Baltagul- Relatii intre doua personaje

Baltagul

de Mihail Sadoveanu Relaţii între două personaje Vitoria Vitoria Lipan - Nechifor Lipan Vitoria Vitoria Lipan - personaj principal şi figură reprezentativă de erou popular popular întruneşte calităţile funda!entale ale o!ului si!plu de la ţară în care se înscriu cultul pentru adevăr şi dreptate respectarea legilor stră!oşeşti şi a datinilor "ea nu e o individualitate ci un e#ponent al speţei" $%eorge &ălinescu'( )a este aşadar un  personaj !itic şi un personaj-si!*ol pentru ţăranul ro!+n( r o!+n( ,ortretul !oral reiese în !od indirect din g+ndurile faptele şi vor*ele eroinei naratorul contur+nd a început trăsăturile din e#terior spre interior( %+ndindu-se la soţul său plecat la .orna să cu!pere oi Vitoria trece printr-un proces de interiorizare întreaga sa viaţă devenind lăuntrică "acei ochi aprigi şi încă tineri căutau zări necunoscute" ceea ce sugerează o autoizolare de lu!ea din jur( Neliniştea fe!eii este cauzata de înt+rzierea "peste o*icei" de /0 de zile a ui Nechifor Lipan şi ea încearcă să intuiască ce s-ar fi putut înt+!pla cu *ăr*atul ei1 "în singurătatea ei fe!eia cerca să pătrundă p+nă la el( Nu putea să-i vadă chipul"( Legătura spirituală dintre cei doi soţi este solidă şi eternă ea se *azează pe "dragostea ei de douăzeci şi !ai *ine de ani"( Vitoria şi Nechifor Lipan for!ează o  pereche de iniţiaţi un cuplu ce si!*olizează triu!ful iu*irii iu*ir ii asupra dra!ei e#istenţiale a o!ului şi asupra răului din sufletul o!enesc deoarece "Lu!ea asta-i !are şi plină de răutăţi"( )roina se ghidează în presupunerile ei după ştiinţa se!nelor şi după e#perienţa sa !orală intuitivă şi acţionează în funcţie de acestea( ,ri!ele se!ne rău prevestitoare sunt visele1 unul care a "î!puns-o "î !puns-o în ini!ă" i-l arată "pe Nechifor Lipan călare cu spatele întors cătră ea trec+nd spre asfinţit o revărsare de ape" iar altă dată 2-a visat rău "trec+nd călare o apă neagră((( era cu faţa încolo"( 3lt se!n este glasul lui Lipan venit din !e!oria ei afectivă $procedeu artistic' dar "nu putea să-i vadă chipul"( Neliniştea devine *ănuială "un vier!e neador!it" o roade per!anent şi pentru ea "ti!pul stătu" $ti!pul !itic'(  Vitoria nu !ăsoară vre!ea după calendar ci se conduce după se!nele naturii  pe care le înţelege1 v+ntul dă se!ne "şuşuind prin crengile su*ţiri su*ţi ri ale !estecenilor"  pădurea de *rad "clipi din cetini şi dădu şi ea zvon" *razii erau "!ai negri dec+t de o*icei" dar !ai ales "nourul către &eahlău e cu *ucluc"( Venirea iernii sugerează aşadar dra!a fe!eii( 3lte se!ne prevestitoare vin din ti!puri !itice1 "cucoşul se întoarse cu secera cozii spre focul din horn şi cu pliscul spre poartă 4(((5 dă se!n de  plecare" deci Lipan nu va veni acasă ci va tre*ui să plece ea a dru!( &+nd *ănuiala devine certitudine Vitoria Vitoria porneşte în căutarea soţului z*uciu!ul şi căutările dinlăuntrul Vitoriei fiind la*irintul interior pe care-l parcurge din întunericul neştiinţei la lu!ina certitudinii( 6naintea călătoriei si!te nevoia unei purificări sufleteşti ţine post negru în toate "vinerele negre 4(((5 fără hrană fără apă fără cuv+nt cu *ro*oada cernită peste gură"(

,ersonaj a*sent Nechifor Lipan1 soţul Vitoriei Lipan concentrează în jurul său toate acţiunile şi întreg z*uciu!ul interior al fe!eii în strădania de a afla adevărul despre o!ul ei şi de a î!plini actul justiţiar al pedepsirii vinovaţilor( Nechifor Lipan era oier din Măgura 7arcăului şi îşi c+ştiga e#istenţa ca toţi !untenii "cu toporul ori cu caţa" el fiind dintre "cei !ai vrednici" pentru că-şi înte!eiase o st+nă de oi la !unte( Naratorul nu face în !od direct un portret fizic ci îl alcătuieşte din !e!oria afectivă a Vitoriei care-şi a!inteşte că avea "!ustaţa groasă adusă a oală" spr+ncenele lăsate şi statura "îndesată şi spătoasă"( 7răsăturile !orale ale lui Nechifor se conturează şi din relatările celor care-l cunoscuseră ca pe un o! generos "nu se uita la parale nu!ai să ai*ă toate după gustul lui" prietenos şi socia*il era "!eşter la vor*ă" oier cinstit şi !+ndru " o! vrednic şi fudul"( 8arnic şi priceput Nechifor îşi r+nduise *ine st+nele cio*anii îi ascultau întoc!ai poruncile fiind un stăp+n autoritar dar corect şi pro!pt în plata si!*riilor( în toate locurile pe unde a între*at de el oa!enii vor*eau cu prietenie despre o!ul cu căciulă *ru!ărie şi călare pe un cal ţintat ca de un !untean "cinstit  plătindu-şi datoriile şi iu*itor de ani!ale1 "ş-a hrănit el cu !+na lui un c+ne pe care-l avea"( 8otăr+tă să afle adevărul şi să răz*une !oartea *ăr*atului ei Vitoria reconstituie cu luciditate dru!ul făcut de Nechifor - la*irintul e#terior - se a!estecă  printre oa!eni între*+nd cu discreţie şi inteligenţă din loc în loc din han în han despre o!ul cu căciulă *ru!ărie şi călare pe un cal ţintat( 7enace d+rză şi aprigă pun+nd cap la cap cele aflate cu o logică i!peca*ilă ia ur!a oilor şi a cio*anilor( &u o deducţie ui!itoare de detectiv dovedeşte relat+nd în a!ănunt înfăptuirea cri!ei şi-i de!ască pe vinovaţi( .atina în!or!+ntării şi  pedepsirea ucigaşilor vin dintr-o credinţă străveche a poporului şi sunt î!plinite după legi nescrise pentru că "cine ucide o! nu se poate să scape de pedeapsa du!nezeiască"( 9dată î!plinită datoria şi înfăptuită dreptatea viaţa reintră în nor!al "ne-o! întoarce iar a Măgura ca să luă! de coadă toate c+te le-a! lăsat"(  6n acţiunea sa Vitoria dovedeşte spirit justiţiar inteligenţă luciditate stăp+nire de sine devota!ent şi neclintire în î!plinirea tradiţiilor şi datinilor străvechi( Legătura spirituală dintre cei doi soţi este solidă şi eternă ea se *azează pe "dragostea ei de douăzeci şi !ai *ine de ani"( Vitoria şi Nechifor Lipan for!ează o  pereche de iniţiaţi un cuplu ce si!*olizează triu!ful iu*irii asupra dra!ei e#istenţiale a o!ului şi asupra răului din sufletul o!enesc deoarece "Lu!ea asta-i !are şi plină de răutăţi"( 6n ro!anul ":altagul" Mihail Sadoveanu realizează o uniune deplină a sufletelor celor doi soţi care co!unică nu nu!ai în ti!pul vieţii ci !ai ales dincolo de !oarte ceea ce a făcut ca să fie considerat şi un ro!an de dragoste(