Baltagul Mihail Sadoveanu -relatia dintre Vitoria si Gheorghita-
Pub ubli lic cat in noi oma anul Baltagul es este „probabil singurul roman noiembri embrie e 1930, rom obiectiv” (Nicolae Manolescu ) al scriitorului si aduce o formula romanesca inedita in peisaul epic ep icii ii in inte terb rbel elic icee- poli polimorf morfsmul smul struc structurii turii, adica !am ames este tecu cull de ro roma man n re real alis istt si naratiune arhetipala grefata pe un scenariu politist.”( Carmen Carmen Matei Musat ) //co // cont ntex extt
"om oman anu ul Baltagul pre# pre#in inta ta mo mono nogr graf afa a sa satu tulu luii de la munte, lu lume mea a ar arha haic ica a a pastorilor , avand in prim-plan cautarea si pedepsirea celor care l-au ucis pe $echifor %ipan& "oman al perioadei al perioadei de maturitate, maturitate, marile teme sadoveniene se regasesc aici' viata pastorala, natura , miturile , iubirea, arta povestirii, intelepciunea & //te // tema ma
conferita a de polimorfsmul structurii (sesi#at de criticul Arhitectura complexa conferit Paul Georgescu in studiul ! Polivalenta necesara ) si de tesatura de teme si motive a oca#io oca #ionat nat,, dede-a a lun lungul gul vr vremii emii,, dife diferit rite e int interpr erpretar etarii ale rom romanu anului, lui, une unele le chi chiar ar con contra tradic dictor torii' ii' roman antrop antropologic ologic si politist (G Cal mitic-balades baladesc c si realism etnog etnografc rafc Calinesc inescu u), roman mitic(Perpessicius ), reconstituire a Mioritei (! "ovinescu), roman demitizant ( demitizant (#on Negoitescu), roman realist-obiectiv ( ( N Manolescu ), roman initiatic, roman de dragoste si o anti- Miorita (Al Paleologu)& //tip //t ip de ro roman man
"om oman anul ul este este structurat pe doua coordonate $undame $undamentale ntale ' aspectul realist (reconst (re constituir ituirea ea monogr monograca aca a lumii pastorale si caut cautarea area adevarului) adevarului) si aspectul mitic (sensul ritual al gesturilor personaului principal)& "omanul este organi#at in 1% capitole, insa pre#inta si o par partic ticula ularit ritate ate not notabi abilala- inc *stf tfel, el, ro roma manu null nu in ince cepe pe dir direc ect, t, ci se incipi ipitul tul de tip pro prolog log& *s deschide desch ide cu o legenda despre originea neamurilor oferindu-se detalii cu privire la viata grea pe care o duc muntenii, la principala lor ocupatie- pastoritul, dar punandu-se accent pe faptul ca sunt oameni prietenosi, cu chef de viata si petrecareti& +ncipitul este o modalitate de a anunta ca familia %ipan este, intr-adevar, o proiectie a acestui neam de munteni& //structu //st ructura ra
Motivul labirintului se concreti#ea#a la nivelul actiunii (cautarea si diferitele popasuri), darr es da este te se semn mni ica cati tiv v si la nivelul titlulu i& a alt ltag agul ul (t (top opor or cu do doua ua ta tais isur uri) i) es este te un ob obie iect ct simbol sim bolic ic , ambivalent - arma a crimei si instrumentul actului ustitiar, reparator& e remarcat este ca in roman acelasi baltag (al lui %ipan) indeplineste ambele functii& //titlu
&impul derularii actiunii este vag preci#at, prin repere temporale ! aproape de Sf. , !in Postul Mare & Cadrul actiunii este satul Magura .arcaului, #ona ornelor si a Andrei , istritei si in alta iiei& 0iind un roman realist, pentru veridicitate, traseul urmat de Vitoria si Gheorghita contine toponime existente pe harta, insa romancierul imaginea#a satul %ipanilor, precum si toponimele simbolice oi Meri sau raul $eagra& //timp si spatiu
+n ceea ce pr priv ives este te persona'ele, ro romanu manull pr pre#i e#inta nta mai mul multe te tipuri- tipul emeii credincioase (Vitoria), credincioase (Vitoria), al eciorului eciorului (Gheorghita), (Gheorghita), al etei de maritat (Minodora) (Minodora) sau pe cel al tata tatalui lui iubito iubitor r ($echifor)& ($echifor)& Cup este e pr pre#en e#entat tat din Cuplul lul de per person sona' a'e e Vitoria-heorghita est perspe per specti ctiva va relatiei mama(fu , da darr si din cea cea a rel elat atie ieii mistagog-neoft , 2acaul reusind, la nalul calatoriei alaturi de femeie, sa se maturi#e#e, devenind un initiat& )itoria, Gheorghita si implici imp licitt si Nechi$or sun suntt oam oameni eni ai mun muntelu telui, i, uniti prin nume, !Vitoria Vitoria desemnand biruinta, purtatoare de victorie, iar !Gheorghe ! Gheorghe ind nume nume denitoriu denitoriu pentru pentru invingatoru invingatorull balaurului3 balaurului3 ei repre#inta, astfel, $orta eterna a binelui & //person //pe rsonae ae 1 rel relatia atia V-G
!ipan este persona'ul principal al operei sadoveniene, a carui gura se impune putern put ernic ic dede-a a lun lungul gul int intre regul gului ui ro roman man,, er eroin oina a dev deveni enind nd un tip repre*entativ al muntencei //Vitoria Vitoria
voluntare si hotarate& Persona central, este ! un e"ponent al spetei (G Calinescu) in relatie cu lumea arhaica, dar si o individualitate, prin insusirile sale si prin strictetea cu care respecta legile stramosesti- credintele si superstitiile& Prin repre*entarea obiectiva, cu !lumini si umbre, personaului feminin este reali#at prin tehnica basorelie$ulu i si individualizat prin caracteri*are directa si indirecta +n ceea ce priveste portretul f*ic, acesta releva frumusetea personaului prin tehnica detaliului semnifcativ 3 astfel, Vitoria este infatisata ca o femeie frumoasa care, in ciuda faptului ca „nu mai era tanara# avea o frumuseta neobisnuita in privire. $chii ii straluceau ca-ntr-o usoara ceata in dosul genelor lungi si rasfrante in carligase”. Pe parcursul derularii evenimentelor, Vitoria apare in diverse iposta*e - de sotie iubitoare, de $emeie care, prin intuitive si inteligenta, prin respectul fata de datina, stie sa se adapte*e diverselor situatii, sa-si atinga telul propus si nu in ultimul rand- in iposta#a de mama& esi nu se a2a in prim-planul romanului, ind un persona' secundar , heorghita este o pre*enta bine conturata & +iul Vitoriei si al lui $echifor %ipan, Gheorghita se a2a la varsta adolescentei, la un pas doar de !marea initiere& e remarcat este faptul ca feciorul are numele identic cu cel al tatalui sau, fapt ce sugerea#a continuitate - el devine astfel repre#entantul unei noi generatii de boieri & Portretul f*ic evidentia#a caracteristicile varstei (!incepea sa-i in%ere&e mustacioara), dar portretul moral este creionat din trasaturi particulare, care il individuali#ea#a& 0lacaul veghea, in absenta tatalui, randuiala stanelor , tinea in catastif socoteala turmelor si plata ciobanilor, astfel ca baiatul de doar saptespre#ece ani era o pre#enta de ba#a si poate chiar indispesabila in casa Vitoriei, caci fara el probabil ca nu sar descurcat& Prin scrisoarea trimisa mamei se evidentia#a trasaturile morale' priceperea in mestesugul oieritului, inteligenta dublata de sensibilitate su2eteasca, credinta in umne#eu si respectul fata de parinti& //Gheorghita
//calatorie
Pentru Gheorghita, calatoria in ,,tara de vale are $unctie initiatica , marcand trecerea de la adolescenta la maturitate& Pe drumul parcurs alaturi de mama lui, ,acaul este un atent observator, descoperind adevaruri despre oameni si lumea pe care o strabate& )itoria , ca o mama preocupata de viitorul copilului ei, cauta sa(l $orme*e , sa-i sadeasca increderea in sine, pregatindu-l pentru a prelua rosturile gospodariei a2ate pana atunci in gria lui $echifor& //calitati Vitoria *devaratele
calitati morale ale )itoriei se releva pe parcursul reconstituirii drumului lui $echifor si, mai ales, la praznicul de dupa inmormantarea acestuia& 4u perseverenta, tenacitate, stapanire de sine , ea stie cand si cum sa puna intrebari, gasind urma trecerii lui $echifor, din crasma in crasma, prin diverse locatii, ghidandu-se si dupa semnele vremii& Gheorghita este fascinat de priceperea ei de a citi in su2etele oamenilor' ! Mama asta trebuie sa %e fermecatoare' cunoaste gandul omului” //scena gasirii oaselor -iplomatie si
reale calitati de detectiv sunt dovedite de femeie care reuseste sa descopere osemintele lui %ipan& Singurul moment de slabiciune il dovedeste cand gaseste osemintele sotului ei in rapa' strigandu-l pe numele adevarat, ! Gheorghita, inoara muntele cu chemarea ei indurerata& +n rest, suferinta i se pastrea#a in straturile cele mai adanci ale su2etului& Scena este, pe de alta marte, moment marcant in evolutia lui Gheorghita& *pogeul procesului de maturi#are inceput cand pleaca la drum cu mama lui este momentul coborarii in rapa si al pa#irii mortului& Veghea in rapa a osemintelor echivalea#a cu o coborare in in$ern & .imbolic , 2acaul preia puterile celui disparut si de aceea reuseste sa il infrunte atat moral, cat si #ic, pe ucigasul tatalui sau& %a praznic, )itoria il face pe /og*a sa-si piarda cumpatul si sa se autodenunte, recunoscandu-si crima , cu complicitatea lui Cutui& *cum, Gheorghita este pregatit sa manuiasca baltagul, astfel ca in scena in$runtarii directe cu ucigasii parintelui sau, el va lovi fara a e#ita& #posta*a fnala a 2acaului devenit barbat este cea a unui erou 'ustitiar, plin de cura', dovedindu-se astfel urmas demn al tatalui sau, care devine, pe de alta parte, o iposta#a particulara a persona'ului colectiv - ciobanii de pe .arcau& //pra#nic
4onsider ca Baltagul introduce in literatura romana tipuri repre#entative de personae, )itoria repre#entand tipul femeii de la munte credincioase si curaoase, )o munteanca ce inmaga&inea&a e"perienta milenara a unei lumi de pastori , dupa cum nota si C Ciopraga , Gheorghita ind tipul 2acaului neinitiat care parcurge un drum cu rol de maturi#are spirituala& 4ele doua personae sunt surprinse in romanul sadovenian din perspectiva relatiei mama-fu, dar pot private si din cea a relatiei mistagog-neoft , luand in considerare cea din urma armatie facuta& //conclu#ie
