MIEREA DE ALBINE
1. SCURT ISTORIC AL AL PR PRODUSULUI LA LA NI NIVEL MONDIAL ŞI NAŢIONAL
Mierea de albine a fost prima substanţă dulce folosită de om, fiind preţuită în special de preoţi în cadrul diverselor ritualuri. Există suficiente mărtur mărturiiii că în civili civilizaţ zaţiil iile e antice antice mierea mierea era folosi folosită, tă, printr printre e altele altele,, la prepararea prepararea unei băuturi alcoolice alcoolice la care se adăugă adăugă polen, însă, cele mai vechi documente referitoare la miere sunt două fragmente scrise în limba sumeriană. De la egipteni au rămas mărturii privind modul de recoltare şi folosire a mierii. Babilonenii şi diferitele civilizaţii străvechi din India şi China, China, utilizau mierea atât ca medicament medicament cât şi la ritualuri şi ceremonii. ceremonii. În Vechiul Testament găsim scris "miere" de peste 60 ori. În Grecia antică s-a scris mult despre producerea de miere. Hipo Hipocr crat ate e reco recoma mand nda a mier mierea ea pent pentru ru vind vindec ecar area ea unor unor afec afecţi ţiun unii (gast (gastroro-int intesti estinal nale, e, renale renale,, respir respirato atorii) rii) şi pentru pentru tratam tratament entul ul plăgil plăgilor. or. Dioscoride, autorul unei cărţi în cinci volume, „De Materia Medica”, trata plăgile fistulizate folosind mierea în aplicaţii locale. Pliniu indica mierea în asocie asociere re cu untură untură de peşte peşte la tratar tratarea ea rănilo rănilorr infect infectate ate.. Musulm Musulmani aniii foloseau mierea ca un leac bun pentru orice boală. Folosirea mierii în alimen alimentaţ taţie ie (ca hrană, hrană, băutur băutură, ă, conserv conservant ant), ), în medici medicină, nă, în ritual ritualuri urile le religioase a fost în continuă creştere până la descoperirea zahărului din trestie şi sfeclă. Mier Mierea ea de albi albine ne este este un prod produs us natu natura rall comp comple lex, x, rezu rezult ltat at al nectarulu nectaruluii floral al plantelor plantelor şi al îmbogăţirii îmbogăţirii acestuia acestuia de către albine albine cu substanţe substanţe proprii, proprii, prin acţiunea acţiunea sucului sucului secretat de de glandele glandele acestora. acestora. Albi Albine nele le prod produc uc frec frecve vent nt şi mier miere e de mană mană,, care care prov provin ine e din din dive divers rse e lichide dulci din plantă, dar nu din floare. Prin invertirea nectarului în miere sunt încorporate proteine, materii albuminoide, acizi, substanţe minerale, substanţe funcţionale de origine organică, vitamine, antibiotice naturale, hormoni şi polen. Producerea mierii de calitate este o problema de prestigiu, criteriul prin princi cipa pall de clas clasar are e a prod produs usel elor or apic apicol ole e treb trebui uind nd să devi devină nă tocm tocmai ai calitatea produselor livrate, modul de prezentare, pe sorturi şi sortimente.
Mierea posedă o serie de caracteristici senzoriale specifice: aspect (fără spumă, fără corpuri străine vizibile), culoare (de la slab incolor până la galben-deschis, galben-auriu, galben-portocaliu, galben-închis, rubiniu, brun-închis), miros şi gust (specific mierii, cu aromă mai puţin sau mai mult pronunţată, gust dulce), consistenţă ( omogenă, fluidă, vâscoasă, cristalizată). Mierea este produsul de bază al albinelor, componenta principală constituind-o zaharurile, reprezentate îndeosebi de glucoză şi fructoză ce provin din nectarul floral, extrafloral, mană şi alte surse recoltate de albine şi depozitate în faguri. Mierea conţine, in mare: 80% zaharuri naturale, cea mai mare parte fructoză si glucoză (datorită nivelului ridicat de fructoză, mierea e mai dulce decât zaharul), 18% apa (cu cât conţinutul de apă este mai mic, cu atât mierea are calitatea mai buna), 2% minerale, vitamine, polen si proteine. Vitaminele prezente în miere sunt B1 (tiamina), B3 (niacina), B2 (riboflavina), B5 (acid pantotenic), B6 (piridoxina), B9, C, împreună cu diferiţi aminoacizi si acizi. Minerale care se găsesc în miere includ diferite cantităţi de calciu, cupru, fier, magneziu, mangan, fosfor, potasiu, sodiu si zinc. De asemenea, mierea mai are câteva proprietăţi nutritive foarte importante: conţine antioxidanţi, nu conţine grăsimi, colesterol si nici sodiu. După provenienţă, mierea de albine se clasifică in: miere monoflora şi miere polifloră din nectarul florilor şi miere de pădure. Mierea monofloră – care provine integral sau în cea mai mare parte • din nectarul unei specii de plante(salcâm, tei, floarea-soarelui, rapiţă, etc.) Mierea polifloră – care provine dintr-un amestec de nectar de pe • flori de diferite specii sau dintr-un amestec de miere monofloră (fâneaţă de deal, de şes, de baltă, pomi fructiferi, salcâm-tei, teifloarea-soarelui, etc.) Mierea de pădure – care provine în cea mai mare parte din sucurile • dulci de pe alte părţi ale plantelor decât florile, în amestec cu nectarul florilor de pădure) În funcţie de modul de prelucrare, mierea de albine se clasifică în: • • •
Miere de fagure Miere obţinută prin scurgere liberă Miere obţinută prin centrifugare
Substanţele biologic active conţinute de miere îi conferă acesteia o pluritate de efecte cu acţiuni terapeutice globale, dintre care: trofice, fortifiante, tonice, cicatrizante, conservante, protective antigerminative, nutritive, hemostatice, regeneratoare.
2.
ANALIZA OFERTEI
În România, într-un an normal fără probleme meteorologice, sunt realizate în jur de 20.000 de tone de miere, cea mai mare pondere, fiind deţinută de mierea polifloră, în proporţie de 50%, urmată de mierea de salcâm – 35% şi de cea obţinută din tei, cu o pondere de 15%. Anii 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Producţi a de 11.74 12.59 17.40 19.15 18.19 18.19 16.76 20.03 21.50 23.70 13.434 miere - 6 8 9 0 5 5 7 7 0 0 tone Producţia de miere la hectar, stabilită prin cercetări făcute în ţara noastră, este de 1.365 kg pentru păduri şi 643 kg pentru plantaţiile tinere. În an anul 2010 au fost realizate aproximativ 22000 de tone de miere de albine. În general din producţia anuală de miere, numai 15 % este consumată pe piaţa internă, iar restul de 85% se exportă, însă în anul 2010 au mers la export 11000 de tone. În România, valoarea importurilor a fost, în anul 2010, de 10 ori mai mică decât valoarea exporturilor. România ocupă locul 10 în topul exportatorilor mondiali, având o pondere de 2,7 în totalul exporturilor mondiale. În funcţie de rata medie de creştere anuală a cererii pe pieţele de export ale României (calculată pe baza celor mai recente date disponibile pentru perioada de analiză) şi valoarea exporturilor realizate, pieţele de desfacere a exporturilor româneşti de miere pot fi clasificate in 3 categorii: Pieţe cu tendinţă de creştere a cererii din România: Germania, Marea Britanie Italia, Austria, S.U.A., Canada Pieţe cu tendinţă de stagnare a cererii din România: • Luxemburg, Franţa Polonia, Japonia, Elveţia, Grecia Pieţe cu tendinţă de scădere a cererii din România: Belgia, • Olanda, Ungaria, Rep. Ceha, Spania, Danemarca. •
Principala caracteristică a pieţei romaneşti o constituie faptul că cea mai mare parte a producţiei revine micilor producători privaţi, unii dintre aceştia aflându-se sub umbrela protecţionistă a unor procesatori sau asociaţii comerciale, sau derulând contracte de furnizare cu aceştia. Actualmente, în tara noastră există circa 35000 de apicultori, numarul familiilor de albine fiind de aproximativ un milion.
Tremot Dobre Si Fiii SRL a fost înfiinţata in anul 1993 si este
situată în Băicoi, judeţul Prahova. Modul de prezentare, ambalarea, etichetarea şi, in primul rând, oferirea unor produse pe care consumatorii finali le vor recunoaşte ca fiind unele de înaltă clasă, constituie o preocupare majoră a firmei. Produsele nu conţin antibiotice, insecticide, îndulcitori (zahar, fructoză, glucoză, maltoză etc.), sau substanţe chimice de genul conservanţilor, coloranţilor, stabilizatorilor care pot deveni otrăvuri pentru organismul uman. Cu un efectiv de peste 30 angajaţi, Tremot Dobre Si Fiii SRL produce o gama larga de miere de albine: miere de salcâm, miere de tei, miere polifloră, miere de mentă, miere de zmeura, miere de floarea-soarelui, miere de trifoi-alb, miere de mană. Aceasta produce în prezent între 1.500 şi 3.000 de tone de miere într-un an, din care circa 300 de tone miere ecologica. 95 de procente producţia lui – miere ecologică şi naturală – merg la export, în special în: Germania, Anglia, Polonia, Spania, S.U.A., iar in prezent ţinta companiei este aceea de a promova produsele apicole bio de înaltă clasă in România. În anul 2010, cota de piaţa a firmei a fost de 15%. S.C. Apidava S.R.L. este unul din principalii ofertanţi de miere de
albine din România. Compania s-a dezvoltat odată cu apariţia marilor lanţuri de magazine şi a crescut în timp, învăţând să se alinieze cerinţelor de producţie şi calitate impuse de normele Uniunii Europene. Încă din anul 2001 firma a început să facă exporturi, în prezent 60% din cifra de afaceri fiind reprezentată de valoarea acestora. Experienţa în obţinerea, selectarea şi sortarea mierii de calitate, a modului de păstrare, ambalare şi promovare a produselor, toate, la un loc, au contribuit la dezvoltarea companiei, astfel încât clienţii au beneficiat de produse cu un înalt grad calitativ, de cea mai bună miere de pe piaţă, clasând compania Apidava pe locul 1 în preferinţele consumatorilor. SC Apidava SRL comercializează miere polifloră din Podişul Transilvaniei, miere de salcâm şi miere de tei. Volumul producţiei este de 2000 tone pe an , din care 60% sunt destinate exporturilor. În anul 2010, SC Apidava SRL a avut o cotă de piaţă de 10%. Mierea Apidava s-a născut din pasiunea pentru albine şi se evidenţiază prin gustul şi aroma deosebită de care au grijă de 17 ani încoace. ia naştere in anul 1991. In 1995 este înfiinţat primul magazin, unde amatorii de produse apicole puteau găsi toate produsele stupului şi informaţiile necesare pentru a stabili ce combinaţie este cea mai indicată pentru a-şi îmbunătăţii starea sănătăţii sau pentru tonificarea organismului. Magazinul a fost un succes, astfel a venit şi ideea de a desface produsele la nivel naţional sub marca S.C. Apicola Pastoral Georgescu S.R.L.
înregistrată “Albina Carpatina” în reţelele de retail şi prin intermediul distribuitorilor. Sub marca Albina Carpatina sunt comercializate peste 40 de produse 100% naturale, dintre care amintim: miere de tei, miere poliflora, miere de salcâm, miere de floarea-soarelui, miere de pădure. Volumul de producţiei a fost de 1800 tone de miere de albine in 2010 cu o cota de piaţă de 9%. 3.
ANALIZA CERERII
Mierea de albine este consumată de o plajă largă de persoane, indiferent de sex sau vârstă. Punctul de pornire în cumpărarea produselor apicole este conştientizarea unei stări de dezechilibru generată de o nevoie. Cumpărătorul alege sub influenţa împrejurărilor şi a exigenţelor proprii, din oferta disponibilă, acel produs care speră că îi va aduce satisfacţia aşteptată. Fazele deciziei de cumpărare surprind recunoaşterea necesităţii, identificarea ofertei, evaluarea alternativei, cumpărarea efectivă şi evaluarea rezultatului cumpărării- satisfacţiei. În procesul de evaluare a alternativelor (de alegere a produsului) intervin raţionamentele consumatorului şi emoţiile acestuia, care uneori pot să orienteze decizia într-o direcţie opusă raţionamentului logic. Alternativele pot fi diverse mărci, branduri, sortimente, iar criteriile de evaluare ale acestora sunt legate de preţ, calitate, cantitate, gust. Scopul segmentării în marketing este identificarea grupurilor de consumatori care caută un anumit produs. Grupurile trebuie să fie omogene şi unitare, deosebindu-se de celelalte grupuri. Segmentarea se face pe baza unor criterii socio-demografice, economice, psihografice, etc. Factorii socio-demografici: Vârstă (4-14; 15-25; 26-36; 37-50, peste 50 de ani), Sex (M, F ), Statut marital (căsătorit; necăsătorit; altul), Copii(0; 1-2; 3-4; 5 si peste), Ocupaţie (elev; student; manager; director; liber profesionist; sportiv;pensionar, şomer; funcţionar; muncitor ; agricultor), Educaţie ( fără şcoală; 8 clase; liceu; facultate; masterat; doctorat), Venit familial (sub 600 RON ; 601- 800 RON ; 801- 1000 RON ; 1001-1200 RON ; 1201- 1400 RON ; 1401- 1600 RON ; peste 1601 RON), Etnie român; maghiar; altă etnie), Religie (ortodox; catolic; protestant; altă religie. Trăsături psihografice: Tradiţionalist ; familist ; modern ; explorator ; individualist ; lider ; independent ; aventurier; introvertit ; romantic ; impulsiv ; evlavios Segmentarea în funcţie de beneficii: Calitate ; preţ ;. Cei mai mulţi cumpărători se înregistrează în mediul urban. Practic oricine poate să achiziţioneze acest produs. Determinarea criteriilor psihografice este cel mai important aspect în cadrul comunicării cu publicul ţintă. Între aceste criterii se disting stilul de viaţa şi personalitatea.
În ultimii ani cererea mondială de miere a înregistrat o rată medie de creştere de 30%. În România se obţin, de regulă, producţii mari de miere, dar pe piaţa internă se valorifică cantităţi foarte mici deoarece consumul de miere pe cap de locuitor este printre cele mai scăzute din Europa, 450 de grame, faţă de 2,2 kilograme în Germania, urmată de Olanda şi Belgia cu câte 1,5 kilograme. Datorită condiţiilor pedoclimatice specific climatului temperat din ţara noastră, calitatea produselor apicole este considerată a fi superioară. Exemplul mierea de salcâm ce a primit medalii la multe târguri şi expoziţii internaţionale (congrese APIMONDIA). Piaţa unui produs este formată din totalitatea clienţilor potenţiali care locuiesc într-un anumit spaţiu geografic, la un anumit moment, care au aceleaşi aspiraţii, nevoi şi dorinţe. Agentul motor care pune în mişcare o piaţă şi o economie este consumatorul. În acest sens, consumatorul reprezintă nucleul sensibil şi principal al oricărui efort de marketing. În aria de cuprindere a acestei pieţe, se poate identifica un ansamblu de persoane, cu nevoi diferite, dorinţe diversificate, care reprezintă populaţia totală. O parte din această populaţie este formată din consumatori, care se desprind de restul populaţiei prin faptul ca au adoptat o anumită atitudine faţă de un produs, fie că l-au adoptat deja, fie că îl vor adopta în viitor. Cealaltă parte din populaţia totală poartă denumirea de nonconsumatori, care pot fi absoluţi şi relativi. Nonconsumatorii absoluţi sunt persoanele care nu vor cumpăra sau utiliza niciodată produsul, deoarece nu percep utilitatea produsului. Nonconsumatorii relativi sunt reprezentaţi de cei care nu consumă produsul în momentul de faţă, ar avea nevoie de el, dar nu-l consumă încă, din motive conjuncturale sau subiective: fie nu au bani, fie nu au aflat de existenţa produsului, fie au substituit produsul cu altceva, deoarece nu sunt convinşi de utilitatea şi calitatea lui, fie că pur si simplu nu vor. Mierea de albine este căutată de toate categoriile de consumatori, produsele lor se adresează tuturor oamenilor: copiii consumă datorită gustului dulce, iar cei mai în vârstă o preferă datorită proprietăţilor curative, pe care le are. Deşi are o gama largă de consumatori, cererea de miere de albine este o cerere relativ elastică, variază direct proporţional cu venitul deoarece pe piaţă există înlocuitori, mai puţin sănătoşi însă mai accesibili ca preţ. Cantitatea cerută de consumator este determinată de o serie de variabile şi anume: preţul bunului solicitat, preţurile celorlalte bunuri, venitul consumatorului, gusturile consumatorului, forţele exterioare controlului uman etc. Aceste variabile sunt sintetizate în funcţia cererii care în final este determinată de gustul consumatorului. O mică parte din consumatori îşi procură mierea pentru consum direct de la producători; majoritatea o pot achiziţiona din supermarketuri.
Datorită consumului mediu scăzut de miere în România, frecvenţa cumpărării acesteia este medie, însă poate varia de la o persoană la alta foarte mult. La fel şi cantitatea, aceasta variază în funcţie de nevoile, venitul si preferinţele consumatorului. Cel mai vândut sortiment este mierea poliflora în procent de 50 %, urmată de mierea de salcâm. Criteriile principale după care consumatorii aleg marca sunt: preţul (o miere cu un preţ foarte scăzut, de cele mai multe ori, nu este naturală, ci conţine glucoză industrială), vechimea ei pe piaţă (în general, producătorii noi pentru a câştiga un anume segment de consumatori pun un preţ foarte bun, cu care este imposibil sa nu faci rabat la calitate) şi reclamele pe care ceilalţi consumatori o fac mărcii respective (pe internet, ziare, prieteni, etc.) Capacitatea pieţei este dată de volumul ofertei, volumul cererii, volumul tranzacţiilor, cota de piaţă, numărul de consumatori, numărul de clienţi şi numărul de furnizori. Creşterea preferinţelor consumatorilor pentru miere şi produsele apicole stimulează extinderea varietăţilor şi sortimentelor de produse alimentare pe bază de miere. Creşterea preferinţelor consumatorilor trebuie să îi pună pe gânduri pe marii producători. Astfel, calitatea mierii de albine, minuţiozitatea cu care este prelucrată şi efortul depus pentru trebuie să crească direct proporţional cu cerinţele şi preferinţele consumatorului. La momentul actual mierea de albine nu este suficient de promovată şi acest lucru duce la pierderea potenţialilor clienţi. Datorită faptului că, în România, consumul mediu de miere pe cap de locuitor este foarte scăzut în comparaţie cu media europeană, producătorii autohtoni încearcă să-şi orienteze atenţia în special asupra dezvoltării pieţei pe cale intensivă, arătând consumatorilor, prin diferite metode, efectele curative ale produselor apicole. Producătorii de miere se pot axa şi pe dezvoltarea pieţei într-o manieră intensivă, în sensul că există multe persoane care consuma mierea ocazional sau foarte rar, iar prin calitate, evidenţierea beneficiilor aduse de miere, promoţii şi recomandări îi pot determina să mărească consumul.
4.
DISTRIBUŢIE
Mierea de albine este comercializată în România în special în supermarketuri unde o putem găsi ambalată în borcane de sticlă (360g, 400g, 500g, 750g, 950g.). Pentru export mierea este ambalată în butoaie metalice de 300kg. Supermarketurile sunt localizate în principal în marile regiuni urbane şi în staţiuni de vacanţă. În timp ce în trecut supermarketurile vindeau în
principal produse de primă calitate şi importate, aceste magazine au început să ţină seama de nivelul vânzărilor în timpul recesiunii puternice din România şi deci au început să vândă cu succes produsele fabricate local. Lanţurile de supermarketuri: Mega Image şi Billa s-au dovedit cu mare succes, dar prezenţa lor este limitată la Bucureşti şi câteva mari oraşe. Hipermarketurile au apărut deasemenea în Bucureşti cu Gima, Carrefour, Real şi Cora, în ultimii ani ai perioadei de referinţă. Bucureştiul a continuat să aibă cea mai mare densitate a pieţei de desfacere. Prezenţa instituţiilor de stat şi ale guvernului, birourile străine, concentrarea industrială şi veniturile mai mari comparativ cu alte regiuni, au fost stimulii importanţi în creşterea consumului. De asemenea, anumiţi producători de miere de albine au şi magazine de desfacere, dar acestea sunt destul de rare (producători mici si mijlocii), şi deci nu sunt întotdeauna la îndemâna consumatorului.
5.
PREŢ
Preţul este una din cele patru variabile clasice ale mixului de marketing, care are cea mai mare influenţă în activitatea întreprinderii în general, a celei de marketing, în mod special, deoarece el afectează nemijlocit şi prompt: profitul, volumul vânzărilor, cota de piaţă şi poziţia pe care aceasta o ocupă pe piaţă în complexul economic naţional. Astfel, preţul ca element de contact şi armonizare a întreprinderii cu mediul de afaceri, se adaptează uşor la cerinţele segmentelor de piaţă, stimulându-i pe clienţi să cumpere. Preţul stabilit pentru un produs afectează venitul firmei şi deci câştigul său. Un preţ mai mare va determina sporirea venitului obţinut pe unitate, dar va genera reducerea cantităţii vândute. La stabilirea preţului produselor firmele ia în considerare : 1. Preţul bazat pe costul de producţie (stabileşte preţul pentru un produs estimând costul de producţie unitar şi adăugând o marjă de profit. În cazul în care se foloseşte metoda preţului bazat pe cost trebuie să ţină seama de toate costurile de producţie atribuite producerii bunului respectiv) 2. Preţul determinat la nivelul stocurilor
3. Preţul bazat pe concurenţă (ia în considerare preţurile concurenţei) Poate folosi diferite strategii de preţ pentru a concura cu alte produse: Strategia preţurilor defensive → Unele decizii de preţ sunt mai degrabă defensive decât ofensive. Dacă firma constată că preţurile concurenţilor au fost reduse,ea poate folosi un preţ defensiv care constă în reducerea preţului pentru a-şi apăra partea de piaţă Unele firme reduc preţurile pentru a elimina noii concurenţi care au intrat pe piaţă. Această strategie este denumita preţuri de pradă. Strategia preţurilor de prestigiu → Firmele pot să folosească un preţ ridicat dacă intenţionează să creeze pentru produsul lor o imagine a unui produs. S-a constatat o evoluţie în general crescătoare a preţului mierii în România. Preţul a fost influenţat de diferiţi factori ca: evoluţia generală a pieţei pe plan mondial, evoluţia cursului de schimb valutar, nivelul de trai, conştientizarea importanţei alimentaţiei sănătoase la nivelul populaţiei României. Piaţa internă a fost caracterizată în ultimii ani de o dinamizare atât sub aspectul creşterii volumului desfăcut cât şi al diversificării sortimentale şi al ridicării calităţii.
6.
PROMOVARE
În prezent promovarea produselor apicole se face prin diferite modalităţi cum ar fi: publicitatea şi promovarea vânzărilor. Publicitatea se realizează prin tehnici şi mijloace publicitare. Mediile majore de transmitere a mesajelor publicitare includ presa, televiziunea şi radioul, publicitatea directă. Firmele mari producătoare de miere de albine au diferite spoturi TV foarte sugestive pentru a-şi face atât compania cât şi produsele cunoscute. Promovarea vânzărilor se face cu ajutorul reducerilor de preţ care are, în cele mai multe cazuri, efecte psihologice asupra consumatorului, fiind considerate acte de bunăvoinţă din partea ofertantului. De asemenea, foarte populară printre produsele alimentare, este publicitatea la locul vânzării: în supermarketuri există persoane care ne oferă produsul să-l degustăm. Producătorii de miere de albine folosesc ca tehnică de promovare a vânzărilor, acele vânzări grupate în special când lansează un nou sortiment de miere, astfel permiţând consumatorului să consume şi să îl determine să cumpere ulterior fără rezerve. Insă la loc de cinste în promovarea mierii de albine se află târgurile agroalimentare şi târgurile apicole. De la an la an, calendarul târgurilor apicole este tot mai bogat, ceea ce înseamnă ca apicultorii se dezvolta tot mai mult de la an la an, iar aceste târguri nu sunt destinate doar vânzării de echipamente apicole, ci si consumatorilor de produse apicole care au ocazia sa deguste si sa cumpere cea mai mare varietate de produse apicole direct de la producători.
7.
PREVIZIUNI ASPUPRA PIETEI
Deşi pe piaţa mierii de albine s-au înregistrat şi scăderi, jucătorii de pe aceste pieţe sunt optimişti şi cred că în perioada următoare piaţa îşi va reveni, aducându-le creşteri în vânzări. Comparativ cu celelalte state comunitare, piaţa de profil din România este caracterizată de rata mare de creştere a consumului. În ce priveşte producătorul de miere care are şi va avea cea mai mare rată de creştere pe piaţa autohtonă, previziunile indica S.C. Apidava S.R.L. Referitor la perspectivele de dezvoltare a pieţei, marii producători şiau extins sau sunt în curs de extindere a capacităţilor de producţie pentru a răspunde cererii în creştere a mierii de albine.
Comisia Europeană a aprobat programele naţionale pentru toate cele 27 de state membre ale UE pentru îmbunătăţirea producţiei şi comercializarea produselor apicole, sporind sprijinul anual de la 26 milioane de euro în perioada 2008-2010 la 32 de milioane în perioada 2011-2013. Finanţarea ar fi utilizată în mod special pentru sprijinirea apicultorilor şi acordarea fondurilor necesare proiectelor de cercetare naţionale, cu scopul descoperii unor metode de control a acarianului varoa şi a altor ameninţări cu care se confruntă albinele. „Trebuie să ne asiguram că programele de sprijin al sectorului apicol, care sunt de altfel utilizate în procent de 90% în cele 27 de state membre, îşi găsesc locul în PAC după 2013. Aceste programe sunt utile, necesare şi trebuie consolidate. Cele 32 de milioane de euro pe care le vom consacra filierei apicole sunt o sumă infimă prin comparaţie cu bogăţia agricolă dependentă direct de activitatea de polenizare a albinelor“, a spus eurodeputata luxemburgheza Astrid Lulling.
Bibliografie:
http://www.apidava.ro/ http://www.tremot.ro/ http://www.apicola.ro/miere_de_albine.html http://apidava.blogspot.com/2012/01/anul-nousemne-bune-are.html http://apidava.blogspot.com/2011/01/targuri-apicole-si-cu-produsenaturiste.html http://www.ziare.com/economie/exporturi/exporturile-de-miere-inscadere-cu-25-la-suta-in-primul-trimestru-1106172 http://www.ziare.com/preturi/scumpiri/mierea-s-ar-putea-scumpi-cu25-30-la-suta-1023505 www.madr.ro ASE)
Economia apicolă – Teză Doctorat 2006: Zegrea Emanuel (Biblioteca
http://www.traderom.ro/Produse%20export/Miere%20-%20Potentialul %20de%20export%20al%20Romaniei.pdf http://ro.wikipedia.org/wiki/Miere
http://www.youtube.com/watch?v=eQCHxJ9CvwE
