUZII:
În acest caz factorii declansatori ai violentei domestice sunt: nivelul de trai scazut, locul de munca instabil al sotului, alcoolul si gelozia. Însa, principalul factor al vi olentei în acest caz au fost veniturile insuficiente care generau un nivel de trai scazut. În jurul acestei cauze s-au dezvoltat o multime de conflicte. Cu cât numarul de copii creste cu atât s tarea de saracie este din ce în ce mai evidenta, fapt relevant si din acest caz. CAZUL 5 DATE DE IDENTIFICARE: NUME: V.P VÂRSTA: 33 de ani
SEX: Feminin STUDII: 12 clase OCUPAIA: Agent de vânzari STAREA CIVIL: Casatorita COPII: un copil de noua ani. Date relevante din copilarie: V.P provine dintr-o familie în care dragostea si respectul domina, unde totul este legat de traditie si religie. Ei fiind o familie de unguri. V.P are o sora de 19 ani cu care se întelege foarte bine. Familia ei a mers pe premisele ca odata casatorit trebuie sa ramâi alaturi de partener pâna la moarte. Aceste principii au fost transmise celor doua fiice înca din copilarie. V.P întotdeauna s-a înteles mai bine cu bunelul din partea tatalui decât cu parintii ei. Mama sa a fost întotdeauna mai distanta din punct de vedere afectiv fata de V.P, asa se explica apropierea fata de bunic. Tatal pentru V.P era doar tata, nu se implica în nimic, cauza fiind ca nu a avut baieti. Apropierea de bunic s-a datorat faptului ca locuiau în aceeasi curte cu el. Iar distanta mare dintre cele doua surori a facut ca V.P sa simta lipsa surorii în timpul copilariei sale. Date relevante din timpul casatoriei: V.P se casatoreste la vârsta de 20 de ani, dupa o perioada de prietenie cu sotul sau. Astfel dupa trei luni, dupa ce l-a cunoscut pe N. s-au casatorit. V.P spune ca a fost dragoste la prima vedere si de aceea s-au casatorit atât de repede. Fericirea însa nu a durat mult. Au început sa se certe din motive neînsemnate dar care au contribuit la deteriorarea relatiei. Ea î ncerca sa comunice ca sa vada de unde a început totul, însa N. ramânea de multe ori indiferent sau spunând ca nu are timp sa asculte ,,balade". Atunci si-a dat seama ca s-a grabit casatorindu-se asa repede fara sa-l cunoasca bine. Încetul cu încetul lucrurile s-au agravat. De la cuvinte urâte la palma a fost un pas, apoi pumni si chiar tentativa de a o ucide. A avut intentia de multe ori sa divorteze dar nu a facut-o pentru ca parintii ei iau spus ca acest
lucru o v-a face de râs fata de cunoscuti. Pentru ca nu a avut sprijin din partea parintilor sai a continuat sa stea în relatie. V.P ne povesteste cu lacrimi în ochi. Spunea ca sotul ei se manifesta violent mai ales dupa ce consuma alcool. Simtea ca nu are cu cine vorbi, ca se loveste de indiferenta sotului. Începuse sa creada ca sotul ei are o amanta datorita telefoanelor inexplicabile pe care le primea sotul. Dupa câtiva ani de casatorie V.P a ramas însarcinata. A crezut ca daca va avea un copil relatia cu sotul se v-a îmbunatati, dar din pacate aceasta s-a întâmplat doar câteva luni, unde ciclul violentei domestice a început sa se repete. În ciuda incidentelor familia ei de orig ine nu a sustinut-o spunându-i ca trebuie sa faca ceea ce îi cere el. În momentul de fata continua sa stea în relatie sperând ca totul va fi bine. Relatia dintre cei doi în momentul de fata ,,pare a fi intrat în normalitate", desi înca traieste cu teama în suflet ca poate într-o zi va fi ucisa de el într-un moment de furie. CONCLUZII: V.P nu a tinut cont de zicala româneasca:,, casatorie pripita, despartire sigura". Ea nu l-a cunoscut destul de bine pe el ca sa se casatoreasca. Alte cauze sunt: alcoolul, o relatie extraconjugala a sotului, lipsa de comunicare care a generat violenta fizica, verbala si psihologica. Una dintre cele mai principale cauze fiind lipsa suportului familiei de origine au determinat-o sa ramâna în continuare în relatie. CAZUL 6 DATE DE IDENTIFICARE: NUME: M.A VÂRSTA: 24 de ani
SEX: Feminin STUDII: 12 clase OCUPAIA: Casnica STAREA CIVIL: Casatorita COPII: 3 copiii (10 ani, 3 ani, 1 an) Date relevante din copilarie: M.A a refuzat sa vorbeasca despre copilaria sa. Date relevante din timpul casatoriei: M.A s-a casatorit din dragoste. Dupa parerea ei era barbatul ideal chiar avea bunele maniere în sânge, însa cu exceptia geloziei. M.A spune ca era foar te îndragostita de atentia acordata ei si de aceea nu a acordat mare importanta faptului ca M.C era gelos pe orice. M.A s-a casatorit cu M.C. Primul an de casnicie a fost linistit, apoi a aparut primul baiat, ceea ce a adus la certuri în familie. M.C lucra agent de
vânzari. Dupa casatorie el era cel care aducea bani în casa si tot el îi administra. El afirma tot timpul ca femeile sunt ca o pacoste daca au bani. Iar când i-am sugerat ideea ca sa lucrez si eu, mi-a dat o palma si mi-a spus sa ma mai gândesc la asa ceva, deoarece el este barbat si el trebuie sa aduca bani în casa. A început sa fie gelos pe baiat, deoarece îi acorda mai multa atentie. Dupa spusele lui M.A ,,sotul meu era gelos si chiar pe vecinul nostru care ma saluta". Din motive neînsemnate apareau discutii aprinse. M.C obisnuia sa consume alcool frecvent dupa care devenea agresiv în limbaj si g esturi. De fiecare data când încercam sa discut sau sa-i cer explicatii sotul ma batea si ma viola. Asa au aparut ceilalti doi copii. A încercat sa ramâna în relatie pentru ca înca mai tinea la el si mai spera ca lucrurile vor intra în normal. Dar frecventele batai administrate ei si copiilor sai au determinat-o sa apeleze la Directia Generala de Asistenta Sociala sector 1, unde a putut sa vorbeasca cu un asistent social din cadrul serviciului de primire si abandon. Asistentul social a orientat-o în adapostul pentru victimele vi olentei domestice. În adapost a gasit un mediu linistit si lipsit de violenta. Aici a primit consiliere psihologica, juridica si asistenta medicala. Ajutata de asistentul social a reusit sa-l dea pe baiatul cel mare la scoala si ceilalti doi baieti sa-i înscrie la o gradinita, iar taxele gradinitei fiind suportate de adapost. Ea a reusit sa se angajeze vânzatoare la un chiosc de ziare, si în final se hotarâse sa dea la divort.
CONCLUZII: În acest caz principalul factor declansator a fost gelozia. O alta cauza este alcoolul administrat des, lipsa de comunicare care a generat violenta fizica, sexuala si psihologica. În jurul acestor cauze s-au dezvoltat o multime de conflicte care au generat violenta. CAZUL 7 DATE DE IDENTIFICARE: NUME: C. L VÂRST: 30
de ani
SEX: Feminin STUDII: Medii OCUPAIA: Menajera STAREA CIVIL: Casatorita COPII: un copil de 2 ani Date relevante din copilarie: C. L provine dintr-o familie în care violenta domestica domina în familie. Fiind martora si victima a scenelor traumatizante dintre mama si tatal ei. Tatal a decedat din cauza alcoolului iar mama a
decedat din cauza batailor dese administrate de sot. Ea fiind un singur copil la parinti. Ramânând la 17 ani fara parinti, s-a casatorit cu vecinul ei care era cu 10 ani mai mare. Date relevante din timpul casatoriei: C.L s-a casatorit cu V.B, care era vecin de palier. C.L a fost traumatizata de moartea mamei sale si nu-si imagina viata fara mama. Însa a început sa-si revina datorita atentiei si iubirii acordata ei de catre sot. Problemele au început la scurt timp dupa ce s-au casatorit. A început sa fie foarte gelos si sa o bata fara ca aceasta sa aiba vreo vina. V.B lucra paznic la o gradinita. C.L era menajera la aceiasi gradinita. Locul de munca al sotiei l-a gasit el, deoarece din pricina geloziei a adus-o sa lucreze lânga el ca sa o poata supraveghea. V.B i-a interzis sotiei sa nasca copii, motivând ca daca v-a naste îl v-a ucide. V.B obisnuia sa consume alcool frecvent dupa care devenea agresiv si o acuza ca este ,,usuratica". A dus-o la medic pentru a i se administra anticonceptionale, pentru a nu ramâne însarcinata. A avut intentia de multe ori sa divorteze, dar nu a facut-o pentru ca nu avea unde se duce, deoarece casa parintilor sotiei o vându-se sotul. Pentru ca nu a avut sprijin din partea nimanui a continuat sa stea în relatie. C.L ne povesteste cu lacrimi în ochi despre dorinta ei de a avea copii. Într-o zi C.L nu a mai luat pastilele si a ramas însarcinata. Când a aflat sotul a început sa o bata crunt, astfel încât C.L a ajuns în spital nascând prematur o fetita. De aici dupa externare ajutata de asistentul social al maternitatii a ajuns într-un adapost pentru victimele violentei domestice. Aici a primit consiliere psihologica de care avea nevoie fiind în stare de depresie. Tot aici a fost ajutata sa-si gaseasca de lucru ca femeie de serviciu la o scoala. Dupa câteva luni de zile ajutata de asistentul social a gasit o locuinta si s-a hotarât sa divorteze.
CONCLUZII: Factorii declansatori în acest caz sunt administrarea frecventa de alcool, lipsa de comunicare care a generat violenta fizica si psihologica. Principala cauza fiind gelozia. Aceasta explica teama sotului de infidelitatea sotiei, care-l urmarea peste tot. Lui V.B îi era teama ca daca apare un copil, nu v-a mai primi atentia cuvenita. CONCLUZIILE CERCETRII În majoritatea cazurilor violenta domestica are un sens conturat si sunt aceleasi factori de risc asupra familiei. De exemplu: alcoolul si gelozia predomina în majoritatea cazurilor. Femeile deseori mentioneaza ca barbatii devin agresivi când se afla în stare de ebrietate. Bauturile alcoolice reduc capacitatea persoanei de a controla si a dirija comportamentul, de aceea femeile se consoleaza explicând impulsivitatea barbatului prin influenta alcoolului. De fapt, agresorul are anumite caracteristici care îl împing deopotriva spre alcoolism si violenta. Femeia fiind supusa unei perioade îndelungate violentei, ea devine neputincioasa, pierde încrederea în fortele proprii si nu este destul de puternica ca sa-si asume controlul asupra vitii sale. Ipotezele formulate s-au verificat în totalitate, desemnând o prioritate maxima de adevar. Factorii declansator în majoritatea cauzelor desemneaza o subordonare a femeii.
VI. CONCLUZII
Violenta împotriva femeilor, este larg raspândita în toata lumea. Aceasta ia atât forme subtile, cât si evidente, fiind adânc înradacinate în practicele sociale si culturale si astfel în ordinea ,,naturala" a lucrurilor. Violenta împotriva femeilor, în toate formele sale, este o consecinta a rapor turilor de putere inegale care exista între barbati si femei. Aceasta nu pentru ca efectele inegalitatii de gen nu sunt evidente, ci pentru ca mentalitatile sunt bine înradacinate în societate. Despre violenta domestica am putea spune ca este manifestarea de inegalitate fizica existenta între barbati si femei apreciind ca aceasta constituie un mecanism social prin care femeia este fortata sa aiba o relatie de subordonare fata de barbat. Iar cauzele violentei conjugale fiind în primul rând nevoile sociale si economice, urmate de droguri, alcool, lipsa unei locuinte adecvate, lipsa unei legislatii sistematizata în domenii, neaplicarea prevederilor si normelor internationale, gelozia, incompatibilitatea, comportamentul sexual s. a. Pentru a reduce violenta si a proteja femeile trebuie schimbate conditiile sociale si politice care contribuie la mentinerea acestei probleme si structurile sociale care au institutionalizat violenta. Pentru a fi eficienti în procesul de interventie este nevoie de: ·
mai multe centre de asistenta pentru femeile abuzate;
·
finantarea de servicii de catre statul român pentru femeile abuzate;
·
înfiintarea centrelor de consiliere pentru barbatii violenti;
· pregatirea/instruirea reprezentantilor institutiilor care intervin în asistarea victimelor violentei domestice: politisti, judecatori, avocati, medici legali, medici generalisti, psihologi, asistenti sociali, s.a. Prin problematizarea diferitelor valori si norme care perpetueaza violenta, prin activitati de constientizare a lor, putem diminua si chiar elimina mult din violenta structurala si chiar directa. Problema nu consta în lipsa unei teorii bune - mai ales în conditiile în care România a aliniat mare parte din legislatie la cea europeana si este semnatara unor conventii internationale privind drepturile femeilor, ci în lipsa vointei si a viziunii politice de a crea mecanismele necesare pentru a aplica aceasta teorie în practica. Pentru ca egalitatea de sanse dintre femei si barbati sa existe într-adevar este nevoie de: ·
revalorizarea calitatilor feminine;
·
educarea barbatilor si femeilor în spiritul egalitatii de gen;
·
recunoasterea aspiratiei catre egalitate ca fiind legitima;
· participarea la viata sociala si la toate actiunile care decurg din drepturile formale de egalitate dintre femei si barbati; ·
sprijinirea femeilor de a intra pe piata muncii pentru a reduce dependenta economica;
· îmbunatatirea statutului social al femeilor prin revizuirea raporturilor sociale care exista între femei si barbati. Nu este suficient sa actionam la nivelul interventiei si preventiei violentei directe fara sa lucram si la nivelul culturii si structurii sociale care r eproduc constant aceasta problema. si chiar în pofida modificarilor intervenite legislatiilor contemporane, pentru a garanta drepturi egale barbatului si femeii, sotiei si sotului, atitudinile sexiste si conceptia dublului standard prin care este judecata sexualitatea celor doua sexe au supravietuit , în mare masura, pentru a mentine, în continuare, pozitia de subordonare a femeii fata de barbat. Fiecare caz de violenta conjugala se desfasoara în conditii specifice si are cauze particulare, însa, exista o serie de factori comuni, care definesc existenta si tendintele fenomenului la nivelul întregii societati. Apropierea fizica a persoanelor legate între ele prin atâtea nevoi si experiente duce inevitabil la probabilitatea de conflicte mai dese si intense. Însa un factor majoritar care contribuie la violenta domestica este imaginea ,,barbatului adevarat" în sensul ca, în multe subculturi - în unele societati în întregime, masculii violenti sunt apreciati si aplaudati fiindca reusesc sa-si impuna autoritatea. Iar recurgerea la violenta este un mod prin care femeile sunt supuse si controlate. Actele de violenta asupra femeilor nu se refera doar la abuzul direct care este cel mai vizibil, ci includ tot ceea ce le împiedica sa si puna potentialul în valoare. Violenta domestica în familie nu este doar o problema domestica de care femeile trebuie sa - si asume responsabilitatea. Aceasta este o realitate care se extinde dincolo de familie fiind continuta de toate valorile si institutiile societatii. Dupa unii sociologi comportamentul non-violent poate fi învatat la fel ca si cel violent. Culmea e ca toti se declara împotriva fenomenului, dar prea putini cei care contribuie cu ceva. Spre exemplu politia claseaza cazul la articolul ,,cearta între porumbei" si conchide ca o astfel de gâlceava intima nu e de competenta bratului vigilent al legii. Statul e de acord ca este o problema serioasa, dar nu o prioritate nationala. În ziua de azi violenta domestica este pusa sub semnul firescului. Când un barbat loveste o femeie este o infractiune (pedepsita prin lege), un abuz incalificabil. Iar o palma data unei femei înseamna începutul sfârsitului, unde relatia trebuie sa se termine, deoarece este un ciclu al violentei în care daca nu l-ai rupt nu vei iesi niciodata. De-a lungul timpului, în mentalitatea oamenilor s-a format ideea conform careia barbatul este ,,capul familiei", cel care aduce banii în casa si cel care trebuie respectat de femeie, fara ca el sa-i acorde acelasi respect. În acelasi timp, exista femeia casnica, care trebuie sa stea acasa la ,,cratita" sa aiba grija de copii si sa se îngrijeasca de gospodarie. Însa, aceasta conceptie înca mai exista în modul de a gândi al unora dintre noi. Dar trebuie sa schimbam aceasta idee si sa aratam ca femeile au personalitatea lor si pot fi foarte competente. Chiar daca violenta împotriva femeilor este respinsa principial, mostenirile care trebuie contracarate sunt foarte puternice în subconstientul colectiv. De altfel, sunt foarte putini cei care promoveaza idei egalitare asupra raporturilor dintre sexe. Exista multiple modalitati prin care societatea transmite un mesaj clar vis-a-vis de viata si demnitatea femeii care valoreaza putin. Astfel, violenta asupra femeilor, este o problema reala sustinuta de un sistem valoric si atitudinal care considera violenta un comportament ,,normal".
Violenta domestica afecteaza dramatic generatiile viitoare. Copiii sunt deseori abuzati alaturi de mamele lor, ceea ce îi predispune de a repeta acest tipar nu doar în propriile familii ci si în societate în ansamblu, creând un cerc vicios. Existenta unui paralelism clar între violenta din interiorul si cea din exteriorul familiei. Tolerarea în grad înalt a violentei împotriva femeilor si fetelor la nivelul familiei influenteaza societatea în general, existând studii care identifica violenta domestica ca o componenta cheie a multor probleme sociale, exemplu fiind copiii strazii, exploatarea copiilor, prostitutie, trafic. Violenta este o problema de sanatate publica, având consecinte fizice, psihologice si sociale asupra femeilor si fetelor uneori pe durata întregii vieti. De asemenea, violenta în familie afecteaza dezvoltarea si productivitatea tuturor societatilor, femeile fiind considerate esentiale pentru dezvoltarea durabila. Inhibate de violenta sau amenintate cu violenta, femeia nu contribuie la viata sociala si politica a unei societati pe masura potentialului de care dispun. Violenta împotriva femeilor, ca modalitate de manifestare a acestei dominatii, nu este o problema imposibil de depasit, ci o constructie socio-culturala care tine de putere si care p oate fi schimbata. Schimbarea aceasta nu este însa una facila. Faptul ca violenta împotriva femeilor este atât de adânc înradacinata în majoritatea culturilor lumii, face ca efortul de a identifica structurile sociale si culturale care o fac invizibila, o tolereaza si perpetueaza sa necesite multa creativitate si actiune pe termen lung si pe paliere diferite. Desi problema violentei directe împotriva femeilor este insuficient abordata, accentul pus preponderent pe prevenirea si combaterea acestei forme de violenta fara a pune în discutie cultura si structura sociala care o legitimeaza se poate dovedi contra-productiv pe termen lung din cauza unei abordari de suprafata. Însa încearca sa se rezolve o problema prin tratarea doar a efectelor si nu a cauzelor reale care ramân neinvestigate si necunoscute. Pentru oprirea violentei nu este suficienta pedepsirea abuzurilor individuale, ci este nevoie de schimbarea structurilor sociale care au institutionalizat aceasta violenta transformând-o într-o norma fireasca. Pe de o parte este important ca indivizii sa - si asume responsabilitatea pentru propriile acte violente, iar pe de alta parte societatea trebuie sa puna în discutie si sa creeze mecanisme de transformare a violentei la toate nivelele. Astfel, se impune crearea unui cadru la nivelul întregii societati care sa faciliteze dezvoltarea de resurse si actiuni concrete pentru a transforma violenta împotriva femeilor si contribui la punerea bazelor unor structuri sociale non-violente si a unei culturi sensibile la problematica de gen. P rin urmare acest proces nu poate fi schimbat doar prin educatie pentru larg irea perspectivelor, prin promovarea de idei nonsexiste, fiind nevoie de schimbari practice în viata de zi cu zi. Cu toate ca schimbarile practice pot interveni cu dificultate în cazul în care constientizarea acestei probleme este una slaba si chiar inexistenta, serviciile pentru victimele violentei reprezinta o prioritate si nu trebuie neglijate în favoarea companiilor educative. O femeia abuzata expusa unei companii educative pe aceasta tema nu gaseste nici un refugiu. În aceste conditii este foarte importanta cresterea implicarii statului român în rezolvarea acestei probleme care afecteaza o proportie atât de mare a cetatenilor sai, continuitatea serviciilor oferite de diverse org anizatii neguvernamentale fiind constant amenintata de disparitia fondurilor straine obtinute cu dificultate prin diferite programe de finantare. Ceea ce se impune în aceste conditii este activarea vointei politice de a actiona în dir ectia eliminarii inegalitatilor de gen si a violentei împotriva femeilor. Desi organizatiilor care lucreaza pentru drepturile femeilor au semnalat sub diverse forme si în nenumarate rânduri inegalitatile care exista în
fapt între femeile si barbatii din România, institutiile publice au abordat problematica egalitatii de gen în cadrul procesului de negociere. Viata amara a cuplului este generata si de gelozia unuia dintre soti, indiferent daca are o baza reala sau nu. Cercetarile antropologice arata ca ea e pr ezenta în aproape toate culturile lumii. Gelozia ia forme acute mai ales atunci când barbatul arata o preferinta marcanta fata de o alta femeie. Probabil ca numarul femeilor geloase este mai mare, dar ca intensitate si comportament violent asociat geloziei, domina barbatii. Ca sa nu se ajunga la violenta, în cuplu e nevoie ca partenerii sa înteleaga ca foarte multe din fictiunile dintre ei sunt cauzate de diferentele de perspectiva a unor pro bleme si nu din rautate sau egoism. Ei trebuie sa accepte ca anumite trasaturi de personalitate ale celuilalt nu sunt ,,rele" ci apar ca atare numai fiindca nu se potrivesc cu ale lui. La fel nici perspectivele diferite nu sunt neaparat bune sau rele. Totusi, în multe ocazii, se impune o analiza a divergentelor perspectivale si o negociere a lor. Conflictele apar si mai des între cei doi parteneri atunci când regulile si continutul lui ,,trebuie" nu sunt explicite. Cel ce practica reguli rigide si ,,tirania lui trebuie" asimileaza încalcarea regulii de catre partener cu ofensa la adresa lui: ,,Nu m-a asteptat cu masa pusa, nu-i pasa de mine". În acord cu principiul gândirii automate a distorsiunilor cognitive, partenerii cu probleme de întelegere ar trebui sa-si examineze mereu rationamentele si aprecierile unuia fata de celalalt. Am putea spune ca familia este în criza, iar depasirea ei reclama o restructurare de mentalitati si conduite la nivel societal iar solutia nu este de reîntoarcere la valorile ,,clasice" familiale ale trecutului (centrate pe dominatia masculina) ci de adaptare la modul efectiv a unei noi structuri si ideologii familiale. Problemele familiei din tara noastra s-au intensificat si diversificat si necesita o asistenta organizata. Pe zi ce trece opinia publica si oficialitatile sunt tot mai sensibile si active în ceea ce priveste violenta domestica. Un rol important în aceasta problema la avut miscarea feminista care milita nu numai o reconsiderare a statutului ei politic, profesional, cultural în societate, ci si a statutului ei în familie. Afirmarea femeilor pe plan politic si profesional în viata publica de ansamblu presupune o reconsiderare drastica a sarcinilor de rol din familie. Daca înainte femeile acceptau departajarea de roluri si complementaritatea de tip traditional, acum multe v ad în complementaritatea de acest gen o mare inechitate si o situatie conflictuala. De aceea, o tot mai mare parte a reprezentantelor sexului frumos nu se mai angajeaza în mariaj, unele preferând sa aiba chiar copii în afara lui. Dar pentru cele mai multe, solutia optima ar fi o noua redistribuire a rolurilor, o complementaritate bazata pe o mare egalitate în toate, sau aproape toate, serviciile grupului domestic. Astfel spus, în vreme ce complementaritatea traditionala rezulta din asocierea a doua tipuri de activitati specifice (a barbatului si a femeii), cea moderna pretinde ca amândoi soti sa fie implicati eficient în toate aspectele concrete ale vietii familiale. Astfel, preocuparile fata de miscarea feminista si restructurarea profunda a rolurilor în familie sunt însa si de alt gen, scotând în evidenta si alte pierderi previzibile pentru barbati. În relatia conjugala traditionala, cuplu mama-fiu era central. Sotia traditionala îi oferea barbatului aceleasi servicii pe care i le asigurase mama. Mai mult, le completa, le întarea. Odata ce casatoria moderna refuza acest rol, barbatul se simte ca un orfan , deprimat si derutat. De asemenea, asteptarile de rol creeaza diferente reale în comportamentele barbatilor si ale femeilor, în special prin socializare. Altfel spus, cele mai multe caracteristici de personalitate sunt induse prin diverse mecanisme psihosociale, adica este vorba de efectele etichetarii care au consecinte serioase directe si indirecte, asupra vietii în familie. Iar
odata cu trecerea vremii, ca si orice rau uman, desi femeile se obisnuiesc cu greu, ele dezvolta diferite strategii. Chiar daca mijloacele strategice nu reusesc, femeile se consoleaza cu gândul ca asa le-a fost soarta. De asemenea, cunoasterea modului de a combate miturile legate de violenta, care necesita un efort de colaborare din partea cercetatorilor, a specialistilor, a mass-mediei, a organizatiilor din sfera civila si a tuturor celor implicati în prevenirea violentei si protejarea familiei. Aproape fiecare membru al unei familii, indiferent de categoria de rudenie, poate experimenta în cursul ciclului sau de viata, un conflict familial concretizat adeseori, prin acte de violenta, agresiune sau abuz. Daca conflictele constituie o constanta a vietii oricarui g rup social, inclusiv a familiei, violenta reprezinta un factor variabil dependent de contextul social si de modelele culturale. Deci violenta sau abuzul contra sotiei este o forma de compensare a unui deficit care împiedica convietuirea armonioasa în cadrul cuplului si-i da partenerului sentimentul existentii unui complex de inferioritate. Realitatea noastra sociala este caracterizata printr-o explozie a problemelor sociale, culturale, morale, dar si printr-o cronica frustrare generata de incapacitatea în mare masura mostenita din trecut de a face fata acestora. Spre exemplu femeile sunt victime ale violentei domestice care trebuie ajutate sa faca propriile lor alegeri, sa ia propriile decizii si sa învete sa-si conduca propria viata. Ele trebuie lasate si încurajate sa-si asume responsabilitatile propriilor decizii si sa-si exercite libertatea. Problemele de cuplu se datoreaza, în general lipsei deprinderilor si a mecanismelor de adaptare a acestora. Formarea unei noi competente duce adesea la rezolvarea problemelor si la dezvoltarea personalitatii individului. Reiese ca, daca o societate se confrunta cu problematica apararii victimelor violentei, modul în care o solutioneaza este o masura a maturitatii acelei societati. elul acestei lucrari este promovarea intereselor victimelor violentei intrafamiliale. Prin aceasta încerc analizarea conditiilor sociale, familiale si individuale care pot conduce la agresivitate împotriva persoanelor vulnerabile, si nu în ultimul rând constientizarea tuturor oamenilor privind existenta unor mecanisme sociale si legislative de combatere a violentei. Violenta în general este privita ca un fenomen interpersonal. În sens larg , violenta domestica înseamna îndreptarea agresivitatii catre un membru de familie, de obicei sotia. Fenomenul este prezent în realitatea noastra, mai aproape sau mai departe de caminul nostru, de valorile noastre, de obiceiurile privind rezolvarea conflictelor si de cele privind autocontrolul asupra impulsurilor. Deci societatea v-a trebui sa accepte deciziile femeilor, sa le respecte libertatea de a alege si sa promoveze acele conceptii care favorizeaza dezvoltarea neîngradita a personalitatii femeilor în sfera economica, politica, sociala, culturala sau civila. Iar prevenirea violentei domestice este schimbarea conceptiilor sociale privind comportamentul agresiv, fundamentarea lor pe evidente stiintifice. Reducerea semnificativa a violentei nu depinde de punerea în aplicare si de succesul la un moment dat al uneia sau alteia, ci de amploarea unor actiuni concertate, sustinute de specialisti si fundamentate legal, de informare a comunitatii privind modalitatile de protectie si de mistificarea conceptiilor privind violenta. Orice familie îsi organizeaza viata în propria casa, cu masuri folositoare întregii familii, dar care presupun sacrificii prin autoconstrângere si control al instinctelor. Oamenii nu sunt dispusi din cauza firii lor la o toleranta mutuala, pe care o implica ordinea sociala. Constiinta care este greu de cucerit, deoarece trebuie formata ca fiecare sa ajunga sa-si controleze i nstinctele. Iar societatea trebuie sa aiba interesul si datoria ca sa mentina pe cetateni într-un anumit grad de ordine si cooperare sociala, opunându-se violentei domestice.
BIBLIOGRAFIE
1. Abraham, P., Infractiunile de înalta violenta în România, Ed Alternative, Bucuresti, 2000. 2. Bernett, O., Miller, C.L., Perrin, R.D., Family violence across the lifespan. An introduction, Thousand Oaks, London, New Delhi: Sage Pub, 1997. 3. Bourlet, A., Pol ice Interventi on in Marital Vi ol ence, Milton Keynes: Open University Press, 1990. 4. Bodrug-Lungu, V., Violenta domestica - aspecte sociale si legislative, Gender - Centru USM, Fundatia Soros. Chisinau, 2005. 5. Bronfenbrenner,U., The ecology of human development. Cambridge, MA:Harvard University Press, 1979. 6. Collier, R., Mascul inity, Law and the Fami l y , London:Routledge, 1995. 7. Connors, J.F., Vi ol ence Against W omen in the Fami ly , New York: United Nations Report, 1989. 8. Curic, I., Vaetisi, V., Inegalitatea de gen: violenta invizibila, Ghid de lucru pentru constientizarea si eliminarea violentei împotriva femeilor, Ed.Eikon, Cluj-Napoca, 2005. 9. Desurmont, M., De la violence conjugale a la violence parentale. Femmes en detresse, enfants en souffrance, Ed. Eres, Ramon Ville Sain-Agne, 2001. 10. Dobash, R.E. & Dobash, R., Violence against wives. New York Free Press., 11. Dragomir, O., Miroiu, M., Lexicon Feminist, Ed. Polirom, 2002. 12. Gallup., M. Survey on Violence against Women in Buharest Organisation, 2003. 13. Gelles, R.J., Family Violence.Sec Ed. Sage Publications, 1987. 14. Gordon, Marshall., Dictionar de sociologie Oxford - Univers encyclopedic, revizia traducerii si glosar de Sergiu Baltatescu, Bucureti, 2003. 15. Giddens, Anthony., Soci ology . Cambridge : Polity Press, 2001. 16. Hamberger, L., An empirical classification of motivation for domestic violence, Violence Against Women, 3 (4), 1997. 17. Hartman A., Laird J., Fami l y- centered social w ork practice, New York- London The Free Press, 1983.
18. Hearn, J., The violences of men,. London: Sage Pub, 1998. 19. Heise L., Pitanguy J., Germain A., Vi ol ence Against W omen,Washington D.C., Burden, World Bank Discussion Papers, 1994.
The Hidden Health
20. Ilut., P, Sociologia si Antropologia Familiei, Ed. Polirom, Iasi, 2005. 21.Ilut., P, Sociologia Familiei, Cluj-Napoca 1994. 22. Karri Killen., C o pi l ul mal tratat, Timisoara, ed. Eurobit, 1998. 23. Kersty Yllo., Marital Rape, în Barnes, P. & Finkelman, P. (eds.), Domestic Violence. From a Private Matter to a Federal Offense (2), New York: Garland, 1996. 24. Krogsrud, K. M., Michel O` Melia, Brenda DuBois, Practica Asistentei Sociale, Ed. Polirom, Iasi, 2006. 25. Lassus, P., De la violence conjugale a la violence parentale. Femmes en detresse, enfants en souffrance, Ed. Eres, Ramon Ville Sain-Agne, 2001. 26. Loghin, O. & Toader, T., Drept Penal Român. Partea specialã, Bucuresti, 1994: Casa de Editura si Presa "sansa S.R.L." 27. Lorber, Judith - Paradoxes of Gender, London, 1994, p. 71. 28. Maynard, M., Winn, J., - Women Violence and Male Power, 1997. 29. Mannon, J., Domestic and intimate violence: an application of routine activities theory i n Agressionand violent behavior , Pergamon, 1997, vol.2, nr 1. 30. Marin, Any, J., Russo, Nancy Felipe, Feminist Perspectives on Male, Violence Against Women: crisiqning O`Neil and Harway`s Model, London: Sage Republications Thousand Oaks, 1999, p.20. 31. Mertus, J., Studiul despre drepturile umane ale femeilor, Ed. Chisinau, 2005, p. 111. 32. Millet, K., Sexual Pol itics, London: Rupert Hart-Davis, 1969. 33. Miroiu, M., Politici ale echitatii de gen, Ghid pentru Învatamântul Universitar din Europa Centrala si de Est, Ed. Politeia - SNSPA, Bucuresti 2003. 34. Munteanu, A.&Popescu, M. (coord.), Vi ol enta din perspectiva celor l ipsiti de putere. Un raport privind victimizarea în contextul violentei domestice în România, UNICEF: 2000 35. Muntean A., Vi ol enta d omestica si mal tratarea co pi l ul ui, Timisoara, Ed. Eurostampa, 2001. 36. Murdock, G., Social Structure, Macmillan, New York, 1949. 37. Neamtu, G., Tratat de Asistenta de sociala, Ed. Polirom, Bucuresti, 2003.
38. Olteanu, C.L., Gheonea, E.S., Gheonea, V., Femeile în România comunista, Ed. Politeia-SNSPA, Bucuresti, 2003. 39. Okin, Susan Moller, Justice, Gender, and the Family, New York; Basic Books, 1989, p. 126-127. 40. Pasti, V., Ultima inegalitate - Relatiile de gen în România, Ed. Polirom, Iasi, 2003. 41. Pop, M.L., Dictionar de Politici Sociale, Ed. Exveit, B ucuresti, 2002. 42. Popescu, L., Politica sexelor, Bucuresti , 2004. 43.Radulescu S., Soci ologia vi ol enttei (intra)fami l ial e. Victime si agresori în fami li e, Bucuretti, ed. Lumina Lex, 2001. 44. Radulescu S., Devianta, criminal itate si pat ologie social t, Bucuresti, ed. Lumina Lex, 1999. 45. Radulescu S., Soci ologia si ist oria comportamentul ui sexual "deviant", Bucuresti, ed. Nemira, 1997. 46. Reckless, W.C., citat de J.M. Henslin, Social Problems, Prentice Hall,1990, p.9-12. 47. Roth -Szamoskozi, M., Copii si Femei Victime ale violentei domestice Editura Presa Universitara Clujeana Culj Napoca 2005 48. Roy, M., si Del Martin, citat de Lassus P., in De la violence conjugale a la violence parentale; Femmes en detreose, enfants en saufrance, Ed. Eres, Roman Ville Saygn-Agne, 2001, p.31. 49. Simmel, G., Sociologie - Studii privind formele socializarii, Ed. Sigm a, Traducere din germana de Ion Nastasia si Maria Nastasia, Chisinau, 2000. 50. Stark E., Flitcraft A., W omen at Risk, New Delhi, London, SUA, Sage Publication, 1996. 51. Strong, B., De Vault C., Sayad B, The Marriage and the Family Experience: Intimate Relationships in a Changhing Society, Wad sworth publishing campany, Belmont,1998, p.454-455. 52. Stupu, Bianca., Nu te lasa batuta! Violenta în familie: cosmarul ca mod de viata, Ed. Coreus Grup, Constanta, 2004. 53. schiopu, Ursula (coord), Dictionar de psihologie, ed. Babel, Bucuresti,1997. 54. Tallman, I., Passi on, acti on and pol itics, San Francisco: Freeman, 1977 55. Tollman, R.M., Psychologica l abuse on w omen, în R.T. Ammerman & M. Hersen (eds.) Assesment of family violence. A clinical and legal sourcebook, New York: John Wiley & Sons, 1992. 56. Thomas,D., MSSW, CDVC, Director, Center for Women and Families, Domestic Violence Program, 1990. 57. Zamfir, E. & Zamfir, C., Aspecte de gen în politicile sociale, Ed Alternative, Bucuresti, 2000.
58. Zamfir,Vlasceanu, "Dictionar de sociologie ed. Babel, Bucuresti, 1998. 59. Zamfir, C., Strategii al e dezv ol tarii social e, Ed.Politica, Bucuresti, 1977. STUDII sI LEG I 1. Adunarea Generala ONU, Declaratia asupra eliminarii violentei asupra femeilor, decembrie 1993. 2. Convention on the Elimination of All Forms of Discrimination Against Women, 1979, publicata si comentata de UNICEF & UNIFEM (1999). 3. Buletinul Informativ al Programului ARTEMIS, Nr. 4/februarie, 2001. 4. Correctional Service Canada, 1988. 5. Declaratia asupra Violentei Împotriva Femeilor, 1993. 6. Liga Apararii Drepturilor Omului, Drepturi l e femeii l a sfârsit de mi l eniu II, L.A.D.O,. 1997. 7. Legea nr.217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei în familiei. 8. Platforma de Actiune de la Beijing, alin. 112 - în Drepturi l e femei lor l a sfârsitul mi l eniul ui II, L.A.D.O., 1995, p. 77. 9. Declaratia asupra eliminarii violentei împotriva femeilor, Chisinau : CNSIPF, 1999. 10. World Report on Violence and Helth, Geneva 2002. REVISTE 1. Popescu, M , Revista de Cercetari Sociale, (2), Vi ol enta d omestica. Tendinte actual e în pol itici l e social e, 1998 2. Manciaux M, Copiii de azi sunt parintii de mâine, Nr. 8, Ed. Mirton, Timisoara, 2001.
