Relatia dintre doua personaje , Harap Alb Si Span

Relatiile intre doua personaje din basm Povestea lui Harap-Alb de I.Creangă

Eroul si totodata personajul principal al basmului este Harap-Alb, fiul craiului cel mic, care reuseste sa-l sa- l surprinda pe tatal sau cu curajul sau pentru a pleca la VerdeVerdeImparat. Prima etapa a drumului o constituie padure labirint in interiorul căreia fiul de crai se intalneste, de treo ori cu Spanul, care-i cere sa-l ia ca sluga.La a treia intalnire, oferta fiind acceptata, Spanul il invita pe tanarul naiv sa coboare intr-o fantana ciudata, pentru a se racori, imediat insa tranteste capacul fantanii si-l sileste pe captiv sa accepte inversarea rolurilor.Asa rolurilor.Asa devine craisorul sluga Spanului, Sp anului, purtând numele de Harap-Alb. Harap-Alb este eroul, protagonistul, repreentand forta binelui, numele lui sugerand dubla personalitate a eroului!cea de print si cea de sluga a Spanului.   "ste caracterizat direct de catre autor, la inceputul basmului,marcandu-I statutul social initial de fiul cel mic al craiului  . #răsaturile ce-l particularieaa in plan psiologic sunt mentionate mentionate din perspectiva altor personaje ! Sf.$umineca Sf.$umineca %luminate craisorule& prin care se devaluie intelegenta intelegenta tanarului. 'raiul ii recunoaste si el calitatile in urma probei la care il supune& tu esti vrednic de imparat”, iar Spanul, avand punct ct de vede v edere re moral mora l, rol de initiator , il considera ” fecior de om viclean”.$in pun  personajul intruneste toate calitatile calitatile necesare unui viitor imparat!bunatatea ,milostenia ,milostenia ,curajul,cinstea si demnitatea pe care fiicele Imparatului Verde Verde le remarca r emarca de la prima intalnire % seamana a fi mult mai omenos”. !panul este personajul secundar, repreentand forta raului."l poate intruc(ipa un ajutor in parcurgerea etapelor spre maturiare, dovada fiind comportamentul sau ilogic si  juramantul depus de Harap-Alb )n fântână ”pana vei muri si iar vei invia &.Spanul mai  poate fi si intruc(iparea puterii $iavolului. $iavolului. !tatutul sau social initial, este cel de sluga, acesta intalnindu-l pe fiul de crai in in padurea labirint unde ii cere acestuia sa-l ia ca ajutor.Portretul sau moral iese la iveala in momentul in care i se infatiseaa de trei ori sub aspect diferit, fiului fiului de crai determinandu-l determinandu-l sa-l accepte ca sluga. *autatea Spanului il va pune in situatii dificile pe Harap-Alb, mai intai spreluandu-i identitatea prin proba fantanii unde il pune pe fiul de crai sa-I jure credinta % pana cand va muri si iar va invia”,  apoi supunandu-l la o serie de probe precum cea a aducerii salatilor din gradina +rsului, aducerea pieii cerbului,bătuta cu pietre pretioase sau aducerea fetei Imparatului *os.rin urmare,Spanul urmare,Spanul este intruc(iparea raului , avand si rolul initiatorului, cum afirma si calul nadravan un %rau necesar”.$e aceea calul nadravan nu-l ucide trebuitori pe lume inainte ca initierea eroului sa fie inc(eiata& Si unii ca acestia sunt trebuitori cateodata, pentru ca fac pe oamnei sa prinda la minte &, )i spune acesta lui Harap Alb, )naintea trecerii probelor. "rasaturile "r asaturile distinctive ale celor doua personaje motiveaa si incadrarea lor in doua categorii!Harap Alb Alb , protagonistul al basmului , repreentant repr eentant al fortelor binelui, este caracteriat de inocenta, bunatata si curaj# pe cand Spanul , personajul antagonist, este un repreentant al fortelor raului iar trasatura ce-l individualieaa este rautatea.   Probele la care participa cele doua personaje sunt relevante, atat pentru caracterul fiecaruia, cat si pentru relatia stabilita intre cei doi.*elevantă in acest sens este proba

$antanii in care fiul de crai isi dovedeste inocenta, avand incredere in cuvintele Spanului care il inc(ide in fantana ,obligandu-l sa-I jure credinta si modificandu-i statutul social si numele. iul de crai devine astfel sluga a Spanului ,purtand numele de Harap Alb.   alta scena ilustrativa pentru relatiile dintre cele doua personaje , este cea finala,in care conflictul dintre cei doi ia sfarsit /după demascarea Spânului, acesta )i taie capul lui Harap-Alb, eliberându-l de jurământ, semn ca ini0ierea este )nc(eiată. "roul re)nvie )nsă, datorită ajutorului primit de la prietenii săi, semn că a 1tiut să fie un bun  prieten, 1i prime1te )mpără0ia 1i fata pe care o dorea. 2aturiarea eroului, la care Spânul contribuie )n mod decisiv, este confirmată de nuntă 1i de sc(imbarea statului social. In opinia mea, denodamantul basmului conduce la o reolvare a confliuctului dintre cele doua personaje antitetice!Spanul si Harap Alb, demonstrand astfel rolul fiecaruia in ansamblul basmului.Hapar -Alb este un tanar fiu de crai, nematuriat, care parcurge un traseu al initierii in care ,un rol major )l au probele la care il supune Spanul.Acesta isi demonstreaa astfel rolul de initiator, recunoscut si de celelalte per sonaje.Astfel craiul isi avertieaa fiul sa se feresca de omul span, iar calul ii confirma lui Harap- Alb necesitatea unor astfel de personaje in maturiarea unui tanar, sprijinindu-i )n procesul de maturiare .$enodamantul basmului %oveste lui Harap- Alb& de I.'reanga se incadreaa astfel in sc(ema basmului popular prin victoria binelui asupra raului. Valoarea intrinseca a basmului cult,, ovestea lui Harap Alb consta in faptul ca reia modelul basmului popular pe care 'reanga il re-creeaa intr-o forma originala, trasmitand ideea ca omul este supus unui destin prestabilit , având o misiune bine determinată )n viață.