Scrie un eseu de 2 – 3 pagini, in care sa prezinti relaţia dintre două personaje dintr-un roman interbelic studiat. Apărut în 1930, romanul Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu Petrescu constitu constituie ie un moment de referinţă pentru evoluţia romanului românesc în perioada interbelică. Romanul dezvoltă două teme principale – iubirea şi războiul. Tema iubirii este susţinută de evoluţia cuplului Ştefan Gheorghidiu – Ela, prezentată doar prin reflectarea ei subiectivă, din perspectiva lui Ştefan Gheorghidiu, personajul – narator al romanului. Esenţială pentru cartea lui Camil Petrescu este filtrarea faptelor prin perspectiva uniscientă. Student la filozofie, intelectual lucid, Stefan Gheorghidiu traieste in lumea cartilor si nu se poate adapta lumii afacerilor, reprezentata de unchiul Tache, Nae Gheorghidiu si Tanase Lumanararu, cu care nu are nici o legatura spirituala. personajull feminin feminin al romanului romanului,, simboliz simbolizeaza eaza idealul de iubire iubire catre care aspira cu atata sete Stefan. Femeia este Ela, personaju construita numai prin ochii barbatului insetat de absolutul iubirii, al carui crez nu facea concesii sentimentului: " Cei care
se iubesc au dreptul dreptul de viata si de moarte moarte unul asupra celuilalt." celuilalt." Iubirea lor ia naştere sub semnul orgoliului . Chiar dacă la început Ela nu îi plăcea, Ştefan se simte, treptat, măgulit de interesul pe care i-l arată „ una dintre cele mai frumoase studente de la Universitate” . Personajul – narator mărturiseşte că orgoliul a jucat un rol important în constituirea relaţiei lor: „ Orgoliul a constituit baza viitoarei mele iubiri ”. Admiraţia celor din jur este un alt factor care determină creşterea în intensitate a iubirii lui Ştefan: „ Începusem totuşi să fiu mulţumit
faţă de admiraţia pe care o avea toată lumea pentru mine, fiindcă eram atât de pătimaş iubit de una dintre cele mai frumoase studente.” Pasiunea se adânceşte în timp, iar faptul că Ela trăieşte o admiraţie necondiţionată pentru viitorul ei soţ contribuie la crearea iluziei că relaţia lor are o bază solidă. Cuplul trăieşte o perioadă liniştită, cu iluzia comuniunii perfecte. Moştenirea de la unchiul Tache schimbă însă cercul relaţiilor celor doi. Lumea mondenă, în care Ela se va integra perfect, este, pentru Ştefan, prilejul de a trăi suferinţe intense, provocate de gelozie. Dacă în prima parte a relaţiei lor iubirea stă sub semnul orgoliului, treptat, sentimentul care domină devine gelozia. Relaţiile dintre cei doi soţi se modifică radical, iar tensiunile, despărţirile şi împăcările devin un mod de existenţă existenţă cotidian cotidian până până când Ştefan este concentra concentrat, t, în preajma preajma intrării intrării României României în război război. Ela se mută la Câmpulung, pentru a fi mai aproape de el, iar relaţia lor pare să intre, din nou, pe un făgaş al normalităţii. Chemat cu insistenţă la Câmpulung, Ştefan obţine cu greu permisia, dar descoperă că Ela e interesată de asigurarea viitorului ei în cazul morţii lui pe front. Când îl vede pe G. pe stradă, e convins că Ela îl înşală, deşi nu are nicio dovadă concretă, aşa cum nu a avut, de altfel, niciodată. Confruntat Confruntat cu experient experienta-lim a-limita ita a razboiulu razboiuluii care redimensio redimensioneaza neaza orice relatie umana, umana, Stefan Gheorghidiu Gheorghidiu isi analizeaza retrospectiv si critic intreaga existenta. Astfel, aceasta experienta ii modifica si perspectiva asupra iubirii si din barbatul prabusit launtric, capabil de crima din gelozie, Stefan Gheorghidiu se transforma in barbat indiferent, detasat, care spune cu o raceala resemnata: “ Asculta, fata draga, ce-ai zice tu daca ne-am desparti.” Finalul romanului consemneaza consemneaza despartirea definitiva definitiva de trecut a eroului. eroului. „Ultima noapte de dragoste” dragoste” pe care o petrece alături de Ela marchează înstrăinarea definitivă de trecutul propriu şi recunoaşterea eşecului în planul cunoaşterii: „ I-am scris că-i las absolut tot ce e în casă, de la obiecte de preţ la cărţi… de la lucruri personale, la amintiri. Adică tot
trecutul.” Cuplul Ela – Ştefan Gheorghidiu este reprezentativ pentru opera literară a lui Camil Petrescu. In opinia mea, Ela este doar produsul imaginatiei naratorului-personaj, care o doreste doar pentru el si al carui orgoliu nu accepta independenta acesteia. acesteia. De fapt, nu Ela se schimbă, ci felul în care o vede Ştefan. Un prim argument in acest sens este reprezentat de faptul ca Gheorghidiu construieşte un cerc al vieţii cuplului în care el este centrul de gravitaţie existenţială, iar Ela devine doar un satelit, reprezentand insa idealul femeii iubite. Evenimentul moştenirii moştenirii unchiului Tache va răsturna întreg acest edificiu edificiu imaginar, iar momentul in care Ela va începe să strălucească pentru alţii, va afecta grav ego-ul (orgoliul) masculin, ceea ce va determina schimbarea perceptiei acestuia. Un alt argument in favoarea schimbarii schimbarii imaginii femeii, femeii, în ochii lui, il constituie constituie inadaptabilitatea inadaptabilitatea socială a lui Stefan (intr-o societate pe care o consideră mai prejos decât aspiraţiile sale), care contravine flagrant adaptării perfecte a soţiei într-un mediu unde flirtul, uşurătatea mondenă, cochetăria sunt lucruri fireşti. Un ultim argument il reprezinta diluarea treptata a imaginii ideale a femeii de la început. Prototipul feminităţii intangibile este ştirbit din ce în ce mai mult de o realitate mercantilă şi meschină. In felul acesta, Ela va contrazice în mod evident teza protagonistului de la începutul romanului: „... acei care se iubesc au drept de viaţă şi de moarte, unul asupra celuilalt." Certurile şi împăcările repetate nu pot împiedica inevitabilul. Trecut prin experienţa dură a războiului, bărbatul realizează că tot zbuciumul său erotic este absolut inutil. Femeia, în acest interval de absenţă, a devenit o piesă absolut stră străin inăă în aces acestt puzz puzzle le exis existe ten nţial ţial:: „ Mă gândesc halucinat că aş fi putut ucide pentru femeia asta..." Astfel, romanul consumă epic o incompatibilitate bărbat - femeie, acutizată şi de urmele misoginismului cronic al protagonistului. protagonistului. Victimă a concepţiei elitiste despre iubire, Ela rămâne să trăiască simplu, cotidian, în afara luminii prea puternice pe care Ştefan o proiectase asupra destinului ei.
