Alexandru Lapusneanul – relatia dintre doua personaje de Costache Negruzzi Opera literara ”Alexandru Lapusneanul ” este o nuvela romantica de inspiratie istorica, a fost publicata in perioada pasoptista, in primul numar al Daciei literare in anul 1840, este prima nuvela istorica din literatura romana. Nuvela istorica are ca tema lupta pentru putere, evocarea artistica a celei de-a doua doua domn domnii ii a lui lui Alex Alexand andru ru Lapus Lapusne neanu anull (1564 (1564-1 -156 569) 9) evid evident entia iaza za lupt luptaa pent pentru ru impunerea autoritatii domnesti si urmarile detinerii puterii de un catre un domnitor crud si tiran. Naratorul este omniprezent si obiectiv. Paragraful initial al nuvelei prezinta revenirea la tron a lui Lapusneanul iar frazele finale reflecta sfarsitul tiranului. Naratiunea se desfasoara cronologic prin prezentarea secventelor narative. Actiun Actiunea ea nuvele nuveleii este este pusa pusa pe seama seama unor personaj personajee ce au caract caractere ere foart foartee puternice fapt ce reiese din evolutia conflictului, conflict ce evidentiaza lupta pentru putere intre domnitor si boieri. Textul Textul narati narativ v este este impart impartit it in patru patru capito capitole le care care prezin prezinta ta moment momentele ele subiectului. Fiecare capitol contine cate un motto, care constituie replici memorabile memorabile ale personajelor. In capitolul I , ” Daca voi nu ma vreti, eu va vreau…” este raspunsul dat de Lapusneanul soliei de boieri care ii cerusera sa se intoarca de unde a venit pentru ca poporul nu il vrea. In capitolul al II-lea , ” Ai sa dai sama, Doamna!” este amenintarea pe care vaduva unui boier decapitat o adreseaza adreseaza doamnei Ruxanda deoarece aceasta aceasta nu ia nici o atitudine impotriva crimelor sotului sau. In capitolul al III-lea, ” Capul lui Motoc vrem…” este cererea poporului care il considera pe Motoc vinovat pentru toate nemultumirile multimii. In capitolul al IV-lea,” De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu…” este amenintarea rostita de Lapusneanul care, bolnav, fusese calugatit potrivit obiceiurilor vremii si astfel pierduse puterea domneasca. Domnitorul Alexandru Lapusneanul si doamna Ruxanda sunt personalitati d in Letopisetul Tarii Moldovei de Grigore istorice despre care scriitorul se documenteaza din Ureche, dr modifica unele date istorice, pentru ca personajele sa ilustreze in nuvela doua tipuri umane opuse. Alexandru Alexandru Lapusneanul Lapusneanul este personajul personajul principal principal al nuvelei, este un personaj exceptional ( calitati si defecte iesite din comun) care actioneaza in situatii exceptionale (scena uciderii boierilor, scena pedepsirii lui Motoc, scena mortii domnitorului otravit) Acesta Acesta intruc intruchip hipeaza eaza tipul tipul domnit domnitoru orului lui tiran tiran si crud, crud, are calita calitati ti si defect defectee puternice. Doamna Ruxanda este un personaj secundar , de tip romantic, construit in antiteza cu Lapusneanul, ea este blanda in comparatie cu domnitorul care este tiran, caracterul ei este slab fata de caracterul tare al domnitorului, ea nu actioneaza din vointa proprie nici cand cere sotului sa inceteze cu crimele nici cand il otraveste. Caracterul slab al Doamne Doamneii Ruxand Ruxandaa scoate scoate in evident evidenta, a, prin prin contra contrast, st, caract caracteru erull tare tare si vointa vointa lui Lapusneanul. Conf Confli lict ctul ul nuve nuvele leii pune pune in lumi lumina na perso persona nali lita tate teaa pute putern rnic icaa a pers persona onaju julu luii principal. Pricipalul conflict este de ordin politic – lupta pentru putere intre domnitor si
Trusted by over 1 million members
Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions! Start Free Trial Cancel Anytime.
Trusted by over 1 million members
Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions! Start Free Trial Cancel Anytime.
boieri. In aceasta lupta doamna se situeaza in opozitie cu sotul ei nefiind de accord cu cruzimea acestuia. Prin actiunile lor, cele doua personaje se situeaza pe pozitii diferite, Lapusne Lapusneanu anul, l, fiu de boier, boier, lupta lupta impotr impotriva iva boieri boierilor lor,, iar doamna doamna Ruzanda Ruzanda,, fiica fiica de domnitor, obligata sa se marite cu Lapusneanul, este de partea celorlalti boieri. Scenele care infatiseaza relatiile dintre cele doua personaje redau lupta pentru impunerea autoritatii domestic, deoarece cruzimea personajului principal contrasteaza cu blandetea doamnei. Relatia cu doamna Ruxanda este construita pe antiteza romantica angelic-demon angelic-demonic. ic. Atitudini Atitudinile le adoptate adoptate de Lapusneanul Lapusneanul fata de doamna Ruxanda reflecta reflecta falsitatea lui. Se casatorise cu ea ca sa atraga inimile oamenilor din popor ”ca ” ca sa atraga atraga inimile norodului …”, gesturile si cuvintele rostite de domnitor in scena discutiei cu doamna Ruxanda, evidentiaza evidentiaza falsitate falsitateaa lui in relatia relatia sot-sotie. sot-sotie. Mai intai ii saruta mana, apoi se intristeaza si reactioneaza violent la rugamintea ei, ducand mana la pumnal, dar se stapaneste si ii promite ”un ” un leac de frica”. Se bucura cu cruzime de spaima doamnei care lesina lesinase se la vederea vederea capete capetelor lor boieri boierilor lor ucisi ucisi ” Femeia tot femeie, zise Lapusneanul zambind, in loc sa se bucure, ea se sperie”. In ultimul capitol, insistentele boierilor si amenintarea sotului ca ii va ucide fiul, o determina pe doamna Ruxanda sa il otraveasca pe Lapusneanul, acest lucru scoate in evidenta faptul ca este un character slab si poate fi manipulate de boieri in situatii situatii limita, cand viata fiului sau este in pericol. caracterizatee direct, de catr catree nara narato tor, r, de alte alte Persona Personajele jele din cuplu cuplu sunt caracterizat personaje, autocaracterizare si indirect prin prin fapt fapte, e, limb limbaj aj,, gest gestur ure, e, atit atitud udin ine, e, comportament, relatii cu alte personaje. portret etul ul fizi fizicc al domn domnit itor orul ului ui prin prin Nara Narator torul ul reali realizea zeaza za,, in mod mod direc directt , portr descrierea vestimentatiei vestimentatiei (imbracaminte) (imbracaminte) specifice specifice epocii ” Purta coroana Paleologilor, si peste dulama poloneza de catifea stacojie, avea cabanita turceasca”. Imbracamintea si podoabele doamnei reflecta conditia sociala specifica epocii ”era incinsa cu un colan de aur, ce se inchia cu mari paftale de matostat, impregiurate cu pietre scumpe…”. De asemenea, naratorul utilizeaza epitetele de caracterizare care sustin antiteza dintre domnitor ”tiranul”, ”tiranul”, ”nenorocitul domn” si sotia sa ” gingasa Ruxanda”, ”buna doamna”. Pentru caracterizarea doamnei, naratorul foloseste comparatia ” Ea insa era trista si tinjitoare, ca floarea expusa ex pusa arsitii soarelui…”. Caracterizarea indirecta se realizeaza prin limbaj, in scena rugamintii doamnei catre domnitor de a inceta cu omorurile, se observa acelasi contrast intre cele doua personaje, doamna are o atitudine blanda si supusa, se adreseaza sotului cu ”bunul meu domn” in timp ce domnitorul raspunde violent spunandu-i ”muiere ”muiere nesocotita”. Replicile lui Lapusneanul sunt memorabile, raspunsul dat boierilor ” Daca voi nu ma vreti, eu va vreau…” scoate in evidenta vointa acestuia, de asemenea amenintarea ” De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu…” reda dorinta de razbunare, raspunsul ” Prosti, dar multi !” evidentiaza inteligenta personajului. In proza romantica, tensiunile exterioare plaseaza personajele intr-o relatie de antiteza, din acest punct de vedere se poate vorbi despre contrastul dintre Lapusneanul,
