Amplitudinea termică Amplitudinea termică reprezintă diferența dintre temperatura maximă și minimă înregistrată, și se calculează în grade Celsius (ºC) sau în grade
Fahrenheit (ºF).
Pentru calcularea amplitudinii termice se folosește formula: , unde: = amplitudinea termică; = temperatura maximă; = temperatura minimă. ♦ ATENȚIE! ♦ Amplitudinea termică NU poate avea valoare negativă, adică diferența dintre
temperaturi să aibă semnul minus ( - ). Dacă
este negativ (are semnul minus), se aplică regula semnelor de la
matematică, unde minus înmulțit cu minus este plus (
).
Exemple și exerciții: 1. Dacă la nivelul României temperatura maximă a zilei a fost de 36,7ºC și minima de 10,4ºC, calculați amplitudinea termică diurnă.
2. Având în vedere înregistrările temperaturilor din România în ultimii 75 de ani, calculați amplitudinea dintre temperatura maximă și cea minimă înregistrate pe teritoriul țării noastre, știind că maxima a fost de 44,5ºC și minima de –38,5ºC.
Nu uita să aplici regula semnelor de la matematică! 3. Dacă la Polul Nord temperatura maximă este de –9,8ºC și cea minimă este de –42,3ºC, calculați amplitudinea termică anuală.
Temperatura medie anuală Temperatura medie anuală reprezintă media aritmetică a temperaturilor medii lunare. Temperatura medie lunară este formată din media temperaturilor medii zilnice, iar temperatura medie zilnică este formată din media temperaturilor înregistrate în fiecare oră din ziua respectivă. Temperatura medie anuală se poate calcula și pe parcursul mai multor ani. De exemplu, dacă avem înregistrări din ultimii 10 ani a temperaturii medii anuale, adunăm aceste valori din fiecare an și le împărțim la 10, aflând temperatura medie anuală în ultimii 10 ani de la stația meteo respectivă. Ce este media aritmetică? Media aritmetică reprezintă suma tuturor valorilor împărțite la numărul lor (la câte sunt) și este exprimată prin formula:
Precipitațiile medii anuale Precipitațiile medii anuale reprezintă cantitatea de apă care cade pe Pământ, în stare lichidă sau solidă, pe parcursul unui an. Acestea se exprimă în mm grosime strat de apă sau l/m2. Precipitațiile medii anuale se calculează adunând fiecare valoare medie înregistrată în fiecare lună, aplicând formula: P.m.a. = P.m.ian + P.m.feb +P.m.mar +P.m.apr +...+P.m.dec , unde: P.m.a. = precipitațiile medii anuale; P.m.ian, ș.a. = precipitațiile medii din luna ianuarie, ș.a.;
La nivel mondial, cea mai mare cantitate de precipitații o primește America de Sud (1597 mm), iar cea mai mică, Antarctica (177 mm) și Australia (447 mm). La nivelul României, stratul mediu de precipitații căzut a fost evaluat la 660 mm, iar cea mai mare cantitate de precipitații se înregistrează la Stâna de Vale, din Munții Bihor (1456 mm).
Densitatea populației Densitatea populației reprezintă raportul dintre numărul de locuitori și suprafața teritoriului pe care aceștia se află. Se reprezintă în locuitori pe km2 (loc/km2), iar formula matematică a densității populației este: , unde: = densitatea populației; = numărul populației; = suprafața terirotiului. Densitatea medie a populației la nivel mondial este de 71 loc/km2. Această valoare poate varia de la un loc la altul în funcție de relief, climă și de dezvoltarea economică. Calculând densitatea populației, putem identifica zonele cu densitate foarte mare, ridicată sau redusă și cele populate sau nepopulate. Astfel, putem afla unde se găsesc mari concentrări de oameni și unde nu și putem observa repartiția populației pe glob.
Produsul Intern Brut (PIB) PIB-ul este un indicator pentru măsurarea activității economice dintr-o țară, reprezentând valoarea tuturor bunurilor și serviciilor. Acesta este de obicei folosit pentru a măsura bunăstarea, calitatea vieții și eficiența economică a unui stat.
PIB-ul pe cap de locuitor sau PIB-ul per capita (PIB/loc) este raportul dintre valoarea totală a PIB-ului și a numărului de locuitori din teritoriul pentru care se calculează. Formula de calcul este următoarea:
Acesta se calculează de obicei în euro (€) sau dolari ($).
Ponderea Ponderea reflectă cât la sută reprezintă un anumit element dintr-un întreg (100%) și se reprezintă prin procente (%). Aceasta se poate calcula folosind regula de 3 simplă. De exemplu, astfel putem determina ponderea populației urbane și a celei rurale dintr-un județ sau dintr-o țară.
Ponderea populației rurale: reprezintă cât la sută din populația totală este concentrată în mediul rural. De exemplu:
unde: Pt = populația totală; Pr = populația rurală.
Ponderea populației urbane (procentul urbanizării): reprezintă cât la sută din populația totală este concentrată în mediul urban. De exemplu:
unde: Pt = populația totală; Pu = populația urbană.
Exemple și exerciții:
Populația totală a unei țări este de 21.413.000 locuitori, dintre care 11.654.000 locuiesc în zonele urbane, iar 9.759.000 în zonele rurale. Calculați ponderea populației urbane și ponderea populației rurale. Rezolvare:
Ponderea populației urbane:
populație urbană
Ponderea populației rurale:
populație rurală După ce am calculat ponderea populației urbane sau pe cea a populației rurale, o putem afla pe cealaltă într-un mod mai simplu, fără a mai aplica din nou formula regulei de trei simplă. Pentru aceasta, scădem din totalul de 100% ponderea cunoscută pentru a o obține pe cea necunoscută. De exemplu, dacă cunoaștem deja ponderea populației urbane, putem afla ponderea populației rurale astfel: populație rurală
Ce trebuie să știi? Ghidul de faţă reprezintă un îndrumar pentru elevii de liceu care au ca probă disciplina geografie la examenul de bacalaureat, dar şi pentru cei care vor să
îşi perfecţioneze cunoştinţele în domeniu sau pur şi simplu sunt pasionaţi de geografie.
Ce trebuie să știi?
A 4
Familiarizează-te din timp, cu cel puțin un an înainte, de modele de teste și rezolvări ale acestora și cu tot ce presupune materia structurată în curricula pentru testul de bacalaureat la proba de geografie Subiectele și punctajul pentru proba de bacalaureat la geografie sunt structurate astfel: Subiectul I B C D 6 10 6 30
Subiectul II Subiectul III E A B C D E A B C D 4 4 6 10 6 4 4 6 10 6 30 30 Total 90 + 10 din oficiu = 100 de puncte
E 4
După cum observi, gradul de dificultate este diferit de la o cerință la alta. Trebuie să ai grijă să te încadrezi în cele 3 ore pe care le ai la dispoziție. Fă-ți timp să abordezi toate subiectele structurate mai sus (Subiectul I, Subiectul al II-lea, Subiectul al III-lea) deoarece sunt obligatorii, indiferent de profilul sau specializarea la care ai terminat liceul. Dacă este vreun exercițiu pe care nu știi să îl rezolvi, treci la exercițiile următoare și revino la el la sfârșit. În acest fel, vei fi sigur că te vei putea încadra în timpul alocat.
Rezolvarea Subiectelor I și II Harta mută a Europei (Subiectul I) și harta mută a României (Subiectul II) reprezintă două dintre subiectele examenului de Bacalaureat la Geografie. Vei avea de identificat, vei prezenta diferențe și preciza diverse elemente geografice pe baza acestor hărți.
Bac Geografie subiectul I - Sugestii Subiectul I de la Bacalaureatul la Geografie presupune exerciții cu un grad redus de dificultate, însă pentru a obține punctajul maxim îți facem câteva sugestii:
studiază atent harta Europei și încearcă să identifici fiecare țară și capitală înainte de a începe să rezolvi cerințele; citește cu mare atenție enunțul pentru a fi sigur că ai înțeles exact cerința. Din grabă sau din cauza emoțiilor poți omite ceva sau se pot crea confuzii; înainte de examen rezolvă câteva subiecte de genul acesta pentru a te acomoda cu structura. asigură-te că ai rezolvat fiecare cerință;
Subiectul I se axează pe identificarea unor ţări / capitale / alte entităţi geografice de pe harta Europei. Atenţie când lucrezi cu harta mută, deoarece poți avea puține repere indicate pe hartă (granițe, râuri), iar uneori harta poate fi la scară mică și poți avea iluzia că ai identificat corect punctul cerut. Pentru identificarea rapidă a tuturor punctelor semnificative de pe harta Europei, trebuie să fii bine familiarizat cu aceasta şi să faci multe exerciţii sau jocuri interactive de acest gen. Dacă nu stăpâneşti foarte bine harta Europei, ai grijă să îţi aloci timp suficient pentru Subiectul al II-lea, unde harta mută se referă la teritoriul ţării noastre. Subiectul II se axează pe identificarea unor orașe / râuri / alte entităţi geografice de pe harta României.
Subiectul II - Sugestii Subiectul II de la Bacalaureatul la geografie presupune exerciții care necesită cunostințe despre teritoriul României, astfel:
studiază atent harta și încearcă să identifici fiecare oraș și râu numerotat pe harta mută înainte să începi să rezolvi cerințele; citește cu mare atenție enunțul pentru a fi sigur că ai înțeles exact cerința; înainte de examen studiază cu atenție harta României și încearcă să asociezi informațiile atât cu harta cât și între ele, pentru a reține cat mai bine; asigură-te că ai rezolvat fiecare cerință; verifică-ți răspunsurile după ce ai rezolvat toate cerințele pentru a te asigura ca nu ai încurcat sau gresit răspunsuri din grabă sau neatenție;
pentru cerințele cu mai multe variante la care nu ești sigur de răspuns, încearcă să elimini răspunsurile care știi că sunt greșite, după care lucrează cu ce îți rămâne; pentru a nu pierde timpul, și a nu intra în panică, rezolvă mai întâi toate cerințele la care știi răspunsul, și întoarce-te la punctele la care ai probleme după ce ai rezolvat tot ce știi.
a. Uneori se pune accent pe identificarea ţărilor de dimensiuni foarte mici (aşa-numitele „state liliputane”) care se află pe harta Europei de cele mai multe ori indicate doar cu un punct minuscul, fără conturul ţării, pentru a păstra acceași scară a tuturor statelor la nivelul continentului. De aceea, este necesară o recapitulare sumară a poziției acestora, în raport cu o altă țară sau cu o unitate de relief. 1. Andorra (capitala: Andorra la Vella) - situată în Munții Pirinei, la graniţa dintre Spania și Franța; 2. Liechtenstein (capitala: Vaduz) - situată în Munții Alpi, are ca vecini: Elveția și Austria; 3. Malta (capitala: Valletta) – în sudul Italiei, arhipelag în Marea Mediterană; 4. Monaco (capitala: Monaco) – între Franța și Marea Mediterană; 5. San Marino (capitala: San Marino) – în centrul Italiei în Munții Apenini; 6. Vatican (capitala: Vatican) – în orașul Roma (Italia); b. o Ministatele Europei sunt următoarele: c. Nu neglija hărțile tematice mai puțin abordate în timpul pregătirii pentru examenul de bacalaureat care fac referire la: tipuri de medii geografice, harta resurselor geologice, degradarea unui spațiu geografic, nașterea statelor UE etc. d. Uneori poate fi destul de confuz când trebuie să identifici un oraș pe harta mută a României, mai ales pentru că nu apar limitele județelor și nici toate reședințele de județ. Pentru a fi sigur că o să dai răspunsul corect, folosește ca reper poziția lor față de un alt element geografic. Cel mai bun astfel de reper este reprezentat de principalele ape curgătoare de la noi din țară, pentru că, indiferent de cerințele de la Subiectul al II-lea, ele vor fi mereu prezente pe harta mută într-un număr destul de mare. Vei observa că unele orașe se găsesc pe un anumit râu, sau dacă nu, ele sunt localizate în vecinătatea vreunuia dintre ele. Dacă tot nu ești sigur pe tine, folosește ca reper și poziția geografică față de o unitate de relief.
Așadar, în primul rând, familiarizează-te cu denumirea și cu poziția principalelor râuri din România:
Tisa, cu afluenții Vișeu și Iza; Someș, cu afluenții Someșul Mic și Someșul Mare; Barcău; Crișul Repede; Crișul Negru; Crișul Alb; Mureș, cu afluenții Târnava Mică, Târnava Mare și Arieș; Bega; Timiș; Nera; Cerna; Dunăre; Jiu, cu afluenții Gilort și Motru; Olt, cu afluenții Cibin și Lotru; Vedea, cu afluentul Teleorman Argeș, cu afluentul Dâmbovița; Ialomița, cu afluentul Prahova; Siret, cu afluenții Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, Buzău și Bârlad; Prut, cu afluenții Jijia și Bahlui.
Apoi, după ce stăpânești acest aspect, familiarizează-te cu orașele pe care le traversează. Poți găsi aici o listă completă cu toate reședințele de județ și râurile aferente: Județul Alba Arad Argeș Bacău Bihor Bistrița-Năsăud Botoșani Brăila Brașov Buzău Călărași Caraș-Severin Cluj Constanța
Reședința de județ Alba-Iulia Arad Pitești Bacău Oradea Bistrița Botoșani Brăila Brașov Buzău Călărași Reșița Cluj-Napoca Constanța
Râul care o traversează Mureș Mureș Argeș Bistrița Crișul Repede ----Dunăre --Buzău Dunăre Bârzava (afluent al râului Timiș) Someșul Mic ---
Județul Covasna Dâmbovița Dolj Galați Giurgiu Gorj Harghita Hunedoara Ialomița Iași Ilfov Mehedinți Mureș Neamț Olt Prahova Sălaj Satu Mare Sibiu Suceava Teleorman Timiș Tulcea Vâlcea Vaslui Vrancea
Reședința de județ Sfântu Gheorghe Târgoviște Craiova Galați Giurgiu Târgu Jiu Miercurea Ciuc Deva Slobozia Iași București Drobeta Turnu-Severin Târgu-Mureș Piatra-Neamț Slatina Ploiești Zalău Satu Mare Sibiu Suceava Alexandria Timișoara Tulcea Râmnicu-Vâlcea Vaslui Focșani
Râul care o traversează Olt Dâmbovița Jiu Dunăre Dunăre Jiu Olt Mureș Ialomița Bahlui Dâmbovița Dunăre Mureș Bistrița Olt Teleajen (afluent al râului Prahova) --Someș Cibin Suceava Vedea Bega Dunăre (brațul Tulcea) Olt Bârlad ---
d. Asigură-te că alegi varianta corectă pentru itemii cu alegere multiplă, adică vei selecta doar una dintre variantele de răspuns deja create. Atenție să nu confunzi litera sau cifra trecută pe hartă cu cea din varianta de răspuns – se va trece doar litera corespunzătoare răspunsului corect! Chiar dacă posezi cunoștințele necesare de bază sau avansate pentru orice test de geografie, pentru această întrebare ai nevoie de foarte multă atenție pentru a identifica informația necesară. Acest tip de item este frecvent în prima parte a examenului de bacalaureat, la Subiectul I și Subiectul al II-lea – literele A, B și C. Exemplu: Întrebare: Scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect pentru afirmaţiile de mai jos:
1. Câmpia Tisei ocupă cea mai mare parte din teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera: a. I
b. M
c. S
d. V
Răspuns: a c. Pentru întrebările de la litera E, care se regăsesc la toate Subiectele (I, II și III), va trebui să aloci mai mult timp de gândire față de cel pentru literele A, B și C. De cele mai multe ori, va fi nevoie să formulezi răspunsul într-un mod mai complex, nu doar să alegi o literă sau o cifră. Vei avea grijă să dai răspunsul corect, reformulând o parte din enunț, la care bineînțeles va trebui să adaugi rezolvarea corectă. Exemplu: Întrebare: Demonstrați că Delta Dunării este cel mai tânăr pământ al țării noastre. Răspuns: Delta Dunării reprezintă cel mai tânăr pământ al țării noastre, deoarece fluviul Dunărea transportă o cantitate mare de aluviuni pe care le depune permanent la gurile de vărsare, astfel că delta se formează în continuare, în special în dreptul brațului Chilia. e. La întrebările de tip E, aparținând Subiectului I și Subiectului al II-lea, asigură-te întotdeauna că răspunsul tău are o formulare completă în propoziție, păstrând mare parte din enunţul întrebării, astfel încât să existe subiect, predicat, complement, etc. nu doar o înşiruire de date sau de cifre. În explicațiile complexe, de tipul întrebărilor E, trebuie să ai în vedere argumentele generale pentru diferite teme: turismul, migrația populației, transporturi, grad de dezvoltare economică, etc. Ține cont de factori ca: nivelul de trai, cauzele politice, criza economică a țării de origine, cataclisme, riscuri naturale (vulcani, ghețari, inundații), spor natural / deficit natural, poluarea mediului (apă, aer, sol, defrișări, dispariția unor habitate naturale etc.) și implicațiile sale, date statistice din domeniul geografiei etc. f. În cazul enunțurilor de la litera D, aparținând Subiectului I și Subiectului al II-lea, se cer, de regulă, deosebiri și asemănări între 2 unități de relief sau 2 tipuri de climă sau 2 state/capitale/peninsule. În aceste cazuri, citește textul anterior cu
atenţie, deoarece este posibil ca unele răspunsuri deja formulate de tine sau chiar fragmente din enunțuri să constituie un suport pentru răspunsurile de la acest punct. Ai grijă să nu depășești numărul de explicații cerute la acest subpunct, dacă ți se cere o singură comparație, axează-te doar pe una, dar pe care să o argumentezi solid. Atenție mare! Când te raportezi la 2 entități geografice, întotdeauna vei face referire în aceeași propoziție / frază la ambele unități de relief / tipuri de climă / state etc. Când vei descrie una dintre ele, trebuie să o ai în vedere și pe cealaltă. Niciodată nu vei formula separat un enunț pentru cele 2 aspecte cerute. Acești itemi, de tip eseu, testează nu doar cunoștințele tale de specialitate, ci și capacitatea ta de a structura, organiza și personaliza materia în funcție de cerințe. Chiar dacă se impun anumite limite, ai libertatea să îți dovedești originalitatea și creativitatea în câteva fraze. Exemplu: Întrebare: Precizaţi trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu litera A şi clima statului marcat, pe hartă, cu litera J. Răspuns: Deosebiri între clima Italiei (A) şi a Norvegiei (J): 1. În Italia se regăseşte o climă mediteraneană, pe când în Norvegia predomină o climă temperat – oceanică. 2. Dacă în Italia temperatura medie anuală este ridicată, între 15˚C și 20˚C, în Norvegia aceasta este mult mai scăzută, fiind cuprinsă între 0˚C și 8˚C. 3. În Italia, precipitațiile sunt mai reduse, ca urmare a maselor de aer mai uscate, de origine sahariană, spre deosebire de Norvegia, unde precipitațiile sunt mult mai bogate, influenţate de masele de aer umede, oceanice.
Rezolvarea Subiectului III Dacă subiectele I și II ale examenului de Bacalaureat la Geografie îți solicită identificarea și prezentarea unor elemente pe baza unor hărți, subiectul IIIeste unul cu grad de dificultate sporit.
Unul dintre principalele tipuri de cerințe este interpretarea datelor din grafice și tabele. Pentru a nu avea dificultăți în rezolvarea cerințelor de acest tip, te sfătuim:
Studiază cu atenție tabelele și graficele, și încearcă sa înțelegi exact ce reprezintă Citește cu atenție cerințele pentru a înțelege exact ce se cere și ce informații trebuie să extragi;
O altă cerință pe care o găsim în cadrul subiectului III este la punctul C, unde se cer informații specifice despre o anumită țară. Pentru a rezolva această cerință, este necesar să știi informații despre:
Localizarea țarilor pe teritoriul European și cum sunt acestea poziționate una față de cealaltă; Clima, relieful, hidrografia, resursele naturale și demografia țărilor europene; Orașele de pe teritoriile țărilor; Industria, politica și relațiile internaționale ale țărilor de pe teritoriul europei.
Odată ce ai ținut cont și aplicat sfaturile pentru rezolvarea subiectelor I și II trebuie să ai în vedere următoarele elemente: a. La Subiectul al III-lea (dar nu numai), pot apărea uneori cerințe referitoare la identificarea unor situații cu caracteristici aparte, deci atenție mare la existența negațiilor dintr-un enunț! Exemplu Întrebare: Argumentați de ce nu se practică cu succes cultivarea viței-de-vie în Europa Nordică. Răspuns: Cultura viței-de-vie nu reprezintă o practică obișnuită în Europa Nordică din cauza climei aspre și reci, care nu este favorabilă acesteia. Zonele cu o îndelungată tradiție a viței-de-vie, precum cele din sudul Europei (Peninsulele Italică și Iberică) sunt favorizate de existenţa climatului mediteranean, cald și umed, care asigură lumină aproape tot timpul anului, spre deosebire de cel subpolar – specific în Europa Nordică, unde durata de strălucire a Soarelui este foarte redusă, de doar jumătate de an. b. Subiectul al III-lea conține de regulă grafice care vor trebui interpretate la punctele A și B. Atenție mare la enunțul întrebării, pentru că acesta crește ca grad de dificultate pe măsură ce înaintezi spre sfârșitul testului.
Dacă la unele subpuncte ți se cere doar să identifici pe o diagramă valori minime sau maxime, la altele va trebui să calculezi media dintre 2 variabile, diferența sau amplitudinea termică sau de câte ori a crescut o valoare față de un anumit an, etc. Urmărește foarte bine liniile ajutătoare ale axelor de diagramă sau grafic pentru că unele valori indicate de coloane se regăsesc la jumătatea sau sfertul intervalalui marcat pe axa OX sau OY. Nu uita, în cazul în care răspunsul tău va trebui să conțină cifre și nu ești sigur de calculele tale, te poți integra într-un anumit interval de valori numerice. Exemplu Întrebare: Precizați diferenţa dintre valorile precipitaţiilor medii din lunile ianuarie şi februarie din stația meteorologică X Răspuns: 10, 5 mm (sau valori cuprinse între 10 şi 11,5 mm) c. Întrebările de tip D și E din cadrul Subiectului a III-lea sunt însoțite de tabele care abordează teme de geografie umană. De obicei, se cere să răspunzi la întrebări de statistică, fie pe baza tabelului, fie din cultura ta geografică. Atenție la răspunsurile tale, deoarece acestea trebuie să se încadreze în anumite limite. Dacă nu ești sigur că ai calculat corect, folosește „aproximativ” pentru orice eventualitate.
Poate nu vei întâlni în nici un manual toate informațiile care ți se cer la acest tip de subiect, de aceea bazează-te pe deducția ta logică, pe care ai utilizat-o la clasă, potrivit căreia tot ceea ce se întâmplă are la bază relația cauză-efect. Reamintește-ți că și întrebările de statistică au la bază resurse naturale dar și umane; de exemplu: energia regenerabilă/verde, capacitatea unor state de a valorifica acest potențial energetic, etc. d. La întrebările mai complexe, indiferent de subiectul la care te afli, atunci când nu ești sigur de un anumit răspuns referitor la existența unui tip de relief, climă, resursă etc., poți apela la formule de genul „preponderent”, „pe suprafețe mari”, pentru a evita răspunsuri ambigue sau incorecte. De cele mai multe ori însă, încearcă să oferi explicațiile uzuale, ceea ce este specific unei regiuni geografice, și nu excepțiile de care îți aduci tu aminte din diferite surse, din afara curriculei școlare. Un exemplu tipic ar fi întrebările de tip C din cadrul Subiectului a III-lea. Exemplu Întrebare: Dați 2 exemple de plante/cereale cultivate în bazinul Mării
Mediterane. Răspuns corect: Măslinul și vița de vie Răspuns incorect: Bumbacul și vița de vie Reține că întrebările punctate la litera C din cadrul Subiectului al III-lea sunt de fapt itemi cu răspuns scurt, de completare. Răspunsul tău trebuie să se încadreze într-o formă concisă și precisă (o denumire, o cifră) sau într-o propoziție, maxim o frază. Evaluatorii vor urmări capacitatea ta de a formula răspunsul în limitele impuse, de a specifica esențialul și, bineînțeles, corectitudinea conținutului dat.
