CONSUMUL CONS UMUL DE ALCOOL ALCO OL ÎN RÂNDUL RÂND UL STUDENŢI STUDE NŢILOR LOR 1. Descrier Descrierea ea proble problemei mei şi motivar motivarea ea alegerii alegerii temei. temei.
Se ştie că alcoolul, alcoolul, consumat consumat in cantităţi cantităţi moderate moderate este bun pentru pentru sănătate, sănătate, însă în momentul în care se întrece o limită şi se ajunge la dependenţă de alcool, atunci lucrurile nu mai sunt atat de limpezi. Alcoolis Alcoolismul mul este o boală care creează creează probleme probleme de ordin psiho-emoţ psiho-emoţional ional şi care, asociat asociat cu consumul consumul de droguri, droguri, produce produce moartea. Îngrijorăto Îngrijorătorr este faptul că dependen dependenţa ţa de alcool s-a răspndit foarte mult şi în rndul tinerilor care, din teribilism si inconştienţă, ajung să nu mai poată fi sal!aţi din capcana "drogului lichid#. În continuare !om răspunde ctor!a dintre cele mai frec!ente întrebari despre alcool$ 1. Ce este este alco alcool olul ul? ?
Alco Alcool olul ul este este o subs substa tanţ nţăă care care afec afecte teaz azăă crei creier erul ul inte inter! r!en enin indd în acti acti!i !ita tate teaa cent centri rilo lorr care care coordonează echilibrul, percepţia, !orbirea si gndirea. %roduce dificultăţi în !orbire şi erori în procesul de gndire. gndire. Alcoolul afectează corpul în mai multe feluri $ a. intră intră în contac contactt cu gura, gura, esofa esofagul gul,, stomac stomacul ul şi intest intestine inele le unde are o acţiu acţiune ne iritantă iritantă şi "anestezintă#&cauznd "anestezintă#&cauznd lipsa senzaţiei de durere cu sau pierderea conştiinţei'. b. (oar )*+ din cantitatea de alcool ingerată este absorbită în stomac, restul de *+ este absorbită direct în snge , ajungnd în fiecare celulă a corpului. istă două tipuri de afecţiuni raportate la alcool$ alcoolismul de tip "gamma# şi cel de tip "delta# . /omuna ambelor tipuri este "toleranta# , ceea ce se referă la faptul că organismul de!ine de!ine din din ce în ce mai putin putin epus epus efectelor efectelor consumulu consumuluii susţinut susţinut de de alcool alcool şi şi "adapta "adaptarea rea meta me tabo boli lism smul ului ui## , şi ceea ceea ce pres presup upun unee fapt faptul ul că orga organi nism smul ul işi işi mo modi difi fică că proc proces esel elee metabolismului pentru a le adapta prezenţei alcoolului. Ambele tipuri duc la dependenţă fizică si simtome specifice. 2. Ce inţele inţelege gem m prin prin alcool alcoolism ism? ?
Alcoolismul, cunoscut de asemenea drept 0dependenţa de alcool#, este o boală care constă într-o ne!oie puternică de a bea, si neîncentarea consumarii băuturii în momentul în care apar probleme pro!ocate de alcool, ca de eemplu pierderea slujbei sau încalcarea legii si consecinţele acesteia. 1nclude patru simptome$ •
ne!oia incontrolabilă de a consuma alcool 2
•
pierderea controlului - incapacitatea de a se plimba la un singur pahar de băutură la o ocazie deosebită
•
dependenţa psihică - simptome pro!ocate de abţinerea de la alcool, ca de eemplu ameţeli, greaţa, anietate, tremurături si transpiraţie abundentă
•
toleranţa - ne!oia de a creşte cantitatea alcoolului consumat pentru a-i simţi efectele. 3.
Este alcoolismul o boală?
(a3 Alcoolismul este o boală cronică, de obicei progresi!ă, cu simptome care include dorinţa de a bea, în ciuda efectelor negati!e. /a multe alte boli, are un curs în general pre!izibil, simptome recunoscute şi este influenţată de factorii genetici si înconjurători. 4.
Se moşteneşte alcoolismul?
4biceiul se transmite din generaţie în generaţie, abia dupa aceea de!enind boală, dar factorii genetici eplică parţial acest tipar. În acest moment, cercetătorii sunt pe drumul cel bun spre găsirea genelor care influenţează !ulnerabilitatea către alcoolism. 5. Este anturajul un factor e influenţă asupra ini!iului?
5ediul înconjurător al unei persoane, ca de eemplu influenţa prietenilor, ni!elul de stres şi uşurinţa de obţinere a alcoolului, de asemenea au impact asupra problemelor legate de băutură şi e!oluarea acestora. 6otuşi, alţi factori, ca de emplu suportul social, pot ajuta în e!itarea alcoolului chiar şi persoanele înclinate spre genul acesta de probleme. 7u este o regulă însă. 8n copil cu un părinte alcoolic, nu îl urmează nepărat, iar o persoană fără rude cu genul acesta de probleme, poate de!eni dependent. %atima alcoolului, este o realitate crudă cu care se poate confrunta oricine. %roblema alcoolului este foarte delicată şi trebuie tratată cu multă seriozitate de fiecare dintre noi. /auzele alcoolismului în rndul tinerilor sunt în mare parte aceleaşi ca şi la un om matur. Aceeaşi stare de bucurie sau de tristeţe, de singurătate sau de frică, de negare sau de lipsă a curajului la care se adaugă şi o mare doză de teribilism si inconştienţă specifică !rstei care-i face pe tineri să alunece foarte usor în capcana alcoolului pierzndu-şi astfel identitatea. Actul lor este de fapt o căutare a unei stari de bine &ebrietatea te scapa de orice inhibiţie şi te face să te simţi în largul tău', iar dacă anturajul încurajează, situaţia se agra!ează . 1nfluenţa anturajului şi a mediului familial este una etrem de nefastă şi cu impact puternic asupra comportamentului tinerilor, problemă ce am sesizat-o cu mult timp în urmă dar de care pare că ne izbim din ce în ce mai mult de cnd urmăm cursurile facultăţii şi trăim înconjurate de studenţi. Am ales să !orbim despre această problemă, a alcoolului, datorită faptului că este foarte prezentă în mediul nostru şi anume, al studenţilor. 7u au fost puţine dăţile în care am !ăzut împleticindu-se pe coridoarele căminelor studenţeşti, atat fete ct şi băieţi, sau să auzim cum ne relatează cte un )
prieten cum datorită faptului că în familia sa se consumă alcool, este înclinat să facă şi el acelaşi lucru. /hiar dacă prezentarea proiectului nostru are un auditoriu relati! mic, am considerat important să tragem un semnal de alarmă asupra faptului că problema alcoolului este una reala si că studenţii pot fi influenţaţi att de anturaj, ct şi de mediul familial nefast, chiar dacă nu conştientizează acest lucru. &Sta9ros, /.,2::' /onform pildei 08n ocărtor este !inul, un zurbagiu băutura îmbătătoare şi oricine se lasă ademenit nu este inţelept# cel care se lasă influenţat trebuie să ştie că decizia aceasta nu este una fa!orabilă lui. 2. Conceptualizarea şi operaţionalizarea conceptelor
Consumul e alcool intră în categoria consumului de substanţe psihotrope, şi apare ca una din
posibilităţile indi!idului de a-şi modifica dispoziţia si emoţiile. %entru ca acest tip de consum să se poată produce intră în discuţie mai multe probleme de natură psiho-somatică, socială si ideologică, adică trebuie să eiste mai multe trăsături psihice şi fizice într-o anumită situaţie, dată de anturaj, în corelaţie cu o anumită atiitudine faţă de !iaţă. a. (elimitarea dimensiunilor, indicatorilor si a indicilor$ (imensiunea socială &mediul familial respecti! anturajul'$
-indicatori i' petrecerea timpului liber ii' locul unde se consumă alcool iii' eistenţa unui cerc de prieteni i!' acti!ităţile desfăşurate în cadrul cercului de prieteni !' împreună cu cine se consumă alcool !i' ct de des se consumă alcool -indici$
"nicele e influenţă$-
numărul studenţilor influenţaţi de mediul familial$ ;
-
numarul studentilor neinfluenţaţi de mediul familial$ <
-
numarul studenţilor influenţaţi de prieteni$
-
numarul studeţilor neinfluenţaţi de prieteni$ )
"nicele e frec!enţă
%entru a putea operaţionaliza datele din chestionar, am ales să notăm răspunsurile întrebărilor ce arată frec!enţa studenţilor influenţaţi de mediul familial, după cum urmează$ 2 = rareori ) = lunar >
> = săptămnal < = în fiecare zi -
indicele de frec!enţă al consumului de alcool pentru studenţii influenţaţi de mediul familial$ între ) şi >
%entru a putea operaţionaliza datele din chestionar, de asemenea am notat răspunsurile celor chestionaţi, după cum urmează$ 2 = niciodată ) = rareori > = lunar < = săptămnal ? = în fiecare zi -
frec!enţa consumului de alcool influenţat de prieteni$ <
@ariabilele ce reies din tema proiectului nostru sunt urmatoarelele$ -
!ariabilele inepenente$ mediul familial şi anturajul
-
!ariabila epenenta$ consumul de alcool
%entru conceperea chestionarului, am folosit întrebări formulate într-un limbaj simplu, de următoarele tipuri$ -
tipuri e #ntrebări #n funcţie e conţinut$ factuale, de opinie &în încheierea chestionarului'
-
tipuri e #ntrebări #n funcţie e forma e #nregistrare a răspunsului $ închise, deschise,
semi-închise. Scalele e e!aluare folosite sunt calitati!e$ nominale şi ordinale. Ipoteza şi interogaţii de cercetare
$biecti!ul cercetării noastre constă în e!idenţierea tendinţelor în ceea ce pri!eşte consumul de
alcool în rndul studenţilor. "nterogaţie e cercetare$ /are sunt factoriimoti!ele care influenţează consumul de alcool în
rndul studenţilorB "pote%a conceptuală $ Studenţii sunt influenţaţi de mediul familial respecti! de anturaj, în ceea ce
pri!eşte consumul de alcool. Metoda de cercetare, populaţia studiată, locul şi perioada desfăsurării cercetării
În cercetarea noastră am folosit ca metodă de cercetare, chestionarea persoanelor, folosind chestionarul ca instrument de cercetare.. Acesta l-am aplicat pe un eşantion de 2* persoane, respecti! studenţii din căminul 2; şi <, compleul Caşdeu, în perioada <-; ianuarie, )*2*. <
Studenţii, atat fete ct şi băieţi, au a!ut o atitudine poziti!ă la rugămintea de a răspunde la întrebările din chestionarul nostru. /ei mai mulţi dintre ei &*+' au preferat ca intrebările să fie citite de noi, iar majoritatea impresiilor despre chestionarul nostru au fost poziti!e. Acestia au spus că intrebările au fost bine organizate şi inţelese, iar !ariantele de răspuns au fost concise. (oar două persoane au spus că tema chestionarului este de aşa natură înct eistă posibilitatea ca unele persoane să se simte deranjate, dar au admis că nu toate subiectele sunt plăcute tuturor indi!izilor. Interpretarea răspunsurilor la ntrebările din c!es tionar. Concluzii
(upă cum arată indicii de influenţă a mediului familial în care se consumă alcool, asupra studenţilor, aceştia se lasă influenţaţi în proporţie de ;*+. Dezultatele arată că, în familiiile în care se consumă alcool în fiecare zi sau săptămnal, studenţii tind să consume băuturi alcoolice doar săptămnal sau lunar. %roporţia este relati! egală, atunci cnd !ine !orba de mediul familial în care se consumă alcool rareori sau niciodată. Aşadar, studenţii ce pro!in din familii ce consumă alcool, sunt influenţaţi să consume la rndul lor dar cu o frec!enţă mai redusă. Dăspunsurile arată că ade!arata problema este influenţa anturajului, deoarece din 2* studenţi ce acti!ează într-un anturaj consumator de alcool, dintre ei fac acelaşi lucru. Aceşti studenţi, conform indicelui de frec!enţă, consumă alcool cu aceeaşi frec!enţă ca şi prietenii lor. Destul de ) studenţi care acti!ează într-un grup de prieteni dar nu se lasă influenţaţi, au relatat faptul că decizia de a nu consuma alcool !ine din dorinţa de diferenţiere. În ceea ce pri!eşte anturajul social, acesta este foarte important pentru dez!oltarea personalităţii indi!idului, fiind format de cei cu care acesta are contact personal, apropiat, informal. Anturajul îndeplineşte în acest sens o serie de funcţii necesare în e!oluţia noastră psihologică$ o funcţie de "hr ănire#, de susţinere prin energia afecti!ă &căldură, suport'E o funcţie de oglindire sau de complementaritate. 4 altă funcţie este cea de confirmare sau de infirmare a unor noi calităţi sau transformări interioare. Astfel, anturajul este un ade!ărat factor de modelare a personalităţii, dar cu toate acestea, ne!oia de integrare într-un anturaj nu trebuie sa fie mai presus de orice mai ales dacă persoanele ce îl formează pot fi un cerc !icios pentru noi. În concluzie, prin intermediul acestui proiect noi !rem să transmitem un mesaj colegilor noştri, care face parte din campania organizată de asociaţia 0Ferării Domniei# şi anume 0 AG/44G8G 78 6 HA/ 5AD3#
?
&ibliografie'
Asociaţia 0Ferării Domaniei#, &)**;', Alcoolul nu te face mare, articol preluat de pe site-ul III.responsabilitatesociala.ro , la data de J ianuarie )*2* Sta9ros, /., &2::' , (roguri concomitente &capitolul$ Alcoolul si accidente !iolente', Fucureşti$ 5edicala
;
