Drum amenajar pentru tracliune usoara
Limitd orase, sate, citune reunite . .
Drum neamenajar si poteci Lirniti rezervalienalionald gi regionalS
Autostradd cu peluzd de separare sub 8 m
Limittr parc mic, cirnitir, aeroporr erc
Autostradd cu peluzi de separare peste 8 m
Limitd teritoriu concesionat. . . . . . . .
Drum in constructie
Cale ferati simpli si multipli. C i i f e r a t ea l d t u r a t e . . Cale feratd ingustd simpld si multiplS.
Limitd
de oras sau aliniamente
cadastrale.
Limitd
de oras sau aliniamente
aproximativc
#
Aliniament
-
T
]
-
cadasrral .
f
Aliniamenr aproximatir..
Cale feratd urbani si linie de troleibuz
Limiti
de oras. nccadasrrald
P o d . s o s e as i c a l e f e r a t d
++
Aliniament
Pod basculant, gosea si cale feiati. .
#
Colt dc \cctrune
Pasareld
necadastral
N{arcaj dc h()rar, concesiuni
T u n e l . s o s e as i c a l e f e r a r d Pa'ai supcrior si infcrior
aproximativ
Punct
+ i
-i
r
si ake.le. . . . .
de triangulatie.
' -l'=i t l
r
l
Baraj important de constructie usoari sau de pdmint Baraj cu ecluzS
Izohipsri principald .-
lzohipsd
intermcdiarii
Izohipsd aiutitoare
Izohipsc
dc deprcsiunc
Debleu . I)ig
( (
Haldd I)eseuri de llotatic minierd Lucri.ri la zi
Clidiri ilocuinle, fabrici, institu!ii' $coala, bi*ericri :i cimirir
Nisipuri
Linie de inalrd rensiune L i m e t e l e f o n r c i ,c o n d u c t i e t c . Exploatirr de litei, de gaz. .
o T i l e i. . o G a z e
R e z e r v o a r e . l ep e t r o i . a p d e r c .
..4
O b i e c t e - r e p c r .b o r n e , L n o r rd e v i n r
o
Pu! derchr..mini .au -arrira: prrr\l((trunc
x . . .. .. . .. . x
P:n.-:r r:::tn:i:::Ja. ma:Ji :l alrituJinea a : r : : : , : ' .e . : : : : : : : i : l g , t n p i i 1 9 1 1 1 . A-:c :.1:;:. ::::::l;n.:a prrl ;t:'..elmeni
++
Riuri
NAPd . . . .
gcometilc
Suprafald
deformatd
permanente
Riuri intermitente
Apeductt:
Tunel de apeducr
F-intini
Riuri care dispar.
si izvoare
Cataracte
mici . .
Cascade mici . .
Cataracte mari.
C a s c a d em a r i . .
Lacuri
Lacuri secate...
Iemporare
Pla;i submersd
Stinci sau recifi .
I zobatd
Pilon .dolfin. .
Efara rizrblla Srincd Jeasupra :au ia nl!elul apel
E p a \ ' , i n n e c a t d. .
8t. a5653
,ABv A 95rt a 377,
cu alunecdri
Bazin de decantare
t
T
D . .
| ;,..l il
cu drum.
'l'cren
Pietrisuri
Clidiri :gratduri, depoziteerc.r
Pun. t( f ldnlmcTn!( :t alUm
.
Dig
( - . a n a lr u e c l u A
P u t : r r n t r a r ei e t u n e l
lf :
Rambleu
Baraj cu so'ea
f t'r
perlculoasd penlru na|lgaile .
\1a i: t
I{arse submerse
Pa.:::: :r.e:irnaase
\langrt rc
Pi:-::
:a:- :::-r:u::
{t+4 o +
]
1
Ptlut
n
-
-'._ s--..-...........'.
I
ooorz" I vuvSs ,OZ,B9.01 r ',Ot,'ZZoO,
ld lsncol tsnco-l
a fr|
L = F-
L : t-
L . : C)
Gartografia: $IEFAN PANDELE
coNsuLTANTrsTrrNTrFrcrs ITIARCIAN BLEAEU, DAN JIPA (geologie), ANA CONEA (podotogie), OSYALD NEAC$A (ctimi), DUIIITRU ttrZARESqU (hidrotogie), MARIN ANDREI (veseta;ie), ANDRDI TUDORICI (geografie maritimi), ilINII
EARI
(eerronouie), VICTOR DLItrIBESCU
(cartografie)
m
v87 GL6
692 8V7,
vtz 666
t0z
rrnlos ap adnrt elrrutr{l '6r ezauatopad ep alasacord 16 elrrnlos
'8r
purdle 16 pcrlcre oerelod eIeunIJ
.LI
Ilpeur rurpnlrtBl BI ep Furllc ap eIIJndr;
'9t
clrpiq piuupq
16 1os urp udy
eprnunte.r 15 punlc ep rogrndrl
ecrlBrurlc €arecgrsul3
89r
ssr 6tI 9II
90r
06
ecrtoloroalaru rJnluo$ orae ap esuur 6ecruolcrc rungnd
09 l a l/ l)
'tr : ' i : - t
'zr
apriulrdrcard 15 n.rou Leleazernn .II roleueeco eiuyu.rdng rereJsotule u ulurauat urielnclc
rB aprnlugl
'0r '6
erlseJel raiaSie.rdnsBeJrc€r 16 ue.rrzlecu; '8 BJlsa.Ial
BJeJSoulY
eleerBru rs BunT .g pdun;
8L 7,9
'vr
'.'
; : ! i t i i , ; - ' .
98r
'9r
plucrdo.rt rA elerrolence Erurlc ap apndrl
nrlsarel rnlnqolt
'g
Eer€ururnll .f
qolt ad ericanp 16 uaresuldury .g ecge.rtolruc r1lceror4 .6
9I
pcge.rtoat enea{er i rnlnlururud. r?urrod .f
II 6
guglnooulNl yiYJsud
I
SINIYNI TNIAO3
i t. q
. i .
a
.
.
{ i r $ i u
---
24. Modelarea versan{ilor
372
25. Scurgerea qi apa subterani
387
26. Relieful fluviatil
41t
27. Ciclul de eroziune
429
28. Analiza cantitativi
a reliefului de eroziune
44r
29. Relieful glaciar
457
30. Relieful format de valuri qi curenli
478
31. Relieful eolian
497
32. Cimpii de gelf,relief pe strate orizontale, domuri
508
33. Cuteo falii gi mungi-bloc
527
34. Relieful regiunilor cristaline gi vulcanice
539
ANEXA
553 561 589
BIBLIOGRAFIE INDICE
6 | Guprior
F
ep.rpc6ryq" 1n1ol lelntrtur else,,rnlntulupd -rdec 'legtsy 'ertsBou elrprcnl ur arefriggug nus eluperd g e el6ernu6rqo ee tlcep eteluaz -e.rd 1e;fp luls rrnrcnl e1[nu '1e.reuet u1 '..reJeJsorprq alIJ -gc6rruo'e1 nu 16 oogleueld Bc Inlulugd" Iolol -rdec ug .(eunl" nc glepo el€lerl .ooleeJBu'g ruIJluJ rol Fc oeleod ourrtu lol es r.r16ou rge.rtoeS onldruexe e.rds oeaeceeq 'pcgriurrl6 eliucrldxe nc lelpeurr e1-npuriosur 'ereseceu eprlelep nc .roleldu; ee.reundxe o€eueurase ep opurqug ln.roln€ oparlecrldxe €ererJcsep el6a,rrrd ec Beec ur sr.t'Bq 'Iq 'lA, uecrrerue toloy.rouoet rnlereru IB surluoc u€zru€d 'giuapuadeprelur ap 16 eunrice ep cserg rol 1npom u! erlserel eg.rn6r1e.lure6rigsu; e ap 'p.rn1eu u1 e1e8a1crue3.ro roleuetuoueJ 16.ro1.r -olceJ eerelueza.rd BurqurJ e ep rnl sruepprls 16 rnlnrolne eridacuoc redsue.rl eruc urp orerielete,r 16 ep.rnlos oewllJoo rro 6,oeleueeco rA ereysourly" 'qpgd ep 69 re runc 'Isrnl€u rnlnrparu .rolelueuoduoc e nBs Joleuewoual B aredn.r8 ep Fpour ur.rd ernlsace eundrur es 15 e.reundxe ap ligtrzorueEur elaun ur.rd .ro1r1rc ed epur.rd.rns oplrqesoep alelrrelc o nc plel -ceper o.relqerlg 'y 1nI e pclzg, uge.r8oe3 'lCsluOC tunCE rUBnI er€C nc opllouugar nereru Ber€rcnl efeluuaezep'aleod ns - enlqssep un ep eurq reur ep el6eueruo.r 'A 's ep uI snp?rl Purg Furrlln -{rusalBx nBs lo.Irg 'd ap el€zrlEoJ alsrluecuoc reru 16 rou rsru elec nc rro oeuuolrelq op 'urrug rn1 1e rr{.rodo.rd r8.re1ep 16 crselc Iec nc sele retu oriezr.rel$rsJ rrralurs eJBc nc teuedolne alelrurrs rlelurl aleJBr nc nriu.rrduo3 ',IrnlBU uI rJO elBrPrunusu ep IuII1UJ 31t eI erac adoo acge.rSoet-ocrzgrrdrcurrd rn1n.r -oUllc gturrdurr r-e.tr€co,,gcr.rolsr'pleJnllnc 6scnuouoce ogleuorte.r agertoa3 ep rolewelq -ord ee.ra8eleiuroon.rlued gresecau - ralqerls 'oorogel8oeF e lnrose;ord er6eugep o runc gcrzg gzeqoo€ece - gclzg ege.r9oet eproqe € ep ?uecrrerue Ererueru r.rnturs erca.rde eelnd Jo,r ruaruor gr6qelceds 16 r.ro1r1rcep 3.re1 pcqqnd olele.rl rnlsece Brnlcel ulrd _ '$grgercads relsece ernlerelrl uJ lru{Ilul sep ua.rd nu n.rcn1 oe-111 e erirpe e1 pugtunfe 'es e.rei u"r lrqesoep seccns un ep leJncnq u-s oerq 'N -tunlo3 eelBlrsro,\rulf el ep relqsrls .Bcsueuurro.tr rnrluy lnroseyo.rd ep ?:ezrleer erecnparl ur urncB glurzerd Il gcgriurrr$ ernupg a.rec ed 'pclzg ege.rtoe8 ep auec .IUSWY STSIYIYUJ SUTNIO INNO
alulBrru
luu^n3
pe pozitiile geografului fizician 9i nu ale economistului. Dar cine ar putea analiza mai bine la studiul troposferei-ode exempluo raporturile cu omul, decit insugi qeogriful fizician care cunoagte cel mai bine-caiacteristicile stratelor inferioare ale atmosferei? Nu putem trece cu vederea faptul, relatat de autor in prefala la edilia a-treiao referitor la introducerea unei' serii de modificirio in urma consultirii unor specialigti de valoare, printre care este cita-t gi Pierre Dansereau, cunoscutul biogeograf. Este o garanlie ci -unele erori care s-ar fi putut streeura in legituri cu datele luate din alte disciplineo in cazul lui Strahler si fie reduse la minimum. Vo:.exista desigur in lucrare gi unele prezentiri acceptate de specialistul sau cititorul romin intr-o mai mici misuri; spre exemplu, clasificarea tipurilor de sol ficuti de pe pozilii specifice continentului ameriean. ^ Avem convingerea cI aparilia lucririi de tati in acegt moment in care in facultitile noastre de specialitate a fost din nou int'rodus un crrrs de geografie fizici generalio din nevoia de a da o orientare de ansamblu studenlilor tineri inci din primul an, este oportund. Ea va constitui, in acela,sitimp, pentru cititorul de carte gtiintifici, un intlreptar in intelegerea relatiilor complexe dintre componentele mediului natural, pe de o parte, 9i dintre acest mediu si om, pe de alta.
Prof. dr. doc. N. AL. RADULESCU 8 I Cuvint inainte
eridacuoc ep alenlcB olrrgqturqcs gtceUer ar8reue ep olatualsrs el eclgoloJoaleru rolaluoru -ele BeJorJcsap el aP saralul ep reuoz E ares -e1dep ?tsuecv 'rnlntulurpd IB clturel lniuepq ad r5 (esacord a1le 16 arerpe.rr urrd) ar8reue op alrJnqurqcs ad eund es InfuoccB orec ur 'allsarel reireocs Berrc?J rS earrzlgcur ardsap '1o1 un Unzr^er lolrdec un rode EzearuJll aruc uI rduolln ec tg,rrrd also Inlurrugd lolrdec rnun lenldacuoc opundsaroc erra; relaueld IB nruaruop Bc lareJsorule B oJBpJoqB gls€ecv 'nrieds u1 ra egrr8unlard nc r5 acul -uecuoJ ra olel€Jls nc BJaJsorulE eucsep eJec Arlcnporlur lolrdec rnun ee.ru8ngpe ur oa\auoaco6 ota{souty 'Enop B eel.red Elsuoc gtuul.rodtur areqrurqcs O uI plruolrns 'AI lrarlrg aleier ea.re8nppe r5 alrqca^ul r;ricarord roun Eereleocs ur.rd lec5lpour e-s ecger8 'Inlnlulrupd -ouec ropricerord I€ crlau "lsrT16 elnrurze e.rdsap nou -8eur lndur;c e.rdsep 'elncpJer lsoJ nB acger8 Iurreletu letngpe urv -ouec elaia.r r5 rirgq erdsep al€rrotulu elaun r6op opruouelue Brnlcnrls piuase uI lerls?d or1lu; eel.re4 e-16 'plauoyd nc Tnlu"tutp4 'elEPJoqe rruaruop allelaloc urp .ro1r15r1ercodsr5 grncpldeu ap 'a.relacrac Jp urlrpl IaJ BI atse Be gc parc rS neur lnrrdord atnlrlsuoc arec'acr8olo;.rouroa8 JolaruroJ 16 .rolasaco.rd Bor€lerl ul oerec -grldurrse.rdns nes oalelrlercsradns elsuace orornp nc r5 zezlses 'elerc tca;.red -UJedns rspB en el lnlsrlercads rer oel€lrrutl g re alriucrydxa 'eruorradns rcrluuraleru 15 gcrru€urporurel 'Fcruecaru e1 a8rncoJ € pr€J 'el.red.plle ap ed'areotecpJsrlesau'qd.rea1s atse Berarrcsap orriecrldxe prpd'ar8olo.roalaur 16 gurrlc ap rololuetuala Beretuazerd ur 16 gtecrlde g eteod eg 'egerSoe8 nrlued g1ua1 -ecxe ppoletu o praJo g.rltecrldxe Borerrcsop ]ar1e.r ap roleruroJ r-zrleue el sr^sq srrrotrt rrrerll1[ o-tecrlde e urnc e6y 'q,Lrldrrcsep-.,r,rlec -r1dxe ecruqal csasoloJ elirpa gtseace ug r$ 'pcrrolsr rS g1u.rn11nc'pcrurouoca 'gleuorte.r eger8oe8 ep roleuralqord ale,tcapu elcerqns purzurrdnc ouldure prrzg gzeq o reJo 'aurldrcsrp relsecB B arelErl ep Ps pulln?c Inpou llnw r€ru rS csaiplpunqurl BS lecrocur ure 'ger8oe8 rueler.rd r6oleurnu e gseo.rauet rS plnurisns ua.refe.rncug n3 'FiEJ-ap rrrprcnl e rrirpa enop B-ep relac eerecrlqnd gdnp pcsEoJc ss lenurluoc e oragu.rSoeB lnrpnls ug oleriuasa olelueurepunJ lueurale ec tgcrz
-rd YI.{YUOOgSnUINSd TnSSUSJNII
r+:t'i s s *
$3 r]:
.ir i i
1': ii. ?j:
$
preluat din volumul meu prescurtat Introduction to Physical Geography ( Introducere in geografa fizicd ) (19 65) o cantitate apreciabili de material nou cu privire la regimurile climatice, bilanlul apei in sol, structura gi mediul ambiant al vegetaliei, rispindirea pe glob a vegetaliei naturale. Rezultatul a fost o cre,stere numerici a capitolelor din aceasti parte de la gase la noui. Ii sint profund indatorat doctorului Pierre Dansereau pentru sprijinul siu in dezvoltarea gi ilustrarea eapitolelorprivind regetatia. In tratarea climei am incercat si explic tipurile fundamentale de climd gi originea lor sub raportul maselor de aer, regiunilor de formare ale acestora gi zonelor de fronto evitind insi sublinierea definitiilor gi a limitelor dintre clime. $i in prezent'r edilie am inclus sistemul Ktippen ca temd paraleld, facultativi, pentru a da o mai mare utilitate cirlii, fird a sacrifica mt'toda explicativdescriptivi. Daci acest volum poate pune bazele unei intelegeri a climei, r'oi considera cd ^gi-a atins scopul. In capitolul 19 s-a adiugat o scurtd prezentare a noului sistem american de clasificare a solurilor (Cea de-a 7-a aproximalie). scrisi de dr. Roy V. Simonson, geful serviciului de clasificare a solurilor 9i de corelare a cartirilor de soluri. Acest procedeu reflecti propria mea ezitarede a renunta deocamdati la clasificarea mai tradilionali, in favoarea unui sistem cu totul nou, cuprinzind un numdr impresionant de termeni nou creati. Degi partea a patra, Relieful scoarleiterestre nu se indepEtteazd.de conlinutul ediliei precedente, voi sublinia doui inovalii. Una consti in adiugarea sistemului mondial de clasificare a formelor de relief, publicat recent de dr. Richard E. Murphy. Harta sa, Forntele ile relief pe glob, este reprodusi in culori (planga 5 din seria de hdrli ale lumii inclusi la sfirgitul cErtii ; primele patru le-am folosit gi in lucrarea mea Introducere tn geografa fzicd). Acest sistem umple o lacuni veche din geografia formelor de relief ale globului. Ii sint foarte indatorat doctorului Murphv pentru permisiunea de a reproduce harta si textul. Dezvoltarea geomorfologiei cantitative a {bst atit de rapidd si ampli in ultimele doud l0
Prefafi
a sosit demult timpul si recunoastern geomorfologia cantitativd. Acest capitol nou care abordeazi doar citeva concepte reprezentative alc morfometriei sistemelor fluviatile, poate fi considerat ca experimental. Pentru dep5girea lipsurilor de ,,culturi'" matematici, intr-o scurti anexi se explicd cit mai descriptiv cu putinti principiile regresiei bidirnensicnale. O justificare in plus, pentru studiul metodelor cantitative poate fi gdsiti in utilizarea largi pe care ele au dobindit-o in toatc rarnurile geografir.i moderne gi care tinde si duci la unificarea a c e s t u i d o m e n i u p r i n r e c u n o a , s t e r e as i s t e m e l o r analoage. Bibliografia a fost adusi la zi gi considerabil imbogitit6. Imensul numdr de reviste cle care dispunern astizi exclude Ei cirli unei scurtc biblioposibilitatea alcituirii grafii care si lir. totodati rt:prezentativi ;i ugor de procurat. in ilustratii. s-au introdus In text, ca m"cstir i c i . echivalenlii alituri rle rrnititile englezegti. folosite curent la noi. Lin numAr au fost rt'r'izuite Ei redesenate, de hirti reflectind mdiestria cartosrafici a domnului Introducert,a unei a John P. Tremblay, doua culori in intrcgul volum a dus la imbugi calitdlii claritelii celor mai ndtilirea multe dintre desenele liniare, Cititorii primelor doui editii au trimis a continutului sugestii de irnbunltilire Ei sint prea numeroqi pentru a textului. le putea multumi individual, dar suma contributiilor lor a constituit un factor de seama in elaborarea etlitiilor revizuite.
ARTHUR N. STRAHLER ( Jn i t e r s i ta t p a C o l u m b i a
-opad'rn1n1oseiurrl$ 'rnlnJeller e rS1;c 'remrlc eiuengur llls Ptceger e'ruc 6rn1n1os1e erriqns ep elesBur Inlurls PU€ es lerrel eIB 13csn 15 crre;sorulu 1n6r1e.ru!artul 'Fclzg egu.rt -oat rrg rnlnlsrlercads u p.rofLru eredncoerd o IaJlsB ur,lep 'gilpuoc elsecB ?zErpnls erBc 'or9o1o1otur1c# or?oyotootap 'gulrlc ep epqur -o,,r,e.;rrirpuoc roun eiuelsrxa pzua.rolep 16g r5 gra.lsorule urp InJe€ p.rrdser 'rnlntu;rng4 B pprlos eie;u.rdns ed e16arp.r1r6ap 'prug 'elnurlqo epliew.rogur elueze.rda.r u ep 1nco1[rur groJo eu ecereoep oalueuodur reru elec erlulp col un plrreur ee rep orn1n1u1urg6 B Fleluaur -€punJ piu11r6o llcep 9cluqel o gqe.rtep luur else ege.rSolrec o.rntrseq 'ecrzg regertoet 'o{ofi e gpqesuedsrpur pluauoduroc o etsa '1i.rgq 'l.oyl.rgq prg; asrrcseP -o1toc uiurrlE 'ti.rpq ep acerBoap ellnln rcru nu lod 16 S mFluJrrrPd eesepE rBur aurq luls elsper lec e1aiurr16 cp etezrurnJ elel€p ecereoa6 _ 'rupunces pour un-rlur reop pcrzg egurt -oe8 ?zeeserelur eeJerrr ep InueuouoJ Bunrl 'elenue pzeeiuengur arec Inrlse 16 eu.rnrp rrnlcrc roun lndtulr uI gqurrqcs as elBlrsualur reJPc e gJBIos Br;Jeue uI Inroazr ne r51 rctueeco .ropiue.rnc e 15 rog.r -nlul^ e 'pde ep rolunsrnc e ecrrlour ei.ro; (rriel^ Presecau er8.reuePleol ecereooP ElBol 'alelpuruesug pun.rd ep elsa rnlareos lnrnl ug eereteleiul Bs Buqro ed rnlnlugug4 ggqc-61ur 'tugrrpd ed eier,r pqerce.rde gzeeiuengur 'eunT 16ale.reog '116arecrrnd.roc Pnop rerunu l"rcnrlur ocye.rtoeB rnlnserelur BreJs ulp eser €nuouoJlss Psur PJnS9Urar€Iu uI_'oTrttou -ottso - e.reog 16 lu$rrqd erlurp eriele.r ep gdnco es eJ€c eec rode 16 - orzapoa8- rn1n1 -ulrrqd EuroJ PzerPnls ersc eeec€ alsa FluBl -.rodwr reru Bec 16 eurr.r4 a Belsece retucol esale lsoJ ne ec ep 16 gcrzg egertoa8 lede acu; erec eI elunpr^rpur e1eiurr16rcap luls erEJ 'rnptulrrrpd eie;e.rdns ed ep auoz elrreJrp uI gzi:oie,te.rei onrpeurep aleiuengu! pulr lnur.rd u1 epurrdnc e ep pdocs nc esele 'tttrnleu .ro1eiurr16ale eletueurspunJ rrdrcur.rd ep ered -nr8 o else Fcrzg ege.rSoe8 oraiurrtE e Plcurl -slp prnurer o rspsq eurs uI pulgeN 'tuo ed g.tnfuocul I-ac rnlnrperu IIrnlBu e gl€reuet eurterur o pp au erec '1urwq4 e.rdsep eiollri rotlnru reru Ie luurquoc Frpnls nldruls 16rnd else pcrzg ugerSoat tcpc o,,tageltoet e qcwg, ec EpleJdrelul ezeq" puluuesul -I-gs U r€ uerurel Inlsece ea.raEaleiuguI sed wr.rd
NO aYf,IZIJ YIJYUOOS0 srss
g3
aJacnportul
lor gi ai reliefului. Ca atare, si geobotanica (Seo"er.af^". aegetali.ei) intri in' d"osarul geogranet nztce. Ocupindu-ne de zonele de uscat ale Terrei trebuie si avem in vedere gi domeniul oceanelor. Oceanografiafizicd, care studiazi valunle gi.curenlii oceanici, -gheturile marine gi mareele, isi oferi datele glografie i fiziee, deoarece omul folosegte O-ceaiul planetar p€ntru a realiza comunicalii iitercon_ tinentale, pentru transportuii navale qi aeriene, precum qi ca sur-e de hrani. Trlslturile s-uprafelei topografice sau formele de relief ale rnp""f"p-"i pimintului prezinti, de asemenea, mare insemnitate pentru om, acestea influentind amplasarea terenurilor agricole, a ora,selor, ciilor de comunicalii etc. Geomorfolog,ia, stiinta ce studiazd originea 9i dezvoltirea sistematici a tuturor formelor de relief, este ^componenta p-rincipali a geografiei fizice. lntrucit adesea tbrmele de relief dezviluie tipurile 9i structurile rocilor din substrat, pute'm avea in vedere^ si un minim de cunostinte de geologie. Inlelegerea principiilor acestei gti_ tnle^ne.ajuti in plus sI explicdm originea gi rdspindirea p_rincipalelor tipuri dJ zEcd,_ mrnte minerale -. cdrb petrol, gaze lre-, naturale, minereuri metalifere, piatrj de construclii gi multe altele. ln strinsd legiclimatologia gi geomorfologia este llTn ,"". ntdrotogta: care se ocupi cu studiul apelor de suprafall gi -subterdne, incluzind riirrileo lacurile, izvoarele- gi mlagtinile. Apa dulce, lact-or- indispensabil pentru viala omului, -importangi gapnln astfel o mare in cadrui bazei fizjce a geografiei. C"i j""j rt.rdi"ri geografia fizici se specia,. lizeazl, de obicei, in numai unul dintrl cele citeva domenii mentionate mai sus, cum -Ua*1" ar fi climatolog-ia, geomorfologi" ,.,.r , solului. In afari d" originali pe care o intreprinde in""r""t"i"a domeniul ales gi in ea-re .poate aduce importante contriLulii gtiinlifice, specialistul in geografie fizile incearci sI se menlini la cur"ent'cu ultimele Plogrese qi descoperiri din celelalte domenii. t:l poate astfel intruni 9i corobora diverse fapte noi de cunoagte"", .l"It,riod o imagine unitari a mediului natural al omului, in oiice moment al anului gi in orice zoni de pe glob. 12 | Introducere
FtauBId ec
InlrrurrrFd
g lllleles n"s eleqcer urp etenl rogge.rBoto; 1npnls eeleur.rnur.rd opc.L6 e1 'crreJs elso 1e; Inlulrug4 opunT ed le1cer eteol lurs erulncrrc eleJqrun -o.rd nrlserer 1n1go.rdeP luereJrpur Ec "rznlc -uoc eBe.r1tuelnd'gunla.ngc gie; r6eaece9lBrB rJoerer InlulurPd esdrlca rolsecB lndrzlr ug aceJeoaq 'ue1d lue.rede csrp un ec erede au 'ere;s elsa gueld eunT '1u!ug4 ed ap plnze1 p.relncrrc ed pie;erdns o _Erqrun o BunaoPlol q".roru erec d.roc lnrn8urs Pc pcrrleuroe8 elec ad erlsuourep eleod eg 'crec ep cre un €c gturzerd es rnlnluyrrPd lerqmn ellurll opunT ep elesdrlca oteol ur gc lerie.tresqo ezvq ed ptnuriqo g ereod PPe^op ererl Y 'tiulece ourrupr Frnqrnc oP 'qo13 ed ep_ecrueeco es-npull€tsuoc pper8 "c ur elader re-s eiuar.redxe euoz eseoJatunu 'oreolrurnilntu U re'u epe^op FcBp llcep pcul IS ',rr1cedse.r lntcund €I ep el:reJle opiuelsrp ep eelelrun ed 1lice.rrpep elres o-rlur e.teu reun € gluoreda erepunJncs eP rnFP -er8 e1e Irolgrnspur 16 rrie,tresqo eseoJerunu eJBSeCeug JS ?crreJs else ErnqJnc sls€ecB ?c rpe^op € nrluad 'Pqrnc else lrr?ru uieJerdns gc prde; uI luepl^a gprzer ericcqdxg 'rn1nt -uozrro e.rdnseep [qIzI^ 1ntunJ rerunu Erurn e1 gu;d pulspl 16 'ela8relec 16 ep.rn6ocrode 'el;iund purredoce ogileur es ?c erse.rdrur gp Ilrprrr Inle^ru 'uleunl nc n€s Inlcourq nc irarr4 'rede lnlearu qns tuel epunJncs as PS. ered ee 'e.rel.rgdep ug eprerd as ?A€u o PuIc rcunlc pc ogleropul PrPJ 'le,uesqo ne ere(u ed llrol?lgc n€ erac .roleuuos.red €elelrr -of€II'eurrlrreur apiearasqo lreJo 1od o-eu rnlntulrtrpd gigrlcr.reSsB ppe^op EnoP e O 'eur8unl r6eeece 'Prg.ra;lp ericelrp ne alrrnroqz eteot lnle o-JtruI eJBceUopptugurp6 ele rreru rolrrncJac B-ep etunlceJe rrnroqz eP r?urnu p8unl ersru rnun InrpEc ur gc Pullgre 'tn1n1u;ru94 erlsuoruep r6nlot eelnd EY "elelrcrreJs 'crrpurlrc nes crqnc lu,rrupd un ed 16 ezrleer eatnd .re-s erie8r,reutuncrr3 'pr1os d.roc un else InlurwPd ?c r€op €zPerlsuoruap €ls€ecs .rep ornlnlurrug4 rripllcrreJs s ?pe^op o Bc llcel pour uI l€ldecce elso rnlnqol8 prnf ug rJo elerPrunueu ep l€rnqz ne nBs letr^Eu nB rrueruBo gc prdey 'qplld eq 'riplrcr.ra;s relsec€ el€ alBlualuele elrze^op eJlurp aroun eriuete pp eurnl purind pqeqo.rd rep 'nund -mrl ep gzeezfierlrrr:reJ es rrrelocB erec nc rcrzg n.rlsou rnlnrpetu egigrlpar orlurp Bun
gJS-dIn'InJ,NInYd Y Yf,IUgds YNUO.{
FoIJBrtoeF BnBeleJ
!rnpluyrrpd BruJoc
a Frl$elcfie'r
i*
Fig.
partea ile suil-vest a S.U.A. 1.1 Curbura orizontului terestru re vcdc clar in eccaati fotografie, care infi}iqeazi c Yiling ile 230 km. de nord. Imaginea este luatl de pc o racheti 12 > de la o altituiline 1i Mexicul vizual cuprinde regiunea fn etinga se afli partca de eud a Celifornici gi Golfnt Califomici. Spre ilreapta cinpul Los Angcles (foto U.S. Naay).
curburi ar fi identicl in mai multe puncte atunci cind vizeazi din virful primului lirug distincte ale Pimintului, o serie de asemenea spre virful celui de al doilea, linia de vizare fotografii ne-ar putea furniza o dovadi in si fie perfect orizontalio in raport cu nivela plus (a patra) in sprijinul formei sferice a sensibili a teodolitului (fig. 1.2). Sn presuplanetei noastre. punem mai departe ci el infige un al treilea Din observarea pozigiei Stelei Polare (eau lirug in linie cu primii doi, dar la I mili a oricirei alte stele) ar decurge, de asemenea, dincolo de al doilea, gi cd ajusteazi indlargumente in favoarea sfericitilii Pimintului. gimea celui de.al treilea !iru9 astfel incit Pentru observatorul aflat la ecuator, Steaua linia de vizare prin luneti cltre al doilea Polari se afli la orizont, dar pe misur[ ce !trrug ei fie perfect orizontall, verificati din observatorul se deplaseazi spre Polul Nord, nou cu nivela. DacI n-ar sti de existenta aceasti stea pare si se inalle tot mai mult topometrul nostru ar curburii Pimintului, pe cer pini cind, la Polul Nord, el o va fi surprine si constate ci vizind acum cu vedea chiar deasupra capului. Se poate con- luneta din virful primului lirug spre virful stata ci Steaua Polar6 se inalti cu lo pe cer celui de-al treilea, virful tiruqului din mijloc cu fiecare deplasare de 111 km a observato- se ridici deasupra noii linii de vizare. rului spre nord. Aceeasi constatare va fi Aceasta se explici prin faptul cE linia de valabili gi pentru deplasarea de la ecuator vizare prin lunetd nu urmeazi curbura spre Polul Sud, cu condilia sd se observe o Plmintului, ci este o linie dreapti tangenti stea din emisfera sudicd, aflatd pe direcgia la aceasta gi care se prelungeqte in spaliu. axei Pimintului. Putem arita astfel cd Ca atare topometrii trebuie sd introduci toate arcele trasate de la un pol la celilalt coreclii pentru curbura Pimintului gi, intru(de exemplu, meridianele) sint arce de cerc, cit aceste corectii sint aproximativ congi ci Pimintul este sferic. stante pentru toate punctele de pe glob, Cu ajutorul ridicirilor topografice efec- putem conchide cI Pimintul este sferic. tuate cu instrumente optice de mare preO a gaptea dovadi a sfericitilii Pdmincu un cizie putem obline a Easeadovadi. S[ presu- tului ne-o oferi experienla ficuti obiect care, cintirit cu un dinamometru cu punem ce un topometru bate doi lirugi in arc in oricare punct de pe glob, va avea pimint, la o distantd de I mili unul de celilalt, pini la un nivel care sd-i permiti ca aproape aceeagi greutate. $tiind ci greu16
Pimintul
ca planeti
aleod arur8unl rorpcB lpns-protr orurlo ura8ely 'rnlnlulur?d B arerns?ru ep Fcrruouorlse ppo1aur o Bur8etur Jo6n uralnd eualsolerg rnl e Pcrselc eiuerradxo el ep pururod '(euul 000 SZ) tu{ 000 0? op pleor eac ap p}Brdorde or€ole^ o Flulzardor ec €ooc 'urI 092 9t 'JJeruJn urrd 'a.re eiurro;urncrrc ur SBI nc 'Inlnlulur ElualB^rqca olpels o pulraplsuoJ -p4 eiurra;runcrlc n.rluod op 000 0gZ .llpets ep EareolB^ IoJlse lnullqo e-s 'F-\IlBrrr -rxo.rdu arenlele o llcap pquqord lsoJ e-u B l s e o c er B p c r r p e l sa P 0 0 0 I e p a u e { S r s u r r p -uexolv erlurp uiuelsrp lenl E ouelsolerg 'reiurra;runcrrc uerur3unl eUB € nrluod '0g nc rc Bareolsl Ecseailntuur es gs rS alcund pnop alac arlur pns-prou ururl ad erlsorol €iu€l -srp ourruJolap os 9s luarcgns alsa aJBl€ e3 'Brtserel eiurreJrunc.rlculp oe/-Ines ,ZIol nc elsa oue,{g r5 ur.rpuexaly uauaruose op luEe arlu! rnlnluyrq4 eieyerdns er.rcsep1-erec ad 'rnlnlulur?d Inrluac urp osnp ol€lpEr IncrB
'lualsuoD learu un .ro1e1aun1 elo orazr^ op u1 uliuaru oa nu ocrrleuodol alrrurf erlseret leia;r.rdne llrnqrnc qtlrotug Z'l'El.q
,ZIol oe/r rq8un un qns PzeIwB BI o-rlurp "p n€apPc rnleJBos olezP-t'FlBp IsEeecB el Errp gr;rcad -ur*e1y e1 'e1red ptle op ad '(t'I ,3g) -sor Baurpnqt€l BI rnplulrrrpd eie;e.rdns nc ornlncol ldarp rq8un un n€ruroJ rnl olazer .rer olul^n:) Inlruoz €l rcunle €ue es olereos elle nJ 'rcurpe olecrlro^ ruIluIJ leun InpunJ uI lcarrp neoppc o(arunr IZ) qre,t ep tnlntirlslos pl rnlaleos elozer_- PcrProu lndrurl u! pzerrue i,ttp.,1tte1 l r.tz Eornlncu g rnlncrdo.r; e arerd "' -orde ug rorredns pplg ed FlBnlIs atelrlbcol - rdr8g u; (ue.,usy) eue,(5 el Pc le^rosqo oaua_1solurg e Ig '€rrpuexelY €I recolollqlq un ad nrdrcurrd cltuouoJlse orlpc op lcoroc osues lsece uI glcaJrp araolPJnseru V$zeq o 9lBnlcoJe lsoJ B 'u'o'I 002 InuB ur Blqe-op ornl reiur.re;urncrrc erdnse ezolodr neelrure rS '('u'a'I -^tBE) p u n l o r fn l u l t u p d n e r J p r s u o r ZZt eroilert4 Iololsrrv rnl €l€oce 16 ('u';'r 379) orcar8 rltlcal ar€c arluud 9c oleo] nO InlurtuBd
BJBosuIu euelsolBrg 'rasrurerd
rS urldap ed qcgrra,r' cs oapolaur elscce urrd lcaroc pleurturelop olso Jololeu 'gc erirzod olocas un ep aulq retu op lntde; 'punlor elso ep Eruaos pululi InrulurFd gc esrruard ad pzurauralul os arec arie8r,leu ep ourapoul elepololu €l FroJar os erlncslP uI FSnp€ Bpe^op purltln ri etdo e-ap BOJ 'gtce;red €rils o U nu e lrPa^oP B-s erec ornlnlururg4 € olear lauroJ earrrad -ocsap €l snp e osof reru ecrldxa u.t as urnc e6e 'ec €aoc orerielr,l,erB e1e rrierre.t rcrlu Joun eiuclsrxe 'r6nlol 'Plere nrdrcutrd lseae ed 'lliprrcrra;s etezeq esrcard op u^ortxo alncl€3 'rrreur eeruoleJ ur lrreurnEre un alnlrlsuoc ad ep alalcund Inla^ru BI alenlls tulur?d u; lndurrl aurq pzerrlspd , lnpuad nc "1no1 'Fluetsuoc arielr.rerb ap seoc un pc prdeg giro; o gzeeuorice rn1 erdnse llc oruerl Plrle 'gluuls 'luelsuoc durl un BJlsgd €,\ Insuac urauri -uoc lclrls eun8unl o op Flnpued -ue{u pcpq 'ppuad nc seac un ISoloJ uralnd .)JlsaJol rarielrler8 eiro; ernsgru e nrluad 'crJeJS olsa 'rnlnlurru€d Inlururpd pc Butu€osur oc €oao alcund i.tt1.t"" "p pieJ etuetslprr{ro tuls ecoreoep orn1ntu5u94 otsace al€ol IsiaJ -erdns I€ lcund erecrro ur IeJ el a15erp1u1c ,.r.r1cadserInlcarqo 9c elznlcuoc eBBrl urelnd opleuorielr,,r.erB uricerle op epurdep eol€1 pelelrllqele,r
;
t :t$
*
Y
t I
{ T
orizontului sau in raport cu r-erticala, folosind o niveli sau un lir cu plumb pentru a real orizontal avea un purrct de referinli sau vertical. Diferenta de pozitia unghiu' lari a stelei r-a fi acel arc din circumferinla aflat intre capetelc liniei misuPimintului rate. Se pare ci tocmai acest procedeu a fbst folosit de arabi in secnlul al IX'lea. Misurlmai mult torile acestora erau probabil precise decit cele ale lui Itratostene, dar, intrucit nu le crunoa;tem unititile de misurl in echivalenfi modcrni, solutia g5,siti dc ei nu poate fi verificati. Curbura suprafelei si vizibilitatea
Pimintului
a suprafetei PiminGradul de curburi tului poate fi exprimat prin distanla realS dintrc o linie curbi trasatd pe suprafa!a Pimintului (de exemplu, pc un ocean lini;tit) r;i o linie drcapti tangenti dusi prin acela,si pLtr"r. Aceasti distan![ o \'om rlumr diuergenlri sau ileaialie (fig. 1.a). Deoarece dcnsitatea aerului scade cu inillimea, o razra de luminl nu va fi o linie dreapti, ci o linie :\cest fenomen numit curbatd spre plmint. refracfie are ca r-'fect reducerea divergentci cu aproximatir. 11', din valoarea pe care ar in condiliile lipsei atmosferti fi avut-o de calculare a terestre. O reguli simpli curbi carc (tr) dintre linia divergengei reprezinti suprafala terestrl 9i dreapta for' este se se ia 3i, mati de raza de lumini de mile dintre cele numirului din pitratul doui puncte (punctele A ;i B in fig. 1.4).
Fig. 1.4 Degi raza de lundni se eurbeazi uqor Epr€ Pimint devierea ei fali de suprafala tereEtri creqte cu diEtanla.
l8
I Pimintul
ca planeti
(r'aloarea exacti: A :0,5Tf I{:) in care A : distanla in picioare dintre cele doui drepte, iar 1( : distanla in milc dintrt: cele doui puncte A \ci B. De pildi. dacd qi B este de It) mile. distanta dir1tre.l rle divergenla este de aproximatir' 60 Prcloare. divergenta exprimati in Cunoscind picioare, putem calcula si distanta in mile dintre cele doui puncte (1() folosind formula:
K:lti.tVi
K : 1 , 3 1r7A \.orn extrage rS.dicina pd.trati Adici tlin numiml cle picioare care reprezinti diverg e n l a ; i o v o m i n m u l t i c u I r 1 . r .D e e x e m p l u , daci dir-ergenta este de Bl de picioare. distanta in mile la fi tk 9 X 1 r1r. adicd 12 mile. in unititi rnctrict-' unde A este dir. t-'rgenta in metri, iar li distanla in kilometri. r'om folosi urmltoarele forrnule:
1(: 3,Boyft h:
0,069 1(?
Tabelul 1.1 cuprinde valori pentru o s e r i e d e .e x e m p l e . Nlirimea curburii supral'etei Pdmintului caplti o mare importanti. practici in problt:mclede vizibilitate marini. Suprafata de ocean vizibili dintr-un anumit t)unct creste pronuntat cu iniltimea d"usupra niveluiui mirii. Tabelul 1.1 arati cI dintr-un punct situat la 5 picioare deasupra nivelului apei (de pildn dintr-o barc[) raza cimpului de vizibilitate este de circa 3 mile, pe cind dintr-un punct situat la 100 picioare deasupra nivelului apei, de pildd de pe catargul unei nave, ea atinge 13 mile. Atunci cind doul punctc se afli la inil- de limi diferite deasupra nivelului mirii exemplu, un far situat la 100 de picioare deasupra apei ,sipuntea unei nave situati la 65 picioare deasupra apei (fig. 1.5), distanla vizibilitilii va Ii suma celor doul distante oblinute prin rezolvarea problemei curburii pentru fiecare caz in parte, Un observator aflat pe puntea navei va a\-ea o razl d.e vizibilitate pini la orizont de aproximativ 17 km (10,5 mile). Razele de lumini ale
_
elutzaldeu
eJBJ ur '
u
,o soJ alse Blnuroc
+
'uII 0l€ 9 op prlsorol pzer o nr oaurpnlrlle olPlnclec ap elcund ollnlu r€ru nJl -ued raiuetsrp olrrole^ apurrdnc Z.I InloqBI 'rezsr €orur8unl euriqo e nrluod rurl III nc ecrldrllnu as aper8 ep InrpurnN .*opprg uI luelBArqco IncJe crrloruouotsrrl es-np -ulunurclap elnrlec oleod es (etetrlrqrzr.r ep crac) luozrro rnlsace ezeu 'eraJs nc rnlnuoc € piua8uul ap erurl nc aprcuroc orec croc un olso (orlseret llipqllqlzr,r e1nur1)n€s Inluoz -rro 'rnlnuoc InJrr^ uI pHu as InrolB^resqo €c tuereprsuol '(9'I '3y) pra;s o ad lecrlde uoc rnun € pac eurlop uuralqord oeununl op rolazer rrunrznJrp rd rericer;ar prrrJoJqns erlsera1 roreJsorul€uiuengur op Brueasurouli nu erB0 'alerieds alncrqe^ ro11e rS rlercg -r1re rnpirlalEs BlrJolEp orretu ap ruallxe rurpnlrll€ nrluod olelrnce nc rzelse aund as olelrlrqrzr.\ ap rnlnruatuop Buralqord' 'selE1
-lilqlzl-\ ernper ps IaJlsB purl rS rnlnluozrro '(a1uc?uu1 rolrJnuoc aeunrg .eJcn8 ep lBJrpur olsa urnc r6e) aeurpnlttl" nc a16e.rc 'FI.{ lulrqro lrlelue un ad ap erarglqlzla op Inruaruo6 9'I
000ttI 000tz 0vL9 0t? I 0tz \,L9
009 002 00I 09 07, OI
v'vr
:
t'7, 9'0
I
(s) efua?ra,lrg
("[*) ufuelsrq
v'62 9'8I
z'tr
009 002 00I
Ir'6 68'S
0s 0z
9r'r
OI I
\6'Z 98'I ut ' I
I
(rr)
(allur) EluElsr(I
ef uaS,ra.lrq
sNoxYs'orcNY riYrINn
0 0 9t I OLL7, 269 stI z6'9 tl'I 8Z'0 t0'0
(-) efueBre..r,rq
009 004 00I
0s 0c OI
) 7 I
(-r{) efuelsrq gCIUTIilI
692 0zI 0'98 t't9 0'8t 6'92 0'tI 0 ' zI 09'{r t€'9 08't
000 I 000 T 009 002 00I 09 07 OI
:' 7
I
(u{) ufuelsrg
(uI) uluaS.ra.rrg
IJ,YIINII I'I
'IN'ISSYI
lnle^ru pcrplr erec'e1.rn1e,t Eplld op S re runc 'lnlnclec Bcgrporu 1od ac rrrolceJ areraprsuoc uI rcra lenl tue nN 'ellru 9696 ,,r.rleurrxordB ep rcep rlso ITIIBI0I 'olTur €I ap PluelsrP o EI rrr?rrr eie;Urdns EI atua8uEl luls InlueJ
'arurilpug al ela!'a.ro1e1cund E alatrpqlzf^ ep 'BId Inruautop FzserFrll arlsaral lefa;r.rdns srnqrn3 S'I
(k-)
I 120 I 570 2 200 3 3s0 4 500 5 780
100 200 400 I 000 2 000 4 000
UNITATI ANGLO-SAXONE inillimea fali de suprafata Pimintului (mile)
Raza cercului de vizi' bilitate (mile)
r00
olt
| 225 I ?00 2 520 3 320 4 L40
200 400 I 000 2 000 4 000
Pimintul
ea elipsoid turtit
in 16?1, astronomul francez Jean Richer a fost trimis de Ludovic al XIV-lea in insula Cayenne (Guyana Francezi) pentru a-efec' tua observalii astronomice. Ceasul siu fusese astfel ajustat, incit pendulul siu, lung de 99,4 crn, bitea secunde exacte la Paris. Sosind la Cayenne, care se afli lingi ecuator' Richer a constatat ci ceasul rimine in urmi cu aproximativ doui minute 9i jumitate pe zi. In mod corect el a atribuit acest fapt forlei de gravitalie mai mici lingi ecuatoro stabilindu-se nu peste mult timp ci acest fenomen nu putea fi explicat decit presupunind cd regiunile ecuatoriale ale suprafelei Pimintului se afli mai departe de centrul acestuia decit zonele mai nordice' Ulterior, misuritori precise de tip similar au dezvd' luit ci forma reali a Pimintului este cea a de'a lungrrl axei unui glob sferic turtit polare-gi uqor bombat la ecuator (fig.-1.?). Aceasti formi este cunoscutl sub denumirea de elipsoiil turtit salnelipsoid de rotalie. O secliune transversali prin polii acestuia reprezinti, prin urmare, o elips[ ,si nu un cerc. Ecuatorul rimine insi un cerc qi este 20 | Pimintul ca planeti
9i rotalie. a fost Confirmarea turtirii Pimintului oblinuti in secolul al XVIII'lea prin lucri' t ' - r rile a doui expedilii gtiin1ifice, intreprinse sub auspiciilg Academiei Regale de $tiinle din Paris. Una dintre acestea qi'a desfdqurat activitatea in Laponia, unde a misurat, intre anii 1736-1737, un arc de 57'. Constatind ci acest arc este mai lung decit un Paris, arc echivalent cunoscut de lingl exneditia a demonstrat turtirea Pimintului + . spre poli. Intre timp a doua expeditie, care se indreptase spre Peru in anul I735, efectua in apropierea ecuatorului la misuritori Ecuador, in 1743 termi' statul in Quito, nindu-se m[surarea unui arc de peste 3o. In aceasti regiune lungimea unui arc de cerc de Io s-a dovedit a fi mai mici decit a unui arc echivalent din Franla gi inci 9i mai micl decit in Laponia, ceea ce consti' tuie o dovadi concludenti a asemindrii Pimintului cu un elipsoid turtit. In cifre rotunjite, dimensiunea dati in figura l.? pentru diametrul ecuatorial al Pbmintului, este de 12 757 km, iar lungimea axei polare este de 12 7I4 km, rezultind o diferenli de aproximativ 43 klm. Turtirea elipsoidului terestru, sa:u turtirea la poli, esfe raportul dintre aceastl diferenld 9i diametrul ecuatorial, aproximativ 43112757,
-rttuEu prin axa polilor, Fig. 1.7 in eeegiune traneversali eEte u{or eliptic. Dimensiunile sint cele sle Pimintul (Ilayford' de referinli 1909). Internelionrl Elipsoidutui
eard olsa rep 'rnlnprosdrle e e.reur8eurrraiey -erdns Flqnsepep neg u.rdnseopednco o erec ed erirzod ap aricung ur psrrcsop g eleod Bg '(6'I 'tg) grupterou FruroJ ep plelnpuo piuye.rdns o ec lnproe8 eur8eurr leJtse uelnd eN 'piul.rager op rnlnprosdrla eie;erdns qns ed ecee.rl ps rnlnproo8 eieye.rdns ec ocBJ ac Baoc oeruorJadnsalse rrrpw Inla,tru e1 rerielr,.rerF ei.ro; '(pcrur ruru olelrsuop o nc) pde ap Etrncolur etso ?cor ap €suur epun 'rculpu ocrueeco olaurzeq uI '(g'I .39) qiurr -eJor ep uie;erdns eurruFr arec olnprosdrla 'eluaurluoc qns 'aurlilgur ur al6e6pdep.rn1np -roe8 eieyu.rdns nus olgpur rnlnla^ru uieye.rdns 'piurcasuoc u1 'gcrru ruru ellrcn.rlur else oolueu Ilrpru Inle^ru €l rarielr.,re.r8 ui.ro; -lluoc ed llrgur rnlnla^ru erdnsuep ?cor ep esuru rJeur reun raiuaze.rd Bznec urq 'lnproa8 uzrleor eelnd ure ornlnlecsn Inrorrefur ur lelru r6elece e1 p8unfe es rolauuaco rade olgFru puginurad Inle^ru pl rrnlaunl n€s aluu€c nc oleluourluoc rurzugdurg ps eelBlrlrqrsod elsrxo re ?cuq 'ptoa? guwr:.uop Enurluoc orep -urlul o auriqo u nrluad olecsn qns ad .reur8 -eurr poru ur psurlxa roleueeco eieyu.rdnsalse ru?tnpc o EturoJ rorgc e eie;e.rdng 'llrgrrr
'(ueuu1s1e11 'y ',t[ pdnp) rnlnturrrrBd a ararr ue.rd reze.ro pwlluzer 6{;r ur azaelcesreluf eB J l,i g uIp ecnp qunld nc rnlnrg elgul.1 'pclm ua.rd ur1ee.re1ezu.r o PugtFzer rlr ur gzaelcesratur as g !6 F, ulp asnp qunld no InIUII elIIufT 'Inlnplosdgc e ptoa;.red alJlerurs no u; lrtulnte.rau eru Inproeg .6.I 'BH larrluoc "rrroI
-oet e.rec ad ornlnlururpd uurroJ 'rreru reru 16 rrzrcerd reun eroleu pcul olrurs es 'ereJs 'rJcap rnlnlulurPd roruroJ B Punq relu llnur areluezorder o else tltrnt Inprosdrle r6ag ploet uc InlurruBd 'docs rnlsece eerat -urtE nrlued rarielr.terB rairoy a1u elcaxe aueoJ upururelep r5 asrcerd op lrqosoop ecrrlaruodol opolaru atSasolo; erzepoe8 uI 'erlsuou elaueld Bueru€asoJBcnc lntsrlurcadg uunl rnlnprosdrle urnlEu arzrca.rdnc rlrqels B ap Brolau ulp tncspu e-s ri 'mlnlugrupd rolrunrsuarurp rS roruJoJ BeraurrrrJolap nc gdnco es o(oo lnlurtu?d lirpdun e " guru€asur gceert equrll uJ arec uourrel) orzapoa1 'uI{ 000 0? ap InrPEnu rsoloJuralnd o^rlBrurx -o.rde alnclec nrluod 'rnlntulur?d e plerrol -enca eiurrayruncrrc nrlued ru{ Stg 0f ep Ber -eolel ruouriqo sns reru op ala.r;rcpursolod '1o1rduc lnlueze.rd ug soI reur n€p as rnl Jolrunrsuoturp eerelnclec r5 n.rtsaret pprosdrlo e1 a.rr,,r.r.rd nc rrlelep erry '00t/I ap ereru rew urind nc aricer; o os-npururiqo arecyrldturs rrr.rd
'lueurluoo ap glrry crrrueco ur alasreaur luga Fu-'aq mlnp;osd.rle e;rr 16 mlnproe8 ela e^rtaler egi;zo4 8'I 'FId
Fig. 1.10 Un cerc mare s€ construiesteilintr-un plan care taie o sferi in jumititi egale; iar un cerc mic atunci cirrd un plan taie sfera in pirti inegale. spus cd accste r alori sint c\trern de rnici in comparatie cu cea reprezentati prin difer e n t a d e , 1 , 3k m d i n t r e d i a m e t r u l e c u a t o r i a l in {brma elip;i cel polar al Plmintului soidd. O mare l)arte a cercetirilor rnodernr in geodezie se ocupi cu dct{,rminare.r suI)rafetei geoidului. ,.\cesta {'ste un lucru inrportant, tleoarece directia rlescendcnti a atracliei gravitationale depintlu rle lirrnra suprafelci geoidului (fig. 1.8). Intnrr:it obsr.rvatiile geodezice si astrorrornict' sr' hazeaza ;re folosirea limlui cu plurnl) sau a nirr.ici pentru a obline directii rle reli'rinti rerticalt. ;i orrzontale adevirate. precizia acestor obscrvatii este in functie cle buna cunoastere a geoidului.
Cercuri nrari Ei cercuri
rniei
I ) a c i r i m p [ r - t i r n o s l t ' r i i 1 r r . r l i , r , t i ti n r l u r r i jurnatati prilttr-rrn l)lan (..1r(' Ir{'c(, prin c1'ntrul ti. inttrscctia plalrrlrri crr s{i'ra r-str' c t l r n a i n l a r ( ' c ( ' r c c t p r i a t c l i l r a s a t . 1 r t 's l ' t ' r : iI a c e s l . c e r c s e r r u r r r e s t r '( ( r ( n r e r ( { t i g . l . l { ) ) . (lercrrrilc rtzultatt. din intcrstr.lia <'rrsft.rit A urrur pllnuri ('ar('nlr trr,r. lrrirr centrrrl ci s i n l n r a i t r r i c i t l r ' < ' i tl l t r . r . r ' r . n t i l r r ' : i l r o l r r t i i r r r r r r rl , ' r l " , ' " r tt t r i n i c i . F.slt' {oartc irnportanl, irr catlrrrl Hcogral i e i f i z i r r r ' .s A t ' r r n o a l t c r n l r i n t . y r r o l r r i r . t i i t i l t ' t't'rt'ttrilor nlari. rlr.,rarr',',,,'ll sinl arles,,:r rnt'lrlionat(,in ltgittura trr slrrrlirrl rrrcritlian t l o r . : r l r r a r i g r l i t , i . a l r l r r r u i r r i r r i ig l o l r r r l t r i . i a l J r r o i t ' r ' t i i l o cr a r t o g r a l i r . r , .I a t r i r - i t t r a r l i n i l { ' r ' s l{ , t r r o J l r i t ' l : i ti : l . I n { ' ( , r ( :r n l r { . r l z r r l t t i , , r i , l r . r ' i t r ' , r r i t u r t p i : r r t t r r . c r ' l r r i r r l l r r t r r r i l t r r i . 1 , ' r r . .i r r r l i ftrcrrt rlr, ;rczitia plalrrrlrri. L l rr r'r,rf nrilr{. estc lr^l r}rirrrnitri. ('('r(' c i t r p I ) o r t . ' i i t r a s l t 1 r t ' s t r p r a { ' a t irrr r i c rs l i , r r . .
,,
Pinrintrrl
ca pl;rrreti
tile unui diametru, in care situalie prin ele infinit de cercuri poatc trece un numir mari). Aceasti proprietate concorcle cu legea cdreia un plail e-qte geometrici potrivit detr:rrninat de trei purrcte, in cazul nostru cel de-al treilea fiind punct cerltrul sfert'i. 5. Lln arc de cerc marc cste cea nrai scurti distanti" pe suprafata sferei. intre dou[ puncte de pe sferi. 6 . C e r c r - r r i l en l a r i c a r e s e i n t e r s e c t e a z i s c impart reciproc in doud pirli egale^ ,\r'ind irr vedere - s p u s em a i s u s d e s p r e "sls forma Pamintului, cu care prilej s-a irrltat ci Pirnintul nu este o sf'erl perfecti, ci un elipsoid turtit - - ne putem intrt'ba daci proprietitile cercurilor mari pot fi aplicate ;i planetei noastre. Pentru n{rcesitiili cllrente c a r e ri n r p l i c i u t i l i z a r e a c e r c u r i l o r m a r i . I ) u t e m considera Piminttrl ca tiind o s{i,ri" fdrd tcami dt trori apreciabile. it, et.le crl urnreazii. r oln porni r,t'l rnai adesea rle la prcmisa lbrmei sfericr:. t,na din erceptii o r a constitui calcularta r alorilor t.racte ale gradelor rle latitudine" unde \ r)nl fnlosi forrna tlipsoidali. \e r orn ()cul)a in continrrart: tle una dintre intrcbuintdrilt. cr.rcurilor mari in nar igatie. .{,tunci cind narele trt'buie si yrarcurga rnari intinderi tle oct'an irrtrc porturi indcpirtate, sau cin(l l\ ioan(,1{' au rL. r'ii'ctuat zboruri lungi. este rle dorit. [)(fnlru a se t'corornisi t:arburant;i tilrrp. t:a cle sii trrrntzt rtrt:ul unui ctrc rrrare intre ccle tlouii [)uncti'. cu conrlitia" rilsigtrr. sir nu existe obstar:olein calea folusirii act'stti rut r'. in nar igatir' se intrebuintlriza hiirti sl)('ciale care grrtzintI lottlt.arrn:r:rrcelt rle ct'rc marc srrl, forrra rrnor linii ilrr'1rtr'. \t't'stc hirt i se numr:-sc h,ir1i dt narigulip ortodrontice ;i r or li rliscutatt'rrrai ;t,,lar* in larlrrrl proicctiilor cart(rgralit't'. [)r,ntrrr a tritsa [)e harta drr.rrnul rtel rniti scurl irtlrr, rlotrir llllncte rlate cste strlic i r ' n t s r i l r t r f l r r r o t l r e a y r t i ii n t r e r c s l r t r ' ! i r e l e Iun('Ir'. I l r r t r ' t t i r r t o r l r o r t r i r : rp' o t l i s t a h i l i t t ' u s o r { i l t a . rj r l o r u l l l n u i g l ( ) l r l ) i i n l i l l t ( ' r ( ' . s e r r i r r d u - n e rlt,o lrrrcllii ri,'.lirara sau tiastic. Intinrlt.rn . l ' , r i t r u r r t r 1 1 1 p 1 n l . xg1lao l r t r l u i i n t r r c r ' l l i l o r t A l l l r l l c l ( ' . t i r i n r i - o t r r r l e g t ' t r . l cn r a r i . s i u l r t i r r e m astli'l rtrla orturirornici dorrt:i. iJacii iirlosirn t'lastir'. Ilrrtr.nl r, aliza rur intrr.g .r'r(' nlirr{'.
(){ti: (.\rlulurxoJ(ln.u ; r1 111
rrrl (''{t it;
tr.r"rr;rp trt i l r,rii;r l : { i(}f' l?| rn I n }urru u(i r-.i rrr.r.rlrrr r l l u l n . ) l u i ) r 1 . r 1 r ' : o r l l r , ; J r ) l t ? l r : ) . )u ' I ,'t:,iJ'rl.i -P.ttls-€ttl .)Jll.] ,)s ,)llLlll
-rrlrirrol .rp pr.ri
Itl.]oJ
JI]
irI)III(lJl)
.)lI{l}
lr 11n.rr u.rurr;irrrt'i '( 1; ' 1 i : l r|:-i).\ art{s llr?s l!.} .rrrIs a1a1r:rEd .)Jl{irIl u r r l l r r r e r r r J nE s . l ? s . ) . ) . ) r. ri 1 s . r ' r u r . r t ll n r r r r l l r r . ) r { I r i l r r r n t l r n r . ) J l u r l ) I n J J u p J n s - q r uu n r l u , r t l ' q a i r l I u u ; ) SI u U l ) l ) I I r ? i ) t l [ )i ) s i ) J n u I q l J r ; r l l J n J J n l J u l ) ' , ) r r r l ) u l r l l ? l r [ ) . r 1 ; r 1 r : r r :rt.Ir u n 1 n ! i u n 1 e - . r 1 r l r J e ( ) s P u r . ) s € J u r P n l r ; l r r 0 1 q : r u J J E I n r u J o . Iu r p P l l n z J J E J l n ( l J u . ) r z n J r r ( ) iJ) r l r J . ) J r ?or') . , ) t I r P i l l - r ) i u o 1 . r p r r E r p r r . r u r ' 'u r s , r r d r . r l u . ) J n J l l l i c s o l t g o s J J a p p o r l t { r . r r r r r . r r i r r r r y . r pg l s n J J y ' , ) r r r l ) n ] -rBuo1 rie.r,rJt: prrrre .r;.rlerrnd ,)]Eo] i)ls;)rrrl JJ nrrrtl uJ lntn?rprJ.)rrr ur.rlnrL\rJ()rrr .rrrrIJl) t.)rlrIr rrn el PrJ.l.rJ Js.)Ju ulf['rrurprJJur J s t J l l i l p r l . r l r s r : r r rr s u ; r ; l r : a r . r r u o c p ' 1 1 o 1 i o r l r n 1 r : J J E Z . ) s rr?r z r : r . r r r l n J r l r q p l s u r , r l n d n u l l r r n t l r n r r n p a r r r p n l r o a u o lI ] r r u n u p r r r J s ( | u n ' ) ' ".rlJ r.\\ - r r . r . l J 1 ). ) p l s i ) r . r . r r I s. ) p r r n J J S r i l l n rrrur 11. 5''.rl)erra 11 .)IrrPnlr:iuo1" u1i;l1ro as ri \ ':irro1 :r()lprum ,,1f ,€0.,11 lnpour ur eurrrdx.r .rs ur epSor J(f 'ts,)r crrls nES tsJ ards ^691 ul -0 ul JI) r?lJE.\rr.rp olend earrrpnlrHuol ' l . r n ) s r p r u r r r J . ) Jr n l l r o J t r e r i c . l r r p J ( I ' u e r p r J J r r r 'ls;r.l ords nes lsaJ€ EI ap purrrrod lso crds B J r ? o s € r ua s r 1 o 1 Ho r l a p l c u n r l r n r e c u o e a r r t p -nlr8rro.l 'aurpnlrnquol ,0 ap eJrr:ole-\ eJp uBrp 'u)1.ntLd).tt -rJeur lsJf,y lrur nrr ltluDlp't)au u J S . ) p eJ l s J J J u c r i o a r r r e l r r l l e J J B I N u r ' e r p u o l e8rrrl 'rlcr.turrrC el .rp le8ag lnrole-\rrsr{O urrrl .rccr1 JJr?c lnuerprJJru IusJJ^run cduorde '(11'1 pour ur €r ;)s orrz u€rprrorrr rdcrg 'Bg) cper8 ul 'ot-rz lernsqru lnuurprre ru rS .trlcadsar Inrol rrturp plal€red ap lncr€ uc ElrrrrJap q .r1nod col rnun DauTpnn?uo7 'atrrop alalcund e1 pugd 1,";-r a.rrls nes :lsi urt{-" clacre ruurnsuru 'piurr olrurnue -J.lar Jp Jrrnl eJ'oJaz lnuolplJar.u ' E z B o s a J alur eu rrrlrPrJJur rrn Ilrenl pceo cc .rlalcrrnd u1 prrrd pns ords nes prou Jrds alJJrr? EJnspul uro.r crecald ap erurl €c Inrol -Bncc ruEnl FreC '(II'I '39) alelered rS auurp -uaur atl lJa ap rurr8unl preospru os orec ur tualsrs rrn urrsrlloJ rnlnrulrugd eieSerdns cd lcund rnrrn tlJJuzJSe eurrurelep € nrlued
tilt
:.)is.t
rd
irsn(lsrp ErInBol)J()l lurs
lriJo'lulici)
:ll!IlIl
IJll;)J;)C
nlun
BeurPnlrEuoT
irrIS
'lllln.l
- ( i l l l r r i a e r i , l . r . i r ; r n J ' , ! l ; ) l ' ) l t r r n r l , r 1 r l r l , 1' 1 'r1ttl g)lrrr; r{}l"rlJI - e . r r r dr o : l € i u n u o J ( l r r . r n { { J n rB L } n r i )u I ' r o 1 r 1 o r l urjrlooxc na qo1:i .rd 'rp l.lttrttl lrlt;tt rrrltr.rtl '.r1d'rrp rrnrtl?lrrri Ir{l}:lE.\ r}ls.) }dEJ tsai)i l r r i ) l J u e r [ ) I J J I U t r z l r i ] 1 J i ] s J ' ] 1 I rJrJ i ) l J I l l . I l ? ( i ' t '
lS')-\-1-si) ellJ')JlP
Jl.)lrJEt*d'i.rr.,
errnr.'e1t1ol llrrs .)JJIJ[eJr.l(I 'I : Illlsl.rJ'lcBJui) rlc nP i)l"I 'rnlnJolenJ.r JIJruoleruJn lnueld rrEo unuPIrI JP i}snp lolered lrrl{rrru9il lPqFr}s -ord '.r1.r1tluoc Iorur rJrlJrJJ IItIS JI.)l.r1BJE(I 'JI:) aJlur ;)Jlur illJIpJutI
.rfuelsrp u1 iolu JS Jlrusll}rri)ur rlr({eur-\uoJ 'rrn11o13 rS rirgrl atl rol e.rrutu.rz:rtdrr nrJ 't1o1F orI ap -rr.rd 'r!nlo; 1:runtI .r.rrro nrlrr;tl 'IJ.]fs\.JtrPIpIJ,rItt JII rrllrprJJru rrn Jlrc Flsr\,,
'g ]rrrqur rpurnrr un eserl urolntl qo1:i a4 'r1od e1
JlJund r6eolace alluc BrJ,\uoJ rS JolencJ DJ rlerieds llnru lurrr Iac lurs rlJuulplrrtr{ 'Z 'Pns-pr()u €rlcJIrp :rsndsrp luls JIJuEIpIrJtu clt?oJ 'l ld : JolauBrprJour JIe rJrJsualcBrEc €.\alrc allE 91Bl '"08I Jp crE utl apurrdnc ri areur crac ep alelgrur-rI o JEop alsa Inuerprrerrr EJ ruplrn es Jlnc{erl nu 'la1d -uroc a.rprrr crJc un osernleclu csndo auetp - r J J r u B n o p p c l e r s l a p B . r l s ; rr i a q ' l n l n l u r u r p d rrlod nc prcuroc alJduc JoJuJ clE 'treul rJncrec ap riplprunf lurs cloualprratu oleotr 'a\a\a\nnd InrolEnco nc alalered olsc.r-tsa - alauD'tp plle o ls llull ap errrs ' I J a I A - r r l o d C S a U nO J € Cp n S - P r O u A l E l U A I J O llull ep arros o-rturp aunduroc as gcrler8oag 'gieyerdns ep roletuaurolr eatez eneaiaU -e6e rlqets ealnd e nrluad qo13 ed ElEsBrl 'ezeatcasratur os oc p{ llull op ucicr o -nt?oa? nnnaiat pzeezeq as rJuJ ad - rrlod - elernlBu JlJund Fnop FraJo ru alPs roxB lnrnI rr"rrnlnlulrupd e erietor .rp earecsrlq elalBrBd I$ ouBrpuetr{l 'rrroJs
Inrolnfe nc elEJUrrc.\ ro6n g tod olnr olsocY 'uerPuI ri crluEI1Y 'JqtcEd rlau -Brco urp elelrPdopul elrnlrod erlurp aclruorp -ouo alolnr pclpul rrnqol8 a1au3 'rn1nqo13 ale esndo rirpd ur alenlrs alJund nc ecBJ E op rua^e PuJc rcunlB IIln aueoJ else J3 Booc
,-
{!S t.t1 Punctul P are latiturlinea 50.N gi longitudinea 60"Y.
formind gradele de longitudine in valori de lungime, Iat5 alte douf echivalente valabile la ecuator: 1' de longitudine :1,85 km (t,15 mile terestrc sau I mila marind. aproximatir). l" de longitudine :0,03 lm iO,Ot9 rnile terestre sau 100 ft. aprox.) Din cauza con,rergeniei rapide a mericlianelor spre nord sau spre sud vom avea griji si nu folosim aceste echivalente decii in apropierea ecuatorului. Este bine sd rctinem, de asgmenea, ci lungime" ..rrui erid de longitudine dcade la aprJximatir. o jJmntate din valoarea de mai sus pe par.lel. d" 60o, adici la 55.5 km.
Arc de 5o
gi 90'la Polul Nord sau la Polul Sud. Lati. tudinea unui loc se exprimi astfel: lat. 34"L0'3I" 1\ qi se citeste ,,latitudinea nordicd 3 4 g r a d e , l 0 m i n u t e s i 3 l s e c u n d e ' , .C u n o s cind atit latitudinea cit gi longitudinea unui punct, ii putem stabili precis asezarea in raport cu reteaua geograficd. Pentru necesitSli practice consider[m -sint ci Pimintul este sfJric Ai c6 paralelele spatiate la distanle egale de unitipi de arc, de exemplu din l0 in l0 grade. Lunqimea unui grad de latitudine la ecuator este aproape egali cu cea a unui grad de longitudine (pu1in peste III km). Pentru a ne exprima foarte precis, linind seama de turtirea Pdmintului, vom recunoatte ci lungimea unui grad de latitudine variazd, ugor de la ecuator spre poli. Calculati pe baza elipsoidului Clarke din 1866, lungimea unui grad de latitudine la ecuator g!t. de 110,569 km; la poli ea este de 111,700km, deci cu 1,1 km mai mare. Un grad la poli este cu lo/o mai lung decit la ecuator. Aceasti diferent5 nu Jste deloc neinsemnat5.si trebuie sd o luim in considerare atunci cind construim hirti la scari mare. Explica,tia acestei variatii in lungime a -obtine g.ld de latitudine se poate ll"i dintr-o diagrami, care arati crrm s" caicul e a z i a c e s t eg r a d e ( f i g . l . l 2 ) . D a t o r i t i t u r t i r i i Plmintului, curbura suprafetei terestre este mai putin pronuntatl la poli decit la ecuator. Cu alte cuvinte, asa cum se vede din figura 1.12, cercul care coincide cu aceaste curburi va fi mai mic la ecuator decit la poli. Un grad misurat pe cercul mai mare va cuprinde o lungime de arc mai mare decit un grad misurat pe cercul mai mic. Ca atare, lungimea unui grad de latitudine va- atinge valoarea maximi. lingn poli -Pentru 9i valoarea minimd. lingi ecuator. a obtine valorile corecte la diferite latitudini este necesar si. consultim tabele speciale. Tabelul 1.3 indici lungimea gradelor ie latitudine gi longitudine pentru diverselatitudini. Mila terestri
Fig. 1.12 Deoarece Pimintul este eliDtic in rectiune lransversali. lungimea unui grad de latitudine'eete pulin mai mare la poli decit la ecuator, : i
I Pimintul
qi mila marini
Navigatia maritimi gi aeriani foloseste mila marini ca unitate de lungim" ,.r, di.tanli. Meteorologia atmosferei-superioare a
ca planeti
m
-relur pcra5oe8r5 gcrzepoe8eeunrun ep ot€l ''y'If 'S -dope rso; ne r5 6661 u! 1e ecrzapoa8 rS plsuoc ep rrpcrprr ep Inrrr^ras el ap proJ -{"H 'd 'f ep olelnclec lsoJ nB rrolel rnrec ale 'Tnuotinungut Tnptosdt1g 'I : rnlnpros -dr1a e1u runrsuarurp ap otualsrs rcurc luornc t€zrlrln nB-s runce ?uld 'csalurrugd qolF ln8erlug nrluad runrsuarurp ap crun uretsrs un a15eso1o3es nu alecpd uIO 'nrlsorol rnlnprosdrle olrunrsuerurp ulrqels n€-s ec gdnp reurnu eteururalep g lod eurpnlr8uol 15 eurpnlrt€l ep rolape.r8 ale olcexe alurr8unl 'uerol ulp rolrrlelop eo.raundsuert nrluad oalale.red16auerprreru Inrpec ozeuroJ es eJec ep alaiar reun B gsrcard erus€rl o plrsaceu erlsoret reia;erdns rolirgq BarBroqBIt{ rzrosdrlg J.r15e.ra1 '1od rS Jolunca oJlur uerprroru rnun eourr8unl urp aped e-ggyg/1 € puls oeurpnlrlel ap lnuru rnun e arpeur eeurr8unl ep plerdordu eueoJ else gleuori -Purelur eurJeru €lrru Fc erznlcuoc el leJls€
atqde.r8oe3 >> 'g9g
000'0 9tL'6 t6t'61 v06'87, BBI.BT BL I ,L V t08's9 166't9 OOL,IL 0s8'8, L6t'98 062'r6 06v'96 ts6'00r 0s9't0I
ts9't0r tv9'601 r 206'0r zzE'ttl (*rt) f,NI(NJICNOT
uua11ng tanng
pn3o1oa3
000'0 610'9 I 9 0 ' ZI 096'tr 6ZL,EZ 9It'6U t L9'Vt, 991'6t
zgs'vv s66'8' t90'€9 971'99 956'6s 6ZL'29 920'99 0tB'99 6er "89 I I6'89 zLl'69
("tt*) SC OYUC ITNN YSHICN|I'I
.g
.2
oulpnlr]€l ep per8 rnun eaurr8unl ap gterd -o.rde a1ruo; elso orBolu^ plseace pc urpA -resqo 't'I 1nlaqet pulllnsuoc orody 'cre ep per8 un nrlued ertseral ellw t99?0'69 pulu -1iqo r5 '0g nc LLL1SfI purilnurug €lspace Iilq€rs urelnd anrtsorol rnlnprosdrlaIe cru op lnurlu rnun eaurr8unl nc gle8a eleuorieuralur gurreru elrru elsa tuJrugd ad ap lcund ac u1 'areolgcgJSrtesurldap-ed otso aurreur elrru nrluad (*l gg't) artsorol ollur gI'I op soreolel rcap otruarnc e[nclur nrluad 'erlsaret ellur lltgs1a1: eleuorieu -rolur Eurruru pllur I : Inluale^rqca ruauriqo oetlseral qlrru o-rlurp rolaruorcrd ln.rgrunu ' 0 B Z S. c a r e o r c r d r p r e r u n u l s e c e p u r i r g d r u l '(rrugur el ?ledar es g er;rc)U tt€t0l'g109 nes 'rluuorieurelur rrtaru 6S8 I op lurl8 -unI reun I€ lc€xe ]uelBAltlce ec Elrugap 'n1nuotiounlul puTrDraoytu Teldope E 'y'lf 'S 1u rrrprgdy Inralsrurltr tg6l allnl I yI ^ 'FUrJBrrrBlrru BS InJeJtsoJts Bc lrtn rcep elsg 'gro "csBounc ad purreru ?pur o op Bzolr-\ olso oJec 'csor?uuBur lnpou rn[nlu"r.\e Pzalr^ ep elelrun €c eouoruese ep leldopB
ulp
' 9 1 6 I ' 1 1 3 u u B n ' S ' S e p '(sElnruroc pu" selqBJ u r p a r l r e l ] lnprosdrlo ed lezeg *
s€r1xe :998I
O O I .I I 269.I I 999.I I 9U9.III rgs'II I 16'.III 9I'.III IU€.III 0tz'tI I AgI.III rTO.I I I'6.0I I 0s8'0II 0tt'0I I IOI.OI ttg"0I I t 0 9 ' 0 Ir 8ls'0I I 6 9 S . OI I (-r{)
f,NIONJIJYT
L0r'69 z0r'69
06 9B 08
98€'69 09t'69 Itt'69 IBZ,69 qtz'69
OL 99 09 99
SLI,69 9I I'69 r90'69 r66'89 9r6'89 6lB'89 6G8'89 98t'89 I 9t'89 97,1'89 0I r ' 8 9 9OL,89
0s 9f
0v q9
0t
sz 0z qI OI 9 U (eperB)
(elltu)
IIO OYUC INNII YANICNO'I AUIPNIIIE'] +t'I
'lnTggYI
acc;ti cinci elipsoizi. ,,\stfel hnrlile militare ale .\mericii de Nord se bazeazl pe elips o i c l u l C l a r k c d i n 1 8 6 ( r; c e l e a l e E u r o p e i p e cele ale ;\fricii elipsoidul international; Centrale pe elipsoidul Clarke clin 1880; cele ale Indir:i pe elipsoidul Evercst etc. ]Iotir-ul pentru carc aceste regiuni au fost atribuite unor anurniti elipsoizi este faptul topoci tin'rp dr: multe decenii ridicirile graficc ;i cartirile de precizie s-au efectuat pe baza unor elipsoizi de ref'erintl alcqi de guverncl-- respcctir-e. Pentru a pntea utiliza materialul cartotirafic existent este practic si acceptim elipsoizii pentru regiunile in si -stabilim care cartarca cste completi;i ace,ctor regiuni, limitc perrtru intindcrca astfel incit si acoperim inrregul glob. Tabr-lul 1.,[ dn o st:rierle climensiuni pentru cornl)ar.rrea cclor cinci elipsoizi, Unitatea dt,r Itrngirne folosit[ in acest tabel cste metrul internalional. echiralent cu 1,093611 iarzi arnericani. Senriora tnore a t-lipsoidului. indicati prin litera n" este raza ccrcului ecrrirtorial (fig. l.1l)). Sr:rnriora micd^ intlic a t i i r r i n l i t e r a l . { ' s t c ( f x a c t I 1 2d i n l u n g i r n e a axt i polarc. Iurtirt'a la poli" indicati prin litera l. c,ste tle{initii ca
Fig. 1.13 Valorile din tabelul 1.4 reprezinti dimensiunile semiaxei mari qi semiaxei mici ale elipsoiilului (dupi Department of the Army, TNI 5-241)
c:rlculate pe baza datelor ohtinute cu ajrrtorul satelitilor artiliciali qi al altor date geodezice, Cifrek: din tabelul 1.1 pot pirea irrutil de complicate unui nespccialist, care nu intelege insemnitatea llnor asemenea diferentr: minorc intre dirnensiunilc r'lipsoidtrlui terest ru. r\ceste tlate nt' arat[ totusi gradul clc a--b t . : a precizie necesar in gcodezie ;i in multr,' alte aplicalii rstiintifice. Ct'i ;ase eliP-soi2idiferd 'l':rlrelul cuprinr[e si elipsoidul ustroplco- r:u pin[ la 1 100 m pc senriara mare si cu < r c a8 5 0 m p e s c m i a x a r n i c 6 . d e : i c r l i n l 9 6 t ) - a L ' c d r u i t l i r r r t ' r r s i r t uiit u l o s r
T,{RELI I, 1.{+ S e r r r i i rr i r r n a r e tri)
i ' -l rl r . oi rl u i
\:l rrtgeorlcz;r'( ['i.r'lrrr
l9trll]
Irrtt'rnatiorral (llartirrrl ( lirrke Ilir{r (.iarke
6
'
26
I [ill(l i)r'purtrttrtt
Fi.nrirrirrl ea planeti
:,t th,
lril!i:
itr
l'i':
'l'rrrt irea
(r)
il.ilil.J Ii,ii(t.i
Fractia aproximatir a iI r:9ll
t i . { i {! 3
3t,: ugil
l'29? li l9;;
' ) . i l l l ; : i . l 1 ri i
i ] ; i - l h . J l tI ,' ,!;; ti'Jj -l h .1, '.t;f!
i iilitr
l)rrt,' ,ltipl
I rrti
t; .i i' li .l il l1 'lill I .j ill
l9tt!t;
lles.el ll tl l-r ercrt
-liil
rnicr-r Strriara (h)
.t -:tii
! t .i l i i i
l i i
| /.j{ir}
i ; . 1l ( t . l
f:r
l , : j t )i
- n i u . l . , , l , r . r ' i . r 1 r r . r r l t rP: J J e z r l l l r l t t t . t d r t l r t t t l a J r 'rrrllii'r'trtt:ll U l u . \ l u z " r . ! l s { ) 1 1 } J r r . ) . l l l t l J i l t !1 ' t t l . ' r:ur;1t1orti '.)lJI)IIlllJ ltDs JIllti,) ll Jlr lrtlillul?(l ';9) '(l'i Jp Jutrol l1n(]l) 1{rIS ErHO ['T lsr)rr? 'prrultl gie.lurrlns rI pirrltr r s l r r u o ' ;r , r t l pullt.| ' l-nt .t T '.,rottir.tir i1 rl.) 'ltull .titrutttte . rlrsl a nq p 'd!IqD)nru .)JJJe(|')l) ')l !Jt?p r r r e r r t r ri r . t s .)s.)urruI .ls'.)JlrldttIoarS,ri.r.lnrrlrrs i!lrurnrr\:
rlrqsrn$qJsap
ocrrlsruor'
ei'4u'rdnq
' . r r r e 1 r 'l r i r i r g q r t c g u n , r r d u r l Intlr'l;^urrsoloJ Es gc ri aler.rrraB lrJrrie'1ar l l s i ) lr{lul)rtutI(rJ.}J i . , r , i , , , 1 r , , t. r l i . t r t l t I o J e i ] J r u l I n q o l l i - u I I d a P l,l rrr:ri,1rr e.\ nu rJIJeJffolJec oriaetoril o r'rtu u.r ritrlol urJItrIIqns Ps lllrt ltls'{'JJ}saro1 r.ri.r.;urtlns .r1r: trtntjrotl ro1;rsra\ll) P.)"lPluJz -.rrrl.rt nrlrr.ltl Jle.\JJpE IPtrr JIJJ lurs.)trulp - r r , r u r r s r l . r l u r e r l . l p . r 1 . r i - t r r r r t , I l l J . ) l ? l I Pr r "p irlJ u.) ) EJJJJuT ur '.]leltzoIrJS ttJ_ elBll?J1 rJJP i)rn(l.rrJ aoqerFolrec rolrril.rrord eulill({or(I 'rjilIJilIs l?sEJJtscrl atl g1c;roc ra earrdtl IJun ErJIrPdIl IS lJ errulsnfe ri rc riJgq rnurnrr nu €llsi)cou JlelrleJ JP qolit rnun PJrl?z -11*rrg'Irtr({o13 ap 9ie; rolrirgq 1e [u1ue're '1e1rod i)JEru urr JlsJ rrrr.rqdll €JIPIIJTJE{ -srr€Jl cp n.rr8 ri lecrlap ]cal({{) url JlsJ (lolB 'JP.rrnzn({ ur Jrru I€ur 1ac ri rerqc lc durrl uI ,r1u1rnd '1en1uu-r.r'Ii s^ulJls .rlrrnlprhuJ r; lorl 'rr1rrt1 ad olrrgdrl '.rue1d alrirpg 'clrqelrorI Jurs nu ga 1nrde; : rolrrnrlnlB u 9sd11 erarl € o (lulltlrs ur pzElurlqns rlo rEP 'lllereP rP lrqeIr -.rrtle rgrunu un Ecrpul 1od 'creotctd,P'\alrc cp oalualslra rJeur IJnqol;l alJullnd IrlrlJtuelp no ';cquriioc8 IJnlESgJl arellrJlualJ IIlur rlJc llcap Bclpur 1od nu lrlaurrlurJ ap rJJz E.\Jlrc purlre.\ InrlaulErP nc r?llrlJrurluac e-tri1c €l- rep oun rpun(lsqr-tr nrluad 'rody 'rnlnq "j,i,.qo13'ligtrsace u gir,.r u,,id erecs o EI ot,sc 1nqo13 olep -oy? e alretI prn8uls o 1"r3oP lrrauroru 'a[e]ur.ruzap un e1 'r:apa-.ruralnd nu rlluI re1,n rtttunue plurzar,l 1nqo13 arrcrreJru urq'1nqo1? .\rsnlcrJ tulsoloJ qs IJ r? aJrIerEolreJ IoIlCar -ortl rauralqord u arelr.ra rP elRU[BPour O 'lIrEturn so felue.rs leru I3c lnPour lndocs nrluad uI glBlurzJrd ag ps rc e aunrirod glrurnuu o nr?sFrlsJral eie;erdns ]Icur IoJ eSe ur'9ue1d gieSerdns o ad gcrra;s Elear Ia euroJ urp gcgurBoe8 eneaiar oundsuurl e op slse FIel -urtuBpunJ euralqord 'pueld pieJerdns o ad rirqq reun ea.r€seJl nJlucd ezeq eJ lrsoloJ ruerprraur rS alalered eP l€uopJo ur.:tlsls un
:I.l.sg Y)Ic\ruSoJtIYl
gIilsIou.{
o
ecrJBrSotJBc
Ilcarord
7, InlorIdu3
Scara hi4ii
Fig. 2.1 Conul desfisurabile.
gi
cilindrul
sint
corpuri
geometrice
denumite nedesfd;urabile, care, oricum ar fi sectionate, nu pot fi derulate in suprafete plane. Pe suprafala unui corp desfd.gurabil putem trage linii drepte intr-o directie sau in mai multe direclii, dar aceasta nu se poate realiza pe o formi nedesfisurabild, de exemplu pe o suprafali sferic[. Pentru a {'ace ca porliunile unei suprafete sferice si ia o formi plani este necesar ca ele si fie intinse - in unele puncte mai mult decit in altele. Este deci imposibil si oblinem o proiectie cartografici perfectl. Cind construim o harti a unei porliuni foarte mici din suprafata terestrl de exemplu o arie de citiva kilometri pitrati problema proiectiei cartografice poate fi ignoratl. Daci meridianele 9i paralelele sint trasate sub forma unor dreptr,' ce se intersecteazi sub unghiuri de 90' si sint corect distantate, eroarea reali este probabil aqa de mici incit nu depi;egtc grosimea liniilor trasate si nu necesiti corectie. Pe mdsurd insi ce rnirimea suprafetei cartate cregte, problema ia proportii, iar daci incercim sd reprezentim intregul glob r-om intilni dificultiti foarte mari. Numai printr-un compromis oarecare putem reduce la un grad acceptabil deformirile surr-enite in unele portiuni importante ale suprafetei terestre. Nu trebuie s[ uitim ci ochiul omului nu poate vedea intreaga suprafati a globului dintr-o dati ;i cd. zona marginali apare pronuntat ingustati. Ca atare, proiectiile cartografice sporesc apreciabil capacitatea noastrl de a percepe suprafata Pdmintului. De,si, dltr motive de simplificare, prezentul capitol se ocupi de proiectiile unui glob sferic pe o harti pland, este util si subliniem ci in elaborarea precisi a unei proiectii cartografice forma geometrici efectiv folositd este elipsoidul terestru. Dar, intrucit 28 i Pimintul
ca planeti
Globurile gi hirlile reprezinti. trisiturile Pdmintului la dimensiuni mult mai mici decit cele reale. in principiu, globurile sint destinate a fi modele perfecte ale Pimintului, deosebindu-sede acesta numai ca mirime, nu si ca formi. Scora unui glob este deci raportul dintre mirimea globului ,simirimea P[mintului; aceasti mirime este exprimati in unititi de lungime sau distanti (dar nu de suprafati sau volum). S[ lunm de pildd un glob cu diametrul de l0 inci. El reprezinti Pdmintul, al cirui diametru este de circa B 000 de mile. Scara globului este deci raportul dintre 10 inci gi B 000 mile. Simplificind acest raport cu 10, obtinem scara de un inci Ia 800 milez aceasti relalie este valabild pentru distanta dintre oricare pereche de puncte de pe glob (in metrice, scara acestui glob va fi unititi raportul de 25 cm la 12 900 k*, adici 1 centimetru aa reprezenta516 kilometri). Este mai convenabil si exprimim scara printr-o fractie ordinari, numitd scard fraclionard. san fraclie reprezentatiad, care se poate obtine prin reducerea distanlelor de p e h a r t i g i d e p e g l o b l a a c e e a g iu n i t a t e d e mdsuri: I in
!!
gloU
800 mile pe Pimint I i n
800 x 63360 in (per miln) l i n 5 0 6 8 80 0 0 i n
I 50688000
reda aceaconr-enienti. Pcntru putem I : 50 688 000. fraclie sub forma: sti prezentat de fraclia reprezentaAvantajul tir-i rezidi in faptul cd ea nu este legati cum ar de nici un fel de unitdti de misuri, mila, metrul sau kilometrul. Ii piciorul" Cunoscind cifrele arabe, orice persoani poate intelege aceasti fractie, indiferent de nationalitate, limbi sau unitili de misurd folosite in tara respectivi. Globul este un model la scard reald al irr sensul ci fractia reprezenPimintului, tativd este r.alabili pentru orice distanli de pe glob, indiferent de latitudine, de longi-
1n3un1 rornlnl lntunJ e-ap pJlqBlB^ rlerr Braoe (g) ! pcga.rtolrea e$celord acr.ro ur .nrde sruoe ep rrpogrpou (l') - qott ed egrioarp etaot ur glrqrlu^ else Braoe r6iq 7'7 .hrJ
'-'m--ffiL,"''
z
ffi -T-
T
eleod 1n1erl?d 'elelured gnop 16 euurprraur pnop ortug prerrqd gllur o epurrdnc .FIIrr o op ernlBl nc '1n1e.r1e4'9.6 ern8g ug tere8ns also lnsundsgg a Frlsoral eiuyerdns ap ale8a runrirod epur.rdnc gs ,ptreq ed elezese .1eBa nrleru€rp op elrrncJoc 1od unc .g.rrlcadsar ericaro.rcl ad cpricerrp oteol rrl roleiuel -srp erecs plequrqcsau auriueur eleod nu ericero.rdo tcru .sns rBrrrleruJge e-s urnc eSe oece6 'eluesorolur oreqarlur o rcree16euag 'a1ua1e,rrqcrrricar -o.rd g e ap pcsrcads ueleler.rdord ne o.rec €aioce ad rerunu rc oacger8olrec rolrricarord Iligrrro[eur olouoz oleol ur olueJSuoc rrrp psur apurrdna ruol nu J€lrrurs poru ur purp -ecord 'erlseret eiu;erdns urp gluelB^rqca orJe o eluezarde.r e,.r,Bsurrdnc utre ,rcur 91 op lutaruerp nc qo13 rnun uie;erdns ad ap col ecrJo ur ureza6e 1g rS .nrlaruurp ur rcur un ap l,uoclzES qeurrrsap Iaur un ruBnl €ceo 'apicarrp oleol ur FluElsuoc alsa rolaiuelsrp €recs 'rnl eieyerdns ed ep elelcund a1eo1ur Elcexe ArlEleJ erBcs ul alepa.I lurs BrlsoJel e-ap rS nu rep '.ro1e1e1eredrornlnl 1n9un1 eieyerdns ad ep elrre .rnlntugurpd IB plear p-ap pluelsuoc B.rBcs auriueur oricarord eJecs BI lapour un alsr pqo13 ocereoaq ap drr un onldruaxa ag 'rricerrp alrurnue ad 'eluelsuoc nes 'e1ear Bururqr ps 'oueld rirpq raun e ereuorice{ erecs ec 'r6nlol opqrsod olreoJ alsq 'ericerord ap dr1 acrro ' 1 1 ' 6 e r n 8 g u r p a c r u o r p o l r o r e r i c e r o r d nrluad plcpxaur g re arieur.rga Bauaures€ o e a l r e d o o l s a a t e c o g o T ' 7 e r n 9 g u r € l e J e I c E c ' . 0 0 0 00 0 0 0 g : I o p e r u c s E I r l s a ' " r r u n l as^runc e5e orolalelered rS Uc rolauerprraru B pueq glltunue o Ec ururg€ urelnd nu rcoq I n ; u n l e - a p l J l e ^ E l r q e r r e ^p r e c s o n e . r r i c a r 'alcund allreJlp nrluad equrrqcs es e.reuorice.r; -ord a1ly 'ftt'z 'Eu uI glet?re arugrsrprqca €J€cs lrcur 'ruJoJruneu poru ur €Jlseral IeJlsE JlpfnrurzB raricerord e prelod rlulrrril urp eie;erdns €zeeluroJap acger8olrea apricarord a u n r i r o d o a t s o a m c 0 3 0 7 . 7. B g r z a , t ) r o l a l c l e1eo1 'ue1d ur eundsuerl o € nJlued raJaJS . r o l a u e r p r r a u r e Bqrnc eieyerdns purunJ -ered 'elndacuoc ln8unl B-ep rS nu rep C roJnlnl lnllunl B-ap pluelsuoc eJecs euriueru .re sorua8ur ep llcrro 'rnpqo18 e otelorrdord ericarord ap dr1 1l€ ull .g1.7 ern8g uI gtelgre ptseace ep erncnq 1od es nu ocgurtol.rec epri ecruocrlod raricarord eneaier urp aunri.rod - c o r o r d o 1 6 n l o ; ' q o 1 8 lnBerrur ed eluelsuoc o elurzerdar oruc go7'7 etn?g uI plertsnlr else eJecs 'alurAnc allp nJ 'giuelsrp plseece olse arienlrs Elseocy .rolauErprraur yn8un1 el as otrEc ed rerurl ericerrp ap nes 'aurpnl
acge.r3ol.ruceglicero.rd ul JoIrrrB Bererlsud
drcpte estc acela ca nrr se l,rotlucc \reo contorsiune a ariilor. Ii'igura 2.tr ilustreazi sensul terrrrenului,:onttrriittne. in proi"cgiilt' cu paralele ;i meridiane rlrepte contorsiunt'a di paralelr)grame cu unghiuri asculite si o b t u z e . I n p r o i e c l i i l e c u m e r i d i a n e , s iL r s 1 3 l . 1 . curbe se tluc linii drepte tanplente la aceste curlre in punctul de intersectic. Daci aceste tangcnte sc intersectcaz[ in unghiuri drepte, proiectia nu este dr:formatd ; tlacl insd tan' t r ; e n t c l cf o r m c a z i u n g h i u r i o b t u z e ; i a s c u t i t e , a c ( fa s t a d e n o t [ e x i s t e n t a d e f o r m i r i i . H n r l i l e conforrnc nu sint deformate. dar nu oricc in proiecliile cartograformelor Pistrarea harti netleforrnati +'ste conforme. in plus, fice ntr arc proprietatca conformi harta unele arii sint cchir alcntci, astlirl incit O proicctie cartogratit'A cste nutnit:i ronr n r rl t m a r i t , ' i r r rl c l r i m c n t u I a l t o r a . i r r l i n i i formd sarr ortotnot fri. aturrci cind orice porti' r r r r c n r i c f , a s u l r r a l i ' t , ' i l r - r e s lr l a r ( ' a { - ( ' c a : i g t ' n r : r a l e , a r i i l c s i t u a t e l a m a r g i n e a u n e i hirti conforme au o scari rnult rnai marc forrni pr: harti ca si pc un glob. -'\stft'i. o dccit celr: centrale. f i d e l i t a t c a s ' c u pistrcazi harti confbrml in proiecliile conformt', principiul tle con' mici. fina din pectul insulelor satr tirilor stnrctie nu permite cuprinderea intregului conforrne este caracteristicilc proit'ctiilor singuri pozilie a proiectiei. glob intr-o aceea ci paralclelc ;i meridianele se interPentru a realiza acoperirea globului in intre' sectcazi in unghiuri drclttc in toate purrctele si sc harlii ar trebui gime tlimensiunile hirtii. Ia fel ca ;i pe glob. Totugi. rtu orice i n f i n i t . d e a p r o p i e s i s e m e r i t l i a n r : proiectie alc cirei paralcle conformc sau a Alegerea unei proicctii intersecteazi in unghiuri drepte poate Ii uneia echivalente depinde de cele expuse denumitI confbrml. rlspindrrca rnai jos. Daci vrem sd aritim Proiecliile aritate in figuril-' 2.10, 2.I7 geografrci a unui fenomcn (de exemplu a ader-irate. qi :.19 sint retcle conforme culturilor ccrealiere sau a terenurilor impSPrir-i1i intcrsec!iile paralelelor cu nreridiadurite) r'om folosi o proiectie echivalentd. Pentru scopuri mai generale este preferabil irr mare care pistreazi conform, tipul hzice cu misuri asem[narea trisiturilor forma lor reall de pe glob. Numeroase proieclii cartogra{ice nu sint in mod absolut de nici unul din aceste tipuri, ci reprezinti un compromis intre ele. Acest compromis cu o este util pentru oblinerea unei hi4i mai largi sau pentru ci pro' intrebuinlare ieclia are vreo alti proprietate specifici care pentru anumite scoo face indispensabil[ pe alt[ dircctie. astfel incit si st-r a rii egale pe harti intrr, Jrdrtiltr lristrcze corespunzitoare ale meridianelor gi paralelelor c('se intersecteazi. Ca atar('. orice p[trat sau cerc plasat pe supra{'ata hirtii r a cuprindc n portiunt' dt' hartd cc rt'prezinti o a r i e c o n , s t a n t [ d i n s t r P r : r f a 1 t rt e r t - - s t r i ' P r o i e c tiilc aritatc in ligurilc :.:1. l.:2. 2.21 Ei 3.35 au calitatea echivalerrlci ariei, dar este de asemenea vddit cii retelt'le rt'spectivc,includ deformiri, in special la marginilc'hirtii'
surveniti
Pulr, Clasificarea
Fie, 2.4 Contorsionarea ariilor est€ un defect al multor proiecgii. A,B -I6ri contorsiuni (deformiri) t C,D cu contorsiuni .
30 I Pimintul
ca planeti
proiecliilor
cartografice
Proiectiile cartografice pot fi clasilicate in (zenitale), urmitoarele azimutale grupuri: conice, cilindrice, individuale sau tipuri unice.
'rJuru rrncrec lurs rrirgq 1e alEserl alaldorP olBol urrd lBrluec Inlcund 'relrurrs poru uJ 'e1da.rp rrurl roun suJoJ qns -raricarord pfreq ed .rede 1e lertuec Inlcund 'q ur.rd carl eJec rreru olrrncroc oleol 'erlcol
ep acgerSoaB releier rrrqrelsu€rl Inrdrcuud ad. ezeezeq as rcruoc ui:uro.rd rp Indnr3 'sns reru asrJcsep rcrlsrJalcerBc rcurc oloc 'Jelod orinlol gpasod o[r 6lerpsr acrrl 1ndr1 16 ec -arurs rJ B red nu crlqo 16 lBrrolBnce alrrndrl rSaq 'r1od ri Jolenca orlur lEnlrs lcund acrro ug g eleod Inrtuoc 'gcllqo erirzocl ur .'rol -enca ad e^oPun FU€ as Inrluoc PlBuol€nce erirzocl u1 ! png Inlod nc nes proN Inlod nc
;i grmrrs ap praJsrrur o 'pur-mn1ep qsrns ;:ti-Xilt: -o1o; alnuriqo g lod a1e;ruaz;1ira1orda1au11g'7 't;g
-ord ezea.rtuac es arec ed lnlcund ap FieJ elalcund oleol ur luBlsrprqca ereru crec un glurzardar rrirgq elrurrl 'gragsrrua o gzeoi, -cero.rd as pulc rcunly 'gnpod4un nes rnlnq -o13 p sndo lnlcund gturze.rder rrirgq B prel -ncrrc Blrurrl 'p1e1ruaz guer{ o ed lulcarord nes luozTro elsa qo13 ln8arlug pu!)'ptuoz?ro ap JJac lrunuop croc un ad gge es nJluoc aleoJ ',' ap gie1 atuetsrprqce alalcund 'JorJolxe ards nrluec lseca EI ep (crrtuacuoc) urroyrun cnpord as eprgrrrroJep a1eo1 rS rrr9cs alrrgcglporu al€oI 'ro alriglar,rdord a1eo1 uzeodnrB as BrnJpc 't lnrnf ug Iertuac lcund un rr€ BIrBH 'lelnrurzp 1ndr1 nrluad nlrollrc un arnl -llsuoc nu BJnl€gBrl FlsedrB 'rts[nJJrcJnJuoc un BI PlBlsnfe g ateod Plreq acrro lJcnrlul 'Jelncrrc rnluoc un eJ-\e e,\ rruerl 'era;srura o nes leldruoc qolB un rrrelcrrord gcuq '3 'lnJOlBnJe nJ nEs rrerprraru un nc JPrJuroc ElnJ Purc alr.rnzec ap preJe 'cgerSoa8 Inprou nc troder uI qnurluoc BaJBlcaJoc eJBSJcau olsJ ralnJ e-a61 'r'lricarord IE IBrlrrrr pFunl InuBrp -rroru nc trotler ul f lurnsptu q oleod (.,lnur -ye ") aricartp glsBrJy 'rorrJlxJ lcuntl un rS IEJluoc prlcrrntl JJlur JJErrr crrc rnun e plear ericanp prlpul tcund tle rcrro ards rrirgq 'I IB lurluac lnlcund urp Blasert clull O ,(q'Z';g) ligrarrtlord oloJuolpruJn uutl ezeazrrJlJerrrJ as rS lelnturze dtr rp lurs,rrlrzodsrp ls.)Jp nJ iltBzrlerr alrricarord aleoJ'FIsJr FJrrlcruo;rB aricarord o olsJ er(Irun plseacv 'ue,\t:l ad nes .rlarad ad 'uerca un ad glelc:rrorrl rI u \ eurJrs Jp rnlnqo18 €Jqrun BseocJunlur EJ;)urBc o-Jtrul 'cr€ nc pdurel o nes crq un gplrd op 'pururnl cp 'uurro;rlcrrnd esrns o (nirzod Jt[B rp orras o-rlur nes) uurrrs ep rnlnqo13 Inrludc u1 urqza6y 'alouErprroru ri alalalered pturz -ardar olarrrJrs orec ad 'rnlnlururpd B Furrls ap ardoc o atiasolo; os docs tseru uI '(S'Z 'Ey 'roleroqel rza.r.) FpolJur Erreolerurn urrd uJ otertsuourap g rod (a1e1ruaz) alelnurzu rlicarord olru.i.l 'FIerp€r arrtarurs o puJ-re rS lcund rnun lnrnf ur clerluoo elrrndrl e1eo1 pnlcur alElruoz nes alelnturze o[rrlcerord
Fig. 2,7 Proieetiile aqezat pe o sferi.
conice foloseec principiul
conului
pe glob pe un con, dupi care conul este desfdgurat intr-o harti plani. $i acest principiu poate fi demonstrat in laboratoi cu ajutorul globului de sirmi qi al unei surse
proieclie conici. Daci trasdm aceste umbre cu creionul sau cu cerneal5.9i apoi desfdgurlm conul, oblinem o proiectie cooici. Proiectiile conice simple au urmitoarele caracteristici (fig.2.Ia-z.15): toate meridianele sint linii -dre3te care converg spre acelagi punct -Toatesituat la Polul Nord sau la Polul Sud. paralelele sint arce de cercuri concentriie al cdror centru comun se afli la Polul Nord sau la Polul Sud, O proiectie conicd complet5 nu este niciodati un cerc complet, ci numai un sector de cerc. O proiectie conici nu poate repr.ezenta intregul glob gi de reguld 'sau nu reprezinti decit emisfera nordici emisfera sudici. Proiectiile. cilindrice se bazeazd pe principiul _transferdrii retelei geografici p" un cilindru-.infIgurat in jurul Pnmintului, dupd care cilindrul este desfisurat, formind o harti plani (fig. 2.8). Proiectiile cilindrice simple sint usor de realizat, intrucit ele constau din linii orizontale si verticale ce se intersecteazd (uezi fig,2.L7). Harta completi are un contur dreptunghiular si poate reprezenta intreaga suprafatd a globului. Daci cilindrul este tangent la ecultor, meridianele sint linii verticale egal distantate. Paralelele sint distanlate in-moduri diferite, in functie de proiectia construiti. Existi 9i alte tipuri de proiectii cartografice, fiecare dintre ele bazai pe un anumit principiu unic. Cele mai multe dintre tipurile de proiectii ilustrate aici sint imporiante sau folosito-are,dar, desigur, n-am inclus toate proiectiile cartografiee aflate in uz general. Cele prezentate ilustreazi principiile gi grupele explicate mai sus. Proiecfiile
Fig. 2.8 cilindrului
Proiecgiile eilindrice folosesc infigurat in jurul sferei.
32 I Pimintul
ca planeti
principiul
azimutale
(zenitale)
l.- Proieelia ortograficd,. Proiectia ortog.rafcd folos-egteun principiu de constructie ilustrat in figura 2.9. Se atilizeazd raze sau linii paralele pentru a proiecta reteaua geografici a unei emisfere pe un plan tangent. Aceastd proiectie poate de asemeneareiulta din proiectarea umbrei unui glob de sirm6 emisferic pe un ecran cu ajutorul unor raze de lumini provenind de ia o sursd foarte indepirtati, de exemplu Soarele. ln p"o-
'rnlnqo[b BrIeIFoloJ nJ a.rPo]pu lsrJE ur([ -Burose alJ€o.I olse r3 rutllsuelulP rerl uI qolF rnun I€ IBnzI,\ InlceJo Pp eg 'esurrlsa'I erPz -llltn o ere oricarord ap drr lsacy 'rur8reur gHu11fgcep nrluac ?EUII arBlu Ieur llnlll elso €rEcs 'gluale^rqce rcru ogturo3;uoJ JlSJ nu ericerord ptseecy 'EreJsltua o olso gcgerB -olro aricerord o-.r1ug ptetuazardar g eteod a.rec qo13 un-rlurp aunrirod oJerrr rerrr BaO
'ar€orralxa g le L o l e n l l
alcund esrarrp u;p r;r;rd
-rro aldarp elelered eru nu plelnrurze aticar -ord gtle b t"lLl 'r1od g8ugl sugls reur aluri -eds 'efeluozrro alderp luls alolalerud pulc ad 'girpq erlurll e8u11 e1a arlur erdorde as rS esdrle ap rirgd 1u1s elauelprraru pIBlrol -enca ericarord u1 'erelod (elerrucz)alelnrulze rricarord aUB op 6ricerord gtseec€ al6eqeso;rp oc eeec 'llitp,I €llurll gBu11a1a orlul llnur olreoJ erdorde os cloleler€d prelod ericar
qolF rnun srsaldur
';lJ nep acgurEol.ro e11;icolo'r; 6'Z
q3||qo
O
o E o o d o
0"
Polara Toate intersecliile p a r a l e l am e r i d r a n s i n ti n u n g h id r e p t
Oblica Fig. 2.10 Proieclia
etereografici
90' E c u a t o r ila5 este singura proieclie azimutali
Aceasti proieclie redi corect relatiile dintre tirile sau continentele situate in apropierea punctului central. Pentru a accent;a ject,rl de^perspectivi se folosegte umbrirea hdrtii. 2. Pro^iecfia stereograficd. in proieciia stereograf.cdpunctul din care porneic liniile sau razele proiectante se afli pe glob intr-un punct diametral opus punctului in care planul estetangent-la glob. Dac6 proiectia ortografici di o harti avind acelaqidiametru c,a gi globul folosit, proiectia stereograficd di o harti mult mai mare decit elobrrl 34 | Pimintul
conformi.
original. In plus, reteaua stereografici poate include mult mai mult decit o Jineurd emisferi, deqi nu poate reprezenta intiegul glob (vezi diagrama de conitructie aln n[. Z."tO;. Principala trisdturd distinctivi a acestei proiectii este evidentd in toate cele trei pozilii: paralelele ,si meridianele sint mai a p r o p i a t el i n g i c e n t r u l h a r t i i E i s e i n d e p i r teazl intre ele spre limitele hnrtii. itr ori"e proiectie stereografici paralelele si meridianele sint fie linii drepte fie arce de cerc. Nu existi alte feluri de linii curbe pe o asemenea
ca planeti
ffi
'p.re1od pcge.r8 -o.rd gc ezrcstd ruo-t oeunrice op Ezer ereur -oerels oricarord o ed gtrrpdll olse 'y'n'S nc rolaloqcer B errsoloJ 16 puer.ree erie8r,reu elreH u Inlnrcgo cr8o1o;roelaur Fsuelur ep gcode glseace u1 e.relod roleuoz Ecrulrz IB '.06 e Fpu"rcserceiuelrodurr oropol uI pur^y 15 o0B arlul etuge olrulpnlrlel nrlued 'orraI prelod pcge.rSoerelsaricero.rdo ed ezeezeq es ' y ' n ' S -r.red erds rlirpq ln.rruac erdsurp teiunuo.ri 1 e e c r z e p o e 81 5 0 0 0 0 0 0 I : I e p B r B c se l ptseoc op rrpcrprr op Inrcr^res ep etucrlqnd e16erc tr6nlol oe.recg'FFeq ad 15 rrncrec ec rede qo13 ed rrncrec turs orec eIIrurI eleol $urnl ele EuBrroB erieBr.reu ep epirpll '€urroJuoc ericerord o else ecyer8oerels ericar '(g 'dec rze,t) rlod rS erlu"r ogg oalesre.trun -ord gc 1n1de; ur pprzor eriecrldxg 'ericarord arelod al€H€ elrurpnlllel nrluad
lur.reJrpul 'alderp
yurl ap uuroJ qleuotencf
.9t "0 .9t
qns rrerrr elrrncrec gpa'r (gc;uowou8)
pclworpolro
'ro1 ea.rezale ap u$ca1o.r; II'Z 'tld
93||qO "0
P l e t J o l e n c ae r l r z o d n i l u a d ar}3nrlsu03 ap guleltietc
---
90" EcuatorialS
cenirata pe LOndra 52'lat. nord
Fig. 2.12 Proiecgia azimutali
36 | Pimintul
eehifietanti
eete utili
pentru misurarea
fistanlelor
de la centru la diverse puncte.
ca planeti
qk
9 le r J o l e n 3 l
PJIIqO
?relod
.0
Pleloo enealal ul rolalalered ale azel 9zeauro,[ alapleoS
"ur" "i" gi linii. planuri 3. Proiee!ia ttlttxlrorttitd,(gnon'o"icd) ( lmrta, de na-^\latie ttt'totlronricd'i' Pentru a construi o proieclie ortodromici trebuie sd trasim raze dlntr-un punct aflat in centrul globului (fig. 2.11). Releauarezultati este usor de intervalul meridianer""rniscut'd"oaiece lor gi paralelelor creste enorm p-e m6sura indepa.terii d" centiul hargii, dueintl la defoimdri substantiale ale zonelor situate spre margini. Este drept-.ci qi in releaua ri"t"oe.ufi"i scara creEtedinspre centru spre exteriir, dar aceasti crestere este mult mai rcdusi si nu deformeazd conturul zonelor de ,,."ut mici. Proicclia gnomonici are dimensiuni mult mai mari decit globul inilial' Din motive geometrice cvidente in con' 2 'l I este 1*p"' structia 'ca ."pr"rit tuti in figura pr-oieclie''sd redea o o- ur"-"n"u sibil intreagi emisferi. Este de asemeneanePractic ca-easi cuprindd o mare parte din,emisferi, cici ut h ,t"""turi o coali de hirtie enormi. De aceea hirtile gnomonice sint de regulA aiustate in forme dreptunghiulare' ?.oi".iiu'n-arortodromicd, cu deformirile ei {i tle mare utilitate dac[ n-ar grote;ti, p r o p r i e tate important[' Pe o hartd lr'"u'o ortodromici toate liniile drepte sint cercuri mari si, invers, toate cercurile mari apar ca linii drepte' Observali ci in toate cele trei nroiectii redate in figura 2.11, meridianele sint linii drepte, indiferent de li "".rito...l apar pe- hart6' Pentru naunde punctul r ieatie trasarea rutelor ortodromlce se reZlizeaz| unind punctele respective cu o linie dreaptn. Di; acest motiv. proiecliile grromonicJ folosite in navigatie -poarti ir.,rrr"l" d,e hd.rEi de naaigalie ortodromice' Hirlile polari gi ecuatoriali din figura 2'll ilustreazi trasarea rutelor ortodromice pe o retea gnomonici (Vezi il fi-g: 2'17 aceleagi rute trasate pe proiectia Mercator)' {. Pt'oieclia azintutald echid'istatt'td' Proiectia azimutald' echidistantd' (fig' 2'12) nu poit" fi realizati optic cu ajutorul unei lurse luminoar" pottttiforme, ca in cazul celor trei tipuri anterioare' Agu cum o indici numele siu, aceasti retea se construie,.1s prin echidistanlarea meridianelor si piruf"i"fo. de la centru spre exterior' 1; 38 I Pimintul ca Planeti
porn".c radial din centrul hirtii, ceea "ur" ce face harta deosebit de util[ pentru nar igalia aerian[. Atunci cind se centreazi pe un anumrt oraE sau aeroport, rutele ortodromice pot fi ugor trasate 9i misurate trigind o linie din punctul central spre orice c.alculind ion"t dorit de pe harti 9i apoi iistanla pe o scaii graficl cu unititi distantate egal. Mai mult, direclia corectl a ibotnl.ii poate fi stabiliti pe hartl ca- fiind unehiul iittt." ruta trasatd ,ti meridianul central al hdrlii. echidistantd este Reteaua azimutall adesea folositi in construirea hirfilor emisferice la scari mici. Pozilia polari este usor de construit cu ajutorul compasului, raportorului, riglei ;i sc[rii reductoare, harta rezultatd glupind principalele uscaturi ale lumii in jurul Oceanului Arctic. $. Proiecfitt o,zirtt'utttld. echit:oletttd' Aceasti proiectie (lig. 2.13) a .fost elaborati de J^. H. Lamberl in 1772 9i este de aceea uneori numiti proieclia azimutali echivalenti Lambert. Aceasti proiectie se construieste pe baza unei formule care ii conferi de echivalenti .- .caracteristiproprietnji -p" care nu o au proie-cliile descrise .e antelior. Metoda geometricd de determinare pentru -poziTia a intervalelor piralelelor 2.13' Ca raze in figura indicati este polari se folosesc coarde proiectie pentru aceasti 'il" ur" ale unui s-emicercimpirtit in porliuni egalq. Distantarea meridianelor - 9i p-aralele"lorse micgoreazi usor spre periferia hXrlii, dar nu atii de pronuntat ca in proieclia ortograficd. Pr'oiectia azimutalI echivalenti se folosegte frecvent in hlrtile geografice generale la scari mic6. Proiecliile conice 6. Proieclia conic'i perspectittd. Proiectia conici perspectivi se bazeazd -pe prinpoate fi asezat deasupra ,ttt "* fei incit virful conului si se "e "ioiol in aga unui glob, afle &act deasupra Polului Nord iar conul si fie tangent la glob de-a lungul unei sing-u1e oaralele.'Dacd irojectdm pe con paralelele li meridianele ducind raze din cerrtrul glo'
olelered rolunola3 loJnlnl lnltuas alsa ptoN lnlod
^rlI
olcDriDad
an
glenl alsa rolalalered ealeluelslo
''-"'.....qE-
Conul^intersecteazA stera pe_300ti 60" pentru proiecliaemisferei prezentate nordice mai jcs / \
Conul intersecteaz5 sfera p e 3 3 ' s i 4 5 0p e n t r u p r o r e c l r a c o n r c dc o n f o r m aL a m b e r t a statelor unite
Aceeagiscard pe ambele parale le standard
Fig. 2.15 Daci se folosesc doui privegte proprieti;ile ecirii.
40 | Pimintul
ca planeti
paralele
stanilard,
proiecgia conici
perspectivi
este imbunitiliti
in ceea ce
'4icerord relsece ericn.rlsuoc nrlued eres -oceu alelep nc oleqel plsrxg .%I erSeSpdep nu pJBo,q ap BerEora Iurluec rnlnu€rprreur ep ri.rpd oleqrue ep ur{ 006 ed .rctu euuoJ lurs rnluoc rS g.recs ap elrreruroJep oreleia.r B ?I€Jluoc eal.red ur ..rep pluele^rqce rcru 16 pur.ro;uoc elso nu gcruocrlod ericero.r4 (ocr.rluecuoc rrncJac ap nu r€p) uncrec ep ecre lurs elal€red etplalac eleo1 _pc_ 16,1e.r1uecInuerprreur ad prulnc -rpued.radgrdee.rp o olse Inrolence Bc eeueru -ese ep urp^rasqo .eur8.reur e.rds e16e.rce.recs Brorec p8unl B-ep aqrnc rrurl lurs auerprreru e?Ielalec et€o; 'e1a1u.redad rS ec oreole.,r' rSBeecEBoAB B,,r' erecs ,plecrlrea prdeerp o else erec '1er1uecrnlnuerprreru p8unl e-ep r€rrrnN 'Flreq ad ep elepred rargcrro p8unl B-ep gleer Eracs €ele ruo,,l'lrcur IeJlsE .llugur rerunu un enl urelnd 6prepuels elelered op Jurunu llrunue un eur8uurr eu B ep ool uI .tlnur retr{ 'ptrerl ep rzueq elsace wep -urlul ps rnqerl u.t oenurluoc F1.req o euriqo e nrlued ']clp : rolur8.reur p8unl €-ap aler -edes lurs (u5ugrs) 91.9 u.rn8gulp elern6pJsep uoc ep aleluaur8eg .p)rTuoJllodaricaro.rd o IeJtse puFliqo rS e.lrlcedsar prepugls olelel -e.red op e.rardo.rdeur elegu runri.rod elece rerunu pursoloJ ounuoc Blolrc en1 rualnd rep 'e1e1e.redpnop ep llnru rem ur.rd ecerl aleod nu uoc 16e1aceoel6errg a olFu reur rerqc nes _onrledorerl tugiurnqerlur nu es ec ep oprn8urseun lJcep elrltr reru lurs prepuels alal -e.red gnop gceq '^lltocgpod n.{:tapo.r,4.g
ee.rezrlder nrlued aleleq 'uaquD7 putn{uoc ptcruocericero.rd lsoJ B Inlellnzeg 'eruroJuoc liprar.rdo.rd pqls ps Blr€q llcu! IeJrsB eIeI -ered al1e1.rolocelole^relur pullsn[e lnuriqo e-s prepuels e1e1e.redpnop nc elrlcedsred ocruoc lelicerord B Fruorretln errigrpunqtul g 'nLa(WD.J prtt,totuoe Wguoc n'g.lce.toa4.2
'rnluoc 15 g.recs ep eJouru rrore nc plrln olpeu elrurpnlllPl Flreq o rnrlsuoc ualnd ad plunlrs g.rei o nes lueurluoc un nrlued le^cape reru Iac Fporu ug elelured Bnop elec pug8aly '.ro11n8un1 B-ep llcap pcrur reur alse 'Fclur erecs prepuels o1e1e.red Fnop elec erlul IBru lrqeroprsuoc alse prepuBts elejep.red ep pns erds 15 prou e.rds rr.rgcs ea.re16er3 'r6peeceelsa Erpcs erec ed prepuuls alelered 'luoJas uox PnoP oJe runcE Pllnzer ec B1JaH elirzod lrunuep else'nldurs rem'nBs ptuo3,as uJ g € lereplsuoc alsa rnlnqol3 eiu;e.rdns €zeetcesrelur erec uoc lsecy 'GyZ '3g) atlreJlp alelered ?nop urrd ecerl Inuoc pulc rcunle auriqo es plrln erucsrporu O 'rroerBr \lcep gzee4llln es nu .,lrlced -sred pdrt llcul leJlse 'alriglpunqrul tFru luls e1€cgrporu ecruoc egricerord 'rSn1o; 'Fcrprou etuez ereJsrrue alsed urind -e.rde.ruelnd e,r rS o.roprre BererrrroJap pJpJ 'gunq ep Inlsep rnpqolt B Etruq o Bp E^ prepu€ts glepred o nc parlcedsred pcruoc ericerord O 'crec ap el€l?runf o lgcep e.reu reru nes gcrru ruru g eteod elreq o.roplod n€s rnlnrolence eridacxa nc 'g1ep.red ptle 'ut ap elBI rzuaq ug oeurpnlrlel ecrro e8ele ruetnd tlcnrlul 'crec ep elel?runf e1 purd .08 rolunce EI op csesolo; es (prepuels e1e1e.red o lcexa s e^ Frellnzer eueq 'oOt ap aurpnl pnop pur^B ereceg .ellreJJp rrnuoc ep rcez -l1el ep e1e1eledeI luegu€t uoc un etSasolo; 'prepuels elelered e1 ep pns e.rds -Fno(I 'y'n'S 1e acrzapoet 16 plseoc ep rrgc es gceq -lplr ep 16 prou e.rds purcserc 6arew reru else Br?cs Inrcr^res op alecrlqnd (OOO000 I : I e.rucs) rrunl euer.ree erie8r.teu ep yirpq ep runr8er ellelolec eleol uI l ericero.rd ^elB olluPq eI InrspE o uoqureT eruroJuoc ecruoc l€zrlsar e-s erec ed ep pqo18 ed 16uc rSeeece '(pf'Z '39) else aracs p1e1e.red?lseece Iericerord e gluelrodrur erezrlrln Flle O 'BuerJeEerie8r,reu propuo$ opayond elSarunu as"aqo13 u1 lua? nrlued pcruouou8 €lr€q ep eroleu else ruru -uel else Inuoc €rergc p;unl E-ep BIelErBd 'eIBlnrurzB nu llcuJ areru crec un ep glerdo.rde op lJle e oleldwoc pr.req ed ples€rl ptdea.rp arurl o r€l ;.y.ll.S rolricarord Inzec ur ec crec un eieyerdns urp rrurcoz unou nrlued o/og.ge-crrc nu 16 crac ep rolcas un €un€eplolul q B^ ep else precs ep purrxem ear€ore .(Sf.Z .3g) Blreq rep oral8r.r16 rnln.rolrode.r 'rnlnsedruoc .gt 16.tt ep elelep.red prepuets elelered ec lnrolnfe nc plrnrlsuoc JoSn g aleod aricer ner as pceq 'trsoloJ 3.ru1rS luetrodmr elr€oJ -ord plseacy 'Iod el Inrluac nc ecrrluecuoc dr1 un else lreqrueT purroJuoc ericaror4 rrncrec ep ecre luls elalelu.red .'1od e1 ep 'ola erlur 1ce;.redpulqurl es elenpr^rpur alrloc Ierper cseu.rod erec elda.rp lrurl lugs eleuerp 'arem precs u1 rirpq op erres o nrlued gzurl -rretr{J 'Ecruoc plreq o rueuriqo 'euu1d gie; ec FlrsoloJ else purc Inzec ur rer .lrnllsuoc -e.rdns o ed lnuoc urg.rn6g;sap rode 16 rnpq
,.,.
con oesla9urate in benzi late
Scara este reale pe meridianulcentral
Fig. 2.16 Proieclia policonici se utilizeazi pentru arii mici la latitudini medii'
42
Piminrul
ca planeti
l o d a r d s p r d e . ra t s a r ? u ra s e j e x s
rS tugiuelsrp ps ornqarl rruroJuoc opigr -arrdord azarlsed r6-ps ulreq eJ nJlrrJd 'rcrru cp lrugur alcund lugs rirSur rrlod acareoap 'Jreur rBru lrurJur alsa uilruiuetsrp rlod e1 'rolenca el op EJJeole-\ {rrp .rleleurnf reop etsr rurpnlr8uol ap per8 un rurpnlrlel Jlsrrrl EI ocareoap 'glerirur uoc lrc rro Fnop ap arelredap o e1 oleiuelsrp luls rleuErprrerrr gcrpns r$ errprou Jrrrpntrlel r09 ET .11od cp rrrardorcle eJns€ur atl 11nur reur ac ur oc urp aluiuelslp ag ps crnqJrl '8r;.rrroc Iprurou potu ur areJ 'JlJrrprprrcru 'a1a1erud rrurl €c J u r u r u r e n J l u J d ' e l u r J o l t s n c J p r u r s r S e o a c un c 1 n q o 1 3e d r S e c a i u u l s r p r 6 e a l c c e e l F U e a s a l a Inlnroterrco 1nBun1 e-rp r€urnNI .QyZ .3V p f d e a r p e a u e d r z a r . ) a 1 aa r l u r a l e i u e l s l p o 4 q"s l r n q r . r : ! .n E o l o u e r p u a u r ' J l u u l s l p r q J J J I E c T I J J ; \ oldarp luJs JlruurprrJru JrEc rrTeJrrpurlrc ericar 'ecrlerualuru -ord acrro od: uzuarurn tunc -Ednp rrsardxe rsoloJ E grg; recrldxc r6n1o1 r1 aleod 'gcrlerualeru €lnluroJ o aurs ur lnrdrcurr4 otl ezeozeq as cricarord plseccv .(ft.Z .3g) rrurnl s rirgq raun ericnrlsuoc ur Io ap plrs -o1o3 13 699l uI rotecrotr{ snprere3 op E}Er -oqela arotecralq ericarord etse ecrJ lqeqord -ur8o1ruc elrriccrord aleol erlurp Flncsounc .g .,toltt),t,rI{ D.tt,t,t1o,r11 oulq IBnr €o) 'e1€1 -IIec Flrrunue
o rericerord prrrroyuoc eolsece
arlrllp JrEceg 'ecrlEruolBtualnuJoJ roun ezeq ad .rr1ca;acsarnrlsuoc os Fcrrpurllc oricarord Jp JIrln rlcruroJ e1eo1 'pqele,t aururFr luJB -uet rnlnrpurgc rrrgrnfg;sap lnrdrcuud r6aO '€rrrpurlrr gie;erdns o od acger8oa8 relaiar e plccrrp ecrrlauroeSearelcrroJd ulrd FIrln Pcs -er3olrec aricarord o ouriqo cleod as nN ocrrpurlrc !llcalord '9rce;rad cJeurqur o auriqo ealnd tuo,t nu 'auerprraut r l s a c e a d a 1 e 1 s n [ el u r s o l e r n l e l e o l r l o c g c B O 'ereorrodns ealred crds ezeaqrnc es eBurls u1 rS eldearp ur Eur?q pzeallrull orec elou -Brpuel,{ 'IIirFq Inr}uec urrd acart ec tdarp Ierluac uerprroru un ad alexe pln8ar ap lurs eolsrce '1irgq ap lrs rnun ale elunpri.rpur a1r1ocgredcrd os pulr rcunty 'eqrnc lurs aleu€rprrJrupc EIcr€ alsa ocluocrlod raricarord alrrnsun[eau ulp Inuf] 'F]ecqrporu pcruocrlod ecicr o arJ ezeazerl as (000000 I :1 urecs) 'etgll rolelets IItunT e eleuorieuroluJ EueH a1u rirqq clle asrc.\rp r5 ecyer8odor apirpq nrlucd EzEq ec gcruocrlorl enuaiar ezeazrlrlrr 'ra elrirgq urp 'y'fl'S 1e cr8olocB Inrcl\roS etln{u nrtued orinlrlsur e-rrtcedsarop glrsoloJ tsoJ e ericarord ptseece ! 0ZBI tI gcruocrlod e r i c a r o r d l e r o q € l o p ' ' y ' f I ' S 1 e e c r z e p o e 8r 5 9lseoc ap rrFclplr op Inlnrcr^res Ie rolcorlP
",,u
I
toate liniile loxodromice sint linii dn pte si vice-versa. Putem folosi raportorul pentru orice meridian de pe harti, obtinind nemijlocit direclia la busoli. Relatia dintre rutele ortodrornice ;i liniile loxodromice este prezentati. in figurile 2.ll Fig. 2.18 Proiectia transversali Mercator folosegtepringi 2.17. Observati cI pe harta ortodromicd cipiul cilindrului tangent la doui meridiane opuse. cercurile mari sint drepte, iar liniile loxodromice sint curbe, in timp ce pe harta Mercator paralelele din ce in ce mai mult pe misura liniile loxodromice sint drepte, iar cercurile apropierii de poli, utilizind acelagi raport de mari sint curbe. De-a lungul r:cuatorului ,si mirire folosit in cazul meridianelor*. De tuturor meridianelor (dar iu-oi d"-a lrrngr,l exemplu, lingl paralela 60' latitudine norlor), liniile loxodromice si cercurile mari sint dici paralelele trebuie si fie de doud ori identice, constituind linii drepte pe ambelc mai indeplrtate intre ele decit pe glob, tipuri de hart5.. in navigatie- este cle dorit deoarece, asa cum s-a ardtat mai sus, in sd se urmeze o ruti ortodromicl. care comaceaste zonl si meridianele sint de doud porti distanta cea mai mic6, dar acest lucru ori mai indepirtate intre ele. La latitudinea este greu de realizat deoarece dircctia la de B0' scara creste de aproape sase ori, busoli se schimbS. necontenit cle-a lungul L i n g i p o l i s p a t' ri ea rpei d a ' dp ea r a l e l e l o r c r e q t e e n o r m , l'ulei orlodromice. in praetici se trascazi aprJpiindu-se infinit. int.o"it a. ruta pe o hart[ ortodromicd. dupi care se fi necesari. o coali imensi de hirtie pentru tran-sferi -"ub forrna unci -scrii clc ,scgrnente reprezentarea regiunilor polarc extreme, t . l r . r l r r ' a p l[ . }lercator. Navip{' harta harta Nlercator este de regulI intrerupti la gatorul poatc mdsura acum directia la B0' sau B5' latitudine nordici 9i sudici. busoli a primului segment cu ajutorul raHarta Mercator este o proiectie conformi. portonrlui. Dupi ce parcurge distanta priToate insulele gi tirile mici isi pistreazi mului selJment. na\-a este oricrrtatd pe conturul real. Scara hdrtii creste totugi enorm directia celui de al doilea;.a.m.d. f)e;i cltre poli. Proiectia Mercator clasici descrisi rezultatul nu este rutl ortodromicd reali. anterior se afli in pozitie ecuatoriali, adicd el se apropie atit de mult de aceasta incit cilindrul este tangent la ecuatorul Pi,mindiferenta cle distanti este neglij abili. tului (vezi fig. 2.8). Axa polari a Pimintului in aia.i dc aceastl p.o1rri"i.i" inclispencoincide aici cu axa cilindrului. Alte forrne sabili in navigatie gi intr-o seric de domelii de proiectie Nlercator se pot obtine rotind stiintifice" proiectia ecuatorial5, ]'Iercator nu globul in interiorul cilindrului in aga fel are alte utiliziri pe glob. Cu exceptia regiuincit cercul mare de tangentl si coincidi nilor ecuatoriale" pentru care oferi o retea cu o pereche de meridiane sau cu oricare excelenti, deform5.rile dc scari sint considealt cerc mare. rabile. Datoriti alungirii infinite spre poli, Trisitura intr-adevir importanti a proaceasti harti nu poate arlta cum se gruiectiei ecuatoriale Mercator rezidi in faptul peazi in jurul polilor masele de uscat ale ci o dreapti trasati in orice loc pe harti gi Americii de Nord. Asiei 9i lluropei. Ea poate in orice directie va constitui o direclie conspori in rnintea profanului un sentiment stanti de orientare cu busola. Navigatorii fals de izolare intre locuitorii acestor uscanumesc o asemenea dreapt[ linie loxodroturi. Din acest punct dr,' redcre proiectiilo micd (fig. 2.17). Dacn se urmeazi aceast[ azimutale sau conice sint preferabile in stulinie. busola navei sau a avionului va indica diul regiunilor contirrr:ntale situate la latitudini medii si inalte. " Scara hir!ii cre;te spre poli ca secanti a latitud i n i i . L a 6 0 ' s e c a n t a e s t e 2 : l a ? 0 e a e s t e 2 , 9 . .l a Pe de altd parte" anumite informalii de 80"-5,8 1 la 85'-11,5 9i la 89 5?.3. La latitudinile o r d i n g e o g r a { i c s i n t c e l m a i } r i n e r e p r e z e n respectivescara este multiplicati cu aceqti factori, ** Sint necesarecoreclii pentru varialia declinaliei t a t e p e p r o i c c t i a M e r c a t o r . { r i n d i n r - e d e r e modul precis in care redi direcliile la busoli magnetice,ata cum se va arita in cap. 3, 4{ | Pimintul ca planeti
'm
1r.06
in capitolele lO. Proiectria, transoersald Mereator. Principiul cilindrului tangent la glob de-a lungul unei perechi de meridiane opuse a dat nagtere proiecgiei transversale Mercator (flg. 2.lB). Figura 2.19 prezint[ o proiectie transversali Mercator tangenti la glob pe meridianele Greenwich (0' longitudine) gi de 180". Aceastl formi aparte de relea transversali Mercator este cunoscuti qi sub numele de proieclie conformd, Gauss. Proieclia se intinde infinit spre stinga gi spre dreapta. Ea nu poate arita punctele aflate in linie cu axa cilindrului, la 0' latitudine, 90" longitudine estici gi 0o latitudine, 90o longitudine vestici. Scara hirlii este constanti numai pe meridianul central. In limitele unei fiqii inguste rxtinsd pe citeva grade de arc spre est gi spre vest de acest meridian creqterea sclrii este foarte mici gi persisti avantajele unei proiectii conforme. O ugoari modificare a adus proieclia transversali Mercator la un maximum de utilitate. ln loc de a fi tangent de-a lungul unui meridian, cilindrul intersecteazi suprafala globului dupi doui cercuri mai mici, luind ceea ce se numegte o pozilie secantd(fig,2.20). In aceasti situalie scara hirtii este constanti de-a lungul a doui linii drepte gi paralele pe hart5. Aceste linii sint egal depdrtate de meridianul central. ln cadrul sistemului de caroiaj militar universal transversal Mercator (descris in cap, 3), cele doui linii de scari egali sint separate
Fig. 2.N Pozilia secanti a proiecqiei trangversale Mer. gcirii variafile intr.o cator reduce la minimrrm zoni ingusti.
tl6 | Pimintul
dupi cel de al doilea rizboi mondial). Pentru a acoperi intregul glob, meridianul central este schimbat la intervale de 6o, astfel incit sint necesare60 de meridiane centrale. Pentru regiunile aflate intre latitudinile de B0' gi poli se folosesc proieclii stereografice polare. Alte tipuri ll. Proieclia honm,Iografl,ed, Mollu:eide. relativ Una dintre proiecliile folosite frecvent pentru reprezentarea intregului glob este cea homalograficd, realizatl de Karl B. Mollweide in lB05 (fig. 2.21). Cuvintul ,,homalografic" inseamni ,,cu arii egale" proprietate ce caracterizeazl acest tip de proieclie. Una din emisfere este limitati de in un cerc; cealalti emisferi este impirliti doui gi adiugati printr-un contur eliptic la ambele pi4i ale cercului. Toate celelalte meridiane, cu exceplia meridianului central reprezentat printr-o dreapti, sint jumit5li de elipse. Ecuatorul este de doui ori mai lung decit meridianul central - situalie existenti in realitate pe glob. Paralelele sint drepte orizontale cu intervale mai strinse citre poli. Distantarea.paralelelor in scopul de a da hi4ii proprietatea echivalenlei se otrline printr-o metodi complicati. (Pentru constructie existi tabele). Proiecgia Mollweide are o serie de avantaje gi dezavantaje nete. Echivalenla o face util5, pentru indicarea rispindirii pe glob a entitililor geografice sau politice. Pe de alti parte deformarea accentuati a regiunilor polare a impiedicat folosirea ei mai generali. Ea poate fi, desigur, centrati pe orice meridian pentru a reduce deformlrile intr-o anumiti zoni. Aceasti proieclie constituie o bazd, util5 pentru hlrgile Africii 9i Americii de Sudo care pot fi incluse in spaliul central unde deformirile sint relativ neinsemnate. Variantele intrerupte gi oblice gi-au dovedit utilitatea in construirea h54ilor lumii. L2. Proieefia, sittusoid,ald. In unele pri' vinle proiectia sinusoiilald (numiti qi pro' ieclia Sanson-Flamsteed) este similarl pro' iecliei homalografice Mollweide. Aceasti
ca planeti
F
else nu e.rulod ropunr8er BeruuroJeq .gcg -e.r8o1eruoqeac rA ec efelue,rezep 15afeluu,tu 16eelecu plurza.rd pleprosnurs €ricerord '9lueIB^rqce eeiar o euriqo es rlod e.rds .rolenco BI ep .ro1a1a1e.red B ?luelsrprqca ee.rerieds urrd ec eurnue rS glqecrerue.r a1e1er.rdo.rd o e.re ppp -rosnurs ericaro.r4 'aqrnc ep Joleueruese les
eqrnc reun e1eesnderdns gpun ep olsarc rerl elelur€ luls tZ'Z ern8g uI'apl.osnul.s oqrnr ep oesdrle IIIIuTBJ r-zeezrlr1r.eleprosirurs enueier Bzeozrlrln pcgerBoleuroq eneeie.r ec dmrl u; :roleuerprreru Berupar nrluad UsoloJpqrnc ep pdrl u; €przer Barrqosoeq '(77.7 .8g) eryt -uozrro alderp e1e1e.red 15 ldarp lerluec usrp -r.roru un a.ru culuale.,lrqco lo1 else ericarord
.e1.reg;.rederde eruu euaol else rolrrrs ae[nrsJoluo3 _ 'esuof eguJpnrltal n.qued .Ali ?tuelB^rqce ellcelold pluelecxe o else alrprosnure u{carol; ZZ.Z
'qo1t
Jnp.te.rlur oerrluczerdar
.er.re;rred a.rde a.rgm euaoJ else rolrrra aeunreJoluoJ n.rlued FUBoIoJ trul else epre,$llol{ gcgurFopruoq uricelor; lZ'Z .A$l
, g s d r l €a p r l P ] 9 L u n] ul l s alauerpuanl
zonele de uscat decit de-a lungul ecuatorului, apar o serie de spatii goale. Dacd ne numai regiunile de uscat (d" intereseazi zonele tle exemplu daci vrem si indiclm nu aceste intreruperi a griului) cultivare a Pentru nrajor. un neajuns nici provoaci putem - centra oceanele lumii reprezenta oceanele pe meridiane centrale, astfel incit in zonele tle sd se producl intrerupeiile
30' 60"
l
Fie. 2.23 Sinusoiilele sinr folosite proieclia einusoidali.
ca
meriiliane
in
Sud, continentul va Ii foarte bine reprezentat, cu neinsemnate deformiri de scari 9i contur' 13. Prciecliu Goode. Proieclia homalosini Goode,elaboiati de dr. Paul Goode in 1923, combini tipul homalografic cu cel sinusoidal' Ea folosegie proieclia sinusoidali intre latitudinile de 40' N qi S, gi proiectia homalopentru porliunile rimase pini.la poli' grafici Atit 1n proiiclia homalografici- cit si in cea sinusoidali deformarea regiunilor polare este deosebit de pronuntati in marginea dreapti gi stingi i he4ii. Aceasti ^defor*urJ pout" fi redusi prin asezarea lieclrei regiuni de uscat importante pe propriul ei m6ridian central drept gi prin imbinarea
uscat. (vezi hirlile de Ia sfirqitul Plangele l-5 Goode. Ca intierupti folosesc proiectia cnrlii) aceste proiectii o modificare suplimentari, sint comprimate prin elimiqarea unor Portiuni din suprafelele oceanelor. 14. Proieclia Eckert f l'. Printre geografii o pro' de popularitate Europei se bucuri orizontale cu paralele iectie echivalenti drepte propusd de prof. Max Eekert (fig. e e l o r ' s a s ep r o i e c l i i e l a h o r a t e Z.:Bl. i" "ud.ul de prof. Eckert aceasta a primit denumirea de Eckert IV. in proiectia Eckert IV meridianele sint elipse-egal distantate pe toate paralelele. Din acest punct de redere retcaua seamina cu proieclii Mollweide, dar pe cind in proiectia Mollweide meridianele converg spre acJJeagi puncte la poli, proieclia Eckert lV folosegte pentru fiecare pol o linie orizon'
America de Nord aiezala efi rar pe mer d _ anJ de 100"V
16:f
i P r oe c i e s n u s od a l S ;nlreca'a e ele 1
Proeclra se iniferup€ in zona oceanrcd
Fie. 2.24 proiectia homalogini intrerupti a lui Goode imbini (H"arta de bazi Goode, Copyright Universitatea Chicago)'
48 | Pimintul
ca planeti
proieclia sinusoiilali
cu cea homalografici
-o.rd ep drl rnun rr.re8ele epdrcur.rd ezaru -{qns Fs elrueru lugs sof rstu ep agrlsatng .EIBTIINS
're eetez -[ltn ur lig p. ernqert fuepn.ttl reru lIlE nc oEt.reqo-rtur Fsnlcur gie;e.rdns ep eeunli.rod erBru rEIIr olse lrc nJ 'ersceg urp Bllnzer ealnd Je rroJe ec puJlelsuoc orunr8er r6erel -ace oIB llicerord allnu reur n€s pnop rie.r -edwoc .pleropug oe.r,r rio..r,epceq 'cle Fru -roJuoc'gluele.lrqca-relicero.rd egipler.rdord ep Bru€os tnuri rie pc p.t-liurn8rse '11irgq 1nro1n[e nc rcge.rtoa8 ruolce; yiuzqeue gs 15 rrznlcuoc rie8e.rl gs adecu"rE ep eluIEuI 't 'alalnturzB nBs ecruoc elleuI e1urPntrteI nrl BI 1ie3.rnce.r tirpq -ued .rer ogluale.rrqce pueq o 1irso1o5'Iiptltuo reun roprre rerinqr.rlsrp eareluaza.rdel n.rlued 'ppild e([ 'p1rqeueluoc reru eec uricaro.rd '6 oplreq o ep erolau fe,le gceq lietep 'orlserel reie;eldns rolrrnlgsFrl IB ?Iser PJBcs 3l lePolu rnlsecB Ie rolrncolul
giecqdxe reun ezeq ed salaiu"r g ealnd e.r nes rri.rpq lnrpnts urp giurrnSn nc t6arer e,t ericn.rlsuoc ep rol lnrdrcur.rd llcug 1e;tse'elel -ueza.rde1r.rndr1erlulp BJollntu rem nes Brnun ereolPuPtllese aP luerc$ns luJs ele erlurP ellnlu reul alaS 'lua^cerJ ^rleler allulrru,r g .ro.,r.r.rnd1l e11eoecgerSolrec rricaro.rd ep 696 elsad glsrxe ?suJ llcnrlu1 'rager8otrec agrd -rcurrd uI pluelcge e.racnp-or1uro rnlnyer8oet rreJo a ap pdocs nc rricero.rd ?I elerlsnll rS aluluazerd lso; ne lolrdec lsace uI lBlunzeu 'rolrrJ€ elinqr.rlsrp pulcrpur rrurnl .rogirPq Barrnrls -uoc n.rlued oluelocxe 1u;s nicerold elaqmy 'epooe elicaro.rd e1 telueze.rd Inpou ug ptdnr -er1ug .ro6n g eleod AI tre{cg elicato.r4 '.rog1od eererdo.rde ur ereoIB,t elsaecu ulP y/1 ,trteurrxo.rde e1 puJzgcs rS rotence gtu;1 ereru reru purg oalnurroJreun 1n.ro1nfenc Elsl -sn[e atse AI ue{cg elicerord ug .rolalepred ee.reiuelsrp 'eiuale.lrqce erlsgd E nrlued 'ggqerce.rde ar€ruroJep o elsrxe ps pnurluoc r3ap oelleugrurpnlrlel el gteiunuord eerurrrroJop 15 earrsapug Pu,te as 'rolenca urp elelgrrnf 1gc p8unl gpr IaJtsy
'tl1 'e1uluozuo mrn urrd glod ptuperder AI rre{cg u$cepr6 liZ'Z
----.""'.ql-
directia pe glob SI ,
50 | Pnmintul ca pleneti
hartl, mirimea pozilia, 9i orientarea elementelor reprezentate qi de a formula aceste informalii in cadrul unui sistem stabilit. Geograful folosegte hdrlile din plin. Din ele obline nu numai date pe care le utilizeazd in studiile sale, ci gi suportul pe care s5:gi plaseze informaliile noi dobindite sau sintetizate de el. Intocmirea hl4ilor - un domeniu specializat care imbini gtiinga matematici cu arta grafici - se numegte cartografie. Deqi publicerea hirlilor finisate trebuie si fie lisati in seama cartografului profesionist, existd multe lucruri pe care geograful trebuie si le cunoascd pentru a putea obline un maximum de informatii din hirli si pentru a alege hirtile de bazi cele mai potrivite pentru reprezentarea datelor pe care vrea si le inregistreze. Sistemul de paralele gi meridiane descris in capitolul I oferi o relea de linii la care pot fi raportate diverse puncte de pe suprafala Plmintului. Geodezul, geologul gi topometrul sint cei care misoari pozilia, mirinaturale 9i artimea gi forma trisiturilor ficiale ale planetei noastre. Sarcina cartografului este si adune aceste date qi si le inregistreze cit mai exact gi mai efieace cu putin![, in vederea reproducerii lor pe hirti tipirite. Hi4ile prezinti o mare varietate, atit in ceea ce privegte porliunea din suprafala terestri cuprinsl intr-o coali de anumite dimensiuni, cit gi in privinla tipului de material reprezentat. Pe o coali mici de hirtie se poate tipdri harta intregii lumi sau planul detaliat al unui cartier dintr-un ora9. ln raport cu tipul de informatii geografice reprezentate putem clasifica hi4ile in doui grupe maril. planimetrice gi topografice. }{futile planimetrice indici amplasarea exacti suprafelei proiectate intr-un a trislturilor singur plan gi neginind seama de diferengele de inillime. O harti planimetrici poate arita elemente ca lirmuri, ape curgitoare, lacuri, frontiere, cii de comunicatie precum gi pozilia exacti a oragelor 9i virfurilor de munli, dar nu ne di informatii despre formele de relief, despre inclinarea suprafelei terestre, sau despre diferenta de inillime dintre elementele reprezentate gi nivelul mirii sau obiectivele inconjuritoare. Pe de
ealrerl IB 1ese1dieln8els lle 16 pzeq ep rarurl p rgduc llel?Ioc EI IBUE ieptals un erds ezr,r eleod p '(v prcund) pzeq ep rerurl alaladec urp Inun-rtu3 lllopoel ep eleurnu qns ?lncsounc Btreunl o qzgel -elsur n.rlaurodol un pcBO '(t'g '3U) Iq8un Eelrerl IB ep rnlac EarBoI€.,t.rS r.rn1e1rolsoce eeurr8unl eIncIBc uralnd orq8unr.rl rnun eIB rrnt€I alIBIeIec nc pzeq ep eleurroJ r.rnrqtun Enop elec 16 (pzuq ep €1utl) rrnt€l raun eerur8unl rualSeounc pulc rcunle pc eunds eruc cr.rleruoeB lnrdrcur.rd pursoloJ'l.l.,l -ulrugd eiegerdns ed r.rnrqtuurl rreru roun eersrnspru else ndoln?uottL'erieln8uer.rl edacug pzsq ep rerurl Ber€rnspru pdnq '000 o nc pzeq ep erurl 000 6/1 ersedep erzrce.rd Brnsgru lod elueurnrlsur elsece ogiue.raa.r; ?llEur ep orPer roloPun B nBs esBourlunl rolePun Berelrrususrl pulsolod'rolaluBlsrP eereJnspur n.rlued ecruorlcele eluerunJlsul zn ur l€rlul ne rruoceP PnoP olourrlln uI
ptcexe ee.rezeSegclpul ecr.rleurueld epi.rg11 pzuq ep e1guJ116 qiuptuq.rl
'eArlBIer r.rgseldwe lJcep nep nu 'sof reu ecrldxe ea es mnc e6e opiuelsrp 16 plosnq e1 elice.rrp urrd rarirzod 15 eriep9uer.rl ur.rd ecge.rt "erscrpur 'y'n'S -odo1 opruc1plg IB lertsspuc rnlnrc -r^ras eneeio.r 16 g.re1rlm enueier ogcge.rt -oet eneeie.r :1o1rdec lnlueze.rd ur esrrcsep lurs eruc (ezealcesrelur es ec gul ep r.rnles) eleia.r ep eruelsls rarl ur.rd Ezuezrleer as .rolalcund B Etnlosqu ea.reseldure luraue8 u1 'qo1t ad ep alcund ellulelec e1eo1 ep glei pcrun arienqs o-rlur gund 1-gs tlcuI laJlse rnun erirzod etSeuyep plnlosq€ tcund ue.reseldury'atcund pnop ollelrolec B etnlosqe rr.resuldure Beruurrurolep rorrolln eltru.red ereC crnln;.rr,t e pm1rcsqD oetosolduo else ' 0 0 0 0 0 0 u :oI p Blseecy 'eaurpntrtuol 16eeurpnqlul et6e^rrd ec €eec ur 'rrn;.rrl erlulp srnun E ?arleurrx orcrrureru llnru eesepe rugs ppe.r8 1 le.reuet ug -o.rde earesuldtne oecrurouollse epoletu purs ep elrrgcrprr B[ ele.rlsrteru; elrrore rdBJ ilrlcop? -oIoJ 'purrr.relap eleod 'rcur fugrn 15 eO un ep urind reur ep arieurrxo.rde le aiurl6ounc ap aundsrp pcB(f Froltroldxe o nc plsrnsgur s aluod elru g ep g3un1 'qc!,\r.uoere e1 ep rrrrd alull o pc puruursur ec erec '000 00ti I pc6eesgdep nu ps Eoreoro tJcur laJts€ Inuerpueu ed gtezeq au€rprreur 16 eleprud .trlrqets pz€q ep rerurl Berur8unl rlqers eluod as ap enuaie.r gppd ep ec Iesrearun piur.rege.r ep urelsrs un nc l.rode.r ug 16 nu arzrceld ap fegln un nc 16a1ue1errolprnspru o1nt1e ap gieg Inun rolelcund. e patropt urr4'rripllcrlsule glerolep eereore runurrurur .rep oetnsoydruo ?urwrelep es pour lsace uI BI ecnpar e nrluod (n.rleuoureurp un nc 'prou ep pie; ee.reluorro rS eturoJ e16e.,lr.rd e5 pternspur) sraseceu lcexa eiro; nc psullul ur e1ee.rrerienlrs urroJuoc alse 3 16 g ernqart Bg 'ernleredurel nc urind oueoJ eeec 'y ap.rnyrg.,r. e16eun e.rec lnrqtunrrl 'Intle ep pz€rJe^ eturEunl rnJ?c e 'Joaut Urunuep Inun rrnJrra rerl rolec B glcoroc ^llBler leqcru-1aio ["l1u un-rlurp glecuqeJ else PleJ eerezeSe ocrpur ps erec plr€q o usu.r1eleod Blelng 'elueuuur.rad erede.r urrd elpcreru elcund erlul glelnr o nc preos?ru os pzeq ln.ro1e.ro1dxe'eleluozrro Brlserel giuutsrp ep erurT 'olocelsqo aurind r€ru lJc ru11luJ ep gIIm o plurze.rder arlrlq ed rcur un Bc r5 erlrgq ep ?qlu FIBoc o puInT e n.rlued tefe1d raun e nes eleJal rpc roun purreprsuoc 'B' oeleso6 ep e.rdsegru L el p9e es , InJrr^ lse InJrI^ roun €lnr pzueruJn FzBq ep arurl e glsaece pp8ar oO 'rrlouog1 u.,r.ri3cap g3un1 ?c 16 6J InJrI^ ep p.rou ards e11m S BI pUB 'alderp pzvq ap'irurl rcur:.e pluete €arernspru es U InJrJ^ Fc plulsuoc Ie ecr.rleruodol 'r6rrcsepnes riel.rec tsoJ rBrrr ur.rd edecu"r.rolelcund €er€crprg 'elcund e11u ele.rede pursolod oy 'rlue1todurr riunru rarl 'J f g eseoJerunu ep erres o prde.r reur 15 pour ur n€-u or€c 'elncsounc urind eunrte.r o-rlug 'rrnpuoJ el6espt epun PurIIIreleP es Eelsece el ap purorod 16 durrt urind rern erunsuoc erec tarzrce.rd e8unle .ro1e.ro1dxeun €c waundnse.rd gg EcIuI IBru ep opolelu nc elBzrlBcol luIs prnlosqe e.rusulduu 16 g,r1rr1e.re.rueulduy Er€punces giuul.rodrur ep elalcund 'alo nc 1.rode.rug ateseldrue g ro^ alaund ellelelec .relued e eleol ecereoop grurxuru erzrce.rd ?Jesocou alsa oroqc alcund elsoc€ nrlued 'p,rr1cedse.r ereurlcuJ ap ppu.r8 ecrpur eu gs rS erlsorat reie;erdns ole Jerlor ep olourroJ elurzarder es B pltlsla.r e;unr8ar urp arJqc elcund E,,t.JoJrc eareseldrue arzrca.rdep runlurxeru nc turlrqels oleurlsop lurs ecger8odol agi.rgq 'a1.rud gtle
Distanli cunoscutd, mdsurat6 cu ruleta
F U de patrulatere Sistem
8
Fig. 3.1 Principiul triangulatiei.
instalat in celilalt capit al liniei de bazi (punctul B) gi toJrometrul vizeazd spre punctele A qi C, misurind unghiul dintre ele, el obline datele necesare pentru determinarea lungimii r:elorlalte doui laturi ale triunghiului gi, implicit, pentru amplasarea exacti a punctului C in raport cu linia de bazi. Metoda triangulaliei este mult mai avantajoasi decit misuritorile efectuate iir teren deoarece economisegtetimp si munci, mai ales daci terenul este accidentat' (Marele Canion a fost ridicat in acest mod). Dup[ misurarea primului triunghi ABC, laturile AC qi BC pot fi folosite ca linii de bazi pentru construirea altor triunghiuri. Pe misur[ ce se adaugi noi triunghiuri, punctele cunoscute se extind de'a curmezigul un sistem ile patrulatere formind lerii, (fig. 3.1). Triangulalia si misurarea liniilor de bazl pot fi d.e grailul intii, ile grailul aI iloilea, ile grailul al treilea gi ile grailul al patrulea, in funclie de nivelul de precizie atins. In Statll" Unite, triangulalia de gradele intii gi al doilea este efectuati de.Serviciul de ridiciri de coast[ gi geodezie,care atinge un nivel de precizie aproape uluitor pentru profani. De exemplu, intr-o triangulalie de gradul intii, suma celor trei unghiuri _ale unui triunghi trebuie si se apropie de valoarea teoretic[ de 180" pini la mai pulin de 52 I Pimintul ca planeti
in cimpul teodolitului, deoarece razele de lumini suferi o refraclie neregulati datoriti in formate de aerul incilzit virtejurilor straturile inferioare ale atmosferei. Triangulalia de ordinul al patrulea este folositi pentru stabilirea unui mare numir de puncte in regiunea respectivi gi nu necesiti instrumentele de mare precizie gi tehnica triangulaliei de ordin superior. Degi triangulalia este in esenti un sistem de determinare a amplasirii relative a unui punct dat in raport cu alte puncte, un sistem de triangulalie poate fi folosit gi in determinarea amplaslrii absolute daci stabilim cu precizie latitudinea gi longitudinea unui punct de pe linia de bazi gi apoi calculim trigonometric coordonatele geografiee ale tuturor celorlalte puncte dirr retea. to g"ne""lo planul Serviciului de ridiciri de coasti 9i geodezice al S.U.A. a avut de acoperit intreg teritoriul Statelor Unite cu o serie de relele de triangulalie de primul ordin, fiecare din acestea constituind un sistem de patrulatere incepind intr-un punct de pe coasti qi extinzindu-se in interiorul transversale de Numeroase ridiciri lIrii. acest fel, dispuse in general de-a lungul paralelelor gi meridianelor, asiguri in prezent o retea de control pentru teritoriul S.U.A. Punctele de triangulalie din aceasti retea servesc ca puncte de referinli pentru toate operaliile locale de ridicare qi cartare. Existi de asemenea date despre latitudinea gi longitudinea precisi a acestor puncte. Din picate, cele mai exacte determiniri de latitudine gi longitudine pornind din diverse puncte de pe coasti nu dau cu exactitate aceeagi amplasare a unei stalii de triangulalie in punctul unde doui sau mai multe ridiciri transversale se intilnesc in interior. De aceea, dupi ce s-a efectuat de triangulalie est-vest reunirea ridicirilor qi nord-sud pe teritoriul S.U.A., a fost aleasl o stalie de referinli unici ca standard absolut al poziliei geografice. Aceasta este stalia <
>, situati in partea centrali a statului Kansas, aproximativ in centrul geografic al Statelor Unite. Latitudinea 9i longitudinea staliei<> au fost calculate pe baza elipsoidului Clarke
a . r e z r ^a p a r l S a J l c
-dr1a lsaae nc uoder ur rol alrurrilFuJ rS ec giurragar ep Fprosdrla ad rolalcund e1e e1n1 -osqB ra a^rt€lor a[uirzod urrlrqels luelule^ru IS oarurouorls€rri€,\resqo oarielnBuerrlurrd mlnlurrurd
ciu;u.rdns ed erice.rrg
'alecol cIIr?c -lplr I$ allrguec ur alBzrlrln ualueuemred 3xg a.Iader urrd elecJsur luls luatula^ru ap epriels ouolaq nps eoulls ul elurls€our oluoueurred zuoJq ap rrncsrp urrd elecreru tuls arielnFuerrl ap eluiels urnc gdn6 '6261 ulp 1lrpru l.nlnlaalu p piurn{at ap '6e6I ur ele} Inluatsls nc proce ur asnd putg -sn[e lsoy nE urpro ap lurrulr^ru ap lnurrrd a1a1eie.r el€ol 'erurilqul ad pprcuroc nu ps lod lcund un-rlur cseullluJ as orec lualule^ru ep Irurl Enop tlcul leJlsB 'ralspoc 1ri3un1 u-ep ezerreN rrrBru Ie nrpew Inla^ru .lBurrrrJelep ro6n g ateod 1600 'llr?ur IB nrpou Inla^ru atso - plurirur €toc - giurreyer ep Inle^ru epun cplseoc ed ap e15eu.rodluarule^ru ep olull O 'atereJ rolr?c r5 rolaleso6 1ntun1 e-ep BosoPerEru Ioc 'r.r1euroF1ep IIru B^ellc Bfap lEzrlBornB-soJ€curp rleluouIepunJ luaIuleAru ep eaier o ezaruroJ ps lrcur laJlse .y.fI.S IB ecrzepoe8 rS plseoc ap rrpcrprr ep Inrcr^res ap l€nlceJe else lpllBul lelu eac Erzrcerd 'rllul Plroduoc erec Inurpro ep Inluoule^rN 'arBorreJur eurpro alle ap nEs Belrerl Ie 'eelrop 'urp.ro Ie Inurpro co lnurrrd ep g eteod 'rerielrr3uerrt Inluaurlo^ru InzBc ug rS e3 'errul ad rolrr -rlrc Boroppcs15eor".Sngpeur.rd ?unuralep os
tcund Belrop Ie ep rnlec ueurrilgul 'prrlu ad eorurilqug nou urp rurlrc rS rcurid tle un ords elaunl rode ruecruolul '(Z't '3g) rcund Iaae u.r {ecrue^ glnuri giepe.rB ?rnu o rd eeurrilgug rlrc luelnd 'rual6eounc o arurilgul rnr€c 3 laund un erds puIzIA 'Bletuozrro otezr^ ap a$I o nc 9prcuroc Es Psnp€ g aleod Btaunl rrnqnrn6 roun {nrolnlr .J 'relounl pqnr ed pl€zose qla^ru o nc olBl -uozrro 91e1uou ?lounl o else €lsecY 'pPllu el6erunu os docs lsace uI lrsoloJ Inluau -nrlsul 'arztcetd ap lryuoupaTu ep atezrurnJ lu.rs oluautloalu ap Ltptlplt op €errrunuep qns elncsounc 6leJlsacE Jp rlJlpcl 'piurraJar ep le^ru un 15 lcund llrunuu un erlurp glec - r 1 " r a ,er i u e l s r p q J e o s q u rn u r e p ' r n l n p r o s d r l r e p.reur8erur eie;e.rdns ed alelcarord ro1a1 -cund ee.reselduu ?urrurelep erieln8uurr; lueurlearu ep lrEclplu 'prosdrle ed ep arecald ep lcund .rn8urs un nc 16 prosdrle rSelace nc lroder uI tunlceJe e-s erieln8uerrl erer uI lueurluoc 1n.rn8urselse 16 lu6l urP Inul -e1srs ad erezeq^rrieln8uer.rl runce ere pro-\ ap ?crrerrry B5€or1ur llcur IaJlsB ocrxel{ rS epeue3 op IS leldope tsoJ B ttrelsrs lsacy 'Ie ad e^zeezeq es elecol elrrplrec a1eo1 r5 lZ6I utp uorrloruo-prou plulratar op rnulzrsts el6eurnu es Iorluoc ep elcund roun eIB elnlosq€ llirzod ep les lsacy '.rolgzundsaroc et"lceroc lsoJ nB erieln8uerrl ap roleleier el€ rrirzod elluloloc etuot erec opiurraya.r op prosdqe Bc Ednp 99BI ulp
\
<
M N
nlF"/'.
G S S
\ Fig. 3.3 Liniile de fo4i ale cimpului magnetic terestru 6int prezentate schematic iutr-o sectiune transversali prin polii magnetici gi geografici. Sigelile mici indici inclinarea liniilor de fo4i in 41rrml16 pg11sf6 de pe suprafap globului (dupi A. N. Strehler, <r, Ilarper and Row, Inc., New York, 1963).
soid. O a treia formi esentialS, de date necesarein vederea inregistrlrii informatiilor geografice si reprezentirii lor pe h6.rti este direclia urmati de o linie intre doui puncte de pe elipsoid. Aceasti direclie este indispensabili in descrierea multor fenomene de geografie fizicL, de exemplu orientarea lanlurilor de munli si a liniilor de coasti sau sensul de curgere al fluviilor Ei riurilor, al curenlilor oceanici gi al deplasirii vinturilor. 'Cel mai simplu gi mai evident mod de indicare a directiei este misurarea unghiului format de o linie dati cu un meridian geografic. Meridianele geografice definesc norilul geografic. Deoarece se poate trasa un meridian in orice punct de pe glob, directia geografici poate fi stabiliti pentru o linie pornind din orice punct de pe glob. Direclia geografici este unghiul dintre un meridian gi micul segment de cerc mare care intersecieazl, meridianul. Pentru dis54 I Pimintul
tante mici, de ciliva kilometri, atit meridianul cit gi segmentul de cerc mare pot fi considerate ca doui linii drepte pe o suprafa1[ plani. De fapt, ambele linii sint curbe gi urmeazi suprafata elipsoidului de referinli (la drept vorbind, nici meridianul si nici cercul mare nu sint cercuri adevirateo ci au o forml ugor eliptici datoriti turtirii elipsoidului). Stabilirea directiei de migcare a vinturilor sau a curentilor oceanici, ca gi stabilirea direcliei unei linii date intr-un punct dato nu pun probleme deoarece mi.surim unghiul dintre meridian si un segment foarte scurt (infinit de scurt) al unui cerc mare. Totugi, dificultili majore se nasc daci vrem sI stabilim direclia unui cerc mare intre doui puncte indepirtate, de exemplu Portland (statul Oregon) si Cairo (Egipt) (vezi in fig. 2.1I arcul de cerc mare dintre aceste doui orage). Este imposibil sA sta-
ea planeti
m
cge.rSoet Inrolence nc eprcuroc nu cuau?ora orcge.rSoetrrlod nc prcuroc nu InntnnJa .rer nqauSout tqod tdel rnlsece EUrolBO 'gcger8 -oe8 exe ep giug epurt e,ralgc nc pleurlcul e pcrteutuur Bxy 'FInl else rnplugu?d -ulruPd InrleruBrP ulp 6/I ecrrc ep Inrleu€rp pur^e lerluec crraJs d.roc un - m1nlugued IB crl€lelu Inzerw ep le.reuat else Inlusll -eu8elq '(g'S 'tg) prlserel gcgu.rEoet €x€ nc .lrleunxo.rds eprcuroc ?xB lerpc u pcllautern Er€q o ec leurteurr g_ eluod FtuJrrrpd 'ralosnq e ereiurnqerlu; ep Fpour 16 rnlnlugrupd Ie crtauteu pdrugc purarrd elep aleun pcseounc _gs p;e.rEoet ec g1n rcep alsg 'eueor,,t'B rS e,teu tcru csesoloJ nes sof ed cse.rolplpc arec rolec BeJuluerro uI 16 oreru sr€cs eI elrr?lrec ug 'ecge.r8 -odo1 ep.rpclplr uI tlncoluJeu ep else tuaru -nrlsur lsece rzplse rB rurq3 'eurnl uI ruepull nBs torpoopo Inpnu uI 'c{o8oa? -nta.rd ecge.rSoa8 elr.r?lrsc 16 eprg.roldxe ug ^\nprcu Pclpu! erec rqEun un InuBrprreur nc qzeeuJ.rol PllsoloJ elsa Blosnq ecBocul rcunl€ ao 'lnlnJ - relosnq rnlncB Ie prou erds tBluelJo InJrI^ -e.r8oe8 e gpqesuedsrpur ?lleeun o lruelep e ep plen1 €Iicerrp - clPuBDu Inprcu elosnq 'AIX Inloces ug arieSrlsu ep lueru ^urrd laserl erBru crec un Pc 91ere 7'g BrnErJ -nrlsur ec le.raue8 zn uI Ie ee.re.rlur gdnq 'ralosnq eerlsoloJ uI Piu€rngrsou ep psrns EllB o Purnlrlsuoc 'lrueluoceu 9z€rrB^ ITod rop FInruImEd p cpeu?uru ptlql rotsocB BerssBlduy 'pcrlsa eurpnlr8uol ottl rS ?crpns eurpntrlel .89 eI ,rllerrrrxorde 'tep tcund oecrlc.reluy uI pUB es crleu8€ru pns FIod rrurl reun llr?luel.Io E nas lcerqo un-rlur '(q'g '99 rze.r) ropeue3 ele ecrtsea-prou rnun E e.rec6rru ep yelice.rlp serecrpur uI elrrrolrrel urp sal€lil Jo ecurrd rolnsur B r5 erem reru Bec Beletrltln prpdec r5ggc 16 rcru 'gcrlsa^ Brqloog relnsurued Belel?urce^ ur eueoJ eiuelsrp e1 gcrlcu.rd ur ezetrrurl ee pe eurpqtrguol :6 gcrprou eurPnlrlBl o0l ernqerl eriuredo glseac€ pc rcep else rnlnl "00I BI ,^'rlelurxo.rde lenlrs else crleutem Prou -ulu?d eiege.rdns ed rerice.rrp Beruurur.relep 'clleu8Bur prou Inlod 1n1od 16 cSErEoaB el6e,rr.rd ec eeec uJ €rls?ou erznlcuof,_ prou Inlod erlurp eyirzod ep eiue.re;rp u; 'mlnlulrrpd eie;e.rdns Pprza.Iaricarrp ep rolBcrpur 3c relosnq BerBz ed ep elcund gnop erluI ?lcerlp rptu Eec €tnr -lllln ur rrurPnlruecur E qznec elBdrcurrd oralicerrp Berernguur ' d o c s elge nu Be ecereoep uJ ?zeq Bc 9crruorPoxol erurl ugzlllln Ps lsecB ur lBrceds gllnrlsuoc nrlBlep ep lirgq crlce.rd etse nu le.reuet u1 '(rotec.ralq uri raun 1n.ro1nfe nc rerunu elelceJoc g lod -caro.rded pcrruo.rpoxol eruriptseece y1' 7'tg erec elecol rrrleqe eP arres o greJns elosnq ug rze,r) eleuerprrsm eleol nc elicesJelul opi.ro; ep rolrrurl rariernBsuoc eIB trcrldur (ecrurorP ep lu€lsuoc rq8un un ere erec 16 'crleu8eru rnpdrugc eIB liprr.repBe.reu -oxol rerurl BeJBururJelepuI Flsuoc pueluod roleseorerunu ezrrec ulo 'clleuBBur pJou ep piey o.rru3 rnlnAe.ro rericarrP e erecrPul rnplod E pl8reue8 erice.rrp ecrpur E^ rnlncB IB ap elulrpqrsod O ('uerprreru Inun Intunl p.rou ards lelde.rpug InJrI^ els?ce Inp^oru uI E-ep nes rnlnrolence p8unl B-ep rerunu 'lnl eleledec ulp Inun eI elBlner8Erluoc o pugseld I€luoztro pulupr ps Inc€ ec ecBJ ?luelsuoc erice.trpnc erurl o else ereur pc.re3) 'uueluoceu Pqurqcs es eJBIu c.rec rnun sri rualnd ornlnlugmp4 Inrorrelur e.rds 6so[ ug -cafip elur,rnc elle nO 'ruepullnlerd pzerre,r 'pi.ro; elelde.rpug ruls giroJ ep epruq r6eq szEalcesralul o erBc euBlprrelu ep suos nc ep eIrurl nc ?IelBred snBder ep erirzod o-rlul 'plerqrllqce ecareoep ug PcrlauEBrtr erurl pteeecs ep teruroy prqtun Pz€eluarro es grBq o lIcep B^eclIB else nu eJ€c 'ralosnq cgerBoat Inprou nc l.rode.r uI ecrurorP 'rolurnfuocu"r prieds ug pur6et rnpl -ouo rrurl relsece B pcrun erice.rrp o uIIq Incy
Fcrlaea nse gorlse epe
u{eurtcep
oc pldtg
p'8 '3I.{
'-
15
l- o'
N,N $o
-50.l5F
Fig.-!.5 a lumii declinatia este ilati in intervale de 10 grade (dupi U.S. Nav.r- Oceano, ^P_e_aceastiharti i?gonici graphic Office, citat de A. N. Strahler,
punctul I busola indicd un unghi situat la vest de meridian ; aici declinalia busolei e_stenumiti ileclinalie uesticd. In punctul R declinatia este esticl. In punctul C, pe de alti parte, polul magnetic se aflI chiar pe meridianul punctului; nu existi deci declinatie, iar busola indici nordul adevirat. In pozipia D, situati la mijlocul distantei dintre cei doi poli, busola indici sudul. Trebuie sd linem seama de declinatia busolei, adiugind sau scizind numiiul respectiv de grade de declinatie din directia magnetici indicati. Aceste date se oblin cu ajutorul unei hdrgi izogonice, pe care s-au trasat linii de declinalie egali (izogone) (frg. 3.5). De relinut cd pe hlitile marine declinatia se numeste uarialia cormpasului. In figura 3.6 este prezentati in detaliu regiunea interesanti situati in jurul polului nord magnetic. Vom nota ci, in limitele acestei hirti, declinatia variazi intre 0o gi lB0o. Aproape de polii magnetici intensitatea orizontalE a fortei magnetice este foarte micd, ficind inutilizabii5 busola obignuiti de navigatie. Acul magnetic echilibrat pe o
axi orizontalE se indreapti aici in jos, spre centrul Pimintului (vezi lig. 3.3). Pentru corectia busolei in vederea folosirii ei pe teren sau Ia citirea hirtii putem recurge la harta izogonicd detaliatS. a unei porliuni din Ameriia de Nord (Iig. 3.?). Linia de declinatie zero ( rurba agonicd) trece prirr I-acul Superior 9i se indreapti spre sud, citre coasta estici a Floridei. Intrucit cimpul magnetic al Pimintului se deplaseazi lent dar necontenit, in aplicarea declinaliei trebuie introdusd o ugoa.i corectie. De exemplu, in zona oragului New-York, valoarea declinatiei cregte cu aproximativ trei minute de arc in fiecare an. Majoritatea hirtilor topografice la scarl mare cuprind date marginale asupra declinaliei in anul publicdrii hnrlii 9i asupra mirimii si sensului variatiei anuale. Pentru a obtine valoarea actual5 a declinatiei este de ajuns sI inmullim corectia anuali cu numirul de ani scurqi de la publicarea hlrtii. Direcfii
Ei azimute Pentru un scop anumit trebuie si stabilim un anumit sistem de indicare a directiei.
56 | Pimintul ce planeti
m
l l u I llc
t t €
l\1
o.
L l Il
o t
c i l | | l
lll
I l l
rll
:/>
ll n ill ill tllt
*---a;
ii
atlu ooe
;-
002
00t
0
pcrru rBru eJeprqcsep nc Insues u! olse^ nes lse e.rds pns nes prou €I ep aleJns€ru rrnrqt -un lurs Lapsnq alauorpoc pdnp apficer?O 'D : (g'g '3g) Inprou nc lroder uI rerice.rrp e erecrpur ep eruelsrs pnop rsoloJ rod eg '(?*??* 00t 9 ruls leldruoc c.rec un-.rrug) Berurrru S rB runc t.rog.rnrqSun € erernseru ap eruelsrs elle egqereJe.rd r.roeun lugs elerc -ads rriecqde n.rlued .rep '(relduroc crec un Rzeernroj epe.r8 g9g) gnpot? e1seage.r8o1.recug
Elrso[oJ sepe raru 1ac g.ruprq8un erurnsaur ep eelElrulf 'pns-Prou erurl o nc ?lBp Brurl ep tncpJ prq8un preoseru eletuetsrs eteol '1nrle €I tcund un el ep erice.rrp rugzrce.rd ?s arnqerl Furrlrreru 15 puer.ree elie8r,Luu uI 'tncsounc piul.re;e.r ep lcund .un ep P ^ Pl€J lcerqo rnun rrJqnlrs €rBseceu BIlcenP turugep ?s n€s tpde ep srnc rnun e nes e1eso5 reun Elicerrp rugzrcerd gs eroleu uesepe else 'e1.req ursoloJ pulc rcunte 'EpUd "O
>, U)
.: U)
\
x!
ro \c
ct) r€ I
EO N
ar
!o Er
m
rroeun luls rol apirzod .pl.req ed asergdrl as nu earlcedsar epurl pur3 'rcrtu ruur r.rnrq8 -un1de.rpur Brre phrpqns arec eretuerurldns e1e1e.redr5 euerprreru purr.rdrur es gt.ruq ad sosapy 'ltirgrI el"rni1oc ur otBcrpur glnto.r .elecgrun ep lul9 oleu"rprreru rS a1e1a1e.re4 rrndnr8 pugrroJ .aleurqurg g rod alenp$lpul apog 'eper8 nes etnurru ur ecgrcedseiuulsrp BI oIBUB oalale.redep sof r5 sns rer oauerp -Ireu op u8ugls ur rS eldea.rp u1 gtrur8rpur otsa (.re1ep.r1ed un) elenpr^rpur aIBoJ O 'rrJos reun InJpEc ur elBnpr^rpur rolroJ Baur -rrpru 15 elirzod ezrcer.d.e n.rlued gcger8oa9 Bn€eier csesoloJ erBru BrBcs e1 rirpq ep unlos elncsounc reur eIoJ .(I ,dec) pc{ofi -oe? oelet ep Barrrunuep qns guurl o ad ep nes qo13 un ed ep euerprrour^r6e1e1e.red op eneeie.r BI es-npurraJat oet{ot?oa?epuoptooc elSeurnu e1 ocol rnun Eaurpnlr8uol rS eeurp .nlltel e.rdsep purqro^ o1n;e.rtoeBBosepv ucgu.rtoet anueieg '1u.reue8zn ul 1BUBaleuoprooc ap welsrs unru .(1 .dec) -oc rerrr Iec ernlrlsuoc Beier plseacy rrurpnlr8uol 16 rrurpnlrlel protnfe nc rnlnl -ulur?d eie;e.rdns ad ap rolalcund eerezrlecol 16 ec 'emn1 e8ee.rlug ul trsoloJ ouerprreru rS e1e1e.redep Inruolsrs €lep rual6eoun3
rerosnqelauBrpacudnp prur.rdxa ;iltTi:il-jT ". aleln|.Urzv'8
.09€ .0 a l l l i : . a r t O7
;:.;
elBuopJooc ep luelsls ;irPq ed elrsoloJ elBuoprooc ep eIeEelsJS 'rnlntulrrrFd uiu;erdns ad ep rolalcund e gtnl -osqe €oreseldrue nep erec oaleuoprooc ap roloruolsrs Inrpnts €l laJtss ruetunfy 'tcund eolrop IB ap rnlec uereselduru r5 arecereo poru un-rlur urorrcsap ps ornqerl olcund 11u un ep giuy fcund rnun eerBsBlduru srcard el6epqe1s ruatsrs lsocs Bc^oleol nJ '"tZe rp IBJE.tapB lnurrze rnun lnbunl e-ap op.rarlnr erices.ralur o ap erelrpdep ur UIS el pge es prureJ o pc rlrqels ruelnd onldruexe eq 'glreq ed lca.rrp 1eze6erolrode.r un pursoloJ elcund Bnop elec arlurp reruq ericerrp nES Inlnrurz€ tullrc IodB ! ecgz.rt rrrgcs 1n.ro1ntunc ,rrlcerqo rS lncsounc ynlcund erturp Biu€tsrp tuprnseru : lncsounc lcund un nc lroder u1 pf.req ed ep Arlcerqo rnJgcrro erilzod rugep urelnd'(relosnq alouerp€c Fdnp epicanp nus) elalnurrze r5 rri.rgq Brecs purcsoun3 'PlurreJ -er ep erurl ernlrlsuoc reliels I€ crleu8eru Inprou ersrureorpur ap eriels ereceS nrlued 'c4eu?ou es euerree erie8 InlnurzD a16eso1o; -r,ruu ap agi.rpq ed'wryoapv tnrurzo rt cuau -8otu lntutzo .,t'llcedseres-npurunu 'lure,rop€ Inprou BI ep ag clteu8eur Inprou BI'ap eg olurnsqru ppter ep tuls elotnrurzy '11icorrp op rnlnruelsrs InzEc ur Bc orrlseaot nBs ,rlse" 'ropns" 6rrpJou" alelurlnc csosoloJ es nu rS e.retunu ap llilledelptslxe nN ',,09t 16 "0 erluJ rcep Bzplre,r e1e i p.rou u1 ap pururod 'crurosBacep rolace rrrgc5ru ur csolrc Insues 'urp as alolnurrze el€ol 'g oB'€ e.rntg epo^ 'prurlr.rew os runc eSy 15 euurree ulie8r..leu u! rS er€lrlrru elrrcrares ep elrsoloJ luJs aprnurzY og ! rrznJuoc nes rJore roun eral$eu ep eleod ec €eec '1sa,r nBs lse 'pns nBS prou ap rlieurqmoc nrled elec erlurp erece5 nrlued plepoelgc {e11.re51p11ice.rrp nrled nrlued eleder aleod es eperS ep rerunu r6elece pc prdeg else relosnq eleuerpec u1 .rogrice.rrp 1u fe1ue.,r.€zepuO 'ecrleuteur tuJs pc gzeezwar.d. es pulc Inzsc op ?rBJB 'elu.rgaepe g B eleraprsuoc 1u1sepricerrp eluol 'cgerSoe8 oe1e.rg,,lepe nes Inprou nc l.roder ur 'crleu8em 'ecrleugeur nc uJ lrode.r Inprou '"06 16 o0 erlur U rod ?Iosnq e1 egrice.rrq ',,A Bzerre,l' elrice.rrp eleol o0l So' nes ,rT. o6V g(6 :roleur.rn FIOJ uI pl€crpur also gfreq ed ep lcerqo un e1 gurd tsp lcund un '39 ug eldruexarzaa) e1 ep erice.rn'V'B't
g e r m a n e l a s c a r a l : 1 0 0 0 0 0 , s e f o l o s e g t ec a meridian zero meridianul Ferro. Acest meridian trece prin Ferro, insula cea mai vestici din grupul Canarelor, gi are longitudinea de l7'14'V de Greenv'ich, fiind situat aproape exact la 20o vest de meridianul Parisului, pe care se bazeazd hirlile topografice franceze. Este deci recomandabil si stabilim sistemul folosit de o hartd striini inainte de a determina amplasarea punctelor cu ajutorul coordonatelor geografice. Coordonate sferice si in plan Coordonatele geografice pot fi considerate drept coordonatesferice, deoarece ele indici amplasarea punctelor pe o suprafati sferici (sau elipsoidalS). Meridianele gi paraleiele nu sint linii drepte egal distanlate pe glob ,si nici nu pot forma o relea de acest fel pe proiectiile cartografice" De aceea trebuie eiaborat un sistem t-otal diferit d.ecoordonate in plan, care si ofere o retea de linii drepte ce se intersecteazd"in unghiuri drepte pe o hart5. plani, in cadrul unei anumite proieclii cartografice. O retea formatd astfel se compune din pS.trate adevirate pe harti 9i este suprapusi retelei geografice. Sisteme de coordonate in plan au fost elaboratede statele din componenta S.U.A., unele folosind proieclia transversal5 Mercator, iar altele pe baza proiecliei conice conforme Lambert. Releaua este gradati in mii de picioare. Multe din hirgile topografice la scari mare publicate de Serviciul geologic al S.U.A. indicl poziTia liniilor de retea de I0 000 picioare prin linioare la marginea hnrlii. Oricit de importante sint aceste retele pentru activitatea de ridicare gi cartale, ele n., au mare utilitate pentru geograf, ln locul lor, pe o largi gami de sc5.riale hlrtilor si amplasi,ri geografice se utilizeazi pe plan mondial un sistem unic de caroiaj militar cu coordonatein plan. Coordonatele caroiajului militar Releaua militari folosegte metrul ca unitate fundamentali de lungime, desi sistemele militare mai vechi intrebuintau iardul.
,si zecile de mii. In cazul caroiajului de I 000 m s-a renuntat la cele trei zerouri finale ca gi la cifrele care indicS. sutele de mii si milioanele. Numerele complete sint tipirite o singuri dati lingi collul din stinga jos al hlrlii. Intervalul liniilor de caroiaj la I 000 m se intrebuin\eaz\ pe hirlile la scari mare (1: 100 000 sau mai mari), in timp ce pe hirtile la scari mai mici de I: 100 000 se folosegte un interval de l0 000 m. In exprimarea coordonatelor re!elei se indicd mai intii numirul de metri spre est (spre dreapta), iar apoi numirul de metri spre nord (in sus). rezultind astfel o reguli simpl[: ,,citegte spre dreapta gi in susoo. Pentru a da coordonatele unui punct de pe hartl trebuie mai intii si stabilim pitratul cu latura de I 000 m in care se afli punctul respectiv. Pltratele retelei sint indicate prin coordonatele collurilor din stinga jos. Zonele de caroiaj Coordonatele dc caroiaj ale suprafelelor mici se incadreazi in anumite zone de caroiaj. Existi un sistem international care stabilegte zonele caroiajului militar pentru intregul glob. lntre 80" latitudine sudici gi 80" latitudine nordici se folosegte Sistemul de caroiaj uniuersal transuersal Mercator ; de la aceste latitudini spre poli se foloseste Sistemul ile caroiaj uniuersal polar stereografc. Denumirile sistemelor provin din tipul de proiectie cartograficl pe care se bazeazd. (ambele proiectii sint explicate in cap. 2). Sisternul de caroiaj universal transversal Mercator (numit sistemul UTM) se compune din 60 zone de caroiaj, fiecare din ele lat5. de 6o de longitudine. De ambele p[ryi ale zonei o fisie de 0o,5esteprevizutl pentru suprapunere cu zoneleinvecinate. Originea zonei de caroiaj se afli la intersectia meridianului centrai (care este o linie dreapti orientati nord - sud) cu ecuatorul (care este o linie dreaptl orientati est-vest). Pentru ca toate distantele spre 'si est creasc[ spre dreapta pe intreaga zoni meridianul central a primit valoarea arbitrari de 500 000 metri est. Ecuatorul a primit valoarea de 0 metri nord ca linie de
60 I Pimintul ca planeti
-
.re.rt no uodr.r
elgielar
pcmul
'prou ep lJnIeJ 'tld 0I'g
ug turnecur g aleod Flnutty
'prou ep rrnleJ la'Il eIeJ erlurp 'FL{ lulceds 1uu1F.rtw loqmls u1l 6'g
!llrPLttnproNNe ler-e^apPInprq! * orl&6eu InproN I I rn(nlpolec eueurt3ac
'eresBldru€ ep ericun; uI 'o08I pl o0 BI ep ezerJ:e1^releiar EriBurlcop 6ere1€ eJ 'rrleE aueorlrru z ep grerlrqrB prou ards 16 lsa ards giuetsrp o lrrurrd e .trlcedsor Inlcund 'FIod ernlrtsuoc o oloior relsace €eurtr.ro l6eO 'A 16 g ,06 ep elauerprrorrr nc eIeIBrBd ele]uozuo [BrorBc op elrrurl ! eurpntrtuol luIs"06 .0BI 16 o0 ap eleuerprreru nc elelered turs elecrlraa furo.recop alrrurrl 'I,[Jo Inuralsrs nc EeroundErdns nrtued eurpnlrleL0€ rBt -ueurldns poru ul es-npurzele.rd ogg e1e1 -ered ep lBurroJ rnlncrec elelrurrl ur BJBI -od gcger8oerels alicerord o ed aund€rd -ns os (San Inurelsrs rSnnu) cyertoer -els .re1od lesroarun fero.rec op Inuralsrs '(Of'g '39) clteu8eur Inlnwrze rS tu.rg,tape Inlnwrze (lli"pq) relaie.r Inlnurze : lnrurzu ep r.rndrl rarl ue.rgde 1od prelrlrru guuq o od oeauauresae0 '(O'g 'tg) rrnprou rorl alec erlurp e1rie1e.rgrrpur erec grue.r8erpo Fr€orreJureeur8reured ne'.y.;1.g ralerura 1u cye.rtolrec Inrcraros ap etecrlqnd .ro1ec1ndr1 ep 'ereur precs BI erelrlrru agirpll '(Wil giqrt Io crlauEout gnry?un el5awnu as crleuBeur Inprou rS (1;irfq) releie.r Inprou 'Blreq orlurp lnrqtul fzBol.rurrl ec Inuurp -rranr r5 fero.rec ep Erurl ep teurroJ lnrq8un ed. 1eza6e rolrodu.r rnun Inrolnfe nc lcerrp plllrc g eluod relaier erieurlceq '(cye.r8 -oaB) tu.rp.tepe Inprou rS (e1ecrtre.,r.ferorec ap elrrurl ep plenl ericarrp)!1ltpq 1nprcuerturp prq8un else erec rn1n[orotoconesrcplat oilou -t1cap'eriewlcep ep drt eepop Ie rnun Berrugep €I ocnp ec eeec 'euerpr.reur ep glrurtrpur pury otlnur olreoJ ezuelsn8ur es ferorec ep EuoZ 'oruelsrprqca urruur lerorec ep alrrurl pugc ad ogiue8re,,r.uocuI luJs olou€rprretu oca.rpoap o11nur reur ec ur ec urp 8.re,trp Ilull ep rrnlas enop olrc rrurpnlrlel nra13e.rc Brnseru od 'ale erlur eleIBJed ,trleurrxo.rde lurs rrurl ap rrnlas oloqwe 'lolenca pgulT 'ariuler Bsurrls o also ferorec ep ouoz roun e1e runri.rod otlraJlp ur euerpubur rS a1e1e.rud ep Inruetsrs rS rnlnfuroruc oglull art^ul 'JolBnca €l sns retu ap a$rc pur;urlB 'prou erds cse.rc 16 S.0B el rcrru reru aloc olrrole^ e1 ap decul prou ards. eleiuelsril tloul loJrse 'prou 14aru ouDorlrra0f ep prou ards reiuelsrp e pJerlrqr€ eruolul o lrturrd e Inrolence pcrpns BreJsrruonrlued .NoOB ep e1e1e.ruderds osns ur cserc rJol€.t Jorec olB prou erds eleiuelsrp nrlued piur.re;e.r
globului terestru
aparent al Soarelui pe cer, lungimea zilei ,si a noplii, misurarea timpului si succesiunea anotimpurilor. Schimb[rile sistematice survenite in cantitatea de energie solari pe care o primesc diferitele portiuni ale planetei noastre in anumite momente exerciti o influentd fundamentali asupra temperaturii atmosferice, care, la rindul siu, are un efect major asupra variatiilor de presiune, sistemelor de vinturi, furtunilor gi precipitatiilor, ca 9i asupra circulatiei oceanice, toate acesteala un loc alc[tuind zonarea climaticl a globului. Este de la sine inteles cd specialistul in geografie fizicd" trebuie si cunoasci pe deplin relaliile dintre Pimint gi Soare, inainte de a aborda problemele legate de vreme qi climi. Deoarece Plmintul se roteste in jurul axei sale, care este inclinat[, gi in acelagi timp urmeazi o orbitl in jurul Soarelui, aceste relatii sint adesea greu de inleles. Trebuie si invS.tim si gindim tridimensional, si privim Pimintul din diferite puncte situate in spatiu si apoi si ne imaginim aceleagi situatii asa cum ele ar apirea unui observator situat in diferite puncte de pe Pimint. Miqcarea rle rota{ie a Pimintului invirtirea Pimintului in jurul axei sale polare se numeste rotalie. Perioada de rotatie, adici timpul necesar pentru ca Pimintul si se invirteasci cu 360o, este de 23h, 56m, 4,09s. Motivul pentru care aceasti perioadi nu are exact 24 de ore este explicat in capitolul 5. Aici.vom spune d o a r c i a c e a s t i p e r i o a d i d e 2 3 n 5 6 m4 , 0 9 s , numiti zi siderald,, este determinati dupi stele, pe cind perioada de 24 de ore este durata medie a unei rotatii complete in raport cu Soarele. In studierea relatiilor Pimint-Soare se folosegte perioada de rotatie de 24 ore. Sensul rotatiei poate fi determinat pe \aza uneia dintre urmitoarele reguli: a, d.acd. ne imagini,m ci privim de sus PS,mintul uitindu-ne spre Polul Nord, sensul de rotatie este contrar migcdrii acelor de ceasornic; 6, daci punem degetul pe un punct situat lingi ecuatorul globului gi impin€lem spre
62 I Pimintul
ca planeti
ericerrp ed eriepcso u"r snd U rs Inpu€d un proN Inlod el Fc€o 'oqlllrqcs es PS rerlelrcso Blicerrp ec FrpJ 8er1ur crec un €nlcoJe eleod BISrr cpns--prou ericerrp ed pzealcso 'rnlnppued e eliepcso ep pppued ?ceq rnlnuuld e aruqrurqcs o €I acnp B,,r.nu elseece ra18rr erirzod urpqurrqcs fcep pc piurrn6n nc Bletsuoc ruo..r,p13r.ro ep Elupuedsns plq o nc pullueurlredxg 'leldorl eelor es €errpplc rro 'erielcso ep 1nue1d Bqrurqcs r5"rlnppuad r.ro Bc euruosur Blseecv 'k'V 'AV rze,t) eldee.rp e.r1ec 1e1de.r1eseldap es drsru ed ep erurn pc lsl€lsuoc e-s 16 orJolelrcso erec6rur o eriuete Fllnru nc leurrrdml e-s I ppuad 3un1 rnlsecy 'eo qns 1eze6e drsru ep 1n1er1s ed eur.rn ereo6n o BsBJl elrq 6puglcso olgcur cce un lexg lsoJ e 1e;tse tollq B ?reorreJur ealred e1 'ereorcrd ap 002 ep 3un1 nlqeo rnun lnrolnle nc rey ep eer8 FIIq o osrre4 ulp rnlnuootllued etloq qns lepuadsns u 'llnecnod uogT "zecuerJ uBrcrz5 un I9BI lII'o *:rnl eeJerrcsep plel 'rcre leluezard o$ Ps PlIJoru lrcur lrqecrBruar op lJlE else 'qnocnog tn1 niuauadxa oela erturp Inun rup 'acrzg regerSoe8p.rpec cseSpdeprnpluJurpd erielor Brlsuoruop € ep rrnpou e^et"rcele3 lln€cnod p1 eiuer.radxe ! rnlnlulruPd B elislor ap rr.ruc6rru BerBJlsuorueq 'giuelrodurr e.reur gturze.rd nu Belsec€ rcru Jep 'rnlnlurruFd e arielor op ep€orrod ur ele,r.rosqo g eouaruosp ap 1od oaleln8arau rS llc 'eJeruozas lrlu 'rcrur ep ruorlxe rriurrel e11y 'tceJred edeorde nr8oloro un BroJo alolels nc l.roder uI rnlnl -ulurpd erielor pc esrurard e1 ap rurod rcap rralnd 'pc1zg egerSoa8 ug pte[r13au g eleod 'roloaJBru € Fleuruesureu er€ole.^' PlseacY olocas er€ur{ ep rrunrice plrrot€p e.rucegu1
'rnlnlu[rr€d
ole rJnlur^ ap elelualsrs nc grnle8el ur 3re1 ad ruru lelncsrp U eA '€ldBerp erds nes e8ulls erds lceJe lsecy .ro6n eler^ep luls arec6rru ur oluge elal -colqo gc lnrde; alse rrurpnlrtel Barol6orc nc arlBtor ep rezelr^ rrrapPcs IB lceJe 1IE uo '(EZ6S'tSf .: szel8ua lerrr 1) . urind Bt^ll 'rlor re-s nu 9J-tII I ol€lrlea.I ur elseJ€luJc Inlururqd FcBp er^rl ap 68z rolEnca el rrFl,ulc re orec lcorqo un onldruexo oC[ 'leiunu oBurrxeur -o.rd reru loc olse alsece InlceJe eereolel eru p8nyrrluac EiroJ rpun 'rolence 'PJnS9ru aJeCor€o o-Jlur ecnpor es 9EIIJT rol Betelnor8 .rep oeie;erdns rsp.rgd 1od nu eletcorqo 'rolenca e1 p8n;rrtuec eiro; rgcep eJBru rBrrr rro ep 68Z op else reli€lr^Br; eiro; 1rcnrlu1 'nrieds uI Bepgc e ep pie; -e.rdns ed ep iolercarqo B giurpuel ereoSn o ezeoatc ereo ornlnlunug4 erielor op plereueg p?ntrtryac nitot ap luoc ruauri gcup arede olnurrr4 'acrzg eueruoual alu€lrodtur pnop aral6eu nur orrurpnlrlel ea.ral$arc nc Flepo erielor ap rozelrl rrral6ercsep € ererurn eJ 'gluelsuoc lcegred adeorde gzolr^ o nc pz€antceJo as erielo.r ocoreoop 'orec6rru plseoce ep erueas ur?p au nu roN 'e1nu orn5rsep 'a1se ezstrl rlod u1 'g.ro ad ur{ 0SB Fclpe celutgrrrnl BI op€cs ezotr^ .09 ep relalered lnlderp uI 'qro ad ur1 001 I ecrrc ap elso gie3 -e-rdns ad ep tcerqo rnun BzelrA 'rrr1 000 0t BcJrc ap else eiur.reyurncrrc apun orolenco
e1'1e;rsy'arieto.r ap_p^rleturxorde epeorrad BI relal gclpe 'VZ nc g..r.r1cadsar Eaurpnlrlel -ered eeunFunl purirpdurg giuun6n nc ?lel -nclec g aleod oerielor ep rr.rgc6rur €elnlrr.{ ur rerunu prelncrrc pllqro o ed gzeasuldep os €rlsarol eieyerdns ad lcund un oJBc .ep nc Bzolr^ Bc 9lrugep "arleloJ ep Ezolr^ ^ 'nrlsrrel Inqolb Eerel 16 drurt ap rogrieler 'Inrolcnce e16e.r1.rd ed ar€ururnlr -nclec rue[u;ls eleod alceroc ?lBunuJo]op es Fcap 1sa e.rds 16 prgN Jn;og a.rdsup at6e,rrrd ee acap atso nu gcep '16 eIIJglp arualqo.rd eosope JIIIIOSeOC ep roleC8 IBJluoc auea ul 'a8-npulnlcele rc relBreprsuoc g eluod 1nlnrqulrd ulietog I't 'Fld eund ee 'gluepr,te rS pldurrs eared eleod rnlnlunupd e erielor ep rnlnsues earrlrqels 'lsa arlec atiato.r es pr I6eC 1nlultupd €urrreasur Blseoc€ 'pcseerac erloq ed lse,r ards ' 1. ezeseldep os es .red r.rndroc olsacp ecar€oag rslrtfErj 'Jololols r5 rrunl 'rnlereog B gluarede o.re.r6rur €\ 5 '\ ep rnlec sro^ur olso rnlnluIurgd lerl€lor o? ! ,,rn1n1ururpd e lse e.rds erielo.r'o Insuas '(f'f '3S) proN lnlod ?luarnc ersardxa gcrldxe ec €eec 'tse ?lcoroc uricerrp ul rlor 3,{ as pqo13
Ei O alti dovadi a rotaliei Pimintului o .gisim in forma elipsoidal5 turtiti a Pimintului. Pentru a explica bombarea la ecuator si scurtarea axei polare trebuie si recurgem la fo4a centrifugl generati de rotalia Pimintului in jurul unei axe. TABELUL 4.7 Fig. 4.2 Experienla cu pendulul lui Foucault streazi milcarea de rotalie a Pimintului.
pendulul ar continua si oscileze citre aceasti stea degi Pimintul face o rotalie completi in decurs de o zi. Nu am putea observa rotalia Pimintului, ci pendulul ar pirea si devieze spre dreapta, in sensul migcdrii acelor de ceasornic. La prima vedere s-ar putea crede cd podeaua executd o rotalie completi sub pendul in timpul unei zile, indiferent de latitudine. Vom observa totugi ci numai la pol Pimintul face intr-o zi o rotalie completi sub pendul, ceea ce inseamnd o deviere de l5o pe or5. La ecuator pendulul nu va indica nici o deviere, iar la latitudini diferite mirimea devierii variazdo'. Tabelul 4.1 indici variatia orari a direcliei de oscilatie a pendulului 9i timpul total necesar pentru ca directia de oscilalie si varieze cu 360o. Pentru cei care au noliuni elementare de trigonometrie putem explica ci valoarea rotiliei direcliei de oscilatie a pendulului
Fig. 4.3 l)aci este privit dintr-un punct situat deasupra Polului Nordo Pimintul efectueazi migcarea de rotalie gi de revolulie in eens contrar nigcirii acelor de ceasornic.
64
Pdmintul
ca planeti
Latitudine
0" ) l0 l5 20 LJ
30 JJ
40 45
)(, 55 60 65 70 75 80 85 90
Variajia orarE in direclia pendulului (grade)
1"3r' 2'60', 3'BB' 5013', 6"3A', 7"50', 8o60', 9"64', 10"61' 11"49' 12"29', 12"99', 13"59', l4'10' 14"49 t4"77', l4'94 I 5'00'
Migcarea de revolufe
Timpul total necesar unei schimbiri a direcliei cu 360o (ore)
275 l3B 93 70 57 48 42 J I
34 3l 29 28 26,5 25,6 24,9 24,5 L+rL
24,0
a Pimintului
Migcarea Pimintului pe orbita sa in jurul Soarelui se numeEte reaolugie.Atit termenul de ,,rotatieoo, cit gi cel de ,,revolutiel6 trebuie si fie folosili borect, neputind fi schimbati intre ei. Perioada de revolulie, anul, este timpul necesar Pimintului pentru a face un circuit complet in jurul Soarelui. in Aceasti perioadi poate fi misurati diferite moduri. De exempiu, timpul necesar pentru ca Pimintul si revini intr-un punct dat de pe orbita sa in raport cu stelele fixe se numegte an sideral, Perioada de timp dintre doui echinoclii de primivari consti' tuie anul tropic, lung de 365 zile, 5 ore, 48 minute Ei 45,68 secunde, adici aproxi-
InruJruPd oInI t ap relep prnf ug 'nqaqtnd eI pg" os 'arrenuirl € ep retep p.rnf 1ntulrupd pulc uI (ru{ 000 000 ltl Artprurxorde) pururu olse eiuelsrq '(S'V '89) ereolel glseece ep giuy snurru ur nes snld ug uq 000 00p Z nc Brre,r eteod €e relrqro gigrlcrrdqe eznec urp r€p 'w{ 000 000 0gI Bcrrc ep alse ereos 161unug4 erlurp erpeu eiuelsrq nle;u
16 nllerlFed
'erecoJ erlurp eiuelsrp oP BalEllcrldrla r€I o11.ro;searurtunl ap epurdep resdrle BetrrrJEW'p)cl.raDxD alSeurnu es 6ereu exe ad JBlnCrpuedJadorururu InJlerrrBr('oJDra Dxrt elSerunu es 16 resdrlc IB rrrrxeru Inrleruerp 'pllqro ad es erirzod ep elicung ur psul ernlrlsuoc aruc orurl o ed ggu es eJ€coJ oIoS 'resdrle elencot ur eldgug tugs purrr€,r. 'gro ed ru{ 000 l0I ecrrc ap alse pnop '91uelsuoc t)lacY ouIIu?I ce al€ce$ BI Inlnu es elrqro ed rnlnlururpd B erpetu eze]lL -ororc e1 ep .roleiuelsrp smns Blsece 'purer rS gre,r ep elrndurrloue ep pie; InJrI^ 'rnlnuororc gzeeplq8 15 ace uI rnlnrleJe r5 rnlnrlaqrred roleluemour rarienlrs lnlsJ InJrI^ psurrd alse BTBoJS nc pta6uuld ap g'nop e1-ec IB lullnzer Bc pcrpJou Boc ur elerapour ro6n 'p'g ern?g u! ape^ es runc e6e ouotelc un rS pcrpns BJoJSrruaur alecgrsuolur .ro6n rS giu n"s ErEoJsap plecnq o oazeuordnes ey ?s elrurer 15 alrral oaleBe lurs llirpuoc ecB pnop ouesepep gre6ueld o ep elo.l.auurea€ atleleloc o1€o1 €cep oec r6n1o1 gqrsod atsg gsdrle o rnrtsuoc B n.rluod 'resdrla elancot 'ezrrec 91lB o urPlnPc 9s ernqerl ?c Plere 'Pcrur elJ€oJ 'eraysrura gnop alac ad uellnrurs urp Inun-rlgJ PUB es aloreos ou ac aeec oesdrle rolsece e errunl ep pper8 elsa '11nru retr{l 'pcrprou ?lsrxo esndo rrndurrlouu ooagolrnldT1a rSap 'crac un Ucap gsdqe BJeJSrruaed rnlnuu e ecer reru eac ecode gcrpe reru otse rnplu;rugd o pqe.rtep 'g.rnp1pc ur epBc ap olelrluec eJeru reru "llqro Boc €cseerur.rd ps ll{e.rr re Intulurpd pulc InlnfElurgd BrIqIo InluoIuoIII "lnrleqrreo acerEoap luapr^e else pldeg '€urer 15g.re,,r, ep Jolrrndurloue Bznec 'Brolsacu B aruruJoJ ep glrlirur epeor.rad luls olo nu rep 'rugugd ep glrurr.rd pr€los ug eleurudur lsoJ ne-a1 rrgcfrtu alsacu ?c ecnpap ruelnd er€c urp tdey 'erinloaer ep 'lr-nrteuoc ep .ro6n elee uedqe 'tfd rS arielo.r ep suos r6elece ne 'rol IIiIIerBs O t't rS Bc orelos nrlsou rnlnruelsls aleteueld _ a1eol edeorde gc ruerurlqns ps ernqorl erzeco --a t \ \-\ ptseoce nf, '(S'? '3g) cru.ross"c ep roloou ,/ .// \ , rertuoc sues ur rnlareos prnf u1 as-npugc6rm Eepe^ tue'I proN lnlod erds ou-npullrn nrieds ulp r.rr.rd ure-l qcep lJcur IaJlsB I 'slrqre) ad gzeeseldap es Intulurgd Bs 'gincsrp relueze.rd Inrpsc csaSpdap ole rep oerourur rrice.roc B,,r'el-Icetle rS areseoeu lurs ruelsrs rnlsece ue.rriglgunqurl nrlued'erdorl Inue nc 1.rode.ruI 1nrepualeo elceroc ruelncl lcesrq uu areceu uI err8nrqeJ rrunl rz e-62 e pugtngpy 'p8eerlug rz o edeo.rde yzeeurroJ Inlnuor€Jc ellz 99€ ep crlsrrepuelec Inus 16. crdo.rl tnJJln InuB erlurp ,z ap lroJs u n ep sluereJrP rue nrlud areceg E.I 'elrz VIT Sgt ^rleru - - - t - - - - - - -
-"_-
._-
,. ,,.r. u,rr ttt
lll
I
L
Majoritatea globurilor se rotesc in jurul axei lor polare fixatd. intr-o pozigie oblici. Ne-am obignuit atit de mult ie vedem Pimintul reprezentat in acest mod incit un glob cu axa verticali ne-ar pirea nefiresc. Pentru globurile inclinate planul in care se afli orbita Pimintului si Soarele, planul eclipticei, este imaginat in pozitie orizontali, trecind prin centrul globului (flg. 4.6). Linia de intersecfie a planului eclipticei cu globul constituie un cerc mare. Cele mai multe globuri au. trasate pe elecercul ecliptic. Vom observa cI acesta triverseazi ecuatorul in puncte opuse (conform regulii cI cercurile mari care se intersecteazi se divid reciproc in pirli egale), ajungind pin[ la 23rlro latitudine nordici si 23rfr" latitudine sudici. Daci rotim globul incet vom gisi o pozitie in care cercul ecliptic se afl6.in plan orizontal paralel cu suirafata mesei. in aceasti pozitie putem folosi globul pentru a ilustra afirmatia c5, planul ecuatorului este inclinat cu 23Llz" faln de planul eclipticei. Mai exact, acest unghi este de 23o27', dar dife-
important ca inclinatia axei terestre. Degi se afli intotdeauna la un unghi de 6611rofatl de planul eclipticei, axa teiestrd igi _pi.streazi o orientare fixi in raport cu stelele *. Axa Plmintului ri.mine indreptati spre acelagi punct de pe bolta cereasct, in t-imp ce stribate drumul siu anual in jurul Soarelui. Pentru a viz:ualiza aceasti migcare vom orienta globul astfel incit axa si rimini permanent inclinati cu 6617rofali de orizontal5 9i vom deplasa globul pe un mic cerc orizontal, care reprezinti orbita, menlinind tot timpul axa indreptati spre acelagi punct de pe tavan, Ca o consecint[ directi a faptelor (1) cd axa terestri mentine un unghi fix cu planul eclipticei gi (2) cn axa este permanent indreptati spre acelagi punct de pe bolt6, vom observa cE intr-un anumit punct al orbitei axa este inclinati spre Soare, ci la punctul opus de pe orbiti. axa este inclinatl in partea * Aceasti afirmalie nu line seama de migcarea de precesie a axei gi de alte devieri ale axei.
//
\&,!rffi{--'--z.,zrz . ' . , .
\.
,
\
,
\.
c
I r
\\.----V-;-
-
/
/
lJz' tto a \ tL"
/
,/ ,,'
-' Planuleclrpttcrl
F9,4.! Axa-terestri se menline _inclinati cu 66r/r"-fagi {e,planul <, Harper and Row, Inc,, New-yori, f96i). 66 | Pimintul
ca planeti
orbitei
Pimintului
(dupi
A. N. Strahler,
rirgd pnop ug cordrce.r lredug es Bzuelcee -rolur os oc rruru rJncrec pnop Ec rrtel ru.ro; -uoc oeleta lirpd pnop ur Inrotence epr^rp ereurrunlr ep IncreS 'qo13 ed elurceds rrrtu -nuop lrrurrd ne elelered gnop elac eruc nrl -ued 1n,rrlour else Blsecy '(gcrpns eurpnlrlel .61199) cttcrotuo IncnJ e1 16 (gcrp.rou eulp -nUl€I c?tcro IncroJ BI lue8uet else "olr99) ereurrunlr ep Incral 'eletaur runri.rod u1 (rn1n.r -olence ulidecxa nc) gzeelcesrelur eI erec ed elelep.red aleol el.redrng Ie gurul ep lnri -Ilslos E-I'oJouTranr ap cJocelserunu es Inlnl -ulurpd E Rll.{qrun eec rf pleurunl ealelpmnf erlurp Bllwll Bzaar{crBru er€c eJElu Incre] 'gru^ ep lndurrlouu uI gUB as pcrpns EraJs -5ue rcgc oecrp.rou raJeJsrruer€mnu gcqde as ..Bu.rer" InuoruJel pc lnurier a(I 'lulurpd ed e.relos rolez€r e erepgc ep plq8un pru.ru eu eJec glesreASueJl aunrlces ur erBluez 'e.rder o elsa g'g u.rn8rg 'rogrn8g lnroln[u nc El€Ipnls eurq rurrr 1ec g aleod (arrqtuacep ZZ nee 1g) uu.rer ep lnrirtslos e1 erienllg puru! ep 1ndlrslos 'uunerdmr elelert g rod alri -courqce ec durrt u!'ler€des elelncsrp ernqerl eglirrslos Artoru lsecB urC[ 'esrelul lcexe luls egrienlrs |111rs1ospnop rolec lndurrt uI i ereog-tuprp4 1n1.rodu.r e16e-ar.rdec €aec ur llicourqce gnop elec BI ecrluapl luls
roprfcoulqca
p
16 ropfrrslos
IB la€xa
e.ucSllaldas
r
elrienlrg '* errqureldes t€ nus ZZ el puraoot ap Tntlcoutrpa .r€r oerl.rBru16 nes 0u €I acnp -o.rd es pnopuud ep gmlcouTrlag'areog e.rds luurlcuJ else nu rlod e.rlurp Inun lcru pulc r5 e.reog e.rdse1esu.r1Brurl nc .06 ep rqtun un ecuJ rnlnlulugd ExB pugc oapricourqce col ne gilrslos arlurp .rolepuor.redpcolfrru e1 'ereos e.rds gtetderpuJ Bec else Pcrpns BreJsrureurnce rep 'ereog erds pleserl oFII o ep giu; BrurxBlu elieurlcug erB nou urp €xB (ptutot ep gntfus1os lrurnuep oluauroru lsece uI 'eles relrqro e gsndo eaued ul prelrturs elirzod o-rlur gUBes eler€oS oerrqurecepZZnEs onrztyr reur runl ese{ 'pnn ep gnduslos 17 u1 al6eurnu es erirzod plseecy 'e1.rudepr?Iu else pcrpns Bec r€r 'e.reog ap edeo.rde rum alse '"zl$Z ep urrxeru prq8un Fcrprou €reJslrug nc ereos erds luurlcur elsa rox€ IB proN Inlod BI ep pleduc tlcul IeJlsB es elrq.ro ed lenlrs else InlururPd orunr zz IIes lz e.I Hicoulqce 16 gi;rqog 'lunuprue uJ elelncsrp S rol ecrluc glilzod n.rted a1e3 'InuauoueJ ruetaleiug gs elnfe 1od eu ounqolt n.r1ed'aurq rsru onesqo13 un unce '(f'y 'tg) t"t psndo eelred uI rcru ereos lS oJ€rpowrelur e.rds rcru pl€urlcur else nu "xB rnlereos gsndo elcund Enop oloc ug pc 16
Eerarueuo euliueru rruarsuoo 16rlnlnrulupd8 eraurrou! ","'st"il:F"IilfiJ'ft11i':iill"il.H$ 9!41}solep
Ftueurol,ll
f;%ll
Fig. 4.8 Solstiful
de iarni
(dupi
A. N. Srahler,
<r, Harper anil Row, Inc. New York, 1963).
lungime pe cea mai mare parte a globului. Aceasti inegalitate poate fr apreciati din figura 4.8 dac[ observim ce portiuni dintr-o anumiti paraleli se afli de ambele laturi ale cercului de iluminare. Subliniem in continuare. citeva fapte evidente: o,/ fn emisfera nordici noaptea este mai lungd decit ziua; 6) ln emisfera sudici ziua este mai lungi decit noaptea I c,/ Inegalitatea dintre zi 9i noapte cregte de la ecuator spre poli; dJ La latitudini corespunzitoare spre nord gi spre sud de ecuator lungirnile relative ale zilei si noptii sint in relatie exact inversd; e,/ Intre Cercul arctic (6611r"N) gi Polul Nord noaptea ocupi intreaga perioadi, de 24 d.e ore *. Din observarea atentl a figurii 4.8 reiese clar acest fapt, intreaga regiune polari aflindu-se situati la nord de Cercul arctic in partea umbritd a cercului de iluminare; ea nu va putea fi expusi razelor solare chiar daci Plmintul se roteste cu 360o: // Intre Cercul antarctic (66i r" S) 9i Polui + Aceasti afirmalie nu line seama de crepuscul care oferi o iluminare apreciabili lingi Cercul arctic.
68 ; Pimintul
ea planeti
Sud ziua ocupi intreaga perioad[ de 24 de ore deoarece rotatia Pdmintului nu poate aduce nici o portiune din aceastd zoni in regiunea umbriti. Soarelui la amiazi, lni\imea la solstiliul de iarni La un moment dat toate locurile de pe Pimint unde Soarele se afli in punctul cel mai inalt pe bolta cereasci se gisesc pe acelagi meridian. Astfel, arniaza se produce simultan in toate punctele ce au aceeagi longitudine, din acest motiv amiaza fiind frecvent denumiti trecerea.Soarelui la meridian. lJnghiul vertical al Soarelui deasupra orizontului la arniazd. poarti numele de tndlgimea Soarelui. Din figura 4,.8 putem determina iniltimea Soarelui misurind unghiul dintre o razd. solari gi o linie tangenti la glob la o anumiti latitudine. Degi suprafala terestri este curbi, lumea aparenti in care triim noi, ni,ste fiin1e neinsemnate, este o lume plani. Intre limitele cimpului vizual orizontul pare a se constitui ca un cerc pe o suprafali plani. Iati de ce putem folosi o
lndrull llcuJ IeJlsB '1od e1 lcund un-rlur 8ra.,luoc elouprprJetue1eo1'11nrurelq 'r6eeaceeurluur rnlar€oS ueurrilgug ocereoep orrzarruern1n1 -uoruoru B ereurruJorep eP BIeJnl€u aIBc o rcru Ba,\€ urB-u pns FIod €T 'rnlnluozrro u.rdnseep o'/r€Z rr" luauuru.red pUB as Ie pns Inlod e1 _ecdrurl u1 orepzpdurlr tot ed luozrro {ns .'/rtz nc proNl Inlod el eurruPr olorBos errqurecep urp Inllrlslos BT 'elrnu -Srqo rrie.r.resqour.rd Fl€tcalop g aluod nu tlcul psulrls ep tJlB gle.rrds o r€p 'g1e.rrds o else erroloorerl ?lseace '1de5 eg 'lefiz elernp pteot ad Inluozrro nc lep.red pup -gup.r oluluozrro croc un e8.rnc.redIg 'lulpnl -IIEI ell€ e1 91dur1ru1es runc ese oluozr.roep gieJ greurlcu! glnr o PzBorurn nu oler€os '(6'? '39) ru;urg4 ad ep etcund arplelec IcIv e1eol nc erie.redruoc u1 olrnuSrqoour€ru IeJ lnlcadse er .reced rnlereos Inurnrp rlod e1
'eunllseqc uI e1 pu;d pns e.rdsnes prou e.rds1nc.re lnlcund ruFrnsuru e.recpdnp .rnle.reog erieurlcep pturz -e.rda.rac eurpnlrlel ep elelerud rueurur.ralap 'gzertore EI rnlereos eeurrilpu; IIIUJ Isli op a1e8el .ro1ewa1qo.rdEerellozer uI []n rpe^op e,t es qo13 crru ufl .rurpnlrlul ela^rl -cedsa.r n.rlued sns rerrr elep rolrrolel Inrol -nfe nc aprinlos rode pugcgr.re,t .png 1n1o4 ocrlc.rr e1 16 crlcrelu: Incre3 e1 1ncre3 BI 'Jolence e1 'rnlnurocrrde3 pordo.r; u1 .uzenue BI rnloreos rrurrilgul Bereunuretap BI r^res eleod gpolau ?lseecv 'lecrual pec rnler€os elezer e.rec ad elep.red ap ,,lrlcadser Inlcund g.redes ec cre ep eper8 ep IBer rnlnrerunu B elceroc rupurruJolep eriuele aretu ruup -roce ps ornqert pln8er glsuobe pursolod 'I0cLuoa por rnlaroos ?IozoJator o7 o1alnnd ti atlcadsatTncoy a4u7p uolpuaur op In?ro snurra a06 nJ plodo a$a JoI nutnuD un-JtuL ptzonao oI Lnlaloos lod q egli;rs1og oautl1pug : €zeerurn urnc pdnp FlelnruroJ U eleod oeurpnlrlel ocrJoe1 rS rnlnue Ie lueruoru 'rricourqca €l rerunu ecrluepr lugs rrnrq8un ecrro ur gcrlde es orec ogle.reue8ep8eg 'rnlnluozrJo rnlncrec 'pzerure el rnlereos Beurpnlrlle rS aurpnlrtul 9nop alaS IB Ierluec oezelte el rnler erlur ecrlerualsrs rrieler raun eiuelsrxe BIBrB urp es erec ?reosgru lnlcund -eog eeurrilgur nc rq8un lsece urppunJuoc B,t eu sns reur eleuolfueru rnlereog rrrurilpug ps r6n1o1 ornqert n\I '.06 ep lellnzar un ale rrole^ rolelrraJrp B pluelB Bzrl€u.!/ ' e e u t p n l l l B l r J J r B o r p 'rnlnluozrro erdnseep U I P cruiilqug Elnz9cs og Pp ,06 'rnlnluozrro "^lrEZ "p e-I ( a ad .relncrpued.red ueld pzerrrru o are €l oloreos pns 1nue1d Inlod un-rlur €unBaplol PUe es rnlereos Inunrp : crprou rnlnluozrro 'PInu ereole,^.o Pp .06 ulP ElnzPcs erdnseep olt op ourrilgul o are Bzerure €l rol€nca BT 'S 16 orollod Bourpnlrlel Jceruoep olaruos (S.tlr99) cllcrutue N .06 IncroJ e1 (p ornlnluozrro i luozrro ed lcexe pg€ os gzefifre 1nue1d nc 1e1u.redueld un-.rlug pge es rnlereos lnunrp rlod e1 gc rug^rasqo BI elereos (1rI"'ir9g) crtcr€ lncre3 e-I (r '6'V e.rn8g ulp aloure.r8urp el pug8.rnceg | snutru no gle8a ,ulrtz "96urp^rasqo 'DaulpnITIoI snuuu nc 7o3a 7t18un un else rnler"os B eurrll9uJ ?ls€ec€ pc Dunvaplot ecot tnlaroos 'crpns rnlnluozrro erdnseep .t/r99 ,p also rnlntuozTto Tnuoydnc"06 gzerlrte €l rnlarBos eeurrilgug rolence nTiolcaloJ! ynuogd: rnlnuu IB lueruow ecrro ur (q ' S :1 olrurpnlrlel oleol nrlued ppqep,,r.alse rec ed eP " " / r t Z e1 else rnlereog erieurlcep 'qurur ep prirrslos rnlereos Inurnrp pur,rrrd ple.reue8glntar g 'rcrru rJncrec luIs 'IoJlsy 'ln1aroosotioutpap el6aurnu es er Baec ale rnlnue InlseJ ur ! qcseerec ereJs ad rreur nc ereolu^ Bc pcrluepr Jlse 006 ap rq8un un lrncrec lurs oJEIncrrcJlnJ elsecBorricourqceu1 qns pec rnloreos elezeJ'arec sl BautpnlrleT nldruaxo ep 'eluaruour olrurnue uI '?csuoJac 'lecrua,t eapuc 1od erelos elezet e.reced e1e1 eraSs ed lelduroc crrc un crulrf a8rnc.red -ered gcrpns rurrr eec else r5 * rn1nuncudoS elereos 'acrreJsrtue Iiloq laun EruroJ qns Tnctdotg gtrrunuep tsoJ € S"u/rtZ ap elalpred erede lnrec.rur oleluozrro pueld u,r lEnlrs cJec 'quaz el ollSe.reclelloq Inrluec uI lcexe rcep un ec leluezerdar else InluozrJo 'puJer ep gFB es oIerBoS 'rnlnluozrro e.rdnseep o06 ep 'Itlp.rt rq8un un qns tuJrrpd ed pec ezeflne BI rnler lnrirlslos €l rec ed rnle.reog Inurnrp -€oS elezer pcrpns eurpnlrlel -IIBI atrraJrp nrlued 6pzee.rlsnp 6'p ern8rg e1 (o 'rnleruoS ep nurilgu; rSrurpnlrlel "41.,g7 oler"oleuurn gurB! ep luJs e^rlecgrutueS 'gruer8erp ed prq8un ruprnsgur pulc rcunlB g1ue3ue1 pldearp reo ed rnla.ruog al 1nrunrq tn$ps1os
I Cercul arctic
A P o l u lN o r d
662"N
F*:--d \ E
'9"
\q, .-z
\oz^
.(qs.
-
\\
\u; u (1s, \'*-*
E
r . \
! t \ I I t
U Tropicul Racului
23WN
Fig. 4.9 Pentru obeervatorul ile pe sol, ruprafala terestri este_un diec plan orizontal. Soarele_oLunl aici drumul aituati deasupla ea. Se prezinti a un-ei cupole-emisierice ec"migte p€ faF inferioeri la epocile echinoc$ului latiiuilinil t8 dif;rit; 9i ale ambelor solstilii.
70 | Pimintul
ca planeti
par si $ stelele Soarelui pe cer
s"o6
s"%9s
pns lnlod
srlcrelueInclac o
.-"ni'"d'{n-t:/'','*h
s1:.Zt f",p.6(.6
V:--'o"'{i'i
s.%e.
le-l "o lotencf
I n ln u r o 3 r . r de J l n c r d o r l
a
ilidou InzatlA
I I Al il I
I
tk,
.6v ./a"
'y't
/ro-
l")
I
I al
\\ \ :.\
egale. Fixind miezul noplii intr-un anumit punct de pe circumferinli, am putea citi orele in mod direct, notind umbra vergelei pe un cadran asezat deasupra marginii discului.
si toamni La echinocliile de primivari (20 sau 2l martie gi respectiv 22 sall 23 septembrie), raportul dintre PS,mint si razele solare este acelagi, iar cele doui date pot fi tratate impreuni. ln figura 4.? este prezentatl situatia generali. Deqi axa terestri este ca totdeauna inclinati ct 66rlr" fa75. Direclia risiritului gi apusului Soarelui de planul eclipticii, ea este astfel orientati la solstitiu incit nu implic[ vreo modificare a inclinlrii fali de Soare. Razele Soarelui fac un unghi Directia rlsiritului si apusului pe orizont variazd in limite largi cu latitudinea" aga d e 9 0 o c u a x a t e r e s t r i . F i g u r a 4 . l l d n c i t & a detalii suplimentar" ur.,piu situaliei la echicum se vede in figura 4.9. Pe Cercul antarctic, la solstitiul din decembrie risiritul gi n o c t i i . Cercul de iluminare trece la echinoclii apusul au loc in acelasi moment - miezul noplii - intr-un punct situat la sud pe prin poli gi coincide deci cu meridianele pe orizont. In toate locurile situate intre Cercul misurd ce Pimintul se rotegte. Dupi cum rezulti din figura 4.11, paraantarctic qi Cercul arctic Soarele risare intr-un punct aflat intre sud gi est, gi lelele sint imp6rtite de cercul de iluminare egale. In consecinfi, ziua gi apune intr-un punct aflat intre sud Si in jumltili noaptea sint de lungimi egale (12 ore fiecare) vest. la toate latitudinile *. Condiliile sint aceleagi pentru ambele emisfere. Soarele risare Solstigiul de vari la 6h 00m a.m. (timpul solar aparent loIt uproape toate privinlele situalia la sol- cal) gi apune la 6h00m p.m. in toate puncstiliul de vari (2I sau 22 itnie) este exact tele de pe glob, cu exceptia polilor, unde exlqtd o situagiespeciald. inversul celei de la solstiliul de iarni.. ln Iniltimea Soarelui la amiazi se deteracest moment capitul dinspre Polul Nord al axei terestre se inclini direct spre Soare, mind prin mdsurarea directd a unghiului iar emisfera nordicl se bucuri de aceleaqi dintre razele paralele ale Soarelui gi liniile puncte conditii de iluminare sporiti pe care le-a tangente construite in anumite (fig. a.1l). Citeva asemenea misuritori ne avut emisfera sudici la tsolstitiul de iarni ( f l g . . l 0 ) . I n l o c u l u n e i d i a g r a m e s p e c i a l e vor dezvilui faptul ci inillimea este totcare s5 arate relatia dintre Pimint si razele deauna colatitudine, adici 90" minus latitudinea. Astfel, la echinoclii - dar nu 9i in solare putem folosi figura 4.8 risturnind-o, celelalte momente ale anului - inillimea schimbind deci nordul cu sudul, Arctica cu Soarelui la amiazi poate fi calculatl printr-o Antarctica 9i Tropicul Racului cu Tropicul simpli operalie de scXdere, daci cunoagtem Capricornului. Afirmaliile ficute mai sus in latitudinea. Degi inillimea este aceeasipenprivinta cercului de iluminare asupra lungimii zilei qi noplii gi asupra iniltimii Soa- tru latitudini similare, atit spre nord cit gi spre sud de ecuator, nu trebuie si uitim ci relui de amiazd, la solstitiul de iarni pot fi unghiul se misoari de la orizontul sudic in transformate. introducindu-se schimbirile emisfera nordici gi de la orizontul nordic necesare in raport cu conditiile inverse ale in emisfera sudicl. solstiliului de var5.. ln figura 4.9 este ilustrat drumul Soarelui Drumul Soarelui pe cer la 21 iunie este ar[tat in figura 4.9. Ceea ce observim este pe cer la echinoclii. In fiecare caz acest c[ la toate latitudinile, iniltimea Soarelui drum se afl5 la mijloc intre drumurile de la antiazi diferi de cea existenti la 22 * Acest fapt explici termenul echinocliu, format decembrie at 47o (23tlr' plus 2ilr') 9i ci din cuvinte latinegti aequus, egal, gi nor, noapte. situalia la poli a fost inversat5. Pentru Nu ludm in considerare crepusculul, care lungegte toate latitudinile aflate intre Cercul arctic perioada de luminl a zilei inainte de rhsdrit Ei dupi gi Cercul antarctic Soarele risare pe ori- apus. 72 | Pimintul
ca planeti
m
'(tse;.rernuu11 'purlF;1 'V otoJ) .rao ed lr.roqoc lau leo lnlctmd sullu B eleraos '?.rBA ep JnFIilFIos apuoped ug '(X,Of.Oe) e.r€ar.rop ur .lsaJraueaH '31g BI lridou 1nzelu ^DrncFJtsol e mleraos a ega.rtotol plsaecy gl't "l
--
tului in 24 de ore. Yom nota totugi ci sensul migcirii aparente a Soarelui este invers la cei doi poli. La ecuator Soarele are iniltimea de 90o la amiaz5. iar drumul sIu se afli intr-un plan perpendicular pe planul orizontului. Din aceasti cauzi la echinoclii iniltimea Soarelui se schimbi la ecuator cu l5o pe ori in tot timpul zilei. ln plus, la acest; date umbra unei vergele verticale va fi indreptatd exact spre vest la 6h 00n a.m. pini la arniazd, va dispirea la amiazi qi va fi indreptati exact spre est de la amiazi pinl la 6n00m p.m. Datele intermediare Ce se poate spune despre raportul PimintSoare in zilele dintre echinoclii 9i solstilii ? Declinagia Soarelui se schimbi necontenit de la un solstiliu la altul. Cuvintul ,,solstitiu" este derivat din cuvintele latinegti sol, soare, gi stare, a sta, referindu-se la faptul ci Soarele, dupi ce a atins valoarea maximi a declinaliei sale spre sud sau spre nord, pare s5-gi mentini pozilia un scurt interval de timp, pini cind declinalia iqi schimbi semnul. Valoarea exacti a declinaliei Soarelui poate fi g[siti, pentru fi.ecare zi a anuluio in Almanahul aerului, al clrui continut va fi descris in capitolul 5. Putem astfel calcula inillimea Soarelui la amiazi pentru orice zi a anului. Iati citeva date privind varialia declinaliei Soarelui, care pot fi utile in calcularea aproximativd a inillimii Soarelui pentru alte zile decit solstiliile 9i echinocliile. Varialia valorii intr-o luni
declinaliei
I l'45',
Prima lun[
inainte qi dupi
echinocliu
8030', 3"15',
A doua luni inainte 9i dupi echinocliu Lunile adiacente solstiliilor
Se observi ci varialia declinatiei este foarte lenti lingi solstilii dar accelerati lingi echinoclii, ceea ce explici scurtarea si lungirea rapidi a zilelor in lunile de toamni
cele indicate in figura 4.9. Dacd intr-o asemenea ilustralie s-ar trasa cu griji toate rutele zilnice de la un solstiliu de iarnd pini la urmltorul solstitiu de var5, s-ar constata ci ele formeazi o spiral5 cu panti foarte micd. Aceasta ar putea eventual explica comportarea Soarelui la poli (fig. a.l2). Innllindu-se zi dupi zi, pe aceastd spirali cu pantl mici, din pozilia sa cea mai joasi sub orizont la solstiliul de iarni, Soarelui ii sint necesaretrei luni pentru a atinge nivelul orizontului la echinoctiul de primivari. Apoi, el igi continui drumul spiral in sus, atingind punctul maxim in jurul datei de 2l iunie, dupi care incepe si coboare tot in spirali, atingind din nou orizontul in jurul datei de 23 septembrie gi continuind si coboare spre pozilia de la solstiliul de iarn5. Acesta este motivul pentru care la Polul Nord Soarele risare gi apune o singuri dati in fiecare an. Risiritul are loc la 2l martie, iar apusul la 23 septembrie, fiind separate prin sase luni de lumini solari gi ,saseluni de crepuscul gi intuneric total. La Polul Sud situalia este similari dar sensul este inversat. Determiuarea lungimii zilelor gi a momentului rieiritului la toate latituilinile
gi a nop$lor gi apusului
Pentru a stabili cu aproximatie lungimea zilelor ,si a noplilor, precum ,sia momentului risiritului 9i apusului pentru diferite latitudini 9i epoci ale anului putem folosi un mic glob si o bandi de elastic (flg. a.l3). Pentru echinoctii problema nu se pune, intrucit zilele sint egale cu noplile la toate latitudinile. Pentru alte date vom proceda dupi cum urmeazi: I. Solstiliul de iarnd. AEezim banoa de elastic astfel incit si reprezinte cercul de iluminare (cerc mare), care intersedteazi ecuatorul la meridianele de 90o vest gi est gi este tangent la Cercul arctic gi Cercul antarctic in punctele in care acestea traverseazi meridianele 0" gi lB0'. Alegem acum o latitudine oarecare, de pildi 40' N. Luind 15' de meridianul 0o ca amiazi, numirim longitudine pentru fiecare ori spre vest de-a lungul paralelei de 40' pini cind ajungem
74 I Pimintul ce ploneti
,
-ry;n:oe'iii\
frry::R
rr."4(
\
I
/
D\s
rrurunl lelznJlp trnqrrte atse lnlncsndar3 'BJeInurs aur8rro ep rd gp9e plurnp ep luls eleqtup llcnrlur 'Bruas ep Iec rS (erorne) gieeurrurp ap lnlncsndarc orlur ericurlsrp ecBJ ruo^ nN 'uerrr rurpnfllel BI sole reru .toyz e gururnl ep EpeorJod e1 tuet.rodurr snepe un ornl -rlsuoc '1n1rrpsg.r epecerdrSrnlnsnde pzeorrrrn arec pznJrp areurrunlr o 'ynyncsndat3 .e6e nels nu alrrnrcnl o1rio1nc urr15 runc pdnq 'qurlunl €l IBlo1 crreunlur sl ep Fcsnrq orBq -urrqcs o olsa InlrrpsgJ pc rS 1e1o1crraunlur ep neueluulsur l.uruJn olse rnlaleog psnde pc esrtuerd BI ap lrurod rue .rolidou 16 .ro1 -a1rzuurr8unl eareluJl ucgrldurrs e nJlued ppcsnde.r3
'&rv 'Ev) 'luozrro qns purundnsard ErBoqoc olorsos eJsC nc ezolr1. ap rs erlseJal rereJsorul€ €alursort op opmdop rnlnlncsndara Blaln0 'cIlSe,{ InJac od arrcnl sJeo6n o ec reurnu ud.rn e1 gu"rd purururpr 'lelderl a8urls os purtunl ptsuace rnlereos lnsnde pdnq '(91'y 'tg) nrlued luozrro qns 1os od op Inrolelrasqo ln.rgdsrp e elar€os ec pdnp durlt tlnru rnlnr
'pcpu nlued no pp.rrdso eleemlnua ulrrnp p1uo1ed reo ad mleraos p luertdu Furnrp proN Inlod B.1 ZI.t .FL{
auru.r8urp ur alrsg8 Eeuaruosp ep U rod rnlnsnde rA rnlnlrrgspr elaluaruotr{ .(g .duc) 1e8e1 dturl ap eletuatsrs ep piey lrqereprs -uoc oroJrp ps eleod eruc oluaredB lacol rBIos .?cllqo lndrurr pp eu pqo13 Bc ruelrasqo arirzod o-Jlur elalapred Bz€osre,,r.eJl ereulurnlr ap IncJac ec ezrrec urp .alleur elrurpnlrlul nrluad psrcerd ep lg1e tol elso nu Bg .llpeur r5 eseof olrurpntrtel nrlued urind reru nes ,gI ep arieurrxorde nc rnlnsndu 16rnlnlrresur Inlueurou lcoroc urlqels qs alnured s,t eu elseoc€ Bpolour ariualu nc urprcnl gceq 'rolnulslos Inzec ur €c rode ruepacord 'elureur rerrr Bc olse 16 1se,.r. oP eleuBrprJourBI InrolBnca ez€elcesJolur "06 ac arBru crec un eultuBr crlsBlo ap epusq pc urprn8rse ag 'erieurlcep snuru 006 ep Beurp -nUtBI nc elelal€red u1 gtue8uul ey ps lgcur IeJlsB crls€le ep epueq urptsnfe rode,(g.g '3g) raruureleue Inroln[e nc rnlereog erieu -rlcap trr€urtural'ee'r.nlnun agonode arlv .t 'arilzod r6eeeceuI crtsele ep Bpueq pulspl (cgrce4 Inuuaco erdsurp eelred ursoloJ ,ptroa op .7 16 1nqo13 rurtrl^ul 1n1hrcgog 'rridou earu -r8un1 Fclpul ocgrce4 InueocO ur.rd ace,r1erec o8unl reru oreyrzeeurrtunl pcrpur Incr€ rer lrncs reru Incre nrlsou Inzuc u1 .rridou e r5 ropz eerur8unl Bururrelep eledd es nldurrs .rnlnsnde Incluc un-rlurrd Inlueuou Fp eu oezerute e1 ru8ngpe ! (tue.rede 1uco1 rg00 qZI rElos lndurrr) rnlnlrrqspr IE nrluurrxorde InIrIOIrIOIu
ur00 qzl
Bp Ou OJO Op JUTIInU ISACe ezsrrlle
urp lnzPcs
'crls€le ep- spuEg 8l
4 w Y/z l
t-
30= 20I0--
-, r-t. b =i
rb/
F
26t-
t
E I
--l-to--[)-!1
lln4
-+--\;''./ .\'11/ \
ii-,2
-'1-
/
t \ rir'r l'-,'l ,/
Fig. 4.14 Acest grafic indici risiritul O c e a n o g r u p h i c O . f J t r u) o . . i l 7 i ) .
9i apusul Soarelui la orice latitudine pi in orice zi a anului (dupi
ci atmosfera arc o grosirnc uniforrni si o distributie uniformI a ;,rafului. lungimea c r e p u s c u l u l u i v a d c l r i r r d cd e d r u m u l S o a r e l u i I ) e c e r . c a r e , l a r i r r d u l - . d u "d e p i n d e d e l a t i tudine (r'czi fig. ,1.16).Acokr unde planul traiectorici soiaro este \ crtical. de pilclI la ecuator. Soarelc are cea mai rrtarcvitt'zI dr-'
Fig. 4.15 Crepusculul este o reflexie difuzi datoriti m o l e e u l e l o r d e a e r . p r a f u l u i s i vaporilor de api.
Fig. 4.16 Durata crepusculului depinde de riteza de coborire a Soarelui sub orizont.
76 L Piruintul
tr. i,t;#r* {-.S. -\ou1
coborire suli orizont: 15" pe ori. La latitudinile superioare tlrumul inclinat al Soarelui facc ca acesta si coboare mai lent sub orizont. La 60'l{. de exemplu" drumul Soarelui se aflA intr-un plan ce face un unghi de 30' : 30"), iar cu planul orizontului (90"-60' la echinoctii crepusculul dureazl aproximati\- de doud ori mai mult ca la ecuator *. Eristi trei feluri de crepuscul. Crepusculul astronomic este perioada in decursul cdrcia mai poate fi detectati vreo lumind pe cer ;i sc consideri ci dureazi un timp egal cu ccl neccsar Soarelui pentru a ajunge de la orizont pini la un punct situat la lB' sub orizont. Crepusculul maritim dureazi de la trecerea Soarelui sub orizont pinl in momcntul cind acesta atinge un punct situat la 12" sub orizont. La 12' contururile obiectelor terestre sint vizibile. degi orizontul este probabil neclar ;i se pot vedea toate stelele foltisite pentru orientare in navigatie. Lirmeazi crepusculul ciull, perioada in timpul cireia sc pot desfiqura activititi normale in lumini artifrciali ; este periaer liber firi oada necesari Soarelui pentru a ajunge de * Putem considera ci la 60' latitudine nordici drurnul Soarelui este ipotenuza unui .triunghi plan cu unghiurilede 30', 60 Ei 90', cateta cea mai scurti reprezentinddistanla reald sulr orizont. Intr-un astfel de triunghi cateta cea mai scurta are o junritate din lungimea ipoterruzei. La ecuator Soarele parcurple cateta cea rtrai scurtir a triunghiului. atingind astfel acelasinurnar de grade sub orizont irttr-un interval de timp egal cu jurnatate din tirrrpui necesarla paralela de 6Ll.
ca planeti
F
Inlod BI gc eutueesur _elsBacy .oBI BI o0 el lncsnde.rc ap epuorred ocrprou agunr8e.r ,r1 'luozrro qns ecorl Blsecu op pzerre^ rnler€os eriuurlcap erergc lndurrl purc .rnle.reogrerroi ug ppuorred e8ea.rlur tlc pz€ornp lnlncsnde.rc -cererl e rcrru rerieurlcug Ellrolep lr8unlerd opcnu elreo; elued nc pluluozrro ple.rrds o llnru elsa lnlncsnde.rc rr€ru elrurpnrllel BT elso rnlorBos Inurnrp acerBoao .leurlurelep ap .ro5n alse rlod el rnlnlncsnde.rcelurnq .rnlarEos 'y1,9 e:n?g urp eurer8urp ed rurpnl psnde pdnp etnuru ep 0Z 16 gro I ..ur.d u 0S q 9 -r1el osro^rp n.rlued plerpnls g aleod rnlnlnc e1 tn.rpdsrp € BlsEecV .Fq1e ple.;erdns o ed cedo d.roc -snde.rcl_elurnp e eldwe eriur.rerl .1uorr.ro q.,s Inun E QJqun greo6n o scunre e nlluad leururnlr og1 elsed €l t€nlrs lcund un pleporcru e8urle ep Flsep pcur Ere crlsea Inrer .snde ednp elnuru nu rnlareos Inunrp .snds 1egr1y .eeldeou ep 'urd e1 .lrnufrqo 6uec un glugnin nc 91 u 0? q gleot pzeornp ppcsnderc IaJlsB rS oluozr.ro rsoio; urealnd .u.d9 .glur.rn6n ererrr nc . 0t q 9 e1 qns PUe es_ elerBos orBc ur ?lBlol Bpeo elrnu3rqo eralrl ruc ureelnd ,snde pdnp elnuru ep 0t _ -r.red elSe6gdap nes gzeele?e snde ednp' ap .Ierol nrpeur duryr ..ru'd "-'d * 00 q 9 BT u 0t q S rS^rnlnlrrpsgr eatureurp rnlnlncsnderc rolu u1 tnrgdsrp B elareos :rcru Etentls .prE^rBH pcrruou -r8un1 uurns 'rnlnue -o.r1se elletg e1 lndturl lot uJ IS lliea.resqo alareol€uun lEnlceJe n€-s "06 rurp "g? ,trleurrxorde erlur r-zerteL erec oecrlr.ra .trnas ep (uerlxe 668I erunr SZ garurunq
,Caop 'g'2
.GtlS .oS1 ,anttg ntldntSouoatll . .tU pdnp) mppcsnderc susiF"tfi tf.f Pstpnseutpnltlel
t
z
L : i
o
Z
t
PCrpioueurpnl|lel
lncsnda.rc un n.rlued alqero^EJ elreo; rrfrpuoc .lecsn 16 .rnd ep llqesoep reB un nr .a.reorcrdep 000 B ep aurpnlrllB o EI oacrdo.rl €I pUE as ruad urp edrnbary BelBtrIBco,I
: Ff,€re depeg .I .S (206I erlrrdu ',{ppa/A s.radrog) ,,ecrdort e1 rnlnlncsnd S .erzrc -orc- el€rno"_ lBInlJluI IocrlIB un-rlul -o.rd ap ecgriullr6 rli€^resqo ep elurirrguoc lsoJ nE ald€J atsecy .alnuru ep fZ pcrpe 'glrncs ruru rJo rorl ap pl€Jnp o ore .luozuo qns o9 eturle eler8os purc purd BzBeJnp e.ruc c1r,.r.rc ppcsnde.r3 .alnurru 61 r5 gro 1 ap oroleu otrB 'Bro ad oSI nc puuoqoc oele.reog tuozrro qns oBI BI lBnlrs laund un e8ur1u B nrluod rup 'qo19 ed ep tcund tle ecrro ur llcep uncs reru olse crruouorlse lnlncsnde.rc rolBnce €I pc larE^ep€ elsg .glBar pz€q o rcru ere nu e.reundnseJd€lseoce Jep .uncs ep rueJlxe nBs luelsrxeur else InlncsndJJc rolenco gSugl pc Breprsuoc eulnl pllntr{J .rnlnuu IB lueluotu ecrro ur arlur esur.rdnc elrurpnlrlel nrlued 16 o0 "0, crruouorlse rnlnlncsnde.ra eeurrSunl pcIpul erec "y'If'S IB rourrBtr{lInrelsrurtr{trurp cgurt -oueeco Inrcr^res ep plBroqBle rnlnlncsndarc e pruer8urp o gturzerdor LI'V ern8rg 'rullrreru rnlnlncsnderc porelncluc ec olaqBl 16 euriuoc erec .rn1n.ree lIured orurpnlrlel eseoreurnu nrlued InrlBuBurly uJ rS rnlnue e rz etacegr nrlued .lnurtu un BI gugd ep elieurrxo.rde nc 'glep atse lrarc rnlnl -ncsnderc elerncl 'p]uernc Bl€rcgo Bpeorred ernlrlsuoc oc €eec 'e3.nurur ep 0t .4'I1Brurx -orde €zeornp lr^rc lnlncsnde.rc o.rogricourqce eufeard uI oo0? op eeurpntrlel eT .luozuo qns o9 BI lEnlrs lcund un e1 eurd luozuo BI
inte de inventarea telegrafului problema diferenlelor de timp nu prezenta nici un interes pentru cei care igi triiau cea mai mare parte a vielii intr-un singur loc. Chiar cilitorii nu aveau decit grija de a-gi pune ceasornicele in acord cu ora comunitilii locale. Timpul necesar deplasirii dintr-un loc intraltul era atit de lung in comparalie cu diferenta orar5. dintre ele incit aceasta din urmi nu avea aproape nici o insemnltate practici. Cind a devenit posibil si se transmiti instantaneu mesaje prin telegraf au fost imediat sesizate deosebirile de timp local ce rezultau din diferenlele .de longitudine. $i odati cu dezvoltarea mijloacelor rapide de transport a aplrut necesitatea corectirii orarelor in functie de timpul cigtigat sau pierdut prin traversarea meridianelor. In prezento zborurile est-vest la latitudini medii se pot apropia de viteza necesari pentru a egala migcarea Soarelui. De exemplu, un avion eare decoleazi, din New York la l2h 00amiazl (timpul oficial al coastei rlsiritene a S.U.A.) gi zboari cu circa I 300 km pe ori, poate ateriza la San Francisco la 12h 00' amiazi (timpul oficial de pe coasta Pacificului). Timpul
Ei longitudinea
Pentru a evita confuziile gi a simplifica cit mai mult studiul relagiilor de timp este necesar si considerim ci Pimintul este fixo iar Soarele completeazi un circuit in jurul s5.u la fiecare 24 d,e ore. Coneeptia aceasta este perfect admisibil6 deoarece relatiile Pimint-Soare sint pur relative. Si ne imaginim cI un meridian se poate deplasa spre vest in jurul globului, menginind o vitezi constantd,, astfel incit si se afle totdeatrna in punctele unde razele solare cad pe suprafala terestri sub cel mai mare unghi posibil. Yom numi aceastd linie rneriilianul ile amiazd (fig. 5.1). Exact opus acestui meridian, pe cealalti fali a globului, se afli meriilionul ile miezul noplii, care gi el se deplaseazi spre vest pe suprafata Pimintului, riminind permanent la distanla de 180" longitudine in -In raport cu meridianul de amiazS. timp ce meridianul de amiazi separd dimineala de dupi amiazi in cadrul aceleiagi zile calen78 I Pinintul
ca planeti
a15eu tod es rrooulf .Ilurnl B pcrreJs "oi \_--+-.---l -rluo ?lreq o rdrl uelnd .ror.ralur "oi Incsrp od e ' . . 9 {1 - | / X t " p BcBp aulq rBrrr 15 elsg .durt ep alel€^relur Bluezorder E nJlued oro ur IupcJBrrr el eJBc f-,/ \l\'ffi Al,\ ;a ed 'e.relurrs ozeJ russerl Jouelxe Incsrp ed 'pro\I rnFlod erdnsBep lBnlrs lcund un-rtrurp Bepe^ r€-s urnc e5e qo13 rnun ele ep "SI elouerprrau elurza.rder Bs er€c ozeJ ur?serl rorrelul Incsrp od .xg eururer e^ IIBIBIOO ac durrl uI rlor gleod es Fs ole erlurp Inun rJcuJ loJlse ocrlluecuoc rug6ele aI 16 atrraJrp % \',,/\,/ I | \ \-1.4 ezet^rrcuolr?c ap rrncsrp Enop urguoliceJuoc 'qo13 ungugurepu-lBI ruale nu gceq .duri1 ep Joleu€rprJeru eprirzod Jrec lsece ad ruuc.reur rS 'Jolence BI eJnfuocur I-Es orec uo1rec ap crec un urguorice;uoc oqo13crur un ap wou -ndsrp pceq'Z.S erntg u! lerlsnlr alse d*r1 ep arlsarat rogrieler IB Irtn lepow uO .eleer olouerprJeru nc eprcuroc ro^ oJBrO rrncrec es dturl op elauerprrorrr Bc urrndrqcuJ au ES ellBlelec o1801 .qCr,,tauoar3 InuerprJour nc rrznJuoc olsace elr^e u nrlued .Inlle ur Jero qo13 ad aprcuroc ezerlue op Inu€rprreru purc snJ un-rlurp rrrecJrl [n]uatuour ur roduur rcunla'zec ereo uI.oS[ orecog pl eluserl nBs olur€ur Inseec urEp Fs rua.I^ purc nes euBrprreu pqle ps docs lsece uI lrsoloJ pqolt ''v'fI'S ele rir?d arlraJlp ur aunrzraelet nes ec lrqBpueuocer alse drulr ep .ro[rie1a.r orpEr ep ursr8ord un BznJrp E,^' es oJBC ?l eeruzrluue ruselul B nrlued .r1od e1 rerunu 'qo13 Bro lll€lncl€c €s ruar^ pulc rcunl€ sel€ rBru 1a ep greSule pulg lnBarlur apur.rdnc eldurgfug eleod as n.rcnl lsecy .?rls€ou sro ap orEc e_r^rlocap IaJ un csornlBcle UC eurturur rualnd eu erero rrncroc elsec" ,gidou lnzarur ep rS Fzsrure ap eleu€rprrorr nc pune.rdul .r-n1nqo1F 'luauemJed rpro rarunu un rurrrd eleod rs rz urp Ero ?lrrunue o eJerurn ur.rd glurzerde.r Inrnf $ 1sa.re.rdeee-npugsuldepf6 .gI ep elsarelur al e1r1{rade eralprrew ec elru€rwr g rod alero I.g .tl.{ arecerd '(t'S '3g) Ilidou Inzerur ep rS pzerure op oleuBrprreruerlur aleiuelsrp 1e3elurs erero elrrncre3 'aurpnlr8uol ap ur.rd a1ae.r1ugelri "gI -.rpdsapoelerucrec ep et€tprunl o poly er€cog 6erero rrncrec ep ,11idou ZZ Flslxe Inzerm ap 15 pzelu€ dp alarr_Erprreu ep BJEJe ur ogc rupur8etur au es odrurl ep roleuerprreu 1e ldecuoc lsece orenurluoc ur pulllo^zae .eurpnlr8uol o69 ur.rd eleredes i olcund t1e ur.rd elcund gnop eloc lurs lncerl t e ec pdnp oro t BI Qo13ed ep lcund tlrunue \.' \ un-rlu! e8unfe g?el a ep Inu€rprraur gcep 'nlduexe eg .qo13 ed ep e.re.roelesn; cse,tr"i oc rolelnclec iornlnl €zeq olsa giuelu,rrqce plseecy 'eurpnlr8uol og1 nc pzeele^rqco drurl ap pro o Bc Erurge rcep uelnd .elnurru F eJecag e^1eulpnrlSuol oI nps .B.ro orereg ug eurpnlr8uol ogl e.redoce Ie pc ?urrreesuJ stseece 'ero ep VZ ereceg ug aurpntr8uol o09t eS.rncred pzerrue ep Inuurprreu ecareoeq '€t1e ep_pcltsrrepuel€crz o elredsep ec erurl else rridou Inzeru ep Inuerprreru lecrlsrrup ttidou lnzarutap Inuetprlol4
*a )i-.:
Britanietrebuiesifieora 5 p. *. Extragemde aici regula generalil. punctele aJlate spre est ile noi ou o ord mai ti'rzie. Considerim din nou ci meridianul de amiazX se afli la New York. Acestui meridian ii vor trebui circa trei ore ca sI ajung6 la San Francisco, in vest, ceea ce inseamni ci acum ora acestui orag trebuie si fie th 00' a.m. De aici deducem perechea regulii enuntate mai sus: punctele aflate spre aest ile noi au o ord' rnai timpurie. Ambele reguli necesiti unele preciziri pentru cazurile cind intre cele douE puncte se afli linia internalionali de schim' bare a datei. Timpul
local
O modalitate de stabilire a unui sistem de timp pentru o localitate mici este si se ia meridianul care trece prin punctul central al localitilii, de exemplu prin dreptul tribunalului sau catedralei. Toate ceasurile din localitatea respectivi sint reglate la l2h 00' arniaz6., cind Soarele se afli exact deasupra meridianului respectiv, adici in momentul eind umbra unei vergele verticale este indreptati exact spre nord. Aga cum se va explica pe larg mai jos, Soarele este un cronometru imprecis, si ar fi prin urmare necesar si folosim valoarea medie a poziliei Soarelui la amiazi, dar acest lucru nu ne intereseazi in momentul de fa16. Sistemul de timp stabilit in acest fel se nume,ste timp local gi poate fi definit ca timpul solar mediu i,taiat pt meridianul local. Toate punctele ':;'-r.aLepe acelagi meridian, indiferent de distanleli dintre ele, au acelagi timp local, in vreme ce toate punctele situate pe meridiane diferite au timpuri locale diferite, care variazi cu 4 minute la fiecare grad de longitudine dintre ele. Timpul
legal (stanilaril)
Inconvenientele utilizirii timpului local in liri cu o mare densitate a popula!^iei sint evidente in epoca noastri modernd. In jurul anului lB70 companiile americane de cii ferate au introdus un sistem standardizat care acoperea zone considerabile de teritoriu, dar acesta fusese creat numai pentru 80 I Pimintul
se foloseau pini la cinci timpuri diferite intr-un singur orag qi ci reteaua de cii ferate a Statelor LTnite utiliza in total 53 de asemenea sisteme de timp. Solulia evidenti a problemelor de acest fel o constitaie timpul legol,bazat pe meridianul central al fusului, al clrui timp local este atribuit arbitrar unei figii largi de teritoriu situate de ambele pirli. Astfel toate ceasurile din zona respectivi sint reglate la acelaqi timp. Este clar cio daci meridianele centrale sint spaliate la 15", timpurile legale ale zonelor adiacente vor diferi cu exact o ori. Iar daci aceste meridiane reprezinti longitudini care sint multipli de l5 (d" e x e m p l u 6 0 " , 7 5 o , 9 0 o s a u 1 0 5 o ) ,f i e c a r e z o n l soccesivi de timp legal va diferi de timpul legal Greenwich * cu un anumit numir de ore intregi. Acesta este sistemul de fuse orare standard intrebuinlat pe cea mai mare parte a globului. Timpul ile prelungire a zilei omenegti, Intrucit numeroase activitili mai ales in orage 9i in regiunile industrialeo Soarelui, dar incep cu mult dupl risiritul continui, cu mult dupi apus, ar fi de dorit si se dea inainte orele de zi pentru ca ele si poati fi folosite in modul cel mai avantajos. S-ar realiza economii considerabile de energie electrici daci perioada de lumin5' de zi de la inceputul diminelii, irositi cind oamenii sint incl in pat, iar birourile qi la uzinele sint inchise, ar fi transferatl inceputul serii, cind cea mai multi lume este treazil gi in activitate. Acest sistem orar modificat poarti numele de timp de prelun' gire a zilei qi se obline prin avansarea tuturor ceasurilor cu o ori. Astfel, cind Soarele este deasupra meridianului central (adici la arniaza Soarelui mediu), toate ceasurile din indica lh 00m zona orari respectivi'vor p.m. Risiritul 9i apusul Soarelui la echi' noclii sau la ecuator, in loc de a se produce la 6h 00m a.m. gi 6h 00m p.m.. se. vor Pro' d u c e l a 7 h 0 0 m a . m . , r e s p e c t i v 7 n 0 0 mp . m . Referindu-ne la sistemul de timp legal putem defini timpul de prelungire a zilei ca I Timpul local al meridianului de origine se mai numeqte gi Timp Universal. - N, red, rom.
ca planeti
m
uI I'sIZ uSZ I€col lndurrt pcrpe 'qcl.r'\' q0 nc durrl un 906I ur ea,\e epueFl -ueerg 1r.trclndurrl ap pie; sue.\e uI I's6g 'setpetr{ ulp rnlnrol w\z qs nc else arec -elresqo I€ Iecol prdrurt S06I uI €asoloJBrpul 'srr '6'"02 r,,6qQ nc sue're ur eJo durrl lsacy -ed ulp InJol€,\rosqo urrd eacoJl oc rnlnuerp -rroru Ie 1eco1lndurrt BesoloJas eiuerg gteol uI S06I ul pplld o0 'lecol crruouorlse Inrol -e,\rosqo urrd ocerl orec Iac fdnp nes ra1e1 -rdec lnuurprrrrrr ednp 1eBe1lndurrl neurur -relep rig rrpi eseoJerxnu€ruJn ur llnru nc nu 'qcr.lruoor3 l,lrc lndurrl ep r8erlul pro ap nes aro urrd ateredes a1e8a1rrnd Iiprgurnl -wrl rzglse ne clrr?i.aleol aduordu r6aq 'sue^e ur ero 'irt nc lurs Inroperq€T 16 1n-puelpunoJ,rrafJBc l€Aresqo eO 'arero esn; ese6 pdnco €puueJ 'ralrz e arr8unlard ap nnladrad drurt un euriqo es e nrlued snJ rnJ€cag al€ alerluoc elruErprreru op pie; pro o nc elBsuB,\B aleol lrrrs Eolsoc€ .rep oale8elarero asnJ 11 epurrdnc alua 'gcr1a
16 .gI ale elerluec alouBrprrour Eze(l €l nB etunl ele e1e3o1 alrrndrurl eBeertur ulp roppi oalueloq rolac ezBq a4 'r1oy8ad 1eBe1lndurrt €lncsrp e ep lndoas nc leuorieurolur sar3 -uor un uol;urqselA €l lnurl e-s TBBI uI qo13 ed oraro olosng
'alero Joleuoz alallturl azalsn[e €s lezrJ -olne eougtueseep clsa erec 'roltrn:lrodsuer; rnlnrolslultr\l InlrosaI oP olsa rtsol ralsa3e uarecrldy 'alrqtuolco urp €Jlurtunp eurrlln urru'e ru00 uZ e1 gurd Enultuoc t6 erlrrle urp Ecrururnp Erullln ur '1u'€ u00 qz el ireo8r-r ur qrlur rallz B err8unlard ap lndrur; '(rn1n1e1s I€ nrrollral lnBartug ed ruroyrun lecrlde crnqarl preput?ls lndrurl arienlts arec u1) 1e8a1rnlndurrl earautiuaru srcJp nB rolel -€}s ele areoltnr8al agrndroc purc JolrJnzec eridacxa nc 'lueuodtuoJ lels eJ€cagur relrz E arr8unlard ap rnlndurrt B BruroJrun earectlde -I^OS €aUnIUn A1SA 1SCA-1SO Orapurlur erl?ur arac orec 'uttoftun rn1ndutl Daga7 lelo\ e reru €oc nc ere;i 'sue.\€ ur rro ,i.g .r" lndurrl olrull rololetg lnsar8uo:) 996I arlrde u1 'S'S'U'1 15 er81ag 'epue16 'eiuerg 'eru ere oereur erei o 'Brpul pc sorJnc r6nlol -edg 'epuepl 'aruelrrg BJr€tr{ : }urs rnlnue e otsg '(ararzr;tug ur aro t/r€ ." olsa In-ueu -rrns rpr 'su€,te ur aJo z, glerllp e8earltrr ad ero o nc ]esue^e alsa durl 1f, nr JlsJ InueJI nlduraxa ep) ero ap riglgrunl reun Ip nldrtlnur rorec le allrqi 'rnlnue e aunrirod ptnunue o un nc a'Iorzrrlul ur nBs sue^p uu e,J o(pntt ap dutl ep alaunu qns lncsounc) lllunue oraurrn urrd alsa rrrgi 1e prepuels lndurrtr relrz e arr3unlerd ep lndurrl Ieurou poru uI 'oal, csasoloJ auadorne rrgi er1ntrq'oreru Alt^elar L ep nldrl1nur laJtse elsa erec rS auerp -rJalu Pnop alac orlur lcExo lenlrs prBpu€ls gcrprou eurpnulBl o €l PUe os arec 'erltsuY uerprreru un a8ale os rrprnfardurr ap laJlse uI urp r8unl ap lrnu6rqoauBrEA ep rolalrz Eur 'ogl ap eleuerprroru orturp reiuelsrp -olpp Irqrsod rsoy B nrcnl lsacv 'qcr$.uaarC 1nco1[nu el Arl€rurxo.rde pge as olnsur nes rrpi alauf] y,rrc lndrurl ap giuy alureur aro Z nc otep 'eluesaref,ur aldey e,ralrc rnl€.\zJp e.t err purg alrrnseec 'rolrz e errgunlard ap nlqnp rirgq ralsece B Bluale BarslacJa3 'rlcr,{uear3 durrt un l€zrlrln B eruelrrfl Earel,\lppeorred rSeaacsuI 'loqzpr ap durlr op €arrrrrnuopqns lndrurl 16 ,rrlcadsar InsnJ erturp giuara;rp 'gy61 euqruotco ur puld a.Io op InJ€runu l€crpur oJa JBJ0 snJ arecard Zt6I err€nrqal urp 'aledrcurrd ar€ro esnJ ap alac grecs Bzeoqcreru gleuorieu ed l€zllrtn lsoJ E rrllz 1e arr? te -unlard ap lndrurl IErpuour roqzgr €allop Ie orec rrurnl B ?ueq o glurzerdar g'g ern8rg '(S'S '3y rze,r) rnlntaq€JIE olerelrl arsasoloy e p r n l a o e p e o r r e d u I ' F l e c o l e r i e l s r 3 a le a l r u r -rad o opun 'y'n'S alu etels Jlace ur Iecol erBro JolasnJ e arEcrpur ep rualsrs lle uil '(pcrtsa,r aurpntr8uol) qcr.u,uaarS lazrlrln lsoJ B ruafsrslsi}ce rorlallfl 'BI6I alrq ep lsol e1 alelcund oleol nJ1uod atatzt"tluE -uraldas urp ?crurunp eturlln 16^816I erprde ur rS (gcrlsa aurpnlr8uol) qcr.truaarS ep tso urp gcrurtunp elrlrlln arlur areo;I^ ul lsoJ € 'rnlnsar8uo3 € crgploq o-rlurrd '16 e1 elelcund eleol nrluod. suoan u"r S e lerep lerpuour -rsuoa else ioqzqr rnlnrurrd epeorrad uI atrun eletels uI lndrurl €1sece ep lso^ el elege alac rS qcr.A4.ueer3Inuerprreu ep lsa el al€UB leldope tsoJ e ralrz e arr8unlard ep pdurrS .qcuueere otsurlsrp e nrluad lnuerprraur r5 ,rrlcadsar ln{nsnJ I€ lerluac lnuErprrorrr arlurp giuara;rp JJo Jp lnrptunu ep ericuny ur olruyJp lurs qo13 ad ap arrro
alesnJ arlur
riilff'*'r:*--"
.IIIlNIAEI
1e 1e8al lndurrl gclpul Ieturou poru uI er€c Ierluac InuerprJaru ep lso erds aurpnlr8uol ^cI €l lege Ierluec Inuerprrerrrad cs-npurzeq
N
ro !'
L
ao
c
\p w,
\
rGl
EO
o o
rj bb
F
n.09I
n"99I
.08I
5.UL"tl
3
"99I
I
1.09I
-rqco 'p8Eerlul rz o nc elurBuJ InrBpualec Frosnp?p nu ec rnpld€J glrrolep rBurcotr '** Pclulrunp ErPJ Eulurpr nu €s eurru?ldPs nes BunuPldPs o-rlul rcrurrunp ?nop Pr€d€ nu BS llcur IeJ Bs€ ul plnger ap 'rnlnueoco Incolfrtu ur lrqEua^uoc luaruoru r5 col eclJo uI eacPJ os Eerequlqcs 'lso ords elrrrolPl?c ur elodor os rz P8Berlur uI pslruo nldurrs 16 o rS 1sa^ ords oluotplpc Jnd eJo gcrlsu€puelec rz e?eetlur o orelnd pcrlu ep erpod€^ nes ororle^ nc lual lEsro.\ -Br1 ero cgrc€d Inu€oco purc BaIuaIA eT 'rirgd e11elalac eelureur rz o nc ?gP os uerprJoru rnlsecB e gcrlPlsE Beued Ec euru€esur ac Booc oa.Io zI nc su€,\€ ur olsa oersy urrd rcep 'rn1nqo13 .0BI op Inuerprraru prnf ug lso ords qcl^4.ueare Inu€Iprreu PI ep oloJo pulrpwnu cEc rrrrlulrue au Pcep Plceroc elep euriqo 16 apznyuoc Etrle rualnd 'Eclu -lunp olso FuBcrJaru€ BoJ od olunl also Pcrl '(guecrraure) -erse ealred ed gcep 'pplld "O ap pieJ elureur rz eolr€d ad ap Bec Fcrlsa o nc ofso .0BI op rnlnuerprratu e (gcrrerse) pcrlse^ ualred ad ep gcrlslJ€puelec errrz oluaruoru elleleloc elE01 uI 'rnlnu€rprrou elB ri.rpd elequre ap ecrtsuepuJlec rz r6eaece atse 'luourour 'luaurour ]saJe uI lsoc€ ur r€urnu 16 'flidou nc aprc ep r€ro Inzerru Inu€Iplrow 'qct,r.ruaJre -uroc ep InuBrp InuBrprraur o0BI - I J O U Tn C A p I C U I O Ce z e M e A P InuBrplleur orl?o ur Inluoruour uI lcuxg 'ptelduroc rz o pclps oaro ap ?Z ap otsa alJlzJrJur rro ZI t6 sue..r.e oro ZI arlug durrl ep eiueraSrp Bc ru€Arosqo pcep pluaprla ourlep uriecrldre ter oalcetoc 'rn8rsap 'luls el€Unze r oloqury 'orarzrrlul ' e a l Z l ur sro ZI nc purg Bsur runcB Ie nou ulp olso op InuBrprrour €c elelsuoo "0BI uIa qcli!|.uooJC InuBIpIreIII €l ap lsa.,r erds relrurrs pour uI purrEtunNl 'suB,\B ur a.Io zI nc olrcrldurl 'pulg uerprraru rnlsece lndurrl 'eel-el I€ otso .0BI ep Inuerprrau Fc €lEts -uoc rue (og) 'qcr.uuaare InuErprreur nc purd -ocur lsa erds euerpuour alsocu eJetunu rue ap olauerprraru leserf ne-s erec od IS.gI qo13 un n€s rtunl e gu€q o enl rue gc€g relBp u erBqurqcs
ep Bl€uoriBurelur
BIUIT
'* rnlnJoB InqBueruly uJ grrsgS 5 eteod qo13 ad ep e1e8e1 roprndurrl € rz el etsrT
SUJAV lNNVlJO n.09I
n.99I
l"9Yt
l.u9t
'(sue.te 'd 'U 'g1o8uotrq 15 yllpnus erqerv ur rug? qZI) rnerlter{J elnsur'(ararzrglul u,r Su'tf ul ruS? qt) eue,{ng o(ererzrglug
Zburind peste Pacific in avioane cu reactie de mar" vitezl, c[litorii fac corectia de 24 de ore in momentul trecerii peste meridianul de 180". S5. presupunem ci avionul zhoarl spre est, citre America de Nord, ,si ci traverseazl meridianul la 4h 00- p.m. (timp legal cu 12 ore in avans) intr-o zi de marti. In momentul traverslrii, timpul devine 4h 00tn p.m. luni. Daci se zboatf, spre spre vest, citre Asia orientali, timpul se di inainte cu o zi intreagd. De exemplu, dacl se traverseazl meridianul la th 30m a.m. miercuri, timpul devine th 30m a.m. joi. Datoriti acestor particularititi meridianul de lB0" a fost ales ca linie internationali de schimbare a datei la Conferinta internationall privind meridianele, linuti la Washington in 1BB4 (fig. 5.a). A fost una dintre intimplSrile fericite pentru civilizalia moderni faptul ci, dupi intrarea in uz larg a meridianului Greenwich in tirile de limbi englezd,ca bazd internationall pentru calcularea longitudinii, s-a constatet ci meridianul de lB0" se afl5 intr-o pozitie aproape ideali: chiar in mijlocul celei mai mari intinderi oceanice a lumii. Cu toate acestea, linia internationali de schimbare a datei a trebuit si fie deviatl atit spre est cit bi spre vest pentru a permite anumitor porliuni de uscat si grupuri de insule sd aibi aceeasi zi calendaristicd (fig. 5.4). Printr-o deplasare a acestei linii spre est din strimtoarea Bering, extremitatea estic[ a Siberiei a fost inclusi in partea asiatici, iar printr-o deplasare apoi spre vest insulele Aleutine au putut fi cuprinse alSturi de peninsula Alaska. La citeva srade sud de ecuator linia de schimbare a latei este impinsi spre est cu ?1/ro pentru a nu depisi grupurile de insule Ellice, W a l l i s , F i j i E i T o n g a , c a r e a u a c e e a g iz i c a qi Noua Zeelandd. Durata zilelor pe glob Unul dintre aspectele cele mai curioase ale timpului pe glob este modul in care apar gi dispar zilele calendaristice. Dacd o zi dureaz6.24 de ore intr-un punct anumit de pe glob si aceeagi serie de ore ajunge in puncte situate mai spre vest dupi un anumit interval, rezulti- cI o zi calendaristici B4 I Pimintul
spre gi ne imaginlm ci linia internalionali de schimbare a datei este o fanti ingusti trasati de la pol la pol de-a lungul meridianului de 180'. (Sn presupunem deocamdati ci aceasti linie nu prezinti devieri fali de meridian.) Ne imaginim acum ci zilele calendaristice - luni, marti etc. - apar din aceasti fanti gi se extind pe glob spre vest ca o peliculi fini. Limita anterioari a acestei pelicule se intinde de la pol la pol si corespunde meri' dianului de rniezul noplii. Pelicula care apare din fanti poate fi denumitd luni, iar toate regiunile pe care ea le acoperl au ziua calendaristici de luni. Inaintind cu 15o de longitudine pe ori, meridianul de miezul noplii (adici limita anterioard a peliculei) va avea nevoie de 12 ore pentru a ajunge la meridianul Greenwich. In acest moment, in Marea Britanie este miezul noptii, iar ziua calendaristici de luni acoperi emisfera esticX. Emisfera vestici are inci ziua calendaristici de duminici, pe care ne-o putem imagina ca retrigindu-se in fata zilei de luni. Dupi l2 ore pelicula imaginari pe care o numim luni acoperi intregul glob, iar limita ei a ajuns ^din nou la fanta de pe meridianul 180". In acest moment ziua de luni acoperd intregul Pimint gi este singura zi calendaristici existentd pretutindeni. Deoarece nici o zi calendaristici nu poate dep5gi linia de schimbare a datei, va trebui s[ ne imaginim ci luni dispare in fanta din care a inceput s[ apari cu 24 de ore mai inainte. Pe misuri ee se intimpli aceasta, urmetoarea zi calendaristic5, marti, incepe si se iveasci din fanti Ei sI se extindi spre Asia peste Oceanul Pacific. Sintem in misuri acum si rispundem la o intrebare destul de complicati: care este numirul total de ore pe durata cirora ziua calendaristici de luni va exista pe Pimint ? Rispunsul este: 48 de ore. Pentru ca pelicula ce reprezinti ziua de luni si se desfigoare gi sd acopere complet globul, sint necesare 24 de ore, iar alte 24 de ore sint necesare pentru ca ea si dispari din nou in fanti. Rezulti prin urmare cd ziaa de luni este prezenti pe suprafala Pimintului pe o perioadi continuI de 48 de ore, degi pentru orice punct anumit de pe glob ea dureazi numai 24 de ore.
ca planeti
F
rS .y snld er6a6pdap nu rnlndurrt eriunca epeorrad elsac€ uI JBp 'e.rarz.n1ugur nou ulp olsa Ia lsn8ne rS arlnr uI osuB.teuI nou.ulp JlsJ J[JrEoS rEru uI 'olnurur ?I snulur rs 9I snld ap BarEolea .irlcadser aBurle rnlndurrl 'eterz olsace uI epuor.rad pnop eriunce -rltui uI alse Io orlretu u1 qugd eueiruer urp I sue-re ur elsa oloJeos elrquocep u1 purd euq -ualdas urg 'p.r.r1e8eu areolel o a.ru rttlndurrl erienca'atatznlut n, uerplJerrr BI acarl Ia pulc rcuntB e^rrpB 'arantltu! u"x elsa alarBos puIS 'pa4uod z€c lsace ur alss rnlndurl erience rer onrpaur relos durrl BzBrurB eI ero ap elureuJ uerplraru el aJJrl pulc lcunle osuDaD u3 leraprsuoc also alareos 'tn1ndur1 mrnnra al6rurnu os nrpau 1ec ri lntgtnapr relos 1ndu1r orlurp ereolB,\ op BlueraJr(l 'nrpaur rBIos lndrurl BJeosBru rou ap olrsoloJ alJcrurosBec a J D o s 'r r u o u o r l s E e p l l l u n u a p olBoI'nlparu lsoJ E nlpoT rulos lndurlr op, eureas auri rB arec reurEeutr aloreos 'JIrz IS Jro IJJeJog B erpau €arBolP,\ BaP ES llcul l{}se 'cll€ur -aleru lelnclec aro rS elrz ap InruJlsIS Jlse €l rz o eI op BerBolB^ nlpau rvlos Induu'Bll€ otnla.ruog earec5rur od r6-npurqurrqcs lcap lcrrls poru ur ezeazEq Js JrBc Jro tS alrz ep Inrualsrs 31sa totpoaqD n\os Tnduta 'dur1r e1 1c€xo u€Iprrotu €l ocorl alareoq ue lnSorgur urp allz p ug reunu pc rS o a r o r z J r l u Jr r ! e l n u r t u B . \ J l r c n J n E S ' s u B , \ e u I alnurru B.,r.olrJnc alsa BzBrtuB rcoda alrtunue ur pc BlelsuoJ rue 'srcord JruroseJc un nJ 'rnlnun lroder ur crelos rrzarrue Inluaruou B plr?rnp e8earlur ad 'rz gdnp rz Blou rue '* ea8ral urrd acerl ec rnlnuerprrau Fc€O erdnseap os-npu!UB eleJBoS oe.rulos rrzalure
'FzElurB ep ufgzod ur ep lprur pu!.{ar ?s alarros ua n.rluad r'z aruJag uJ "09G g'g 'F!C rau aaec Bratelor as Be emqall Inlurupd
nrparu .ru1os pdurlr
16 re.rg,repE rulos lndurr;
'ereluaturldns alnurtu f JIoJ ap gtlllduroc uriulor ep giey ptlnzar "09€ 'Inlnuelprreu erdnseap snld ug oI tsace urq g8unfe ps alorBos ri uc nrluad erelrraunldns oJrloJ Ecrru o prusecau alse 'es elrqro ad ocJJeoap oI BcJrc nc luseldap e-s Inlurued '.rep rnlnuerprreru erdnseap nou ulp pU€ os sn€o1s 'o09t nc lltor €-s lntururpd oc pdnp oareolgrurn enrz uI 'luJtuour rielace ul uerp -r.raur rSernlace erdirseap lcexo eunardurr luts pllrunue eots o 16 elareog 'y lnlcund ug FUe as Inlulrugd puJ) rcunle 'pc uraundnsard 'otera8uxa pg llntrl luls InlntuJrupd .lrunrs -uorurp arec u! g'c ern8g rut.trrd Ec€p nronl 'pleraprs enrz trcap p8unl lsece e8aleiuJ tuo1 reur alnurru ? EcJrc nc elso PrBIos enrz 'flprrr arelos rclrz e e1e3o rirpd ur uarri -rgdurg nrluad sale lsoJ e rrur aro op tU op alrz nc nJlsou Inucfsrs urp Ielucol Rllnzrr 'snuru ur n€s snld ug ounricer; o Icru prFJ 'e.ro op VZ lr-exe ep alsa eJBolB.\ Elseece orEJ ptD1os rz elSarunu nrluad In^rtotr\i'otpau es rS (ue ln8arlug ed erpaur ll reole.r) ero ap tU lcexa apurrdnc (er1e e1 r-zaurre o el ep nlduraxa ap) rep uerprreru un €l Inlereos ele a,rrsecJns olrroceJl nrluad eresacau dturl op up€orJad 'gl€ropts rz alicurnu as tS ntpaur relos drurt ap 60's? urgS q€Z ep else orac atl arirzod rSeaece ur elels raun Barrualer lcoJa Ec EqrB BS arEc rnlnluJlrFd e .09€ op orlBlor ep InlB^ralul resocou du[1 o nrluad 'rnlnue e1e rcoda ellraJlp ur eurrn ur eurur€J n€s elur€ur Br o aloJBos ec ap rS (Tonpts 1ndut1) rololals lndurlr op groJlp elsaoe aznec or ulp IS prnseur cc ur ege B op elso relos rnlndurll rrrarpnls 'tBlceroc to1os tnyndurl 1u ledrcurrd lndocg erzrcard Bcgrro^ e nrluad otrsoloJ tuls elalals rBp 'oreoS ap giuasa uI loJlse pugzurdap 'erelos rolrroJo Brparu ap sweos auri durrl ap 'arlsBou ala.repuolec 16 ag.r nrlsou Inuelsrs -nssec ep lezrlrln elrz rS oJo ap leuoriue.tuoc ezeauoricun; nu psul rnlnruelsrs lr,rrrlod arec 1ca;.red cruros€oc un lurs 'elred pllu ep ed 'e1a1erg 'oruarlxa Fnop olac arlul gro ep alelpurnf o elsad ep rrier.re..r,nc 'aluruur €t o rroelle o€ruJn ur eurrugJ rJoeun erec osrcardurr nJloruouoJc un olso olareos oficrJeJou ur(
Isreprs drqr 16 .ru1os dwr;
25
20'
20i 25
3
JU
18' l
q
16' 14'
Z'-9
r2'
t6
2t
10'
I
8'
\
6'
5
vt
\
.4
l(an
\:."-
-
6
2o'o-
(o'_
o .9
0"
5 a
o
I
20
:J V/ t
+
a
o7
2"
7
3(
t
4'
\l ^ K\. 0
a
\
o
1-
5
\
8'
li 25
20
10"
\
etJ 20
1 ) .
6-l
30
,Pl
)_ 10
lz 1^r{-o
5
r 8 "__i_l-L, > ' v . -o
i
3C
!,
20\--
--
;\_=r_ 22"
25
,l
l l
Tt .ie1"'4 0 /e
15
S Fig. 5.6 Analemma
86
Pimintul
0 20 I
este un grafic care ne di deelinalia
25
?n
I
Sosrelui qi ecuaqia timpului
peotru orice zi a anului.
ca planeti
,F
ep Ezolr^ e:rseargurr6-ps Flle op e4 ornqarl Eturn urp etsocu '(y) nrleqrrad g8urr FSB es Inlulurpd purc drurl ap ealetrun ur er.re r6ueece p8rncred ps eJ€olcol ezet ec rutued 'pc L'g ern8g urp luepr^e etsg 'e1e8e rrndrurl uI ele8e llr€ a8rncred (e.reo1ca-t ezer) areog ep eleueld alSeun oc gldeerp eIuI[
.ortur €lseece el Insundsjg ; rurp.repBInprou Bcrpur e./\.olecruo,^.olatsre^ raun erqrun J€r 'u€rplrour BI aloreos eU€ B^ os pur3 'I : rol€rurn InloJ oP rolaur -alqord €aJEAIozer nrlued IIln luaurnrlsur un olso glrnJlsuoJ l.ca.Ioc eulluelBuB o roruurelBuB Berlsolod 'pruruoleue ep elecreru elrnu6rqoeu rolo]coJa erelSeu gp erinlo,rer Jp rrzalr.r erieue.r urp p1€llnzor uec alsad eiurpual rolsocB Eorou -nde.rdng '(ergrdu ur gurd errenuer urp 15ar.rq -ruotco ug guld lsn8ne urp) uu ad rro enop ep 1o1 BtuJn ur puJtupr ps ri (arrenuer uI gugd errqurarou urp r5 orlnr u; gugd reru urp) ue ad rro pnop op oluleul €r o ps alareos ec eiurpual glsrxg 'preur8eun Ecseoroc€raJs o ed ep euerprroru olrrncrac nc lrodur u1 (ecr1 -dr1ca)a1e1serlurrd lnloruos lB l€nue Inurnrp pulraprsuoc 'crurouorlse arapoA ap lcund ulp Inlcarqns ur9ProqB EcBp llcop 9rBIc olsa nu ugqrurqcs ralsocB EzneJ 'nrlcourqca e.rds nou urp rode rS nrirlslos e1 nricourqca BI op crlerualsrs Pqrurqcs os uerprJau el olrsoccns rJocerl pnop B durrl ep Inle^rolur erlserel roxe rrrpurlcul glrroleq 'saleiug ap ne.rF reur e^lrcnrlur else rnlndrull Iorienca e.rdnseezeauorice erec giuengur plleleo3 'gterdo.rde reru eeunrirod ur rn1 Brrrrn ur purupr gs rS relrqro B glulr?depul reru eaunrirod ug nrpau. oloreos gcsea6pdap es apurl Iear aloreos 'plurcrsuoc uI 'nrlaJ€ p8u;1 rual reru pzeaseldep as puli rcunte urind reur e.rac rS 'e.\rseccns alrz uI uErp -ueu rfernlace erdnseap gcearl Bs elereos ec nrlued rocrqo op llcep llnru reru eloc pcsuolor as ps ernqerl Ie 'elnr reur gzeeseldep es Inlulurpd pulc Icunty 'Fl1q.ro ed 1ue1
lIcuJ
RZOILL €OuOrueSB
O nC
PCSTIII AS
greueld o Ec gzeazrce.rde8el unop B ! gsdrle o olse ateueld rorpceg €lrqro gc giunue e8el Brurrd 'rol elelrqro ed roletauuld rugcSrur ele aleluetuepunJ e13e1 trredocsop e raldey ruouorlse oleretrt 'elBs retrqro a1e runrirod auraJlp uI rnlnlulurPd B Flrqerr€^ Ezotr^ elsa eiuengur orlurp eu1 'uerprreru BI rnlar -eos ale o^rsoccnsalrrocarl arlurp Inls^rolur ocgrpou BS purl pnopulure arec 'aiuangur pnop e erieurquroc op qteurturolap efsa rnlndurrl eriencg 'glerired erunrupl o Ep r6nlol urelnd ! rrprcnl ratuazard ynrpec a15a6 -qdep 'crleurelsrs r€p 'lepnrc poru lsace ur elurn ur ourtuPr nBs alurEur Er o eloJEos 3JEJ n.rtuad rezr:.ece aruotgzurrdnc erieclldxg '€rurrrJleue o ouriqo uo,t 'rnlnue e plernp e8eerlur ed purrunl ep reled erirzod (nrpaur relos lndurrt gdnp) pzurrrreEI crulrz tupcr€ur Bcsg 'eepod ad psuoururnl grud o €ruroJ €A nrcgrro urrd apunrlpd ec oreos ep BZBU 'crpns alatarad ad ap lrr8aug urea8 un-r1ur nes Jols un-Jlur nrcgrro crru un ruglnJexa :rolpwrn Inpou ug auriqo aleod as er€lueurrpnr BIBrnleu BruruolBue o 'rolence ad ocgrce4 rnlnuBecOlnldarp ug gleurrrdrur opreluaurrpnr prurual€ue o rsp8 eleod as ertsorol ep.rnqo18 ad eesepy '1do ep purroJ ur sorrnc cge.r8un urauriqo gqrnc orurl o nc elcund olsecu eleol turun pc€O 'erelos erieurlcap rS rnlndrurl urie -nce uellnrurs glurzerdar ac lcund un €rutuol -euu ad Flsrxa Fcrlsrrepualec rz oJecag n.rl -ued 'oret€ eJ 'prou .z/rtZ 16 pns oa/.g6erlug pulrre,,t''eleluozrro alerluec rerurl Inlqnsapep nes e.rdnseap oleluoza.rder lurs arelos rari -eurlcep alrrole^ 'eJerzrrlur ur nas SUB,\Bur olse aloreos gcep prde; ap aricun; ug 'p1ec -rue^ gl€rluec Erurl e1 ep eldearp ards nes eBups e.rdseleluezerde.r lurs rnlndurrl rerience elrrole1 'rnleruoS erieurlcep (Z) rS rnlnd -urr1 erience (1) : rrnrcnl Bnop pcrpur Eru -rrraleuy '(q'S '3C) puualouo plrrunu eurer8 -Brp leun 1nlo1n[u nc BIncIec 1od es rnlnue e rz ecrro n.rlued Inlndurl rerience elrrole1 BrutuelBuY
ci locul este oragul I{ew York, 74o longitudine vestic5, iar data 25 februarie. Pentru a evita confuziile. incepem totdeauna calculele cu cifra l2rt 00m amiazd., reprezentind amiaza solard adevErati. Amiaza solari adeviratd meridianului local
a 12h 00n' arniazl
Ecuatia timpului pentru 25 februarie (daci este in intirziere. adiuslm. D a c i e s t e i n a u a n s "s c d d e m ) 0h 13. in intirziere Timpul solar mediu al meridianului local
l2h l3m p.m.
Corectia pentru diferenta dintre meridianul local gi meridianul central al fusului (75o long. vestici) la echir.alenta de lo :4 0h 04m (dacd meridianul central se afli spre vest scidem corectia I dacd se afld spre est, o adiugim) l2h 09mp.m.
Astfel un ceas potrivit dupd timpul legal al zonei risiritene r-a indica l2h 09rn p.m. in momentul trecerii Soarelui Ia meridianul central in ziua de 25 februarie. 2. Care va fi iniltimea Soareluila amiazi intr-un punct dat la o dati anumiti ? Si presupunem ci punctul este Capetown, in Republica Sud-Africani, la 34o latitudine sudici gi cd data este l0 decembrie. D e c l i n a t i a S o a r e l u il a l 0 d e c e m b r i e (conform analemmei) Latitudinea orasului Capetorvn Diferenta in grade dintre aceste doui paralele Diferenta dintre I l' gi 90o ( rdspuns)
23'S 34'S 1l' i9"
La t0 decembrie inhltimea Soarelui de amiazd la Capetorvn este de 79" deasupra orizontuiui nordic. Momentul exact al risiritului
gi al apusului
in cele expuse pini acum explicaliile referitoare la lungimea zilei ,si a noptii ca qi la momentul rdsiritului gi apusului au fost mult simplificater prin faptul cd am presupus ci Pdmintul este lipsit de atmoB8
Pimintul
ritul Soarelui la 6n 00m a.m. ora locali gi cu apusul la 6h 00m p.m. ora locali. Consultind un almanah, vom constata totugi ci Ia echinoctiu lungimea zilei este de circa 12 ore si l0 minute pentru punctele situate la aproximativ 40' latitudine (New York, Chicago, San Francisco). Dupd introducerea corectiilor de longitudine gi ecualie a timpului, asa cum s-a arltat mai sus, momentul risiritului poate fi totusi, si zicem, 5h 56a.m., iar momentul apusului -6h 05m p.m. De ce este ziua cu B-10 minute mai lunsi decit l2 ore la latitudinea respectivi ? D;i factori contribuie la aceasta. Mai intii, din cauza atmosferei terestre, razele de lumini sint deviate, astfel incit o linie de vizare este usor curbati, cu convexitatea in sus, asa cum s-a arltat in capitolul 1. O razd de lumini orizontald coboari deci sub curbura Pimintului, ,si, implicit, orizontul nostru vizual coboari si el intr-o mici misurd, cu aproximativ 36 minute de arc (fig. 5.8). Din aceasti cauzi Soarelese poate vedea un timp mai indelungat decit daci ar lipsi atmosfera terestri, iar ziua se lungegte, in consecinti. In al doilea rind Soarele este un disc luminos al clrui diametru mediu este de circa 32 minute de arc, aEa cum se vede de pe PImint. Risiritul este definit ca momentul aparitiei marginii superioare (borilul superior) a discului solar deasupra orizontului, iar apusul ca momentul disparitiei totale a bordului superior sub orizont. Atit la rdsirit cit si la up.,r ." adaugd deci zilei un timp suplimentar, necesar ca Soarele si risari gi sI apuni cu o jumitate din diametrul siu, adic[ l6' in fiecare caz. Adiugind 16' la 36' obtinem 52' ceea ce, pe o traiectorie inclinati la 40' latitudine echivaleazd la aproximati'r- 4m 30s de timp (frg. 5.9). Dublind aceasti valoare pentru a cuprinde
Fig. 5.8 Refraclia aparent.
atmosferici
coboari
ca planeri,
,F
arerrr reru ea3 'qo13 ad ap rolrrpi
lliprrroleur IB IBrcSo Indurl Pclpul Inrl€ueurlE eaurrursB aO '* rurpnlllel op rerunu arerrr un nrluod 'rn1ns Ir.\rJ rnlnlncsndarc elErnp rS urncard ornlareog eriurr -nde rS rnlnfrruspJ lnluJruour -r1cap rsp8 urelnd rnlnrao InqDuouIV rrI 'rruBlrr[I uorBtr{l nr u n r u o c u r a l e c r l q n d E J u J T u J S BJ p ' u o J t t a t u D rqnDu InqouDtulr. ri alapuauatg ft ?UnDu lnqouDulr- lurs ol€zrrotne rsrns Pnop 311\r 'JrrqurrcJp - auquraldas ri lsn8ne - lerrr o a r l u d u - a r J p n u e r a l a p e o r - r a dp u r z u r r d n c ' u e atl erarunu rJrl rrr crude rS rrgi pnop olal ur ' u o l B r r r r l s e - , 1 e1 1 l B r B d a s c 1 6 a r g d r 1e s B r r e r r n T n r \ E u r n l n role.\rrsqo I€ " y ' f I ' S Inrprs IB Ie JrJneu rnlnqeu€tule InrJUo aP rs 'q:rr.1\uaor3 'crlneu rnlnqeueruls l e 8 e r 1 n r o 1 u . \ J J S q Oe 1 o p c r u e l r r q o p unuror ul lEroqela IE lnlrrJo ornlnrae alsa arieFr-reu nrlrrad InqBur?ruly JJrurouoJlse Jlep aP PlEzrJolnB PSJns o rnlnJeB InqBuErulY 'url0^qZI rEtunu JP JlsJ rpun 'rolEnrJ el rlcrP F;unl Ieu rutl BJrrJ nr EJlpe ruIZ qeI -rrlerurxorde Jp a l s J B J T P J O { Jr u l p n l r l r ? l el rJIrz eeurrEunl n r i c o u r q c a B I g z n E J ? "l sz el J c E u l O ' ] u o z r r o qns lrJoJJrl lnlui)uroru uI rnlJreos e J]Eurlcur rJrJO]JJrBJl IU Jrur reur rnlnrq.-un a]Irolep 'alSarc €.\ ear16gdcp rrBru lEur rurpnlrlEl E.I'ero 61 arsad arrSgrlapur qauutule ur ',6 errrr rp Flep €oruole-r ep terdorde alreo; ' l n s n d e ri 1gc lnlrrgsur frlE Ielol ulr ruauriqo 'JotBnJae1 ap .relnrrpuadrad (luozrroqns ErntsaJsuligedsrp nl e;iu.raduoc ur lnunJp nrluad resacau lndrull al6aBunlard.npaur ellulpnlrtul u1'snde sl arBos ep smared taurlru! lnurnrg 6'9 'Bt..1
Luna ST mareele I
terenurilor mliqtinoase si numeroase alte aspecte ale activititii omului ce se desf5goari pe tirmuri sau in apropierea acestora. Degi fenomenul de maree are mici insemnltate sau nu inseamnd aproape nimic pentru locuitorii regiunilor intracontinentale, influenla lui este permanenti si vitald pentru populalia regiunilor de coasti. Ca si inlelegem mareele oceanicecu varialiile lor aparent complexe de la o epoci la alta Ei de la un loc la altul, ne sint necesare unele cunostinte despre Luni si miscirile ei. Degi atit Soarele cit qi Luna influenteazi formarea mareelor pe Pimint, in virtutea apropierii ei mai mari de planeta noastr6, Luna este aceea care determini momentele de flux qi reflux in oceane. $i, ca atare, vom incepe cu studiul orbitei, migcirilor 9i fazelor Lunii. Orbita Lunii Luna, satelit natural al Pimintului, are diametrul de aproximativ 3 480 km gi masa aproximativ l/Bl din masa terestri. Ea graviteazi pe o orbiti elipticd, distanta medie dintre Pimint qi Luni fiind de circa 385 000 km. Sensul de revolulie al Lunii este aseminitor sensului de revolutie al Pimintului in jurul Soarelui. Si ne imaginim ci am putea privi sistemul solar dintr-un punct situat astfel incit Polul Nord terestru sd se afle sub noi, Yom observa ci Luna executl o migcare de revolutie in sens contrar acelor de ceasornic(fig. 6.1.). Vom nota de asemenea, ci Luna se rotegte in jurul unei axe aproximativ paralele cu axa terestri gi ci ambele corpuri ceregti au acelasi sens de miqcare, contrar migcirii acelor d e c e a s o r n i c .A c e a s t d u n i f o r m i t a t e a s e n s u l u i migcirilor de revolulie gi de rotatie este gdsiti in intregul sistem solar, sugerindu-ne cu pregnanti ci planetele gi satelitii lor au putut lua na,stere prin condensare dintr-un nor turtit, alc[tuit din gaze 9i praf. aflat in rotalie lenti. Provenienta lor dintr-o nebuloasi solari unici ne ajuti si explicim aceastl uniformitate de migcare pe care o putem obserraastizi. Orbita Lunii este o elipsi, mult mai turtiti decit elipsa orbitei terestre si care are Pimintul intr-unul din focare (fis. 6.2\.
90
Pimintul
ca planeti.
F
Flseacv ,Zl"Lg gr Ilrllsod leror un pcrpl? .pns ards 16 prou ards Iulrolur ,60.9 op snepB rnun Bolefrpqrsod nc rep 're1yurls lBlralur un-Jlut erru,r aluod rrunl erieurlcap 16 'eurer ep lnrirlslos e1 uurd ere,t ap lnrirlslos BI ap ap lelretur un-rtur "LV BzBrreA rnloreos erieurlcap urnc e6e 1o; rrunT
BriBurlce0 .orEos
ap srnc.red rnlac rolEueruese aueoJ runr[) un roc ed pururrn ec lrcrldurr 16 recrldrlca 1nue1d ur odeorde es-npurseldap pc Fterap -rsuoc g aleod uunl 'r6n1o1 aluarnc pour uI 'ttrtpou alrunuap 'alcund pnop uI reurnu recr! ,rrinlo,rar -dr1ce 1nuu1d ur ege B.t as BunT
'!!unT Inrluec e1 eugd r.nFluruud Inrluac rl op luls alaiuelsrq 'esdqa o else rrunrl ugrq.rgg.9 .Brj
'au36 Flerlqro
ee.recitu
glnoexa
J6elacz ur aJirlo.r ap eao 16 'E:d Inlururcd ;6 uunl I'9
ffi":, "T::1,r"", 'durr1 ap ,r-or"*.,i ep reurcol xngor purdap rSxng ep alop tsacu
-eorrad 16.recad rrunl erirrede ecereoap.qlrq -asoop piuutrodurr o glurzard ucrpours erinl -oler acrzg ege.r8oa8ur Inlsrlercadsn.r1ua4 'aro tI ,{rlerurx -orde ep elso acrpoursrerinlo,tar e eurr8unl ur qlqrsod pletot erieuerl .orpou pr;rc o llcop plurzardo.r nu erec 'agz ep g9'66 olac ap pie; snurur ur nes snld ur oJo elolrc nc Brre,r oleod pcrpours Blinlolor 'ple.rnp r6esoce Buneaplol ere plereprs erinlo,,lar puJJ ad 'llunT € ,ayz Fcrpours erinlo,,rer gcrpe 99,67 EI rrunT I€ nrporu l€lrqro Indurrl el6eruur '.g9g .reluaurldns dturl lsacy ersed prBluoru -r1dnserelnrq8un giuersrp Fartu o u8rncred es ornqert eunl 'e1a.reognc lrodur uI gtolduroc erinlo,ter o sntcoJa E nrluod .e1a1gep giey leldarl ?qurrqcs os rnlereos erirzod arnla.reog lnrnI ur es elrqro ed gc6nu es Inlurrued acar -Boac 'lBreprs Indurrl r5 relos Indurrl erlurp eiuarayrp nc €rnte8ol uI elep raloc orpoleu -BtuesB olsa ldBJ rnlsoce erieclldxg .ollz zl167:g?unl reru €,rec otso rrunT e arinlo,ter ap epeor.rador6nlol 'eleruog nc lroder uI 'rnJnlururPd 1 n . r n Iu r e r i n l o , r a r o E n t r + i e nrlued rrunT erBsecoudurrl ap Bp€orrad elsa pclpy 'llunT B plereprs urinlo.ter elSetunu as s ' / rI I u r € t q l z L Z n e sa l l z 9 9 l z t ' L 7 a r e a r e c ' e p u o -rrad plseacy 'elals ap pieJ uBrprreru rSBIace ur nou urp etunfe u nrluad elelprunl r5 elz ap LZ ,rrleurrxo.rde ornqorl II IIunT 'aro ap trZ u! Z'"tI nc tse a.rds erurn uJ pulururpg 'p,trlcadser Bneals ap 1se e.rds reur o€I ecrrc el FUB es BunT pc el€lsuoc uro,,l 'e.ro ap tZ pdnp lcexa nou urp tu€,tresqo o rodu rS ea ep edeorde elreoy .rec od pl€nlrs eals o nc lrode.r u! rrunT erirzod rilB^resqo Bcefl IrunT t e1in1o,re.rep rr.rqc6rur rapBorrod ' n e S o d ee [ g l u r l r e u r r i ne8r.rade1 pprder reru elsa rrunT B erinlo,rer op ezolr^ o(rnlndurrt erience nc prn1g3a1 ur sns reur plecrldxa) .re1de;1rnl B rolrrru rr8el ru.ro;uo3 'neSode el ur{ 000 l0? ecrrc r5 ne3r.red€l urI 000 9gt lrleurrxordu ep else rlunT Inrluec ri rnlnluJurpd Inrluec erlurp eiuelsrq 'lu.rrupd ep rer.rpdep reru loc lntcund uI gUB es pula rcunlu oneSodou1 16 'turnrg4 op lerdord€ r€ur Ioc lnlcund ur pge es Ba pulc rcunta na?tnd el else €unT Fc rueundg
C d t r eS o a r e
Fig. 6.3 Orbita Lunii,
aga crun se prezinti
la solstiliul
de iarni,
eclipticei. Cind Luna 9i Soarele sint de o parie gi de alta a Pimintului, spunem ci ele se afli in opozilie. $i de data aceasta cei trei agtri sint aproximativ in linie dreapti, existind posibilitatea unei eclipse de Luni (eclipsd lunard), in care umbra Plmintului cade pe LunI, acoperind-o parlial sau total pentru o scurtl perioadd de timp. $ansele de a observa o eclips[ de Luni dintr-un anumit loc de pe Pimint sint mult mai mari decit cele de a observa o eclipsi de Soare. Noliunea d,e sizigii imbini sensurile conjunctiei gi opoziliei. Astfel, daci ni se spune ci Luna este in sizigii, gtim ci toti cei trei Conjunclie, opozilie, cvadraturi agtri sint aproximativ in linie dreapti, dar qi sizigii nu putem preciza daci Soarele qi Luna sint Cind Soarele qi Luna sint de aceeagi de aceeagi parte sau de pirli opuse ale parte a Pimintului, astfel incit toli acegti Pimintului. ce privegte termenul d,e caailraltr trei a;tri se afli aproximativ in linie dreapti, """u spunem cd Luna este in conjunclie cu Soarele turd acesta arati ci Soarele qi Luna sint ( f l g . 6 . 4 ) . I n a c e s t m o m e n t e x i s t i p o s i b i l i - dispuse in aga fel incit razele trasate spre tatea unei eclipse de Soare (eclipsd solard'), Pimint de la fiecare dintre ele formeazi un unghi de circa 90" (fig. 6.4). Luna este dar fenomenul se produce rar, deoareceLuna este foarte mic6, iar planul orbitei lunare deci in cvadraturi de doui ori in fiecare luni sinodici. este inclinat cu aproximativ 5o fali de planul
inapoi se produce in27,2 zile-perioadi denurnitL reaolulie tropicd. Aceasta este ca gi cum am spune ci intr-o luni de zile Luna trece prin doui ,.echinoctiill si doui ,,solstitii'o proprii, in comparatie cu schimblrile de declinatie similare ale Soarelui pe durata unui intreg an, Daci am reusi si observim drumul Lunii pe cer in fiecare noapte pe o perioadi de o luni de zile am putea constata ce acest drum este foarte jos pe cer intr'o parte a lunii, pentru ca apoi si devini destul de inalt, dupi aproximativ doui siptimini.
C v a dr a t ur a Razele soarelul -f
-(s.-
Coniunct 1e
__=_____-l ---.-------------f ^ L
Fig. 6.4 Aceste relafi
92 | Pimintul
v a dr a t ur a
dintre Soare, Lun:i gi Pimint
influenleazi
inillimea
mareelor.
ca planeti
m
ap as-npulugdapug alrrnJrrl nc .a.rriqns uroc rnun eruJoJ qns rac ad epqrzrr tnnce alsa eg '(S'q '3g) es elrqro ulp g/I srnc.red e BunT 'aricunfuoc pdnp alrz t/gg -{rlewrxo.rde e1 'aro op tz arecJS el BJrrc nc Erurn ur puJulurpJ "zI '.rac ad lacur reru pcsrur as Bunrl eceJeoep 'rleraua8 ruerrrJal u! orn8rsap orupurr.rdxa .eunardrur ezeas au nJcnl lsecs purundg -e1dap as rS durrl rSelace uI ,trterurxolde resgr eler€oS rS EunT -€zeJ?tsBocB uI .eunT erlsBou rrrepe,r puncse rnlerEos elB er€olrqro olezBr tlrul IaJrsE 'ecseerac e1loq ad erirzod r6eeece uI -\rlerrrrxorde lurs eunl rS l5c elar€os lIle 'ariergsnlr urp ptlnzar mnc eSy .pzEJ ptseaa€ ur eunrl eape-\ tualnd nu arec nrlued 'rrJotu 1l€ un rS glsrxg 'rulur?d arluc op ea ad FlelJagar purrunl ap rrrJ?crl areoSn raun eri -dacxa nc'nr1sara1 rnlnJole,trasqo FlBcountur
leldtuoc e.rud eunl olulurpd ed ap ggqrzr,rur ual.red ad arurte.rlul uI ?Ue es rrunT e ptsu -lurnll eelelgurnI acereoeO .(g.g .3g rza,l.) aricunluoc uI luls eunl rS eIerBoS panc ,ptnou pun7 op ezeJ nc adecu; pcrpours elinlo^eg 'p1€urrunlr elutpunf u8earlur u1 purd 0 el ep arunl reun lndrurl u; Vzerre^ rrunT B -€llqlz$ eolelFrunf urp gleu -nun1 aunrirod uece oesur nllserel In.rolBA -resqo nrluod 'rnlnlulu?d eie;e.rdns urp etel -purnf 16gleururnl else runc e6e 1o1 .rnlereog olazer ep plsurtunl lueueurrad else rnlnl -ulurgd Inlnlrlel€s eieyerdns urp elelgwnf gc ezroer.durorr,lndacuJ pl oO 'ecrpours rrinlo,rer reun 1ndur1 uI rrunT ap ( a1azofltceds€ ap el€l -darr alrgqurqcs rS ec rnlnlulurqd B 15rrunl sereurrunlr alefrigyu"r tuls g.9 ern8g u1 rlunT elazuJ
risare la orizontul estic in momentul cind Soarele se afli deja undeva pe bolta cereasci la mijlocul distanlei dintre orizont 9i pozilia sa la amiazi. Luna in cregtere urmeazi acelagi drum general ca gi Soarele, dar continui si fie vizibili pe partea vestici a cerului mult timp dupi ce Soarele a apus. Dupi ce au trecut aproximativ 7 rl, zile din revolulia sinodici are loc cvadratura (frg. 6.5). Luna este acum in faza primului pdtrar, apirind sub forma unei jumltnli de disc luminos. In linii mari, in aceasti fazi Luna risare aproximativ in momentul cind Soarele este la amiazh 9i atinge punctul cel mai inalt pe bolta cereasci in momentul in care Soarele apune (spunind acestea considerim ci Soarele risare gi respectiv apune la aproximativ 6h00ma.m. gi 6h00mp.m., aga cum se intimpli in perioada echinocliilor sau in regiunile de lingi ecuator). Dupi ce Luna a parcurs 3/B din orbita sa, adici dupi circa llrf n zile, o vedem pe trei sferturi. Aceasta pe cer iluminati este descrisi ca o Lund conaexd. Dupi scurgerea a 143ln zile din revolulia sinodici, Luna este in opozilie cu Soarele gi se afl5. in faza de Lund plind, intreaga jumitate ^ iluminati de pe fiind vizibili Pimint. Intrueit Luna gi Soarele se gisesc de o parte 9i de alta a Pimintului, Luna plinl atinge punctul maxim pe bolta cereasci in jurul miezului noplii. Daci ziua gi noaptea sint aproximativ egale ca lungime, Luna rdsare cind Soarele apune 9i apune cind Soarele risare. Revenim acum la figura 6.3 in care ne sint prezentate condiliile existente in preajma solstiliului de iarni, in ultima parte a lunii decembrie. Cind Luna este plini, decli' natia ei nordicd este maxim6, iar razele ei vertical in cad pe suprafala Pimintului zona Tropicului Racului. Drumul Lunii pe cer este acum relativ inalt pentru observatorii din emisfera nordic5, ceea ce explicd observalia populari c[ iarna Luna plini o,cildreste pe sus'0. Pe de alt[ parte, in epoca solstiliului de vari drumul Lunii pline este mai jos pe cer, iar strllucirea Lunii este mai slabi decit in timpul iernii. Celelalte faze ale Lunii sint similare celor descrise, cu singura deosebire ci au loc in ordine inversi. O diferenld importantd este 94 | Pimintul
ca planeti
cornului Lunii, datorate Lunii noi in creg' tere. Dupn 26 de zile de revolulie sinodici ajun' gind la faza porn lunaro Luna a rimas acum itit ile mult in urma Soarelui pe bolta cereasci incit ne di inrpresia c[ se afli cu 45o inaintea Soarelui. ln ziua a 29-a Luna a revenit intr-o pozilie aproape coinci' denti cu a Soarelui, iar revolulia sinodici se apropie de sfirqit. MiEcarea ile rotalie
a Lunii
Daci fotografiem Luna de pe Pimint in repetate rinduri 9i comparim cu atenlie fotografiile oblinute vom constata cd 4lo,/o din suprafala Lunii este permanent invizi' biln ,si ci o harti a Lunii realizati pe baza acestor fotografii nu ne poate infdliga decit 59o/odin suprafala totali a satelitului nostru. Este, prin urmare, evident ci Luna prezintd Plmintului in permanenli aceeagiParte, ceea ce inseamni ci ea se rotegte in jurul axei sale exact o datl in fiecare lund siderall de 27,32166 de zile. Se eonsiderl ci feno' menul de frecare produs de maree este cauza incetinirii miqcirii de rotalie a Lunii, aga incit aceasta nu se mai rotegte in concordanli cu Pimintul. Gravitalia
Ei mareele
Cu toate ci inc[ din primul secol al erei noastre se gtia cL mareea, sau ridicarea ,si coborirea periodicI a nivelului oceanelor, este influenlati intr-un mod. oarecare de Soare 9i Luni, explicatia reali a acestui fenomen nu a putut fi dati decit dupi ce Isaac Newton a descoperit legea gravitaliei universale in 1686. Deoarece mareele depind de gravitatie, adici de atraclia reciproci dintre doui mase oarecare, este util si reamintim legea gravitaliei universale: iloud corpuri se atrag ieciproc cu o forld propor1ionald cu proilusul maielor lor ;i inaers proporlionald cu pdtratul ilistanlei ilintre ele. Conform primei pirli a a6estei legio dacl unul dintre corpuri are masa dubli fali de un altul, acesta va exercita o for!6 de atraclie dubli in raport cu forla de atraclie reciproci a celui mai mic. Potrivit celei de
.Iroqor e,t rade InIeAru epun 16 glnu etso eunricerl ep eiroy erec ed Si-A/ ereru Incrac ep ozel -.rpdopur es ps rS Bcrprr B,,r'es ro Inla^ru apun 'V $ I alerluec ards oogtrncooes epurl pcru -eaco udy 'rolooretu e Fiuongur ep areJsrrur Pnop ur l8lrlllrlep loJlse else Inlulurpd 'y 16 J alelcund ur oraz BI nou urp epecs eunlicerl ep ei.ro; urnurrxeur tsecu BI eO 'J lnlcund ep cr€ op IS "S€I "gf BI pge es ec rcrru alrrncJec ed runurxeur e1 'S purcsorc elelcund urrd ecerl a.ruc I5 I ereru rnlncrac 1n8un1e-ap plnu alsa eunricerl 'gluopoca.Id anlz ulp €ro ep eirog 'y'g en?g, ug rieSgs ur.rd gtecrpur ap gieJ ararzrrluJ olnurru op 0s nc crulrz alse es urinqr.rlsrq 'rnlnlururgd eieyerdns nc 1a1e.rudezeeuorice orec es uluouoduroa cnpoJd as col lrurnuB un-rlur as€of n€s ellpul oloerEru 'PunT ep Fluurturalep elso BooJBru BI psnper g oleod (S'q '39) v ertqc J €l ep Jer 'nrporu rnlorEoS e EluerBd€ EeJBcSrur rrunT e eluuorielr,ter8 rarice.rle earero6crur ed gzeazeq es ero ep VZ ep ?crlsrrepuolec urp El€llnzoJ eersur op eruol€reue8 uiroS prlseou enrz acareooC'urgI qQArlErurxorde ap Fc rcre ueunds ?s luercgns olsg .rJpJcnl alsa psuoI eererrr erurxord 15 grleug ooJeru o relueza.rd Inrp€c urp asor eereru ep Inueu erlurp Inl€^rolur rBI ou0t qZI llteurrxordu e1 -oueJ cnpord ec .roleiro; IB t€rlelop FIpnlS 'V ^$ced. rcop paccns es ollBur eleerBtr{l'asuof eereru pnop rS elleul aerpru gnop cnpord es durrt -sar rS g elelcund erds as-npurseldep ede orcrur ei.ro3:roun eorelrcrlos €l rerqc piur.rn6n er€c ur oelnunu ep 0S fS aro VZ ep olsa eunl nc pundsgr 'gplng Bs€ru o purnlrlsuoc .gsug nc lroder ur rnlnlulrug4 rarielor elern6[ 'drurt ep pBunl ppeor.rad o od otenl elouBoco 'a4salat JolaaJnra BruJoJ qns asuas eseol rS alluuJ JoleeJeruBrperu else a.ruco.ro1e lsecu ur aricuer ereo6n o uzeerlsr8eruges r6ep -eJBru IB nrpau Inla^ru €zeenlrs es erueJlxe (ereurro;ep ep giroy ?tsaece op ?lBlceJB olse olsecB orlu! 'psoo! aoJnra lrurrruap runrururru nu tnlnlunupd B Fprlos eelred €a eraprsuoc urelnd acruuoco olaorerrrelSa,rrrd ac €ooc uI un BI opecs rnlnuuaco Inle^ru ele erlurp raiuelsrp 1nco1[rw e1 ec drult uy opt1ou"t aarvru 'prosdqe rnun eruroJ purnl rrunT ericerrp eil llurnuep runrurxeru un BI guSd rade rn1n1 e16a8un1eas arlsaro1 BreJS .tz urp qcrueeco -alru e eJecrprJo gceo.lord erluec olsec€ erl ede ep ppugdsep os ps apurl rnlnlurrued -urp Ernun €eracerl rolenco g8ugl renrrs qo13 1e ludrcurrd lnd.roc .rer op ur Inrluec nc rnlnl ed ep tcund ecrro uI 'erlserel eie;erdns nc -ulrupd e gledrcur.rdBseru ep epurrdsap es ps l.roder ul lse^ erds eziaseldap es V 16J ooreru pcreacur J ulp pcrueeco ede :er1sere1rereJs B oreuroJep ep eiurpuer plsrxe oV etd.s 1 BI op opecs pleuorielr.,r.er8ericerle ocer€oeq 'Brrrrurru Bereole.,r.e8urle ea y yI ral oJ u! rBru olse rrunT e erlLcerle llcap ep ?crru e.rrolr.reueE gi.ro; u;rdJcur.rde6a "ri"rr^r.gf"ji*'4fl eiroy '(rnlntugrrpd p.rruec) J g?lul.I .prerd -o.rdereru Bec olso ecer€oep opunT ap ?serle cru.relnd reur etse rn1nqo13 e g eeunriro4 'grnroJlun arurculp€ o nc releueld pueecg ep lrredoce leldruoc leluezerda.r elso Inlulurpd erec u; g'g ern9g urncu ISoIoJ ruo1 erBunl eIea.rBW 'ereorrelue eereol€.,r'ulp ?/I el epecs erielr.,r.e.r8ep ui.ro; 'Bzeelqnp as as€ru Bnop erlurp eiuulsrp pc€p 61130le ri.rgd Bnop B
raport cu diferitele etape ale anului. La Fort Himilton, in portul New York, de exemplu, stabilimentul portului este de aproximativ 7h 45m.
o o t E o a o o
Curba tipici
6 o
b
=
5
O
.2 z
4
Fie. 6.8 Aceet grafic srati cota apei in portul Boston, la fiJcare 30 ile minuie Pe o perioadi 'le misurati 24 ile ore (dupn H' A. Marmer).
Daci comparim momentul producerii ma' reei inalte intr'un punct dat de pe coasti cu momentul trecelii Lunii la meridianul acelui punct' vom constata ci mareea inalti se poaie produee la citeva ore dupl trecerea Lunii la heridianul locului resPectiv. Acest
/
I
---{ ^ _..l
_
)pre Luna
7
\
Fig. 6.9 Varialia
declinatiei Lunii influenteazl
mareeg'
.4. Maree ecuatorrale 24 septembrre 23 seprembrte
m
l4
l3 12 1 l l0
28 iunie
27 iunie troptce 8. Mareetroplce ileclina$ei Fig. 6,10 Varialia aciste curbe de maree (rlupi
96 | Pimintul
Lunii Rude)'
se
reflecti
in
a mareei semidiurne
Daci efectulm observatii la fiecare jumitate de ori asupra poziliei nivelului apei folosind o miri gradati (scari de maree) instalat[ pe peretele unui cheu sau dig putem reprezenta grafic modificirile acestui nivel, constituind o diagramd a mareei. Figura 6.8 reprezinti o asemenea diagrami pentru portul Boston pe o perioadi de 24 d,e ote. Aga cu- s-a spus mai sus, se poate vedea cI intervalul dintre doui maree inalte succesive sau dou6 maree joase succesive este de l2h 30*, iar intervalul dintre o maree inalti qi proxima maree joasi este de apro' ximativ 6h I5*. Valoarea medie a aeestui din urmi interval, oblinuti prin observalii pe indelungati de timp este de 9n 12-. o perioadi -Amplitudinea mareei pe acest grafic este de apioximativ 2,7 m. Mareele inalte ating acelagi nivel, in timp ce mareele joase diferi intre ele cu 0,15 m. Observalii pe o perioadl indelungati arati ci in portul Boston ampli' tudinea medie a mareei este de circa 3 m (10 ft), putind insi ajunge pini la 4,3 m qi varia sensibil de la o zi la alta. Se remarci de asemenea ci schimb[rile la fiecare jumltate de ori ale nivelului apei nu sint nicidecum uniforme. La mijlocul intervalului dintre mareele inalte qi eele joase nivelul creqte sau scade cu aproximativ 0,6 m/or[, in timp ce in apropierea punc' telor de maree inalti sau joasi varialia este de numai 0,1-0,2 m/ori. Yarialia are loc sinusoid5. Pentru dupi o curbX numiti observatorul de la uscat, caracteristicile acestei curbe constau in faptul ci mareea inaltd, odati instalati, pare si stationeze un timp oarecare, fiind apoi urmati de o scidere relativ rapidi a nivelului mdrii pini la mareea joasi care, de asemenea, pare si rimini stalionari un timp mai lung. Inegalitatea
iliurnl
a mareei
Am explicat mai sus ci variatia declina' liei Lunii la nord qi la sud de ecuator este aproximativ egali cu varialia declinaliei
ea Planeti.
Ii
lduy rnlnurocrrde3 rrlncrdor; eurpnlrtel "zl$T) 1n8un1€-ep suos rSeleceur pzeaseldapes sndo oereru ep Inrluoc oc durrt ug o(gcrp.rouourpnl -llel rnlnaeg rnlncrdor;, 1n8un1e-ap "airtZ) 'rn1n1ururg4 ,uleurrxorde lnrnf ur 1se,r erds gzeoseldep es lurured ad lecrlra,r p€c uunT elozBr opun lncol uI 1BUBeorBru op InJluac oEurrxeurpcrprou erieurlcap aBurle EunT puIJ 'elrz op B1IT,7'LZ ep ecrdorl rrinlo,rer raun ElsJnp ad co1 eJe rep ornleleog e olenue
g1'9 ernlrg 'oloTroroncaalaarrru col n€ pulc orolenca ad 1ecr1re.,lpec rrunT olazeJ purc olereprs runl roun Insrnc urp rJnz€c Pnop oloc ur a.redsrp eelelrle8eur lattdou aatnut csorunu es olaoJBru erBc ur erlBnlrs - ?]\I1 -e8eu nes g,trlrzod eurrxeur €eJeolel a8urle ogunl ed IIunT erieurlcap pulc Fo Pnop op leiunuord reur else 15 Matvla o putnrp aplrTn?aut ep elerunu gt.reod Inueruouod 'a1e8a lurs olueuratle olac purc ed ople8eur
'(.rem.rulq a1du1s grndlr
1.rndp u1.rd eurnrpluroe
eu.rnrp r.rndrl a.rds elxru
.'.:t.::l
'(g;5;. 'atunt 51-97 'autdtlt3'su1 ' e ; r u e ; ^ 1u ): n r p d t g ' 6
El
3p pzrrlrs^ 'l
:'
:.,;
:
:: \':,;
4
f: ' \ i
.:i::
-l-:l
-t:
i
;5 apng gilnp) eleqrnJ II'9 'tld
Jerarrr ep
'.
"-".\
t
. \ 1
.t \ ;
z z
',i
".
t,' T I
( z z 6 v ' u e r ; ; - 9 1 .' u o f
:
p::rDrr rnrn
Dr
p=rpr
prel
rrp?:r rr
rzrrrr +7\lw
rv li ra r
'n o
l
\
. t"!i
1
--.. .:;
.-j
;:.]:: . ,:::i
"+t
pcpnl
# --tt.:
-!: :-l : :=,lt
'
'"j
I
Fi:;
r", l-^..,' .-
Y
^.^,,a^,^ dr vu us l5
l}**
i:
li;l
s:'j:;'
\ {
I
:f
:.,:
'
I
-:- ,-i,.
#,
I
. - _ ' . l
\
. t
I
' . t ,li'
l ,
-*l
t:
::.
t =ri
-:.-.-
"t{
I
I
"r'i. .i
I 7-
91
al:
\,r r
.
':ll::
w+ \
.
I
,.t l
T
\
"-\:.- I
J
. L, ,
*-* zL rz enop v
9
rj
.t..
,
\
I
I
. -a"-. 9
zt lz elrjljd
I rl
9
ti t:
\
=777
\
': I --;
"'t*:i;
,/
I
. , . . ' l
,,;ll,;9.
.ri;';-ri: .l*,;;ljj,
' ,b;,
1:'r-'
...-
r-
:'r
( 9 1 6 t" ] d e st z - € z 'aure6'pue11ro3) u . r n r p r u ed sr 1 ' y
r
1 \
1..-.,:
.l .''r.
' ' . . ;
( s L 6L . r e p g-2'uo13urqsery1'eluees)
l
f,
: I ...' . . .
-urqse6'selaBuy 1.ro;) ereuBels ul eeJel lxru dr1 ,3
r.- :. ,
l,
l._;
I' IA
t:
ci acolo unde existi o inegalitate diurni a mareelor, curba mareelor rezulti din combinarea a doui forle componente (constituenli): L, o componentd, semiiliurnd, qi 2o o componenti iliurnd. Componenta semidiurni rezult[ din prezenla celor doui centre de maree si, in stare puri, di o curbi de maree in care mareele inalte gi joase succesive repeti nivelurile precedente (vezi fig. 6,lL,A). Componenta diurni este dependenti de declinatia Lunii gi di o curbi cu o maree inalti si una joasi in fiecare zi lunari (vezi fig. 6.ll,D). Majoritatea curbelor de maree sint insd combinatii ale celor doui componente qi se numesc maree mixte. Cind in combinatie predomini componenta semidiurni, curba are doui maree inalte gi doui maree joase, dar fie mareele inalte, fie cele joase prezinti o pronuntati inegalitate diurn5, Un tip mixt este reprezentat in figura 6.ll,B. Daci in cadrul combinatiei raportul dintre componentelediurnl qi cea semidiurnl este de 2; l (vezi fig. 6.Il,C), rezultatul va fi o curbi destul de curioas5, cu o maree inalti gi una joasi, separate printr-o stagnare a nive]ului mirii pe o durati de citeva ore. dpeastd stationare se numeste maree in stagnare, Figura 6.lI,D este un tip diurn de curbi a mareei pentru Manila (insulele Filipine), in care componenta semidiurni este atit de mici incit nu di decit o uqoarl neregularitate in forma curbei. Curbele de maree pentru coasta Statelor Unite
raleo toate fiind in raport direct cu varialia declinagiei Lunii. Mareele de cvadraturi de sizigii
ln cele expuse pini acum n-am linut seama de influenta Soarelui in producerea fenomenului de maree, degi aceasta este o forli importanti, care actioneazd in acelagi fel ca ,si forpa generatoare de maree a Lunii. Deqi mult mai mare decit Luna, Soarele se afli atit de departe de P[mint incit forla sa generatoare de maree reprezinti numai 5/lI din cea a Lunii. Luna determini intotdeauna momentul producerii mareelor joase gi inalte, pe cind actiunea Soarelui consti in a modifica sensibil amplitudinea mareelor in diferite etape ale revolutiei sinodice. Din pozitia relativi a Soarelui gi Lunii (fig. 6.a) rezultl cu claritate ci la sizigii fortele produc5toare de maree ale Soarelui si Lunii sint de acelagi s"r,.. ln aceasti situa,tie se produc maree de amplitudine neobignuit de mare, numite maree de sizigii, care au loc aproximativ de doui ori pe luni (la fiecare 14 ,si 3ln zile) la Luni noui sau la Luni plini, cind Luna ,si Soarele sint in conjunclie sau respectiv in opozitie (fig. 6.13). Cind Luna qi Soarele sint la cvadraturi, in fazele primului 9i celui de al treilea pitrar, forta t)
E
4
6..J"\
c
Se pot face citeva generalizlri asupra curbelor de maree pentru cele trei coaste ale S.U.A. De-a lungul coastei Atlanticului curba tipici este de tip semidiurn, cu o inegalitate diurni mici, asa cum se vede din curba pentru Portland (statul Maine) (frg. 6.ll,4). Curbele de maree pentru coasta nordici a Pacificului sint de tip mixt, cu o inegalitate diurni pronunlati (vezi curba p"o1"u Seattle ng. O.f t,.B;.'ln Golful Mexic componenta diurni este - foarte puternici, astfel incit curbele de maree alterneazi intre o forml ecuatorialS. (l), cu doui maree inalte gi doui maree joase (fig. 98 | Pimintul
qi mareele
= -
!
1
0
1
a wlat
P.tv1. 4 6 8 1 0 1 2
, ,,
. o Mixte * 12Mai \ t I
/n
c )o I u ,o
E
E
o o
c
= -
2
l E ( ratoriald
\ l'=
9 9 o
,o o
A.f/. 6 8
E
7-
-f-
Tropice lb Mal
D c
Fig. 6.12 La Galveston, in statul Texaso curba de maree variazi considerabil intr-o luni lunari (dupi H. A. Marmer).
ca planeti
m
urp eolelnuortxo €l BUe os erec '(y1'9 '3g) ^ae\I Inlets) dueqly n.rlued eoretu ep ({"oI €qrnc urp eapal aleod es urnc gdnp ogsuol eereur erurxord 15 grleu; aereru o arturp InlB^ -Jolur llcap uncs rEru luePraa potu ur elso plleur eoorerrr rS gseoI oaleru glrlncesuoc o orlurp Inlelrolur gJ J]so 'JJrueoco a[JoJeru ep ura8urlslp ol ps gln[e eu erec oe1er..r,ng JolaoJBru B FcrlsrJalcBJBc FrnlqsFJl o 'prc ad oultoru anu 96 ,nrleurrxorde op ?crpe './* €I ,.r,r1eurrxo.rde op U e,t rnlnr^ng Inrorrolur erds aereur ep rnlnlu^ e o areseldep ap ezelr^ oru g1 ap else rnlnr€nlsa Berurcurps 'nldurexe ap oqceq 'rrloru ug rede Eerurcurpu : o rBI oepunces a oJ€c uI ed rJleru uI rnlnleA eze?lt:
o
2ttt',t:
BlnurroJ urrd crluurel€ru pletu -r.rdxa else sg 'gculpu r€ru olso ede lgc nc ereur reru Elrle nc purg orade Barulculpe ep apurdep eareru op Ie^ rnlsoce e ereseldep ep Ezetr1 'rnlnr^ng Inrorrolur erds p8edo.rd es arec IeA un pzuoruJoJ os rnlnrenlso ern8 u1 oplleur €ea.reru eJlpc reeruru ueralSe.rc e1 'atDnISo nes 'lI^.U arnu ap alotq rc lurs reru nu edu ep osBlu elsece lcrrls sues uI 'lnFl^nu Ie rorr -eJur rnlnsJnc eoJBpunur purznBc 'lEcrprr €-s rnlnu€oco Inla^ru nes 'gluecer fluol erusel ap erec6ru o lrroJns e g,rrlcedser Flerolrl
Inueuouad elar^nu eerBtr{ 'gcru ep urarlxa alsa Beurpnrlldtue 'naSode op elac nc prcuroc Brnl€rpelc op aleereru pulc rur oareur ep llqrsorp 'al6e.rg oalsa ro1 eaurpnlrldure 'natr.red op alec nc prcuroc rr8rzrs ep alaererrr pugc 'grepoetg3 'naSodo af, aalou alrwnu purg oarpeurBaoreru lIcop rcrur o/o0z ,trlerurx Vw -orde nc lurs eleareru 'lulurgd ep ter.rgdapu; reur Iac lnlcund ug ',,na8ode BI" pgs es eunl puID 'alrz g'LZ op alsa Inlle e1 na8uad un u1 ep duur ap In[B^ro]uJ 'orpatu Baaretu trcep ollerrr Wur o/o0Z-SI nc lurs orec ona?uad ap alaarou pulcnpo.rd 'arparu ei.ro; tgcap eJeur r€ru llnur elso eoreru ep eJuol€JeuoEes ei.ro; olugurpd op lerdorde rerr Iac lntcund. u I r c e p o , , n e 8 r r a du 1 ' o u s € l r q r o e d p g e e s €unT puIO 'roleereur rrurpnlrldure e pluel -.rodurr ariur.re.,l?t1e o rS acnpo.rd reru oS netodu op eoruru 16 neEr.red op eerutr{l 'aIPAIu o/og7 ,tnuwrxo.rde
€OArerII
nc
BrnleJpelc
.rer orreru Vu o/o07,,rrleurrxorde nc 1u;s rr9 -rzrs ep alaoretr{ 'oJntotpDac af, aalolu olrrunu gcrru ap lrnufrqoau elelrsualur o op aeJerrr a.ra16eu laJls€ puFI'llunT e eec od ezerqrlrqce o-s opull rnlor€os e earuru ap ereolgcnpord
'(.raru.ru111'V 'H pdnp) gt.rzrs ep 16 urnlulpe.rc
(?usotu oaretul 9Jnlelpe^c Aap^aarehl
?so",
lil z*
6d6J
+r-*r*-"+ sq.gry-
l
0t
gl'g
tlg
aereul '||6 tzls
i'l'? g ,..,,
I ?r
tlt ${r*qt|rrl
, 1 o l i -l , , l ' , , f ' lI
6l
Itl
" 63dl
' v(arn eareru PUPOUJaAreu ernlEJpe c )yarzp ap aare! l .ep aarew
eueu! iolaaJeuJ eeultugul t l
ep eleeral{
I 9 ap abr'ew
t', O ?.
l Ht r l
t
t-
-(etn -
IITIII -rEpd
IICOp ICrIu rl?ur op alaoreru
st i l u n la l a l r z
zt
\
\
\
J 1.0
\ I
\ \
v
0 0.1 0.2 0.3 0.4
1,5 Fig. 6.14 Mareea fluviali este ilustrati ile aceasti curbi pentru estuarul Huilsonului, la Albany (statul New York) situat la peste 160 km in interior (ilupi H. A. Marmer).
mai repede decit golul mareei joase care o precede sau care o urmeaze, deoarece la mareea inalti adincimea apel a) este mai mare. Apare deci tendinla ca mareea inalti si ajungi din urmi mareea joasi, efectul acesta crescind spre amonte. In general, amplitudinea mareelor fluviale scade eitre amonte, intervenind o anumiti pierdere de energie prin frecarea de fundul curen9i malurile albiei, precum gi datoriti tului fluvial spre mare, in sens invers sensului de propagare a mareei. Astfel pe fluviul Hudson, ale c[rui lilime qi adincime sint relativ constante pe toatI cu portiunea maree, amplitudinea medie a mareei este de 1,3 m la gur5, dar cu 211 km in amonte,
Fie. 6.15 O rniei bori urci in estuarul fluviului Cotorado(dupi GodfreySykes,ColoradoDelta,Americun Geographical Society).
100 I Pirnintul
de maree se concentreazi intr-o cantitate mai mici de ap[. Borele Daci curentul fluvial este destul de puternic, iar apa in albia fluviului sau estuarului pulin adincl, mareea inalti aflati in cre;tere rapidi poate inainta in amonte sub forma unui perete de apd aproape vertical, inalt de citeva picioare denumit bord (fr.g. 6.15). Asemenea bore sint caracteristice in zona gurilor de vdrsare ale fluviilor: Amazon, Colorado, Iantzi, Fuchunjiang, Hooghly, Severn, Elba, Weser etc. Acolo unde borele au dimensiuni neobignuit de mari, de pildl la v[rsarea fluviului Fuchunjiang, lingi Hangchorr (R.P. Chinezd) peretele migcitor de api poate atinge 3-5 m inillime, fiind un fenomen lnspiimintitor gi foarte distructiv. Teorii asupra producerii fenomenului mareelor in oceane Din cele discutate mai sus cititorul poate rimine cu impresia ci existi doui linii de maree inalti permanent prezente pe glob si c5. acestea pot fi asemlnate cu doui mari valuri de api deplasindu-se spre vest in jurul Pimintului, o dati la fiecare 24 de ore 9i 50 minute. Apoi, cd aalurile de maree ar fi atit de late 9i atit de pulin inalte incit n-ar putea fi observate de pe navele ce navigi pe ocean. Intrucit pe P[mint bazinele oceanice sint separate prin intinderi vaste de uscat, aceasti conceptie simpli nu poate fi valabili, desi cu mult timp in urmi ea a dat nastere teoriei undelor progresive cu privire la maree. In emisfera sudici, intre 40" ,si 65" latitudine sudici, Pimintul este inconjurat de ape oceanice aproape continue. Cum vinturile vestice sint dnminante in aceastd regiune gi pot sufla liber deasupra mirii, dind nagtere la furtuni puternice, s-a presupus ci gi fortele ce F{enereazimareele sint in misuri si produci doud unde mareice c a r e s i s e d e p l a s e z ec o n t i n u u s p r e r - e s t i n jurul Pimintului. In continuarc s-a presupus ci aceste r-aluri progresive produc gi alte unde mareice, care s-ar deplasa spre nord i n o c e a n e l eA t l a n t i c s i P a c i f i c , V i t e z a a c e s t o r
ca planeti
F
glrqasoop o purrac erenlrod erie8r.teu nrlued liuetrodurr olrBoJ lugs riuernc lr6acy 's/ur os/ru 9'0 rerunu op xng op rnloc e rer 6'I op g aleod lep lcund un-rlur xngor op rnlnluernc ezolrl 'uospn11 rnlnr^ng Ie rorr '1e;rsy 'roluzundseroc -aJur poru InsJnc ug ur snpor alse xnu ap Inlurrnc rer ornlnr^nu 1e nrrdord Inluornc ap l€crJrldue alse xnger ap Inlue rnc 'Flrqereprsuoc orapurlul o ap acger8orprq rurz€q ulp alade Ez€otcaloc eeJBru nc Jolrr^nH eolelIJoteru llcnJluI ' laalDru oatnuotinls elBeurnrr 's.roAur es nes xngar 16 xngt eJlur ezeal -ocur ooJeru op Inluarnc oJBc ur Inlueurotr{l 'xnger op rnlnluornc Inzec ur 16 acorled es Jelrurrs uoruouoJ ufl 'o1l€uI reererrr Inlueruour pdnp aro t-I op durrl oereppcs pnurluoc uI pzolrl o nc r6ap 'p8rnc Bs purnurluoc 'e11eur roor€ru Inlolru erds pcrpr.r os €aererrr ec pJnseru ed e16erc rnlnxng rnlnluornc ezolr1 '(St'S 'Fg) xn{at ywnuap '1e.tu ards luernc un ep gtriosur elsa rnlnueaco rnlnlo^ru eorepucs rel oxnd ?rwnuap aluorue a.rds tuornc un ap Ftrsgrg^olur elso rede rnlnl -elru Berel6erc aereru nc nrlng un-rlul
'(reru.ru;11 'y 'H pdnp) raeraur Eqrno edeolde ep szeeuun 1.roa ,r'r,epplrod uI uererlur ral xngar ap 16 xng ap ;giuern3 9I'9 'FlI
g'0
zl
0t €rO
InJorJelxa ards nes InJorJalur ards rade a1u 'aatout lu3Jno op purJoJ ur ropg.tsrur e pJrpe ap nytiuatnc erirrede also trpnrul lcerqns 'rade rnlnla^ru ufl eoropecs 16 eerolSerc ep rurunu lednco ure-eu luazard uI puJd eererrr ep giue.rn3 'Tezrle -rcads etreo3, "parlurualeru sale retu 'gcgriunl6 'orBJ oJelacJec ep lcorqns un purnlrlsuoc -oqBIe ap srnc ur else eleererrr pur,trrd purap 'auJnrpruos ralueuoduroc r5 nu -oru orroel O rep 'aeruur ep oreolpcnpord reiro; e aurnrp relueuodruoc epundse.roc eJBc eliepcso ep arrdord epeorrad o ore rnlnueaco B eunrirod eoce Bc rnlnrde; erolep aleod es rz ed gseof eun rS glleur ooJeru ern8urs o nc Burnrp ooJeru op oqJnc raun erirrede onldurexe eg 'rolaerurrr ale elerurouu lua.rude rcrlsrrelceJec atlnru urpcrldxa ps gln[e ou 'rn1nlururg4 e arielor ep eerec6rur ertpc ep ereseldap ug rede erdnse plelrcrexa aricagep ep ei.ro; op 16 €rueos auri e.rec 'ar.rolelrcso Brroe; 'eereur B,rJasqo rol es nu urzeq lsac€ ur 'JeJluoc zec ur ! airo; rolsecu rrunrice ldurord epund -spr €,t p,trlcodsar €seul oooJeur op oreoler -eue8 rolei.roJ B €oc nc Ecrluopr ,trlururxordu elsa erielcso ep glerntBu es epeorred tlcul pruroJ r5 erapurtug €ouoruosu o are ?crueeco pseru o gceq 'e1ed€c erlurp lnun e1 urind plucrprr B,IBI o-rlur rade e rodeur 15 alureur earec6rur urrd terlsng g ereod Inuououod 'Bs BrrrroJ rB eerepurlu! op leurrurelep 'poru llurnu€ un-Jlur lelru ep ecrporred rJappcs ri rral6erc eluazard BA €lsuac€ .rup oer.rol -elrcso gcrrulrr erec6nu o pde op osuru reun eleiroy eurrrdurr lod os.reru ap ereol€reua8 pc lnrdrcurrd ed gzereuolur as oecrueeco eleu -rz€q uI JolooJeru rnlnuetuoual earecrldxe nrlued rrrnce Elrsolol oauow1rcso otJoal 'pf,cuxaur rS grr6gdep Bc rzgls€ plerop -rsuoc ornqorl ore rriglrldurrs plrJolep 'elelr.r -elndod ereu ep pruorurpo lerncnq e-s orec 'e,,lrsar3ord rolepun errool €ooce aC 'elueceJ reru elrqlacroc urrd euJnru?l lsoJ nB erec o?Jolsoc€ q€ riglgelncrlred eseorournu r6n1o1 ln]nd ecgrlsnI e-u eo orolaereur gcrldxe e..trse.r8 alrrunue ole IcrlsrrelceJec -ord repun Brrool r6eq 'r8un1 rew durrl ep olelrolur ednp asurle purg rololseoc 1ntun1 B-ep prou ords reur olenlrs elalcund ollunT elezuJ ep llcap 'rede eolurculPe ep pqe.r8ap g re erePuncos apun Pleurlurolop Ietu
ren!6 pronuntqti intre nivelurile celor doui zone de ape, In acest caz fluxul devine un puternic curent hidraulic care stribate bralul de mare dinspre ocean spre golf. Pe de altl parte, cind nivelul oceanului tinde spre mareea joasI, iar apele golfului sint mai inalte acelagi curent puternic, de reflux, se produce din golf spre ocean. Curenlii de maree de acest tip pot atinge viteza de 2,5-5,0 m/s, ajungind pini la 6 m/s daci amplitudinea mareei este mai mare gi daci forma golfului favorizeazi fenomenul. Curenlii de asemenea amploare pot stinjeni navigalia gi chiar sX ducl la oprirea ei pinl la revenirea condiliilor favorabile gi sigure.
102 | Pimintul
ea planeti
m
alauBecoIs BraJSourrY
natnu 15 pplrtrtl rlarn$ ufl e areBar8e op alelueur Dotn$ : rorraleru -epunJ ugls rarl elec op ete8e1 roprdrcurrd e EluouBrurad uerecrlde plrsecau Inlnl€csn e 16 rnlnueoco € orere;sourle eorelecJaS rerrolerrr
e e.ruFor8e ep aIIrgrS 'arBcgrselc
op arrrolsrs ur ezazrue?ro al gs r5 erolsace gs oareolpuetuase rolru olalrrurl oururalop -nr8ar ole eleroua8 epnlgsgrl pcseolrqels gs 'oluourluoc op nes ocruBeco olou Plnec Ig -rz€q ep ueretredep nes earerdo.rde ep aricun; ug rA ec oep.rndurrloue nc rS eourpnlrl.el nc ezurre.,r. gurrlc rS otuarl ap ololuetuolo er€c ur Inporu ecrldxe gs rS arrcsap ps ?creecul 'rn1nqo13 uI lntsrlercadg gclzA eger8oe8 €rBcs €[ alerieds alrriele.r nc gdnco es Ia ropc 'lrqasoop soretur un ap gurolqord o;u.r8 -oe8 nrluad ernlltsuoc rol €eruzruedar 15 ec reroJsorule a1u ri rnlnu€eco al€ ecrzg epigl -arrdor4 'Inlnuo €olslrlrlae nrlued al€lr^ ep 'alBlu-roe rS lurugd-ree :Piuer lJlB luIS oJBc -oJJalur op Jolauoz erdnse elercods rrrJaJor puIcFJ olaueoco 16 ere3:sourle ozaulruexa Bs alsa ri.rpc rolsocB e Bnop e rrirgd lndocg 'cordrcer'BoueurosB ep'ezeeiuengur es ra erdns€ep op eJaJsorufe rB earutu arec ur 'uro nrlusd luelrodurr ap tuerlxa gllurll -}erls un nc ocEJ e-Jp [IIJ,1'E rcte rS rcoO 'arJeleur rS sr8raue op nnurluoc x.ng un Elsrxo roroJsorule I€ JorreJur Inl€11s rs IIrFru BlBJ -erdns arlu1 't.rodsu€rt op, cotlly ec rA guurq op Bsrns Bc rlrgru eiuyerdns er6esoloy lnurg 're e.rdnseep ep ro€ op rnlnlerls e ri lo1eu -eaco eie;e.rdns nrlued r5 oeeueruese ep oagq -EIe,,r. lurs rrie.l,.rasqo alsoce uuru IIUII uI 'Inlnlos eie;erdns 16 acrreysourle erlur ecordrcer giuangur o glsrxo apirpuoc €rorgc Inrpec ur pxelduroc etreoJ rep oarriqns guoz o glurzerda.r uro nrlued tuerqtue 1nlpoill 'or9roue rS erreluur ep nnurluoc xng un col oJB erec ur.rd glrurrl-ler1s un plsrxa olo erlur ! alrirgdsep l€1ol rrn6rlo,tug Fnop lurs nu 't.rodsuerl ep rolrgc rS lnree req 1n1u;rugd op Inrppc r5 lsodppe oalurtu e ar€llolzop -pcprqur oguerq ep rrirpuoc €zBoeJc l-erec ornlnlururg4 e pprlos €reorrelxe eiu;u.rdns ed 'eauourase ep 'e15erpr1 Ig 'prnfuocug 1-ec raJoJSorule aIB pcrtulqc erirzoduroc rA grn1 -e.radurat 'eunrse.rd ep ollqsro^e; epirpuoc ap epurdap 16 rae p.rrdsar 1e .'.ree op uueco
InNO TOON|IJ sd f,rsslYuJ
TflI{O
RJlseJcl
BreJsotulY
: €FBgqFCec€e
la solicitare inegal6, dar igi menline suprafala superioari liberl. Lichidele se comprimi in mici misuri gi numai la presiuni mari. Ele au densitIli foarte apropiate de cele ale solidelor cu aceeagi compozilie. Degi Oceanul planetar este compus in mare parte din ap[ in stare lichidi, el conline gi substante in stare gazoas6.,si solid6. Atit gazele cit gi lichidele aparlin categoriei fluiilelor 9i stratele de fluid in repaus tind si ia pozitii de echilibru, in care fluidul mai putin dens se situeazi deasupra fluidului mai dens. Soliilele sint substante care rezisti incercirilor de a le schimba forma qi volumul gi pot suporta puternice solicitiri inegale firi si cedeze. Cind totugi cedeazl, aceasta se produce prin rupere brusci. Degi scoarla terestri se afli in mare misur[ in stare solid5, ea conline qi substanle in stare gazoasi gi lichidn. O altl observalie asupra stirilor de agregare a materiei este aceea cd schimbdrile de stare sint posibile gi au loc frecvent in naturi. Cea mai importanti ,si mai rispindit[ dintre ele este trecerea apei din stare de vapori (gaz) in stare lichidi si viceversa, gi din apI in gheali (stare solidi) si viceversa (cap. ll). Schimbdrile de stare sint insotite fie de absorblie de energie caloricd, fie de eliberare de t nergie calorici, in functie de sensul schimbirii. Aceste principii gi consideralii generale privind stirile de agregare ale materiei vor fi precizate, explicate, definite in detaliu gi aplicate in capitolele ce urmeazi. Compozigia atmosferei Atmosfera terestri este formati dintr-un amestec de gaze care inconjuri Pimintul pini la o inillime de mulli kilometri. tinut lingi Pimint de forla de atraclie gravita1ionali, acest invelig de aer are densitatea maximi la nivelul mlrii gi se rdcegte rapid odati cu cresterea altitudinii. Degi aproape intreaga atmosferi (91%) se gisegte pini la iniltimea de 29 km deasupra suprafelei terestre, limita sa superioati este situatd aproximativ Ia inillimea de l0 000 km, distanlI aproape egali cu diametrul Pimintului. Cu fizica acestei atmosfere se ocupi meteorologia. 106 | Atmosfera
heterosfera(sau eterosfera), care este neuniformi in ceea ce priveqte dispunerea inveligurilor concentrice. Aerul pur gi uscat al homosferei se compune in mare misurd din azot (78.084o/oca volum) 9i oxigen (20,9460/). Azotul inni greu in combinatii chimice cu alte elemente qi poate fi considerat ca o substanti componenti neutr5. Pe de alti parte, oxigenul este foarte activ din punct de vedere chimic gi se combin[ usor cu alte elemente in procesul de oxiilare. Arderea combustibililor reprezinti o formi rapidi de oxidare, in timp ce anumite forme de alterare a rocilor sint forme foarte lente de oxidare. Restul aerului 0,97004, se compune mai ales din argon (0,9340/). Bioxiilul de carbon, degi formeazi numai aproximativ 0,033% in cadrul prezinti o mare importanli proceselor atmosferice, datoriti capacit[1ii sale de a absorbi cildura, permitind astfel stratelor inferioare ale atmosferei si fie incilzite de radialia calorici proveniti de la Soare 9i ,de la suprafala Pimintului. Plantele verzi folosesc bioxidul de carbon atmosferic in procesul d,efotosintezd, combinindu-l cu apa qi transformindu-l in hidrali de carbon so^lizi.lnci de la inceputul secolului al XX-lr a s-a observat o cregtere pronunlati a conlinutului de bioxid de carbon din atmosferi, poate ca rezultat al faptului ci omul arde enorme cantitili de lemn, cirbune. petrol gi gaze naturale. Aceasti modifieare constituie un exemplu de modul in care societatea poate exercita o influenli asupra mediului inconjuritor, intrucit cresterea cantitdlii de bioxid de carbon ca gi a prafului din atmosferX poate duce la o ridicare considerabili a temperaturilor medii ale atmosferei. Celelalte gaze ca::e intri in compozilia homosferei sint neonul, heliul, kriptonul, xen.onul, hiilrogenul, gazul metan gi oxiilul ile dzot, pe care le-am enumerat in ordinea descresc[toare a procentajului in volum' lmpreuni, ele nu aleituiesc nici 0,003% din volumul total. Toate gazele ce compun homosfera sint perfect amestecate intre ele, ceea ce di aerului pur gi uscat o gami bine definitl de proprietdti fizice, ca gi cum ar fi un singur gaz.
qi oceanele
m
ep saurpnlrlel e1 e0 16rrpau elmrpntrlsl e1 eleiunuold reu lugs rezned -odo.rl gurilgug aIB ereruozes e1rpqurrqcs 'rolBnce qod eI teqwoq 16 sl tlunt prosdrle un nc gugurees ee gc eunds ealnd rne 6runrsuarurp re.r1 ug prelduoc gie;e.rdns o ec'e.ragsodo.r1 upurterur eu gcBC 'ru{ lI e8urle eteod ea rotence e1 ec drugr uI '(ur{ 0I-g) IIod BI Ertrrurur else reznedodo.rl eerurilgug gc 'pznododo4 at6eurnu es preJs R$n g'2 e.rnSrg -olerls ep guncolul else e.reysodo.rler€c BI '(e'f '3g rze,,r.)rrurpnrlrle yre16e.rc InIe^rN Brnsetr ed gluelsuoc ^rleleJ euItupr Ernler -adual ergc uI 'pnlsototts llrunu Inlgrls uI oru{ gI-S'21 ep eerurilgur e1 'csn.rqep 1nlsap Pqurrqcs es erepBcs ep BIBruJou Bzeu^ '$peur mrpntrlel e1 ecrdrl aclJeJsorule rrppuos reun elrrlelap elelueze.rd luls t'l e.rn8y uI 'erenurluoc ur lerlelep eret -ncsrp U ro^ rn[ agigler.rdo.rd .rer 'pntsodou ep aleunu gueod lewrou lnluerpe.rt qcrlde es erec uI InlBrlS 'drurloue ep 15 rnlncol e pcge.rSoet elirzod ep ericung uI ereppcs op
areceg BI Dop'9 ep ^rlBler nrpeu rrrlrJ un-rlul eeurPnullG nc luBl,suoc epecs ernle.radruat 'pptugrug6 eieyerdns BI ep pururod '6'1 ern?g uI ptnzp^ g eteod aurpnt -1r1e16 e.rnle.redwet arlug plslxe a.rec erieleg 'pr€olreJur BreJsoreleq uI Esnlcur purg e.rled e oe.rnle.redurelep auoz rerl epurrdnc u.ra;s ep "ac 'elerts ellnrn reru ug -orrrog tri.rgdturqns lsoJ € crJeJsorul€ pfqa.tug 'srelsece u ereqrurqcs ep aleuoz ep 15 ernle.radrnet ap ericun; u1 rereJeouroq eFunlzFrpqns
'm1ntugrugd u eJietor ep ea.ruc6rur pzeerurn 16 crrlcele erepel ap tcund urp rrlneu lurs rereJsoreleq elelnc -a1oru16 lltnoty '$rpu Inle^ru BI ep eereole^ urp ewruorlrur o reurnu ep else PcrroJsorule eelelrsuep 're.ra3so.re1eqezeq ep edeorde 'nldruexe e61 '?crur ep tnerlxe alse '*{ 96 e1 ze? ep ropuole 16 .rolepceloru Baleltsuep 'rereJsoreleq elB rrsru eu€oJ elrurPnlrllE BI 'gc ruglln gs arnqerl nN 'sreouadns eelred el FUB es o.ro6nretu lec ocrruote lnuaSorprq rer ! g.reor.re3:ur eelred u"r pge es oele erlurp 6.re1nce1oru ne.rt renr 1ac Inloz€ :.ro1rriqlnar8 '(re1ocgtr1 'ru 'y'S'y'tr1 ',roqer1 'U pdnp) erleerel BeurpJo ur alse r.oleze? earaundsrq 'alou .rA rereJflruls ep epd;cu.ud 1un;z$1p ernlrleuoc (ure;sorele erie.redas ep aia;e.rdns tlcap pqe.rtap reru oerirzuerl ap nne) ere;eoreleq 15 (e.reysouo nw) r.re;eouoH I'l 't1g Flrmrl-euoz ElJeas sns rEur estrcs -ep olerls n.r1ud elec erlu! ?c elou ruo1 rut00t9)ru000t 'alurllPuI u{ f lu uei ezPH+ |+ln 000 s€ e1 16 rerqc Blsrxe lod erlsarel rereJsorule rcep urirede rS rnlnlugurg4 1n.rn[ uI cselor os ar€c ua8o.rprq ep rruole or6n1o; 'releu -uld.rerur plieds q prrsg8 €ac nc gcrluepr ,rrleurrxorde elsa ueSorprq ep rolrurole Belel -rsuep rcre ecer€oep ow{ 000 0I ap uarurilgug Ienluele pulocos g eleod Ererlrqre plIwII EJ 'ElrugaP ourq PrBorrelxe PlrIIIrl o erE nu ueSo.rprq ep Inlerls '(H) ueto.rprq ep rmole urp leruroJ 'crtuoto uaEotpttl ap Inro4s Bz€eturlf '(aH) nrlaq ep rruolu urp sele reru lernroJ 'nlpq op Inrorts FUB es w{ 009 t 15 ur{ 00I I erlug .trleurxordV '(O) uetrxo ap rruol€ urp sele rem sndruoc octtuolo ue?txo ep 'ru{ 00U Bcrrc eI Into4s pUB es rn1 erdnseeq purd apurlur es ec (uN) rorr ep alncelour urp sale reur snduroc otoynca1otulozo ap Intnrts pge es ?ruorroJureelled BT '(I'l '8g) grcurr -srp Es erirzoduoc pul^e oreceg oeseoze9 elerls nrled urp gleturoJ elsa orul 06 ecrrc ep eeturilguJ€I ap edecugerec oere3isoraloH 00001 uy
rn
aleJ€oJeleH
-60 t40
P r e s i u n e aa t m o s f e r i c di n f r a c l r u n i din valoareade Ia n i v e l u lm d r i i
0
TERMOSFERA
Mezopauzd
MEZOSFERA Stratopauzd
CHEMOSFERA
STRATOSFERA
F-
Tropopauzd TROPOSFERA
riiiiiirLliliiiiiiiiiriliii;l Fig. 7.2 Structura atmosferei (dupn A. N. Strahler, < The Earth Sciences n, Harper and Row. Inc.' New York, 1963).
coborite la ecuator decit la poli, a,sa cum se observi din figura 7.4. La prima vedere aceaste relatie poate pirea ciudati, intrucit sintem obignuili si considerim ci zona ecuatoriali este caldd, iar polii reci. Totuqi, daci linem seama cE s'iIeza de scidere este constant5, vom intelege ci, cu cit este mai inalti tropopauza, cu atit mai rece va fi gi aerul. o Mai sus in stratosferi se inregistreazi usoarl crestere a temperaturii pini la atingerea valorii de circa 0"C (32'F) la aproximativ 50 km. Aici, la stratopauzd, temperatura incepe sd scadi, Acest lucru se produce pe intreaga grosime a mezosferei, un strat la aproximativ B0 km, ce se ridici pini atinge valoarea minimi unde temperatura la care de -83"C (120"F). Acest nivel valoarea temperaturii este minimi ,si de unde aceasta incepe din nou si creasci, se numeste mezopauzd. Urcind mai departe se obserr-X in o cregtere pronr.rotrlati a tempcraturii anterior. termosferd. Agu cum s-a arltat termosfera face parte din heterosferl. Rezulti de aici ci mezopauza poate fi considerat[ ca limita superioari a homosferei. In termo-
atinge valori de ll00sferE temperatura dar acestea sint 1650"C (2000-3000'F), daci ne amintim faptul putin importante, cd densitatea aerului este atit de micl incit se apropie de vid. La densitili atit de mici aerul nu poate retine sau conduce decit foarte putind cSldurI. Troposfera
gi omul
Pentru om, aflat in mediul s6u ambiant pe fundul atmosferei, cea mai mare imporstratul tanti directi o ar5 troposfera, toate atmosferic inferior. In mod virtual care procesele ,si fenomenele atmosferice determini vremea si clima ,si care afecteazd fizic pe om se produc in limitele troposferei. In afard de aer pur si uscat, troposfera mai contine vapori de ap5, o formd incolori qi inodori a apei care se amesteci perfect cu celelalte gaze din aer. Conlinutul de aapori a de apd, determini gradul de umiditate in aerului care prezintl o mare importanli fenomenele meteorologice. Vaporii de api se pot condensa, formind nori si cea1i, Dacd
l0B I Atmosfera gi oceanele
ffi
BCrJaJsOrulB Beunrserd '9zolr,\ op ree ap riuarnc Elslxo r6ap ograys -OIIIJ€ ur .,luJSqB JlrunlrnJ rs rrer luls rrroli ' P d u ap uode,r 15 yerd ep elrsdrl len1rr,\ tuls oreorradns J[olBJls rS eraJSoferls '(Fous ) enledrad adeorde
CIEIII
(u)ill]
\..
lu1-r\
(crg-) Js9-
---jIH t$ie) trs y' {3"9r-}i"0s-
retll Ioc olse sreouoJur eeunriro4 'piur.rn$n nc leurrrdruoJ g olBod InraY 'roreJsorule e pr€orrolxe elrtllrl e1 purd pileur os aJBc 'zuc I ap eounlicos nc Jou ep oueoloc reun e aluar IIiPrnerB eruroJ qns Eleurg€Ilrl U aruod qieyerdns ep aurc I ad gtetlcroxo €aun -rserd 'asBo.rod eiuelsqns rS nrlungurp ad aleo8 olcorqo 'eprqcrl urp rnlnroe €ounrsard ep ElBSuelBqertuoc etse eeunrsord pc rnlnlde; '1ipr1nc5rp ep PllrolBp IoJ un rclu ezeeorc 'esndxo olBtnorS glsuacy nu pluoueturad rornlnl erdnsB nBS oprlos rolaiaJBrdns eplqcll ,trlsurrxorde ap aunrsard o Flrc ,ruc/31 I 'alpaur eurpnlrlBl rl Bpuos.roleueol€q Inrolnfe nc glnuriqo u.rn1u.radme1 ap rnlnluarpu.rF u ucrdJt eqrn3 g'4 'F1g (1. ) Inlnrae ern.lejaduJaI 09+
0t+
oz+
0
0z-
0t-
09-
08-
l-+/+,'-&,1 1,,",1,n,]J!-o'N l r $ | l '
'qiuat f lrounc 1inqrnl ap guoz I
-'o
l.'' Il \_1; l+.u ri[r-\\+,
]9.'-vg I
lg /'a 0t-
= c
oz-
o f,
3
'esuap pieoc o EzeoruJoJos rnln6ero erdnseap llcur 'llipfrprurn eeretcoloc e1 Serd lsecB arnqrrtruoc llnur aP 1!1Y 'crrurqc orap3.\ ap tcund urp ^rlc€ Serd ap liprlruec rrerrr reB ur ssJe'ter a.ruc'elerrlsnpur .rola6eJoeJoJsorule nrlued se[B reru ITqBIB^ olsa nrcnl lsacy 'rrou ap elncrl.red BruroJ e nrtued gde ap rrrode,^.€zeesuapuoces BroJEc1n.rnIur 'u1ual nes oaelcnu lderp cso,trasSerd ap alncrlred ep rrndrl olrrunuy 'ourlnc os runc plercardu rroorer else rS Etr€^resqog aleod nu;erd ap .rolelncrlred e pluetJodrur reru eec ericuny rep arnlereos lnsnde e1 rS lnlrrpsqr EI epe-\ es ac crlarSor rnlnlrroloc e rS rnlnlncsnderc eiuelsrxe gcrldxe pre;sodorl urp InJBrd ';erd ep elncrlred ra 16 cnpord rS orBce$ urp olBllnzar rrrnplPc ?lrrolep ezuszwode,t es rirroaleur rierprunueu'rereys -olBrl^s e1u a.ruor.radns ololBrls uI pulrlur 'Psnrq ep reuoz olB Pc letsnPp€ ornqerl retr\l nes rrnppd op elrrpuocur ernlrlsuoc o crreJs -olerts Surd ep pluuuodurr psrns ptle O 'roe ur rurilgug rreur el rode alecrprr lurs orec oaJBsep olBlsrrc alncsnurru rJnnprzar €c psBI arerode,.r.aurrd eelsecy 'erunds ap rrnlecrd rcrur JoB u! pcrprJ Jolau€oco erdnsuep teq orec ocrurolnd eprnlurrl 'ocru€clnl epridnre urp nus 'cuy ap rrnpunJ rf efeld ed ep 'elecsn olrrnue6ep urp ur,ro.rdelg 'reu ug uriuaru e1 luJ^ ap rrerpe equls reru elrc rS .rerqc lrcur ereo6n rS alncsnurur ap tlte Je.rd ep elnc -r1red rcrur op operrrtu ouriuoc era;sodor; 'rnlnlurrrred eie;erdns BI ap rrrnpl€c e gprder eereprard gcrpardurgerec 'ro1e1ozr lerts op re Beletrlec re.re;sodorl nep ede ep rrroderl 'rulurpd e1 ep 16 eruos EI ep plru -a,rord glu€rppr ar8raua ap purroJ qns preJs -orule ug apun.rlpd e.ruc'ernplpc rqrosqe 10d ra ouoqruc ep Fprxorq 15 e3 'ptuelrodurr oueoJ ericuny ptle o rS ne ruru pde ap rrrod -EA 'ep1ec ep.rnt.re6epnrlued ecrdrl .rnlnreu B €rrrerlxe eunrc€csn o nc eceJ B-aP rue^l? rcrur 1ig1rluec uI reop ptsrxe pde ep rr.rode,^. pcEC[ '77io4d7cad ep olarunu pugrrnd co1 un BI eleol oeqcrrpzgrunes purpurrt'gpedgz tereold ?llnzer B,trsecxa elsa eeJBsuepuoc
inellimea coloanel de mercur 29,92in ( 7 6c m )
Tub de sticlS
Fig. 7.5 Principiul
barometrului
cu mercur,
mult comprimati, fiind, prin urmare, cea mai densi. Pe verticali, atit densitatea cit gi presiunea aerului se micsoreazi rapid. Meteorologul folosegte o alti metodi de exprimare a presiunii atmosferice, bazatd. pe o experienlS clasici de fizicil, efectuatd
Cind deschidem acest capit, mercurul din tub coboari cu ciliva centimetri, riminind apoi fixat la un nivel de aproximativ 76 cm deasupra suprafelei mereurului din vas (fig. 7.5). Acum presiunea atmosferici contrabalanseazi greutatea coloanei de mercur. Daci presiunea aerului cregte sau scade, nivelul mercurului se va ridica sau va cobori in mod corespunzitor. Iati prin urmare un misurarea presiunii instrument pentru atmosferice qi a varialiilor ei. presiunea care misoari Instrumentul atmosferici se numeste barometru,Tipul realizat de Torricelli a fost denumit barometu cu rnercur, Dupi introducerea unei serii de simplu de la imbunitiliri dispozitivului inceput, el a devenit instrumentul standard (fig. 7.6). Presiunea poate fi cititl in centi' metri de mercur, constituind inillimea reali a coloanei de mercur. Presiunea la nivelul mirii este de 76 cm (760 mm). Meteorologii au adoptat insi qi o alti unitate, milibarul (mb). Un inci de mercur echivaleazi cu circa 33,9 mh. Presiunea la nivelul mirii este de I013,2 mb, fiecare l/10 inci de mercur fiind egali cu aproximb). In premativ 3 mb (0,I in :3,39 zenta lucrare vom folosi ambele sisteme de exprimare a presiunii atmosferice. Un alt tip de barometru este barometrul aneroiil. Acesta se compune dintr'o camer[ metalici parlial goliti de aer gi inchisi etang. Perelii camerei sint flexibili, astfel incit camera se dilati 9i se contracti in funclie de varialiile presiunii atmosferice exterioare. Aceste miqciri aclioneazi asupra unui ac care indici valorile pe un cadran circular gradat (fig. 7.7). Barometrul aneroid este compact gi ugor de purtat intr'un avion sau de cdtre o persoani. Distribulia
ile Fig. 7.6 Trei tipuri L. E. Johnson. oferiti
110 | Atmosfera
barometre cu mercur (foto ile [/. S. Weather Bureau\.
pe verticali
a presiunii
In fieura ?.8 este aritat modul cum scade presiunia atmosferici pe mlsura cregterii altitudinii. Coloana de mercur coboari cu 1/ro din iniltimea ei la fiecare 275 m altitudine. Aga cum arati graficul (printr'o curbd mai abrupti) viteza de scS,dere a presiunii cu altitudinea se reduce treptat dincolo de pini la inillimea de 50 k*, care aceasti scldere devine foarte mici.
gi oceanele
F
U T_TF
-zap es (rgrunu e1 rcurc) ecrroJsouot elalerls 'Floa.rrp ereIos arierpe.r gllseceu BeJBzruol 'elqrsodurr ac_oreoeq g .re r8unl eiuelsrp v € ad orpBr agriecrunnro-c erelcoUoJ plseecB 9 b 'aplstoo_aH prpd L11auuay op Intorts I I elotun_u plruod a.rec .ra.re;souor B pJaorraJur 9 eelled uI col ere orper r8unl rolopun 0t L E erelcogeJ ep uououoJ luel.rodurr lsece ZL = urp alred oJeru reru eal .lulurp4 erds nou VL c + urp laJlse ecreolur ol B op rS orper alapun elcegoJ € op ruor ep rololeJls eelelrcedec 9r o alsa .ropiecrunurocorpeJ ege.r8oeB nrluad 8l : seJclur ereur_o0 .e.re1aue1dEJBos BI eraJsouor urrd reqrl o8rncs es orsc crrlcele luernc un ezeoruroJ riereqrle IoJlsB rruorlcelg ..,rr1rzod l€crgcur uor un puruelap .uor1ce1e un szeeJ -eqrle ruolu nes Blncelorrr arecog ,eriqrosqe .ue8rxo rA op sacord lsoce uI ep rcie rrruole 1S elalnceloru ep rcr€ elrqrosqe luls oerelos rarierper 1n.r1cads urp ar8.reue eretu ap ozet oy rS eruureB olezeU .aJDzruol _alezur ZE ap lnseco.rd ecnpo.rd es a.rec ur ol€Jls ap f,bc erres o-rlurp pllnlgclB else BraJ:souol .erBorr 0'" (rncraL!ap ur) aunrssrd -eJur lz6'6Zl I_eraJsoruret B eec nc gcrluopr adeorde uozo rp Jlatunu qns plncsounc ue8rxo ap erirzod o ore €reJsouor c11nru 1eni .(Z.f .Bg rolnc^elou B oruroJ relecu B arierluecuoc ep rza,,r.)cruole ue8rxo ep 15 relnceloru roze ap eunrtser o alse uozo ep InlBJls .eroJsozaru elolerls pge_ es orec ur trereysoreleq u Breorr -e;ur eelrud nc oprcuroc es erirzod pc urp^ ur epurlxe es 15 g.reorredns ere;solerls urp rcep e16eu.roduozo ep terts rsecy .(6.4 .3g -resqo 'ourpnlrtle rrr{ 00t 16 gg e.r1ur elSesg8 'pnlsouor rze,r) ur>1Sg-0g ap eourpntrtp 15 pBurte gs es lrunuop E1urz Inlurls ,a.rac pu;rnd rep oernrilpul rurl gt-02 ep euoz ur -ard rn1nqo13 e.recs eI .roFrieirunruocorppr el.red a.rern r€ur eoc uI l€Ue ouozo ep lotls Eorello^zap n.rluad giuetrodurr aretu O
z
f
I
rnun eiuazard olse lulrugd ad ep qier,r ep eruroJ ell€lelec al"ot I5 ruo n.rlued plelr^ olel -Furuesur o glurzerd erec ueuroueJ 1lB uf1 '(srrsfq4 .pyo7a pilnp) ploreua mlnrleuonq _aFieyyo2 r-nln^llrzods$ a pcrlaureqca ue.rrlueze.rdag L.L .aw,
-oet-pBrel1n1xe1uoc ur Io[
ne rSr eJeorJelxe rareJsorul€"dij:HJ?fij: ale ecrzg aueru -oueJ alrunuy .elucrdorl rolrunlrnJ e errnd - r u l l _ B a r E l c e l o p u r r S g c r S o l o J o e l o r uE z o u -8ord ur .ro1n[u aretu ep lurs erec rge.r8olog pulzrurnJ .ynlntugurg4 1n.rnI ur trueluoceu csolor es rcr8oloroelaur rrirloleS .rnlnlurrued eie;erdns uzeourluexo er€c elqrsues auuoJ eluerunrlsur Joun e rS rriecrunuroc ep .rogi -lleles €orrsoloJ ur etezrluor alese.r8o.rd 1u"rs ger8oe8 nrlued serolur trqesoep un a61 .rereJs -orulB ol3 allBuJ reru ec uJ ec urp elelErls ur eelBll^llcB Ppullxe rs-ps ?nurluoc InuO BrBorrelxe BreJsorulB uJp eleueluouef, '6 plolrdec_ ur ol.Blnc_sJp ro^ reraJsorule Ie U crrolec rnpiueyq rade e eraqrag _e.rdnse_nus ep rn^lnlcund e.rdnse eiuengul .uo aitec ep cr8olorzg erepel ep tcund uip elriursa.r lurs acueJsourlp rruusard rr.rapgcsalarceJg
Fig, 7.9 Aceasti diagr"ni a straturilor ionosferei reprezinti o secliune transversali prin ecuatorul terestru Observatorul privegte in jos spre seclime dintr-un punct situat deasupra Polului Nord (dupi B. F. Howell, to Geophysics>>, McGraw-Hill, New York, 1959, citat de A. N. Strahler, <
(Or), in care se combini trei atomi de oxigen in loc de doi (Or). Ozonul ia nagtere prin actiunea razelor ultraviolete asupra atomilor de oxigen obignuili. El are funclia unui scut, care protejeazi troposfera qi suprafata terestri impotriva celei mai mari pirli a radiatiei ultraviolete existente in spectrul radiatiei aceste raze ultraviolete ar solare. DacI ajunge'pe suprafala terestri cu toate intensitatea lor, bacteriile expuse ar fi nimicite, iar tesuturile animale ar suferi arsuri grave. Astfel, prezenta stratului de ozon devirre un :lement indispensabil pentru mediul arnbiant al omului. Este interesant de notat gi faptul cd temperaturile ridicate de la nivelul rnezoabsortrtiei razelor sferei se produc datoriti ultravioletc in partea superioare a stratului de ozon. Nivelul cle cea mai mare corlcentratie a ozonului i;i are altitudinea maximd (aB km) la latitudini joase. atingind altituarctice. clinr--a minimd (35 km) la latitudini EristI de asemenea pronuntate variat ii sezoniere cle altitudine la latitudinile medii. Magnetosfera in capitolul 3 cimpul magnetic al Pirnincolui tului a fost descris ca {iind aseminitor al rruei lrarr" magnetice orientate pe o a-rd ce se inclini cu cite\"a polare magnetioi
grade fati de axa geogralici a Pimintului. Liniile de forti infiti,sate in figura 3.3 se continui 9i in spatiu, alcS.tuind cimpul magnetic extern al P6.mintului. Daci presucomparatie, punem, pentru cX atmosfera terestri se extinde in afari pe o distanli egali cu dublul razei sale (13 000 km), magnetic cimpul cu mult poate depigi limitele extreme ale atmosferei. Limita efectivi a cimpului magnetic extern se afli probabil la 64 000-130 000 km de Pimint. zona cuprinsi Toati intre aceste limite nurnele de magnetosfeni, marginea poarti ei t:xterioard {iind numitd magnetopauzd,. Cel mai simplu model geometric al formei rnagneto-.ferei cste un inel toroidal care inconjurd Pimintul. Planul inelului s-ar afla in Jrlanul ecuatorului magnetic, iar Pimintul ar ocupa deschiderea din ccntrul inelului. In realitatc accast[ forml ideali nu existi, din cauza actiunii aintului solc,r. un flux de electroni si protoni mai mult sau rnai putin continuu. eliberat de Soare. Presiunea vintului snlar tinde si irnpingi magnetopauza rnai aproape de Pdmint pe partea luminati de Soare (fig. 7.10). Aici. distanta pini la nragnetopauzi este de ordinul a -zece raze t e r e s t r e ( a p r o x i r n a t i v 6 . t r0 0 0 k m ) . I n a c e a s t i zoni liniile de forld sint aglome^rate, iar cimpul magnetic este intensificat. In partea
I12 I Atmosfera gi oceanele
m
rolelap
uzeq ad e.relard.ralur .ro1 uugd
u! uelly
ura
arierpu.r ep olrrnluao urrd rlusrarsuu.4
ar,mricag II'l
>_-_":?g
t - -
lll laauold einu /rnlnl|la+es
F o,;sa7-____ 0 t
6
lnlulLU9d
- 000 9
8 l r
-
z f-Pleol
e.rnl
Inln+ulured aleazerul ejess
qcttau6eLUoa6 EXV
'(996I '. aruarrs D 'ueug 'O'f 'A 15896I k( arurrrs ))
'Jos ap luorJ un 'saur11 'g 'l pdnp) lcuxa caounr ee nu mzoJ BeurJBu ap FUB es umndolautuur'tI.{ 16e$rzoduro3 'rulos rnlnlura uznedolauEuw rS u.ra;solau8uli olocur( uaunlsa.rd ap aluuors"rolsrp c1u.ra1nd lurs
0I'Z
r---1---r--r--T--- l
u'>ic30 00t
0
:4.:.':|'":,.,j::''.t 'i,''r..]ft':
' -,:i:;i:t::,*+: ,',11;;3ffiii ,l'i,:i1ffiflii -,,.:.iJi*;'"|,i-i!irr '.,ii{.,3iill:l#.tii
de pulin .cel mar mare.
6 400 000 km, eventual mult
Centurile de radialie ln anul 1958 sateligii artificiali Explorer I gi III pe care se aflau instaiagi contori Geiger, au trimis spre Pimint date despre existenta unei regiuni de intensl radioactivitate iniuntrul magnetosferei. Curind au fost descoperite doui centuri inelare de radialie, dispuse concentric (flg. 7.11). Aceste inele au primit numele de centuri ile railialie Van Allen, in onoarea fizicianului care le-a descris pentru prima dati. Centura interioari s-a stabilit ci se afli la 3 600 km (2300 mile) de suprafala Pimintului, iar cea exterioari, mult mai intensi, la o distanli cuprinsi intre 13 000 9i 19 000 km (B-I2000 mile). Centurile de radialie Van Allen reprezinti concentralii de particule inclrcate electric protoni qi electroni - prinse in liniile de for16 ale cimpului magnetic extern al Pimintului. Aceste particule de mare energie provin din Soare gi sint captate in momentul pitrunderii in magnetopauzi. Intensitatea radialiei captati fluctueazd in limite largi. Erupliile de pe suprafata Soarelui, care au loc la intervale neregulate, emit spre Pimint jerbe de nori ionici. In aceste epoci, intensitatea radialiei particulelor captati cregte pronuntat. O manifestare a acestor fenomene este aurora, care se produce mai intens la latitudinile arctice 9i antarctice. Pe Pimint, sosirea norilor ionici provenili de tuldin erupliile solare este intovirigiti buriri puternice ale cimpului magnetic (.furtuni magnetice) gi ale radiocomunicaliilor.
114 I Atmoafera gi oceanele
ffi
16 rriets B[ ap rolelep Bzeq ed lueruour un BI ecrtolo.roeletu epirpuoc gzue6rigsug etec oacrEoyorcararu n1tltprl eereroqelg'1nl[€ ug lcund un-rlurp rrol€.,t' Jolsece elB eruc -glporu ep alazelr^ rS ep.rnsues rS ec oaunrter etea.rlur ad ecrSolo.roeletuelueruele rolesre^rp ele elprurlsa aIrroIB^ €crpur e n.rlued '(ercyd -ozt) g1re?eer€olel sp IFII as-npurserl ooarol -odnrut er5eso1o; es erie,t.resqo ep epriuls erlurp elunr8e.r n.rluod '11iurs ap eeier o pleluozr.ro ed purredoce 16 g.regsodo.rlur purd plpclue^ ed es-npugzurlxe 'runrsueurrp rerl pqls Es ernqorl rrruera e gtelduroc aurteurr o IBePr Potu uI 'eueolsq ep elEclpF eluoru -nrlsur ep .rolinles earrsoloJ ur.rd erurilgu; uI opurlxe'ateod es 15 1os ed ep gxg eriels o-Jlur elceJrp alenzrl gie,.r,resqourrd nes .ro1e1 -uerunJlsur lnrolnfu nc ecEJes ecrSoloroalew n8s aprqcrl rolelueluele "ereurrureleo'eprlos pde ep alncrlred ep elrroppc - ayyTlondnatd r6 glsrxe ele apun oloce oofoec6 tuou o(e^de ep rrode,t ap lnlnuriuoc) o1oazaun :re Inp -urJ BI apur.rdnc orec 'pcuafsouln oarollprran 'V l rn1n.ree B eleluozrro rr.rgcSru ezalrl 15 ericerrp - aftntuga 'g lpnntsoutto oaun -rcatd o7 ltn1nno otnlondrua! o1 :ezearu.rn runc Fdnp etednr8 oactEo\onalau aruaruala r.rlaruu.rudep lilurnuep €esepB'r,.r,r1dr.rcsep erJes o epurrdnc rr(uera e ereluazard g 'acgrceds nc ouououeJ ednco os Bnop € ap €ac purc ed oerezrlereue8 o glurzarder eurrrd gc ! arua.r,.r. o.rdsep eprieur.ro;ur urp ur,rord grurlc ards -ep epieurroJur pc rcap pllnzeg 'rrie,,l.resqo ep rrres rotrrunue e arelader ep agig1111q -eqord 16urnce.rd rrparu alsece el ep elrrel€qe ri rc orrparu ro1rolsl B pzrlBue o reuanu nu epurrdnc €urll3 'durrt ap epeor.red r8unl ed eletede.r uiea.resqo urp psnpep rereJsorrrtB B pcrlsrralceJecEarels etse oratlJ oelseeceap errqesoop e.rdg 'rn1ntu1uq4 uie;e.rdns ed ap arucetreo eunr8er o nrluad nes arielresqo ep lcund .rn8urs un n.rlued es-npulcgJ ro eore -rJcsep 'lueuou llwnue un-rlur pcrraJsorulu erienlrs purg ec gtrugep g eleod oo:uau 'rerEololeIu -llc 16 rar8olo.roeleur I€ nrpnls ap Inlcarqo nes erelecrec ep ernlrlsuoc .e1erua1qo.rd BelsecY '?lrrllc ep rs eluer^ ep alotuoluale glurzerd o ruo nrluod gtrqasoep piueuodur o 'rereJsoule eiuengur el6a,rr.rd ac Boec uI 'lnuro a15arg.r1erec ur nrpew ap elernt€u e1-rrirpuoc acrldxe ps 16 er.rcsep qs Ecreocur
yf,rzr.{srdYusose NJ TnJsrfylf,sds
a"IlseJel
' Ins IaraJBr( 5
BEJIJET IS
Berrzlgcul #.F igF
,i ifr$ #sx'F $
se€et'g
Pentru numeroase sisteme de climi valorile temperaturii aerului gi cantititile de precipitalii constituie unica bazI pentru definirea tipurilor de climi si pentru diferentierea acestora. Natura informatiilor despre climi va fi abordati detaliat in capitolul 13. Conceptul
de bilan!
caloric
global
Prezentul capitol se ocupi mai ales cu elementul meteorologic ,,temperatura aerului'., precum gi cu temperatura suprafelei uscatului gi a apelor care se influenleazd reciproc. Toati lumea cunoaqte procedeul de misurare a temperaturii aerului cu ajutorul termometrului. Cei mai mulli dintre noi s-au obignuit si considere datele privind temperatura aerului ca indicalii in ceea ce priveste modul in care ne vom imbrdca gi ne vom desfd,sura activitatea in aer liber. Totugi, nu trebuie si uitim ci temperatura aerului este un indicator in ceea ce priveste cantitatea de energie calorici existentd in atmosferi. Aceastd.'ciidur5, pe care o putem nlarni cdlilurd perceptibjld, existi in virtutea energiei cinetice (energie de migcare) a moleculelor de gaz. Pe misuri ce temperatura are r-alori mai ridicatr- crcile si r-nergia migcirii moleculare. Ca atare, trebuie sI acordim atentie energiei calorice gi modului in care ea este absorbiti si transmisd, transformati pe suprafala intinderilor oceanice gi continentale sau inmagazinati in formi latenti. Cunoastem cu tolii natura ciclici a r.ariatiilo:' de temperaturi. Existi un ritm diurn de crestere si scidere a temperaturii; existi, de asemenea, un ritm sezonier. Se produc gi schimbiri in sistematice temperatura aerului de Ia ecuator pini la latitudinile pola:ir-, ca ;i dinspre oceane spre ariile continentale. Ca atare, piturile inferioare ale atmosferei gi suprafala gi uscatului oceanelor primesc gi cedeazi energia calorici in cicluri diurne qi sezoniere. Existi, de asemenea, mari deosebiri in privinla cantititilor de cildur[ primite si cedate pe misuri ce ne deplasim de la latitudinile joase spre cele inalte. In ciuda existenlei ciclurilor termice si a contrastelor de temperaturi in funclie de
descregteriitemperaturii ar face pini la urmd suprafala terestrd prea caldi sau prea rece peltru existenta vielii. In mod practic, unica sursi de energie calorici. a suprafetei terestre o constituie Soarele. Cantititile mici de cdlduri provenite din sursele interne radioactive ,si vulcanice ale Pimintului pot fi neglijate. Cildura solard, este receptionati de planeta noastri sferici gi nivelul energiei calorice tinde si creasce. ltr acelagi timp insi, planeta radiazl cilduri in spatiul cosmic proces prin care tinde si reduci nivelul energiei sale calorice. Cele doui procese de absorblie qi emisie au loc in mod simultan. Intr-un anumit punct, la o anumitX epoci, se primeste mai multi cilduri decit se e m i t e ; i n a l t p u n c t s i i n a l t i e p o c ds e c e d e a z i mai multi ci.lduri decit se primegte. Consideraliile de mai sus ne conduc la conceptul de bilanl caloric global, analog in multe privinte bilanlului financiar al unei mari institulii. O primi premisd a conceptului de bilant caloric este aceea cd, pe o lungd perioadi de timp, nivelul mediu de energie calorici pentru sistem ca intreg rimine absolut constant. Toate abaterile de la medie, pe cicluri de scurti sau lungi durati, sint echilibrate prin abateri egale in sens contrar. Mai mult, deoarece regiunile e c u a t o r i a l ep r i m e s c m u l t m a i m u l t d c i l d u r i decit pierd in spatiu, iar regiunile polare pierd mult mai multi cilduri decit primesc, sistemul trebuie si cuprindi mecanisme de transfer caloric, care si asigure deplasarea excesului de cilduri din anumite resiuni si a d u c c r e aa c o s t o re a n t i t i l i d e e a l d u r a ] r , , " g i unile deficitare. Pe planeta noastrd migcirile din atmosferi si cele ale apelor oceanice a c t i o n e a z i c a m e c a n i s m ed e t r a n s f e r c a l o r i c . Cercetarea bilantului caloric terestru nu va fi deci completi firi descrierea si explicarea circulaliei generale a atmosferei ,si a apei in naturi, pe care o vom face in capitolele
9 l^i r0. fnmagazinarea energiei calorice in forml latenti constituie o parte insemnati a bilantului caloric terestru. ln introducerea la capitolul 7 s-a aritat deja ci schimbirile stdrii de agregare a materiei sint insotite de absorbtie sau eliberare de energie calo-
116 | Atmosfera qi oceanele
m
-crrolec nu €s O'€c urp alred o rcru pprerd as 'arlsorol reraJsotulE rolafrrul[ eJBJe l"rcuJ [aJlsE 'grop rrJ Elerns€tu clsa erierper ec 'a1Sar$ 'lnuru -rsuoc eS od 16 rerrpd nrlcurrluec arl urer8-rrrolec Z op eorEoIE-\ JrE .rrierper ep elElrluec PlsBJce 'ptn\os plun$uor aP oleulnu qns ?lncsoun] 'FIrqErrE,\uI eeueruose ep olse rnlereos olazBr ad relncrpuadrad gsndsrp F1EJ -erdns op alelrun o ad plnurrd BrEIos ar8reua ep €olulrluec 'areog rp JlpJLu piuetstp o e1 '1rcrldur1 '(tuozard ut gugd ueundsrp er€o op acgriurrlS elJlEp ;dnp) glqeuB.\rrl €ruaruasB op olse Brelos erierpur Jp Eelelrluec oluelsuoc a1s.r rar8raua e erocnpord ap lnurtu aJcJBoJO oelelt,t 'rnlarBoS eie;erdns el Euld aBun[e -llcnpuoc 16 ericc.ruoc urrd 'etec grnplgc ap BrrrIouJ a1€lrluEC O PIBJOIICBO153eJ€IuJoJSu€11 ep sarord rntsoce_ Inrper uI 'nrlcq ul leruroJ -suBrl clsc Inueborprq 'oll€ul olr€oJ rJnl€J -adrual rS e6errn runrserd e1 'epun rnlereos InJouslur uI PUe 3s orelos rsrtsroue esrns 'r3un1 rS lrlrncs alepun arruS prrirpdurl else atiurper ep rnlnrl ,rrleturxorde leBe '(ruorc -cads e pl€lol er8rcua €c tuulrosqg -lrrr ot{on{ut gpun ap turFunl) otsod l'0 erunrirodop errqasoap o.rds'(ruorcrur l'0 qns Fpun op rrur8unl) rnlnrlceds E alalor^erlln 16 olrqrzr^ rrunrirod ecrlde eA as orrnrs ppun ap rrierper ep Inuorurel 'pz€aruJn ec olac uI
0g
000t
l'0
rrSorErJ -uI ezEU fiun1 tnu a7a3 EIIq -IZIA
It
l'0-t'0 t'0-z'0
6
(%) ppror erFraug
00lh-0002h
eSeOU
-Iunl ezeu elalor^ -erlln ezEu euueF ezer rB y azeg aunxsIDII apJ
(ruorcrIII )
Fpun ep eaurr8unl
I'8 TOTSSYI
'(-"
0 0 00 I i I :
u o r c r u r1 )
rnlnrlceds ole runrirod nrluad ^alalrroJrp ruorcrru uI Ppun op oFur;unl Pclpul I'B Inl -aqeI 'o/o0g'"lIql ,l.ur oacrroluc 116o.rer;urezer 'r o/oIV 'apqrzr,r eseoururnl ezet 'q i pp1o1 $ er8reue vW 0/06 .rrlerurxorde plreod arec 'e1a1or,te.r11nezer rS eturue8 ezet- 'y ezet 'n : urp eunduroc e s ar€los rarierper prrcadg
leuorirodo.rd Inl€rlpd (rerrpd nJlorurluac un outlrctz 9s) aunricas FlIIunUe O nc ezEJ o-Ilur Ia €41€lrsualur oorFraueep rraprard Br€J rBloueldrelur lnrieds oP oleqerls BrBIos erierper r6aq'rulurgd olar€os erudas ac lrleurop{ 000 000 0gI ap eiuelsrp a8rncred e nrluod olnurlu €/, 6 ecnc op ero^ou are rS ereog erdsurp IerPeJcsou -rod ac aldorp Ilull ul rlrrusuerl os er8r.rug 's/ru{ 0 0 0 0 0 t o p F z o } r . \o n c e z e e s e l d e pa s o c ale,re,t oueoJ rurr8unl nJ opun ep nrlcads nes dnrB un ec or8reuc op raJsuerl op PurroJ pls€ace eur8eurr urelnd of,J 'pJtlail8?uotpaP atinrpot glrtunu ar8raua op PurroJ o lrurJ €Jelos eieyerdns ezeotuJoJ arec oaluocsap -uecur rS alrzlpcu;erdns a1aze3 '1"0009 .trlBrrr -rxorde ap ernleredruat o pie;erdns el are 'a1clsal1e1e1ac nc ariereduroc ur alperu Brnler -adural rS gseru ap €els o 'tltlsou olar€os ?rBlos BIiBIpBU 'gcrroluOariurper ep eJepunces Esrns ec pcrrolec er8reue acnpord ap ednco InluJrrrpd erec urrd Inrusru€catu ruo^ eu aJsnurluoc uI 'lo € oreturoJsuerl ap rS ariqrosqe ep alosicord Puodns apun 16 erlsoral BreJsoruleurrd ra InurnJp ul Plrrpturn olso orec 'erelos rerierper euroJ qns alltu -rrd rar8reuo BeJeurtuexenc edacur nrlsa.rel crrol€c rnlniuelq B Fcrletuelsrs Bor€proqY 'r€lrun nJpec un-rlul rnlnlulruqd ele nlpeu op euaur -oueJ oseoJorunurugcrldxe ps rS ruerrcsop es lrrurad eu 'crun raleueld rualsrs a.reru un ezeoruJoJalrol€ru 16 ar8rauo ap arualsrs rreru enop elsace 'Er1u1oe1'orraletu pcrldurr clrPlq 'er8reua pcrldrur crrolec piuepq lniuulq rer B c E r a p l s u o cu r e t n d ' ( S Z 1 6 y 1 ' d e c ) c u o l € c piuulrq op rrnlgle el-npurza$€ 'crtptq ntqt1 -rrlra ep Iec rS ec clrpltl iuellq ep lntdacuoc ello^zop IoJlsBtuolnd 'FrnlPtsal€sulrls o-rlur ?uB es erualsrs €nop rolsoce eorErnsqJsap?c 15 crrolec Ioc nc ep8a piuerrodurr ap rualsrs un arnlrlsuoc €rnleu ug rade Inlrncrrc ?c eruees ep tuo,\ au oautq rurpur8 ou PoBO '11 'dec) '(tt 1661 ur are8ar8e ep €orels pqurrqcs r51 eJaJsourr.-e ede aruc urrd rolasecord uereulurexo EIPJ leldruoc g eA nu nrlsrrrl crrolEr rnlniuelq 'a.rele e3 '€lle ur areFer8e ap orels Inrpnls o-rlurp ecarl purc Icunl€ PrnplPc Ezeoroqrlo rS eqreosqe - tecsn ad rS aueeco uI Pprlos ap IS gpIqcII gde ec 15 pre3sourte u1 pde'pcrr rrode,t €c - re elu rrgls lert aloc ug edy
constanta solari.
pe anotimpuri gi pe latitudini a acestei insola1ii. Insola$a pe glob Si ne gindim mai intii ci, dacd axa terestri ar fi perpendiculari pe planul orbitei, Intrucit Pimintul este o sferi (nelinind polii n-ar primi nici o cantitate de insolalie, seama de turtire), numai un punct de pe indiferent de epoca anului, in timp ce ecuasuprafala lui - cel in care razele Soarelui torul ar primi invariabil o cantitate maximi. cad perpendicular la amiazi - prezinti o Cu alte cuvinte, condiliile de la echinoctiu suprafald in unghi drept fali de razele Soa- (vezi fig. a.9 gi 4.ff) ar exista in fiecare zi a relui. In orice directie am porni de la acest anului. Expunind polii in mod alternativ punct suprafata crirbi a'Pi*i.rtr.l..i preSoarelui, inclinalia axei terestre redistribuie zinti un unghi in descregterefald de raze, insolalia anual[ totali spre latitudinile supepini la atingerea cercului de iluminare. De-a rioare, reducind intrueitva cantitatea primiti lungul acestui cerc mare razele sint paralele de zona ecuatoriali. cu suprafala (vezi in cap. 4 date privind In al doilea rind, inclinatia Pirnintului relalia dintre Pimint si razele solare pe di nagtere unor diferenle anotimpuale de intreaga durati a anului). insolalie la toate latitudinile, aceste difeSi presupunem acum ci Pimintul este o renle mirindu-se spre poli, unde apare consferi perfecti, lipsiti de atmosfer5, Energia trastul maxim: gase luni de zi gi gase luni solar6 incidenti prezinti o valoare maximd de noapte. Paralel cu schimbarea unghiului de 2 langley/minut ^numai la punctul situat de cidere a razelor solare aclioneazi qi un exact sub Soare. (In cele de mai jos vom alt factor - durata luminii de zi. In anotimoul folosi termenul de insolalie pentru a exprima in care pozitia Soarelui atinge inilgimea energia solari incidenti pe o suprafali maximi pe cer, perioada de timp in care expusi.) In orice punct de pe Pimint cantiacesta se aflI deasupra orizontului este tatea de insolalie primiti intr-o zi depinde corespunzdtor mai mare. Cei doi factori deci de doi factori: in primul rind de unghiul contribuie prin urmare, impreuni la intensisub care cad pe Pimint razele Soarelui gi in ficarea contrastului dintre cantitilile de al doilea rind de durata de expunere. Acegti insolalie inregistrate la cele doud solstilii. factori variazd cu latitudinea gi cu modifiFigura 8.2 prezinti grafice ale insolatiei cirile sezoniere survenite in pozitia Soarelui pentru o serie de latitudini intre ecuator pe bolta cereasci. gi Polul Nord. Aceste grafice indici insolatia Figura B.l arati ci intensitatea insolatiei la limita exterioarl a atmosferei, neputind este maximi acolo unde razele Soarelui cad deci fi valabile pentru suprafata terestrl vertical (adici sint perpendiculare pe supra- decit in cazul unui Pimint imaginar, firl fata expusi), a9a cum se intimplS la amiazi atmosferi care absoarbe gi reflecti radiatia. la latitudini egale cu declinatia Soarelui, Observim ci ecuatorul prezintd doui maintre tropicele Racului 9i Capricornului. xime (care corespund cu echinoctiile, cind Intrucit citre poli unghiul de incidenti a Soarele este deasupra capului la ecuator) razelor solare se micsoreazi treptat, aceeagi qi doui perioade minime (care corespund cu cantitate de energie solarl va acoperi o suprafali terestri din ce in ce mai mare. solstiliile, cind declinatia Soarelui atinge Rezulti deci, in medie, ci regiunile polare punctul maxim spre nord gi spre sud de primesc cea mai mici cantitate de cildurd, ecuator). La cercul arctic (661/r"N), insope unitatea de suprafatd. Acest lucru ne lalia este nuli in ziua solstitiului de iarni, ajuti si explicim repartitia generald pe glob iar pe misuri ce inaintim spre pol aceasti a valorilor medii ale temperaturii aerului, perioadi de insolatie nuli devine tot mai lungi. La toate latitudinile situate intre de la valoarea maximl inregistrati la latitudini joase pini la valoarei miniml inre- Tropicul Racului si Tropicul Capricornului insolalia prezinti doui maxime 9i doui gistrati lingl poli. Am vizut in capitolul 4 ci, datoriti incliminime, dar unul dintre cele doui maxime nirii axei terestre, unghiul sub care cad devine predominant pe m[sur6 ce ne aproll8
I Atmoefera
qi oceanele
m
es 'leuoriua,tuol P^ou. uf 'alu)rdo4qns auoz csorunu el gur8oo8 rilnur reur rJc erBc od (elecldorl arirzuert ep runr8or a15rucsasg8os rlauoz ep PiBJ rlod e.tds lBrpetul elEnlIS 'alurnleu leIiEleBr^ 'rerurlc 16 rolrrnlos InIpnls ulp relc rSaroJ e,,1'runJ e6e oecrzgregurgoa8 Jolro^ou apund -seroc nu €e 'Ecrse1colilugep o also EcBp rerqc 'rBp acrdorl Inlnuerural nep o rolareu -oricrp ealelr.rofeur ar€c od urirugep 'rde; ep oolsa elseacv 'rnpturocr.rdes rS rnlnceg aloc -rdo.rl orluJ psulrdnc eurpnlrtel op Euoz eesope purg e8eerlur orrcsep B nrluad tlsoloJ "LV ocrdorl Inlur^nc orcre esnds olec ep elsoqos -oap os oger8oeB op rrprcnl roun e aec rS €c greralrl uiuezn Pc elou uro^ 'ereru Fleriuel -od p1e1o1plenue oIiBIosuIo nc Fsurleulqwoc 'lBctetu roruozesnlcrc un IJap plslxg 'ntitlslos llEIPIac e1 rec ed sof reru lrqBreprsuocolse IS fgilfslosurP Inun BI lruez ep erdorde es eler"os uI 'pclpns r5 Fcrprou ourpnqlBl auoz _alsece 'rn1nu.rocr.rdu3 16 .0I e.r1ri;es-npurzurlu! "SZ ',trlcedsar rS rnlnceg lncrdo.r; pd lncrdor; 'elentrs 1uls prr.pns pf)crdon ouoz t6 prrptou araruozos oloiuoroJrp llcul laJlse'rnlnluozr.ro pIDcTdoQ ouoT 'a1e?e nrletutxo.rde rurl8unl erdnseap ol€s rrrurilgul rnlnrq8un € ereur op puIS alidou 16 alapz 'rnlnue e Flernp ^rlela.r ori€u€,{ o Plurzerd ezelltine EI rnlerBos eBuerlur ed gsuelur alse erielosut Puoz glseecs erirzod erec ur runr8ar luls pns r5 prou ogg 16 uI 'Eclpns r5 pcrprou eurPnlrlBl .91 e1 guld ap alauoz es rS ost arlul aleve aTpau oulpnnwl epullug alred o-ep ep rS urnlsace € .e^ll ouoz plolJoron?a el.sa rolenca EI"ll€ ?lenlrs -cedser a1e1a1e.redep rolence ards nes rlod 'gzBarurn oc alac ug rnlnqolt ards reur op€JB €Aolgc nc opurlxa eleod es egunr8e.r BI ueJer eelnd eu e nrluad PIIqBU -e^uoc erSolourur.relo Ep eu tuelsrs lsecB pa Insues ug gqe.r3ep IBru rc ocrrotalec 16 'g rqtrmlda.rp sues ur elBnl arnqerl nu euoz rolsece un uredooe g elrulfcug rolejzal a e16.reual6ueecu lnlosqB '(f'g '3g) Beurpntltul nc uoder uI elelrurrT 'o 1n1r.r1odur EarerlueJnoc es v elBclue^ rolezBr ecrturel ouoz ur rn1nqo13ee.rrirqdrugnrlued elt.reue ac drull u1 '1oe ed geliulosur aelsTeuetu! ?upu -relep erBlos .royeft.r u giuaprcur ep InrqFull I'B 'EId ezeq o graJo ou 'rnlnruo IB crruJel Inlperu gzeeu.re,rn8'l1cr1durro16p.r1sera1eie;e.rdns ed a8unfe ac Brelos ert.reua ep rnlnxng €eurrreru gurruJelep eJec 'Jec ad rnlereog erirzo4 qo13 ed eurPnltlal eP eleuoz '[snua InrBpuel€c 15 eeurpnlrlBl luls elBu -oprooc rnrpc ale cgu.r8 un ed elese.rl lurs purnrp (g1eqo13)plelol grulos arielpe.rISeeecB nc elIIuIT 'llraJIP Pour un-rlul erlelosul ardsap elup elsace gzee6riqsu; g'g erntrg 'llelPlec BI Inrururru nc 16 nrirlslos un BI Inturxeru nc nnurluoc erielosur ep nlcrc .rn8urs un 'crdorl ap ruerd 16 ozirgTa.rfu1 Ptsrxe "zlrgg
dintre latitudinile medii 9i zonele arctice. Situate pe cercurile arctic Ei antarctic, la 66 rf ," nord si sud, se afl.6.zonele arctice, pe care le putem eventual diferentia intr-o zond,arcticd,si una antarcticd,.Zonele arctice se intind intre 60o si 75o latitudine nordici si sudici, dar acesteii.nit" nu au un caracter absolut. In zonele arctice lungimea zilelor ;i noptilor prezinti o variatie inuald foarte mare cu diferente enorme intre energia solari primiti la cele doui solstitii. Si observim cA luzarata clasicS, asa cum o intilnim in L a t r t u d rn e
Echinoctrul deprimdvarb
Solstiriul devara
fiei fizice. ^ Zonele polale de nord si de sud sint suprafete circulare aflate intre latrtudinile de- 75. qi poli. Aici predominl regimul solar polar cu qase-luni de zi si saseluni de noaple si cu o diferenti sezonieri maximi in privinta energiei sol.are primite. Pierilerile ile insolatie in atmosferi Dupi ce radiatia solari pdtrunde in atmosfera Pdmintului ea suporti o serie de procese de extinctie si modificiri ale specE c hi n o c ti u l detoairna
S o l s t iu tl d el a l n d
g{ solari-primiti pe_o sup_r_afaliorizontali in sfara atmosferei terestr€ (dupd S. Fritz, . Harper and Row, New iork, 1g6l). 120 I Atmosfera
gi oceanele
m
Frts€qle arxadat lrunuop g aleod sacord- ln8arruJ 'Flecgrsuolur atse sounrznJrp ]erd ap elnc -rlred rS plsrxe pra;sodorl ul pceO 'r18rc7{"og naunrznltp ep olorunu gl.reod a.rec uoruoueJ 'alrricarrp oluol ur olrqrzr.\ asuoururnl rolrri -arlrBr Barorlap gceo.tord ze? ep alelncoloru 'rere;sourle alp osuaprsur ololeJls uI llnur reru epunrtgd erelos erierper ec grnsutu ed 'ua8rxo rS loze op ropuote rS rollllncelour erdnse (a1e1or-r -ur11n rrierper rS etuure8 oy rrierpe.r)ar9reua oreur ep Jolozer eaunrice urrd 'ero;souor 'JJJDa,{ arel6eu er raroJsorule e guoz glseace rp erurl el ep alerlrp tuls rr6or alrriurpe.r uI oL 1n1o1rdec uI lelgre B-s runc e6y u r p e l r e d o o a r i r z o dg l s p a c eu r ' a c a r e o a p n 6 o r '€raJsorule ap alrqrosqe lsoJ ne elelor^Erlln erede eunde orac eloreos 'prdeerp orurl uI epriurpe,rurp a1.redo 15X egrierpsr erlserot rulurpd erds lnurnrp epud orutu ur gnurl raia;erdns erdnseep ur{ BB ecrrc el a8unfe -uoc 16r rS eunrzn;rp op alelceJe urind reur pulc r€p oplerirur er8raua ulp %00I adeo.rde r5116oregrierpeg .rnlnrac eli.rgd lurs rr5ore.r3:ur gpesod Sierper ep lnrrcads ur{ 0gI ap eeuri c1eol urp lcarrpur potu ur rrliou rrqJo €l -lpuJ BT '(arBraue ap) .trterper nes rnlnrl
O 'uozo ep olnc -olotu ur esndruocar rS rruole ur asnduocsep lurs ulrFrxo ap olelncalotu opun ,(1 .dec rze,r) uozo ap Inlerls rS arnlrlsuoa o erBraua ep rr.rep.rardu 'pluelrodurr urind reur r6ap oprel .lnlnrar o pzntTp oyinrpnt -uaurrldns ezr.ec O ep olorunu plreod rS 1u1urg4 erds eldeerpur os pleznJrp plrncs ppun op er8reue op alel -llu€c o 'e1rud ptle op ed ac drurl ur 'ep.rerd as r5 nrieds ur ocreolurcr os BJBIos eraqraua ulp alalr1uec glrrunue o 'alrncs Jolepun e eunrznJrp op oruroJ rolsace IB lBllnzor €J
'eurDnlrlcl q J r p n se r e l o d
r' r: glg
g c rl a t e l u v
-._-
00's
ep roleuoz
1e cgur5oat
Inuelsrs
t'B
'31.1
-o;f -L
P 3]r3 re l u e qn s i l p a u r u r p n l r l eell e c t p n s
BZ'Z\
S
g c r p n se l e c r d o ] l q n s
q r r p n sq l e c r d o 4
9b'zl
qleuolenc3 z / , c 7 I n t n S e ) -t .n1J r d or I
qcrprouelecrdojl
gb'zl a2
/'
q c r p r o ue l e o d o t l q n g
i l p a u lr u r p n u l eel l g c t p J o N q c rl c r e q n s 93rlclv g c l p l o uP l e l o d : a u r p n ] r ta ep l auoz
BZ'ZJ
,
'trZ
00'E
-ofr--*-*: lnlnluJUed
e i P l e r d n su r p 7
,,,1 ///
/// N
:6a t
,r|.t
'/,'
.,,/
.'1"
,-'
"
elelerdns nJ eleuotuodotd ele:ls:aurpnlel
"
'99
crlcle lnsja]
qcrler6opo arlcalord
"u"bon are o proporlie constanti in aer (0,033% ca volum), conlinutul de vapori de api variazi considerabilode la 0,02oh in conditii de degert, pind la l,Bo/o in regiunile ecuatoriale umede. Ca atareo absorblia variazi ,si ea de la o zoni la alta. Se apreciazi ci toate formele de absorbtie directi menlionate mai sus (a radialiilor X, gamma gi absorbgia de radiagii ultraviolete in ionosferi 9i in stratul de ozon)o combinate cu absorblia directi a radialiilor cu lungime de undd mare de cltre bioxidul de carbon. vaporii de api gi de alte molecule de gaz gi particule de praf existente in atmosferio variazE in medie de la l0o/o in eondilii de aer curat, uscat, pini la 30o/o in conditiile prezenlei unui plafon de nori. Figura 8.5 prezinti, intr-o formi foarte schematici, gama de valori pentru diferitele forme de reflexie gi absorblie ce se pot produce. Cind cerul este senin, reflexia 9i
torit cu avionul igi vor aminti cit de orbitor poate strdluci fata superioari a unei pituri de nori priviti de deasupra. Reflexia datorit[ norilor poate provoca intoarcerea in spaliu a 30 pini la 600/odin radiatia totali (fig. 8.5). Vedem astfel ci, in conditiile unei innouriri puternice, reflexia 9i absorblia datorit[ norilor poate provoca o pierdere de 35-80o/o din radialia primit6, la sol urmind sd ajungd o cantitate de numai 45-oo/o. $i suprafala uscatului gi a mirilor reflecti inapoi in atmosferl o anumiti proportie din radialia de undi scurti. Aceasti proportieo care este foarte micd, se poate combina cu reflexia provocati de nori atunci cind evaluim pierderea totali prin reflexie. Procentajul de energie radianti reflectati de o suprafali se numegte albeilo. Aceasta este o proprietate importanti a suprafetei terestre, deoarece ea determini capacitatea
Abeorgie rnvapon de api: 87.
Fig. 8.5 Pierdeille de energie solari incidenti prin difuzie, reflexie si absorbtie depind de starea ile nebulozitate a cerului (A, N, Strahler, <
122 I Atmosfera
gi oceanele
m
'3g) erelos rariulpur lnrolnfe nc alizlgcur elasec ur rS aros ur €eruzrlrln el6esg8 t6l nrdrcur.rdr6elece6rrerurrurl uI 'elleul rS rrpeur alrurpnlrlel BI rruror e nes riidou lndrurl ug Arsocxo Fpecs Fs a.rlsarol reie;urdns eJnl€J -edural gcrperdrurr5 rnlnlururgd €rnplpc arnl -rlser eJec ernlpd o €c Bzeeuorice uoqrec op prxorq rS gde ap rrode,t ap re lnlnuriuoc nc reJeJsorulu B FJ€orJaJur uel.rud (,,r'rlolu lsoce ulg 'eurr3erlur uI edecs eleod nu rBunl apun ap rarierper eruroJ qns er3.reue rel 'eceJl oleod el.rncs opun ep rerierper EruJoJqns ?luerpu.r er8rsua ErnJBcInrpec uJ 'lcarrpur secord un-rlurrd Brnplpc el6eurrd EraJsoruls loJlsv '1os erdsurp glrurod r8unl opun ep urierper ulp t/I 16 f/f ortur praJs -orule urp Funurla es polu lsocB uJ 'crrusoc 't96I
'IX
'1o,r. '11d3o1o.roa1el{l Jo {Burnof )) ur'ar7p)ou nntsnua ID IDnuD ctnpt pluoyq o7 anaud n2 'NolHcno11 'C 'H BI ep elenlard elBO *
BZZ'0
L9
Br0t
0r
III.O
87,
690'0
fI
1os ed ep lBurnlar (ptau ereopa)
urrd (e.resuapuoc 16 are.r
-odeae) tuete{ rrrolec reJsuerl urrd (gteu e.reo1 -e.,r.) pBunl ppun ep erferpe.r ur.r6 ISUSdSOI4IIY
B7,Z'0
L9
aio'o
9
66I'0
L V
I"loJ
elelrlrlcnpuoc
YTYOSU
1os e1 lrurrrd 1e1o; rnlnrac B pzn;rp erfurpe.r ur.r4 glce.rrp erfe.rleued ur.r4 TOS YT YTIilIIUd
LqZ'0 IZIb
€s c7
,t0'0
l.rep.rerd 1ulo; 1os e1 ep rS r.rou ad ap erxeser ur.rd e.rep.rerg PznJ!p erxaga.r ur.rd nr{eds ur ereprerd
260'0 6I
rJou ./|'rsnlJur 'preJsorulE erlgc ep aJlq.rosqy YUSdSOT4IJY
NI
YrrsuossY oYs YJnOUf,rd 98?'0
00r
BraJsorula prlqrosqe alse nus ep.rerd e s e.rec glrurr.rd p1elot elSraug UI
ulur
l^'r
-Fue1
9/" *Z'B TOTf,SYJ
-r8un1 nrluad al.red oreur reru Bac uJ col orp ?reJsoruls urp uoqrec ep Fprxorq r5 gde ep rrrode,t erlpc ep r8unl epun ep rarierpe.r eriqrosqy 'grlurrrd Frelos rrierper arur8 -orlur ur edeo.rde arnlrlsuoc erec o(ruorcnu rrSore.ryurepierper nc 16 (ruorcrur 0'€-l'0) L'0-V'0) elrqrzr^ aseouuunl elrierper nc rrpru otreoJ tserluoc uI '(ruo.rcrru0€-t) ?pun ep rurrtunl nc rrierpu.r urp elred areur ur aunduroc as Be eceruoop ogro;sourlu ur -elrqrosqu.ro6nalsa los ep plerpur er8reug 'prelos arierpe.r ot6eurr.rdos nu purc '11idou pdrurr ur rS enurluoc sreJsorule urp r5 yos e1 ap r8unl epun op erierpeg 'elrqrosqe g e prpJ rodeug esrrurrl lurs aprierper a.rec uJ orxeg -er op Insocord ap FrlroJlp leldruoc alse rtunl opun ep erierpu.r pc ru?tou gg 'ap.rerd es Btseece epun 'nrieds ug rS 1.gc lulur?d erds 1g1e erS.reuepzerper're lnpurr e1 6e.re;sourty't?unl apun ap adoTpDJrrunu ruo,,r.o 15ruorcnu y-g ap rreru rsur ppun ap rurr8unl are erSorer;ur erierper Flseacy 'ptlsor?r orlDlpnt r.es lnlnlos otlorpot op alarunu gtruod seco.rd lsecy 'praJsorule uJ rodeug o-pu;irrurrt 'art.reua glseece lrualuocau pzerpeJ (e.ru1osrariurpe.r eriq.rosqeurp lerirur grnuriqo 'prnplpc epesod erec '.rolaueoco e 15 rnlnlucsn uie;erdng 'osrtue .roprierper e ppun ep eerur8unl g eA eJBru reur lrls nc 'luerper rnlnlBrJelBru u.rnleradurel pcrru reur e llc nc 'eeueruege eg 'a.rrlcedser raiuulsqns alnlosqe urnlsr -edruel e erled e earelnd " nc gluuorirodord lcerrp olse Fsrma IeJlsB gluBrper arEroue 'gcrlcuBeuro.rlcele erierpu.r ep selslrlueJ ep purroJ qns ertreua es €ieJerdns ed ep alrwo qrnplgc gpesod erec giuelsqns ocrro IereJsorula Berrzlucrn 16 rnplos BIiBIpBU 'z'B rnlnlaqel B sns ep eal.red ur glrsp8 y eleod IoJ tsecu op sr€nl _ -BAo O 'pcrpJou eJeJsrrucur oJelos rerierper e e.rep.rardep rnlntuaco.rd e1e rrpau alenua olrrols^ elnclec B ep rrBarocuJlncgJ ne-s 'o/oSZ puld %t "t 'eriu1 e1 ep 'ererparuJolur rrolul oru lnopeqle -a8a,t ap elrsdrl rrnuerel rS rrnpgd orrtku;c nrlul)d '(%Sg-5il gieaqB rS gpedgz nrtued oreur clraoJ Beuemese op else I[ .llincse rq9un un qns pec oc olezer nrlued lecrprr .rep 'alecrlrol olezar n.rluod (o/od ,l* alreoJ else ede ap eieyerdns raun lnopeqly .erie1 -osur EI asndxa eie;uldns reun € orrzlpcul op
pe lungi perioade de timp, tot atita energie, in medie, citi se primegte de la Soare. Se poate, de asemenea, conchide ci intreaga suprafati. terestri (incluzind atit uscatul, cit qi apele) trebuie se restituie anual atmosferei tot atita energie (in medie) cit[ primegte. cici altfel temperatura suprafelei ar atinge r.'alori foarte ridicate sau foarte scdzute. emite energie caloSuprafaga Pi,mintului ricl in atmosferd nu numai prin radialia de unde lungi a solului descrisi mai sus, ci gi prin alte doui mecanisme de transfer caloric. Primul dintre acestea este cdldura latentd' asociati cu evaporarea gi condensarea ulte' rioari a apei. Cind apa se evapori de pe suprafata apelor gi de pe solul umed, energia calorici intrl intr-o formi latenti inmaga' zinatd in vaporii de apd. Aceqti vapori de api se difuzeazd si se amesteci cu piturile inferioarc de aer ale atmosferei, luind cu ei Condensarea sub formi de cdldura latenti. sub formi de ploaie gi nori gi precipitatiile zd.padd elibereazi cildura latenti sub formi de cildurd perceptibili, ridicind temperatura atmosferei. (Acest proces va {i tratat ami-
acestea, Migcirile turbulente de aer care insotesc vinturile amesteci aerul incllzit cu aerul din stratele superioare. Desigur, cind solul este mai rece decit aerul de deasupra lui, conductivitatea actioneazi in sens invers, solul primind cilduri de la aer. Tabelul 8.2 dn valoarea de 47o/o pentru cantitatea de energie solari primiti la suprafala Pimintului (medie anuali pentru emisfera nordicl). Tabelul oferI, de asemenea,o evaluare corespunzitoare a propo4iilor in care se consum[ acest procentaj. Observim ci pierderea neti de la sol prin radialie de unde lungi este de l4o/o. Prin pierdere neti inlelegem aici diferenla dintre radialia de unde lungi ascendenti gi cea descendenti. Pierderea de la sol prin transfer caloric latent este de 23o/o; pierderea neti Prin conductivitate directI a cildurii perceptibile este de 10o/o. Degi acest bilanl a fost exprimat in unitlti procentuale fali de cantitatea iniliali de l00o/o energie primit[, putem folosi, de aseabsolute de flux energetic, menea unitili si anume langley pe minut. Cele 100 de unitili de energie solari primiti sint echivalente cu o valoare anuali medie de 0,485 langley/minut pentru emisfera nordic5. Yaloarea de 47o/o echivaleazi cu 0,228 lan' gley/minut. Celelalte echivalenle pot fi glsite in tabelul 8.2. Efectul latitudinii
Fig. 8.6 Metoda de incilzire solari utilizeazi principiul: radialiile solare de unde scurte pot pitrunde printr-un perete de sticli, care nu permite insi iegirea radialiilor calorice de unde lungi emise. O streagini speciali asiguri primirea razelor solare iarna gi excluderea lor in timpul verii.
124 I Atmosfera
Pini in prezent, studiind bilanlul caloric total al Pimintului (inclusiv atmosfera sa) nu am tinut seama de efectul latitudinii. Este limpede ci media anuali pentru o intreagi emisferi nu scoate in evidenli faptul ci latitudinile inferioare au un mare surplus anual de radialie, pe cind latitudinile superioare au un mare deficit anual. Figura 8.7 reprezinti o incercare de a evalua diferentele dintre energia primiti ,si cea eliberatl, in funclie de latitudine pentru luPrafala terestri ,si intreaga atmosferi. In acest grafic latitudinea este reprezentati pe -axa orizontali propor{ional cu aria suprafegei terestre cuprinsl intre doui paralele. Axa verticali reprezinti valori procentuale. Valorile pozitivi reprezinti surplusuri de radi'
gi oceanele
m
gde g5 lacsn erlurp elrrrqosoeg 'aleldruocur alreoJ '1eqo13 rolcerec nc uieru.royur ed orezeq rrpnl€Aa rS r.rpzrle.reua8 lugs un8g elsece urp olel8p Fc urPlrn PSernqerl nN 'B'B erntsu urp 'prou lncger8 nc epundsaroc ec uooc oB€ op else eqrnc Enop alac^PzBelcasroluras a.Isc B[ eourpnlrlel 1'g e.rn8g el purue^eg 'pns t5 prou o0? 16 .S€ op alelalered e.r1ugrsg8 uo,r o '€urBr op Inlrcgop nc EzBolB^rqce pr€.{ ep lnsnldrns erec BI eeurpntrl€l urgln?o gs ruar^ eceO 'r1od r5 oS9arlul olenlrs oleuoz ur ere,r e.rrle8au rrol€,r 1de3 ep ?clpul eleqrn) 'lrreorredns olrurpnlrl€[ el pecs oruc ?dnp oourpnlrlBl .St-0€ BI erurxeru lrolE^ bullB eurpntrl€l ap ericuny uI etrreJrp urncorao lurs ar€c pre^ ep epnsnldrng '1od a.recag erds el6areur es a.rec 'lrcgep un ecrpe og,rr1 -eBeu ereole.t o are purer ap lndurrloue 'og6 ,rrterurxorde ap €aurpnqlel el ap '1od e.rdg 'undunloue eloqure ur crrolec snldrns un gtsrxa rolenco pBuIT 'err€nu€r eunl plleleec 'eourpnlrlel oarynreunl plurzardar eqrnc O nc lroder uI gleluazo.rder alse psrrua uac rS glrrurrd eriurper orlurp eiuaro;rp erec ug cger8
piuepq IeJlsBlot BI ep rupsue.te ec grnspur ed gurer 16 gre,t allur epu,rcserc elserluoc ?lurzeJd alrtur.rd rerierper IB [BnuB reruozes 1n1crcurnc e6y piuugq
crrolBc ur ereruozes eiue.re;rg
('ff l5 91 'dec uI ?tel -ncsrp g B^ puolqord gtseecy) 'rcrueecoroli -uornc e rS re.re3:sourle€ eleroue8 rariulnc.uc ur ocnpqrd as .re;suer1 eeunrice urrd a1e1r1ea.r €euoruos€ ull 'otleuI elac erds eseoI alurp -nllr€l BI ep pleraJsuerl olsa PaIroIBcBrtsreue pcep tlcep qo13 ln8errul ed elt.reporu lrnler -aduret euriuaur lod as nu Fc tuapr^e olsg '1od e1 prurxetu €oruole,t e8urte 1nlrcgacl 'erierper op lpnue lrcgep un Blslxo 1od e.rds elelered ptseac€ e1 ep i eriurpe.r ep I€nue snldrns un ptsrxe rol€nce erds ogg ap BIel -erud e1 eq 'e1e8alugs eiayu.rdnspnop olo3 'lnlrcgap rS lnsnldrns glurzarder rlurl pnop etsecB orturp elaia;erdng 'ptBreqrle rBunl opun op erierpe.r otse Flleluac ! plrurr.rd el.rncs opun op Brtsreue ?clpul aqrnc erlurp Bun 'otrcgop plurzarder a.,lrlu8au eIrroI€A'orez €rurl etsa arec 'arpeur €areolel ap gie; erie
'(896I '{rotr ideN cAoU pu8 .radre11'<
O8. ,06 ---r---T-nu "09 0/ l {^
0z09090€-
oz0 0 0
0z+ 0€+ 0t+ 0g+ 't lz'l^alouelu! ' rarlerperea+elsualul
-
o
. . iiil 90 6050 40 30 Nord
10 20 l0 0 Grode de lotiludine
20
30 40 50@ Sud
90
Fig. 8.8 Rafia$a neti de la pol la pol pentru lunile propor' este reprezentati ianusrie 9i iulie. Latitudinea de gional cu aria euprafe;ei terestre (date fwnizate G. C. Simpeon 1929' citct de B. Eaurwitzo J' M' Austino >r McGraw-Ilill Book Company, New <<(linstolbgy YorL, 19,14).
se comportd foarte diferito in ceea ce privegte Principiul absorblia gi radialia cildurii. general poate fi exprimat dupi cum urmeazi. Suprafala uscatului se incilzegte rapid 9i intlns sub acliunea razelor solare, pe cind suprafala apei se incllzegte lent gi moderat. Pe de alti parte, suprafala uscatului se riceqte mai repede gi atinge temperaturi mult mai coborite decit suprafala apei atunci cind radialia solari inceteazS' Con' trastele de temperaturi sint deci mari pe intinderile de uscat gi moderate pe cele ocupate de api. De asemenea' cu cit este mai mare masa de uscat, cu atit vor fi mai mari gi contrastele de temperaturd sezoniere. Deoarece incilzirea suprafelelor de uscat gi de api influenleazi incilzirea atmo' sferei de deasupra lor, aceste observalii se aplici gi temperaturii aerului. O explicalie a acestei stiri de lucruri poate fi gisiti in aplicarea anumitor principii simple de fizici (fig. 8.9). Apa este transpa'
Evapo-rare redusa
^rr\
fvaporare rnlensa
Oclldyra
d transmitere exist5amestec mrca
t"[ff Fig. 8.9 Suprafegele de uscat ee incilz,eec mai repede Ei mai intens decit ccle oeuPate de api, datoriti a patru deoscbiri privind natura fizici a celor doui medii'
126 I Atmosfera
existen!ei oceanului se amesteci datoriti unor miqciri verticale de ridicare gi de coborire in stratui de api de la supra' se si fa!i, ceea ce permite cildurii repartizeze gi si se inntagazineze intr'o misi mare de api. In sol nu pot avea loc astfel de migciri. Suprafala apei permite o evaporare continui, care este insolitl de un proces de ricire gi astfel temperatura suprafelei apei se micgoreazi. Suprafala solului, care este de regull umedi gi acope' riti cu vegetalie, permite gi ea ricirea prin evaporare, dar in misuri mult mai mici. O alti cauz[, a contrastului menlionat o constituie faptul ci apa trebuie si absoarbi o cantitate de energie calorici de aproape 5 ori mai mare in raport cu solul sau rocile pentru a-qi ridica temperatura cu aceeasi cantitate. DacI ambele substante sint incilzite in mod egal, solul va atinge temperaturi inalte cu mult inaintea apei; spunem ci apa are o cdlilurd, specificd'mare, iar rocile sau solul o cilduri specifici mic6' Mieurarea
temperaturii
aerului
ln continuarea prezentului capitol ne vom ocupa de temperatura str3tului de aer din apropierea suprafelei terestre.- La staliile meteorologice temperatura aerului este inregistratX gi cititi la intervale regulate cu ajutorul unor termometre montate intr-un adipost agezatla o anumiti distanl6 deasupra sint protejate de solului. Instrumentele lumina directi a soareluio dar aerul poate circula liber prin cutie. Echipamentul stan' dard se compune dintr-o pereche de termo' metre de maximi Ei minimi, dintre care unul indici temperatura maximi, iar celilalt temperatura minimi inregistrati in perioada respectivl. Se mai poate folosi in plus un termometru automat (termograf), care si inregistreze pe o diagrami curba varialiei temperaturii aerului (fig. 8.10). Io lu".are. de fali se folosegte scara de temperaturi Fahrenheit, care este in uz curent in Statele Unite. Pe aceasti scari aPa inghealI la 32" qi flerbe la 212' (flg. B.tl). Oficiul meteorologic al S.U.A. foloseqte aceasti scari, pe care o glsim qi in nume' roase lucriri asupra vremii gi climei publi'
Ei oceanele
]F
'['J']'P 08
l
1 , , 1 , 09t l
tl:z.z l00z 08t
r
09 09
0l
l
l
l
r
l
ofl
0r
0t
0z
0l
l
l
l
I
l
'
l
r
l
021 001
,
r
08
r
r r
09
l
0t
g eleod nrdrcur.rd lsecy .rnlnlucsn InJorr -elur ur llcep ruzrll reru cnpo.rd es erururru 16 eturxeur eyrnle.radurel ?c Insues ur .ecru -Beco rolaurzeq uiuengur qns recrqo ap luJs 'gde ep 15 ?lsaoc ep egunr8eg lucsn ep aleie; -e:dns erlurp e.rnleredurel ep roloiue.re;rp rr8el ea1n1.rr.tur 61ecsned lgcepgcrru reru olse ?I€nue erier.re,r purr eolrop IB uJ JBJ .lecsn ap eleieyu.rdns lrcep tuel rsur llnur csecpr es 16 csezlgcur os gde ep eleseru eceruoep - err€nJqoJrSlsntne ug .,r.r1cedse.r - lecsn ed l"rcep nrzJ;l r€ru punl o BcJrc nc ezee.rlsr8a.rur es erururru 16 eurrxeru eg.rnleredurel purr 'lrlqesoep pnop plsrxe oueecoad Inrulrd uI .ecseerc es edecur BIiEIosur ec gdnp rS .rerqc €rnplgc gp.rerd ps Enurluoc upu.rurep In-lnlos uie;e.rdns ecereoep lnrirlslos pdnp g1n1 o BI ,rrlarurxo.rde rcep oar.renueru; lecsn ed elsa rnlnue B ecer reru aec Bpeorrad 'rulrmrs pog uI .rn1nu.rocr.rde3pcrdo.r; 16rn1 -nceg lncrdor; erlur el€UB rrunrta.r 15nu .rep rreru rA rrcolfiur rolrurpntrlel gcrlde es nlcrc lsoce ec urplrn nu pS ..rolezundseroc poru ur IeJtsB erzrllur (rnplos eie;urdns BI prnpl€c ep
'(anqntt8y.lo Tuaulndeg .g.4 .recury Bdnp) eMsJcerda tm€ eF-Ilapa,r .ur-ul ep egudap !.retep ep ermrEer o-r1ug (ruoz;ry ptere) auntr u1 rrp .rcru luls aFI|a|JBA .raeoo pEqI .ocsrcuard UES ET .mlnraa runlBredurel D pcr.ulF aeJeppoe rB eerel8e.rc laaarl a lsur -o1nu rolu.rpgte.Irrr mlnrle[rowrel .rurrroldue {pe; o ep gpuoged o ed lrrn1r.redue1 ep enupuoc e1;.rg.rlsfaru; -re1 gruperd mp;r.rto a err.rrq ep Bpuag Of.g .tfi
InurrxBru nc eprcuroc arDc) rnlnree e ?Jnl€r 'rnlnlos eiu;urdns ep -eduel ep Inturxetr{ plrqJosqe 'eurrx€m ecrrolec rer8reue B .ree ur ererzr"rluJ nc rrralrrusuBrl eznBc urp punl o ,rrlerurxo.rde pdnp eurarns lecsn ed rnlnue B ppl€c reru Boc epeorred oere.r ep 1nlillslos B[ rurxsru lnlcund a8urle elielosur rSeq 'ecrueeco esuru rreru reun eererdo.rde ug BFB es .eurpnl -Ilel r6€aece Arlururxo.rde e1 1enlrs o(eru.ro; -rIuJ Inlels) odsrqg srnT uES I gleluaurluoc -er1ur erirzod o e.ru (sesuey p1e1s) erproc -uo3 'eurpnllrel .9,7 €crrc BI etenlrs ligrrpcol pnop nrlued gqrnc Elseece grulze.rd 61.g urn8rg 'elenue rrrnlureduel e ppeleu gqJnc o euriqo es cger8 un ad rol €ereluezerder ur.rd opclls1.repue1ucpunl nus rz eJeceg nrlued erperu gz€elnclec es 16 rue ep erras o nrlued rrpetu euJnrp alunleredmal punpe es pceg '6 e1 elri.rpdurr rode rS eluunpe lurs relrz ele eurrurru 16 gurxeru ayrnle.redruel .grururu -prurxern ep orleuroruret EI rz ad plep o el€nlceJo rolrrrlrc 1n.ro1n[e nc eurnrp rrpeu rr.rnluredruel e erauriqo ep pldurrs eueoJ gpoleur o pzeeiurnqarlu; .y.O.S IB crtol -oJoeleru lnlcgo 'putnl.p olparu ornlondruet plrwnu eelelrun et6asolo; os rz o llcep r8unl reur epeorrad ed ernleredruel erds -ep acrlsrlets yieruro;ur e8ur.rls B nrluod rnlnreu llrnlBreduet
1u lnnuu InIcIf,
'ur^Io)I Er€cs BI €reJer as ,,?lnl .X.€lU nc -osqe ernleredurel.. sp Inuerural pzeele,rrqco snrsle3 erecs ed olez oe.rele e3 'J"qLZ snutru gcrpe 'm1osqo el ep e1Seu.rod 0 ur^ley BJ€csrep 'snrslaS ppu.rt r5 ec e.reo1u,r r6eeece ere ur^ley Inpere '(X ) Brelrl ur.rd glecrpan outa1ay Brecs 'BrnleJedmel ep Frecs glls o 16 e16eso1oJ I€ur ertolo.roelelg .erBo1 -oroelaur 15 erturqc 'gc,[zg ug oppga.r ap '16 edo.rng uI ?trsoloJ else 'o00I eI eqreg 16.0 BI gieaqSu; ede e.rec pdnp '(ppe.r31ruec) snl.slo7 e.rnleredmet ap Erecs 'el1u1 eletets ur alec
'--.....{-
langley/zi
Fig. 8.12 Ciclul termic anual in doui staliuni situate la latitudini medii (dupi datele furnizate de U.S. Dept. of Agricuhure, citate de A. N. Strahler, <
observat in figura 8.12 (maxima de vari la San Luis Obispo). Pentru o descriere completi a regimului anual al temperaturilor aerului specific unei localitili sint necesare gi alte date lunare asupra unor parametri termici caracteristici. Acestea sint prezer'tate gi ilustrate in figura 8.13. Hirgile temperaturii aerului Repartilia valorilor temperaturii aerului pe suprafele intinse poate fi cel mai bine indicati cu ajutorul unei hi4i alcdtuiti din izoterme, Aseminitoare curbelor de nivel, izotermele sint trasate astfel incit si uneascd toate punctele care au aceeagi valoare a temperaturii. Figura B.l4 reprezintS.o astfel de harti meteorologici pe care valorile temperaturii aerului au fost marcate in punctele respective. Ele pot reprezenta citiri unice ficute in acelagi moment pretutindeni, sau valori medii pe mai mulli ani de inregistriri privind o anumiti zi sau luni a anului, in functie de destinatia hi4ii. De regul[, se aleg izoterme care reprezinti diferenle de 5o sau l0o, dar ele pot fi trasate pentru orice temperaturi doriti, Izotermele trec prin staliile de obseri'are numai atunci cind citirile staliei coincid cu valoarea izotermei. ln 128 I Atmosfera
celelalte caz.uri este necesar si se traseze izotermele estimindu-se pozitia lor corectI intre stalii. Utilitatea hdrtilor cu izoterme rezidi in faptul ci ele redau vizibil caracteristicile principale ale temperaturilor predominante, Centrele de temperaturi inalti sau joas6 sint indicate clar, iar zonele de trecere se observi cu uqurinti; asemenea trisituri nu sint ugor sesizabile dintr-o simpli masi. de cifre ingrimidite pe hart6. Repartilia temperaturii pe glob ln figurile B.f5 qi 8.16 sint reprezentate hlrli cu izoterme ale globului pentru lunile ianuarie si iulie. Intervalul anual de temperaturi este indicat in figura 8.17. Izotermele au o orientare generali est-vest in jurul Pimintului, datoriti sciderii generale a insolaliei de la ecuator spre poli. Orientarea est-vest ,si paralelismul izotermelor sint clar vizibile in emisfera sudici, la sud de paralela 25o, unde existi puline suprafele de uscat, ln emisfera t otdicd izoteimele prezinti ample devieri spre nord gi spre sud in punctele unde trec dintr-o zoni de uscat intr-una oceanic6, mai ales in ianuarie, cind contrastul dintre temperaturile de suprafati ale uscatului si oceanelor este maxim.
qi oceanele
m
os oreru PxB rerBc B opleurroJap Fsdrle o €c eJede errunuer ur ruerlxo 3I$ ap eaunrger 91'g ern8g ur prplod ericarord 'Pcrw rBru llnlu else uI FlBulurexg Pieaq8 ep relolBcJ e Blenue olpolu €JnlBredruef rSap 'arrenuer ur prou op rorreqrs ale eruerlxa urp ollrnlBr alrrolE^ Surle nu spuEluoorc -edua1'r6n1o;'alrseru erercel8 ololec nc auoz pnop eloc oeprlcruluy r$ epueluaorc uJ ?lslxo epurluJ
tt
.o"'
'6
.9
,/
.2.'
ce;
--------1
/v
.0'
"0-n 'o* 9t-.-
O\' /
'
&
.---------r\
"O^-h\-\
"g_
.oz-
u lr.az- .o€-----\ \ / rc.Lt-
'eruo1r1n1d eurr€ru olunieqB urrd ocrrolec 'ourril?ur aretu BI lgigrr.trrcnpuoc glrrolBO 'e1e1uaur1uoc aseru reun Erurur uI IIBIPIao Jer 'curpe uEeco ap Buoz o-Jlur PUe as Inun orlod rop rolec ole llcnrtur ?ur€I eP elrrnl -produrol ruureduroc gs luesorelur olsg 'pns rnlnlod prnf u1 leln8ar esndsrp 'ectlluec -uoc eurralozr ate PcrlcJelus BaunISaJ 'lseJl '(antlnttBy 'S'n 'recurT 'S 'f Pdnp) eruunMpeu to u eac 'eq.rnc g.rn8u;s o o.ecuJ rE llceP 1g.rn1u.redue1 guJ.rdre ertc pcltural aelulrlrquuB^ eurq ;err lpu eqrno elduB ed, gzulezr'qes IiPTIIuJoIreun rr.rnlr.reducl 'tltr IB lenua rnlnurFa.r e glelduoc aorarrcseq 8I'8 'dag
'lclotlsl8 o)ioo qlroN
Frnreradual ?seof :JJi:ll"-Tili i;:::r"n rasaw alB rcrru rBru Jollunlsueurrp eznEc UIP B Ecrprou Belelrtuorlxo 16 ec 'rnlnluourluoc ole Inlnueoco urp olelnsur arlur.rd crlcry alrqeJeprsuoc eia;urdns roun leiuazard eznec urp 'ursy urp €oc €c pl€llo^zap op lllE 1o1 alse nu BlsBecY 'pJoN ep rlcrJeruY Ie prou op Psrqcul Inruarlxo ur arede (.l"OS-) 3.?€oglnzgcs BrnlBr EruJolozr op FtBlrurrlep -adural ep ereotezundseroc guoz O '(.f"OS-) op lclru rBtu olrsnuBr uI rrPeu IJnlBr J"gV-edural nc 'urraqrg uI PUe os Pseof Brnlur -adurol ep crurelnd Ielueulluoc nJluac un errenuer uI 'tse^-pns oP €rsY u1. rS_ttctr;y ':v'O'S e ecrtsa^-pns rrirpd u'rdns Inprou uI -€op pUE as Flleul ernlureduret ap elarluac erlnr uI 'Inlntecsn erdnseep eleol BUe os alo pc rup^rasqo 'grelnSerau nes EIe^o gruroJ op asrqcul lalduroa orurelozl urrd elucrpur oglg.roqoc ernleradtual ap 15 glec lurs orec -rprr pJnleredurel ep arluac elrurnue Plslxg 'olouBeco nc eriereduroc uI lecsn op alesEur csacgr es rS csazlgcur as orpc nc Eolullsuelur 16 eelelrprder ep 16 ptecrldxa otse aulpntllel ed ereseldep ep ?iuoroJfp plseecy '(uecrr;e e ep rolerurolozr ed J.Iz [nlueurluoc arirzod ap eareqrulqcs rzarl) 'eurpntrlel o0Z aturlu eleod erusuldap prseace oecrrSy g re runc olecsn op roloseru erdnseap ac drurl u; 'aurpnllleI ep oS retunu o8urle PIBnuu eares -e1dep 'pns ap cglcud Inueoco g re urnc 'ede ap rJapullur allruru ad 'punl o ,ttletutxorde nc Prrrrn ul ulrugr rep 'InlorBos elleullCap ep ericun; u1 'aurpn1r1e1 ap aper8 e.\el"rc nc gzeaseldep as alauralozr Inlnue Insrnc uI . '€sJJ.\uI also etie -n1rs 'rnlnluoulluoc InpJou urrd acarl etuJal -ozr pulc oetlnr u1 'gde ad rreur rS lecsn arl rcrur lurs clalered-rSerelace ln8unl E-ap olrrnl -eredura; 'pde ad prou ards rS tecsn ad pns erds glur.rap olso eIrBnuer rlunl Brure tozI ' p c r p r o u e r a J s r r u on r l u a d g 1 ' g u r n t g u l c l l u u r -aqcs leluozerrlar alsc Fde - tpcsn Inlc{g
IANUARIE TEMPERATUBAIfrEDIE INGRAOE FAdRENHEII
'n
ol o8
JZ
oll
€' c
!SHNIAHVfSOVAoNl fro]l l vunlvuSdt{31
:llUVnNVl
IULIE I E M P E F A T U RM AE D I E ]N GFADE
FAHFENHE
C
43.T--
]
2r-80'
T
F
rlltr
F
I t 10'-].--.+50' I t -r"J--1-J20" l t:,11 I
-23"1--{: -1-10'
ffi
1 fHN]AHVf
lrc:n
]CVA'
vanlvuldn:l
3tlnl
N
IANUARIE-IULIE AMPLITUDINEA TEMPERATURII iN GRADE FAHFENH€IT
0"-tP lf*:w--|20' 2rffile*4d .r'
31-r-160' 44"56"
6r!
"m
;ffi;
*+"4-lo' ,,f*"if.,,
I ranlvBfdn3l
vf Nrcol-r'tdnv
3tlnt-3tuvnNvl
.
.
_
/;J";)'*--
- --/,"riffitr" -bo"t-run-.------\XlL ""T-\ | ,/ D e p l a s a rm e ic; pe latriudrne
V
Ocean
Ocean
Fig. 8.18 Harti schematici a unei pirli din emisfera norilici, indicind modul in care o anumiti izotermi igi schimbi pozifia pe uscat qi pe ocean in perioaila ignuari6-irrli6.
care nu sint mai groase de 5 m, temperatura medie in ianuarie la Polul Nord este probabil de aproximativ -35"C (-30'F). Pe de alti parte, valoarea medie pentru iulie la Polul Sud este de circa -60oC (-?5'F) in
'o o O CD c o J
$.
@
20
)o o O
o c a J
J
Variatia anuali a temperaturilor medii lunare pentru oricare localitate poate fi evaluati cu ajutorul hirtilor pentru lunile ianuarie gi iulie, dar este mai usor de analizat pe harta amplitudinilor anuale de temperaturi (fig. B.f 7). Liniile de pe aceasti harti sint trasate prin puncte cu variatie egali q^i pot fi numite linii ile arnplitudini egale, ln nordul Siberiei amplitudinea este de aproximativ 6l'C (f IO"F) mai mare decit in oricare alt punct de pe glob. Urmeazi apoi partea central-nordicd a Canadei, spre vest de golful Hudson ,si Groenlanda, cu amplitudini de 40"C (70"F). Oceanul Arctic gi limitele lui continentale prezinti valori asemlnitoare. Vin apoi la rind Africa, America de Sud ,si Australia cu amplitudini maxime de circa l?'C (30'F). Zona ecuatoriali, latl de circa 35olatitudine pe oceane qi de circa l0' latitudine in Africa gi America de Sud are o amplitudine anuald de 2',BC (5oF) sau chiar mai mici. Curentii oceanici exercit[ local o influen]i considerabild asupra configuratiei izotermelor. Curentul nord-atlantic, care se ind,reapti spre nord-est pe lingi insulele britanice si coasta norvegiani, provoaci o pronunlati curburi spre nord-est a izotermelor de iarni, cind contrastele de temperaturi sint in general mari. O deplasare in sens opus, spre ecuator, a izotermelor se inregistreazl de-a lungul coastelor vestice ale Americii de Sud, Americii de Nord (in iulie) 9i Africii, unde curentii reci fac ca temperatura aerului si fie mai joasd decit valorile obignuite pentru latitudinile tropicale.
Ciclul diurn al temperaturii
Miezul noplil
Amiaza
Mtezul noptrl
Fig. 8.19 Relalia fintre cutba varialiei diurne a tempe. raturii aerului, ineolalie gi rafia$a neti la sol la lati. tudini mefii in epoca eehinoc$ului.
136 I Atmoefere
aerului
Daci citim termometrul la fiecare ori sau jumitate de ori intr-un interval d,e 24 d,e ore gi inregistrim citirile pe un grafic, curba unei zile senine prezinti in mod tipic un punct minim lingi risdrit gi un punct maxim in mijlocul dupl amiezii, fiind in general o curbi netedi. Aceastl crestere si scidere ritmicl a temperaturii aerului se numeste ciclu diurn al temperaturii aerului. Figura 8.19 raporteazi curba tipici a temperaturii diurne a aerului (partea de jos) la
gi oceanele
-
g%
li
auJrll9ul
v -1i.rode arrroqoc o rS orelsn8ug o rS urncard pltur.rd erS.rouaur oJeolpzundse.rocrreppcs cnpord es errqruecep urp lnrirlslos e1 'r6e1 -ace giuese ur aurureJ oturxeru rrrnleradural 'ule Inluourour r6ap u00 uf re.ro1n.rnfu1 Fuld rodeuglep lrcrldurr alsa a'rurunurrrnleradurel 'aurrilgul ur a15e.rcr5 gcgrlduru Intuourotr{l os (ptecrpur else nu) rnlnlos e olau reriurpe.r Ioqrnc e snld.rns ep eeunrirod 'nrzJgl reru llntu Furrural es rS etuoJ^ep rpru llntu edacur eriulosur : (Ot'g '39 ulp pcye.r8 rze.t) ereru r€ru IrqBraprsuoc else plrrurrd erelos erierper 'erunr urp rnlnrirlslos agrirpuoc u1 ' J u r r u r J l a s p s e r_i e -Ip"J ap lnsnld.rns ec oluruur durrl 11nru nc aeruoqocgs edacurrnlnree rrrnlpredruol eqrnc colsaruB rnlsec€ Ie lPllnzar e3 'ecor r€rrr Je€ nc lrncolur puls 16 luepuecsp as-npulseldep lrzlpcur lnroe 'giuelnqrnl op rrpc6rururrd re-e op rorreJur InlBrls ur Incolsolu€ gcgrsuolur
'(atn4nufiy 'fiag 'g'11 (.recu5v 'S .f pdnp) rungiere to Ernop u! rnlnreu rrrnlsradrrrel o erpeu Burnrp e{u1.rr1 0Z.g .tl.{ v!d
IAV
,td
t v
Insrnc lnlcund .re ee olos e1 ep erierp"r ap r€unu apurdep re rnlnreB e.rnle.redurer pcB61 'ariurpe.r ep snldrns rnun reiuetsrxe eprirpuoc ug r5 rerqc o(req.rnc e co1fnu ep eaunri.rod gle.re urnc gdnp e6e) ppecs gs adacur rnlnrae €rnter -odruel oeoocegdnq 'uld ur00q? I5 u00 qZ alero erlur prurxsru Ba.Ieole^ o;urle rnlnroB ernl -eredurel lrnu6rqo poru uI 'lqerce.rde gcug else 'pcnper as ps edec'ug l6ep oerierpe.r op lnsnld.rns acereoep oezer.uue pdnp rS €cseerc Bs Fnurluoc rnlnreu ernl€Jeduel 'csnrq Fcrprr es u.rnleredural prde.r e15erc erierpe.r ep lnsnld.rns oc Brnsuru ed 'rnlnl -rrgspr 1n.rnf ur l€n1rs alsa rurutu Fpund 'Fcrrtarurs elsa nu (Ot'g '3g urp lncgert rze.r) rnlnree runlerodurel e gcrdrl purnrp eqrnS 'snde ep olur€ur pJo o Bcrrc nc e.rede 1n1rc -gaq 'prdu.r rodu pulcserc ornla.reogInlrrpsp{ pdnp pro o Artprurxo.rde e1 Ieurou pour uJ gzeaatc as snld.rns un llncger8 pleJe runc u6y 'crrauntu! op oloro ur gruld edeorde rS (urrxeur lnrcund) ezarute nc lrodu.r ur pclrl -aurs es Es opurl 9pun op ollulrtunl el€ol ad rarierper e Blau eqJnJ 'BcseacpJ es BS opurl Inrae lrcgop un Flsrxr purc ! pcsearc es apurt rnlnlos e.rdnseep sp rae ep rnlnl -erls BrnlBredluel 'snldrns un Ptsrxe puJS 'tlc&p o,rrlcadser 'r5 sngdtns otrunuap lurs a.rrte8eu r5 o,rrtrzod olrrolu1 '1os ards gre;s -orxle urp acarl ar3raue ep lnsnldrns ootez Erurl qns pUB os eo opun oloce ! proJsourle uJ Ios el op acarl er3raua ep lnsnld.rns ooroz rerurl e.rdns€op pge os eqrnc epun elelcund uI 'gturaqrla 15 grlurrrd EluerpBr er8reue arlurp elueraJrp rBrunu rcrB B^resqo Iuelnd 'ppun ap elrur8unl ot€ol epurrdna 'rn1nt 1g -ulur-ed eie;e.rdns e1 ep 15 e.rds artreue ep pleu BIiEIpBT Bcrpur co1[[u ulp IncgBre 'u'd -00 q9 el punurat es 16 pzerluleel rurxeru lnlcund a8urle o*'e .u00 qQel edacug eqrnc 'snde pdnp ep 16 rnlnlrrps?r eolur -eurP elrncs apun ep glcorrpur or;Jeua ep 'ptcerlpul liptrruec apcru rup[r13eu pc€C[ IS ptcorrp auncs opun op ertreua apurrdnc 1g 'auruos olrz reun lndurrl ug glrurrrd cuncs apun ep erierper Ecrpur sns op Incsere 'urd 'u'e ur00 q9 rS ur00 q9 pulg rnlns -nde' rS rnlnllrpsgr aloluauour'(arrqruetdas tZ nes arueru 17) nricourqca ap liryuoc roun eiuelsrxa uraundnser6 '(curpntllel oS? -6p) ercolfrru aurpnlrtel ap acrdrl ligrrlecol raun ecrlde es 15 ocrleuroqcs lurs olerueJ3elq 'ol€poc rS elturrd ecrrolec rar8reue alrrnlcrc
---
celilalt foarte apropiat de ocean pe o coasti expusi vintului. Observim ci momentul temperaturii minime se schimbi in funclie de solstiliu gi echinocliu, degi momentul temperaturii maxime rimine relativ constant. Cele doui grafice arati efectele contrarii ale apei gi uscatului in ceea ce privegte amplitudinea diurni 9i anuali a temperaturii aerului. Invereiunea de temperaturi
Ei inghelul
Degi temperatura aerului in mod normal scade pe misuri ce cregte altitudinea, condiliile meteorologice din timpul nop1ii in stratul inferior de aer, pe uscat, sint astfel incit, in loc de scidere, temperatura inregistreazi o cregtere, mai intii cu iniltimea deasupra solului, dupi care incepe si se termic gradientului micgoreze conform n o r m a l ( f i g . 8 . 2 1 ) .A c e s t f e n o m e n s e n u m e g t e inoersiune de temperaturdgi ne arati ci aerul mai cald se plaseazi deasupra aerului mai rece. Inversiunea de temperaturi la mici inillime san inaersiunea la sol se produce de obicei noaptea, ca urmare a pierderii rapide de cllduri in spaliu prin radialie de la sol 9i din stratul de aer inferior. Aceasti pierdere rapidi de cllduri este ^favorizati de aerul calm gi de cerul senin. In noplile senine de iarni inversiunea este deosebit de pronunIatE pe suprafelele cu zipadi. Primivara gi la inceputul toamnei, daci pierderea de cildur[ in timpul nop]ii este mare, temperatura aerului lingi sol poate scidea sub punctul de inghe!, vitimind culturile sensibile. Existi gi alte cauze gi alte tipuri de inversiuni de temperaturi gi de geruri puter' nice, dar acestea implici migciri ale maselor de aer gi nu sint legate de radialia calorici. Pierderile datorate inghelului puternic pot fi evitate in livezi, creindu-se o circulalie de aer care sI amestece aerul mai cald de deasupra cu stratul de aer rece de lingi sol. Daci stratul de aer rece este sublire, acest lucru se poate realiza prin folosirea unor ventilatoare puternice care si efectueze amestecul aerului.
lil8
I Atmoefera
gi oceanele
'ocr8o1o.roe1eru ropiels le pzeq ep Inluaunrls -ur alse ?cueJsorulu eeunrserd nnurluoc gzeotl -srte.rug erec 1n;e.rForeg 'Beurpnulp tlcep uolc€J roll€ alerolep eunrserd ep aleiua.r -eJrp Bcrpur eu e n.rluad Bresecou alse erel -snfe ptseecv 'llrpru Inla^ru u1 arurtarluol ug BUB JB-s Brlserel eie;e.rdns runc rS Bc Bounrs -a.rd pcrpur acrterurlc lirpq erpur reru elec 15 pie;e.rdns ap acrtoloroeteru eli.rgq 'piurc -esuoc uI 'llrPur Inle^ru BI EcnPor oI Es llcuJ oecr.rletuoleq elrrrlrc ezelca.roc r$-us IeJlse arnqerl (roprnzec uelulr.rofeur ur gldurgtug as urnc e6e) rrrerrr rnlnle,r,ru e.rdnseep llnw nc elenlrs ecr8oloroelaureprielg'Brolsecu rupzrl -.reder e rS qo13 ed ep gurqc ep .rog.rndrl e nes rnlnlos Inla^ru e1 ecr8olo.roelaru .ropirpuoc ea.ra8eleiur n.rlued luriuese Inlueruele ernl -llsuoc nu ee oeuerreu rarietr,leu 16 rer?o1o.ro -eleur ele rrueuop ellnw n.rluad qiuelrodurr glurze.rd ; plorrdec ur Fsrrcsap ecrJeJsorule trunrsard e glecrlra,r ed earappcs l6aq
rrunrsardB pl'luozrro
"d "d"il.$:i;
'ere8ertu ep ro rrrpls elrrpqurrqcs el rS p.re;sourle uI ede eceof 1-e.reced 1n1or e1 IrcJer uroa eu 11 plorrdec uI 'Frurlc rS eure.r.,r n.rlued lueuodur ep IeJ pI puls secord lsece o1n11e-rlug lcund un-rlurp gde ap uodBl .lnlnl 16 guodsuert Inree es ee.rsc6rur uI . -ulru9d Ip crrol€c pluslrq uI rs ec 'ralurlc 1e 16 rrure.r^ IB l€roue8 1n1ce'dseu! atelpu -tuesul ereru ep purg celseure ur.rd prnplgc ep Fqrurqcs'1nl1e-.rlug col un-rturp ptsreJsuerl alsa prnpl?c or.rpseldaprolsece Brzeco nD 'ree ap rolesutu e1e r.rgseldep eceo.to.rd ps epurl re 1npulr BI erec oecua;sourle rrunrse.rd s ?I€luozuo ed purroJruneu erinqrrlsrp o pl cnpuoc - rnlnree larielnc.rrc BzBq €I nels eJec elelueuepunJ rrdrcur.rd- orlserel reJeJs -orule € puroJruneu Ba.rrcsr rS ea.rrzlgcul 'rareJsorule e plu.reua8 eriulnc.rrc'ep rS r.rn1ur,rep urnce rugdnco eu €s Inlueuroru elsg 'ecrrurel olsBrluoc elsecE urp gllnzeJ ec rnlnrae egrec5rur ecrldxa E gsuJ prpJ 'arrcg.r 16 e.rrzlecur ep eraruozes rS eu.rnrp e1.r .e.recSnuep -nrulrr lelecJec rue g lnlorrduc. u1 ?1fsdr1lsoJ g rB BlseecB runc 16e6 orereysourle .FI prnlcnrls srrcsep we L plolrdec uI -nree elrJgcSrtue.rdsep'e.ra;sotu1epur.,r.ridn.r1 'crurru edeo.rde snds -sou rnlnrpnls Inrpec ur
I^rYnN YiY.{ sO TnrNSr{OWNJ YNId
e Ta.IeJsorulB FIBraueF 5
BIIBInCJTCIS
alrrnruuA 6Inlorlduj
29.1
MB 987
zg,q
996
29,7
1005
]N
29,9
1014
30,2
.1023
30.5
-tosz
30.7
-to+t
"i:]ffi:: ;;;;f.*f;;;
HffiH
",,]L$,"ir^"!-"1=". f IUVNNVI
IULIE PRESIUNEAATMOSFERICA iN MILIBARI INCI
294
MIL BARI
996
29.7
roo5
29.g
10'14
30.2
10zz
30,s
r032
(-Vinturi
dominante
m
B',6z L'6a 9'62 9'62 V',6Zt',6z z',6z t'62 0'62 6.8Z B'BZ L'BZ9'BZ 9'BZ ,'BZ T'BZ Z'BZ L'BZO'BZ UI
'(t'0
'CS ur Bc earns r6eeleou pdnp) eJpl Brrnl urp alunlur^
r$ acr.ra;eou1u lJunJea.rduroeyq 7.6 .F;g
.qt
atot oeot
I
alueuluop 'lnluln __+
: ' , F
z0orf--ls'oe ezor-fz'oc t t ilorl*1fff6'62
'
I ;;a*+ s00rflwffr6z
r
ilnI rav8nrhrN! v3rsllsot /lv vfNntsSAd
Snnr
uneori pini la I 040 mb (78 cm) sau chiar Ei mai mari. Aceste presiuni se numesc pre' la 982 mb siuni inahe. Presiunile pini (74 cm) se numesc presiuni 7oose. Aga cum se va explica mai jos, centrele de joasi pre' siune sint de reguld asociate cu condilii de instabilitate, innourare sau furtuni, in timp presiune se caracterice centrele de inalti zeazd, de obicei, prin vreme frumoasd gi uscati. Iati de ce navigatorii au considerat dintotdeauna sciderea presiunii atmosferice ca semn de vreme rea. medii, o serie de Iarna, la latitudinile observatii flcute in acelagi loc ne va arlta c[ perioadele de frig sint insolite, de obicei, de presiuni inalte, iar perioadele de vreme caldi sau moderatd de presiuni joase. Hirlile
izobarice
Condiliile de presiune pot fi indicate pe harti cu ajutorul izobarelor, care sirrt linii ce unesc toate punctele cu aceeagi presiune atmosferic[. Pe harta meteorologicd zilnicd, la un atmosfericd care prezintd situalia rnoment dat, izobarele sint indispensabile pentru indicarea centrelor mobile de presiune inalti sau joasi. Pe hdrlile climatice, izobarele arati re partilia pre siunii medii, care se calculeazi pe baza datelor acumulate in decursul mai multor ani. Aici atentia se medii de pe asupra conditiilor indreapti glob. Figurile 9.1 9i 9.2 prezintva conditiile in lunile ianuarie ,si iulie -- cind sint atinse iar contrastele au extremele de temperaturl, valori maxime (fig. 9.3 ne ajuti sd convertim milibarii in inci). Zonele
de presiune
pe glob
In ,ona ecuatoriali existi un briu de presiune pulin sub valoarea normald (intre I0ll 9i l00B mb, adici intre 76 9i 75,7 cm) care se numegte talt,egul ecuatorial. El este evidentiat prin contrast cu briurile de inaltd presiune de la nord Ei de la sud, situnordici ate aproximativ la 30'latitudine brturile subtropicale de gi strdici, numite inahd presiune. In emisfera sudicd aceasti zoni este net delimitati, dar contine centre numite celule de preside presiune ridicati 144 I Atmoefera gi oceanele
Mai spre poli de briurile subtropicale de inalti presiune, gisim briuri late de joasi de la presiune, care se intind aproximativ latitudinile medii pind in zona arctici, avindu-gi porliunea centrali in zona subarctic5, de-a lungul paralelei de 60'. aproximativ de In emisfera sudici. zona subantarctici joasi presiune este bine demarcati deasupra intinderii continue de ocean, cu presiuni medii de la 984 mb (73,9 cm) in sus. Zonele de inaltd polare au centre permanente presiune, denumite anticicloni polari (o ilustrare mai buni ne-o di zona polari de sud, cu unde anticiclonul contrasteazi puternic de joasd presiune. regiunea inconjuritoare Briurile de presiune se deplaseazd sezonier pe intinderea citorva grade de latitudine, la fel ca Ei zonele izotermice care le insotesc. Aceasti deplasare va fi tratatd mai pe larg, atunci cind ne vom ocupa de clim[,
Centrele
de presiune
din
emisfera
nordici
clc Marile mase de uscat ale Americii prin sectoarele Nord gi Asiei, despirtite nordice ale oceanelor Altantic 9i Pacific, atit de mare asupra exercitd o influenld condiliilor de presiune din emisfera nordici, incit acea dispunere in briuri caracteristici emisferei sudice este aici absenti. Deasupra suprafetelor de uscat se dezvolti iarna centre de presiune inalti in care valo' aerului scad cu mult suh rile temperaturii itt nivelul celor din oceanele invecinate. schimb vara, pe intinderile de uscat se dczvolti centre de joasi presiune, valorile temperaturii aerului de deasupra acestora ridicindu-se cu mult peste cele ale aerului de deasupra oceanelor, Deasupra oct'anelor iau naqtere formatiuni barice contrare celor de pe uscat, asa cum sc poate vedea din hdrlile izobarice pentru lunile ianuarie giiulie. Iatna, contrastele de presiune sint mai mari, dupi cum qi contrastele de temperaturi sint mai mari. Deasupra pirlii centrale si nordice a Asiei se formeazi anticiclonul siberian. cu Plesiuni medii de peste 1035 mb (77,7 cm). In regiunea pirtii centrale a Americii de Nord apare o zoni de presiune inalti, net delimidar mult mai putin intensd - anticititi oceanice clonul canadian. Peste intinderile
rolrJnlura Brdnsu re IntceJo 16 sr1or.ro3 ei.rog 'crreJsorule InurlBJ al6ouurop aunrsard gllBur ep olorluec uI 'oqBIs rrnlurA roun erol6au nBp rcrrx rac pulc ed aecruralnd rrnlurn roun aJel6eu nep rJEru rcrreq rriuorpurC .aunrserd pseoI ap elac ards cunrserd Flleur op aleuoz urp rnlnrou eaJES -e1dap col ore ocrreq rnlnluarper8 eiuangur qns 'eunrsard ap olaiuerc;rp ep aleco,rortl rnlnJoe a1e rrpc6rur glurzerdor olrrrlfurl
luarper8 un pcrpur arurieds srnl 'puncs elutuozrro piuetsrp o ed "1"r"fJ"lf cnpo.rd prder as aunrsard ap elrrpqwrqcs Fc rS crurelnd olsa Inluo]perE €c Fl€rB eJeqozr 3p arBretu 'aleleuruosur o rcru ere nu seduroc e1 eri -o13e g 'Flnzpcs cunrsard nc eoc eJlec elec .sryorre3 -corrp gc elrosqo ruo1 eiro; ap plpcgrporu alse arecSrur ep glurirur ericerrp -rprr eaunrsord nc eeunr8ar ardsurp leluorro e u n B e p l o l B o u e u r o s ea p a l s a I s . o J B q o z r erec ur llporu Fcrpur es 9.6 ern8y u1 ed relncrpued.reduunuoplol olso ,e1e1ria8ps 'r1od ep urerdorde au lrc nc g1ueu36.rd urrd leclpur 'cueq Intuolp€re '(auntsatd ap .rolence Ieru oc ur ac urp pulg IJ eiuengur BI plseJru€tu os nu srlorro3 uirog .ereseldep ruatpofi) nroq lntuatpnt? uvd. pterxrJdxr oJ.opBJSo1e1da11epBas ueunrsoJd rnlnuolJ ap rericerrp e8u3ts erds Frelnurs ararlep .aunrs -rcrlue .,,BrelsacE o sAJaSqoas pcrpns eJaJsrruouI InJluec ardsurp Jerper suos uI E -erd psuo[ 16 prleu; op olartuac alecrpur 1u1s seduroc el pareluorro ap tue.rairpur .arecsnu ap es uricerlp el ep utdearp erds eleqe es orEc ed ?crrEqozr .puPrl o etsa 5.6 €rngrd Ps epu!1 Fcrprou ereJslrue ur leluozrJo ez"os PCrJoJsOrulB -EIoep oJpaprnU nEs lcerqo ecuooo:la.rJod Beunrserd 16 r.rn1ur.r erlulp BIiBIaU _as ee8al ur olse srlorroS leiunue Inl 1ei.ro; e eunrice op Inpotr{ .rnlnroe e areseldep ap 'uo7oltDq Inuoprcquo rb Qolap BliceJrp ecgrporu es apurl etec ,st\otto\ oinl -nurlag nes) n1atozv InuoIJlJuuD csaurnu os 'Fi.roy prle o aralSeu Er rnlnlulurgd alg 'osurlxa lrquraprsuoc r5 rrurar Indurrl urp e erielor ap rrrec6rur gsul FtrroteO .cnsq erirzod op ?iBJ p.rou ards oleseldep oounrsard PllBur ep elecrdorlqns reuoz al8 elsllo^zap '(elie.rrsn;1urp rurq elnlac pnop Flsrxr cgrred rS crtuelly .aunrsa.rd pzuc-) egunuar ur eurxaru lurs eleprrfuo3 roleueoco urdnsuaq .eunrsard ps€oI ep ssuof 16 Ftlaur ep rolerluec u esndo eue.rpuJ ur uriyzod Plarrolenca Buoz nc €rnlp;el puJcpJornlnluau pugorDur 6ecrprou JeraJerrne B ?crlameqcs gfreg y'6 .Frg -lluoc B Earpns eal.red ur €zuolelsur as BruJn urp Els€ecy 'psuolur r€Iu purs Brsv urp eec orunrserdap BzeeruJoJes proNI op ecrJaruy rS ersy u1 'rrurer lndrurl ulp rolec ererl -uoc lcexo lurs ounrseJdap eprirpuoc cEJeA 'asndo aueJpBc ur csesg8 es ecrrBq olru -nrsa.rdap15 rruolcrcrluy .proN rnlnlod p.rnI ug elednr8 luls elo orec ur InloJ uU ecrraq alorluac crleruaqcs plurzerd y.6 ern8rg 'elucsn rS euruas alrz ep rerunu eJuun un ezBeJlsr8e.ruges rlelueurluoc rolruolcrc -rlue euoz ur ec durrl ur orunlrn; rS gle.rnouug aruerl urrd eurer ezeezrrg1.ceteces ecrreq runrse.rdep pnop ele) .gllo^zop as arec ur gcge.r8oe8 eaunr8er pdnp 1e;rse elrwnu .gtzap -uolst # pu!$ap elunrsa.rdep ezBalelsur as
-
nici este puternic iar cursurile de api din emisfera nordici au uneori tendinla de a-,si intensifica ero' ziunea in regiunea malului drept. Materialul lemnos care pluteqte pe riuri la latitudini nordice superioare se concentreazi lingd malul drept. Pe distanle mari chiar gi gloanlele de pugci sint usor deviate. Dacd aplicim aceste principii relaliei dintre vinturi qi presiune (fig. 9.7), vom constata ci forla gradientului (care aclioneazi in sensul gradientului de presiune) gi forla Coriolis (care imprimi o deviere spre dreapta de la direclia de curgere in emisfera nordicl) ajung repede in echilibru, atunci cind vintul a fost deviat, astfel incit si se deplaseze perpendicular pe directia gradien' tului de presiune, adicl paralel cu izobarele. Acest vint ideal, aflat in echilibru fa16 de cele doui forte, se numeste aint 9eosffortc, in cazurile in care izoharele sint drepte. DacI izobarele sint curbe trebuie si linem seama ,si de forla centrifugi dar, in general, curenlii de aer la mare altitudine se deplaseazi paralel cu izobarele(fig. 9.7). Aceasti relalie dintre vint 9i presiune in emisfera nordici este exprimatl in legea Ballot: o,daci stim cu spatele spre vint, presiunea j oasb va fi la stinga, iar cea inalti la dreapta'o. Aproape de suprafata Pimintului, pind la indllimi de 600-900 m, mai existi Ei o alt5 forli care modifici directia vinturilor: forla de frecare a aerului de sol. Aceasti forlI contracareazi partial forta Coriolis gi impiedici devierea vinturilor pind la atingerea unei direclii paralele cu izobarele. Ca atare, vintul bate oblic, de-a curmezisul unghi de 20-45'. izobarelor sub un Figura 9.5 ne infiligeazi vinturile de suprafaln gi este tipici pentru condiliile existente pe o harti meteorologici de suprafati. Unghiul este mare in cazul unui teren accidentat ,si mic pentru suprafele netede, cum ar fi apele sau cimpiile. In funclie de frecarea de sol, viteza vintului se reduce.
'<.-(i
i
,
\
/nY
/ r r t l t
\_v / t t
1-
/ )
Y ,
.,'
-
la harta de mai sus
Ciclonii gi anticiclonii Fig. 9.7 La mari izobarelor.
146 I Atmosfera
iniltimi
vintul
gi oceanele
urmeazi
orientarea
In limbajul meteorologilor gi climatologilor centrele de joasd presiune se numese
'lBIIrrII -]lo InraB Pcserncolur BS OreC rnlnuolcrc -IluB InJluoc ur roe op Iigrlruec raun eiuep -rsqns ap grriosul ag gs J r n o e J l a J E c ' r e B e D
'rolruolc!crlua 16 .rolruo;crc 1n.rnf ug erurllpug ertru al lrnrulA g.6 .Fld
un-rlul g B nrlued ecrprr es ps ernqerl rS nrluac ards e8.re.,luocInree pc Burueesur oc Baec 'rnlnuolcrc 1n.r1uaca.rds Fleluerro gle.rrds o Ezeorurn gieyerdns ep elrrnlur^ eJeJsrruo aleqruB uI ur _'ezeosre es ,rcruroseec ep rolece rr.rpcSnu Insues ulo' rS ,,cruJoseec ap roloce rugcSrrn rerl -uoc sues ur" olrJnunuop pcrpns €raJsrtua nrluad ec elou ruoA 'rorralxe e.rds g1€1 -uerro ulurrds o uolcrcrluu un-Jlurp olec rer ororrelur erds eleluer.ro glerrds o ezearuroJ Ecrprou €roJsrrua uI 1BUB uolcrc un-rlurp allJnlug,,t' pc B,tJasqo ruol oeriurn8guoc 'ecrtoloroelaur a[irqq ElBtaldruoc EtBpO ed pp,.r.os runc e6e oelderp .16 elrncs ag ps ernqorl tuJ^ ep elie8gs oaprzn;uoc e1r.re B nrtued 'piurrn6n nc glulalduroc g eelnd e,l. rS eargdu e,r eriern8guoc oaunrsard ap nrluec rnun ole rirgd n.r1ud olec ep erierado 'Fcrpns eec ur e8ugls Fts€ece uec€J ea pdnq erds 15 Fcrprou eraJsrrua ug etdeerp ards plpl^ap olse rnlnlurl ericarrp Fc ruElrn nu gS 'oloJeqozr BzeelcosJalur rnlnluarperB eleeF -ps oJec u; elalcund urrd 'eldorp oelrncs rie8gs rupsarl rode 'rrreq rnlnluarperB Insues pulcrpur e8unl gteaBFs o lltul retu tuBSErl 'rrn1nlug,,r. elnicc.rrp tcrpur e nJluad '6'6 €rn;g u"r olecrpur luls oroJsrruo alaq -ru€ ur apiern8guoc oeterlozrep giBJ crlqo leq arec 'pieyerdns ap olrrnturl nrluad 'rln8ar rolsocu e erecrlde ep Inpour 'uolarcrlue un-rlur err ?l€Je B'6 ern8rg crurosuoc ap Joloce Jerluoo suJs ur 16 uolcrc un-rlur cruJoseecep rolac" Insues ur : gsJa.\ -ur lcexe else erienlrs Fcrpns BreJsrrueuI 'uolcrcrluB un-r1ur cruJoseec rnun rolece rr.rgc6tu Insues ug rA uolcrc un-Jlur cruroseec ep roloce rr.rpc6rursrelur suas uI 1Bq elrJnl -url 6ecrpJoueroJsrruauU 'qc eln8er eiunua 'elereqozr nc Icep uelnd 1e1e.red€zees -e1dep es ogie;erdns ep Barecorg ezeauorice nu opun 'rurrilgu"r rr€ru EI e.rec6ruruI tBU€ o1'6 u.rn8g urp opo^ as unc e6y 1n,ree 'Fcrpns €oc ur r$ 1rc .pcrprou BraJs -rrue uJ 1;le 'ruolcrcrlue rS ruolcrc ur rnlnJOE e ereseldep ep rnlnsuas B pr€lc eurterur o ruo^e 9s Irln euEoJ olse nJlsou Inrpnls uI 'ZI lnlotrdec ur esrrcsep ecr8olo.roatau alirieqrnlred purerc 'prder pzeeseldep es erec eunrserd ep arluac rnlrlsuoc 1od nes 6snsreur rieuoriueur uerreqrs lnuolcrcrlue rS Eullnep eeunrserdaplurs runc 6ueruozesnes r.reuoriels g lod rruolcrcrlue rS rruolcr3 .?uolr .E1|uD aunrsard -ellBur ep elac rer .tuolctc
Fig. 9.10 Yiteza vintului la inillime se poat€ calcula urmirind prin luneta teodolitului migcarea unui balon liber umplut sr gaz.
y ' i n t r e a g a = 1 0 n o o u f l \ F a n r o n - 5n0o d u r i \ n
llJumata'-
( / \ \
Oe Pana = 5 noourl :-_ =15 noourr Iolal
saseata\
h // nvn r r/ Y-\ rr - rxv.r rf ld\-/ \-/
n ur qran. statieur
\
C
a
l
m
l
t/
^.^^.^)*
,L
\-/ HARTTMETEOROLOGTCE DE SUPRAFATA
/--
80
/
\
45l/\
.u,"ntu,r?J""3tJ?--/ ^
lllh 'll
6 5 n o d u r 'I
l\
F-
r\r
l-.,
\"
2AO"' N
12s
llt,.no
$"z
HARTI ALE ATMOSFERL-I INALTF
O^I,A
Fig. 9.ll Simbolurile folosite pe hi4ile Oficiului meteorologic al S.U.A. pentru I inilica tiria gi direclia vintului.
ff****&t / .}-
'i/"'lrlrr"io;Bri""" 0
10
20
30
40
50
60
70
80
\\
90
100
S c a r av i n t u l u (i i n 7 . ) pilot ale Oficiului oceanografic Fig. 9.12 Pe hi4ile o rozi a vinal marinei militore a S.U.A. ee imprimi vinturilor turilor care arati media duratei gi tiria gi longitufine, pentru fiecare careu de 5" latituiline
la18 | Atmoefera
torul giruetei, pe care o cunoagtem cu totii, deoarece o gisim adesea montati pe acoperiguri, fiind unul dintre cele mai rIsinstrumente pindite ale meteorologului amator. Direclia vintului se exprimi in funclie de sensul din care bate vintul. Astfel un vint de est bate dinspre est, iar miscarea aerului se efectueazi spre vest. Directia de miscare a norilor josi constituie un excelent indiciu al directiei vintului la nivelul respectiv, putind fi observati fdri ajutorul instrumentelor. Yiteza vintului se misoari cu un instrument numit anenxonletru. Existi citeva tipuri de anemometre, cel mai obi,snuit dintre ele fiind anentornetrul cu cupe. Instrumentul se compune din trei sau patru cupe emisferice montate la capetele unor suporti orizontali. Cupele se rotesc cu o vitezd proporlional5 cu cea a vintului. Alte tipuri de anemometre misoari forla exercitati de vint asupra unor suprafete expuse. Pentru a afla viteza vintului la iniltimi mai mari se lanseazi in aer un mic balon umplut cu hidrogen a cirui vitezf ascensionali o cunoastem gi pe care il observim cu ajutorul teodolitului (fig. 9.10). Cunoscind pozitia verticali a balonului prin misurarea timpului scurs, un observator poate calcula deriva orizontali a balonului datoriti vintului. Pentru misuritorile de precizie ale vitezei gi directiei vintului in stratele superioare ale atmosferei, balonul este dotat cu un reper care reflectl undele radar, putind astfel fi urmdrit gi printr-un plafon de nori. Pentru a putea indica direclia gi viteza vintului pe hi4ile meteorologice qi climatice s-a recurs la simboluri convenfionale. Spre exemplu, pe o harti meteorologici zilnici se folosesc sigeli de tipul celei aritate in figura 9.11. Virful sigelii este inlocuit cu un cercule! in al cirui centru se afli statia de observare. Atagate la corpul sigetii sint liniute (pene) si fanioane, ale ciror numere indicl viteza vintului in noduri (mile marine pe ori) in conformitate cu un cod prestabilit. Pentru observalii asupra vintului pe perioade lungi de timp se construiegte o schemi numiti roza ainturilor (vezi fig. 9.12). Direc-
qi oceanele
m
-nrll€l ogt I5 .S orlur aIEUE agunr8e.r Arleru -rxo.rde eradoce etec 'to1aazr.f) ele:ooz gqe os €uoz ptseace ap pns ords 15 prou ardg 'rnlnlul^ e gluolsrsJed e.reseldep o oceo,,l' -ord Fs orec 'rieiunuord rcrruq riuerperB eJB nu euoz plsuoce 'eunrsard psuof ep nrrq un ad lerluac gsndsrp purrd 'ecrrlcele rrgcrpcsop 15 glofl^ nc otuelor^ rununJ eosape cnpo.rd oS 'pleJnp urp orurorl o ^rlerrr 'olrnqrrlsrp -rxo.rde ad eunuope.rd prup3 p8a purg apicerrp 'alueururop gie;erdns ep rrnlur^ Plsrxa nu rcry 'IoLJo$)nca Inzulnc rres JolttnulDc o ti aytqotna Jolltnlula D pIDrJolD -n1a ouoz Ftlurnuep eruer^ pllnur lsoJ B 'Nog 16 S.g er1ur,trlerurxo.rdu plege oeunr8e.r glsuocy 'rnlnro€ e eleraue8 oJecrprr o puJl -1nze.r oariceluoc op aueoloc rruru ozoruJoJ €s potun InraB ec ecBJ gsuolur BrBIos Brnplpc 'eunrseld gseof ep u1 lerrotence p8aller 'ecrJBq rolouoz € IrnrJq uI eeraundsrp ecgrporu ps erec lecsn ep runrieJ elsrxo Ja nu runc rs ec Inlufiu -Fd gtere (gt'O '3g) rrntur^ ep roloIuotsrs € gcrl€rueqcs otreoJ a.reluezardar g.(Z.O 'Flegottnce
InINT -ulurpd uie;u.rdns ed ep rrnlur^ ep eleruelsrs 'rrnpou uI rnlnlur.\ rezelrl E Flca.rrp ee.rerur.rdxeurrd p1rnco1u1 BrnsBru erBru ur lsoJ B lJoJnBof[ EJBcs 'rrBcs relsec€ B eJerrcsap o 9 p ' I ' 6 I n l e q e l ' z I e I 0 8 l e p B z e r r B , ^e.c rrolB^ or€ uoJnseg BrBcs 'g0BI ur rrcruBtrrrq eurrerrr urp uoJneag srcuBrd rrs InIeJrruB ep 'yo{noag otocs ogcrtorunu FlBJoqBIe FJpcs o errrera Pllnlu lrsoloJ B-s BzolBuo pqulll ep eprpi ug arn1n1ur..r, errgl eurrrdxo e nrluod 'rolrrnluJl BzoJ lrnrlsuoc e-s arec n.rlued epeor.rad ur rnlntura B erporu eze1,r^EclpuT ererpBr rolrrurl plpdec EI eleSele auad ellclntr 'lnfeluecord €rnseur eleod os orec nc pr€cs o eur8ruru e1 e16ergdr1es rolrJnlur-\ ezo.r uriuoc arec elrirpq ed 'ropurl earnr8 .un1 urrd l€crpur olsa oreolces alsec€ urp e1€q Inlur^ pulc durrl ep glulol epeorrad urp lnfeluecord 'lertuec lnlcund urp csau -.rod ea ererper rrurl ur.rd atecrpur plosnq ap erBolcas B BI esnper luJs rolrrnlul^ elrri
gcgu.r8o1.ro egicego.rdug glulueze.rd ergeJsouqa
,/
?
. . ^
/ '\ / , '
\
'
\ /
.roliu;nc.rrc e ele.reuaB aueqcs
gt'6
.FI.{
/(
F
^\
,;;,,
: ,A-\\**..-^: '^t_, /( *\ \ ."":':T"_*. .. ) ..-> -/ i \
l\'J:
q e , 1 g n1 r ' i r s ' , i r o .
-
.
./
// /
4-^ ':{ {\
-.. \S
t'S
e r i r a n p e- : _ 9uru-lopard
,t
y,"t:,
./
/
' 1 n, , 1 i n . " * * o t ":b allnl\d.d lpspol nu? n 3 3 ;eraole l;33nn, ,,
/
,/
lsa-PJou aP adzllv
/( , , l o l r e' lre a' u r p,n/l r l e l /
) L U l e ca p e l e o r d o i l q n s e r
'/
/,
- -//t , l
/" .
,,r
I
Fumul
Adiere
este purtat
actioneazi
de vint.
Vintul
nu
frunzele
fog-
girueta
Brizl
ugoari
Se simte vintul
Brizi
moderatd
Frunzele
gi crengufele
nenti
migcare; vintul
nesc. Vintul
pe fali;
aclioneazd girueta sint
in
cricile Brizi
ricoroasi
(vint
tiricel)
mici
infrunzili
balanseze; tare
Agiti
pe
cricile
Agitd
tare
mari.
puternic
Rupe nu
Provoacd (ddrimi
Vijelie
t0
Rareori
Furtuni
telor; cini
se
interioare
se
Sirmele de telegraf in folosirea umbrelei
copaci; in
inainta
Tempesti
t2
Uragan
* Dupi
vintului
ugoare
avarii
hornuri
gi deplaseazi
intilnitd
13-lB
20,9-29,0
t9-24
30,6-38,6
25-31
40,2-49,9
32-38
51,5-61,I
39-46
62,8-74,0
47-54
75,6-86,9
vintul
55-63
88,5-l0l,4
64-75
103,0-120,?
construcliilor
in interiorul
olane)
continen-
smulge copaci din ridi-
gi provoaci
Foarte rar intilnitl; pe scari largi
avarii
considerabile
insolitd de distrugeri
peste 75
peste 120,7
Oficiul meteorologic al S.U.A,
nordici aerul care se deplaseazdspre ecuator este deviat spre sud-vest datoriti rotaliei Pimintului. Ca atare, vintul predominant bate dinspre nord-est; aceste ^vinturi formeal.d alizeele de nord-est. l.r emisfera sudici, devierea aerului spre stinga dn nagtere alizeelor de sud-est. Alizeele sint remarcabile pentru uniformitatea gi persistenla lor direclionald. Sistemul de calmuri ecuatoriale gi de alizee se deplaseazi sezonier spre nord gi sud, pe intinderea citorva grade de latitudine, la fel ca gi zonele de presiune de care depind. Datoritd marilor intinderi de uscat din emisfera nordiei, existi tendinla ca aceste zone sI se deplaseze mai departe spre nord vara (in iulie), decit se deplaseazi spre sud iarna (in ianuarie). Alizeele sint foarte bine dezvoltate deasupra oceaf50
12,9-r9,3
general
contra
construcIiilor ll
B-12
se inainteazS. cu
vintului
crengule din se poate
si
cu creasti
copacii intregi;
greu impotriva Vint
incep
apele
vhlurele
quieri; dificultili Yint
6,4-l1,3
face si fluture
subliri
Copacii
formeazi Brizi
4-7
praf gi bucSli de hirtie; agiti
Ridici
potrivit
1,6-4,8
perma-
un steag uSor Vint
l-3
| Atmoefera
pi oceanele
nelor Pacific ,si Atlantic, in regiunea Oceanului Indian acestea fiind influentate de atmosfera marii mase terestre asiatice. Vinturile alizee au oferit o minunati cale de deplasare spre vest in epoca navigatiei cu vele. Persistenla vintului gi vremea in general frumoasi au ficut din ea traseul favorit al navigatorilor. Traversarea zonei de calm era inse riscanti, din cauza posibilitnlii ca nava sA fie stationatl timp indelungat qi din ca.uza incertitudinii in ceea ce privegte direclia vintului. Zonele alizeelor nu sint totugi pe deplin favorabile navigaliei maritime 9i aeriene deoarece, pe anumite porliuni de ocean si in anumite epoci ale anului, se intilnesc furtuni tropicale extrem de puternice (uragane, taifunuri). Intre latitudinile de 30" 9i 40' intilnim ceea ce de multi vreme se numesc zonele
l s a ^a p l r n l u !
l:':;:il;T:*-'
ernlrlsuoc gs rorrelxe erils gle.rrds o-Jlur lsa op orelod rolrrnlur^ €eJBluerro oueeco ep oropurlul plse^ o op glBrnluocuJ 16 EiEoqS ep elrJodocB eJlsaJol aseru roun InJluec uI gHe as Inlod opun 'EcrlcrElue eaunr8or u! oteod 'lr6ort rBrqc nu gcBp 'lecgrldturs '(gt'O '3g) ocrlcretuu tlnru olsa IntdocuoJ nrlued rS ecrlcJ€ olrurpnlrlel crlslrolceJec purg Bc srrcsap lsoJ e tsa ap orDlod ttnlun rrnlur^ op rue}srs un luo^caJJ lllunu 'rrrnlecrecur €oJecnpor Eresoceu cel'zec acrro ur 'r5 rnlnuor,te Inlu€rnqrec sorpferrrrrd pour ur erunsuoc lod gieg u1p acrurelnd olrrnluJl olse..r.erds JolasJnc Inzec uI 'l.rncs reru durrl un Bz€ornp 15 urind reru luernq -J€c pllsacau pcrlse erlcerrp ur aleluourl -uocsuBJl r5 acrueacosuerl euorrae olosJns 'rBun1 eiuelsrp ed rolrrnroqz Inzec ur eruees ecug euri as ele ep oaurepour ecrueoco Jolees -url erdnse gqqesoep giuengur o glrcroxe ruru llu acrlsol rrnlura nc aleuoz rSeg 'rcre purruopard eJec lsal op ecrurelnd rolrJnlull ezr.ec urp elocr,rad rreur elrodruoc ea sJolur sues uI puUc ad (tso e.rds epr.rolqlgc uI preo6n 'eued ^rlelar Bra uroH rnpde3 eerelqnq -oJne elrJnl.rod ug ezarodeug as es Bc 'llrunl olse ords lnrnl ur InurnJp anurluoc gs ro6n reru rodu ere el opun ap opns ep rnlncg -IcBd elelnsur rS gpueleeZ BnoNI 'erueurse; 'erlerlsny ards pns op crluelty InuBeco urp alse ards nu8r.,leu erec eleJerlal ep Flrs 'Eiuel -oIoJ llnul lsoJ e guoz glsBocy -srsred 15 errgl a.r€ru o n? lsol ep elrJnl -url rcry 'ueeco ep Fnurluoc edeorde arSg; o ptslxe 'o09 16 o0? ap olrurpnlrlel erlu;
'anurluoc alalrz llietrdrce.rd nc oturnouur 16 uc oroprroc nes nlrq tsece uI llnu5lqo nrcnl un ruls egrlefirl 'ecllsol eleluauoduroc 'alrricarrp aleol ulp lBq lau FsuJ pururtuop olse,L uI ap rolrrnlul^ elrrnlul^ Inroplroc 'acruralnd ec urounds Es lcBxe leur g ry 16 alue.tcer; tugs prelod erica.rrp ulp. elrr 'I3n1o1 -nlur^ ocoJeoep oplcexeur e^lrcnrlur 'Pcrpns oalse erezrlereuot BreJsnua Elseocy rS Po.IP o-rlulp eunr8er u! gcrlsol-prou -rou eraJsrrua ur lsel-pns er:dsurp (gt'O 'tg eP rrnlurl rze.,r.) pzeeseldop es gie;erdns erlPc eunls olsacB ta.rulodqns elunrserdep -e.rd prpug ep elecrdorlqns alarluac e.rdsurp '\tsaa ap afmrulo) tsaa op a.luoulruoP PuIlEg ouoz PUB es pcrpns t3 Pclprou nlltnrum eurpntrlul .09 IS .S€ op elrurPnlrl€I arlul 'lBcsn reur ec uJ oc urp ouIAoP luapuocsaP o111n1o1rdecug 3re1 ad reur ecrldxe e.l' es lnree eiu;erdns u1 arSapuld t6y-'rnprulurpd -t -sgJ" es 16 rera;sourlu ele ereorredns elat -BJls urp sJeoqoc erec oluapuacsop Jee cP erluoc ruls pl1eul eunrse.rd op alelnlec Pc eP Pulues rs lnrde; urrd gcrldxe es Icle 'PlBrnlPIB gclezrlB euoz u; 15 €eruorA Plecsn Bls€ace euoz ur PUe os rnunl el€ Irnlresep elrrBru erlurP ellnlrl rslu eloS 'eunrc9csn eP giurpuel gorurelnd o nc opuruas oqseournr; op orrreJl le.raua8 ur ne aunrsa.rd glleur ulp ueJs un Arleru ela1nleJ '1e1o1 lndurll -rxo.rde pdnco elrrnurleJ 'gice.rrp ap PIqerePIs -uoc sruu8 o-rlur alrnqrrtslp luls olrrnluJ1 'lse'Prou ep IncgrcPd uI le?IIEoJI uele.^aBq uolclcrluE el rnlncrurelnd lr.zea ur oB nrleturxo.rdu e8unle .rep ogcrpns BreJSIrue ur og op Pclur 'rnler€oS etieurlcep eP IBur also Blseecy aricuny uI eurpnlrlul ed a.reseldoP o €euorues€ ep plsrxg '(pcrp.rou eac ur erlnr oqcrpns ere.;ls -rtue uI er.renuer) BJB,,I.oJ€llolzap ep runru -rxeru un 3ur1e ounrserd qlleur ep elolnloS 'lso^ ep rolrrntura [nruelsrs ur rlod ards 16 lrrPsPr ep crezrle Inluelsls ur rolanca eJlPc grerde.rpul alsa- .rortalxa e.rds plerrds o ad rnlnreu e pluorede eerecSrlq 'pllnzar e.ruc pie; -u.rdns ep ollrnlur^ rS ale;srure aleqtue ulp eunrserd gf1".t, ep alorluec 91ere 71'6 e.rn8rg 'roleueaco erdnseep alunlls 'elcurlsrp (a1n1 -ec) erluec ur ez€oJluecuoc es tc otnutluoc rJn"rrq 'r6n1o1 oezeaurroS:nu gleclPrr aunrserd 'eunrsard nc elunrteg Ptl€ur ep plecrdorl -qns Euoz nc prcuroc etec otolroc alTulpnnwl rres ulox 6 altqottoa Ttnlura ep a1ocrdottqns
Vinturile musonice ale Asiei Americii de Nord Ei Se fac adesea referiri la puternica influenll pe care Asia gi America de Nord o exerciti asupra conditiilor de presiune atmosferici din emisfera nordici. Deoarece acestea influenteazi la rindul lor vinturile, este evident ci in aceste regiuni se formeazi sisteme de vinturi relatii independente de sistemul zonal al vinturilor pe glob, atit de bine ilustrat in emisfera sudici. Vara, Asia de sud formeazi un centru de joasi presiune citre care se produce un influx considerabil de aer. Acesia poate fi w centru de minimd, adici o depresiune termicd, care se limiteazd la straturile inferioare ale atmosferei. Pornind din Oceanul Indian gi din Pacificul de sud-vest, aerul cald ,si umed se deplaseazi spre nord gi nord-est, trecind peste India, peninsula Indochina 9i R. P. Chinezi (vezi fig. 9.2). Acesta este musonul ile uard, care aduce ploi puternice in Asia de sud-est. Iarna, Asia este dominati de un puternic centru anticiclonic din care pornesc curenti de aer in sens invers mr.sotrul.,i d" vari. Bdtind spre sud ,si sud-est. spre oceanele ecuatoriale, acest muson ile iarnd. este insolit de vreme senini si uscati pe o perioadi de citeva luni. America de Nord, fiind mai redusi ca suprafati, nu cunoaste extremele remarcabile ale musonilor pe care le observim in Asia de sud-est ; existd, totuqi, si aici o alternare a conditiilor de temperature gi presiune intre iarni si I'ard. Analiza datelor despre vint arati ci vara existi o tendinti predominanti ca aerul originar din Golful Mexic si se deplaseze spre nord peste partea centrali si risiriteani a Statelor Unite, pe cind iarna existi o tendinld predominanti c,a aerul si se deplaseze spre sud, pornind din Canada (fig.9.1 9i 9.2). gi Australia prezinti dn efect musonic dar, fiind agezati la sud de ecuator. situatia este inversi celei din Asia. Sistemele circulatiei
atmosferice
generale
Sistemele de vinturi de suprafati descrise pini acum sint caracteristice stratului infe152 I Atmosfera gi oceanele
statii de observare, care prelevi date asupra straturilor de aer pini la 25 000 m altitudine sau chiar mai mult, cu aiutorul radiosondei - un set compact de instrtimente meteorologice care transmite automat date codificate asupra presiunii, temperaturii g! umidititii, folosind un emititor radio. Montat pe un balon umplut cu gaz, emititorul pu radiosondei poate fi urmirit ajutorul unui radiolocator. Pe baza observatiilor culese simultan in numeroase puncte se poate elabora harta meteorologici a straturilor de aer superioare, S-a constatat ci in aceastE, zond, existS. sisteme de inaltl si joasl presiune care se deplaseazi lent, acestea fiind insi de o configuratie in general simpli, cu curbe izobarice regulate. Vinturile, care pot fi foarte puternice si urmeazl indeaproape directia izobarelor, bat in sens invers acelor de ceasornic in cadrul depresiunilor barice, in emisfera nordici, si in sensul acelor de ceasornic in cadrul anticiclorrilor, asa cum se arati in figura 9.?. In straturile superioare ale atmosferei predomini dou[ sisteme de curenti. Unul este sistemul vinturilor de vest. care forrneazd. un circuit complet in jurul Pdmintului de la latitudinea de 20o pin[ aproape de poli. La latitudini inalte, aceste vinturi de vest constituie un r..irtej circumpolar, care coincide cu un mare centru polar de joasd presiune. Citre latitudinile joase presiunea creste necontenit la o anumiti altitudine formind doui dorsale anticiclonice la latitudinile de 15' qi 20' N qi s. Acestea sint portiunile inalte ale anticiclonilor subtropicali, degi se afld intrucitl'a deplasate spre ecuator. In zonele de inalti presiune, viteza r.intului este micd, exact ca in cazul ,,latitudinilor cailor.. la nivelul mirii. intre dorsalele anticiclonice se afli tn culoar depresionar, in care vinturile bat dinspre est, constituind cel de al doilea sistem principal de circulatie general6.-uinturile ecuatoriale de est. La altitudini mai mici influenla acestora se extinde ceva mai mult pe latitudine decit cea a alizeelor. Curentul
jet
Vinturile de vest. care bat in straturile superioare ale atmosferei, tind si urmeze
-,,=i';ffi:i\\:\
-::
rauoz erdnse rncgld lceJa un ale oeru,r ap aplec olezorue gdnp ur o16eseorocgr ^rlalar olse Burreru ezrJg .lecsn ards ezeasuldap as rorreJur InlBrls urp InraB .oralsau er ec Jecol crr€q Inluarper8 u1 puguoriceag .acar rBru ArleloJ eurruEr rrrgur eieyerdns ,suelur ep r"rtB tol as-npurzlgcuJe.Nl .rnlnlecsn e.rdnseap ap roe ep rorJaJur rnlnluJls e ropz lndrurl ug rrJrz[Fcu! E ereruJn ec .1ecsn ards leluarro crJeq luorper8 un op luznec also .eurrBur .llidou uzrrq pclpe '1, op Inlul1 lndrurr ur oreru erds lucsn erdsurp rA ralrz lndurrl u! lecsn ards ar€rrr aldsurp oleq InluJ-\ '(lt'O '3C) rtosn ap nzttq A arnu ap ozrtq 'rolelseoc ornlrlsuoc p 1nBun1 B-Jp lrulllur sap 'a1eco1 rrnlur-\ ap nldurs ruelsrs uil 'le?o I rnlnlerurJc 1e luelrodul lcedse un arntrls -uoc €crlsrrelceJEc ro1 uareladar ocorBoep 'reurrlc Inrpnls nrluad aluelrodrur lurs oleJol elrrnlulA'ccruralnd IIrotBrFrur elrunlrny ri eleraua8 olrJnlurl cnpord arec ounrsard ap rretu rolorualsrs InrpeJ ul ]lcrp pqerBap reu orolulnfuocur rnlnuaral ale alerparur rolai -uonHur ?lrrolep eralSeu rJ.eralDJol alrrntuTj'e1rqero,.r.e; 11i1puoc n,r runrBar JlrurnuB uJ
.-:t t--:'
,:.zl..':;,. ' V / i' ./l
\ \\
, l l
J
ort
'ilil,
,i.r,llr
elBcol rrnlurA 'Ilulnc
.araos
ortPc Ip^ urp pcrprr es InJae ap rirzlpcug crurelnd lugs roliunur lgiues .rolozrrq -Je,t purc orapz 1ndurl uI Inzec ur elrul!1uI roloc areolnuBruJsE,rol reri:rarrp e Furnrp areuJalle o glurzerd oc oJecol Irnlur,\ lurs alDo ap 6 alunut ap afJnlul,1 'lBJsn op Bzrrq - suas lsacB uI JeB ep luaJnc rnun orel6err purp lJrBrrr
'eqe1s arielosur nc alec rS pcrurelnd orielosur nc apunrSor erJur Ernp -lqc ep alnurad ale;: ,(atfuaapo) Inqurrlcs calserue ap sacord un ulse.\ EJEcs IeluozrJo ed co1 ere poru lsecu uI .rolence ards uzuas -e1dap es arelod roluniSar Ie acar Inrae rBr 'prou ur alredap alsa rolacrdorl lelrodsuerl uuoz u,p plec Inrae .reJeJsoulp ole Jreorr -atIns alelerts urp roJapun Inrpeluralul ulrd '(9I'6'Eg
's'n pdnp) roreJsomr'
rza,r) prder urind reur gcirur as arer _lnprng uI ecrJluacuoc erdoz ap plBrntuocur puly Brrrrxeur Fzelr'\ op glEJluoc Bxe .unlJnJ un-rlurrd eoa.rl ereJ gdu ap lualnc un nc l u r e d u r o c g a l u o d 1 n 1 a [. p l e s r a l s u e r ] a u n r i c a s '(St'O 'Fy) rrroreslnd roe uI op rrpc6ru . .uaurouaJ ulP glsuoc 'p! luarnJ lrtunuop ' e r o / u r { Jp rzJlr \ a8urle lsocy 0gt-0St erec ur elsn8ur auoz alsru lod alunlur'l op rurpnlrll€ el epun Plsrxe uI 000 aI-OI rotsoc€ Inrpec uI '(9I'6 .3y) 1od erds rode rer 'rolenco ards'rglug rpur gldeaJpur os clrr -nl.url erorec Inrpec ug rS prual eresuldap ur elege LpIIout ontsourc ap apun roun eral3eu purp 'arpuuoru nc 'purluadras ur rrJolcererl
.""o1r"dlil-:i{"t:";:W
rJE_Jp ppun eraur o.rtutp "1' aged eoe;.r-nlnlur^ a pzelra .Fl.{ eJr;r ep rrurl urrd luarpur .1a[ Inluarn3 9I.6
_.,d.o,I>_K v/
t-\
<'u!1 j--
-
.-- ..-l
e,as?i,l$ 1 { 1 ap epun
Un alt grup de vinturi locale poarti numele de ainturi d,escendente(utnturi catabatice). in acest caz aerul rece se deplaseazil, sub influenla forlei de gravitatie, din regiunile mai inalte citre cele mai joase. Iarna, acest aer rece gi dens se poate acumula pe un platou inalt sau intr-o vale interioari inalt[. Cind condiliile meteorologice generale sint favorabile, o parte din aerul rece se revarsi peste culmile joase sau prin trecitori, ajungind in cimpiile adiacente sub forma unui vint puternic si rece. Vinturi catabatice existi in multe regiurri muntoase ale lumii, purtind denurniri diferite. Bora de pe coasta nordici a Adriaticii
9B0mb
de praf in gi poate aduce mari cantitSli Groenlandei qi suspensie. Pe banchizele bat puternice vinturi catabatice Antarcticii de suprafelei de-a lungul gradientului de coaste prin viile pitrunzind gheati, gi dind nagtere unor viscole puternice care pot dura zile in ,sir. O serie de alte vinttrri locale, cum ar fi qi chinook-:ul, iau nastere atunci foehn-ul regionale puternice care trec cind vinturi si forlate sint muntoase peste lanturi adipostiti de vint, coboare pe partea qi uscarea incilzirea ca efect avind in aerului. Acest fenomen va fi explicat capitolul I l.
( A e ri n c a l z r t )
9 9 0m b
_10oomb
APt."aD
rrlor
\j ^'not' ,J,T
:)
gi oceanele
(Aer racit)-
oasa
B DJpd ariaza. briza marini
Briza de mare gi briza de uscat (dupi Fig.9.l7 Harper anil Row, New York, 1963).
154 | Atmosfera
Pres ure
980 990
C .N o a p t e a ;b r i z dd e u s c a t
S. Pettersen citat de A. N. Strahler, <,
'lnrong 16 oln.roqolnriuo.rls .1nuoq.re6 lnrcrys '1nuro.rq lurs 'I'0I FIeq€1 ur eleuoriueur rrnr?s rcurc roloc eleluatuolo llcep ArlBlrluEc osnpar retu r6ep 'a1ue1rodru1 .o/o19 lnrpos .rer 'a1e,t1ozrp.roleiuelsqns Inlelol urp el€l -ner8 uc o/oggernlrlsuoc Inrolc rrnres olsece uI oleurqluoc olualuolo alasro^rp arlurc[ 'I'0I FIeqPl ur elep tuls olueuodtuoc olsocy .ereur ep rede oreoleueruose celercgrlre rrinlos roun eoJeu -riqo n.rlued eresaceu eledrcurrd alalueuod -ruoc ruuuoliuaru RSg ru erJcsopo B ep pour u11 'gerSoe8 nrlucd serelur Flurzord ereru ep rede erirzoduoc ouro ep girsolo; rS r6u.r1xe $ preod ps riuenlrtsuoc rirurnue ec rrig111 -rqrsod pllrolep rS auriuoc o erec ad aleraunu eiuelsqns ep riglrluec resuorur plrro1B61 'pcgrcads erinlos o ede nc FzBorruoJes€rueJelrrnJus ec durrl ug preJsorule ug pde ap rr.rode..r acnpeer oareurap rade eererode,,r.g.rco.rrS rqels rzrcu a.rlur ecrrurqc nicear urrd e.re15eunur elrJnr€s epun 'eluaurluoc ad ap rolede Inuode ur.rd 'cr8o1oa8drurl ap epeorred etsel roun 1n8un1 B-ep alelnrunce rrnres ep pxelduroc arinlos o pulg €c pleroprsuoc g aleod e.reurap edy eruru ep gedu urirzodruo3 'pctzt[ erfntEouoaco plrmnu reiurrl6 E ernruer Boce ezeoruJoJ n r p n l s e p a l c o r q o e l s J c e ' p t 1 e 1 o e 1. r r p r u u r p pu€Jrl ap rolosJnsar rrrpzrl.reder e ecye.rSoat erie.rn8guoc gzeauorirpuoc rS Inlle ur col u n - J l u r p B z ? r J B Ao r e c ' e r e u r e p r e d e o l e e c r z g rS ecrurrqc liprerrdord rolrrunue erdnse rcre urruolor qs Irln olsg .Buerq ap gpriualod €sJns ec cruaeco rnlnrueuop uerrsolo3:nc 16 rurlrreru lnlrodsuerl nc F.rn1g8e1 ur ger8oa8 nrlued soJolur eretu ap ouoruoueJornlrlsuoc 6rr€ur elrurpntrlel €l ep ourreru elrrnieq8 tS ec o1ur,r ep riereue8 rcrupoco liue.rnc r5 e1r.rn1er1'rnlnturl eeunrice €l roloueaco leiegerdns ericear orunurluoc ur rrrEproq€ '(6 'dec) ertsorol rereJsorutue1e arielnc.rrcap elaruolsrse.rdsap15 roleueeco €a.rrc€rrS ue.rrz -1qcur ardsep eiurl6ounc ererurn urrd pur,ry 'rnlnlecsn reia;erdns ele eluelserluoc ecrru -.re1 elrigler.rdord nc ariereduroc ug 'g plor -rdec u; elelerl lsoJ ne prnplpc ep rolpirrue rS lueqrosqe ec rolaueoco reie;urdns e11i -Ftarrdord 'rnpqo18 e FIBlot eie;erdns urp
0rlL
sdYoudY
YdfI3O sTst\TYg3O
JOIeuBeCo
eieyrdnE 0I plorIclu3 '-
Fig. 10.1 Salinitatea excesivi din centrele subtropicale de maxim barometric gi excesul de precipitatii din zona talvegului ecuatorial tiod dea n'agter'e unei migciri "i de suprafali a apei.
34,5-350/00, in timp ce in zonele subtropicale de presiune inalti, cu climd foarte uscatl, evaporarea ridici salinitatea apei de la suprafati la peste 35,50/66(fig. l0.l qi 10.2). Densitatea
I
-6 .-.9
vapolalie CE
Ridrcaa ) ,
-n 3s,0-
\ a\\
r *
v
+ c o x-7 r : l I
f^
Evr
. t
+'.
l o o 6
lcezul
6 6 N o
\
I
40 30 20 l0 N
0
10 20 30 40 50 60 Latitudine
S
Fig. 10.2 Salinitatea apei oceanului corespunde indeaproape cu raportul dintre evaporare gi precipitatii gi variazi sistematic cu latitudinea (dupi Sverdrup, ., Oceanography for Meteorologists >).
TABELUL
TO.I
Denumirea sdrii
Cloruri
de sodiu
Cloruri
de magneziu
Sulfat de sodiu Cloruri de calciu Cloruri de potasiu
Formula chimrci
Grame de siruri la I 000 g api
Na Cl Mg Cl, Na, SO, Ca Cl" K Cl
23 5 4 I 0,7
Alte componente mino re
0,8 Total
34.5
mai ales azot. oxigen, argon, bioxid de carbon ;i hidrogen. Proportia dintre sirurile dizolvate si apa puri constituie salinitatea, exprimati de obicei in pirti de greutate la mia de unititi gi indicati prin simbolul special u/oo.Salini156 I Atmosfera pi occanele
Densitatea unei substante este greutatea (masa) unei unitdti determinate din volumul siu. In oceanografie densitatea se exprimi in g/cm3. Apa dulce atinge densitatea maximi la temperatura de 4oC (39'F), cind un volum de un centimetru cub cintireste aproape un gram. Considerind ci 1,000 reprezinti densitatea apei dulci pure, apa de mare are comparativ o densitate ce variazd intre 1,027 gi 1,028. Densitatea apei de mare este determinati de doi factori: salinitatea si temperatura. O salinitate mai mare implici o densitate mai mare. Sciderea temperaturii duce la cresterea densitilii pini ce se atinge punctul de inghet, care este de apro-2"C ximativ (281i2' F). Densitatea constituie un factor de prim[ importanti in circulatia apei oceanice, deoarece mici diferen!e de densitate provoaci deplasiri ale apei. Cind prin ricire sau evaporare stratul de api de la suprafati devine mai dens, acesta tinde sI coboare, inlocuind stratul mai putin dens din adincime. Acegti curenti verticali se numesc curenli de conaeclie.
'.SiIii3r,' lsr)
oY'
34,51
apei de mare
Valurile
oceanice
Valurile oceanice pe care le putem vedea sau simti sint produse in toate cazurile de forta vintului, o rari exceptie constituind-o valurile datorate mi,scirilor seismice. Energia maselor de aer in miscare pe suprafata afei genereazi valurile care, ajungind la llrmuri, exerciti asupra acestora actiuni de eroziune qi de sedimentare, fenomene descrise in capitolul 30. Aici vom analiza numai formarea gi propagarea valurilor la larg, in zonele cu ape adinci. Valurile de vint apartin unui tip denumit ualuri oscilatorii progresiue^ deoarece forma valului se transmite prin api, producindu-i o migcare oscilatorie. In figura 10.3 este
rnlnl"^ eaurrilpur oBzualcasrel.ures Ie,t op elsera enop purc rcunly '(S'Ot .3C) alcund eseoraurnu ur ereleJlur Js eJpc rS aler,rep ro6n are8udord ep flicarrp r5 rep .etgeylp apuorrad nB Bc r€runu nu eruc 'epun ap rdnr8 rollntu IBur raiuaragralul prJrolep .gruro; 16 eurrilgug ep riglrreln8arau rruur plurzard ocruuoco elrrnlu,r oalalered r.rnlo8 rS else.rc eldrurs op ounrseccns o g e ap elredeq 'radu eieJerdns ed roe ep rolaseru eor€ce$ urrd esnpo.rd e.,r,rrapnc plepunJuoc arnqarl. nu arec6rur plseacy 'elrrnlel Fruds as era.rpc ap eiro; op psnpord rrrolelnpuo rrrgc6ru 1n1de.rpur relseoc 1n8un1 e-ep rede Inla^ru B rede eieye.rdns prnlgtu oc Inturl erlpc aP ps purzurt '(,{/*l ecrprr gog ..r.rlerurxorde) opugr Ballop 1u u1 i g1a..r. or€uorlu€ ep ui.ro; urrd rrnpou 7 e1 gugd ap ezelrl a8urle eleod nus .ro1r1n1dlcarqo acrro ad ec gzeesuldap a1 B^rrap alrqero^BJ lliJpuoc uf .lasoluao uod erec ed rade reia;u.rdns a1e rrnlrie.rcug rolrcru -suoJl ap Dzalla g1-rrurytu ezelra o nc oJolunlul erdnsu arec6rur ur re€ ap Bseru ep ?lelrcroxa eriaerrp ed qrual oueoJ gie;erdns ap F^rrop o oglce.rrp ore8urdurr ap eiro; urrd rllug reru 'arelureur alse o InlEllnzeu Ecnu €zBonlcaJo pdnp eret6uu n€r lul.,r' op : ruelsrs Inrolerurn elseecB apeorred rarpcog eerorarlcur BI lJcug 'eqels olrrnle^ relu rJnlur^ nc n€s rulBc aP oglsebrc ad pge es purc alureur a.rds 1a;tse aunr8er o-rlul lelderl prerd as 'elnuriarlugeu epadar reru elec qc6nu es Elncru€d .olcoJ oorec 'ereurroJ ep eaunr8e.r urp e1r6ar lug,t -.red rrnclec Esu! luls nu pde ap rolalncrtred ap olrrnlB^ urp ple^rrep 'ouq r5 radu uieJ olalrqro eraru ?lued irc 16 a11eur elrrnle^ -e.rdns ed rn1ntug,,r,eeunrice ap e1nuria.r1ul r5 'rnlnle^ upun 16 erS.reuereop BT trusuerl as 'rula elBruroJ lurs orec ap afJnIDa : rJnl€^ ep gdu urr4 'rnlntu!^ urice.rrp ad p,rrlcaya eres rr.ro8elec enop Surlsrp es egerSoueeco uI -u1dapoerl acnpord es e p.rp; oalrq.rorer?cey uera8.rncred pdnp ereceld ap lnlcund ur ur,te.r ep eIrrnIBA lul^ pde ap alalncrlrud 'aurrilguS gcnu ep rgunl rolrrnle^ Inzuc uI 'Barurcurpu nc .oroz €l 'gqru ew;i1pug purd apader purcsorcsep'rn1n1e,ruarurilgul nc 't;g nc t.re; ep ellrnlu^ ur glellqro uerec6;141 t'gl le8e lnrlaurerp eru Btrqro nrgur eie;e.rdns u1 'rnlnle^ 1n1o8ur rodeur a.rds16rnlnl€^ etsuarc ad alureur erds qc6rur es ololncrued .(?.0I '3g) rn1n1e.re gpeorrad erpaeg ul (prlqro) Iecruel crec un errcsop (.ro1r1n1dlcerqo crru un nes pde ep grnlPcrd o) ar.reletu ep plncrlred o ,,l,rsarSo.rd rolelrcso un-rlul 'Ln1n1oaopoottad erntrtsuoc xgIe^ tcund rriun plde.rp urrd corl Ie^ ep alrsaccns elsarc enop erec ur'apuncas uJ leluoc durrt ep pp,r -relul '(ero ed ourrurrr elru) rrnpou ur nes ogpuncesad ereorcrd nes rJlaru ur eurrrdxa es 6 tnyn1oa ozalta elleranu os durrl ep ea1e1 -run u.r rnlnlel ElseeJc ep usrncred eiuetsrq 'areorcrd nBs rrlaru uI lol purrrdxa es r5 rnlnle^ ole e^rsaccnsrrnpunJ Bnop nes elseJc 'InInF^ e1€olouJmre; 'tlg G'gI gnop orlur ?leluozrro ed gtu.rnsgur eiuelsrp else rnlnloa oaur?un7 'areorcrd ur nes rJloru ug gpter ap grur.rdxaag '(rn1n1e,rrnlnloB 1u grururru ploc ap lnlcund) nps InpunJ 15elsearc erlur plecrlre,t ed pl"rnsBru eiuelsrp else rnlnloa oeufiTpug'laytsy'rolrrnle^ Eererrcsep uJ ?lrsoloJ 'uldrurs erSolourru.rel o plelqre
ap_Fur1e 1ug,,r. rrerrr reru llnru ezolll op olrrnlu^ ?c lnrde; .rolpzurrdrns e.redy 'rnlnlur^ uiro; nc l.roder ur alqrsod ourlx€tu rrole^ e1 purd rnlnlB^ rrurrFunl rS rrrurilpug 'otsorc ed eerel6erc uI gtsuoc Inl€llnzaU PlBCUrSuelur elsa Bo erec ur Brnseru ug gde ep rolelncrlred e rodeur ards plalrqro Berec -6rur epqruu aleod nu ri pqels terrr elso a.reu -erlue ap eiro; olecseur al,se erec rn1n1e,r1n1o8 opcgrsuelur 'rnlnle^ uI ar8.reue. pu;3nppe es EIBITqJOBerBCSrur'BrUrx€ru elsa a.IeuorluB ep eiro; epun ornlnlel els€erc a4 'araturdtlr
="".
0,6 2,6 5,9 10.4 16.3 23,,\ 42 6'r ceea cc reprezinti in km/h pentru viteza vintului r-alului, 9i in m pentru in[ltimea aproximativ: \iiteza vintului (krn/h) l0 20 30 40 50 60 70 90 inAllimea valului (n) 0 , 2 0 , 9 2 , 0 3 , 6 . 5 " 88 , 2 l 0 . l 1 9 . 9
Fig. 10.5 Yedere aeriani a suprafetei mirii, ilustrind configuratia complexi produsi de seriile de valuri ce se intersecteazi (sus). Se remarci, totusi, dispunerea generali paraleli a crestelor. Valurile ce inainteazi spre partea din dreapta jos a imaginii sint deviate spre tirm prin refractare in apa putin adinci, Fotografia reprezinti portul Chatham, la Capul Cod (statul Massachusetts) (foto Robert Perron).
aerului asupra migcirii ondulatorii a masei de^apd pe care o accelereaze, Iniltimea maximi pe care o pot atinge valurile de vint depinde de trei factori: viteza vintului care este evident un factor esential, deoarece determin5. cantitatea de energie in actiune; durata vintului de care depinde faptul daci. valurile vor putea sau nu se atingi dimensiuni maxime; deschiderea, adici intinderea zonei de api liberd pe suprafala cdreia vintul i9i exerciti actiunea, acest factor indicind posibilitatea cresterii progresive a valurilor. Daci. valurile se formeazi pe o suprafali de api foarte mare gi pe o perioadi de timp de mai multe ore, astfel incit nici extinderea zonei de api gi nici durata de actiune a vintului si nu constituie factori limitativi, inS.ltimea maximi a valurilor variazd cu pitratul vitezei vintului. Folosind formula : indllimea aalului 158 | Atmosfera
gi oceanele
Tabelul prezintl cele mai mari valuri de vint posibile. Durata vintului este importantl in primele stadii de formare a valurilor. Spre exemplu: sub actiunea unor vinturi puternice cu viteza de 55 km/h, valurile vor creste continuu timp de peste 32 de ore, dar viteza de crestere cea mai mare se va inregistra in primele 15 ore. Deschiderea zonei de api poate fi un factor limitativ important in golfurile mici 9i in strimtori, dar nu are efecte apreciabile asupra intinderilor de api care dep6sesc I 600 km litime. Pe m[sur5. ce valurile cresc, ele igi miresc 'ru numai viteza de deplasare ci si lungimea. Dupi ce ies din regiunea de vinturi puternice unde au luat nagtere, valurile se transformi in hul5, care consti din valuri putin inalte dar foarte lungi, de formi simpli si cu creste uniforme, paralele. Se spune cd parcurgind o distantl in mile marine egali cu lungimea sa in picioare, hula isi pierde o treime din iniltime. Energia se pierde prin frecarea cu aerul. Yalurile de huli cresc ca lungime si perioadd in timpul deplaslrii ; astfel Ia un parcurs de 5 000-6 500 km perioada poate ajunge la 15-20 secunde, pe cind valurile de furtuni din punctul de plecare au avut probabil perioade de numai 6-10 secunde. Valurile
seismice
Atunci cind in zona de fund a oceanelor se produce deplasarea bruscd a unor mase importante ale scoartei terestre ia naqtere o anumiti categorie de valuri oceanice. Ele p9.t u-.rel la origine aparitia unei falii (cap. 33), declangarea unei eruptii vulcanice (cap. 34) sau o mare alunecare de teren. Valurile formate astfel se numesc ualuri seismice satt, dupi terminologia japonezi, tsunami si se propagd circular, ca valurile ce pornesc din punctul unde o piatrd aruncati atinge
urrd lderp rq8un u! ler^op else rep oareur reru elelrurles op eec e.rds pcrru elelrurles ep Euoz ardsurp elncrrc €s epurl Inluern3 '1'91 e.rn8g ur epe^ es runc e6e oelelrurles ep alaiua.raylp op 16 eleco,tord g tod atur -rsuop ep aiuarayrq 'psuep urind retu 15 pppc reur ede gieye.rdns BI pcrprr opun ep ololence 'rnlnueeco ppun; e.rds es-npullderpur ards Breoqoc crtcruluy rS crlc.ry oleueeco ugp giuy -erdns op acor ede o1a;tsy 'Ells op gieg pde ep runr8er rJuru roun e 'arierper urrd plenl -uecce reru eeJrcBJ urp nBs 'arielosur urrd ereru ruru BoJrzlpcur urp e.re16eu ner eiualeJrp elsecy 'liuernc Joun eor€ruJoJ eurrurelep gs oeaueurese op 'lod eletrsuop ap elaiuare;rg 'rolede oarielr,rer8 ap Inlo^ru ezezrle?e gs opurl glrrolup rei.ro; ec riue.rnc rile eral6eu ner erec ur rJnzec 'rnlnwrgi euoz ur rede rnlnleAru earecrprr acnpord 1od rriuernc orop -nlur,l. eiuangur qng 'rnlnlur^ ericarrp ap pie; eldearp e.rds og? ^rl€urxorde nc 1€r^ap olsa InluoJnc orade eie;erdns u1 oeeece ap i gcrprou €reJsr{ua u; qlerirur es uricarrp e1 ep eldearp a.rds ler,rap elsa pde ep Intuarnc 'sr1or.ro3 rairoy ptr.roleq'eralsoce eie;e.rdns op rnlnroe BerecarJ urrd rade plureJsuerl olso -rnlnlur^ ertsJaug'oluBurruop JolrJnlur^ rrunrice InlBllnzar lurs Joleuueco re riuel -rodrur pie;erdns ep rriue.rnc riol edeo.rdy 'Jy ad es-npurseldap e,reu Ieer lnunrp '(g'ot '3g) e r i c e r r p ed rnlnluarnc ezetr^ 3fl ed arrdord €ze1rl luerede Inunrp l5 gV _ oJlurp roluellnzaJ eaunrfce qns .eleurrural 6ruur ep Bnrz ur g^Bu ap plrroJns B,\rrap ereosuru ()'g) llirzod gnop alac arlurp eiuar -oJr0 'E^llcodser enrz urp tuarede rnlnunrp e 16 rezalr-l eze
pcseelnld gs ol€spl - roualur ur r€lnturoJ un 16 erarodeug ep pserpe nc o6ueta .rolrl -nld rce]qo - re8useru rolelcrls Inroln[B nc lnuriqo ne-s rogiuernc rezetrl rS rerica.rrp erdnse otep osEoreurnN 'gcgBrSoeB p.rou ericerrp nc ude gzeaseldep es erec erlsc ericarrp ap l€urroJ lnrq8un urrd prurrdxa es pie;e.rdns op raruaeco roliue.rnc ericarrq rcruBeco l1iuern3 'tul^ op oprnle^ nc rcru r3 p1eco1 Fun1rnJ op elrJnl€,r nc unruoc crurru oeoueureseop 'nB nu ecrrusreselrJnle1 'rnlnxng e rS ecrueeco .roleue8e.rnB plpurqtuoc ueunrice qns espof rololseoc erdnse e15a1o3o1sor as ac 'eJec6rur u,r pde op lleul prz rnun BruroJ en1 eleod oruc punt'rnJ ep 6errn 1n1e..r. 16 9 lnlolrdec uI lrqro^ e-s erec e.rdsap lrJog uunu ereru ep Seun Inle^ : elrnu6rqoeu runrsueurp ap rrnlel ap rrro8elec enop €llu nc olupunJuoc 'ornqall nu ecrursres aurBrJo ep elrrnlBA 'olPluluour€ Elseoc op ropunr8ar orpeJ oluorusrlrelu llrusu€rl os 15 rolrrnl€^ e e.re8edo.rd ap ezol.L{Pzeolncleces : oJezrue^E ep ulolsrs un lBJoqBIone rr;oloursres'octtusrasrJnlBA aseoJ -eurnu cnpord os epun cgrced rnlnueecO Euoz nrluod'€rlsarol eireocs urrd prde.rpzeaseldep os ec ecrrusres elepun azBeJlsr;eJur a.Iec oroleyerSoursras lnrolnfe nc lrln durl u1 rnlnu -euoual erdnse rieruroyur g r6n1o1 urelnd 'rln1e,r eoueruesu roun arel6eu pap ?s ollq -edec arlsarel raireocs a1e ugcArru col €e^E Jo,,r'oJeJ ur rnlncol rS rnlnlueuroru erdnse ezouSord elnuo ruelnd nu rseq 'elerJoleru IJnunq ap rra8nrlsrp rJetu 16 rl6euauro riarr ap rraprard es-npurznec 'a11eur reru urrgi op auoz rS rerqc atrradoce lurs orBIJeJap'urrd olur..r. ap olrrnlel rS underdns as crtusrasInleA alsad pugc rcunl€ .rer'alepunur luls aseoI reru glseor ap epunr8eg 'ur 0t rerqc el$a$pdap I r o o u n 1 6 r u g I e 1 p u g d € o s a p ea 8 u n f u c l e o d arec 'rade rnlnla,rru B eJ€ur op lrnu6rqoau oecrruaurc arelBarc o eceo,\ord cnusrJs 1n1e,l. -ugpe ep pls€oc ap €uoz o-rru1 pug8unfy 'q/ru1 'Jlnurur 008-00S op €zJlr.\rBr 0€-0I ap g areod rrnle,\ Jolsace €peorrod 'u^€u o ad lege rnlnrotelrasqo rariuale gdecs e1a 'e11eurrlcep r8unl r€ru tlnru nc purg tS ur g'0 -t'0 reurnu ep olso ro1 eaurilpur rnlnuecco 'ur{ 'Jrurour nur8unl 1 n 8 r e 1u I 002-00I rp aBurle 16d acrursrescpnlel olur.t ap olrJnleA nc crieredruoc uI 'ourlec odu raun eie;erdns
climatici asupra stratului inferior al atmosferei. Schema generalizati a curentilor oceanici Fig. 10.6 Mdrimea gi direclia derivei de suprafali pot fi calculate daci se cunoec viteza gi drumul la compaa (aparent) ale navei, iar poziliile A qi C se determini prin metode aatronomice.
miscarea Un alt factor care influenteazi apei il constituie configuratia bazinelor oceanice gi a coastelor. Curentii inilial produgi de vinturi se lovesc de coasti gi sint sau deviali sau blocati in local pe o direclie diferiti strimtori gi golfuri. gi a dife' Acliunea combinatd a vintului rentelor de densitate di nagtere unui sistem nu care cuprinde oceanici de circulatie ci qi inigciri numai migciri pe orizontali,
v
ffi);j ,_ L.rti \ \ ' -\- -/-'1-r(-j=rrycrffio,r -contra ..
(1
.-
!-
no,a,{1 -
curentulecuatorral t-
(-
-
)
(-
Cf,rentulecuatoriaI .r! i"-- \
----{
g-l-;" <:--: -!t ----
--
--:
--=14'--a
J'I'E'I'I $'1L'!T" 5 -4 -----A
a unui Fig. 10.7 Harta schematici sistemul general ile curenti ocernici.
160 I Atmosfera
qi oceanele
oeean,
indieind
Pentru a ilustra circulatia apei de suprafald putem folosi un ocean idealizat care se intinde de ambele p54i ale ecuatorului p i n i l a 6 0 o - 7 0 o l a t i t u d i n e ( f i 9 . 1 0 . 7 ) .C a r a c teristicile evidente sint probabil miEcirile circulare (virtejurile) din jurul zonelor anticiclonice subtropicale, situate aproximativ intre 25o-30' Iatitudine nordici gi sudici. Zona alizeelor este marcati de un curent ecuatorial. ln timp ce alizeele bat spre sudvest qi nord-vest, intersectind ohlic paralelele, migcarea apei se face pe direclia paralelelor. A9a incit curenlii oceanici sint deviali cu un unghi de aproxinrativ 45o fati de direclia vinturilor dominante de suprafati, datoriti forlei deviatoare ce rezulti din rotalia Pimintului. Deplasarea lenti a apei spre est sub acliunea vinturilor de vest este cunoscuti sub numele de ileriaa ainturilor de aest. Aceasti zoni de derivi acoperi o bandi lati intre latitudinile de 35o qi 45' in emisfera nordici si intre 30"-35o gi 70' in emisfera sudic[, unde intinderile libere de ocean ajung pini la latitudini superioare. Curenlii ecuatoriali sint separali printr'un contracurent ecuatorial, care este bine dezvoltat in oceanele Pacific, Atlantic qi Indian (fig. 10.8). ln regiunile vestice ale oceanelor, la latitudini joase, curentul ecuatorial se indreaptl spre polo formind un curent cald ce se deplaseazi paralel cu coasta. Exemple de acest fel sint Culf Stream-tl (curentul Floriilei sau al Caraibilor), curentul japonez (Kuroshio) gi curentul Braziliei, care contri' buie la ridicarea temperaturilor medii pe coastele respective. Acest fenomen este ilus' trat in figura 8.16, prin intrindul spre sud al izotermei lunii iulie 2l'C (70"F) de-a lungul vestice a Atlanticului de sud. resiunii 'ln momentul apropierii de regiunea risiriteani a oceanului, deriva vinturilor de vest este orientati spre sud 9i spre nord de'a lungul coastei. Curentul ce se indreapt[ sP_re ecuator este un curent rece, Produs de ridi' carea la suprafagi a apei din zonele mai
6
o @
:tr i@
o
o
tl( a!
I ? k
G 1!
#*-
€*
" - #s
rcwg#
-e.q*
Fig. 10.9 Zona d,e banchizi (foto L ..S. Loast Guardi.
Ia
periferia
zonei
antarctice
adinci. El este bine ilustrat de curentul Humboldt ( curentul peruan ) din largul coastci chiliene gi peruane : ele curentul Benguelei din l a r g u l c o a s t e i , { f r i c i i d e s u d - r ' e s t : r l c ,c u r e n t u l Californiei, de lingd coasta restici a Statelor I,nite. qi de curenlul Canarelor, din apropierea coastei spaniole ginord-africant'. Obst'rr im ci aceasti ridicare la suprafali a apei reci prnvoacI o pronuntati der-iere spre ecuator :r izotermelor. ilustrati in figura 8.15 prin intrindul spre rrortl al izotermei lunii ianuarie cle 2l'C (;0'F) tle-a lungul pirlii risiritene a Pacificrrlui de sud 5i a Atianticului de sud. In portiunea nord-estici a Oceanului Atlantic deriva r.inturilor dc r-est este orientati spr" pol sub forma unui curent relativ cald. Acesta este crrrenlul nord-atlantic. care inconjuri Insulele Rritanice, pitrunde in NIarea Nortlului coasta norvepliani. ;i urmeazi Portul llurmansk. situat pe Cercul arctic, este liber de gheturi. iar navigatia se poate efectua pe intreaga duratd a anului de-a lungul acestei coaste. Dupd cum putem obserr-a din figura B.l5 izotermele sint depla162 I Atmosfera qi oceanele
de
gheluri
marine
in
timpul
Yerlt
australe
sate spre nord in zona de intersectie cu acest curerrt. Efectul acesta este mult rnai pronunlat iarna. In emisfera nordici, untle marea polard de uscat, este in mare parte inconjrtrati apa rece circuid spre ecuator de-a lungul pdrtii apusene a rnarii strimtori care uneste C)""rtr,ri Arctic qi bazinul atlantic. Cei trei crrrenti reci principali de aici sint curentul Kamceatka- care circuli spre sud, pe lingi si Insulele Kurile; peninsula Kamceatka c u r e n t u l G r o e n l a n d e i . c a r e - c ei n d r e a p t i s p r e sud pe lingi coasta ri-ciriteand a GroenDanemarcei; si landei prin strimtoarea curentul l.abradorulni. care, pornind dirr regiunea golfului Baffin. circuli prin strirntoarea I)ar is pind spre coastele Newfoundland-ului, Noii Scolii si Noii Anglii. .A.tit in Atlanticul de nord, cit qi in Pacifrcul de nord depresiunilc barice islandezd si alerutini corespund in linii foarte mari cu doul centre de circulalie in sens invers din mi;clrii acelor de ceasornic, alcituite curerrti reci arctici gi derive ale vinturilor de vest.
{i d
s, F
"ry'
c%
-
& p
%,
,
.
*
:;tr q
"@.,ffi s ':."" 1a #w, @".."t&.lffis*bs,ry
€ glcerrp eoreieq8ur urrd pl€tllroJ .DulJnru nioaq? orlur arrqasoep aaeJ 1n3er3oueac6 'rurreru rluniaqF ap eleiuangur elelr.\rlJe ep ourroJ arntrlsuoc 'e.re1od olrJgur ur eurJeruqns alrrelJcrJJ rS ec (orBotrtnltl gieaq8 llp rsetu ad are.rrosqo 'acrlcrelue ep 11iers roun eerauriueur rS ecrlcr€ ropnlsoduele e Erurlrretu oluc ad eerBuorzrlordy'areo111n1d aurreru royrnioqB Inueuoual reriuele Inrluoc ur snpe e rlrlrc rcgriurrl6 rrrolelecrec rS arBlrlrru Jlinlrlsur orlqc op rrBrrr rurpnlllBl el alenlrs roleuoz rrrorpnls rS rrre.roldxa EerecgrsuoluJ
orrrJBru elrrnleqc
'rtulcuJpB ellreJlp e1 gde op esBrrr rolsoce earecSrur ap €rueas euri nu sns reru o-lncpJ ure erec ad pie;urdns ap rolriuarnc e gtecgrldrurs eoreluozard'atrraJrp ligrrurles rS rrnleredrual nc gde ap esuur roun olB exaldtuoc rrpseldap gcrldurr ecrueaco eriel -ncrro Ec Jnldey rzplse trup€ rger8ou€rco 'reqrl uBeco ep gnurluor orepurlul o Flsrxr epun 'elrpns Jurpnlrle[ ]gg -.0g BI crlJruluB InlururluoJ purrntuoJul 'cruroseoc op rolace rrrec6rur InsuJs ul EInc -Jrc aJBc J1IJJOTUO JOIOdunCJn IUAJ\J JnSurS un-rlurp puJlsuoc rolliuernc e gldurrs Alleler suraqcs o plurzord Fcrlcr€lue eaunrBeg
-Li6,itb-""9
U,
s,
OCEANULARCTIC
\
,<{-,
,\.
T\ TI
OCEANUL ATLANTIC DE NORD
t-Y*" U.t/ | . - L Y,
Arsoerqun pe rutele de navrgatre
Fig' 10.11 Ghequile m.arine din Oceanul Arctic,. Sigelile indici rutele obiEnuite ale aisbergurilor. Harta sebazeazi. pe_o proieclie homaiosini inclinati (dupi-datele funizate de Consiliul national de cerc"ii"i, din A. N. Strahler, < The Earth Sciences >, Harper and Row, New York, 1961).
164 | Atmosfera gi oceanele
Jfsn;ur alrunrirod 'ttnrols ap ttndun purluJo.l 'aHreds as BzrrlJueq 'rolriuarrc u rS rnlngur.r Eounrice qnS '(O'Ot ';C) llrpru eie;erdns lalduroc eradoce ec eieeq8 runuap e nrluatl lrsoloJ Inurrurrt alse (al tpnd) nzyqcuog 'sns ur FlBpac also lrc apadar ep llle l0] gluocErqns ede u1 ap gtenyard alsa Brnplqr 'areo1rln1d gieaqB op rolelozr terls rntsJJe ea.IEturoJ nc gl€po 'ecoreoop "ru g .\rletur\ -orde eurrsor8 ec al6a6edap nu'D.ZEJrrJ Jp unluradural e1 al6ecur as gie;erdns e1 ap ede purc rounle ozaruroJ as us adacur ornJ .purreru eieaq3 'eaurrsorE ornlrlsuoc o ErlseJal qielqB op oreotrlnld elasetu rB gurreur uieoqB arlur pleriuasa errqosoop qlle o .aurFuo ap eiuara; -lp erBJB uI 'y1a6 ,rp ur rienl,s 13.) _Buoz "q ulp rS rleluauiluo:r rrreiaq8 ulp ale6e1ap Brlsarot gieaqB ap rrncolq luls orer ,pinaq} ap alnsur rS ttn8taqstn ri ecruerco rade
'(896I 'Ir9I soruatrs lo
.4ral{ 6AoU puu .rad.na11'(( seJuercs qrrug e-ql >r 'ra1qu.rlg 'N 'V u1p lilamog pcttldn6oaS uottnus: 16 :Flf iuapoty ap a1uzru.rn; a1a1e[gdnp) pcrlc"ulriu eaunfi.r ,ttp a1"nia{3 louollo\i Zi.Ot ".it"ir*
('\'"\
u \ \
"lb
Fig. 10.14 Acest aisberg tabular a fost fotografiat lingi Antarctica) in ianuarie 1947 (foto U.S. Coast Guard).
zidurilor sau humrnoch-tri, de formi neregulatd (fig. 10.10). Mersul pe jos in aceste regiuni este ingreuiat la maximum datoriti prezentei unor asemenea obstacole. Zona d,e suprafatd a gheturilor marine este formati din api dulce, intrucit sarea a fost eliminati in procesul de inghet. de Oceanul Arctic, care este inconjurat mase continentale, este de regul5 acoperit
Bay of Whales (Golful
Balenelor)
(Little
America,
de banchizi tot timpul anului, desi vara se f o r m e a z dn u m e r o a s e ; a n a l el i b e r e ( f i g . I 0 . I l ) . Curentul oceanic relativ cald din Atlanticul de nord menline o zon6.liberd de gheturi de-a lungul coastei nordice a Norvegiei. Situatia este complet diferiti in regiunea antarctice, unde zona de gheguri marine este inconjuratd de o vasti intindere oceanici liberd citre ecuator (fig. 10.12). Deoarece cimpurile de gheali pot pluti liber in deriv[ spre nord, cdtre ape mai calde, banchiza antarctici nu dep69e9te 60' latitudine sudicd in anotimpul rece. In martie, spre sfirgitul anotimpului cald, banchiza se reduce la o zond ingusti in jurul continentului antarctic. Aisbergurile gi insulele de gheafi
Fig. 10.15 Insula de gheatri T.3. Ruta unor asemenea insufe este indicati in fig. 10.11 (foto U.S. Department of Defense).
Aisbergurile, formate prin detagarea unor blocuri de gheati din ghetari de r"ale sau de caloti, pot atinge grosimi de citeva sute de picioare. Avind o densitate numai cu pulin mai mici decit cea a apei de mare, aisbergurile plutesc mult afundate in api, astfel incit circa 516 din masa lor se aflI sub nir.elul apei (fig. 10.13). Gheata lor este de api dulce, firegte. fiind f o r ^ m a t dd i n z i p a d i c o m p a c t [ , r e c r i s t a l i z a t d . In emisfera nordicd. cele mai multe aisberguri provin din promontoriile calotei g r o e n l a n d e z e( { i g . I 0 . 1 f ) . E i s e d e p l a s e a z d lent spre sud, purtati de curenlii Labradorului 9i Groenlandei, gi pot pitrunde in A t l a n t i c u l c l en o r d i n r e g i u n e a G r a n d B a n k s din Newfoundland. in Antarctica aisbergurile sint net deosebite. in timp ce in Atlanticul de nord ele au formi neregulati, prezentind contururi accidentate deasupra
'durr1 ap apuorrad rEunl ed pcrzgoe9 rS er8oloroelaur oageri -oueeco ep rrie.r.resqo BnlceJa 1od as e.rec ed ap ecgriurrl6 r.rglacrocap pz€q Bc csolres gieeq8 ep elalnsuroaprlosr5 eluaueurrad aurroy -1e1dpurntrlsuoJ 'p^rlcedser eaunr8ar ug rode erielncrrc erdsap elep aseoreunu ornlp^zep Jol rnlnesBrl BarrrurrrJn rer 'erelod Boretrr ad g,rrrap uI tuol pzeesuldap es qieaq8 ap alalnsul '(f f 'Of '39 rze.t) pcrprou ourpntrtel 'eraruse[Ig rolnsur Iie6 o€B ^rlBrurxorde e1 -ere SyaSap rrreiaq8 urp esurrdsap pqeqord tuIS etncsounc pieeq8 ap olnsur elotrc ela) 'ur 0g alsed op erurso.r8 o gcrpul areolprnfuocu! rezrqcueq erdnseap ru 6-9 nc Fcrprr as ac pieeq8 ap ezaleg 'zurl 008 ap gieyerdns o nc 'urr{ Zt e1 quld ap r8unl g lod areolrlnld gieaq8 ep esuerur rrnoltld o l s a c v ' ( S f ' O t ' 3 y ) c r l c r y I n u B e c Ou r p p i o a q 8 ap aplnsul lurs €crlcreluY ulp arBlnc{Bl elrr -nFraqsre nc aurFrro Ec olrpnrur. uncareO 'llrpur rnlnle^ru e.rdnseapur 06-09 B[ pcrplr as arec gieaq8 ap riarad nr oru 699 ersad ep sor8 16 r.rlaurol1 op rrez op t^el g aleod ecrlcreluy ulp ereur relnqB] tsreqsrB un 'runrsuaurrp e) '(62 'dec) grolec ep .rolrrei -aqB ep aruolrlnld runrsuelxe eldure arnt -llsuoc arec 31aSap rop:ruiaqB a1e runrirod plurzerder orelnqet elrrnBreqsre gc lnrde; ul Eprzar eriucrldxg '(tf 'Ot '39) ardnrqe rur8reur rS opelou rrnoleld nJ oatolnqol racrqo op luls acrlcr€tuB alrrn8reqsre 'rade
.
O
nonr
ST 9
precipitafile
vapori de apa" ca si modul in care vaporii de api se condenseazi, formind norii, cea1a, ploaia si zipada. Cantitatea de vapori de ap5 prezenti in aer la un moment dat variazi amplu dintr-un loc in altul. Ea poate varia de la practic zero in aerul rece si uscat al regiunilor arctice in timpul iernii, pini la 4-5% din volumul atmosferei in regiunile ecuatoriale calde Ei umede. Vaporii de api pdtrund in atmosferi prin evaporarea de pe suprafetele de ap[ expuse (oceane, lacuri, riuri sau teren umed). O parte din acesti vapori sint produgi de plante, prin transpiratie ca o funclie fiziologicd (cap. 14). In genere, marile intinderi ale Oceanului planetar si regiunile dens impidurite ale globului constituie vaste suprafele de pe care se produce evaporarea, Stirile de agregare a apei qi cildura Apa se prezinti sub trei stiri de agregare, solidri sub forma cristalelor de gheali, Iichiild gi gazoasd,sub formi de vapori de ap5. Din starea gazoasdea poate trece in stare lichidi prin condensoresau, dac[ temperatura este sub_ punctul de inghe! poate trece prin sublimare direct in stare solidi, formind cristale de gheatd. Prin evaporare, moleculele de ape pot pirlsi suprafata lichidului, trecind in stare gazoasd sub forma vaporilor de ap6. Modific_areaanaloagi din ghealn direct in vapori de apd se numegie tot sublimare. Pe de alti parte, apa poate trece din stare lichidn in stare solidl inghegind gi din starea solidi in stare lichidi topindu-se. Toate aceste schimblri ale stlrii de agregare p9t fi reprezentate printr-un triunghi (fig. ll.I), ale cirui colturi indicd cele trei forme de agregare a apei. Sdgelile aratd cele sase modificiri posibile ale stdrii de agregare. De mare importanti in meteorologie sint schimburile de energie caloricl ce insotesc rnodificirile stdrii de agregare. De pildi, atunci cind apa se evapord, cildura perceptibild pe care o putem simti 9i mdsura cu termometrul. trece intr-o formi ascunsi in vaporii de api, formi ce se numeqte cd,Iilurd Iatentd de eaaporare.Aceastd schimbare duce
168 I Atmoefera
gi oceanele
InJgeJO azBrrBA eartsler
IB lec rrlezeurn Ia urnrp ;nrurteg
l.roder .FI.{ Z.II
irldou nzorw
I
I
c l
. l-o',
q
3 l-', $
q
-i foz ci
N
i
l Lsz
eerEsuopuoc Jep ,%00I ep oulruer p,\rlBler el -eozerun 'gpecs gs €nurluoc rnlnreE BrnleJed 'eresuopuoc uIJd qprqcrl pruroJ -To1 ur PoEO pde op uodel ap rnlnsnldrns Eorocart EI o;np E.\ pllB rJtro .ariernles dp InlJUnd _aJlcFJ purHurle %OOt teruotne etsorc eA e^rlelar " t eleazotun '(.{.0t) )oS EI purzpcs ernleradural '11idou .lecsn lndrurl ur al6acer es Inroe FoBO olreoJ raa un pclpul oc €ooc ,o/og7 e1 wan -o1ne opecs p^rleler eleazorun ,(d"06) l.gt e1 guld rnlnlos uieyerdns BI op rS ereog el ep plu€rper er8rcua pururrrd - elSezlpcur as Inree gce11 .o/o1s op €^r]Blor Bs Blpoz -erun rer '(.{.09) 3"gI ep also rnlnrae €rnter -edurel olelllecol .rrdrcurrd Flrtunue o-JluI alsoce Brlsnlr eluod nldrurs nlduiraxe u11 'esJeAoclA 16 apecs p^rleler Bs Eleczerun oel6erc rn1 -nrep Brnt€rodrual pull .(Z.II .tg) (aruetuala
'(arrauuo.l Tuatu\tndaq .S.n ,tol 'v.y.) gdnp) eruFalFe ap Jrprs IDnUDN lnrluq)al .Fld rarl aler u! Blsrxe alraod udu BJaJsorutu uI I.II
-eseoze6
ap Inporu rrodu,t ap rriglrluec earero6crur p.rp; rS rerqa 'a,rr1e1er rrlazetun Bereppcs el ocnp rnlnree rrrnleredtual eora16erc cJoleu€uresu pour uI 'rnlnree e Blelol €alelrcedec urp e,reur reui felue co.rd un plurzoJdoJ Fluolsrxe uodB,\ op Belelrluec loJlse ! errcpr urrd snpar €-s qde ep r.rod€a euriuoc B op rnlnJae Eelelrc -educ ec rnlntde; € par8ol piurcesuoc o ernl -rlsuoc r5 leurolne also uoruoual lsecy .o^r1 -BIaJ rrlazorun eerel6erc el ecnp rrrnlerodtual Borepecs 'ede ap lrodp^ rile g8nepe os nu 'srnlBreduat op allrFqurrqcs 3rn1 FceP rerqS .ree urrd -rlsuoc o olec luopuacse FUelEeJ qzeezr.Jrp ede ep rrrode.r aruc ur lue1 secord un elso e:lsecy .arerodeAa ul.rd a15erc eleod €l€azarun ousndxa edu ep -eie;erdns o plsrxa 'lrnleJ pnop gc€(I uI acnpord as lod InlnJae B E^rleleJ el€ozoIIIn ur elrrpc{ulrqcs erredep reur e6e lS "%OS ep otsa F^rteler eleezarun rrode.t ap gpqrsod Eurrxeru €alelrlu€c ulp elelprunI rerunu auriuoc Inrae purJ '%OOt ap alsa F^rleler Bleazarun ariernles ep lnlcund e1 'aluecord 'pta4n1at nlnazaun ornlrlsuoc ug pleturrdxa glrqrsod Brurx€ru eoletrluec ep piey ree ur riualsrxe gdu ap .ro1rrode,,l uri.rodor4 .erier -nles ap lcund al5aurnu os Ftrrurl Flseecv 'grnluredural orecog nrluad ree urp gde ap rrode.,r ap rriplrluec e -elrugap eurq glrwrl o. gtsrxg 'rae urp gde ap rrode.t ap Inlnu -lluoc EI praJor 3s €leozerun op Inueurrel rnlnleB
Blaozerull
'ounrznJ ap aac nc BzBelnurnc os arezrrode^ op pluatel Brnplpc ecareoap 'gde op ruer8 oreceg nrlued ereur reru r5 alsJ orezrlelsrrc urrd pl€raqrlo nes e.rezr.rode,.r, urrd plrqrosqe prnplpc ap Betelrluec .Eareur -flqns col aru puIJ .ettdo7 ap ^oruawl prnplpc egiarunu es euroJ qlseocy .FrnpIFc ap ele8e ,ede Iipttluec qrosqe as arrdol e1 ac durt ur op urerS/rrrolec cp 0B ^rleurxo.rde ep ripl -lluuc ur ecrroluc ar8reuo gzeoroqrle as iaqtur EI '.relrurrs pour uI .roluzundsaroc e15a.rc ernleradruar r€l'FIIqlldacrad Frnplpc aurlep JJpc ortsJoua ep EIE;O alBlrluec o ezeet -eqrllr os ruesuopuoc srolur u1 Ie 'grodera as ec ude ap tuerB or€caglnsacord nc ptuatel EurJoJ ur corl rrroleJ Jp 00g ,,r,r1uurrxo.rdy 'rariu.rrdsuerl earerode,ro urrd rryard uerrcg.r lrtleqortl clsr lncsounc reru 1cc lnldurexq 'rnlnl)rrlrrI In]srr ur rrrnlerodruo] BJropgcs e{
ii mai atingi apa. Acest lucru este analog cu revenirea temperaturii aerului la punctul de plecare, insi fdri preluarea altei cantitili de apd. Situatia de mai sus se intilne;te in regiunile de degert din interiorul continentelor. Aerul, ca gi buretele, retine acum de umedoar o micd parte din conlinutul zeali maxim posibil. Dacd se rice,ste din nou, condensarea nu se va mai produce scade sub decit atunci cind temperatura minimul anterior, dupd cum nici din burete aplicarea nu se mai poate stoarce ap6 firi unei presiuni mai mari decit cea anterioard. TemPeratura Fig. 11.3 Grafic inilicind cantitatea maximi de vapori de api pe care o poate eontine aerul la o temperaturi dati (dupi A. N. Strahler, <, Harper and Row, New York' 1963).
continud,
apa
putind
lua
forma
unor
picd-
turi minuscule de roue sau ceali. Cind temperatura scade sub punctul de inghet, condensarea ia forma brumei pe suprafelele expuse. Termenul punct de roud (punct de condensdre/ desemneazi temperatura critici la care aerul este complet saturat si sub care se produce in mod normal condensarea. Un excelent exemplu de condensare prin rdcire poate fi intilnit vara, atunci cind pe paharele umplute cu apd de la ghea16 se formeazd broboane de umezeali. Aerul adiacent suprafelei reci de sticli se riceste suficient pentru a ajunge sub temperatura punctului de roui, iar umezeala se condenseazi pe suprafata paharului. Pentru a intelege relatiile dintre temperatura aerului ,si umezeala sa relativi, putem recurge la o analogie foarte simpl5. Daci introducem in api un burete obi,snuit, el va absorbi umezeala la maximum. Acest Proces seamdni cu modul in care aerul igi mdrerste treptat umiditatea pind la punctul de saturatie, dac5 se afl6 deasupra unei intinderi conde apd gi rimine la o temperaturi stanti. Cind buretele este scos din apd gi el continui' sd relind linut uqor in mini, acum ci apa absorbiti. Si ne imagin[m buretele este presat incet. Apa curge afard d i n e l . I n m o d s i m i l a r . s c d d e r e at e m p e r a t u r i i f70
Atmosfera ei oceanele
absoluti
Umezeala
DeEi umezeala relativi esteun indicator important al continutului vaporilor de api din aer, ea ne arati doar cantitatea relativi in raport cu o cantitate de saturatie. Cantitaiea reali de apd din aer este indicatd de umezeala absolutd, adici masa vaporilor de de volum anumit intr-un conlinuli apI in grame, iar aer. Greutatea se exprimd volumul in metri cubi. Pentru orice tema aerului existi o greutate maperaturd xirnd a vaporilor de apd ce pot Ii conlinuli intr-un metru cub de aer (cantitatea de saturalie). Figura It.3 este un grafic maxim de umeacest continut ce indici o gami largd de zeald a aerului pentru temperaturi. ltrtr-.,.r anumit sens, umezeala absoluti de geograf in constituie etalonul folosit unei resurse naturale esenliale: misurarea apa. Ea misoari cantitatea de apd ce poate fi extrasi din atmosferi sub formd de precipitalii. Aerul rece nu poate da decit mici cantiteli de ploaie sau zipad6; aerul cald,. parte' poate furniza cantitili f;".*"."t'u vaporilor
Presiunea +
,
'
l'
-
In capitolul 7 s-a ardtat ci greutatea uner coloane de aer contrabalanseazd coloana de de mercur a barometmlui 9i ci varialiile ale coloanei de mercur mdsoard iniltime survenite in presiunea aerului. schimbirile Atunci cind aerului uscat 9i pur i se adaugi vapori de api, moleculele de apd difuzeazd
orlurp ernle.radurel ap eiue.re;rp ornlnreu Eounrcecsn ap epurdap a.rurodulo ep Bzelrl '1rnu6rqo lucnrlul ed a1l1lc Inrlaruorurel ralec BJBorJaJur €Jnlereduol o Bcrpur B,t eJuc oezurd u! lrlelul rnlnrlouowrel ea.rrcBJ el acnp ec a.rerodeaa ep sacord un col ore '1ern1es lelduroc else nu 1n.reu r6n1o1 gceq 'acrluapr IJIUo Bp Jo,r oJlaruour.rel alaqure rS Fpeurn ezurd urp a.re.rodu,^.eecnpo.rd os nu (%OOt p^rleler qleazeun) l€rntes lalduroc olsa Inrae pceq .rnlnrolrozor lnrnf ug p1u.r -n6g;ug ?peurn gzurd ap Elecnq o aru tlelplec '1rnu5rqo nJleruorurel un alsa .quna.rdurg 1nu11 eluluow arlourorurel op eqcarad o-Jlurp eunduroc es luatunrlsur lsacv '1rre;rp nrdrc -urrd un et6esolo; atliotd-1nt1alalonl1sd 'arlrlq nc lrredoce Arlulor rnqtuel un ad alrlelar rrlaz -ourn B Fleruolnp r$ gnurluoc arerlsrFarur o Ezeos€rl e.rec giruad o auriuoc lnyer8orFrq 'ln.rlaruor8rq 16 uc leluaruepunJ wsruecoru rSulece pulzrlrtn !tnyntoBofin1 1nro1n[u nc Bzrleor aleod as rrlozorun e Bnurluoc Ea.reJl -sr8arul '(S'tt '3y) uerpBc ad prce pugseldop 'p.,lr1e1erBluezarun ap aricuny ur Bzeauncs Js nes csa8unl os orec ou€urn rgd ap air,rnS cses .leper8 -oloJ nrlauro.rtrq ap aldurrs eprndr; uurpec ed F^rlslar Blpozarun Fclpul ^un .lrnl{ nrrcuordlq urI lltunu luarunrlsur Fnop ur Ernsgru aleod os rnlnrJu eleozJru jl
alunr8a.r urp rruror 1ndur1 urp eceJ a1.reo; ri lBcsn Inree 'Eplld eO .JoE ap asern rreur roun elB BIBozetun op rolrcrlsrJolcerBc BeJarrcsep uI FusoloJ Besope alsa ucyrcods ElBezetu{l 'elSeJc Intunlol ec ol.eol nc eluelsuoc eurruar gcgrceds eleezorun gde ap araprard nEs soepe grpJ ereorradns rurrilpul el Bcrpu es JeE op 9sBr.u FlrurnuB o purc rcunlv 'pourn rae ap ruer8op{/ pde ap rrode..r. ap erue.r8 ur erurrdxe as ucyrceds eluazarufl .(gde ep rrrode.r ,rrsnlcur) paun rnlnrae ealelnert rS gdu ap roprode,,r, eelelna-rt orlurp lnlrodur olso eJBc opc{tcads Dloazalun oree urp gde op Inlnlnuriuoc e a.rernseru op poru lle un atSasolo; BuJaporu erSoloroaleur opiurcasuoc uI 'JaB ep eseru r6eaace n.rluad pluelsuoc ereolel o eurruer aleod nu plnlosqe pleaz 'arerurrdruoc nBs arel€1rp urrd -ourn loJlsy runlo^ ep ereol€zundsaroc rrPqurrqcs eJaJns 'u1ecr1re,.r.ad ereoqoc nBS pcrprJ Js 1a Inroe purc rcunlB 'ec eJecs elsa BreJsotulB urp pdu ap rnynlnuriuoc Inrpnls u,r rlnlosqe rrlez -arun rrrFzrlrln alrrnsun[eau arlurp Inun celserua ep 1n1.rode.r rb ecgrceds Bluezerun
'allroJfP r.uncerBo rJnPour ur r$ap 'ree ur pluJlsrxr gde op rrode,r ap BolElrluec gclPul eu rnlnrrE R Flnlosqa B[Baz -aurn ri 1lc 'gdu ap roprode.r eaunrsard 1r1y BIBeZerIIn BJSOSBTII eS rIInS 'PIEo olrBoJ pl acor alreoJ el op Pzerre^ orec rnlnJae a1e rrnle.redr[el ep pure8 o n.rluad .rlecrd gde ap rolrrode,r rrunrsord a1e alrrlrsod eurrxeru -ollqn: rolruolcrcrlue B Bptre Euoz ur as-np ollrole^ aleluoza.rd ruls t'11 ern8g u1 -u,rrlsrBarur arururru olrJolBA ogtr.ra;rp gq.rnc 'rre urp Ede .rp .rolriod o r6nlol ezeerurn F^rlelar BleJzeurll .aruJod -8.\ Eolelna.rE ap ptesuelpqurluo3 alsa aurri 'auni1pu1 16- acrlcre rolrunr8ar Je ocor -[Fu! plseece urp (rcur Inreu lIOep B'0) utc 6 gde ap rrode,r ep rrerr reru llntu ( t " t l u r c a r e r p ' B u p o loJ Bcep r n c r r u r ligtrruec Og) Z'gL 'pc glere oreolEA gurrlln plseJcV '(l"rl IBruJou pour ur auriuoc alerrolenca Jolru 8'0) -nrter .aurpntrtel u r c Z s ^ Jg r r r d e c r p r r a l e o d a s B a r l e r r o l € n c J IB pl€c Inroe pc tu€,\resqo aP pigJ luluazordar elso nrp.)ru clllsarue llP .roltunrEa.rIe potun ri p1e.r JlrEoJ lnrrE ur p r l r o d e . r a r - B cu J c g u r 8 u n J l s r t . I I e r n B r g ! (rcur g0'0) urc tI0'0 rerrrnu ap g atuod 'pcgrcads €leozaurn rp E r o l s o c e B o J B o I B , r' a llnru eard alsaq ' col rS lBcsn [nJJB ul 'pdD -osoap as nu colsoure Jp oounl.suat ag$.runu as g-de ap l n l r o d e r B c r r o r u n u ep nytodna ereole^ u3 'urer8oyrl/.rurerg ur lot grurrdxc ,roltrotle,r Arsnlcxa plerolep BJrJaJsourlB€oun cs eJec '(ude ap rrrodu,r .rrsnlcxc) lecsn rnl - r s a r d u r p u a u n r i r o 4 ' e 1 e B oc u n r s o r d r S e r n l e r -nree ealelnor8 rS gdu op rolrrode,t ealeln,rr8 -odurol ep rrirpuoc ur 'o1uHei)tunlol urured arlurp lnlroder ecrpe .raJsaurn ap -ruoc ecEp '18csn Tnttodot ft InrJE lrcJp (suop urind alse arSoloroelatu nrlued soloJ cJetu a(J reru) roSn reru Jlso pJun JnJoBornd t$ lecsn 'PrEorraJur ellwll BI op olac llcap trBtu rel,u InlnJoe e eac lrcop Bcrru retu also etle op r o 0 0 2 0 0 I o p F c g r c a d s q l e r z a t u n c p r r o l e . . L r o g . r o d e . r e B r e l n c o l o r u e J l e l n c J ? c c er u o e g _ ..r8urle cleod 'zeB ap alncoloru allelJlrr qo13-od Freorradns effurfl uJ orlutrd 1ca.;rad
o o
E f
E
o
=
O O
o
E
o
o o
a o c '6
= tr
(L
Latitudine sudicd Fig. 11.4 Relatia dintre umeze.alarelativi pi latitudine /sus/ s.idintre raportul de amestec Ei |atitudine /i os/. Valorile ,, 1ap-o_rtului de amestec sint similare numeric valorilor umezelii specifice'(dupi Haurwitz gi Austin, . tii-"tology
1944).
Pentru a ne asigura cd se produce eval)()rarea maximi posibill, cele doui termometre sint atasate, printr-o articulatie sau printr-un lanl, la un minir ctr ajutorul cAruia le putem roti cu mina. Alte tipuri dispun de un ventilator care trimite un curent de aer spre termometrul infigurat in pinzi. Indicele
temperaturi-umiditate
Mediul ambiant al omului depinde nu numai de temperatura aerului, ci Ei de umezeala sa relativi. care afecteazI r'iteza de e\-aporare a transpiratiei gi. implicit. viteza de ricire a corpului. La27'C (80'F) ambianla poate fi foarte plicuti daci umezeala relativi este de numai 20o/o. dar foarte neplicuti daci r-aloarea acesteia este de 90lo sau mai mult. Alti factori sint viteza de pierdere a cildurii in aer (prin radiatia corpului) si viteza vintului. aceasta din urmd putind fi neglijati atunci cind evaluim confortul persnnal in inciperi inchise. Oficiul meteorologic al S.U.A. a elaborat, dupi numeroase studii qi cercetiri, un iniJice 172 I Atmoefera gi oceanele
tempcraturd-umiditate (LT.U.), care misoarl confortul sau Iipsa de confort simliti in timpul verii de americanii care lucreazi in incdperi firi o circulatie rapidi a aerului. Indicele poate fi calculat pe baza uneia din urmitoarcle formule:
L T . U . : 0 , 4 ( 7 . * ^ I T , , * a ,+ 1 5 I.T.U. - 0,55 T ,"""n, + 0,2 T ,.,,d+ 17.5 I . T . U . : T , , " , o- t ( 0 , 5 5 - 0 , 5 5 U R ) ( T . u o ,
- sB)
in care T u""o, este temperatura lerului cititi la termometrul uscat (in grade Fahrenheit), ?,rred este temperatura aerului cititd la termometnrl umed (in grade Fahrenheit), T.,,,0 este temperatura punctului de roui (in grade Fahrenheit), iar UR este umezeala relativi exprimati in fractii zecimale (adici
0,35in loc de 35%). Cea de a treia formuli poate fi folositi pe 'meteoro-
baza informatiilor din buletinele logice locale. Temperaturile citite la termometrul umed ,si temperatura de punctului roui nu sint de reguli cuprinse in buletinele
lnsacord prnplpc op eareroqrla urrd Ernluredural ap nraprerd B alerired rrrpnuale Flrrolep '(ereorcrd 000 I BI J.Z'€) ur 00I e1 3og'g ecrrc ap 'crur reur alse crleqerpp lnluerpueJg "pzeas -uepuoc os roe urp gde ap rr.rode,t gceq 'pnor ap tn1n2tund pnor ep rnlnlcund Tntuatpot? ptrunuap otsa € a r a p p c s g ' 1 1 e r n 8 g u 1 ' ( a r e o 1 c 1 d _O O 0 t ' r n l n r a"el d.I) ru 00I el J.Z'0 nr rrunuB rs Berecrprr nc Plepo ecnper os pnor ap rnlnl -cund ernleredrual rer o(areorcld ap 000t BI d.g'g) Ie^ru op Fiuerayrp ur 00I el JoI ,rrlerurxorde ap olso lalsn )rlnqoTpo tuetpofi gqrunu orrrnleradrual e arepEcs op azalr.\ 'earesuepuoc acnpo.rd os nu €c€O 'pcrru reru Irqrsuos ernleraduret o gqle gs lnzeB €c acsJ oc €ooc 'lua^co$ ep lll€ csoucora reru es nu rS eluzn;rp 3re1 reur turs zeB ep elsnpr^rpur ololncalotrN '9purlsap es BS luepuocse rnFueB elnurad ec eeec orreur rrurilgur BI ocueJsorule rrunrsard eerero6crur ep p'lecolord alse rrrnl -eredural Bereppcs '(S'tt '3C) qrBJB uI Ecrr -o1ec ar8raua eprerd es nu ecep rurqc 'rrrnler -adural B arapBcs o greJns giluur es a.rec (zuB lla aclro nes) lnree Ec BJJca elsa ecrSoloro -a1aur rBal aluelrodrur rpw olac arlurp eull 'rertoloJoelaur
uual ap Inc un ap lrdrtalse lnlPd
-uapuoc ap (aolcnu) ortuoa ldarp ecsee,tras Ps erec Jerd ep ocrdocsoJcrur alncrlrEd roun Biualsrxa BJeseceu else rrou urp gde 'rnlnJaB u op rolrrnlPcrd BarBuuoJ nrluod gluapuacsB orBcsrru ErBoSn reur eac ap elnu -risns luls erec'Eiear{8 ep olncsnurtu elelsrrc urp nes (nrlewurp ur urru 90'0-20'0) pde ap olncsnuru rJnlEcrd urp nBlsuoc ruoN IIJON 'ro1 eriucgruuras rS rrou op rrndrl olesro^rp rllul reru rupl -ncslP 9s lrJoP ep else '.ro[rou BerBurroJ ep olepecard 1u1s rrielrdrcord ep oruroJ etle 16 epedgz oereold ecar€oaq .oreot.Brurn e1e;e.r8 -erad ulp lBrlBlop elBlerl lurs Inun-rlur ereorradns rurpnlrllB e1 aileug es gs Sunfs reB ep esErrr rrBru area ad rpc elelrroJro .IJEIII
IEIII
ac u! oc urp rJnle^ru al Arsaccns glprnseru elsa €JnlEJadural rnrgc e .urlpa rnlnrou r€runu pcrldu es erapecs ep Bzolr^ .1 1n1olrdec ur o-1ucr1dxe ure arsc ed .rnlnree rr.rnle.redurel B eraPecs ap Bzelr^
nc FtepunJuoc
arnqerl
1e leriuese nrdrcurrd un ruFcrldxo ps rcre rBsacou alsg 'ereorradns rurpnlltle pl eipu; os es reB ep BsBur aJBrrr o ec ero^au alse rc 'rridou lndurrl ug arierper ur.rd grnplgc ap rrreprerd plrrolep rnlnroe e orrcer ep socord urrd acnpord aleod as nu nrrnl lnldurrs 'eresuopuoc ap lsecy lntcund qns apecs ree ap rJeur essru Joun ernle.redural pulc rcunl€ reurnu Fllnzer'yyiotydycetd plploel elrunuep ouurpurr8 15 eeqcrrpzgtu oepedgz .ereo14 BeJBsuepuoc ecnpo.rd es urn3 'rolorBolelrlue^ BarrsoloJ urrd lqe.raprsuoc etpnuale r6nlol g eleod lroJuoc ap esdrl 'p.rrlcedser enrz n.rlued e1.r ollnur rBru-nps -noJlq pplqaul os es InzEc olsJ '|I.J.I .eurq riurrs op rrolB^ a5urt€ pur3 0B tod reur es rurind euuoJ reop 6l BT 'uoJ -uoc op gsdrl ap surld ne-s aletegcu€ olou 'Sl eT .elrqul -eosred urp olelprunf urind Iec -roJuoc atureprsuoc uI tuls leraua8 99 e1 qugd 'rradqcug ur erel Bz€ercnl erec 09 op rrole1 eueosrad roun e Forlsrluls ee.releqcue urrd tnuriqo B-s Inlacrpur roilrole^ ue.relardrelul 'arl5u.rd-nrlauro.rqrsd rnun nc elnuriqo g tod rep ralrnu6rqo 1n.ro1nfe
"k
20
30
40
50
60
Temperatura'F Fig. 11.6 Variatia adiabatici a temperaturii intr.o masi de aer ascendent (rlupri A. N. Strahler, <
s a r e . i n a t m o s f e r i s e g e s c s cd i n a b u n d e n l 5 particule de praf cu o mare afinitate pentru apd (adicn higroscopice). Dacd temperatura aerului este cu mu]t sub punctul de inghel norii po-t fi formati din mici cristalc de gheali. In cantit6li m i n u s c u l e ,a p a p o a t e r i m i n e l i c h i d d c u m u l t sub temperatura normali de inghet. Astfel. picituri mici de apd existd la temperaturi de p i n i l a - l 2 ' C : a m e s t . ' c u r it i e y r i c i t u r i t l e a p i , s ci r i s t a l ed e g h e a ! 6p o t e x i s t a d c l a - l 2 ' p i n i l a - * 3 0 ' { l s a uc h i a r m a i j o s ; s u b - 3 0 ' C p r e d o m i n i c r i - . t a l e L -d- e g h e a l i , i a r s u b - 4 0 ' C norul sc compune in intregime riin gheald. Norii par albi cind sint subgiri sau cind soarelc le lumineazd suprafala exterioara. Cind sint grogi gi den;i. norii par cenusiisau negri pe fata inferioari, pur ;i simplu pentru c e a c e a s t ae s t e u m b r i t d . P u t e m c l a s i f i c at i p u r i l e d e r r o r i p e b a z a a doui caracteristici: forma generalS qi altitudinea. Pe baza formei ii putem impirti in doui grupe principale: nori stru,tiformi (ir straturi) 9i nori cumuliformi (d" tip masiv, globular) (fig. 11.7). I74
I Atmoefera
qi oceanele
Norii stratiformi seamini cu ni;te pituri acoperind adesea regiuni intinse, dar sint. relativ subtiri in comparatie cu dimensiunile orizontale. Acegti nori se subimpart in funcgie de nir-elul de altitr.rdine la care plutesc.Tipul cel mai inalt il constituic norii cirrus, impreuni cu formele inrudite ct.rros t r a r u . s- c ci i r r o c u m u l u s( f r g . 1 1 . 8 . . 1 , " il l . B , B ) . Ei se afli de reguh la altitudirrea de 6001) pind la 12 000 m gi sint compugi din cristale de gheali. Norii cirrus sint liravi;i subliri, formind adeseadungi sau fi;ii pe intinsul cerului. Ei nu impiedicd trecerea r a z c , l o rd c s o a r e s a u d e l u n i q i , p e n t r l r o b s e r vatorul terestru, par aproape nemi;cati. Norii cirrostratus constituie straturi rnai c o m p a c t e ,p r o d u c i n d h a l o - u r i i n j u r u l S o a r e lui 9i Lunii. Denumirea ."cirrocumulus" se folosegte pentru straturile compuse din nori globulari aglomerati, dispuqi in grupuri sau giruri. La altitudini intermediare. irrtre 2 000 qi 6 0 0 0 m , s e a f l d n o r i a l t o s t r a t u sE i a l t o c u m u l u s ( f i g . 1 1 . 8 , C 9 i 1 1 . 8 ,D ) . N o r i i a l t o s t r a t u s c o n stituie pituri atlesearepartizate uniform pe
\ ')
a -
)
-.}-.=' -7 snlo4soqu! N erDllo^zaP nf lroN -o
d /
D![ruDJ
rgofuoN:,
otIurDJ
z-.:-:
snFurn)o{v::l
( t u l9 F - - - -
ooo0z-
\ - --4:. '
snlollsojrrlJ r rrop rroru / li1ou1
. lolrDHl \//
y olllwol
b![6'] 3Lu1i1pu1
"j:i!j:itir,?T,?i.15
I J ( ) u - > - n Q t u r u o l n l u n Jt J { } u n z E . ) u r J ( 4 . } l e n p r . \ - r p u r i ) l J S B r u' s o I r u u r u ] n J : - r l ) r r r o . \ i ) l a r e o . r t l ' 1 1 i r p u o rc t l u u I ' ( J ' q ' t t . H g ) tsseourn{,rurJr,\ nJ
Ilr?IJOSE
ltlls^
IJIUI
srlJnIunt
IIJo\t.lfJll0tJ
- . ) J r r rn D S p l r J ( l u n e a l r n r l . r r l r r ) i o r r n E s ^n i n u J o prrr.rrtl'.)JEos i)p plpurrunlr e,rlrurI ;rd rrlge ltrrs rro(r !lsucy'gpr(IouoJ o nJ urnJi)Jno prrruerrrJS'qie,;ertlns e1 cirrn.r.rrlnlorrl nc ri g l u l r I e z u r l n J r . l ; l s ; l l ) u" e s e o . l n r l . q ( l l D p s e u r o l u r s s n l n t l r r r Jr r J o N ' l l n u r t p u r r i r n r q . l r J o J r r n 'luluozrro ri 1r.r 1lnru rp lJle lol Il]JllJ.)_\ Js- Es PuIl luIJOJtlnIunr llrof{ 9[]ull\r 'url?rrlS JInC urp alrrr.r.ro;tl lplec ode nc lJeluoc ur ErJur lnlnropErq€.I IE Jcor I n l u e r n c c p r r n ' ( p u e l p u n o J . r c N r : 1 n s u r )s { u e g p u e J - t u l a p J o l r J n i a c u . r r r r B r r o p J n s r ? r uJ J E L u uI Jlsa BlsEJCv 'leulco_\ur etJr frroJnc rnun erdnseall opunrlgd plEJ luarnr rnun erdnseop cp, Iruoe purc rJunle .JuEJco ad uzearuro; cs arfca.rpe cp pieJc ap rotpuerrrase drl u1l .eres -urpuoc EI rJnp oJ e.lJc .pnor cp lnlcund rlns ttrnleradurel B arJpqcs o BraJnsJae ep Inlerls 'rnlnlos prnplgc pulprS .Epedgz nc lrradoce nES ocrJ Ios rnun nrtlnseep peun rS plec ,aticacpo ap InJnrJE earec3rru ulp gllnzcr 'dq llp un .gnor ep lnlcund qns epecs Ttinat rorraJur Jnlerls urp rnlnrep ernleracftuel pulc oealdeou pzearuJoJ as rS pcrurral oau.rrsri,o,., lrnu6rqo pour ul al6aiosur ,atiotpnt ap oinat 'eiecc ap dr1 ufl .Jos ap aduorde alreoy tug" snlurls rou un nldrurs 16 lntl elsl oinaS
\
\.,
'EPerlgz nES rreold rp .)lrTEr rrnpor(l tod rJorr EJuoruJsP ep JIenPr.\rPul JSlTurrJoJurl ri;rp 'lrriglpunqurr ilp sJnc ur lles Bi-porulrJI JrIIJJ-\ nJ riBrJOSe ler.rtr.iH rn lrrrs slrllltunJ -olerts llroN '(,{ 'B'II '."5) 5()r(}u lnlnur.)lsrs r r r E S r ? J { l i )P p Ii rnlnlur.\ l?ric.)rtp r(l rplltrrl) - u J d J J d J S n r I : ^ r l )' r r o u . r P r J n o { n J r B r r n l r o u t r rlurJo.J eJS:)pe rlur JIEn pr.\tpur cseru .)lsJcv ' J n J . ) CE . ) p A - \ O 1 € O ( lJ S J J l ? C J J l u r J d J l J r r r l S r p Js^eru urP lrnlEclE 'so I ll?JJS un crnlrlsrroJ snlrlurncOluJls rrJoN'rriulrrlraard JJnpoJ(I Inrorr llt IludPJ rBtucol prrrcrprrr ogullu Jnxr] -JJd 'snl€JJso(lurrr tsJrunu cs ro 'Bpudgz nus o r u o l d o p e c r r o u r t i c r e r r r pC c e O ' ( E ' B ' I I ' 3 g ) aurilgug gcrur el .t1$a1n1rI crpc 'srqcur nlSnucc Jreolnc ap 'esrrcp prnlgd o rrnlrls - u o c s n l u J l s r r J O J \ -' s n l n u u n J o l D J r st i s n r D J t s o g - 1 u 7 u( s n y r r l s r r r o r r c p u r r d n c ( * O O O6 e 1 g u " r d rnlnlos Inls-\ru el op) r6oI rolrrou^ Indnrc ' JIlqeJo^BJ ecrtsoloJoeloru llirpuoc raJrqo ep pzBJzrJelcerEcsnlnluncolle rrrorr ac durl u1 'rruraJ,t Ea.IliFlnpruJ nc riErJ -osp lurs snlprlsolle olerauail uI 'rnlnJoo InJl -suqle uapa.\ o1€od cs ele eJluiJd r€r 'clrJq -run clri.rpd ad rrsnuac ro6n 'cq1e lurs esBru 'ocrJlaruoaS cluroJ u"r alBreluolSe olsocv 'rJou op elBnpr,rrpur aseIII ap lerls un ezeour -roJ snlnurncollB rrJoN 'rnlnJou Incol[Iru ur PsEourrunl pled o ec BesepEerBdB aleJeos JEr 'ppalcu gruorreJur eiey nc plngor ap 'nr6nuec lcedse un ny 'rnlruac e pieyerdns e8earlur
{
:r;ffi:rlrr-+d ; '' ,;lriir
; &*
#"
- -
,r-il"f#
r#s*
*.J" "*
176 | Atmoefera
gi oceanele
qr{n*ft
-*r
t
lFgJ
o
lnJnlrg^ Ciirrpd Frop 'o .y .x oloy);e .a1.ru13 :(nnansraqt,aa's.y1 *" ".,,ffi11$ it""']- :lU*",f:T"i'r"::HHi":$ ilN .,) 'g :(uo6o{rv rugoloy) snr'rra rrouepe'"r^Ed o epaa essorlrcrm;f::H"Y f""d::* ll[H:HlX il:N . Y
slrou ep ;rnd11 9.11 .tJ4 J
-ra1nd rriuernc ur alepuadsng .Jnrou purs -pcr4.'rro1d eareieq8ur urp eletlnzar giuaq8 -Jr\eJ] 'lulurpd ards nou urp pec^rode rer ap rllqoq urp FIB-ruroJ e1,sJ, oaqrupzpll 'gieaqE rp rqpoq 'Rllurnq alsarunu pur{.uroJ .qieaq3u1 apun as Jc eaJJ pzeo-I,llroJ nJlauBrp ur urru c.t) fulpntlrle rrBru EI rlecrplr lurs areold ap elrr -nrgcld 'ree ap riuapuacse riuarna rcrurelnd qns alrrnlecld .lclur reur rrnlpcrd ur unduroo .snqurruol -sap es 16 aJrqulsur lurs ale alurrpru glserJe ul PHe as_ BJoJec Inrorrrlur -nrunc d1^rap rrou urp rBrunu epec Eurpurr3 alsad ! nrleurerp ur ruur I ey purd pug8unle '(Ot'tt'39) e . r e o $ na l r r i c n r l s u o c r 6 a l o c r r B e t o l a a r l u r a s - n p u r u c o r c o r o r r a l l n a l S a r c l o t l olrrnllnc nrluad areoleunup alreoJ g aleod rrnlecrd alsacy 'JoB ur alepuadsns eurruBr rb n.rlauerp ur tuc S la J r l u r pleod reur Bs Ec rrpru eard pde op rrnlgcrd E z e r r e ' t S.0 eurpurrC '1er,r.rf lcadsu un ore rc pluarud ur Jou Jp alncsnurru rrnlecrd ap JBrunu -suerl elsa nu gieaqB plsaace gln8ar ag .adac a.r€ur rnun EarrunJr ulp FllnzJJ DlDOld .Jou raun orEolpuEurase urncarBo iacr.rluecuoc rnun Inrorratur u1gprdeJ pJr€suapuoc rcnpord rJnleJls ur euralur srnlcnrls o purle .gieaq8 as purc rcunle pzeorrrJoJas alrriulrdrcar4 ap alrfunlor ripcnq urp plsuoc nulpult7 '(O'tt'39) acrrlorurs rrieue.t ep l1iurldrce.rd ap aur.rojj g u r e 8 o nc ogcrlerusud nes eleuo8uxa Fllugul 'pre1d gurroJ ap 'rJulcJla rrecruJsJp ap alliosug luls .ecruralnd pdnl o nc aleurruexo 16 prBeau pie;erdns o ad osurrd elrununJ nc grnlg8al u{ rou InlsJrE erdnse y tod oruc 'gpedpz ap olalslsu3 .iaqFuJ ruJAoJ ruol 'ealdeou ec Jdeorde luoaunlur ap lnlcund qns olsa rnlnrae ernleradruel eargd aleod lnroc 1os ad rp Jnrolu,\rrsrlo rpun alrunr8ar ur ,-e.re3:sourle ug riugu pde ap n.rluad rep 'lelnceurr qlu un Jl) Jlsa snqurru rrrode,r urp tcarrp Ftlnzor arec uiecq8 op -olnrunc rou tnun e sns Jp ealred .piuel .greorradns ualred olplsrJc ap aseur urp FtBrrrroJ elso npodpT -srp rretu Bl rp Flnzpl 'gpedpz ur eurpntrtlu ru 000 ZI-000 6 eJ purd pzerl t6 areold ap calseru€ un elso nfuaodo,1 el tu 009-00t el cp opurtul aleod as areur 'rcar eJ€orJJJul elrJ .3g) rleJEr snqruruolnulnc rou un .(H.B.II -nleJls ur rode purzpc .aplec reru areorrcdns ..r1uepunrle ul lull ocrrlcay.r trgcrBcse p ;6 elrJnlurls ur Ezear.uJoJ as areold ep alrrnl rrielrdrcard cnpe cruc .eun1rn3 op tturour
r
Fl
Fig
11.9 Fulgii de zipadi
sint agregat€ de miei cristale de gheaqi hexagonale (foto Ewing Galloway).
nici de aer, boabele de grindini cresc prin acumularea de noi picituri de api care ingheati, cam in felul in care gheata se acumuleazi la marginea anterioari a aripii unui avion. In cele din urmd bobul de grindini scapd de sub actiunea curentului de aer si cade pe sol. Cind ploui pe o suprafa!5 de teren deasupra cireia se afli un stfat de aer cu temperaturi sub punctul de inghe!, apa care cade
pe sol sau pe alte suprafete (copaci, case, sirme) ingheati, formind un strat transparent de gheali (fig. ll.ll). Acest inveliq de gheali se numegte polei, fenomenul de producere a lui fiind cunoscut sub numele de ploaie cu polei. De fapt nu cade gheati propriu-zis6, astfel incit poleiul nu este o formi de precipitatie. Ploile cu polei pot provoca mari daune, in special sirmelor de telefon, de telegraf 9i de transport a energiei electrice, ca ,si crengilor de copac. Poleiul face ca goseleleqi troioarele si devin6 foarte alunecoase. Cum se m5.soari. cantitatea
Fig. 11.10 Grindini, depiqind in dimensiuni ouile de giini (vezi ci_1u$ 11 Girard (statul lllinois) la 13 auguet":^g9lt9), 1929 (foto U.S. WeatherBureau\. 178 | Atmosfera gi oceanele
de precipitagii
Cantitatea de precipitalii se exprimi in general in centimetri sau in inci care cad in unitatea de timp. Un centimetru de precipitatii, de pildi, reprezinti acea cantitite suficienti pentru a acoperi solul cu un strat gros de api de I cm in conditiile in care nu se pierde nimic prin scurgerer evaporare sau absorbtie in sol. O formi simpll de pluviometru constd dintr-un recipient cu fundul plat gi perelii drepli; apa cizuti in el intr-o anumiti perioadi este apoi mlsurati. Dacd intervalul de timp este ins6 lung, rezultatul poate fi puternic modificat de evaporare.
ffiffiF%= 'il
l l r : r rh iL_*"""0"-99 i,iil ___ :-:,,'r,.,{ -* -l-l-;._ n \'
i
t:
l-t -
ll -,. !l
I ,L tl 7
|
(I' -
{ r lA
' 'lV/ -=--:_
\
(r. s u r o ui.
-') q z p a s e t o d p o s ln,oN
-l-' +_-;--
l
- - - -u--)--_'j__l\l1|{_
r u a . . n ? . ? e f l JF\ t) ^ Y
, -.
7'r)
,.-,-11 u-r'
';ll?::11 o
?p,deredn'sua.seu: snlnu^l roN g
greorJeonseoueo el ?te^ocruap 9uroj ul snqutuolnuncc
erBorredns elrrnlerls uI epunJlgd arec 'PIBo reB ap reueoloc e pJ€orredns Bouud Plurz -erder rnlnrou IB gprdouoc op FuroJ uI InJTIA '(Zt'ff 'tg) Ear€suepuoc col ere Brnrpc BrdnsBep crtrJc InIeAru pcrpur Fluld Fzeq rnrPc B snlntunc Jou rnun BruJoJ €I luoPuarst ree ep eu€oloc rEr 'erBsuepuoc ep InsocoJd edecug l€rperul 'pnor op Intcund qns rcpr el€od es InJoB 4surl" eS gs nrp€ls lsocB Bc eturBul orSnlo; 'reuoriBls purua^ap .rnferd -urp InreE rS Bc Frnt€redruet rSBeecBpqle Es e8un[u [o Erurn e1 pu;d llcul IeJlsB ,clleq€lpe elsacpr as InJee 'pclplr es ec prns?ru ad 'orl€luelsns op relroJ Eareuriqo nrluad lrsrrouuld ap rirsoloJ tugs
'(yoa ,r,rep 'duuqly '1.roa laaN mlntatc a elalloFlcele g6 elF.reue ep urunduo3 tt noatng ro\roa4 'S'n oroJ) gelod nc 1o1dgerm ru.rn ug .(gt6l egrnuer) {rotr ,neN Intule ur Frnlcr-qc no eluadocu €uarc rd alarorretep eoruoJalel$un II'II 'tlg
-*trqi
'ri' i,I
i , I
q :
qns ecrprr es es odecu! rS eJorlrurrl olouoz urp Inrau lrcop crurelnd r€tu el6ezl9cuI es eplec rDur eieJsrdns reun plde.rp u! pUB es ec 'Jol erdnseap ep rnlnreB InJee arerurn urrd gluBrpBr FrnpIFc uwsu€r} 15 prde.r reru csez -lPcuI os oalrlotzep elrrnuarel 'prunppdurJ 'ardurgc ep runrEeJ reun eJdns€op leri.red al6ocnl9rls eler€os (g.ren ap puruos 15 qppc gieaurturp o-rlur Fc ruoundnse.rd gg 'suep r€ru rs acer rBru JoB ap luepuecsep luarnc un op plelaldruoc alse elnle3 '(Zt'ff 'ty) rnf urp Inree lrcep ro6n reur olsa pc rnlntde; plrJol€P er"orradns rurpnlrllB BI PcIPrr os ec pFc Jee ep luepuecse luernc un nldwrs 15 .rnd else erec oetlteauocap pfpc o-rlurp plltrzer q^rlce^uoc grnlBu ep eltriurldrcar4 '1otuo$ r.es ?tuol?tJ 16 c'{o8on oatlceauoc : rgc rarl ad ezrlear eleod os ueuoual lsacv 'rurrilgug r.r€ru sl guld .ree ep eseru esuetul Joun BoJecrpr.rpcrldxa es lunc 'a.renurluoc ug ruopol gS 'pulpurrB nes ppedgz oareold ap JolauaruoueJea.recnpo.rdr5 rc orop.rouBeJBurroJ reurnu nu eurrurolep llcur epedar ep llle Fnor ep plcund qns crteqBrpe etSecgr es qiluu"r as orec Inree pulc rcunlB cnpord es eFriel -rdrcard pc sns rpru ap olec uI l€l9r€ ruy rollliBtldlce.rd u eruuro;
ep egri;puo3
'gtrdot epedgz ug 1e1i.redrS eqce..r. IIZ el pugd gleug€ eueoJ epedgz uI I/0t sl ap urra^ gsul pulrnd lnlroder oereoldap gdu eP nrleurrluoc un nc PzselB^rqce luc 0I oP gpedgz ep turts un g1n8a.raq 'rrieredruoc roun Berepe^ ur aleurqtnoc u rod gpedgz ep rS areold ap eetelrtuec pur.rrrd al.rg.rtsr8 -erur 'laJtsy 'pde ug Inlual€^t{co BI ro Berec -npar ri gpedgz ep uorlue6e-euuoloc reun ea.rrdolurrd greosptu as gpedgz ep elrrepp3 '(e.rr1o8op teruoln€ .tltlzodsrp un nc docs lsoce uI lelop also purc Inzec ep gre;e) alue,,lca.r; r.u1o8 plrsecau nrlaru -or..rn1d ap dr1 lsecy 'Fqn1 1nzg.,r.e.rdelse eruc nc Brpcs ad g.ruo6noluc o 1a;rse pugi -rur.rad'pgqe.raprsuoc aurrilgugo e1 pugdpqnr aldrun e,,r.rrielrdrcerd ep gcnu olelrtu€c O 'lsntug qnt un nc ecrunruoc ac arulgd o pge es PzBq rnr9c B EI nrpurlrc un-rlurp elew -JoJ luls eluernc olorlouroranld oe.re.rode,ra urrd earaprard ecnpe.r B ulued 15 ec oa1e1 -lnculp FlsBocB elr^e e nrlued 'lcexo olBr -nserrr g ealnd u nrlued griqns eord rrnlerls 'urc olyielrdrca.rd FzeoruroJ SZ'0 FpIId ap ep rcru elruoJ egiglrluec oelred plle op ed
de ce conveclia continui cu vigoare dupi ce incit umbreEte norul s-a mdrit intr-atita solul, sau dupi ce norul a fost indepirtat, prin acliunea vintului de regiunea de origind, incllziti, de la sol. De fapt, incilzirea inegald a solului a constituit doar factorul declangator al curentului ascendent spontan, alimentat de energia caloricl latenti eliberati prin condensarea vaporilor de apd. Si nu uitdm ci pentru liecare gram de api format prin condensarc se elibereazl 600 de calorii. Diagrama din figura 11.13 I reprezinti variatia temperatlrrii aerului in raport cu altitudinea. Cercurile mici reprezinti o mici masi de aer care este fortati sd se inalte la altitudini superioare, conform gradientului adiabatic uscat, ca in figura 11.6. I-a dreapta acestei linii se afl[ o linie continui ce indicd ea cstc temperatura aerului inconjurdtor; gradientul normal tle ternperaturi" aga cum apare in ligura 7.3. Se presupunem ci masa de aer porneste dintr-un punct de lingd sol. unde temperatura este de 32'C (90'F). Cind ajunge la 600 rn (2 000 picioare) temperatura masei de aer a scdzut cu circa 6'C {ll"}-), fiind acum de 26'C (79"F), iar aerul 25
nu produce celule fle conr-ectie, deoarece aerrl rezisti la impin-g e r e a i n s u s . Cind stratul de aer de linei sol este incilzit puternic de soare, vitezi de scddere se mireste (linia continui are o inclinare mai mici, {ig. l1.l3,B). Masa de aer de lingd sol incepe si se inalte spontan, deoarece este mai usoari decit aerul de deasupra suprafetelor de teren invecinate, carc sint mai pulin incdlzite. Degi se rdceste adiabatic in timpul ascensiunii, Ia 300 m (l 000 picioare) masa de aer are o temperature de 29"C (85'F), care este apreciabil superioari celei a aerului calm inconjuritor. Ca atare, masa de aer este mai u,soari de cit aerul dimprejur gi continui sd se ridice, La 600 m se atinge punctui de roud si incepe condensarea. Acum masa de aer ascendent se rdceste conform gradientului adiabatic umed care este egal cu 0,6oC ia I 00 m (3,2"F la I 000 picioare). deoarece cildura latenti elibc-rati prin condensare compenseazd viteza de sc6dere cauzatd de destindere. La 900 rn. masa de aer ascendent este inci mai caldi cu citeva grade decit aerul inconjuritor ;i igi continui ascensiunea libe16.
30 Altitudine
A
{fr.)
5000 @NDITII DEAEH TABIL
4000
3000 rerticol Grodient, |o0' 3,sF'/lC 0,6sc7r('oil)
\
2000
Grodier odioboti
I OO0
5,sF71000'
ttc /tof m)
Strot de oer incdlzil
0 /J
80" 85' 90' Temperoturo'F
Fig. 11.13 A, Aseensiunea fortati
lB0
Atmosfera
qi oceanele
95"
80"
8s"
Temperoturo, "F a aerului stabil; B, Ridicarea spontani a aerului instabil.
16 olrunlrnJ uproqe urol nu oc gurd selaiur urldap ed g aleod nu esur dr1 lsacy 'rluolrtc Iac else rrietrdrcard op dlr eelrarl lv 'aseolunru elerarJeq olsJd acarl orec IrqBlsur rnlnraB e PlEiroJ paunrsuacse oll nES FcrrrrrJl Brioe^ -uoc aP alereuaS runurv 15 asra,.r,eJJruJalnd Joun eruJoJ ner sc Insues ur ',rrlcJ,\uoc dr1 ap lurs acgerSoro epold urp alrud orurrr O 'eps^oNi rnlnlets e gie;erdns eBearlur ed lsr ap €ruroJrle3 rrrp glrrpurrn g aluod ac ar6;y o 'rrcrraury e alrlr;Sap Juoz rrreru B t c r e e a r e . r n i e ; s a p g c r l d x o ' r r i g l r p r t u n eJ r e p - B c s oP qlllosul "acnpoJcl as ec qcrleqBrpB RJrrz -lqrul 'llr9ur InlJ \Iu qns rerrlc da11e1 {}eaq e a u n #' a r u ! J E r r r r e r u Inla-\ru ep JdBorde 'rolaJrars g.,"td areoqoJ ps ernqrrl InJau re ridnrqe rualrrBsgr royiuesra.r erdnseap 'Epe.raN Brrars rolriunur rle rcrlsr.\ pufur,fy olatued ad oronbag rp rrnpqd rolrrBru €arBtlo-\ -zep ezeazrroleJ areJ 'aluapunqe lrielrdrcard csourrrd rnprlur-\ rSndxa riunur Jolsac€ rriuesral'(Ot':.t'3g rza.r) rrrpru rnlnla.\ru erdnseap ur 000 t r?l p)rprr os elsarJ rnrec ale'upe,re1i ErJarS solunur iuel rnlJrpru e.rdnsuep ri prou ap 16 plurluac BruroJr[eJ urp EtsBoc ap rolrrniuel erdnseap cgrced Inueeco urp petun ree cnpe lsa.\ ap eluBrr
'(9961 .ryoa
,nap
',r,1o11 puu .radruq 5<
raallud ug lJiurldrca.rd e; a.ra16uu Erp JluBaJo .El.f JolasEm u ^erui.ro; reunrsuarsy yI.II i,
00r
06
08
0r
elnlelaoual
09
09
0r
0e
oz
paun
A-
J:;. 0l-
'oreorJ*ur rJn[J-\ru ards ro1 u l c s a z l e cuJ as rS 11nur reru rS eJnsn Inunrp as 'elelrprtun gurind lndacur eI rp tn-\E ne a.rec oareorradns alrrnleJls 'rolriunur e lur,\ qns ap ealred ad areorradns rSareorra;ur raB rp rolrrnlErls IB lua[nqrn] InJJlsatuu urp ;ralSuu ner rrnlur.\ rlsacv 'los urp n[Jz -Jrrrn e nes rrzadBz e gprder Jp tuJJlxJ eaJur -ode,ra uco.rord 1od 'aseoluntu rrniuel roun re tuJ-\ ap rirrsodgpe rriuesra-r. ad 1eq arer oallu1 rolelets Inlsa"\-prou urp yn-1oourr1.rri edorng urp plec rS lecsn Inlur-\ "ln-uqaol 'd11 lsacu rp reurcol lurs rrtunl JIB JprJB auoz aluelrodrur rbur olal urp e.\JlrJ 'toyttioytdnatd Drtuor pru[arcrd pio{ntdns E l f u n u B J S a p E" ^ B l E c s np t u r l c r p g u o z o B l s r \ J Icrp aleod riunur ap rnlniuel [p tuesrr.\ lsrJe Jd 'lecsn oueoJ rur-\ap 'arirzodsrp e1 plpJzJurn ep gsrrs o rJru pur-\eJu 'rS grrleq -eIpE rrrzlpcuJ Jp Jelrrurs sacord un-rlurrd eJJrl Ir tuncy 'sndo lnluesra-r ad JrBoqoJ es odacur lnrae 'rnlalunru elsBJJa alSa=.qdap ac gdng 'rrielrdrcard aralieu Bn[ ro-\ "gluarJ -gns eJSJ ErrrJEr Fceo 'gcrlBqerpe Ezrlr \ nc atSacer as [e'rnln]uesrd.\ 1nBun1 e-ap Errprr JS lnrrp JJ Ernsgur dd .(f I'l I .Bgt eseolunur rrniuel roun erdnseap alncJrc es '1ep luaurour un BI 'aleiro; II rod arecsrru ur aluge JJe Jp Jsr?rrr Jlle ri alueurarop alrJnlur,\ 'o,rriunur nc grnleBal ur.. Eu{uEJSur ac eaaJ 't{otForc alSaruntr JS rrielrdrcard ap roluraua8 rusruecaur Ealrop Ie-ap IrJ 'ErB.\ rp lndurrloue . r n lnue ul "rrpau rurpnlrltsl ap alauoz ur rer Elernp gteot ad'Erolsec€ lnrnf urp leosn ap rolaia;erdns u rS alecrdorl r$ alerrolenc.r rolJueeco erdnseap .rparun rS aplec alunr8ar ur eJsJpB ruru IJc alSesei JS -.rJrrlJdlJ rrpJ - r g c s J p n J _ r u n u n J a p a l r i o s u r r o l J s r J _ \ EE u r o J qns rrielrdrcord eururralap aleod arec ouBl - u o d s r o r i . r ar u o . l a t r d o r d - . J r q E l s u r lnrrt.EzErlJcur erurn el guld rn1 -nrr€- Eerecrprr 1 3o r $ a q ^ e 1asr i c a . r u o c a p B I n l a c i aredsrp ar8raua ap esrns .rrielrdrjard ap gurroJ,qns lnzpc nE rS lesrrapuoc ne-s gde ap rolrrode.r e alred a.reru reru Eac purc 'rJeru ofreoJ rurrilgug e1 .at6arrg .uagr\o ap alrrods IlplIluBc acnpe rr InluJrnc ac ernsuur ad suolur rerrr oJ ul Jc urp apre rBuar,rJp JoJ un erec ur Inlnlal roleueruas€ .rnlndrurl eJraJJJl n c a l € l r s u a l . u r u r E J S e J J JE S J p u t l l r r J p u J t s E l n t u a r n c r J B E a u J r u a s uu n - r l u I ' r o l r i g l a r r d o r d eiul rlld u! l/qo$u! olsa rrresu5puoc lndrurl ug ueluods as-npuJilgug Er rcre l[rr]Jp Inrry
^
.
.
! ! ! J J {
Fig. ll.l5
stadiile
de ilezvoltare ale unei celule de f'rruni
ln mrscare spre est, in care aerul converge gi este fortat si se inalte.
Furtunile
cu descirciri
electrice
O J'urtund cu descdrcdri electrice este o puternici furtuni locald, asociatd cu un nor cumulonimbus mare qi dens in care 91istn puternici curenti ascendenti de aer (fi g.J 1.8,H). Furtuna, este,in generai,insotiti de fulgere si tunete, iar ploaia este scurtd 9i torentiald, adesea avind caracterul unei ruperi de nori. La inceputul furtunii pot lua nastere vinturi violente de suprafati, Furtuna cu descdrciri electrice nu este de tipul ciclonic descris in capitolul 12, intrucit nu existi un sistem de vinturi dispus in spirald spre interior. Ea poate fi definitd mai degrabi ca o furtund cauzat6, de convec{ia termicS, deoareceeste, in esenti, un puternic curent ascendent de aer ce se ridici spre inillimi superioare. Carza precipitaliiloi 9i a ridicirii spontane a aerului a foit explicati atunci cind am vorbit de aerul instlbil si de precipitaliile de naturd convectivi. Dezvoltarea furtunilor cu descirciri electrice este studiatd prin folosirea paraleld a avioanelor,, a statiilor meteorologice de pe sol, a statiilor cu radiosonde si a instalatiilor radar cu mare razd de actiune. Numeioase furtuni cu descircdri electrice sint formate din citeva celule, fiecare celuld fiind un curent ascendent,asociat de reguli cu un curent descendent. Celuleleindir-iduale prezinti un ciclu d e d e z v o l t a r e( v e z i f i g . 1 1 . 1 5 ) ,i a r o a n u m i t i furtuni poate contine celule aflate in stadii 182 I Atmosfera
qi oceanele
(dupi
Horace R. Byers, 1g4g).
de dezvoltare diferite. Primul din cele trei stadii este stadiul cumulus, in care celula este un simplu curent ascendent, cu un virf de nor ce se inaltd continuu. Curentul de aer tinde, in ascensiunea lui, sd tragd aer de_pe lituri. Ln stadiul nl,anr ploaii care cade creeazd un curent descendent prin frecarea de aer. Aiungind la sol. unde se imprhgtie" acest aei ,".". in momentul ".i" ajungerii la sol, curentul descendent dn nastere rafalelor puternice care se observi de obieei inaintea sau la inceputul ploii. La stailiul ile ilisipare (de imprn,stiere) a celulei de furtund ie ajunge atunci cind curentul descendent s-a impiigtiat in straturile inferioare ale celulei, iar cel ascendent a incetat. Partea superioard a norului are acum forma unei ciuperci sau a unei nicovale gi continui si se etaleze dind nastere unui nor altostratus sau cirrostratus. ln cadrul furtunilor mari qi complexe celulele noi se formeazi pe misura disiperil celor vechi, astfel incit furtuna rimine-in activitate continud in deplasarea ei regionald. Curentul ascendent principal al unei furtuni cu descirciri electrice pbate prezenta o circulatie a aerului cu vitize foirte mari. Intensitatea acestei circulatii este indicatd de faptul cd grindina de B cm are nevoie de curenti ascenderrti de 200 km/or6 care s-o tind sus in timpul formdrii. Curenti ascendenli de lI0 km'ord nu sint un luerirneobignuit in stadiul de maturitate a furtunii. ln general, furtunile cu descdrciri electrice au nevoie de aer cald, deoarece numai aerul cald poatoecontine mari cantitnli de vapori de apd. fn consecinte, aceste furtuni iint
ep ealelrlu€c ocrlsal olats€oc op olrurpntrlel artul IS "09 "g€ '1soA op olueurtuop rolrJnlurA InlceJe rEIc qo13 ad ezeazrl,teder os runc Bl"re Plreq olrrunu rrull lesErl nE-s gurrdxa apiulrdrcard rrpeur elrurpnlrl€l eT Plseocy'ap1qozl 'ersy rS erleJlsnv oJlu! lpq orec ruosnru ap r o p i e l r d r c a r d e glenue olporu rSeeace nr 'I e6ue1d uI ptucrpur ersa qo13 ednr8 aleqrue ep ete8al ecgur8oro gielrdrce.rd alalcund ulrd ad rrielrdrcard ep plenue arpau eolelllueJ cseurr.rderzauopuJ urp etelnta.rau eseoluntu 'arelnsurued al.rniue1 Ialpul e auasnde uerezll.rudeg qolt ed rollliurldlcerd r e l s p o a1 n 8 u n 1B - e p u e c c c g r n p 6 r p o d B p l l s u J oeccelelqelnsuruad 'rolqurrn Fcrlsoa eeurS.reurnc rS ec lnlotrdec rS erueurrrg ur erolsoce e1e lsa-pns ards ug atecrldxo g rol 'a1n1uotf runun{ rwr.u alrunrsualxo nc 16rarpul Inprou u1 eduleurrll urelnd al arec ed'runlrn3: elsacy 'acar re€ ap lliunru nc prcuroc erec urc gg6 ersad ep leJls rnun urdnsuap pl€c roe ap lerls Inun llierrdrce.rd nc atsn8ur apr6gyap lertsnlr olsa e gteirog Boreclplr op ot€co^ord 1u1s acrrl -cala rrparpcsop nc runlrnJ ap rrndrl etly nrcnl lsacy 'aluapunqe elruoJ ecge.r8ororriel '€cBres ariela8a.r. -rdrca.rdpugcnpord oliunru ap rrniuey otlntu reur e16eultur rnlncTlrced Inlse^ rS uurpul nc euoz nes rrnlra6ep luls rnf urp aseol oale8oq rrnppd Inu€oco ardsrrrp aur,\ ac paurn lecrdoJl Joe Ietu apunr8ar ec drurl ug 'erBA 'gcgurSoro 'luoulluoc aurBtro ap lnluernc rnlsoce B Fcrlse nc alrredoce luIS alg -pns.eelred ug agrierrdlcard ernseur areru ur ap rununJ ep quroJ qns oluopunqe rold ezeoluonuul BIsy urp ocruosnu alrrnlul^ erel csarurJd alelozr 'a11eur ep.rnoleld rS aseol ' ( g 1 ' d e c u r e p P A o s e c r l s a l -unur alrrniuel 'a1ru1 rolol€lq Inlsa^-pns alolsuoc ed elenlrs ropntra6ap € F1€rlelep urp pprre eeunrter uI 'uB ad rriulrdrcard ap Ieru ererrcsep o) crreqerpe el6azlgcur as rS rxc ZB0 I erpeu ur e16-aurrrdoeru,.r,ep cruosntu all€uJ olrrnlerls urp 9reoqoc Inrae rcrY 'lse^ rnlnlualnc ealec ur Eleg€ FsBoJnlap ounr;ar -pns ep pclgv urp rrurlele)I lnrraSap lS pns o-rlur 9lenlrs 'rerpul Inlse-prou urp elelll op ecrreruy urp u€r,\n.rad lnurrgi S re tunc r?col o 'rfunde.rreq3 'nldurexa eO 'euurpuI 'alucsn Flseoc ap IISIJ BUB es rcrueaco rlecrd ralnsurued Inlsa urp rS rarsy olu eseoluntu -oJlqns JolruolcrcrluB e Bcrlsa BJnIBI ed alouoz ulp eleriuarol ocruosnru ayrold op 'lliurrdrcerd lerlsnlr alse drl lsocv 'ocrJlcole rrgcrecsap nc ap tuc gg7 ersad pnue al6eurrrd o1n1ur.,r rununJ rS e1uepr.r, asrole pzeorcue? Io 'ollq eleq erec arlec .eueellJpspr Blsaoc runrFar -u1sur ripler.rdo.rd nc 'petun 16 ppc olsa ree oloqtuB ur !.recseBepeI,{elnsur rS plerrue3 tsace eceO 'y1'11 e.rn8g uJ plere es urnc e5e 'eluap 'eseolunur pJerreq o alsed gcuarl ps re8rlqo €crreuV gJaJool sueslsace ur aldurexg -unqe op Inlsep ecgerSoro rrielrdrcard roun also InJee oacgur8oro rrunlrnJ Inzuc ul 'otuIx arel6eu nep ole 'so1un'u nBS soJnlap Jarlar -eru nc Blsuoc ap runr9er erds ueeco eldsurp 1eq rrolel e?urle 1os q3u;1 ep rnlnre€ Br -nlereduel elo opun olocv 'olecsn rrnlur^ lurgdeeu lurs purc 'ezBrrue pdnp solu lBur 'plec rS porun ree nc aleezrle gc wrndrqaur au es arnqerl nN cnpord as alg 'rolaozrl€ InroP elrradoce aleieyu.rdns ed elue.tce.r; lrrrs drl -rroc ur purzun.rlpd 'Jolence erds epurlxe tsacu ep elruntrnd 'ZI'II BrnEg uJ lertsnlr 'roJaJsorrrle as olBlrprrB ep euoz qlsBecy 'pns op ucrr olso saco.rd lsocv IB JorreJur -auy B Fcrtsal Btsuoc ed ep rS pns ep BcIrJv rnlnlerls e I5 rnlnlururpd e or€os erlec oerlerlsny urp olec ri ec oguozplseoce ug pge op rrilzlPcu! Plrrolep Fllo^zap os oc Ecrrural os uerl 15 rerqery elnsuruad 'p.rou ep BcIrJv ericanuoc ap FlBcoAoJd else e.rec o( no ap asou ulp elrrn1.re6eq 'arecsn ap sacord cruralnd i.aun In)ouart! u?p oununt) orlrarat prntou ap rnun sndns rS crleqerpe lrzlpcul rnlnroe nunttnt olse lrnu6rqo dr1 un 'rrununJ a puel ale eluepuacsep JolrJec6ru glrrolep oeunrsa.rd -uods eorello^zap ezee6uelcep eruc ree ep Fll€ur ap elecrdo.rlqns alortuec nEs elauoz reueoloc u elurirur rrrpcrprJ eznuc n"s Inur ur eqels elreoJ lurs alrrielrdrcer4 .cge.r8o.ro -sruecaur ep ericuny ur orrndrl Blelrc uI ocrrl IntcoJe rS 1ecol E8nupu liunur ap .rogrniuel -cola rrFcrPcsep nc errununl Eselc uralnd eiuezerd r6ep op,trlceluoc €Jnleu ep aurr8 ere^ sele relu alrull]ul -or1ur ur edeorde turs rrieltdrcerd alsecy luls [oJ lsece ep elrunlrnJ ollparu olrurpntrtel 'elrqelsur 'e.re1od epunr8ar ur elncsounceu crlceJd lereua8 ur ecrreJsorulerrirpuoc 16 e1 qde ep rrodB.t ep riplrluec oruJouo prntrsu el o]uo^corJ aueoJ pulg oeseoI rurpn]rtel
umed care vine dinspre Oceanul Pacific. Efectul este mai pulin frapant pe coasta atlanticd a Europei si a Insulelor Britanicc (al ciror relief este mai putin pronuntat), dar el este totugi vizibil. Trebuie si relevdm de asemenea ci Noua Zeeland6., situatl la sud de 40' latitudine sudicl, are zonarea precipitatiilor dinspre vest spre est bine marcate. lt ,ottu vinturilor de vest pe versantii addpostili ai lanlurilor de coasti caracterizati prin cantititi mici de precipitatii s-au format de,serturi. Cea mai bund dor.add o constituie deEertul Marelui Bazin din Nevada, pe care l-am citat mai sus cind s-a vorbit de prirrcipiul de formare a regiunilor reduse de preciadipostite, cu cantitili pitalii. O relatie similard existi in extremitatea sudici a Americii de Sud. fdri sI fic insi tot atit de bine dezvoltati. Chiar 9i Peninsula Iberici prezinti conditii de semiariditate in jumitatea sa r[siriteanS, in comparatie cu coasta vestici umed6. Marcle continent eurasiatic prezinti in general o ariditate care sporeste de la \"est spre est, deoarece aerul umed dinspre Oceanul Atlantic pierde din umezeala sa pe mdsuri ce inainteazd spre est, iar aerul tropical urned clinspre Oceanul Indian este blocat de bariert:le muntoase din sud. Atit partea risiriteani a Statelor tlnitt: cit Ei regiunea rdsiriteand a Asiei, care inglnbeazi in mare misurd R. P. Chinezi, Japonia 9i peninsula Coreea, sint umede , dcsi sc afld in partea rlsiriteani, adipostiti dc vint, a continentelor respectir.e. Acest fapt se explicl prin pretlominarea rnaselor de aer umed carc in timpul lunilor de vard se deplaseazl sprc nord dinspre oceancle subtropicralc in cadrul circulagiei musonice. In regiunilr: arctice. aia cum aratl harta, media anuale a precipitatiilor r-ste foartc rnici. Aici atrnosfera se caracterizt'azi prrn coborite gi, ca temperaturi predominant atare. nu contine mari cantitili de vapori tle apI care si tlea nastere la prccipitalii. irr acelagi timp, temperaturile joase reduc evaporarea intr-o asemenea misuri, incit vara existi din abundenti umezeali in sol gi apa de suprafati, iar iarna existd zipadd;i ghealn. 184 | Atmoefera Ei oceanele
Fcrulrz ra elnr od plrrpur.rn 15 -ecrldours e1.req ad e1ese.r1 g eluod orec 'BcrJeJsotule ounrs -e.rd ptleug 15 gseof ep rolorluoc ee.reseldap nc elercose lurs rrruJJA alrJpqurlqcs ogcrpns .tpeur rS -ecrp.rou eurpnlrlel IS .St e.r1ur "S9 alrurpntrlel e1 Fc er15 as aureporu ecr8o1o.r -oaleur rorroal BareJoqela ap alur€ur EcuI
aunrserd grpul ep 16 qsuof ep rolerluec uliu.r8rtrq .aPeurol u€llnlurs Fllo^zep as rungnJ olsece ur rroeun rer .ocr.r1ca1a IrBcrecsop nc runlrnJ osBororunu acnpord lod as pcruolcrc FununJ prn8urs o-rru1 .i_ogr -n1url 1e lurrds cruolcrc lrncJrJ un plurz-erdnu e[ 'rnlnrou e gprder qlrlceluoc arecrprJ o acnpord os oJec ur snqruruolnunc Jou a.rBru un nc ^el€rcos€ ,g1uco1arieqrnlred o olsa (11 'dec rze,r.) ecrrlcalarrecrecsopnc Bunund 'leredes pl€1eJ1 g e,r r5 ruolcrc ap rrndrl elleleloc 1!cop Fcrru r€ru llntu olsa Bg 'ocluralnd ep ruerlxo rrnlurl nc cruolcrc [a1.rr,run glurze.rder .asnpc.r olreoJ rrirodord oopoutol :unf!D, r.es op -FuntrnJ o olse $ep uoSotn lnrolg8n.rlsrp e1 gu;d gtetr8e ro6n .u€aco ep rolrr oruerl o €l ?p erru,r eluod Ig -epurlul e.rdnseap .eseof rurpntrl€l e1 el6eu -lltul es ogocTdou Inuolrrc I gcrulelnd FununJ o e1 qu;d FcrroJsoruls arieqrnl.red g.reo6n o €l ap erre,r aleod I[ .o]pu! rS rrpaur rolru -lpnllrel crlsrratcerec .(otpau aulpnntal ap Tnuo1ctc ) Tnctdotlotlx a Inuoplc : aye.raueFrrro8 -oluc rerl ug lrudrur es rrole.r8rur rruolcrJ 'acluol?Iotun\tn{ ep alaunu gl.reod eueruouoJ ep IaJtsV 'ecruralnd e1 purd plereporu errpl ep rrnlurl ap tr6prP.Lolur g eleod Inuolcrc 'cru.ralnd also crJeq .elr€d lnluarper8 pcup 'pqels ap od gpedgz r5 ereold ep nes Flle 'erernouur ep gpeor.redgldrurs o ep ririosu; pcrru alreoJ etalrsualur ap g rod rruolcr3 .roprielrdrce.rde 16rolrrou €erelloAzap elru.red nu erBc ogclleqerpe errzlPcur o purcnpord oqcseepurdsFres ps rS arBoqoc ps epurl Inree zec tsacB uI .rolruolc -Icrlue ee.reseldap nc ql€rcose Be-sepBelse plrrosu! rf gseournr; earue.rl .1se.r1uocur.r4 'rriulrdrcard rS rrprrnouugcnpord 6.ro1 lnpur.r E_l 'ar€c Brnlsece B FcrlBqBrps BeJrc€r ep r5 rnln.ree Eerucrprr ap ptriosug else erluoc elsace erlec rea op roloseru eiueBraauo3 'roluolcrc eeruseldap nc Flurcosu else elleuI rs rrpaur elrurpnlrlel EI ep glurnouur rS areol
-Y8I4[IH]Svgl,[gua ygsgoy g,tuvo,{
ecrFoloJoeleru
IrntuoJJ 'tea ap esBru oecruolcrc
Tuntrnd **rF '-€ '
.
?
-€*i a
$ B €'"b€ii;Ersy . { E ; & + 4 ;
i . f
pe ord 9i au 800-1600 km in diametru. lnnourdrile si precipitatiile sint in general situate in jumitatea estici sau sud-estici, porliunea nord-vestici fiind de obicei o zoni cu vreme in curs de imbunitdtire. lntre ciclonii succesivi apar anticiclonii (centre de inalti presiune), care aduc vreme ricoroasi si senind, cu aer mult mai putin umed decit in cazul ciclonilor. Pe teritoriul Statelor Unite, anticiclonii vin de reguli dinspre nord, in timp ce ciclonii se formeazi eel mai adeseain regiunile sudice si se deplaseazl spre nord-est, degi existi numeroase exceptii. Folosind hn4i sinoptice periodice care indicd poziliile ciclonilor Ei ale anticiclonilor, meteorologii experimentati, care au ajuns si cunoasci, dupi multi ani de observatii, comportamentul ciclonilor, pot formula prognoze meteorologice corecte. Se qtie, de pildi, ci ciclonii urmeazi anumite trasee, cum ar fi valea fluviului Sf. Laurentiu.
Antrcrclon s u D t r o p r c aI ca lci
orolog norvegian, J. Bjerknes, a emis o noud teorie destinati si explice miscirile ciclonilor extratropicali 9i ale anticiclonilor. La latitudinile medii existi o zor'd de contact intre aerul rece de origine arctici sau polari gi aerul cald de origine subtropicald. Aceasti zoni fluctuanti de contact a primit numele d.efront polar (fig. 12.l). Termenul de nr.asd de aer se aplici oricdrei portiuni intinse din atmosfera inferioari cu conditii de temperaturl Ei umiditate relativ uniforme. Putem spune deci cd un front separd doui mase de aer cu proprietili diferite. Termenul de front, folosit de Bjerknes, i-a fost sugerat de aseminarea acestei trlsituri meteorologice cu fronturile de luptd de atunci din lartea vesticl a continentului, Tot asa cum vaste armate se ciocnesc de-a lungul unui front bine definit care se deplaseazi inainte si inapoi, masele de aer rece polar intri in contact cu aerul umed si cald provenit din regiunile subtropicale. I4 loc de a se amesteca liber. aceste mase dJ aer cu caractcristici diferite rdmin separate de-a lungul frontului polar, insd, ele intri in interactiune, formind mari volute a ciror structuri amintegte de forma unui val marin vdzut in sectiune transversali. O serie de diagrame individuale (fig. I2.2) prezinti diferitele stadii din viata unui ciclon extratropical (de latitudine medie). La inceput, frontul polar este doar o graniti uniformi de-a lungul cdreia se deplaseazd in direclii opuse mase de aer eu proprietiti diferite. In blocdiagrarna '7 din figura 12.2 frontul polar prezintd o proeminenti (undi), care incepe sd se formeze. Aerul rece se indreapti cdtre sud, iar cel cald cdtre nord, ca si cum fiecare ar voi si pitrundi pe teritoriul celuilalt. Situatia ne aminteste de doui persoane care trec in sensuri inverse printr-o usd turnanti. Pivotind pe un ax central, usa permite fiecdreia si treaci in spagiul eliberat de cealaltl. Este cazul acum sd pirisim pentru moment blocdiagramele din figura 12.2 pentru a r-edea ce se intimpli atunci cind aerul rece pitrunde intr-o zond de aer cald si viceversa.
Fronturi calde si recl Fig. 12.1 Culoarul depresionar (talvegul) fintre doui regiuni de mare presiune atmosferici este o zoni favorabili dezvoltirii unui ciclon.
lB6
I Atmosfere
Ei oceanele
Structura unei zone de contact frontal, in care aerl.l rece inr.'adeazi regiunea cu aer
Eslrcsep 1n1o1rdec 'aclrlcele rr€c BIsII el urnce e8nepe welnd -rgcsep ep olriosul rununJ 15 ecrurelnd osrol€ acnpord rol aruc oerice,luoc ap olnloc eraue8 e^ Ie clrqBlsur also plBc Inrae pcep 'etse.rrg 'rcar alrrnluoq qzP-ezl[alceJPc ec roe ap elei -ualnqrnl pulluezerdau'a1qels oclreJsotule llirpuoc ap alriosuJ p1n8or op luls eplec elrr -nluo{ 'snld u1 '002/I eI puld 69/1 lnurpro ap orcar ey.rnlirorJ llcap lclur leur alued n€ eplec alrrnluorg 'g8un1 gdure.r o ad €crn re runo rS uc ai1uu1 as ps te8rlqo otsr plec o1n1osnc lceluoc uJ oulwgr acar Inreu rer rop op Bsaru rcre rg 'ace.r IBtu Jee ap eunr9ar o-rlur gzeaseldap as plec rae op €seru oruc u7 'p1nc wo{ un Bzuerlsnlr 9'61 ern8rg
'rJpeu rulpnlllol
-Bur llnru nc ElBnlrs olurl o ed co1 n€ eluel -or^ rununJ olsocB rJirrzecelrrunue uI 'oluol -or^ rununJ roun Basope eralsuu Fp gclplr os erec (p1ec) recolsrp Inroe lIcnrlur'acrra;s -oru1€ rrieqrnl.red ecru.ralnd nc eleraosB '(gleluozrro lurs rcar alrrnluord Pluelsrp ap ur I nc e1ecr1ra.'r'ed ereca$ BI ap ru 0B al6a.rceereurlcur pc purueesul ac eeec) 6gi 1 €l gt/I Inurpro op alellleer ul PulS '€'ZI urn8g u; plura8exe llnru also ecer Inlntuo{ reia;e.rdns elued 'Ie e.rdnsuap ecrplr es Es plec rau op eseur g8rlqo r5 1n1osnc lcel -uoc uJ eurtugJ 'eer8 reur elso arec oecottee ep esetr{i 'acat luott^e16aurnu es IeJ lsece eP 'plBc luorJ uO 't'ZI Brnbg u"r Fl"rtsnlr else
Bl uolclc rnun a eralloazeP eP uPats nrlud a1e3 Z'Zl
'VL
o r a O u r l sa p n r p e l s
\
; e r i r u rn r p e l g
\
$s, \r
opa-|
Fig. 12.3 Prin pitrunderea ee formeazi un front rece.
aerului
rece sub cel cald
estc considerabild, fiind mai lati de-a lungul frontului cald. intr-un stadiu ulterior, frontul rece, care se deplaseaz6,rr.ai rapid, a redus zona de aer cald la un sector ingust. In blocdiagrama C, frontul rece a deiegit frontul cald, formind un front oclus gi obligind masa de aer cald sd se desprindi de sol (in acest mod ea este izolatd de regiunea sursi dinspre sud). Sursa de umezlli 9i energie fiind astfel blocati, furtuna ciclonici se stinge treptat si frontul polar igi reia forma iniliali (Blocdiagrama D). Reprezentarea ciclonilor pe harta sinopticd zilnici
Fig. 12.4 O linie de vijelie, de-a lungul cireia se produc furtuni violente, precede uneori un front rece. Zonele hagurate reprezinti precipitatii recente (dupi U.S. Veather Bureau - Harlg meteorologici zilnici),
Fronturile
reci
se migc5,
de
obicei.
de-a
lungul solului cu o vitezi superioari celei a fronturilor calde. Ca atare, cind ambele tipuri se afle in aceeasi regiune, asa cum se in cazul furtunilor ciclonice, frontul intimpli rece poate depdgi frontui cald, rezultind o combinatie curioase" carc se numeste torrt oclus (fig. 12.7). Aerui mai rece al frontului rece. care se deplaseazd rapid" rimine lingi sol, obligind atit aerul cald cit si aerul mai putin rece si se inalte cleasupra lui. Masa de aer cald e,cte complet desprinsd de sol, \rom introduce acunl relatiile dintre front u r i l e c a l d e . r e c i , s io c i t t s e i n c i c l u l d e d e z v o l tare a ciclonului, in figura 12.2,8^ perturbatia in formi de undl de-a lungul frontului polar s-a adincit Ei s.a intensihcat. Aerul rece din cadrul frontului cald este acum impins activ spre lB8 I Atmoefera qi oceanele
O serie de alte detalii si caracteristici ale unrii ciclon in undd sint ilustrate in figura 12.8 care reprezinti doui hirli sinoptice. Acestea sint copiate, cu usoare modificiri, dupi hirlile zilnice pentru 3 9i 4 aprilie 1963 ale Oficiului meteorolosic al S.U.A. Harta A prezintd un ciclon- aflat intr-un stadiu aproximativ echivalent cu cel din blocdiagrama B din figura 12.2. Furtuna este centrati deasupra pdrtii vestice a statului Minnesota si se deplaseazi spre nordest. Observim urmitoarele aspecte (a) izobarele centrului de joasi presiune sint inchise, avind o configuratie ovali; (b) izobarele lbrmeazi un unehi ascutit in punctul de intersectie cu frintul recl; 1c) direcliile vinturilor indicatc prin sigeti forrneazraun unghi cu orientarea izobarelor, avind configuratia unei spirale sprc interior, in sens invers mi,sc6rii acelor de ceasornic; (il) in sectorul de aer cald se produce o curgere spre nord a aerului tropical in directia frontului cald.; (e/ existi o modificare bruscl a directiei vintului care insotegte trecerea frorrtului rece, asa cum se vede din direcgiile foarte diferite ale vintului in sta{iunile situate aproape de frontul rece, dar de p6rli opuse ale acestuia ; (f ) exist| o scidere marcati a temperaturii care insote,ste trecerea frontului rece, asa cum rezultd din diferenlele de temperaturi ale statiunilor aflate de ambele pirti ale acestui front; (g/ precipitatiile, indicate prin hagurare, acopere o zoni largd in apropierea frontului cald qi in partea centrali a ciclonului, extinzindu-se sub forma unei henzi subliri de-a lungul frontului
"i1
s1
rJn
reun
'aJeJ raru Jea ep Baaur o elsad Berucounlu ur.rd plac lauroJ
plsc ruor[
Jea ap eued 'Frf, 9'ZI
['
F
fo, qJ,
'(noarng bqrDol7's'n oro;) m:1 0e ep aF^re1ur e1 eluriuds lurs esuo.rF acrJluocuoc ellJnore3 'ogaoulmrtl eSad .roun amJoJ qns pununJ ep alF-ufl paa es erar ed rBpar u8rof, 9'zI 'EId
'ericelperd ap rrrotcer€r} rotrrunuB InzEc uI Bluolsrxe lrnlE^zop np Jolruolcrcrlu8 rs rolru -olcrc rrrEcsrru€rdnsE r8unlapur lrie^rosqo 'oluopunqe llietrdrcerd pec €a urp pc rS Fleclplr oS Bs pnurluoc plec roe ep BSeruPc ruB^rosqo 'rnlnuolcrc B Bsnlco Beunri -rod szeelcesJelur erec o,g-g rarurl p8unl B-op olualsrxo alrrirpuoc Flurzord IIirpq B sof ep ualred urp ?lesre^sue.r1eeunricag 'Buruas rep aceJ oruoJA o alruIf JololEls clyrgur Brdnseep e8unfe Inlrrgspr ur purspl B^ BunlrnJ 15 rz o pcul 'equls lurs alrrnlul^ rel 'uruas alse Inroa ornlnuolcrcrlue lnrnf ulp osltlcuJ lolareqozr Inrorralur uJ 'crxol,t rn1n31o8elseoc ed op rolac rA eirelrrgsgr rololels eJdnseopecerl ecor Inluo$ Jer 'rnlnu -olcrc Inpns 16 1n1se,t uJ sunrlpd e orelod ocor rae op qqurll o 'eunrserd plleur ap euoz 'rariuqrnlred e elerluea eeunrirod u3 plec 16 acoJ aleredas elrrnluorJ runce al5erncolur snlco luo$ uo 'snlco lrua^ep B Inuolcrl 'Ero oero g6 ur /tul Sg elsad ep gza?l^ o nc rcap ru{ 00t I ^rlururxorde nc teseldop B-secrreJs -orulu rarieqrnl.red InrtueS 'rrununl errol -corerl ap alarunu pt.reod ec erurl o-rlurrd l€CIpuI olsa rnl InurnJp :€peue1 ur purceJl 'lse -prou ards prdur tesuldep e-s Inuolcrl 'ero tZ Fdnp acr8oloroeleru alrrirpuoc pzeerlsnlr 'B rtr"q opcrldours Fuer{ Bnop B-ep ea3 'glernp puncs op oaleriue.rolrold r5 FsuJ_ acrJlcala rrpcrpcsep ap elriosu"relualorl runl -rn; cnpord os gtsn8uger6r;o ad acar rnlnluog 'rierl6prdur; snlnunc rrou nc 1n3un1 e-eg 'urues prired rJeluod Inrec.plec ree ep reseru 'gnurluoc ereold nc 'snlu.rlsoqruru Inrolcas uI-e1ac gwrn urp ur rS snle.rls rode 'sn1e.r1so11e es eued 1se,rerdq 'snJrrc purue^ep 'p6eo.r8u"r rrou urp Fl€rrroJ else e.rriqns gr.reorrelueaur8 -r€ru ra.r€ce auad reun lnlcadse n€r erl6ecy 'rruroJrlBJls rJou op €surlul euoz o FFe es plec rnlnluor; p8un1 E-eO 'rrou rS rrnluor3i erlurp agrielar Fclpul eu ,V-V raurrl 1n8un1 e-ep y elreq urrd €lesrelsuerl aunricas g 'PCrlso^-pJou€ac 1rc3p 9plEc reur else Bcrlse -pns Bounri.rod gc puFpre olse,,l-pns a.rds tso-prou €l ep Fleuo8erp u3 Inuolcrc pzeal -cesretur (.E"Zg) J.0 ap erurelozr (t) luwas rec 16 eseoI rJnleredurel putuopeJd erec ur uolcrcrluB un ep lse,\ ur l€rurn else Inuolcrc (r,/ ! gurues cllcerd else pcrlsel Eeunrirod ec durl ug 'rnlnuolcrc E gcrlse-prou eaunrirod ug rS ppc Inrolcas ur Frurxeru else alrun -1iels plurze.rde.rac rollrncJac 1e arrr8euugep ppe.r8 urrd plecrpur 6eelelrzolnqou (q) lacet
r."99'$
'b-
Fig. 12.8 Ciclon de latitudine medie urmirit timp de mai multe zile pe hirti meteorologice de suprafagi. Presiunile sint date in milibari, iar temperaturile in grade Fahrenheit. Portiunile hagurate reprezinti zone de precipitagii. Pentru explicarea simbolurilor ile vint vezi fig. 9.11 (Mortificat gi simplificat ilupi Harta meteorologici zilniei a U. S. Weother Bureau).
l9|)
I Atmoefera
gi oceanele
plP9.lov
,:,g''"1i":i- eror
009 acrlneualur N']Elootq eJecs
0
j?i L--==----J6i
€tt.#
,&"?E l
t1
tl
)
o
de nord, unde tind de.as,rp.. Atlanticului si se conceratreze in zona depresiunii islandeze. Se observi concentrarea masivd a tra' in jurul depresiuiectoriilor perturbatiilor nilor aleutini Ei islandezi. Ciclonii extratropicali se formeazd de reguld in serii, deplasindu-se in {brmd de lanl peste porliunile nordice ale oceanului Atlantic Ei Pacific. Figrrra 12.9, o hartd sinopticd a lumii, pre' zinti citeva asemenea familii de cicloni. furtui.r emisf-era sudicd, traiectoriile nilor constituie in mai mare mdsurd un coridor unic care urmeazd paralelele de latitudinc. ,{cest lucru parc sd se datoreze supral'e1ei uniformc de ocean existente la latitutloar de dini medii, care este intrerupti virful sudic al Americii de Sud. In plus, calota glaciari asezat[ in regiunea Antarcticii constituie, o puternicd sursd central[ de aer polar. Masele de aer gi regiunile
lor de formare
Teoria ondulatorie a ciclonilor extratropicali pune un accent rleosebit pe interac!iunea rnaselor dc- acr, cart-' clifera ca proprietiti fizicr:.dar sint esential cle naturi internd a , rrnifonnA. ImpArtirea generaii a masclor de
Fig. 12.9 Harta meteorologici a supra{e1ei inregului meteorologice tipice (dupri M. A. Garbell).
192 I Atmosfera
gi oceanele
indelungat deasupra unei suprafete de uscat regiune de formarc. sau de ocean numiti Cind masa de aer pArAsesi" regiunea tle lbrmare deplasindu-se dcasupra altor suprafete terestre sau oceanice, aerul se riceste sau se incilzegte, cirstign sau pierde umezeala, in funclie de tipul suprafetei peste care se deplaseazi. Astfei, masa de aer se dezvoltd, se schimbd, .in timp ce isi urmeazi traiectoria caracteristici, care o poate duce la mii de kikrmetri multe de rcsiunca de lbrmarc, Masclc de aer polar se impart in tipuri maritime gi continentale. llasele cle aer polar continental din '\merica de Nord (sirnirol cP), ,'r'ntraliau nastcre deasupra portiunii nordice a {-anadei 1i -secaracterizeazd prin temperaturi joasd si un continut tic umiditate rnic ({ig. 12,10). -'lceste rnasr, dc aer formeazd limbi de atr recr', care periorlic p[truntl spre sud gi spre cst, crt--ind anticicioni insotiti iarna dr: temperaturi scirzute ;i cer scnin. llasele tir aer polar rnaritinr se ftirmeaz6 deasupra Pacilicuiui tle norrl 13ering. {r'incl mari posibisi strimtorii litdli de a absorbi urnczeali atit in regiunea de iormare, cit ;i in tlepias;rrea lor spre sud-qst, catre coasta l estici a .{me-
glob pentru
o zi de iulie
eau august ilustreazi
condilii
o acnpord os zec eeuJureseun-Jtul,'runr3ar stsJre rp Pns el llqEro \BJ IBSEId uolclc - r x . r J qe r d n s u e p . r r e l S e ua r r r r J , \ l n d u r r r u 1 un rrlec op or18uy enolg ords €serle olsa 'JJeolErrPruJSB prrrc rcunlu rBrunu ''v'n'S erdnseap o8unfe r.ro:lrEJ EseuI ulseJclr ueclJJurB-PIou lnluJrr oarFolororlour llirpuoo rcnpa rS sns letu -Jlrror rP lsr BI rr rl.rPnlrsEznec ulo '9Pr1rn JP JolaC JItlIIIUIs^ IJIJSIIA]CeIPC OJE Ai['s^r?Iu ' u p r r o 1 4 -urll?fl rolJlnsur urdnserP JP lsr l?l r ! e s n o r o c p r o J S a B t s E a c e I S ' ( O t ' Z t ' X g ) erdnseap ezeaturoJ os prorr rp rnlncrluully "JrluPIlY InlIBJ)O ul 9zD.)urJOJi)s .)J rulllrl?ur prrecrJarue-ptou eeunr8eJ ulp rullrJeru relod IEcr(Iorl J.)r? i)p usl?ur JJSJ r?J nJ Flrpruur s u r J f S ' J c r J l J . ) 1 . )r J p J J l l . ) s . ) [r )i r u n l r n S . r 1 r r a - t r r e r p B S E u r e l l e g ' . g l n l o r r d e r u r c s r r J s -JP ilrrPnlrlEl JP elauoz nc BluEProcuoc ur -c.)rJ nJ '.rruolrSnrlgur rs qpler olJB(T JtUJJ\ ountl o e nrluarl qlequrlqcs g aleod nu ri lrJEsEr rrr ilJnl)r?JJU el) esELu elsEJJE eJr?.\ sJle ruJ{ '\.',1 'S r?Jrrr}rr9SEr rrirg
JJU
JP
ESBrlr
JolJlEls^'1so.r
0
cp
PrrOZrr\j
Ii
oJr\JJ{
llrlnsuxJl'pJou
JP
.1\J.l{
Ilrlnc
'(eclaurruo3 'tdag .11 .saufeq ednp) :ae ap rolaseu elu orurlroJ ap runlBa.r Bnop elac arlur FUa es €uoz PlsBeaY '1eard^or1 'FI.f f . rriod roe ip .royoluru e aringileralru rp Duoz arnlftsuor tp€uB3 l5 orlun aloluls Pr aunds eluod eS AI'0I
B
Jeg90.0€sEtI| q.{ouo + e€unlosu / --**-----l
*{-in
Fig. l2.ll
o unili
de est ce traverseazi zona Indiilor ile vest aducind ploaie (dupi
pe distante mari ii influenteazi conclitiile de 'r'.e-" clin rcgiunea de formarc. Deasupra Oceanului Pacific, in celula de situate in sud-r-estul Calipresiune inalti lorniei infcrioare, gisim regiunea de formare a unei alte mase de aer tropical maritim' Aceasta pitrunde in Statele Unite numai in cursul ieinii. afectind coasta de sud a Californiei. Pe linei masele de aer de la latitudini medii der,crise mai sus. existd gi alte tipuri caracteristice pentru regiunile polare 9i ecuatoriale. Deisupra mirii polare de nord 9i a regiunilor de uscat limitrofe se formeazI care este masa de aer arctic (simbol I), e x t r t : m d e r e c t - -g i s t a l r i l i . C i n d a c e a s t h m a s i de at'r invadeazi Statele fJnite ea di nagtere I'al de frig. Continentul unui pronuntat antarctic este regiunea de formare a unor mase de aer foarie rece. denumite mase de aer antarctic (simbol ll). Deasupra oceanelor ecuatoriale. in talr-egul de joasi presiune citre care converg alizeele, u".rrl d"'t:itte foarte umed. cald Ei instabil, fiind clasificat sul) denumirea de masi de aer ccuatorial. llasele de aer ecuatorial inva194
Atmosfera Ei oceanele
Riehl)
deazi Asia de sud-est in timpul anotimpului umed al musonilor. constituind o sursl dc umezeali pentru Ploi torentiale.
Vremea
tropicali
qi ecuatoriali
Pe misuri ce studiul condiliilor meteorologice s-a extins pe baze moderne, la latitudinile joase ale globului - in mare Parte ca al maslve lor operatii aeriene din rezultat -, timpul celui de al doilea rizboi mondial m a i c l a rd m u l t i m a g i n e o o b t i n e s-a putut atmosferice a relaliilor dintre perturbatiile si mas"le de acr din accste regiuni' Figura 12.9 prezinti un complex tipic de condilii meteorologice Pentru regiunile subtropicale gi ecuatoiiale ale globului, ari-rtind de isemett"a configuralia generali a undelor medii 9i ciclonice migratorii la latitudini superroare. fn esent[ este vorba de doui siruri de celule de inaltd presiune, cite una sau doui celule pentru fiecare masi de uscat sau ocean. de'a $irul nordic este dispus aproximativ iungul Tropicului Racului. iar cel suclic de-a
alru 0001
'(o'zr'3c) rrrunl E qcrldours ulreq ad glElpre olsa pnS ap rrcri"aury erdnseop oJrucnqzr Bouaruas€ O 'sua8nttt nes soradrund csetunu as pns rp rrcrrJruv e plecrdorl uuoz ards eruoBule4 ertlsurp urr eJBc alac .'sal.rou nEs slaylJou cseurnu rs FIBrlur3 EJrrJury rS rolqreru3 eaJetr{ ards ''y'11'g lnpns ards ezeaseld;p as oIEC JJB Jp alrrzB,\ul 'rcrJaruy Enop elsc ur lello-\zap rurq aueoJ otsr uJruou+ lseJy 'llle[l^ nc ocar luor; rnun alaleds ur aluo]srs -rad rS acruralnd rrnlur-\ nc 'Eurues rS gseor - o J E J J p l r n u S r r l o . r ur r u r J . \ a p a 1 ri o s u r l u g s r 5 antyod lrzoaul cserunu JS auauroueJ alsacy 'olrroqoc elreoJ alrrrrpnlrlr?l ards rrpaur alrurp -ntlt€l u1 ap relod rcar rae op apun acrurelnd raun B gl€uorzeco earapunrled alse alecrdorl IItuJr.\ B P^rlcurlsrp EJnlas€rl prl€ o 'J0lBnce Jp prou ards tlnru reseldap otso ln8a-r1e1 'lsn8ne n€s arlnr ufp Iz o nrluad also eueq Fls€ace aJeJeoJq 'lurrolenca rnpr8a.rlul 1n8un1 e-ap rSndsrp '(O'af '3g) rnunl € pcrldours elreq acl S rod [aJ tsooe ep rqBIS ruolcrc .rinzg-r, 'rn[nuolcrc B,\rll] ulp E^rlcc^uoc lnrp€c ernleu ap oelenpr,rrpur runlrnJ roloseoraurnu olBrolBp rrielrdrcard nc uperun Ierrolence Jae op elaserrr Sra.ruoc erec erds .glerrolence upun 'aunrsord eseof ep qBIS nrluec un olso 'ledrcurrd rnlnluarnc eundo es InlBllnzrU Bs pulzurf rS leunlser Iecol pury ree ap oelecrdorl Jp rolrrnlurl lsa lnlualnc lnrpeJ uI falrr.r un ezearuJoJ es '1sa-r ards lse el ap elso
\ s
wt 000t
r a e o p l e r u . r o u _I n l u a r n c t 6 a O ' ( Z t ' Z t ' 3 C ) IBrrof enco rnlntsa-\lB1 Inrluec ul €zBaruJoJ as oJEc '(qEIs lerrol€nco Inuolcr.c) p,InuoIDn)a npun else Flrpnrur erieqrnlrad ptle O 'pnop n€s Iz o Ernp aleod areold ap epeolrad 'ocrrlcale rrPcrPssJp nc runlrnJ rs rsrr-\B Jp FruroJ qns arl6prdurg as gs rS acrprr as Bs paurn Inrae tsc acBJ ac Baao 'rapun raxe B ogreorralsod 'euealu€ser ealrud erds a8ra,ruoc E opurl rae ap Inluarn3 'rz od ru{ 009-SZ€ €crrc nJ lsr.\ ords ezueseldep as. Ee Bc elresqo ruo1 'eunrsard gseol ap 1nFa,t1e1 gzearruoJ arec 'areqozr uJ rJnpugJlur ap arras o ldu; ep alsa epul:I 'arBold ep uuoz 15 alrnlu1,r 'alareqozr gturzerd erec oocrlsa opun raun e grecgrldurrs gcrldours pueq o arsa II'ZI ern8rg 'r6nsul rnlnJolenJe e.rdnseep 16 nu rep oeurpnlrlel 16.g arlur esurrdnc auoz o-rlur 0t 'rolauuaco "e.rdnseap cnpord as apun elsJcv 'elecrdorl lso ap rolrrnlurl Inroprroc uI luol gzeeseldap as erec 'aunrserd pseoI ap 3a,,r.1e1 un '3sa ap opun alse Jcu{sourle niuqrnl -rad op aruroJ eldrurs reru alec erlurp eull '(6 'dec rzer) alualsrsrad elecrdorl lsa ap rolrrnlu!^ aurroJ qns tsol ards 1sa el op tcolp adeorde 'e.re;sodorl ur leluorro else Jae ep Inluernc oareorredns rrnle,,r'rue-I' plvrldouratu! piua?rao -uoJ ap ouoz e1|ernnu, as 8a.r1el lsJce Arlour lsacB ur([ 'lse-pns rS lse-prou Jp JloozrlB Sra,ruoc orec a'rlec 'aunrsard gseol ap lerr .otence 1n8e.r1et EUE es rlecrdorlqns rruolcrc -rlue arlul 'rnlnurocrrde3 rnlncrdor; 1n8un1
..
Fig. 12.13 Uragan (ciclon tropical)
in Indiile de vest.
Ciclonii tropicali Unul din cele mai puternice gi distrugd' ciclonice este de furtuni toare tipuri ciclonul tropical, cunoscut gi sub numele de uragan sau taifun. El se formeazi deasupra oceanelor, intre Bo qi 15" latitudine nordici Ei sudici, dar nu in apropiere de ecuator, unde forta Coriolis este extrem de slabi. In multe'cazuri este vorba de adincirea qi
Fig. 12.14 Imaginea unui uragan pe ecranul radar. Se observi benzile spirale de nori dengi gi ochiul central. Cercuile spaliate la intervale concentrice sint ile 8O km (foto U.-s. r\rduyl.
196 , Atmosfera gi oceanele
zirea aerului la nivelul inferior creeazi instabilitate gi predispune la formarea furtunii. formati, ea porneste spre vest ;i Odati apoi spre pol prin coridorul alizeic, adesea pdtrunzind adinc in zona vinturilor de r.est. Ciclonul tropical este un centru aproape circular de presiune foarte joas[, in care vinturile pdtrund in spiral6 la viteze foarte extrem de mari, insolite de precipitatii abundente (fig. 12.13 9i 12.14). Furtuna poate km in diametru, cu viteze ar-ea 150-500 km/ori si uneori ale vintului de 120-200 mult mai mari: in centru presiunea atmosf't'rici scade de obicei la 965 mb (72,,[ cm) sau mai jos. Iati o scurtd descriere a trecerii unui ciclon tropical pe mare. in timpul zilei ce precede furtuna aerul este in general calm, iar cerul presiunea usor peste rrormali, prezinti nori cirru-. in fi;ii lungi. ce par si pror-ini dintr-un punct inrlepdrtat de pe orizont. Norii pot avea aspectul unui voal, formind halo solar si lunar si producind un apus de soare rosu. Pe mare se simte o din r-alurile de hul6 prelungA. constituiti furtuni care au devansat centrul furtunii in deplasarea sa lenti. Pe misuri ce se apropie furtuna presiunea incepe sd scadi. Se porneste vintul. Un mare percte intunecat de nori se apropie. Cind acesta invdluie nar-a, se dezlintuie ploaia torentiald. \rintul atinge in curind rafale de peste 120 kmiori, uneori chiar mai rnult. Nlari valuri se sparg de nal'i I spuma formeazi pinze continue care reduc r.izibilitatea practic la zero. ingrozitoare Aceastd furtuni continud "urmatd timp cle citeva ore si e brusc de un calm total gi de inseninarea cerului. citeodati gi de cresterea sensibili a temperaturii. Barometrul a atins acum punctul minim ;i nava se afli in ochiul central calm al furtunii (fig. l2.la). Acesta este de fapt un virtej produs prin absorbtia rapidd sub formd de spiralh a aerului, care poate fi comparati cu golul de aer in formi de pilnie ce se forlmeazd in centrul unui virtej de apd care se scurge in canal, Degi aerul este clar 9i calm, marea este acoperiti de valuri enorme care constituie un gra\- pericol navi. pentru Perioada de liniste poate dura o jumitate de ord, dupi care un mare perete intunecat
lsnFne ?Jrpu! IuE lilnur l"ur nrluad arrdJl aueBsrn Joun rlrrrotJerurl 9I'ZI
'B.rC
aricunJ ur 'rnprue ale lrndurloue elrtunue BI Pletrturl alsa rlucrdorl rolruolcrc Erirredy 'ero ad lurl 09-09 lsJ-\ Jp JolrJnlur.r I€ leo ur rur oero ed uI-I 0Z-0I S.rncred rruolcrc roloezrle InroplJoc uI 'rrpatu rurpnlrlBl op rcrdrl ruolcrc ur^op el-runlrnJ 16 epecs rol EJlBlrsuslur rcrY 'lsa^ op Jolrrnlul^ euoz uJ puIrlur 'rurpnlrlel ogt -o0t ^rlBurrxorde al lsa-prou erds FldBorpul es arec ednp oroleezrle InJoprJoc urrd trse^ -prou rS fsa-\ aJds pzeeseldap es 'eurpnlrlel 16 o0I arlur errf6Bu nEr rununJ Jllnu "r e 0 r2u o l o c p c p l e r e ( q t ' Z t ' 3 g ) p . r o u o p Incrl -uBllv urp rlecrdorl rolruolcrc elrrrolcal€r;
3ur1e raBesep' ,u"p,;i[ix:H'::;J,Hi::l
-6uu gleporcru ner nu rlecrdorl lruolcr3 'pns op InJrlu€lly ur olncsouncau luls rununJ alsece 'sorrnc ep Inlsep poru uI 'rallerlsnY lsoJ nB rrrEd0) 'rol eleluatuesEldurB ep tLI 0t € oualrr€sEr rals€oc e ts tlti 16 eoureS atsed el rJnunl tegnd € rS eiorqlroJ snrlslp rololnsur Eaunr;er ur ''pns Jp InlnJSIJed e'rrlaruel urp rlesec snrlsrp B 0BlI InuB 'uerpul ul sopuqJ€g Jlillnsur 1r.\ol e Jrec rolrzor8ur Intser\ (9 ! rnlnrecse8epelq 1n8re1ug ' ( l I ' Z I ' 3 g ) ueFern un Fc runds aS e r u r 8 a r r u J rnlnuBoco Inpns (9 ie1er1ua3 rrcrraury rs rnlncrxal,{ rolatseoc IntsrBI urp lse ep rnlnc uI alrcrruru lsoJ nu Jsero purJ rrnzeJ lElsrxe -glcBd ueunr8all (y ! le8uag InJIoC 15 lalq n Y ' P l s e o J e P r o l l u n t o Q e rr e r o l e l n s u r € r d n s € -ery Eeretr\l(g ! zeuodeI ln8eledrqry I5 IauIqS _\rlcnrlsJp Jp urarlxr rol InlcaJa ur pprzor rlec -rdorl ropuolJrc B gcger8oag eiuelrodul EereIAJ'eurdrlrg elalnsur pulznlcur 'prou ep ' B r a J s rnlncSrced B Fcrlso,\ esued (z : rolrqrBrBJ 'tseA op olllpul (I -rrue arecarJ urp plBJ Eeretr{ r5 crxatrq EI riBlrrurl InJIoO IndurlouB ' 3 g ) . s r l r J d e a l e c r d o r f q n s r S a l e c r d o . r te u € e c o :(gt'Zt ur lurs ruolcrc rlsrJ€ FJ rrop ulepa^ puld arrr{uro}ro urp cnpord as uBrpul rnlnu ur alBue el.€01 'runr5ar ases BI glBlrrutl Jtso - u a c o B p n s e p e o u B d u r p 1 6p n s a p rlecrdorl rolluolclc e qo13 ad eerezrlred"U Incgrced 'aur,\or rrrp ra] 'JrJquJrou ur Euld reur urp gurru PsBolun$ EarrrJJAIs -opord rep 'rnlnuB B qternp uBuarlur ad rilp arl6qrdurr os llrou '1e1der1apecs Inlur.r rode 'eJo eAolrc erJnJ nc arnlulq reru €unund -uldspr lurs rrrqery BareI{r urp rS le8uag 1n51oB ' p r o u 'rrununJ e elelpunf eurrrd urp aloc ep gie; ulp rp rnlncgrcBd E lsJ,\ op eaued urp IrJ 'rJuruBol Inlndocur rS ruo,\ InlrSrrJS BI sJo,\ul suos ur Bsur urnce 'acruralnd rJnluri eurlx€ru giua-rcary o nc cJrJ{{ruJrouur gurd reru nou urp csaurocles rS e.reu apurrdnc rJou ap
ullaadsa.r BraJsrura ulp flrar 0
0e
09
'(gy6; 'uaurlud pdnp) (J ) gt^t- ;ala;e.rdns a1lrn1u.radure1^ep ug a1uFa1 glecrdorl rolluolclr elc ecltslralctrat alrrrotcarurl gI'ZI ';I.{ tuls lndtu;f azt
06
OqL
,zB 908 B'AL
az
l"
3.
0Br
Oqr
azt
06
09
0t
o
LZ 9Z
lsnbnv
2
U
,*,rrr-
Fis. 12.17 Coasta sudici a insulei Haiti. Distrugeri p"oto""t" de uraganul ,rFlora" la 3 octombrie 1963 (foto Jay Spencer).
Fig. 12.18 Tornadi fotografiati de William L. Males la Amarillo (statul Oklahoma) la 4 mai 1961 ; ea se afla la mai pulin de o mili de observator in momentul fotografierii.
datoriti valurilor stirnite de furtuni. Cind nivelul apei se ridici sub presiunea puternici a vintului, mari valuri de furtuni p d t r u n d a d i n c p e t e r e n u r i l ej o a s e a l e c o a s t e i . Acest efect insotegte mareea de furtund pe care am mentionat-o in capitolul 10. Nar.ele sint ridicate 9i purtate in interiorul uscatului. Dac[ furtuna se asociazi cu perioada de flux, inundalia ia proportii 9i mai mari. Ingrozitorul dezastru pro\-ocat de un uragan la Galveston (statul Texas) in anul 1900 s-a unei maree de datorat in mare misuri furtuni care a inundat brusc orasul, inecind aproximativ 6 000 de oameni. La gura fluviului Hooghly, in gollul Bengal, 300 000 de persoane au murit in urma unei inundatii pro'r-ocatede o maree cle furtuni cu prilejul unui ciclon puternic, in anul 1737. Atolii jo,si de corali din Pacilicul de vest pot fi mdturati in intregime de apa de mare
55
I
s0
I
35 30 25 20
I
I
15
I
t0
I-t
I =
j
=
;
O
O
O
=
i
>
o
Fig. 12.19 Numirul mediu de tornade inregistrat in fiecare luni in S.U.A. pe perioada 1916-1960 (dupi U.S. Weather Bureau).
qi oceanele
m
w
€
JJ
I
40
I Atmosfera
*
: -
45
l9B
#
ec BJac 1o1 purBnrlsrp 'lnlururpd EJnlBru rorulrd lnlpduc ^rteurolle pour uI .el6ecnser as ri EzeJSua{eq as urulgd ,rap'eurol rrres 'tuapuacse -e1d.rp tuernc cru.relnd Indurl uI ctr€oJ un ri aiul"rd u1 ezerruroJ os .sn1d uI 'Fro ad ur1 008 €l gurd e8unfe purlnd 'runtrnJ ell€laloc EI elrul!1uI e Irrole^ alEol al6oSedap rnlnlurl ezolr,\ Fpeurol o-rlul 'lul\ op alecrprr oprlos Jolal€rrelEru 16 rnlrgerd plrrolpp ezeosuepuoc cs ac rrloz -ourrl rrlplrsucp FzuoJolEp cs Blecaunlur BoJ -€oln) 'nrtauerp ul ur ggf-06 a8urle eleod erulrd 'sof op lnrgdec €T .snquruolnrunc rou crr?ru un qns efepuadsns ,(91.61 .3g) erulgd op FurJoJ rrr leceunlur Jou rnun lnlcadse are ErI 'aruroua azelrl nc glerrds ur e15e1or es
aleol ur '16n1o1 'rede elepuuroJ .erl€rlsny ur r5 eesepu ecnpord cs r6ep .allu_O alet€ls ur Brurxeru €iuolorl rf eiue,tcary pur8urle oeuecrJarue crdrl punlrny o U e a.red Bls€ecy 'DpouJol alsa olncsounc alrununJ ele()1 erlurp gluolor^ rEru €oc 16rep Ecllu r€ru BeJ elepBurol 'l3J
lsacB ap rununJ Joun Bosepe pzEorolr?p es F1S€OC ep rUnr8er olrrunue ur Bre,\ olnzec aloc urp plrqereprsuoc elelrluec g .rlecrdorg Iluolcrc ap esnpord rrielrdrcard op alelrlupc BeJEur 16 eeuaurose op olse Flueuodrul 'eriepdod gceeur ,alesec rS rrrerurled eurs nc er oJec .1ur,r ap gsurdurr
'(aunqtta o?ntrq3 olo;) asrecap 69I ap reunu rnun ua.ra8n.rlsrp rS (euuos.rad Ig) lr6aueuo giapr ap l.rap.rard alarlsr;a.lur lsoJ nB r[{ 9Z ap rles rruotratert 1nEun1?.aO .296I awrrdu 13 e1 prrgtcadsa.rBuoz.lraol B eJ erJos o-rlurp a1.rodecBJ gpaurol pl€EoJv 'oEBJrqJ rn1n5u.ro 'ElC JIJqO IBSJAABJI r eJBr EPAUJOI O rp rlBznEJ a;rrain.rlsrq Inpns urp uArBT {BO 0Z'ZI "lqrnqns
roffi
; L I
ffi Wi,
" 1
; a
ffi"s.sr*-#
w'w'. ? , 5,* t ;; ** r-' ___ r
*.F*.
'
?
#
t
de presiune atmosfericd. Tornadele se formeazi ca pirli ale unor in linia de puternici nori cumulonimbus, vijelie ce precede inaintarea unui front rece, Ele par si ia nagtere in zonele de maximi turbulenti, atingind frecventa cea mai mare primdvara gi vara. Condigii favorabile pentru tornade apar acolo unde aerul polar ridici aerul tropical umed gi cald pe un front rece. Cele mai numeroase tornade se produc in regiunea viii fluviului Mississippi, ele fiind Spre rare in zonele montane 9i impidurite, vest de Nluntii tornadele sint Stincogi aproape necunoscute, iar pe coasta risiriteani se produc relativ putine (fig. 12.19). In limitele inguste ale traiectoriei sale tornada catzeazE o devastare completi (fig. 12.20), dar din fericire acest fel de furtunl redusi, iar pericolul prezinti o frecvenli total este mic. Chiar gi in acele state ale S.U.A. unde se produc majoritatea tornadelor, accidentele de automobil sau provocate de alte cauze constituie o primejdie mult mai mare. Addposturile de furtuni subterane oferI o protec]ie satisficitoare, cu conditia si poati fi folosite la timp. De,si adesea populatia poate r-edea sau alzi tornada ce se apropie, daci frontul rece trece in timpul noptii - aga cum se intimpli de obicei - posibilitigile de avertizare scad apreciabil. Oficiul meteorologic al S.U.A. dispune de un sistcm de prognozd gi avertizare impotriva tornadelor. Atunci cind condigiile meteorologice par si favorizeze formarea tornadelor, regiunea respecti'r,i este alertati 9i se pun in functiune sistemele de observare a tornadei. in acest fel localititile aflate pe traiectoria tornadei pot fi avertizatc la timp, iar populatia se poate adiposti. Trombele d.e apii sint aseminitoare tornadr:lor ca structurd, dar se formeazi pe mare, sub nori cumulonimbus, Trombele sint mai mici ,si mai putin intense decit tornadele. Apa mirii se poate indlta pini la 3 m, iar spuma chiar 9i mai sus. Trombele se intilnesc de reguld in apele subtropicale din Golful Mexic si din largul coastei sud-estice a Statelor Unite gi par*sd rezulte din turbulenta atmosfericd produsi de aerul continental ce se rispindegte peste ocean.
2(X) | Atmosfera gi oceanele
0
& n
*
,i..
-
:
,Blista$ar F rIIrnIos "BrrrIIS 4..-
'ruezrlercuJ8 gs r$ urecgrldurs ps rirorau tualurs ri acrFoloroalaur JolrJEqtuILIJS JoJnlnl InlJeJe ep Errr€as ouri tualnd nu olrurnue runrSor rJun erurlc ardsop aurFerur o rueurroJ ou purc rcuntv 'arzrccrd nc lenle_\lr y aleod oc B-\oJ ernlrlsuoc nu olep lueruoru un el Flcrcuoc piuelsrxa o cJ€ nu arec r5 ptcertsqe lS pxelchuoc aunriou o gturzardar 'e,.,11J,. .clecr;rldrurs orer aleuoriue,ruoc Joleuaqcs auntlo cs uJnlENI 'glerired rerunu ESur olsa nrueruop ]sJJB ur elrinag .lnJsou -ncar ep roSn rS alrugop aurq rrndrl e.{,elrc uI rol eerednr8 pugirtu.rad ogurllc ep eFri -BTJBA aleol gpurrdnc ps oruc or€crJrselJ ap orueqcs ozoJoqela es ecJBJJur giurrli Jp lntuo 'elernleu ouaurouoJ rolle Inzec ur 16 e3 roleturlc
BerBcursBJJ
'Jolrur5eru e rS rn1n.rer1 -lqoru e arelurruuceJqtur BeJeper8ep 16 €ounrz -oroc ezeorelacce rcrednrc op rrceds clrtunue apolun rS cplEc olJ€oJ elouoz uI .suos lsocB ur alduraxe e,\alrc arnlrlsuoc oeiii ecsnur ap esrrusuerl ornlnullros eleoq ri ec ,r.reiu1i urrd rsrrusuerl 'aueqle8 alrrn8rr; rS erreletrq .arel -lo^z€p op ocrulrrJ(l rrirpuoc csase8 lrlerurua apzeH ro1 olasBorerunu nc eunardrur .aJE1 -tzered clatusrue8rooJcrru Jolenee 16 acrdorl BI ep cpourn rS eplec alrunr8or ur ac durrl ur oruo8oled riue8n rollntu €alelrlrlce cnpoJ (iaq8ur cp lntcund qns) elnzecs aprnluredurcl rrpaur rurpnlrlel €l elenlrs alrunrBcr u1 'rnlntuo B Blenlcolelur ri Fcrzy eolBlr,\rlJB nrluad luclnrurls un alsa .rrn1 .ale1rzo1nqau Jp JlrqerJ€^ -ur.r . r Sr r i u l r d r c a r d epur8. nc 'epurlq apeouad rS rcor apeorred op piueuralye o-rlurrd gfezrrelcBrEc eac sale reru 'acar eauror,t ec gJoprsuoc ag .gcr8 -olorzrJ giuangur gllrlJSoJp o rS cre Erull3
lr.,,nu€rnunear'lrrrlrcJnu ,-,n.rrr"o^rlTJJ
oc rlernleu rrolceJ arnlrlsuoc .Furllc op apri -rpuoc ernl€le as rl Eror€J .lurcads ur relued e orBurlcrrl ap lnper8 16 ,leraua8 ur .1n3ar1ag '1eun6gd nBS €Jnllncr-\lrs .prnllncrr8e nrluad rolrrnuerol Bar€zrlrln puliuonHur lrcrldrur orunr8el roun € EIaJnleu eriete8e,r rS [os ap 1ndr1 €rnseru oraur ur Burrurelap Burll3 'ruenleloqns o-s uelnd rue ne.r8 nc lIcu; rnlnuo rrier,r a1e alcadse ollntu op 1JlB ezeo'l.cale 15 qteiunuord ap rlre also cgerSoa8
UOJf,Yd
Y3
IShIITf,
YiNYJ,UOdWI
ecTlBrrrHc
elrrnrrrTFerT6
RrrrTlc ep rolTrndrt BerBcuIsB[3
tI FIorIdu3
I
; I
I
a clror hasurare sau culoare pini la linia de contact. De fapt, majoritatea acestor limite are un caracter de tranzitie, astfel incit ar fi mai potriviti o intrepitrundere a configuraliilor gi culorilor. Simbolurile cartografice convenlionale sint adecvate numai acolo unde versanlii abrupli ai unui lan! muntos creeazi o granili climatici netI. O a doua inexactitate a celor mai multe hdrli gi clasificiri climatice o constituie limitarea zonelor de climd la suprafelele terestre. $i oceanele, degi prezinti contraste climatice mai mici, trebuie si fie incluse in schema generall. Luind ca bazd de clasificare elementele temperatura, presiunea, meteorologice vinturile, umiditatea atmosferici gi precipitatiile - se pot elabora citeva sisteme foarte utile. Alte sisteme de clasificare folosesc rispindirea solurilor gi a vegetaliei naturale. Temperatura
ca hazil a clasificirii
climatice
Paralelismul general al izotermelor cu paralelele (subliniat deja intr-un capitol anterior) a fost probabil prima bazd a unei clasificiri climatice. In capitolul B am definit mai multe zone de latitudine: ecuatoriali, tropicali, subtropicali, a latitudinilor medii, subarcticS, arctici gi polari (fig. 8.4). Din nefericire, datoriti proprietitilor termice contrastante ale maselor de apd gi de uscat, nu putem corela regimurile de temperaturl direct cu zonele de latitudine. Folositi in mod inteligent, temperatura a devenit factorul de bazd in majoritatea clasificlrilor climatice. Se pot defini trei grupe principale de climi: 1) Clima firi iarni de la latitudini mici; 2) Clima de la latitudini medii, cu vard gi iarni; 3) Clima fdri vard de la latitudini superioare. O climd firi iarni este de reguli definitd ca acea climi in care in nici o luni a anului temperatura aerului nu are valori medii sub lSoC (64,4"F). Pozilia aproximativi a izotermei corespunzitoare acestei valori este aretati pe harta lumii (fig. 13.1). Observim ci izoterma prezintl varialii considerabile pe latitudine, coborind spre ecuator deasupra curenr Tnou.ls A. Br,,lrn. Copyright 1942.
204 | Clima, eolurile
Climatology,
9i vegetafia
Prentice-Hall,
fig. f3.l) variazl apreciabil pe latitudine in emisfera nordicd, apropiindu-se cel mai mult de pol deasupra maselor de uscat din America de Nord gi Eurasia, dar coborind deasupra oceanelor spre latitudinile medii. Izoterma de I0"C (50"F) a lunii celei mai calde coincide aproape cu limita nordici de cregtere a copacilor, separind deci regiunea pidurii boreale de tundra arctici fdri arbori. Avem aici un exemplu de limiti climatici termici care coincidi cn o graniti a vegetatiei naturale. Climele cu vari gi iarni se afl5 intre cele doui izoterme-limiti descrise mai suso constituind grupa de la latitudinile medii. Aceste trei grupe de climi gi limitele lor termice trebuie relinute in mod deosebit deoarece fac parte din sistemul de clasificare climaticd folosit in prezenta lucrare. Temperatura insi nu este satisficitoare ca bazd unici a unei clasificiri climatice, deoarece nu face distinctie intre regiunile umede qi degerturi. Solutia ne-o di evident o noui subimplrtire, in functie de precipitalii. Precipitaliile
ca banil a clasificirii
climatice
Efectul profund .al precipitaliilor asupra vegetaliei, sistemelor de drenaj, umiditdlii solului si apei freatice face necesarl introducerea cantititii gi a repartizirii sezoniere a ploilor si zipezilor ca bazd, pentru clasificarea climelor. Blair enumeri cinci intervale de precipitalii:
Tipul de climS
Aspectulcantitativ aI precipitaliilor
Aridi
reduse
Semiaridi
usoare
Subumedi
moderate
Umedi
abundente
Foarte umedi foarte abundente
Precipitaliianuale inci
centimetri
0- 25 0-10 25- 50 10-20 50-100 20-40 I00-200 40-80 peste B0 peste200
O harti climatici elaborati pe accasti bazd ar coincide cu harta precipitaliilor anuale medii (planga 1). Aceabti clasificare
N
o G
@
@
o
0c o
o a
,..i*bb{.ilI
deplin mullumitoare, deoarece ea grupeazi cu degerlaolalti arctice climele reci turile fierbinti de la latitudinile joase. Evaporarea care determini proporlia de preciin sol este influentatl pitalii ce va rimine acrului. in general, zonell de h" ai-p".utura climi rece sint umede in conditiile acelorasi precipitatii reduse care produc de;erturi la tropicale gi subtropilatitudinile calde cale. S-ar pirea deci ci un sistem climatic intr-adevdr util trebuie si combine clasele cu cele de precipitalii. Degi de temperaturl numirul mireste combinare ., ua"-"t"a fiecarc tip va, constitui de climi, tipurilor descrierea elicacc a unui mediu distinct. Tabelul 13.1 ilustreazi un exemplu de privind a datelor ingenioasi combinare medie lunar6. gi temperatura precipitaliile I'ariazi de temperaturi Scira unititilor cu intervale egale de 10'C (lB'F), in timp ce variazd in functie de inter' precipitaliile consecint5, in' temperaturi. d" .rul"l" d e c m precipi1 0 3 0 d e n o t i ,,umed'o medie a cind temperatlrra tatii pe luni, l u n i i d e p d , s e q t e3 0 o C , d a r p r e s u p u n e . n u m a i cm, cind temperatura medie este 2,5-7,5 cuprinsi intre --10' gi 0'C. Clima este descrisd folosindu-se combinalii de forme cum sint ""cald6-uscati". ..ricoroas[-umedd" sau ,,rece-uscati". Deoarece sistemul se aplicd doar unei anumite luni a anului, harta clima-
S.U.A. pentru utilizat de avialia militari alcituirea unui set de hnrli climatice lunare ale emisferei nordice care a fost puLrlicat in 1947. Vegetalia Ei solurile clasificarea climelor
ca bazil pentru
Botanigtii gi geografii au sesizat de multl vreme faptul ci plantele reactioneazi prompt la diferentele de clim6. Fiecare specie vegetal6 estc asociatd cu o anumiti combinalie crersterii ei, de elernente climatice favorabili ca si cu anumite extreme de cdlduri, frig sau secet[ dincolo de care nu poate supravielui. Plantele tind s[-9i adapteze caracterele morfologice cerintelor climatului, ceea ce face si existe o mare varietate de forme ale speciilor vegetale dominante, care reflectI condigiile de climd. Acestc indeaproape subiecte vor fi tratate in capitolele 20 gi 21. Se pot spune multe in favoarea unei clasificiri climatice bazatd pe diferitele forme ale grupurilor de plante. Pe de alti parte, aceste forme vegetale constituie reaclii la climi Ei nu cauze ale varialiilor de climd pe glob. Un al clasificdrii stiinfundamental principiu in clase trebuie impirlirea ci este acela 1ifice sd se faci in funclie de cauzele deosebirilor dintre clase ,si nu in funclie de efectele pro' vocate de aceste deosebiri.
TABELUL T3.I ZONELE DE CLIMA iX TUXCTTN DE VALORILE MEDII LUNARE+
Peste 30"C
Foarte umed
Umed
Uscat
Sub l0 cm
10-30,5 cm
peste 30,5 cm
F. cald
Sub 7,5 cm
7,5-30,5 cm
peste 30,5 cm
Cald
Sub 5 cm
5-20 cm
peste 20 cm
Moilerat
Sub 2,5 cm
2,5-12,7 crn
peste 12,7 cm
Ricoros
Sub 2.5 cm
25-7,5 cm
peste 7,5 cm
Rece
30"c 20'C IOOC
0"c -10"c
foarte rece
-20'C
extrem de rece
-40'c ultrarece + Dupi
Serviciul de h[r1i
aeronautice al U. S. Air
206 | Clima, eolurile gi vegeta;ia
Force, 1947.
-**rk.lI
individual (vezi cap. 1B qi 19). 9i contribuie la deierminarea proprietililor solului de care depind. Astfel, ca 9i in-cazul vesetaliei, solurile reflecti diferenlele de cliira. dar nu le canzeaz\. O clasificare climatici bazatl pe soluri ar fi foarte interesantd, dar din ponlt de vedere gtiin1ific ar fi mai pulin juJtificati decit una bazati pe cauze' Sistemul
Kiippen
de
medie a fiecirei Temperatura Climd. topicald, luni depigegte lB"C (64,4'F). Aceste clime nu au iarni. Precipitaliile anuale sint abundente, depigind
A
clasificare climatici
Ideile de mai sus privind gisirea unor clase climatice care si combine caracteristicile de temperaturi 9i precipitalii, precum gi stabilirea unor limite care si lini-seama de repartizarea vegetaliei 9i a solurilor, au fost iranspuse in practicd, in 1918, de dr. Wladimir Kii'ppen de la Universitatea din Graz (Austrii). Aceasti clasificare a fost ulterior revizuiti qi dezvoltat[ de Kiippen ,si elevii sii, devenind clasificarea climaticd de uz geografic cea mai larg rispinditi. S i s te m u l K i i p p e n e s t e s t r i c t e m p i r i c , adici fiecare climat este definit in I'unctie de valori lixe de temperaturi gi prccipitatii, c a l c u l a t e p e b a z a m e d i i l o r a n u a l e s a t rl u n a r e . I n t r - o u . " - " t t " u c l a s i f i c a r en u s e t i n e s e a m a de factorii climatici cauzali - presiune gi vinturi, mase de aer, fronturi sau furturri. Este posibil ca o anumitl subgrupd climatici si piirneasc[ pozitia respectivd numai pe bazi datelor de temperaturi gi precipitalii ale localit[1ii, cu condilia, fire;tc, ca perioada de inregistr[ri si fie suficient de lungi Pentru a d a v a l o r i m e c l i i s t a b i l e . T em p c r a t u r a aerului gi precipitatiilt: sint datele meteorologice de sirprafal6 ccl mai ugor de obtinut, necesitind echipament simplu 9i o pregitire foarte elemcniari a observatorului. Un sistem climatic bazat pe aceste datc prezintd marelc avantaj ci suprafetcle aparlinind fiecirui subtip climatic pot fi delimitatc sau evaluatc pentru mari regiuni ale lumii. Sistcmul Kiippcn introduce un cod dc l i t e r e p c n t r u c l e s e m n a r c ap r i n c i p a l e l o r z o n e d e c l i m i , a s r t l t z o n e l o rd i n c a d r u l a c e s t o r a ; i a a l t o r s u b t l i r i z i u n i n e c c s a r e d. i f c r e n l i e r i i c a r a c t e r i s t i c i l o rs e z o n i e r ei n d i r i d u a l c d e t e m ' peraturd ;i precipitalil Studiul complet ;i ietaliat al -.istemului Kiippen igi are locul intr-un curs dezvoltat de climatologie regi208
desemnate prin litere majuscule dupd cum urmeazi (frg. I3.3). Grupele A,C gi D au gi precipitalii pentru suficient[ cdlduri inalt dezvoltarea copacilor cu trunchi (peduri).
Climao solurile gi vegetalia
evaporalia B
anuali.
Climd uscatd (aridd). Evaporarea potenliali depdpegte in medie precipitaliile in tot cursul anului' Nu existi surplus de apd; implicit, in climele R nu izvorisc cursuri de api permanente.
cea temperatd caldd (mezotermd)*. L'tna mai rece are temperatura medie sub lB'C (64'4'F)' (26'6'F). Climele C au deci atit dar peste -3'C qi iarni. vari cit 'fe D Climd cu zdpadd (microtermd'1+*' mperatura nedie C (26'6'F)' Tems u b 3 a lunii celei mai reci este
C
Climd
peratura medie a lunii celei mai calde depigeqte 10'C (50'l'), izoterma respectivi coincizind aproape cu limita dinspre Pol a E
Pddurilor.
Climd cu inghet persistent. Ternperatura medie a lunii celei rnai calde este sub l0 C (50'F)' Aceste clime nu au veri adevirate.
Observim ci patru din acestecinci grupe (A,C,D ,si E) sc definesc prin.mediile de temperaturi, in timp ce una (.-B) se defi' negte prin raportul prccipitalii'evaporare' Acest lucru poate pirea a fi o inconsecventi fundamental[. Subgmptrlc din catlrul celor cinci grupe p r i n c i p a l c ' s i n t d e s c t n n a t ep r i n t r - o a t l o u a i i t , ' r d , -c o n f o r m c o r l r r l t r ir I e r n a i . i o s : S
C l i m d d e s t e p d .C l i I n a s e r n i a r i d i r c u c i r c a 3 8 - 7 6 c t n inci) precipitalii anuale la latitudinile (I5-30 coborite, Limita exacta a precipitaliilor se deterrnini printr'o forrnuli care line searna de ternperaturi.
* i n p r i v i n l a v r e r n i i s e z o l r i e r eg i z i l n i c e , l a t i t u d i n i l e rnedii nu sint de loc ..ternperate". Terrnenul de nrezo' term este adesea folosit in locul celui de ,Pmperat ir descrierea ternperaturilor intermediare, in conparalie cu cdldura extremi a deqerturilor aride ;i cu frigul extrem al regiunilor polare gi arctice. +t Termenul d.e microterm. care inseamni ..cilduri pu!in[" este larg folosit in Statele Unite, ca qi cel de mezoterm, in denumirea grupelor D gi, respectiv' C ale sistemului Kd'ppen.
(lq
N o
o
ts( t
N
G
a
o 0rl o
N
ts(
o G
c) (n
6 @
6
(.) 0e
de climi uscate B, dind doud combinatii, BS si BW). Umed. Precipitalii
f
anotimp
existi
suficiente in
lunile.
toate
uscat. Acest modificator
Nu
se aplicl
grupelor A, C qi D. a'
Anotimp
uscat in timpul
iernii in emisfera respec-
(anotimp cu soare jos).
tivi
Anotimp uscat in timpul verii in emisfera respectivd (anotimp cu soare inalt). m Clima pddurilor topicale, in ciuda unui anotimp uscat scurt in tipul musonic al ciclului de precipi-
s
tafii.
Se aplici
numai climelor ,{
Combinind cele doui grupuri de litere, se obf n 1l tipuri distincte de climd, dupn cun urmeaza: .,f
Clima
pddurilor
varianti lrc
tropicale (de asemenea lm,
o
a lwi Af).
Clirna savanelor tronicale.
BS
Climn de step5. BW Clirna de deqert. Crc Climi temperate ploioasi (umedd mezotermi)
cu
iarni uscati. C/
Climd
ploioasA (umedi
temperati
mezotermi)
umedd in toate anotimpurile. Cs
Climi temperatd ploioasi (umedd mezotermi) cu vara uscate.
D/
Clime de pidure (borealn), rece ;i cu zipadi (umedd microtermd), cu iarni umedd in toate anotimpurile.
Dro Climi de pidure (borealn) rece si cu (umedi microtermi) cu iarni uscati. E? Climn de tundrd. -E.F Clima inghelului
zipadi
permanent (calote glaciare).
Pentru a diferentia un numir sporit de variatii ale temperaturii gi ale celorlalteelemente meteorologice, Ktippen a adiugat codului o a treia literi. Sensurile sint urmit o a r e l e: a Cu iarnd foarte caldi; luna cea mai caldi 22'C (71,6'F) (climi C ei D).
peste
b Cu vari caldd; luna eea mai caldi sub 22'C (71,6'F) (clime C ;i D). c Cu vari peratura C pi D).
scurti, rdcoroasi; sub patru luni cu temrnedie de
peste l0'C
(50'F)
( climE
d Cu iarni foarte rece; luna cea rnai rece sub -38-C (-36,4'F) lr Uscatd
(nurnai clirni D).
calde: ternperatura arruali peste 18 C (64,4 F) (nurnai climri B).
210
foarte
Clinra, solurile si vegetafia
medie
climi de pddure rece cu zipadd, avind o vari scurte si ricoroasl. Lista completi a denumirilor codificate este inclusi in tabelul rezumativ al tipurilor de climd prezentat mai jos. Planga 2 este o harti climatici a lumii alcituiti pe baza unei revizii ulterioare a sistemului Kiippen (sistemul Kiippen- Geiger).
Un sistem climatic
explicativ-ilescriptiv
Capitolele precedente privind elementele me te orologice, circulatia generale, proprietSlile gi regiunile de formare (de origine) ale maselor de aer ,si furtunile ciclonice, l-au inarmat pe cititor cu o serie de principii referitoare la cauzele caracteristicilor meteorologice si ale variatiilor lor sezoniere. Ar fi deci picat daci aceste cunogtinte ar rimine nefolosite, daci nu le-am aplica in studiul sistematic al climei pe glob, dacd le-am abandona in far-oarea unui sistem pur empiric, care si se bazeze pe datele medii gi precipitatii exprimate cu de temperaturi ajutorul unor litere de cod. Cele mai satisfdcitoare sisteme de clasificare in ,stiintele naturii sint cele denumite genetice, in sensul ce geneza) adici originea fenomenelor este considerati ca factor principal in stabilirea unitAtilor de clasilicare. Intrucit un sistem genetic explici lucrurile clasificate, putem considera ci acest sistem este gi explicativ. Daci explicatiile se dau cel mai adesea in enuntdri verbale (spre deosebire de enunluri numerice sau matematice), sistemul poate fi considerat descriptit,. Acest mod general de abordare a clasificdrii explicatiu-descriptiu. poate fi deci numit spre deosebire de abordarea empiric-cantide sistemul Kdppen. itt tatiad adontati climele capitolele ce urmeazi globului sint tratate pe baza unui sistem explicativ-descriptiv care tine seama de cauze gi efecte. Nu este greu se introducem intr-un asemenea sistem simbolurile codului Kiippen, intre cele doui stabilind astfel o leeituri sisteme. De fapt s" ia r.d..a curind ci sistemul explicativ-descriptiv nu face altceva decit sI dea o erplicalie ;tiintifrci ralionali eristenta grupelor gi subgrupelor pentru climatice ale lui Kiippen.
$ruUru,""C oll D odnte
-
lrdo rl inlnjJo -- io _ 3p Drr .,6
oonrn "o
o ll o odnrC
luarl Tctl:lo rrl:to tnin:ao
olll D odnJC
-o Jourol
--i
+= ----l
"p
-
-
o"rlr",O"U
i[:':.,i';T,;$"J;""#,i.** "'j::i'J':), "o
*ruffi*fififi1pir ru
.p1",..,',t r:1 ji1i ,,fi+,fu,,;",",::.:g,i.,,,,,j[
#tjl{5i;*fiiffi ;n*\;r{ ;{,ffil1tf T#ii
l'',";,*'i--'ffiffi
'ffi ffi"iHi # rT; ;i,*3irtd*:ffi, , " 4 . *
O
O
E! o
6 o
e
.r .i E& 9.. :
E >
: d E
.=
16 cllc.re elrJncrec e8url actlc.relue 16 ecrlcra eleo JBI 'ngr.rSoef .royrlod 1n.rnf ur atentls eg Ps Inqert .re e.relod aruuroJ ap eyunr8ag 'cr3o1 cgu.r8oeE lnsues aP Pl€J sJaAur lcexe ctlcre t6 .ru1od ttueur:at rsasolo; rr3o1o1 -Burrlr 'lnrotrtre lrqeqo.rd lelresqo e runc qdng * 'ata7q o$ecY as aurer8erp neorunu JorJelu€ -ora:.a! nc autot?otp nc eleluez laun Inrolnfe -arder aulq eueoJ lurs ecllBturlc eprnurr8ag 'IOI1e1 -eFe.4, e o
rS .rop.rnlos
eceo.tord
ala
ulp
ericeer B pcllslrelcerec 'ropr acareoep areceg
-nlos B 16 rariete8e,,r.regerSoeB eareBalaiur u! eluelrodrur ep Uqesoap tuls rrnurrBar elsecy 'alEluetu€punJ TrnruTgor etde6 ep pure8 o-rlulp ellnur I€ur nBs lnun glurzard I.eruIIc un gc eleJe eA eu rrielrdrcerd 15 ErnlEJedwal ap aJBunl JolrcrlsrJalcBJECa ptuulqwoc eoralpnts ourpldope I'arec ed PcIl -eturlc arEcllrsBlcep Inlualsls ep lueraJrpul ecrlurrrrlc eprnurgteg ' r o 1 u n 1 o sr 5 rariela8o,,le.rdnserorurlc a1ueledrcurrd elaiua -nUuI Elncsrp as 16 elrleluezerdar rolunriels el€ yielrdrcard rS Brnluredrual ep oreunl alrrpaw qlurza.rd es 69turlc ep r.rndrl elsoce ezeezrleve as 11 rS 9I 'SI alalorrdec u1 'el€luorJ Jolauoz P r6 ree ap rolesp{u u g-trldrrcsap-"r.rlecr1dxa ps Blseace €c greJ elefrltau ear€lert aze1.csJe lelduroc g rod ueddgy Errrllc ep epndrr 15 elrrnloqurs Ec r5n1o1€Aresqo urorl 'ueddgy rn[nuo]srs ele I I alec rS rrndrl g1 olsecu erlurp gsulrls u.rnrgBel €rurlqns e n.rluad uaddgy elrrnloquls te8ngpu urv 'g'€I e.rn35 urp elec nc pundse.roc alorerunN 'pluraua8 gcge.rSoa8eiuuzn nc Fiueprocuoc ur 'eldurrs rrrtunuep t€p nB-s II Eurllc ap roF.rndr; 'rrndlt gnop atsocB gdnp prsrl ed lrsp8 g eleod 'eldrurs rrndlt Enop € €ereurallu ur.rd leru 1a -roJ else snduroc drt un purc Inzec uI 'gqllg ap r.rndrtyI alererunua luls 9IZ-g16 Spurted €T 'lse ards qzuaseldep as erBc ruolcrc ep rrrosraun e.re16eu pugp 'crlcre rnlnluor; p5unl u-ap .rg1odIelueurtuoc ree ep elas€rucsoulllul '.01 I5 Fcltcre eur8rro ep ree ep olesetu "09 ap elelelured arlurp er613u1 'alelueulluoc eJlUaCrolseCa IB luePuodseJoc un Plslxa nu 'Brreqrs rs rePBueS Inprou PcrPnsBroJsrrueuI - pcrprou ereJslrua urp relod letueurluoc rae eP rolosBru B areruJoJ ep IunrEoJ Pnop elec Frtur gdnr? gtseec€ uI '* (cllcretue
.*.*h-_
l.
Climn ecuatoriald
Af
umedi l0oN-10"S
(in Asia
Am.
l0'-20'N)
3.
tro-
qi S
in
tipurile
de climi Af-Am
BWh
Clime de degert foarte caldi gi
BSI
Climn de stepi foarte
pical gi de stepi
caldi
4. Climi degertici a
BVk
coastelor de vest l5'-30"N
qi S
Clime de degert ricoroasi qi
BWh
Climele
din
Clima de degert foarte caldi (BWn in versiunile anterioare ; n denoti ceali frec-
talvegul
ecuatorial (zoni de conver dominate de mase de aer maritim tropical (m") 9i ecuatorial (mE) calde gi umede, care produc precipitalii abundente, insolite uneori de furtuni de naturl convectivi. Temperaturile sint genli)
de pidure
Climi
Inclusi
qi S
Climn de depert trol5'-35"N
tro-
pieald de tip musonic
2. Climn litorald cu alizee 10"-25'N
de pidure
Climi
picaln 9i
sint
remarcabil de uniforme pe intreaga duratd a anului. de est tropicale (alizeele) aduc mase de aer maritim tropical (nl?) din porfiunile vestice. umede ale celulelor subtropicale, oceanice, de inalt6 presiune (sistem baric de inaltd presiune), producind pe coastele estice pe figii inguste precipitalii abundente precipitaliile pregi temperaturi inalti uniformi.
Vinturile
zinti pronunfate variatii sezoniere. Regiunile de formare a maselor de aer continental_ tropical (c?") din cadrul celulelor de inalti presiune produc deasupra uscatului de o parte gi de alta a tropicelor Racului qi Capricornului o climd aridi pini la semiaridd, cu tenlperaturi maxime foarte ridicate gi cu amplitudini anuale moderate. Pe coastele vestice ce mirginesc celulele subtropicale oceanice de inalti presiune, masele de aer maritim tropical (n?.) aflate in subsidenli, sint stabile qi uscate. Figiile inguste de coasti au o clirni degertici extrem de uscati, dar relativ rdcoroasi qi cefoasd. Amplitudinea anuali a temperaturii este rnrca.
venti) 5. Climn tropicald
Arc
umed6-uscati
Clirni
tropicaln
ioasi de savani;
plode
asemenea 5'-25"N
qi S
Cu,a
Climi temperati ploioasi
(umedi
mezo-
terrni) cu iarni uscaqi vara ti foarte
Alternarea sezonieri a rnaselor de aer umed (m?') sau ( m E ) c u m a s e l e d e a e r u s ( . a t ( . T ) d a r r a g t e r eu n e i clime cu un anotimp umed in perioada soarelui inalt (vara din emisfera respectivi) gi cu unul uscat in
perioada
soarelui jos
(iarna
din
emisfera res,
pectiviL).
caldi
GRUPA A II.A, CLIMELE DE LA LATITUDINI MEDII (DETERMINATE ATiT DE MASE DE AER TROPICAL, CiT QI DE MASE DE AER POLAR)
6. Climn subtropicald urnedi 20" -35"N
(f"
Clirnaterrrperatiploioasi
9i S
(urnedi rnezo-
terrni) cu veri foarte calde
Limitele continentale rlsiritene subtropicale, dominate de mase de aer maritirn urned (rr?'), care vin din porliunile occidentale ale celulelor de inalti presiune de deasupra suprafefelor oceanice. in anotimpul soarelui inalt (vara din emisfera respectivd) preci_ pitaliile sint abundente gi ternperaturile ritlicate. Iernile sint ricoroase cu invazii frecvente ale maselor de aer polar continental ciclonice.
214
Clinra, solurile gi vegetelia
(cP).
l'recvente furtuni
P arBrrrroJ ap Eaunr;ar
ul EIJP es FurlJ
3P Fuoz ElsEai)\;
e:ra.r a.rnpgcl ep gurlJ
tle
plutueulluoi)
EttlllJ'II
(lr.r,ruvrS uY'rodusY sc ssYlt{ so SIYNU{USJg()
UT'IYNI INIONIIIV'I
.Y.III VI IO g'I3I{IITf,
Y Ydnux
'eP|EJrJoA nJ JBp '(guralorcrur qPeun) ppedgz nr acar'elnpgd ep prurl3
q,ng
rS apyec alrEoJ rJe,^.rS alEJsn ruJarn) '(guralorcru gpauln)
EpedPz nr erar'a.rnpgd ep gurrl3
DorO
Eeuetu 'aJlProu eJeruJoJ ap allunrEer urp lu3^ce{ urn aJE:)'(7r) rulod lelueurluoJ rae ap oseu ap eleu - t r u o p l u r s l J a J a l r u r a J ' ( . 1 u ) u r t t r . r e u l u r t d o r l . r a ea p JolasBru Blze-\ur ur.rd e.rel eso.rods rnJnue B pleJnp e B e a . r l r r ra d a p a l d u u e l r l l e t r d r a a . r 4 ' E l l q e r r B ^ e u u o J 3 1 S ae a r u e r , {J € r " e l u B J J B u rl u r s a r e r u o z e sa l e l s e r l u o J '1elrdor1 16 relod rau ep rolaseu e (arern*gysap) glndsrp ap lndun.r-.re1od rnlnlrro.ry Euoz ur elBnlrs lurs ptrtrlJ ap r:ndr1 alsace 'rrpJur rurpnlrlel el 'rololuou -rluoJ aJE eualrJpspr rS a1b:1uaaalrunrf.rod ur alEU\r
-ase ep nJ
: aplE3 ua^
JEp'BruJalorlrru
ppeun -epedEz nc 16 r r a r ' a . r n p g dr p q u r l 3
gIA
rS eplBr elJEoJ rJaA nJ 'Inl - n u E B l e J n p g 1 e o 1a d gpa(rrn '(PulJalorJltu ppetun) gpedgz nc rB aea.r'e.rnpgd ap -etulll
"tO
N.09-.St gparun plEluaulluor purll)'0I
EJEI .IJ3J
IUIAI
.rep '9dals ap 9urlt3
'JpleJ
euEoJ rJeA : ereur plEnuE grrruJal Beurpnl -rldury '(4:r) .re1od leluaurluor raE ap esuru ep Burar tS (;r) 1u;rrdorl leluaurluor raE ap asBu ep Er€A aleuruop rep '(2,u nes ;u) rurlrJaru rae ap rolaserrr rarzelur elr.rlodur llrrnru ap ale.rpde .rolrunrFa.r aJe rrpaur rurpnlrlel
,tfsfl
9SBOTOJ
-9.r 'gda1s ap prulll
{Sg.
ri : eJeJ rep .rra6ep ep Vu4l3 ,LAg
FS€OroJ -p.r .1.resep ep Eurlll rrlg el ep ereorrelur alctlels rA e1r.rn1.ra6ag
'ElEJepO{rI 9lBnUE PJttural uaurpnlrldury 'ElrseJxe Eleces nc 'e.re.l putruopa.rd r'ru reB ep elesEu Jpr 'aluapunqe rrlulrdlce.rd rS aJruolJrJ yfeqlnl:ad nJ '€uJer punuope.rd drtr rae ep aleseur : 1 16p er{rzod EI ep Brur{r ap .rop.rndrl aralSeu nEp aruJ .rolrrlrpuoc e €raruozes Ba.reurelle utp gllnzal Fls:lsn prer rA ppeun Euret nJ purtlo plseacy '!lpaur alrurpnlrlel El Ecru alsa ernleradual ap plenue 'rrurar eaurpnlrldury lndurrl ur eurrxEur rroleA nJ alrnqrrlsrp aurq rrfulrdrca.rd 16 alulunuord r.rp.rnouur rnpord ag 'paun rS sorocqr (2,u) urrlrreu relod rae ep eseur nJ arruolcrc runlrnJ elua.\JarJ cserur.rd 'rnlnturl esndxe rrpeur rurpnlllEl BI ap ocrlsaa elelsuo3
s !4 N"09-"st rrperu rulpnltlel e1 ep pders ep rS l.re*ap ap purlp '6
'Ppler 16 Pl€rsn €r€A nt JEp '(purJelozeur ppaurn) pseorold g1ul -adurel gurr1c r6eaacy 16 pplec
elrBoJ
gs,
16
PlEJsn PrBA na (pura1 -ozeur EPalun) PSEOJ -o1d gleredual gurq3 ns) 'eseoror-Er 16 el,rncs rJeA nJ rBp 'E{urel -ozeifi ^BPetIIn PsBor -o1d gle.raduar FurlIJ rSeplEr rre^ nJ (pruJel -ozeru gpeurn) psuor -o1d ple.redural Frulll
"t)
s !6 N"gt-"0t Pueau -Brelrpeu
'8
s 16 N"09-"0? PCrlse
gh
Pull3
plsBoJ
PurllrrBrfl
eP
Prull]
.l
.,.-'*-.
qi cu zipadd microtermi), ierni
foarte
(rmedi
efectiv umedi.
dar cu reci, de
asemenea Duc
Climn de pidure, rece gi cu zhpadi (umedi microtermi), ni
uscati
ricoroasi Dwil
cu iargi
Clirnb de pidure, rece gi cu zipadd (umedi microtermi), iarnd
12. Clime maritimi subarctici 50"-60' N 9i 45"-60'S
ET
varri
gi
Climd
foarte
dar cu rece
polari
de
tundrd
Aflete
in zona poziliei de iarni a frontului arctic aceste coaste qi rnsule de latitudine subarctici expuse vintului sint dominate de masa de aer
ricoros
mP. Precipitaliile sint relativ bogate, iar amplitudinea anuali a temperaturii este mici pentru latitudinea respectivi.
13. Climn de tundrd
ET
La nord de 55o N
Climn polari tundri
de
La sud de 50' S
arctice sint situate de-a lungul frontului care mase de aer polar (mP, cP) se intilnesc cu mase de aer arcric (A\ in cadrul furtunilor ciclonice, Clima este umedd 9i foarte
tirmurile arctic
in
rece,
lipsitd
moderatoare
de anotimp cald a oceanului inlSturl
(vari).
Influenfa
severitatea exce-
sivi
14. Clim6 de caloti glaciard (Groenlan-
EF
Climi
polard
cu
inghe| vegnic
da, Antarctica)
a iernii ca in tipul de climi de la pozilia ll. de formare a maselor de aer arctic (l) qi antarctic (ll) situate deasupra marilor calote
Regiunile
glaciare continentale temperaturii Ialte
clime
au o climi cu media anuali a aerului mult inferioari tuturor celorintotdeauna valori 9i care prezinti
negative. Altitudinea
mare a platourilor de gheatn maselor de aer. Climd umedi ricoroasd pini la rece, situatd in zonele de mare altitudine ale lanjurilor muntoase; este limitati ca intindere gi nu a fost cuprinsi in intensifici
Climi
alpini
ricirea
sistemul de clasificare.
la circa 52r1r" latitudine sudicd. Intervalul anual de variatie a temperaturii aerului (amplitudinea) este aici de numai 4oC (7,5"F), iar precipitatiile anuale totale de 300 cm (119 in) sint atit de uniform distribuite incit nici una dintre luni nu primegte in medie mai putin de 20 cm (B in) sau mai mult de 30 cm (12 ir). 2. Ileqfiltul et:ruttor.iul. Fi,sia ecuatoriali, despre care se poate afirma ci posedi un 216 | Clima, solurile gi vegeragia
inalt
grad de uniformitate termici, terize.azd printr--o mare stabilitate
se caraca tempe-
raturilor medii lunare, dar rareori a cantiiitilor lunare de precipitatii. Regimul climatic dezvoltat la aceste latitudini foarte joase poartd nurnele de regim ecucrtorial. Cele doud exemple din figura 13.6, F gi G, prezintd inteivale anu;le de varia{ie exceptional de mici in ceea ce privegte vaiocantitdtilor lunare ale precipitatiilor. ll" -obi9Figura 13.7 ilustreazi o situalie mai
9t
E r t z
oz --- -- ---iaq0r1-opl5una----
0t ob
L lr V V = d C o L ' Z t = - L t ! c t L B Z l V n oB1 S"tr 0 .jopenc3'oitno 3 -\
09
turcz9t) , , 8 9 - d , f . 9 . 8 t - - 1 , L L1 0 Z l I V
ls
( : . ) o ' r . i J i e , z i J o- N p loj r offi
e)raJPLUns lalpLunS u unaour>1e1 n a 6 u r > 1 etr g1 I
v
e
I
Jn
-10--7-so a tlczlz,)go: a[s nv_r / , r.rr0? (A
u
e
Otpr'S .Zi) IV et!zElg urqlogv
elauer8urp ArseccnspleJe runc e6e oeiur.trrd elle uI rcrru rrpcgrporu nc rep .rnlncge.rt e ?r€orraJur e8ugts eelred u; gzeaseldap a-snlcrc .rrurpn1r11e 1nBe.r1ur 11.re16erc,r.r.g'rJBru olBnu€"4rJnl -Elol nc alercose .areunl .roprielrdrcerd e erie
-rrBA ep r;rel ala_lE^relurrrrE^rasqo .E[Eruoz -r.ro gtdeerp o adeo.rde arrrlrlsuoli.rer elrrq -omral.nc erue.r8erpo orriei _pulg 1n1e11nzar -rorcard ep ereunl rogip-1r1uec e arierre.r ap 5re1 1e,tre1ur rnun esnde.rdns pleuoridacxe FcrruJel elelrurJoJrun o-rlurp purlsuoc,glrnu
epefazrrrrnl elep)elerqom.rel noeuu.r;u.p eppzaq ";(:HW.#;i;i,:#UT;9"!";'{!A"f!fffi:;4 OZ (ultr ts rlur ul )alEttuelrpautrrielrdrcard -d
0.:-
--1 cou!)ElenuearpoujernJeradu,al
ol]
09
09
0b u.rC Oe
91
Stt
9Z
-sorocqrf ;----;;;l;-
(n"ti'."ifrl alrL.il, ,.pffi" fE,N ^ 'selsrlaouenf sol.l-
tJ
Sjj, -so,ooer ,.ffft :
n 0t
o
o l
0z d,
(.,":ffJ:"rlo=, (n oll'Sog)
uorsuaosvI urvrolaoroeg'g 00r
.e lteqs./El l |'lntef
V
023
orfl
lPssn- plPs
V
S
--l o
alrq]'seualvelundg o 9 a
I ( uc19/ 9961-d'J"9,2!=( r.r.rcBt'r99/t : d, )"St =j (Aoet'so') '3 nrA6'soynbl E.0rl'N"9 9
0 'l
h.l|s.es)
N f n'"il' "'*ib* "d6$i.}l'"ii
L
0t0
c
. .i n- , y
i 0€
oz-
paurn-so]ocel 0 r i l (uro6t) l 'f ot'02=l 0 e g
(Lu corD'8'tt j.&i i 3-rt --R"
sorol0t-plec
J u.lCt,gg
Z
(r.i.r c0t)-6.9 I = d'1" s.0 t:1 (A,st's"tg) . lau>1rgL11nog i { I'Jt:d'J"Z'ZZ=I (Jo69l's.t9) auEnboew.l 'Aegqbnoroqlesseg' j
sorold'J
t6!r=d.C.ltZ
0t
E
Z
ut I
areunl ilpaul rieydrcar6
'
t
=34 (86cm) T=44.l"C'P tr D '
D
'0fl.-,fJ eG
ool-
C.Allahabad,India ( 2 5 0 N ,8 2 0 E ) T: 40,5oC,P=62"(157cm) T = 4 3 , 3 o C ,P = 4 2 ' { 1 0 6 c m )
50 40 00,1
1
2
3
45
15
10
2Q
25
30
q
50
60
Cm Fig. 13.8 Exemple de staliuni Off.ce of Grent Britain).
cu regim climatic
tropical
pentru Takingeun (Sumatera), Quito (Ecuador) 9i Jauja (Peru) (fig. l3.7,B,Ia D). Uniformitatea in privinta temperaturii, dar nu gi in privinta precipitaliilor se intilneEte numai in degerturile foarte aride 1i va fi tratati mai jos in cadrul regimului de degert. Georgetown, in insula Ascension (fig. 13.6), constituie un caz aparte de uniformitate totali la latitudini ecuatoriale. dar cu o climd foarte uscati.
mul
!,. Reqirrrul tttrpit'ttl unerf-rrscct. Regitropical umed-uscat se distinge prin
70 -F
60
(date furnizate
de Meteorologital
faptul cd anotimpul foarte ploios din perioada soarelui inalt alterneazi cu un anotimp foarte uscat in perioada soarelui jos, aceastd alternare fiind de reguld insotiti de un interval sezonier moderat din punct dt, vedere termic. Figura l3.B aratd termohietele unor stafiuni cu regim tropical umed: uscat. Parana, in Brazilia, tinde spre uniformitate termici. dar aceasti urriformitate este contracarati de un mare contrast in privin!a secetei gi ploilor. Kano (Nigeria) este sub multe aspt'cte un excrnplu r:xtrt m pentru latitutlinile joase. avind o perioadi
A . S i r a c u s a, S i c i l i a ( 3 7 " N, 1 5 " E ) T:38,3'C, p:27?6Bcm)
90 80
umed-uscat
'\-*.-*-$ .,"..$ - -.- " q - * -\ \ m e-{5--
o-
:_-o. l) r
r
50 J
40
J
B . S a n t i a q o, C h i l e
(ss2z's.7rv) T:32.s"C , P- 14"(35cm)
C Vancouver,E.C.Canada (4g"N,t23oV) f : 2 7 , 7 o C ,P : 5 7 " ( 1 4 4 c m )
30 20 40 15 20 25 30 60 50 Cm Fig. 13.9 Exemple de etaliuni cu regim climatic mediteranean(date furnizate de IleteorologicalOJJire of Greot B r i t a i n ) . 0 0,1
4 5
218 I Climao solurile gi vegetatia
10
"p eJEnuu aJrrurel rurpnlrldue rJun ercl6eu r n l n u € Fp Insrnc ur rarielosul lliElrsurlur elrunl olBol Iu rui')rlxr JnlE.\JrluJ.tnlnuE ul ArlElrlueo JSnpJr lurs JEp .aleJnsetu g 1 o d a J r r i e l r d r c o r 6 . ( , - - t r r . tt . S t . 3 C ) r n l n c -qur8 uBugts ur soI auuoJ ctenlrs leJrse lurs ecrlcre .rlrrnurrpi ad ep a,rrleluezordor rolrunriels olaurer8rrq 'iaq8u; ap rnlnlcund erdnsrop rrperu rrol€^ ee.,r,n1od runl nrled-ro.r1 oal6org r€tunN 'lnue lo1 oseof rrnleraducl 'cre rurBer ..rn1od orlod utt?at un lsacy ards JrlJJeluE ri cllcre olrJncrJc u1 ap .elsrxa '.tu1ttd or{sftuc alrqurn uI ltt,ttttf)a21 .g 'llPaul rolrurpnlrl.el evoz rn gurtl Flacrdorl Euoz urp rnlnlueulluor aIB rualrr€ser rA alerluac .ropunrirod e 1n8un1 ep plrrpurJn JlsJ €rurlJ apun alrunrHJr ur .leluau -1luoc rurFar ur lecsn-perun lecrdorl rnIn(u -rBor € prou ards pl€lderl areurroJSuerl o e1 u1de15e lcap rualnd rN.lleur rnlcr -Bos epeorrad ur apec lrielrdrcord op prurx -urrr Ealelrlupc :lersn-parun lecrdor] lnurSor .piur..rrrd nc euRtueas IBluJurluoc lnurrBar 'dlEnue rrurpnlrldure e rral -Eflurnue _o-rlul -Sarc o 'durr1 rSelace ur .16 roprnleradural e pluecreru erepgcs o ucrldurr areorradns alrurp - n r l t e l o e 1 d a 1 5 eu r o l n d e u r u n c e 6 y . ( F z a u
- t q 3 ' d ' g - - r u q F u € q st E. y . n . S - e q e t u g )
rnlnue B elernp e8eerlur ad rreur reru Jc ur ec urp llierrdrcerd nE ]sJ crlec rerrr olenfrs apunrBer or drurl ul (.S.S.U'11 .1srn1e1) clecsn c5 Fs pull Jololuaurluoc slaJluac urn8g u; reiriqSur atsr urnc e6y 0I'€I 'lueurluoc un ad ap alcund elrlrraJrp arlur Ieurrlc e EIElol eolelrprtun n€s polelrprr€ ur pllqErep-rsuoc arrqosoap o Flsrxg .rolrriegrd -rcord eiur,rrrd ur 16 lgc rrrnleradural eiur,rrrd uJ llle aroruozes olseJluoc glurzard Ieluau 'leJlsv .acar -ltu^oc lnrur8ar lndurrfoue trcap a1e_8oqretu lrqereprsuoc rrielrdrcard are plec lndrurlouu €c €JocE olsa Jolaurer8erp e e1*., -o8erp uJ rrrpluarro eriecgrutuag .s.rf n8ugrt ulp la_c ards sns uldearp urp 1ni1oc ardsurp gprroEerp ad eleluarro lurs ri g,rrlcurlsrp errBunle o plurzard g1.g1 ern8g urp olaur -er8er0 'ecor alreoJ Burer o ap lriosug-easapu 'areur (aurpnrrldrue) EIBnuB ecrrrrJal oriuue,r ep IeArelur un ep lBurruop olsa Ieluourl -uoc .$ .lnluauquor Inur;og 1trtut6a27 '1ue1.rodurr rolceJ un arnlrlsuoc nu 1ntrr; rrnur8er enop olsace ulp Inun rcru ur rep .rold ep trsdrl eduorde
ur r$ e3 '(V'g'tt ernBy ur - gpuEIJJZ EnoN - puellcnv urn8rl u,r gcruelrrfl I5 J'6'€I ErqunloJ - relnocuul rza-r) lecsn durrloue rnun uiualsrxaur n€s eiualsrxo ep lueJaJrpur 'lsa^ ap rolrrnlur^ InroprJoc ur eleue Fcrlsa,\ ep ropunriels rornlnl elaurer8erp ElsBoJ uI qleletsuoc rieaacy g eleod giurpual 'eldearp ards soI u"r purlcul os areru €xB rJrec € asdrle rcun euJoJ r?r plcnq Bc Eeac€ olsc raurer8erp e F^rlcurlsrp Brnlps€Jl O 'as€oJnpluc reur tJoA nr 16 areur rerrr BcrrrrJol etiurru,r rp Iu.\rolur un nJ 'pJurn leru rS plec ruur dr1 un rtso (ntg"ls) BSnrErrS .rolotuou -lluoc € ecrlsel Blseoc ad 1en1rs lecsn reur r5 soroc€r reru 1ndr1rrnlrlsuoc ("1q1) ogerlueg 'u€llueJelrparu urr8sr ap rrndrl €nop BzuaJl -snll (6'tI 'Fg) ararqorurc1 nc elatuer8erg 'alueururopard Euoz ur trsal ep elseoc ad lse^ ap rolrrnlurl rrrezaSe Flrrolep ruroJrxn ^rlelar eg ps opurl ueoueJalrperu rnlnurrHar IE crruJJl Inlcrc 'sn1d u1 'rnloreoS erieurlcep nc lroder ur asre^ur lJExe azEJul FHe as rep .lecsn-paun lecrdorl rnlnurr8ar ole elec ap gie; allraJlp llntu nc lurs nu pourn r5 lecsn rolr.rndurrl .epaurn -oue ele glierrdrcard op elotuorlxg Eurer o nc plscsn pururolle ouuoJ 16 Fpullrt rS Fplec €rel o-rlurrd ezeazrre1.cetec as (grecsn €rEA nc lecrdorlqns rur8er) uuouerel -rpeur ynurrSoU 'rtt arn.taMariu. yntup8apl .g 'crl€rs€ uosnru crurelnd rnun aunderdns as rS ereorradns BaurpnlrlEI ep lereFexe elsa ecrruJal (eeurpnrrldrue) arieue,L op InlE^ -Jalur rcry '(3.B.gt '39) peqeqelly n.rrued olal€p urp apel os urnJ eSu .g rJrJrc eJeol -Bupruas€ oecgrceds FturoJ o er elerqotuJol nc euer8erp 'sa1e reru lalpul Inprou uI .patun olecsn--solocer .pluc rS lecsn-pl€c eueoJ : rrndrurloue rorl nc nlcrc un rursgF alecrdorl tunrEar alrurnue ul .laJlsy .rrrurode,ra r5 .,olrold IE arrcur ap rnlnlcaJo rS uou ep rrnlgd .oleJepour Ieun rrJFllo^zep plrrolep IBur urlop elrrnleredurel ruru eunl Fdnq .ucrprou eJeJsrrua ur reru - erpde ug ,rrlerurxorde surle crrrrJo^l lnJJr^ e1sa lecsn-paurn lecrd -or1 rnlnurrtsar e FlrqBcreruer prnlPsgrl o 'lecsn lndurrloue uU rolrletu -1ue rolatueld eiep cruretnd elcoJe €_r 16 rrielrdrcard ur olseJluoc eoueruege nc urr8ar un '1uapr,rg 'er€,r ap rnlnrirlslos pzBerrrrn eJec epaurn ou€oJ upeorrad nc rolrqzr lserl -uoc ur 'pcrpns EJeJSrureur Inrurxeru a8urle Inlereos eriuurlcap pulc rcunte Iold grpJ
**.-
20 10 0 -10
Blakutsk,URSS ( 6 2 0 N . 1 3 0 0 E. ), , /*-11'zS,ffiE?72'1,a r".r // ttr
I
-30 -40 -50 -60 -70 -80 -90
t;
l-* -uo ]1
0 0 , 1c m 1
2
3 4 5
20 10 15 S i m b o l u r i il ue n i l o r : a Apr J Jul. m Mar A Aug M Mai J Jan j
JUN
Fig. 18.10 Exemple ile etaliuni cu regim climatic qi Meteorological Offce of Great Britain).
eontinental
i n C a n a d a 9 i I J . R . S . S . ( S i b e r i a )( v e z i I a k u t s k , f i s-Cel . 13.10). mai intens regim polar se afl6 insl la altitudini mari in interiorul calotelor glaciare din Groenlanda gi Antarctica. Termo' hieta inregistririlor pe un an la Eismitte (staliune situatd la peste 2 ?00 m indllime in partea centrali a Groenlandei) arati ci numai doui medii lunare au depigit -lB'C (0"F) in timp ce patru luni au avut medii sau mai joase' Deoarece nu de -40"C poate exista viati vegetald in condiliile ialotelor glaciare, aceasti formi de regim polar constituie un degert rece total. 7. Regintul de deqert. Regimul de degert imbini precipitatii foarte scizute cu tempe' raturi ce variazi de la cald la cald extrem. ln consecinli, diagrama tipici se afli in extremitatea stingi si in general destul de sus (fig. l3.ll, D - F).Ciclurile anuale ale multor stalii din degert nu au nici o luni cu cantitatea precipitatiilor peste 0,5 cm (0,2 in). Precipitaliile sint sporadice, astfel Clima, solurile gi vegetagia
(date furnizate de G- T. Trewsrthi
incit media de 0,25 cm (0,1 in) pentru o anumiti luni poate reprezenta precipitaliile unei singure furtuni, precedati gi urmati de mulli ani in care luna respectivi a fost lipsiie de ploi. 1n privinla temperaturiio regimul de degert suferi influenla unuia dintre celelalte trei regimuri. Efectul regimului continental se simte in interiorul ma' selor mari de uscat, aqa cum arati diagrama pentru Stuart (Australia); aici intervalul anual de varialie termici este de l7"C (30"F). Efectul regimului mediteranean se vede in diagrama pentru Cairo (R.A'E.) care indici o vari lipsiti de ploi gi un pronunlat maxim al precipitatiilor in timpul iernii. Uniformitatea termicl a latitudinilor joase se videgte in diagrama Pentru Iquique (Chile), cu o amplitudine ternrici de numai 7"C (11'F). Regimul de degert creeazi mari dificultnli plantelor 9i animalelor, in primul rind din cauza lipsei de api pe intreaga durati a anului, cit gi (in multe puncte) din cauza incilzirii excesive a aerului Ei solului in perioada soarelui inalt.
un" ore (O rdr8g ur -ruoxo eq 'rrnurr8er e1de6rolec elrrrunuep ed glazeq ar8oloururrel o rsoJoJurelnd .e1e1uaru -BpunJ rrnurr8er allnru rpru nus Fnop purquoc runr8ar reun IB crterurlc lnrur8a.r gcuO 'atdeS ep col ur os€lc acezerdsn.rlednc pcrlerurlc ereagrselc o sole rue oruc n.rluad .elBtuoruepun;: r.rnurrBa.r InArtoru rcep ptBJ ellnur ruru nes pnop urp olrnlecle .arerpaur -ro1ur rrnurr8ar urrd ezeezrto1.celuces lecsn ep rropurlur rreur oetred plle ap ed .acrroJ -soru1€ rolrrieqrnlred rS rolr.rnluorJ Inrp"c ur rJE ap rolaseur eaunrice.relur 16 clueu -lurop alrrnlur^'gde r5 lecsn op .rolaseruelig1 -errdord .erielosur op I€nue Flcrc ep ericuny uJ luleJdrelul ep ro6n purg Belseae arlurp er€cag - olelueuepun; rrndrl alde6 nc rrunl E Fcrl€rurlc erBcursBlco gzpourroJele Ec erap -rsuoc eelnd ruu 16 grurldo orello^zep ap ec5 -rcads rue nB ocrterurlc rrnurr8ar alde6 e1e3 acllBurllc r.rnurrter ep rriuurqruo3
'(utolttg netg lo ac{16 yocttoyonarcg 16 uqt.rr.rae.r; 'I 'C ap elazrurnJ erup) rulod g6 g.rcAap .4I ep crlerurlc ur8e.r nc rungiats ep eldmexg lI.gI
i88-0rI | 0e| 0s| 0rv-u
Jdu,
- :tv
| 0€vY
t\{dL)
I ai.yusr3.y epueluoorO
|
0u-
I00 , 01
oz 0e
0
lo
-unJ errrn.oJee,r ep
3ricunJ", ,rJl""t;:;;l Earezrleue urldap ad e16aip1d""p,rr'r*i1" ."
rolrrnlos e rS alernluu reriele8e.t e ereicose Fsurrls Flsuecv .roleueurasg drqc ug prei -uenurll alse.roltJnlos eerBllo^zeo .ecrlBurrlc rrnrurto.r aldeS .ro1ecaleiuengur adeo,rdeap -uU plcoger elernteu eriule8e.,l ep aletuew rolouroJ earuzrl.redeJ 16 Brnlcnrts :3punJ 016 lnlotrdec ur eleru €,,r. es urnc e6y .,pre1od giuangur nc _ - l l u o c u r r 8 e . ru n o 6e r e ( g . O t . g t . g y ) . S .Ietuou l.U.n ul rsl ! ,,e1e1ueur1uoc piuangur .{srn{uJ ^BlPlunuold nc lBcsn-peurn lecrdorl urrBel..
0t n o l
09
v o
"ofit";?'8t"1 0z
a|qJ'enunblj u=d'f,oge=l(3oVtt'5"6Q-4i
09 0L 08
0e 06
0t
'"tr.h*,.
Apu din sol si bilantul hidric t
decit insesi precipitatiile, care reprezintd doar cantitatea de api primiti din atmosferi. O mare parte din apa cizutl sub formi de precipitatii se pierde in diverse moduri gi nu poate fi utilizati de plante gi de animale. Ca si in cazul unui buget fiscal, atunci cind pierderea lunard sau anuali de umiditate depiqegte cantitatea de precipitatii, avem de-a face cu un deficit bugetar, iar cind precipitatiile depdgesc pierderea, rezultd un surplus bugetar. Analiza bilonlului hiilric (bugetului hidric) unei anumite propriu regiuni de pe suprafata Pimintului se face ca gi cea a unui buget fiscal, necesitind doar adundri gi scideri cantitative pe perioade fixe de timp, cum ar fi luna sau anul calendaristic. Pe de alti parte, pentru a intelege qi pierderi cauzele acestor cigtiguri este necesar si se studieze procesele fizice care afecteazd apa in stare de vapori, lichidi gi solidi, nu numai in atmosfer[, ci Ei in sol, in roci, precum si in riuri, lacuri si ghetari. Hidrologia este ;tiinla care se ocupd cu relatiile hidrice ca ^sistem complex, dar unitar, In capitolul de fa15 obiectul al Pimintului. principal al preocupirilor noastre il constituie hidrologia solului. Apa de suprafati
gi apa subterani
Putem clasifica apa in : apd, ile suprafald, care curge expusi sau stagneazi pe pdmint gi in opri subterand., care ocupi golurile din sol, din stratul inferior de alterare sau din roca subiacenti. Apa care se' afli in sol, pe o adincime de citeva zeci de centimetri de la suprafag5, se numeste apd. ilin soJ, gi de ea se ocupi botanistul, pedologul si inginerul agronom. Apa retinutd in cavitilile rocii sau adinc in stratele groase de materiale neconsolidate s" ,rrr-"it" de obicei apd freaticd de geolog, (apd subterand) { este studiati care se ocupi de modul de inmagazinare si de scurgere a acestei ape in diverse tipuri de din riuri roci gi structuri. Apa de suprafalI gi ghelari, ca si abordarea din punct de vedere geologic a apei freatice vor fi discutate in capitolele urmdtoare. Ciclul
hirlrologic
Apa din oceane. din atmosferd qi de pe uscat suferi in migcarea ei un mare numir 222 i Clilm^, solurile
gi yegetatia
. r d e o r t l e ; l s . - r p t e c r l d u r r . r r 3 - r o u .rrp B J l E l r l u B i l Ec Z'B Inlr(lef urp ur.ruri.rr EJBp ?tuJpr.\rl Jur.\ep JrJolBO qurrqcs Jp s.rcord rnf sJJe eiunlrodurl'FJrpJou eJiTsrruJ nrluird lnurru .rd .ta13ue1 tII'0 nr purle.\rqce ",rlrurrrd rarF -rruJ Inletor ulp logT pugru;zardar er qlep .t1so (grassourlB ur EJr?orJallnaresuapuoc li 1os ad .rp arerode-ra) tuctel cuolec reJsuerl ap lnsacord urrd gleurnlar eelefrluec orora;s -orulB glrnlrlsJJ erBraua pur.rrrd eueoloa ,7.g 'B tsoy Inlaqer uI lnlotrdec 1rI tutuJzrrd e rnlnturrupd Ie [Enue rrro[Ec lniuelrg rnlnlurruud
IB crroJuc piuepq
16 ua.re.roduag
'crSolorprq rnlnlcrc IB naserf, ln8arlug ad ede 'rolrrnrr IaJlse lrrFurrn tuy lnrparuralur urrd aueeco u1 eg 'arierode,re urrd gra;sotulu ug lcorrp ey a8un[e aleod ede .rra8rncs rolsace 'rrnJEI rS rrn1.r uI lcorrp elued 1ndurl uI ad as-npu-rseldap ede ogie;erdns ap ua8rncs cnpord as 'grr6gdop alsa rrielrdrcard urp gde ap pluapunqe Belel.rluec olrursuert e ap rS rurrrd u ep rnlnlos eelelrcedec purc rcunly 'ocruEeco elourzeq r6esur ezealuourle nes a.ropncel e 'gde ep rolrrnsrnc eaJeruroJ pl purnqrJluoc 'gie;erdns BI asor prurn urp alec ur rep .lue1 '(uumz11o11 Fdnp) ureJo ur eracruolurer ra alenluaaa u1 uurd .erlseral rur orlraJlp ad (uneco urp) ra usrns u1 ap (;ligrprurn u) rade orielnc.rrJ alAe.ruurn c18o1o.rprq p1c13 1.y1 .Frg
-,'.,
'
'' ,
aueaco lS uncel
I I
t
i I
i
! ! +
a u e a J ou r p a.lerooeAl
a!
auea3o ul
urna!
',"
1 1
gxp-ytid'ra.rrt${ ( eresuepuo3 -( ,, -/ l u a U r l U O Ca J O S \ 4 \t '-- -\ \, i- - / ' - qzPaseldap as pauin rae ap esel^ -,, \-_\_\ / /
"atielr,ler8 ap rairr5 eaunrice qns'[or- ur gzr?rrllgur as ede 'enurluoo uruold pur3 'los urp alrrnloB e
'dtirr.*
derii de cildurd prin evaporare in diverse medii geografice de pe glob. Datele au fost reduse prin in langley/minut echivalare pentru a corespunde cu cele din tabelul 8.2. Cunogtingele noastre privind repartizarea pe glob a izotermelor, a centrelor de presiune, qi a maselor de aer' a zonelor de vinturi ("up. B-12) ne sint acum utile in interpretarea datelor din tabelul 14.1. Valorile maxime ale transferului caloric latent prin evaporar€ se intilnesc in sectoarele dinspre ecuator ale centrelor subtropicale de inalti presiune, Aici, aerul uscat, impreuni cu insoIatia intens[ si cu o suprafati de ocean caldi, asiguri o evaporare anuali Pe maximi. oceanele ecuatoriale, evaporarea, degi superioard mediei, este mai mici decit pe oceanele tropicale, deoarece aerul ecuatorial contine o mare cantitate de vapori de apd ca gi o pituri mai intinsd de nori. Dimpotrivi, deserturile tropicale se caracterizeazd prin valori foarte mici, pentru ci solul este uscat gi pentru ci aproape nu existi suprafele de api care sd se poati evapora. Zonele interioare de la latitudini medii alc continentelor au de asemenea o evaporare anuald redusi, partial din cauza iernilor lungi gi reci. In ceea ce privegte regiunile arctice 9i polare valorile sint foarte mici datoriti dominlrii temperaturilor scizute ale aerului si solului. Infiltratia
si scurgerea superficiali
in stare naturald nederanjati, cea mai mare parte a suprafelei solului este capabili
de viermi si animale, canalele rimase in urma putrezirii riddcinilor gi golurile rezultate in urma umflirii si pribugirii solului, in functie de formarea 9i topirea alternativd a cristalelor de gheald. O pituri de frunze gi tulpini in descompunere atenueazl socul piciturilor de ploaie 9i menline aceste goluri deschise. Daci ploaia cade prea repede a se infiltra pentru concomitent in sol, surplusul de api curge in sensul pantei, sub forma unei pelicule sau pinze de apd de suprafati; acest proces de giroire se numegte scurgere superficiald. Asa cum s-a aritat in capitolul 11, precise mdsoari in centimetri pitaliile pe ori, valoarea respectivi reprezentind adincimea pini la care s-ar acumula apa cizutd intr-o ori, daci ar fi colectati intr-un recipient cu fund plat 9i pereti drepti, cu conditia ca nici o parte din ea si^ nu se piardd prin evaporare sau virsare. In mod similar infiltratia se exprimi in centimetri pe ori ,si poate fi considerati ca viteza cu care ar scidea nivelul apei din recipientul respectiv daci apa s'ar scurge printr-o bazi poroasi. Scurgerea, de asemenea exprimati in centimetri p-e ori, poate fi imaginati ca fiind egali cu cantitatea de api ce se revars[ din recipient intr-o ori, dacl ploaia este atit de abundenti incit toati apa cizuti nu se poate scurge prin baza poroasi. Este important la soluri faptul c5, capacitatea lor de infihralie, adici posibilitatea de infiltrare a apei de ploaie, este de reguli mare la inceputul unei ploi care a fost prece-
TABELUL I4.I* Zona de latitudine
Regiunea
Or:eanele ecuatoriale Zorra tropicali
sudici
a oceanelor Indian
si Pacifit:
Zorra tropicali nordici a oceanelor ,\tlantic ;i Pacifir: Zona tropicalA a Africii de Nord gi a Peninsulei Arabe ( ) r ' e a n e l ed e l a t i t u d i n i m e d i i Zornr irrterioirrir de latitudine medie a Anrericii de \ord qi Asiei llcgiurrile arctice 9i polare
* I)urrA M. I. Budiko, 1958
224 | Clinra, solurile gi vegeta;ia
Fluxul de energie (langley/minut)
5'S-5'N l0'-20"s l5'-25"N 20'-30'N {0'-60'N ;i S
0,1l-0,I5 0,23-0,27 0,15-0,l9 sub 0,02 0 , 0 4 - 0 , 1I
40"-60"N peste 60"N ;i S
0,02-0,0.1 sub 0.02
oro
0 J +
l
= o z ' ;
Es Indurll nrtuad rnlnlos eieyurdns €l acnpord as rcB ur '1gfu1retrq 'erErsn cp socord Flcorlp €orerodeAa nlqnp un-rlurrd leldarl Plepac alsa Ios ur gluelsrxo ede 'oseorold alapeorred orlul uliu.r1dsuu.r1 rS ue.ru.rodu.tg
L
o
'asBoleJrs olapBorrad ur Fde ep olrJnsJnc BluaiuIIB rS ro1e1ue1d €a.ralSerc emBrse ealnd rB erec 'rn1n1os alE elelrprrun op olelJe zer durrl 16€looe uI puuo$crur oesualur Junrz -ora o purSuulcep'eraBrncs-arierllgur lerirur 'leunied uud tS l n l r o d e r l e c r p e r 1 e c { t u r q c se elocrrFe ales JlrJercnl urrd '1nuro €c 'aJeurnl urrtl oorerrur ap a nNI 'np rS surp leJls c un-JJur I-npurruJoJsu€rl'r-orod Inlos csarol lD - F l F q r o l a t r ^ a 1 o 1 r d o 3' r r o 1 d r o l o l c a J e Inlos eru l - a w a s e e p u n d x e o e r a r l 1 1r S a r e o l c a l o r d e r i e t o -aFa,r Snrlsrp orec 'alrrpuacul 'rn1n1os rrrod * apador gdnlse ureold tlcul IoJlsB olrradoc -sep Inlos asBI €s opurl rnlnlurured earercnl '(f og 'Z'VI 'Bq) gielerdns cp apra8rncs Bcseereur FS rS ariertlgur ep ealelrcedec ozaro$crtu ps purl al€rnleu roltrnlos e FlBrcrJ -ruB eJeqJnlrad ep eruJoJ aseororxnr\J 'erxrc 'rn1nu.tra1 -uIpE ul eaunrzore IeJlsE purusalur eieyerdns ad a8rncs os rrielrdr:rard urp ede a op elelrluec ereru o aseol8re epnlos erI o purc ed oplernp g8unl ap rS aluapunqe rold 9 raun Inz€c ur rS rerqc 'pie.yerdns ap rra8rncs pJpJ 'rade ea'rerllgur alrrurad lod oseotl o -rsru alrrnlos ec oeauoruasE Jp 'qllnzrU o 'e13re ug q re8oq llelpler rer 'sodrsru 'rrnlos enop nrlued erierllgur op elaqrnc lnun plurzard etec oy'7'11 ern8g urp lncger8 ep lerlsnlr elsa nrdrcurrd lsacy 'esnpar alreoJ crertlgur o lrcap pllqrsod olsa reru nu arur BI erlurp rurin4 'g6 lnlorrdec ur alep turs rolJl cp tcund un u1 gurd pde nc prder uzuarnles -ue1d erierrdsuerl e1 arr.,lrrdnc ereluaurrldns e s e s e o l r 3 r u a l r r n l o s ' a 1 r e d g l l e e p a d ' o l r q e r c 'etiottdsuot3 elsarunu es sacord -erdu rig111uec ur rade earepunrlgd glrrurad lsacy lllelo0 'rrode,t ep purJoJ qns '.ro1ezunr; rrrod urrd 'erierllyur ap rriglrcedec ^esenur1uoc roA rc pJoJsorulBuJ Fleurturlo elsa .azunr; ur pur8 € gtuiunuord op tlle orepecs o eluazord -unfe 'rrnurer rS purdlnl urrd acart ac pdnp r o A n u ' c o 1 a p n e s g u r i n d g 1 3 l e n c o a s u o d r s r u o g d e g t s e a c y ' o u g r u r c p p g r a p u a i a r e 1 s e . r . alrrnlos pc acnpop oleod cs rc€ oC 'ezeaq opurr -uo9 r5 csezeurn as u13.re ep ololncrtJed oc o-rlurrd Ios urp ude _qrosrle a1alue1d Eollop Ie uJ 'rrloru rilnur reur ernsgrrr ad gprqcug es gs purl nus isr.s ap esnpu rrurJurpe ^ap aHurte eer€csn rrnlreSep urp alrFunlerd ro1a1 elncrlrud nc prdur ednlse os los urp ap.rnloB -oces Inzec ur Jpp .are.rode-raur.rd gcnsn as ec 1n1de; ur oal6erg 'glsuoc 'eprder eJeorJ Ios op urc 0t rnur.rd reop solacJs durrloue - o l l n r e r r J e p e c s u 1 6 e l e c r p r r e l e r i r u r r r o l e ^ . r n 8 u r su n - r l u r ' e 1 n 8 a . re O . r n l n l o s r e r s r q c s a p roun rrrerlsr8erur ezr.eJ 'Fluulsuoc aduorde rrrod urrd gie;e.rdns a.rds ede ap roprode.t eurAap rnlnlos e erierllgur ap Bolplrcedec E gluel aunrznJrp o r6n1o1Jo[ rre .lal ]sace ero Elotrc gdnq 'gde nc pqrqrul es 1n1os rS uI ,,€rrdsoJooJe-u Inlos pcep rerqJ .gcrJoJs qp€c Fs pnurluoc ereold ec ernseru ad prder -otule eunrsard ap Jolrrpqwrqcs e oJprurn e p e c s r e p o q s e o l e c a s F p e o r r e d o e p F t B p g.ro/u.rod
j
f
'{tt-*,_
prin
urmare,
in
aceeagi perioadi
api, cantitate echiialenti
cu o pinzi
I 225 000 litri
de
de api de 28 cm
ce ar acoperi intreaga suprafald a acrului, S-a estimat de asemenea, cd. un acru de arpari rogii, care cresc pe un sol cu umiditate pronunlati, poate pierde in anotimpul de cregtere o cantitate de api ce ar acoperi intreaga suprafali
cu un strat gros de 72 cm, Solul acoperit cu vegetalie cedeaz6, in general, umezeala cu mult mai repede decit solul dezgolit. Aproape intreaga cantitate de api pierduti de sol sub primii l5-20 cm se datoreazd absorbliei gi transpiragiei plantelor,. *.
grami diferilii termeni explicali pini acumo pentru a reda imaginea acelei pirli a ciclului hidrologic in care este implicat solul. Aga cum arati semnul plus, stratul de sol primegte api din precipitalii gi prin infiltratie. Semnul minus indici pierderile de api prin transpiralie, evaporare gi scurgere de suprafa1i, ca gi prin percolare-datoriti gravita- prin sol in pinza freatici. liei Umiditatea din sol
ln studiile de climatologie gi de hidrologie este preferabil si folosim termenul d.e euapotanspiralie pentru a denumi acel feromen de pierdere combinati a umidititii solului prin ewaporare directd 9i prin transpiralia plantelor. Ritmul evapotranspiratiei slibegte in timpul unei perioade secetoase de vard pe misuri ce umezeala din sol scade, deoarece plantele recurg la diverse procedee pentru a reduce transpiratia. In general, cu cit rdmine mai putind umezeal5 cu atit este m€i lentd pierderea prin evapotranspira1ie. Ca atare, este necesar si definim doui forme de evapotranspiratie i et)apotranspira(ia potenliald, - pierderea maxim posibile de 1pn in anumite condilii de vegetalie gi fac-tori _climatici, presupunind :i im putea reda solului prin irigare toati apa pe care
Cind infiltratia are loc in timpul unor ploi abundente gi prelungite (sau cind se tope,ste stratul de zipadi) , ap&, atrasi de forla gravitaliei, trece prin porii solului ^gi umezegte succesiv orizonturile inferioare. In scurt timp golurile din sol se umplu cu apa antrenatd intr-o miqcare descendenti. Citeva bule de aer mai rdmin prinse in unele goluri. Percolarea continui apoi spre roca subiacenti. Si presupunem acum cd ploaia a stat si ci urmeazi o perioadi de citeva zile cu vreme uscat[. Surplusul de api din sol continud sd se scurgi in jos,'dar o parte din ap5 se prinde de particulele din sol ,si rezisti atractiei gravitationale, datoriti for1ei de tensiune capilard. Cunoastem cu totii felul in care o picituri de api pare a fi inchisi intr-o ,,piele" de molecule superficiale, care di piciturii o formi rotunjiti, + W, W. Robbins, T. E. Weier, C. R. Stockine. permitindu-i si rimind prinsi de gura unui Bot9n7, An__Intoduction to Plant Science, John WilJy and Sons, New York, 195?, ed. II, p. l8T. pahar firi si se prelingd. In mod asem6P i e r d e r e au m i d i t i l i i p r i n Transpiralie E v ap o t r a n s pria1 i e E v a p o r ar e
41, Fig. 14.3 Stratul acvifer freatic joaci
226 | Oima,
solurile
gi vegetafia
un rol important
\ \ in ciclul
hiilrologic.
--t
lniuegq pcolfrru €l ed 'eluepunqe rold roun glrr o.re.rodruat -o1ep oceJer eleod es €ts€ece 'drurc ur gde n.rlued uelelrcudec qns gugdl6op 1os urp Bol€trpnun cnper 'gluepunqe rn1 eriLe.r o.rolatueld -rdsuurl nc rnln6rzunrJ s psuatrur eer€llolzep r5 ec onre.rodeaa e 16 rnlnrau rr.rnluredurel ea.ra16e.rcoreur eunl uI guld 'pdo ap sn1dtns un Flsrxe uc ruaunds 1os urp rede rnpiuepq lnlcedse qng .rriupunur eco.lord 1od rreru reru elrrnrJ purc rS aluep -unqB lurs el.ratrncs pulc .elrlorugur rJnrunrp ed elncrrc es pugc oeseororour5 rour rrnuerol nc acBJ B-op rua^a or?c ur InlB^Jalur else elsecy 'gde nc rurld edeo.rde rnlnlos ruod auriuetu pcrleerJ ezuld ur otunlu rS 1os ur gz€erllgur es ac ede ap eatetrluec .runl gnop ep durr; 'los ur el€lrprurn ep snldrns un snpe e toyzed.gz ee.rrdol 16rold urp alrua,tord rede eiuepunqv 'es€of rogrnluradural elrr -olep Elnzpcs el.se eererode,re 'gun1 plseace uJ prulgurrrd ep Funl ururrd nc -'(olueru) tuadacur ES 'qre,r ri gurer eJlur oreur pcrrural eurpnlrldure nc orpeur eurpnlrt€l ap epeun returlc epirpuoc nrlued lltuluazerder ec onlduexe le.reue8ur t€raprsuoc g eleod 1n1crc elrrBqrurqcs rurrBrurn pcBo lsec€ ulp '(oIqO 1nre1s) uolcoqso3 urp ^Bleluarurredxe g l o c r . r 8 ea u n r i e l s o e 1 - 6 l InuB ur Ios urp rede 1u I€nu€ Inlcrc €zeerlsnlr g.y1 ern8rg 'JOIrlIIeSreA rrrgtdlncs urdnse olrcrldurr o16 gde ap rolrr -nsrnc ogie;erdns ap ropa8rncs ,ecrlear; rade
-uEy Jto'looqrDa.,.eqng,u u,*r(tifl*;'lll.lfi:
arRlxal
lnlcund
ep purdap (a.r;1go ep lnluercgaoc) g6 durrc ur edr n.rlued eelulrcede3
lolInlos ernlxal r]'ii-m-r-l rocn .or,6-ld-ni'l
i
e.rrlgo ep .tld t.fl
uilnTsrNl s o d t s t ul n l I ---= I
I i I
rolalueld r o l r ur c a p g ] e aiopunilqd ap euoz u ! ' a ie o rJ rd urInlnlos eaurculpe t a d r a o ee rJUu r l arpau eaurrculpv
luls e1u ornlnlos IB lenup clrplq lniuepq unce Bproqe ruelnd '1os urp gde ap .ropeplerd rS .roprn9116rc er9olourur.ral r5 elesecord u1 arBolrraJer sns r€ru ep alelep purcsounJ Ios urp gedu 1n1rnc.rr3 'rnlnlos B acruucaruerigzodurocep rSepurdep orrl5o ep lnlcund 'y'p1 ern8g urp epe^ es urnc e6y 'rolazunrJ Borrl5o e[ ecnp oc pooc olosurp alelrpnun e8e.rlxatod reur nu a1a1ue1d e.IBc qns los urp pde ep uotelrlupc glurzard -or elsecy.'ar?I{o ap (rcund) tuarc{ooxtrurnuap rnlnlos lfigflprurn € orprnseru ep aarpur un gcul csosoloJanuouor8e ug rrl6rluraodg 'eruru olso sJeseceugde ap plelol €elelrluec .rur oglual else eriu.rllUur acor€oep 'durgc ug pde ep eetelrceduc e8urle e nrlued ete8unl -apu3 rold op oroleu ne eseolrS.ruelrrnlos 'oruseceu rcrur rriglllluec ezrrec urp r5 1rc oede epunrlgd a.rec nc raiurrn6n eznuc urp lItB 'opodor oueoJ dtulc u1 pde nrluad ea1e1 -rceduc 3ur1e 16gaseodrsruopnlos ec B,rJasqo uo1 '(pug e1 grersor8 BI op) rnlnlos Brnl -xal nc lrode.r uI Fleluezardar alsa durgc ug ede nrlued eelelrcedec erec ur eruer8erp o 'p'y1 ern8y uI lelgre atse nranl tsecv 'F1ec -rpu elelrcedec o nu eseop8re elec ! gsnpar oueoJ alefrcedec o ne esuodrsruolrrnlos .ernl -soce prnlxel op ernsew eJeru ur apurdap 1os rnun e drurc ug Fde nrluad ualelrcede3 ('srurcurpB rs runloA ep ecrrleur Iiqrrun 'arrnlrlsqns ur.rd orsoloy 1od os sns reru op alac u1) .recsn laldruoc IcuI ZI ap Io3 ap l€rls uir-r1ug llielrdraard ep rcur g e preldruoc eriqrosqe nc gzeel -€Arqce ec eaac 'arJ I op luerdrcer un-rlur Iaul t ep sor8 pde ep terls un €ruroJ re ea '(erJ I) Icul ZI op urqcnru nc Ios ep qnc un-rl -urp durrc op eolulrprrun €l€o1 e8erlxa rue pcep ogc €uru€osur alseacy 'apiulrdrcard rS ec ar.rlarurluecgln8e.rep 'aurrcurpe ap riglrun ur uruoseru es dur.rc u; gdu nrluad Belelrc -ede3 'rz o ep l€,trelur ug es-npugS.rncs rade e elrud eJeru ruru eec oayz €-Z gzsarnp Blseoce ar.rnlos ellnu leur elec e1 .dutc ug pdo ntluad aloycndoc es u8eerlur surle e oe.relocredecrro Bz€olooul pulc uurd eriel -r.te.r8 ur.rd leue.rp rode rer opde nc l€rnl€s lglul retu lsoJ e arec los un Bc rueundg 'ro1a1ue1delrurcgppr u,r eriq.rosqe ur.rd nes e.rerode,reurrd prerd os purc purd oloce polururpJ.erolsece a1e lculuoc ap elelcund ur sole reur .1osep rriun -gr8 e1 erepe gde ep rrriqns alncrlad ,ro1eu
"-
9
\-/_ o a a d
'<
i n c d l z i r e ,p l a n t e l ei n c r e s t e r ec o n s u m d a p e
K e l a c e r ep n n I n l t l t r a r e a apei de ploaie gi topirea zapezii
cu ploaie
-,(\ -
e v a p o r a r eS i t r a n s p i r a t i e
O
':
!
E
Aerul se raceste: frunzelecad
f\
rc
zA.
- \ /
a o O
/r\^
- v \ . / v Deficit in timoul verii
10 M
A
M
I
Fig. 14.5 Umiditatea din sol urmeazi un cictu Mather, <
intensd,si
continud.
anual,
Izvoa-
rele mici gi piraiele seac5, iar solul devine uscat gi tare. Prin noiembrie (iar uneori chiar prin septembrie) umiditatea solului incepe din nou sd creasci, datoriti faptului ci plantele intri intr-o stare biologici latenti, ceea ce reduce masiv pierderile de apd prin transpiralie, iar temperatura scizutl a aerului reduce evaporarea. Cdtre sfirEitul iernii, de reguld in luna februarie, in conditiile staliunii, capacitatea pentru api in cimp a solului este din nou reficutd. Bilangul hidric Dupi ce am vdzut cum au loc schimbirile de umiditate a solului de-a lungul anului, revenim acum la un concept mai generalizat al bilantului hidric, analizind cele dou5 componente esentiale ale sale: precipitatiile, care prezinti veniturile ,si evapotranspiratia potentiala. care reprezinti cheltuieiile. Vom studia aceste doui cantititi luni cu lund i n c u r s u l a n u l u i , f o l o s i n di n s d , i n l o c u l d a t e l o r unui singur an, valorile lunare medii calcuIate pertru o perioadi mai lungd. Figura 14.6 aratd bilanlui hidric pentru Seattle istatui Washington), o localitate tipici din zona de climd maritimi de pe coasta de r-est. Au fost suprapuse doui diagrame: A - precipitatiile lunare rnedii (linia groasd plinzi) qi B - evapotranspiratia potenliali lunari medie (linia dubln). Fiecare diagramd este constituitd dintr-o serie de trepte in sus si in jos pe perioada de 12 l u n i ( i n c s e n t i a c e s t e as i n t g r a f i c ec u c o l o a n e , a c d r o r i n i l t i m e p o a t e f i c i t i t i f o l o - q i n ds c a r a 228
Clima, solurile si vegeta;ia
I
A
S
O
cu surplue 9i deficit de api (dupi
N
D
Thornthwaite gi
de inci sau centimetri de pe margine). Observim mai intii ci precipitaliile sint maxime in lunile noiembrie februarie. scizind insi la valori mici vara. Urmind un curs aproape complet invers, evapotranspiratia creste de la valori mici iarna la valori maxime in timpul verii. Aceasta este exact ceea ce trebuie si se intimple la latitudini medii, deoareceevapotranspiratia potential6 creste odatd cu temperatura aerului 9i cu numirul crescind de ore in timpul cirora soarele striluceqte pe cer. In ianuarie, diagrama arati ci precipitatiile sint cu mult superioare evapotranspiraliei potentiale. Existi un mare surplus de api, care fie ci se infiltreazd in sol, fie ci se scurge la suprafati pind la riul cel mai apropiat. Pe misurd ce avanseazi primdvarar evapotranspiratia creste rapid, iar precipitatiile scad. In mai, evapotranspiralia potentiali depdgegte precipitagiile, ceea ce obligl si se recurgi la umiditatea inmagazinatd in sol. In iunie, umiditatea solului este suficienti pentru a compensa lipsa de precipitatii. Dar umiditatea solului este limitatd la l0 cm de api si se consumi complet pind in prima parte a lui iulie i. La acest punct s-a trasat pe diagrami o linie verticali care marcheazi inceputul deficitului de apd. Pini la sfirgitul lui septembrie se ajunge la un deficit de aproximativ + Presupunem aici, pentru simplificare, ci umiditatea din sol se consumd intr-un ritm continuu, egal cu al evapotranspiraliei potenliale, pini la cpuizare. De fapt, ritmul consumului de umiditate scade pe misurd ce se micaoreazi cantitatea rimasi.
rsp 'rqrr)I BI op rnlec rolEuBruasB auBoJ nlc_raun rcre BzeetuJnFIEriuolod erie.rrdsuu.rl -ode^g .(J, L.Vt'3g) gcrprou oulpnlllBL0t.? BI Ftenlrs'(uepng) orqurel eaunriels aJr lerlsnlr else gcrru eurpnlrlel op .tecsn Inlle 16 paurn durrloue un nc lecrdoll lnurr8ag .urc gg1 :gde ep lrcgep oreru un as-npurarc oelrrielrdrcard tlntu nc a16a5pdapgleriuelod erierrdsuerl -odpla 'rnlnue B Flurnp e8earlur e4.utc go7 Bcrrc ep atsa elelot_ro111ier1d1ca.rd e elenue Blpoy rcry .(g'1.y1 .tg) gcrp.roueurpnlrlel -a1a1ep o0€ e1 '(erre81y) rqqgV rueg nrlued ap lurlsnlr alsa lucrdorl ga6ep ap urr8a.ru11 .oluep -unqe lurs .rnlnue e.rds elr.re8rncs Jer _rrnrr e ple.rnp e8ea.rlur^edrariela8e,r ea.u11oir"p nrluad Bl€ozaun 8n61equrp €lsrxo .crleurrlc rurBar eouoruose un-rlul 11,repr,lq .clrpIrI lrcgop un rcru erede nu aorrenuer rS ar.rt1
'(8t6I ,., ^ er,teg leorqdu.rt .,a .f, -oeg D .rtru,raqturoql Fd.p) rFpFI trrsap un eg snldme un_rg_.Bturzrrda.r 1od (ens tp ;n.rgu.rt urp) aleiua.r -e;rp t underdne es rariu.rrdsuu.rlodura ;6 .ro1;llu1;drce.rd ela erarml agrpaur s9f op IncgBrF u5 .(uorFuFlsurlf, 1n1a1e) elttueg n.rlued a1elup ep tra.nsnlr elsa uB rnun p8rml u-ap $pr11eco1 raun Is crepru lnfuulrg g.tl .FI.{ c
N
o
v
s
t
t
ll
yl
v
l
l
0
z
8 0t I
-r ( u t 2 . 8 ) u j o6 , 0 2 :''pde ep Inlorlao
ParPzllun
/ *.t'zt / riplrdrJard
( u r t , 9 l ) u r 3a ' 6 e pdpep Insnldrns e l P z r n do s l s a I n l n l o sP o + e l t p t u n
9 ul N
O
S
V
t
t
y
I
V
z,
/
n
9'
9t
I
0
9 d
lut z'8) urr 6'02lPtof :pdPap irJrlac
0t ( u lt ' 9 t ) ur3 6'60lelol
:qdPap luapa3x
zl 9l
u.rc
Pelfui^
o reop pclpul oleriuolod rarierrdsuerlodelo eruer8erq 'ruc 99I op puly lulot IBnu€ ogdeep rJnsnldrns rrerrr Bzeelntunc€ lnsnldrns o s r c o d a o l s r o € u I ' J r r q r u o l o o- a r r q u o l - arpdu BpuorrJd uJ -dos ur llelglec oalu-n1 oaleiunuord aurrxeu enop ne rS urc lnun A66 ,tr1eurrxo.rde gzeazrlel,ol alenuu eprielrdrcar4 '(V't'Vt'3g) pcrprou ourpnlrlul ,11cg3y .g u1 € ecrlsol €lsuoc ed glenlrs aunriels o '(unr -aure3) rqrr)I nrtued a1a1epop tErtsnlr atso apeun olerrolenca orurlc roun 1e gde ap snld -rns Inrurouf, 'pde ep rolotrcgep rS ropns -nlthns uiur,Lrrd ur Elsrxa lod ac ols€Jluoc ellretu ardsep oopr o rueruroJ au Fs eu-npuli -Ilured ocnrleluezarda.r ecrlBturlc rrnwrgeJ €Arolrc IB cuprrJ lniuulrq gwm L'VI ErnBr,T clrplq piuqlq
13 ecrtsur{c elrrnturEeu
'1;incsrpraluezerd Inrpec cseSgdepealsec€rep 'rnlnlrcUap eoJplelsur eI eurrrrBr aJea elellp -IIun ap lliPfrfuec earBnle^a a16a,'\rrdoc Beec uI rrriFlPunqtul olaun snporlur ne-s rolrollfl 'arierrdsue.rfode,larS rrietrdrcerd erturp apri -e1e.red tuzeq pcrlerrrrlc orec5lsslc ep. IEIp -uoru ruolsrs Inun aerBroqelo uI IS ac 'rlrnl -lncrr8e e1e ecrlcerd roleurelqord eor€,tlozeJ ur eles elaiurl6ounc lucrlde e erec 3o1o1 -Bturlc'e1re.tq1u.roql ueuelN 'J 'rp eP ater -oqela lsoJ ne 'alelrprurn ap snld.rnsr5 trcgep ep eleldacuoc nc ocrrprq rnlniuegq e1e rrdrc -ur.rd elsacy 'eunr8ar urp rrrollncrlroq 16rrrol -1ncr.r8enrluad pcrlcurd elel€uruosur oJuru o rcep erp ellleos nrlued clrplq rnpiuepq Bzrleuy 'esuelur lie8r,rr ep Jrolou alse oer.rq -rualdes 16lsn8ne oerlnru1 ro1a1ue1deerel6erc uqd urp eurisns e nrlued otuepr,rg ':uirc6'02 ap olse gde ep letot Intrcsep rer o*c Z,o6t op alsa 1e1o1psnldrng 'a.rrlcedsar elrrnlulol nc eunordrur ereunl alelrc5ep rS el.rnsn1d.rns gclpul os o9'?I rrrn8q u e.reorradnseelred ur oglu.redes 'asndo rrndrurloue Fruer8erp o a4 ur atentrs opde ep lrcgop un 16 1gc osnldrns un lrlu gcrldrur glurzardar Ir Elsace orec ed crleurrlc lnurrBer pc luopr^o olse oa1lleag nrtued Ienrr€ crrprq lniuelq pulurnzaU 'gdu ep '(purer8erp snld.rns un el ourler es pulc urp €lecrlra,r erurl) errqurerou rn1 lntrSr;;s ards lrcap ezeozrlaet eg nu Bsur nrcnl lsoce : Ios ulp Bolelrprurn 'oJtpJuTaJ B ooceJer e nrtued trsoloJ alsa lnsnldrns ourncy 'p1eri -ue1od erierrdsuerlode.te nou urp cse6pdep ereunl elrrielrdrcard arrquolco uy 'urc Ie
'+n,*q
;l_
18
30
I
18
[ ?
16
28
11
26 24
De{icit totai
10
10
1 3 0 c m ( 5 1i n )
o
10
de
fs
6
8
20
lo
14
22
- 3
o
7
18
4
16
2
't4
0
5 10
L'
20
46
Evapotranspiratie potentiald
8
'-
4
Utilizarea u m e z e l i is o l u l u i
o
3 2
4 2
A, Kribi, Camerun(1trE,3'N)
1
0
Cm
ln
26 24 22
C . Y a m b i o , S u d a n ( 4 I z " N , 2 9 r l : "E ) T o t a l p r e c i p i t a t i ia n u a l e : 1 4 5c m ( 5 7 i n )
10 Excedent total de apa
18 Re{acere
7
18
6
I
", Fl;-*J'" T o t a l p r e c r p i t a t i ra n u a l e : 6 5 c m ( 2 5 i n )
20
10cm (4 in)
ln '10
tztr'Ltf el
24 1
8
14
I
trl
atre
8 7 TUlilizare
16
6
14 5
5
12 '10
f0 8
. v -
22
c m ( 2 2i n )
n 16
9
Cm
E v a p o t r a n s pi r a t i e potentiald
3
6
4 3
d
o I
ic it total
2
de apa 26cm (10 in)
0
Utilizare 1 0c m ( 4 i n )
1
,1
86 cm (33 iir)
2 0 F
M
A
Ttg. tn.Z Bilanlul hidric al unui numir de opt statiunir reprezentind o largi (ilate din C. V. Thornthwaite, 1948 9i D. B. Carter, 1954, 1956) 230 I Clima, solurile gi vegeta;ia
2
Deficit total
4
M
A
S
glami de climare
O
N
D
0
-€col I€ clrplr{ lniuepq ri ezeezuelcerec crl -Brurlc rnlnrurtsaJ Ie leluanrluoJ InJelcEre:) 'Flualsrxaur nes earur pleri -ue1od erierrdsue.rlode,reo ne €uJEr op rcer alun1'ureluy uT'roprielrdrce.rd erinqrrlsrp ur aluelrodur rJrqosoepnc rep .sela8uy so1 EI op ueou€ratrporu rnlnrur3er 1e 1ec 16 ec rnlnlrcgap rA rnlnsnldrns olu rrol€A rsealece rlc 'rreru lTull uI 'ri azel r6ealace nc crrprr{ iuellq un Bzeorlsnlr .erJrnJ ur .Ere1u1 'gde ep elrrnsnldrns a16a,rrrdoc aeec ur lenluocce lserluoc un-r1ur.rcl ezeezrte1_ -cerec as r€p orolrrnlcrcreze; eiur,trrd u1 (g.p1 '8g) alrreag BI op loc nc Euerrreossele8uy so.I nrluad clrplq rnlniuepq IE leraue8 'runl raun plernp urind nc a15a6edep lnrcedsy tuc L't op snldrns 1ncrtrq .llierrdrcard ep runrururur un nc eprcuroc €suolur gleriualod
sela8uy soT op turlsnlr alse (elecsn e.re,,l nc lecrdorrqns) uBouerolrperu lnurrBeg 'ue ed orucgg lunl 6 ep llnur retu purruoperd 'edB lqwrqcs op Intrcsep Yzeezrlel,ol er€c ur .'ede ep snldrns un EruroJ eleod es ng 'errqureldas uJ psur Brunsuoc os Ios urp alel -lplurn plseocv 'los urp ffiprrprurn a oroc€Jar ep gpeorrad E1.rncs o eorc e rS qieriualod erierrdsuerlode,re 16gdepe nrluad oluercTlns 'gun1 ed urc 0€-02 ap rrielrdrcard lsn8ne 16 arlnr ur ecnpe BrB,t ap lnuosnur oer8y €T 'ourpnlrlel r6eoace EI Arterrrrxo.rdegge os orBc 'sQqqy ruog BI ep loc nc llnw elrBoJ eu€rrrEeseleriuelod rarierrdsuerlode,te 1n1cr3 '(O't'Vt'tg) crrerseInuosnu ep leiuengur lecsn IntlB 16 pourn dnrrloue un nc lecrd -or1 lnurrBaJ Bz€oJlsnl 'pcrprou ourpnlrlal r-I'elpul ur oer8y 'gde ep leriuelsqns "LZ
6 I t
nuP iliPlrdr3aid lploj ,frl,60) 11.21 96
'vns'suey'uP}}equet/! H
(ur Z!) ruc !8 ?dP ap ln+rcrlac
(ur il) UJJ 90 alsnup iliBltdrceld lelof (ltg'N.ot) Prcrnl'PrpluV I
B t i p l td s u p j l o d p ^ l ( u r 9 ' / Z ) u J 0 l e l p n u p l t i e l r d t 3 e r dl e l o f
(3Pr'NBt)'9'r'u 'urln'9
(ur 9'gt.) uc It gde ap lngrcrleg
(ur 9l) ulc 6g elpnue rtipltdt3aid lplol (A.8ll 'N.t€) v n S 'Eruro|le3 'seleouv so"l l
-{b$-
stratul superior al zonei de aeratie si ci in aceast[ fiqie umiditatea este relinuti, prin actiunea forgei capilare, sub forma unei pelicule subliri ce aderd la particulele de sol. O situalie similarl se intilneste si in zona intermeiliard subiacentS. Unicul criteriu pe baza ciruia pot fi distinse cele dou[ zone este faptul ci stratul de sol prezinti o zoni putin adinci de umiditate utilizabili pentru plante, in timp ce zorra intermediarl este prea adinci pentru ca apa capilari si mai poati ajunge in atmosferi prin evaporare directi sau transpiratie. Zona d.e aeratie poate fi situati la adincime foarte micd sau chiar la zi (atunci cind apa Fig. 14.8 Zonelede api freatici Ei api din sol (dupi freatici este la suprafagi in regiunile joase Ackerman, Colman gi Ogrosky), si netede de ges); ea poate insi ajunge la citeva sute de picioare in regiunile de munte gi de deal cu nivelul apei freatice foarte talii care coincide cu un maximum estival a d i n c . de evapotranspiralie potenliali. Rezultatul La baza zonei de aeralie se afli franja este ce la Ulm nu apare nici un delicit capilard, un strat sublire in care apa a fost hidric, iar la Manhattan deficitul este mic. atrasi ascendent din pinza freatici prin forta Ambele puncte prezinti un mic surplus de capilard. Acest proces este aseminitor urcirii api la sfirgitul iernii gi inceputul primdverii. gazului lampant prin fitil, sau a apei prinFiecare tip de climi igi are prqpriul sdu tr-o bucatd de sugativi a cirei margine a bilanl hidric anual caracteristic. In cadrul fost introdusi in lichid. In franja capilarl, p r e z e n t e i l u c r d r i n u n e p u t e m p e r m i t e s d apa umple in mare misuri porii solului, descriem gama completi a acestor bilanin directa continuare a stratului imbibat cu turi. Exemplele de mai sus ne dovedesc, api freatici. Grosimea franjei capilare detotuqi, insemnitatea sistemului Thornthpinde de textura solului, intrucit ascensiwaite de analizi a condiliilor apei din sol. unea capilare este mai mare atunci cind goluMetoda este cantitativd, cu date precise rile sint mai mici. Astfel, intr-un material asupra cantitililor de api cigtigati sau pier- argilos franja capilari poate afecta un strat duti, si permite oblinerea unor estimiri de 0,6 m, dar intr-un nisip grosier sau in realiste asupra apei disponibile sau necesare pietrig fin, materiale cu pori mari, acest pentru uz agricol, ca si asupra surplusurilor strat este de numai I cm. de api ce pot fi folosite in sisteme de irigalii lr, de saturalie, apa freatici se deplaqi hidroelectrice. Formula Thornthwaite de seazi "oou sub acliunea forlei de gravitatie; ca evaluare a bilanlului hidric este deosebit atare, fala ei superioarS, oglinda apei freade eficace pentru stabilirea influenlei (sau a tice, tindc si devind o suprafati orizontali, lipsei de influen15) a climatului asupra vege- exact ca in cazul unui lac. Dar, intrucit taliei, a,sacum se va arita in capitolul 21. apa se migci foarte lent prin roc5, oglinda constituie de fapt o suprafali inclinat5, Apa freatici situati mai sus sub culmea dealurilor qi mai A p a c a r e e s t e a t r a s i i n j o s , s u b a c t i u n e a coboriti in vii. Detalii suplimentare despre apa subterani se vor da in capitolul 25. fortei de gravitatie, prin sol spre straturile inferioare, intri in componenta masei de apd freaticd. ale cirei relatii sint ilustrate Curenfi de alimentare Ei de efilare iri figu.a 14.8. ln mod strict, apa freatici Un contrast important intre regiunile cu este acea parte din apa subteranl care satureazi complet spaliile poroase ale rocii sau climi aridi 9i cele cu climi umedi rezidi in 232 | Clima'
eoluile
gi vegeta;ia
rze,,r') elueu8els qieeqt ep roleseru rrrrdol €ruJn ur eserueJ elurnl€u ololnc rS rrniue$ glurzerd e.rercelt rrn6rrlerd r5 r.rndrsru nc alrr -edoce elrdruSc epun oedorng uI 16 proN ep Bcrroruy ur elrpurdspr 3re1 lugs eclnp Fcrl"arg gde nc rrncel eeuaruesy 'rnlnue e plernp u8ee.rlured graqq ede ep eie;erdns rolsace e pluauurured eerouriueur el ernqrJluoc rolri -elrdrcerd e glceJrp eo.re8rncs16 ec oacrlear; rede ue.rulntuncy 'ecrl€erJ rede 1n1a,.r.ru qns nes oe1pU€ es punJ ror?c I€ elernleu runrs -erdep leturoJ ne (runrierculS raurrtln pdrurl urp arercel8 nes ouerloo epeundap 16 eeun '@7 'dec) rcunl ur .rlnrr ap -rzore g .ru urnc) ecrtoloa8 rorrolsr ele elueru elrsPrgd elllql€ ur ezperrrroJos rurt6Blur ollv -ruele elesrelrp 'rcugpe eerd nu ecrlea{ 'asrerue luecor runrgar lurs crxetr\l rnln;1o3 15 elalru nc rS cr.rprq piuelq ur snldrns Inlncrluelly ole olerolrl rolrrdurJc Bounr8er eJelu un nc epewn gurrlc opIBnuB alouoz uI ulp eclnp pde nc r5 rcugpe urind e6reur olosurlul onlduraxa ep ! e1er.re,t rur8rro ne er.rnc{I IUIfABIttr rS e*ruru 'qe1s piu;e.rdns ep feuarp nc 'runr8er olsacy 'ocrlBeJJredB € rz e1 erirrede flcep €,\arllB ' J J e sJ p o l s n r c 1 5 lurs nu 'uare1 ap rJepurluJ rJeur ed oelseece oplrdrca.rd elo urp olrr ap edeorde o1r€oJ nes rnlnlos eie;e.rdns e1 ourlps rrnlos purruroJ -nrgs r€r oerode,\eos apun ap (LZ'dec) o{ogd 'a1a6reur15 apurr6ullq FUe os BdE ar"c ur '(66 'dec) ocrleary rade lrunuep 'ru1d puny nc aurz€q uI rz el o8unfe 1n1e,rruap 'lenlua,te '15 rarqle uuoz 1u1da.r1el6asprgd adeordu a1reoJspe es qieyerdns rerec e .gur1 ortrtzec BouaruesBuI gde ptseecy '(g '6'Vt 'frg) anrcatt ndo n antl -sBIru o elso InlBllnzet 'gde ep ereolrqnr ro1e1ue1deeraundruocsap -uarullD ap csatunu as pde ap riua.rnc Bouoru 'rolrrnrr 16 ue.rel6erc ulp pl€llnzar ecrue8ro arrel -osY Inla^ru qns FUB es ac crl€orJ .leldwoc roJrac€ -Bru nc alnldurn purg Inlerts a.rds arerllgur urrd IIqIE ulp nes lurired 'rrn6rrlerd rS rrndrsru nc rrdurlc lnrgdslp ne rrncel Eauoruose etlnl tr .eler€s aprard es ede 'rplre alrunr8ar u1 rode BerepunrlFd pcrperdurr.ueaco oids lecsn alserI Frnc .olgnrr opun ' ( g 1 ' d e c ) q . r r l c a d s e re a u n r 8 a r u r p erdsurp re eara8rnc urrd eruc aclnp poll .\rtrugap asuocslurs olos urp alenlard lsoJ ne -perJ pdE ep lntrode urrd 1e,trulsoce BI Btnu arec '(rzroloc 16 ruor) rleuarlue alaiuelsqns -riuaur elsa ee 16u, S,Z ap elsa rrncel rolsece 'tBuerp rnlsocB InsJnc uI 'eJErrrur IEnlue^o -ur rS aseof ruur elunr8ar gcll e8unfe -eary ede ulp IIqIB ur €z€elnrunce os ersc 'ropold 1ac r5 1rc lndurrl ug 1os^ad a8rncs os or€c lac 1r1€ - gpetun ounltsal o-Jlurp '(996I nalg '.nog puu .radre11 pde ep '(V '6'Vt 'Eg) an1{a ap lnsnldrng 'n socuatcg qtreg aql >>'.royqa.rlg "l"o_tr 'N 'V pdnp) aoJluo{ rade u e.ruluamrp ep 16 a.relga ep $uam3 6'tI 'tsI.{ c s r r r r n u a s g d e a p r i u a r n c f l S e c y ' ( r u a r a d ) riuauerured gde ap liuernc pulurroJ oezeel ereluauJrleep luarnc g -nrunce es er€c ur 'ealsoce aJlec luElsuoc gzueseldapos gcrl€erJ sde 'ereBrnc op eleuec ards gteurlcur 16 erurculpe pcru el FcrtuerJ gde ap gzurd o nc Bpeurn eunr8er o-rluJ 'ara8rnc op l€uec un-rlurp eser rS prilur ede arec ur Inpou also luuuodrur lueurele un 'a1ern1eureriele8a,r Ie crzrJtInrpou r5 epr a.lelle ep ludnc v -n1os e_16e,trrd ec eeec u1 'er8o1o;rouroe8ep alalolrdec ur oalredep r€ru telncsrp g B^ ele srlur csoqosoopes ecrleurrlc ouoz elrreJrp urp clercose Jerler ep eleruroJ rS Brotsere olllqle orec ur Inpotr{ 'gde ep rolrrnsrnc Brnt€u
*rF
Tipurile de clima ecuatorialS gi tropicala
234
Clima, solurile
9i vegeta;ia
l. Clima ecuatoriali
umedi
( Af, Am)
Daci reunim informaliile despre caracteristicile generale ale elementelor meteorologice ce s-au dat in capitolele precedente 9i ne indreptim atentia asupra figiei ecuatoriale a Pimintului, vom constata ci in zona situatd intre 5o latitudine nordici qi 5' latitudine sudicd existi urmitoarele conditii: a) Temperaturile medii sint in jurul valorii de 27'C (80'F) pentru fiecare lund (fig. B.l5 9i 8.16), astfel incit valoarea amplitudinii anuale este extrem de mici (fig. B.17). b1 Presiunea atmosferici are valori medii cuprinse intre 1009- 1012 mb, adici cu putin sub valoarea presiunii la nivelul mnrii (fig. 9.I ei 9.2). c) Circulalia generali a aerului se face de la est spre vest la mare altitudine prin sistemul vinturilor tropicale de est, dar care sint usor deviate spre ecnator in cadrul alizeelor de suprafatil, ce iau nagtere din centrele lrarice subtropicale de inalti presiune. Existd deci aici o regiune de convergenti a maselor instabile de aer cald, care se intilnesc de-a lungul talvegului ecuatorial (cap. I2). d) Analiza hirtii cu repartitia precipitatiilor pe glob (planga l) aratd ci aceastd zoni se caracterizeazi prin cantititi mari de precipitalii care depigesc 200 cm anual in cele mai multe regiuni. In capitolul 12 arn vdzut ci aici cad precipitatii convective, provenite din mari mase de nori cumulonimbus si din unde gi cicloni ecuatoriali care se deplaseazi lent dinspre est. Pe baza datelor de mai sus putem formula o descriere a climei umede ecuatoriale. Temperaturile medii anuale r.ariazE in jurul valorii de 27"C. Amplitudinea termici anuali este foarte micd, aproape imperceptibili, deoarece soarele are inlltime mare in tot cursul anului. Precipitaliile sint abundente tot anul, dar cu diferente considerabile in valorile medii lunare, din cauza deplasirii sezoniere a zonei de convergentd ecuatoriali, cu variatia corespunzitoare a caracteristicilor maselor de aer, in figura l5.t sint reprezentate grafic datele medii lunare de temperaturd si
-rcrru
Inlelrq€q
olse FlBrrolBnce ugrnpF4
'(v'srru)
rolozun# e arepJerd ep ulrJ lrurnue un nB alBnpr^rpur alrrcads rSep 'epra,r cru6oA olse pornped 'ecrlue8r8 auerl euJJlB rroqre ao 'BrncoJls e1€od os €rqe-ap rnlerEos
ob LUJ
C
N
O S V I I W V W I I '(<.r,r,anog pa;udnltoe3 >> .uos.rapel 1.ru11 ,(N.6) gdnp) upquzreas nar8 nr else iiua.ra;m ;t emau"d- nrluad uururm ."t1lcadsa.r .y6 gurrxuru erpaur :tl.{ u.rnluradural nc elrunl turs armnrqal 16 ar;n1 Z.gI
0t
3"ZL'LZqet ilunl erpew \-llr ^
A.Arft.A"Ar/L/L /lLA.A.l^A
Arl.l. r rrrlrlrr. r. l^ltMitfur/ OZ
0t
Ytl
3"az Lz arlntilunl etpo!\l
ov 3"
0t
9z
oz
9t
0t
I
e|z
'(Ilalg urp erup) paun Inrrolance Flaulc n,rluad g.rgluluezetdet eunriule ep lnlals un pJeJuoc rnluaa JIJnlBredEel alB errrroJrun 16 alecrpJ.r eIlroIB^ 16 aluapunqu agiBtfdlceld 'mlnuozaurv .lolunca ap pns 1e .ror.radns Inuuaq ur 'tslJ sl sga e6 nred urp solrnby Eelalrpro.I .z/r I I'gI
0
0 Z
u ! € gouru1z9z.:lEn e lslol
n
E OI
9
9I
8
0z
OI
to
.r
ZI ul
ll, ( l-
rslo e
Ir
\
l e u ( lenco 6i )^leI
u r ttc.3
u --a
r.-l;:-1-' /-r-"Y l-
iN,Oe"ezJ I
9I 9Z
ulc
(
L
Y^.
0z
0s
L,illL] t
L\
l('l ')'3 z'z l!lcltuv
*t lnue lol old 15pplecauL113l
9t 3"
08 06
eurtunl erBc urrd suep [ur1o; un pulruroJ 'u, St-g€ el pugd gileur os atel ozun+ nc Ircedo3 '@'tZ-Z'tZ'3g) r r c e d sa p r e u n u 1 6 erig8oq €c crun srieteSon op drt un '(IZ 1n1o1rdecuI terlelop Bsrrcsep) elerrolEnca arnppd ep eriele8e.r urrd ezeozrJalceJecos RI€lrolenco eaunrEer elucrprr JolrJnlereduol E I5 otuapunqB .roprielrdrcerd FlrroteCl 'lBrJolEnco
rn1n8a,r1e1 erirzod u1 rS ree ap roleseru earec -Stru ur eraruozos rJpqurrqcs.ap oxoldluoc ^rl€loJ rrras reun 'pqeqord oa15a-ro1ep os Jep '1ecr1dxe ep ro6n else nu 'ourrurur gnop rS aurrx€ur Enop n€ alall€ purc ad 'rolrielrdrccrd eruer8erp ur urrurur un rS urrxeur un Flurzord runriels oloun Bc pldeg 'Jelrturs lerrrrlc un giuase uI nE 16 rolenca ap apur8 E.\JlrJ el pge es rcre ol€luozoJdor epunriels aleoJ 'ppourn elErrolenco erurlc uJ ropielrdrcarrl JIe oreunl rolrrpolu ele ellB €l Eunl o €l cp eleiua.reyrpezee6ripyul ou t'gI rr_.Bt.{ 'rnlnree rrJnlerodural e e1€llrrrroJrun €ruarlxe urldep ed pzeerlsnp '39) (ergzerg) uralag eelelrlecol (V 't'tt nrluad olorqoturel nc Eur€JBer0 'oraruozes alrrieus^ tlnru nc cse6gdep ocrulrz ollli lolurarc -EIJeA op1e1.rolence Ppoun Burrlc u,r ollB nJ 'erBunl IIporu rolrrnlErodurol e elenue eeurpnlrldrue llcop oJeru r€ru llnru nc oSoII-B ep lBrurou poru uJ otse purnrp eaurpnlrldure ec seece olse glueuodrur olr€oJ prnteserl g '(gcrp.rou ourpnlrtul 06) €ru€ued nrluad runl Fnop ep le^relur un ad ecrulrz erurxeru rSerururur eIrJnlBJedtuel qIBJB erec 'Z'gI u.rn8g urp euriqo eleod es Frurlc plseecs ur rrrnlu.redruol Ie uJnrp rnlnlcrc e Bruerlxo eruolouoru eJdsop eepl O 'llietrdrce.rd ruc ep urind reur erpeu ur ere 9 nu eunl o rcru 'tv g*llc ep puoz Elseece uI uaddoy ep otep rarirugep uroJuoJ 'uc oeraun SI erpau ur csosedepegrielrdrcerd 'egun1 'urc eridacxa nc eleo1 uI 696 ar6a6 -pdep rogrielrdrcard p pnrie pp1o1 gc 16 3oZ'Z reunu ep alse elenue Fcrrurel eaurpnl -rldrue pc up^rosqo 'rnlnuozBruy Ie urz€q aleJBru uI gcrpns eurpnulel og ,rrleurrxordu EI Flanlrs oecrdrl ppourn glerrolence eunri -€ts o - (nre4) solrnbl nrlued gietrdrcerd
..{b",.*
.I'l;i$$u,1 ,
*
' ." -* "',*". '*
I
. l
ii'iiillriti i:;;,;, . l . , ,i r , .:.
; ;;liiiiri;.,r,ii
Fig. 15.4 Yedere aeriani a pidurii eeuatoriale din bazinul Amazonului, de o parte qi de alta a lui Rio Negro, afluent '64"0S'Y al Amazonului.-Imaginea este.orientati spre sud gi a fost luati dintr-un puncf situai la aproximativ 0'2BrS, (foto Richmond, oferiti d,e American Giographical Society).
pidurii ca mediu de locuit ,si de deplasare. Existi si numeroase specii de piJiri, cu penaj foarte colorat. Datoriti precipitatiilor bogate si a temperaturilor ridicate, in regiunile ecuatoriale umede rocile si solurile sint supuse unor procese chimice intense. Levigarea tuturor constituentilor solubili din rocd duce la aparitia unui tip aparte de sol, denumit latosol (planga color horstext). De culoare rogietici sau gilbuie si adesea continind noduli neregulati de hidroxizi rogcati de fier, acest sol este deosebit de bogat in hidroxizi de fier. mangan gi aluminiu.Acegti compugi au rdmas acolo dupi ce mineralele solubile (inclusiv silicea) au fost spdlate din sol, ajungind in riuri gi fluvii. Marile concentratii de minerale de fier, mangan 9i aluminiu existente sub formi de strate sau ziciminte in sol, poarti numele Clima, solurile gi vegetalia
de lateritd, Mineralele amintite pot Ii extrase, constituind minereuri cu valoare industriali. De pildl bauxita este principalul minereu de aluminiu folosit astdzi, el fiind exploatat in multe locuri pe glob (coasta Guyanei - America de Sud etc.) (fig. f5.5). $i minereurile de mangan sint foarte valoroase, dar fierul lateritic nu constituie obiectul unor exploatiri pe scari industriald din caluza prezentei fierului 9i sub alte forme. Yegetatia si clima contribuie impreuni la formarea solurilor si a minereurilor lateritice. Procesul de lateritizare va fi discutat in capitolul IB. Datoriti temperaturii ridicate, bacteriile din orizontul superior al piturii de sol sint deosebit de active ^qi eonsumi intreaga vegetatie moarti. In consecint5, humus-ul - materie vegetalS neagrl qi parlial descompusd, pr"r"t.-td io
$:l'-ffi?
_
h *t # El {'" rt '1 {s ..Jt,J
-
r ?l-'itL; ,+ ,)r*
ael,i
d.l
1' *i .h.#
f
* {
I}
"trf
""{";
{.
%n'* t'
-rurs E rerier,.r,eBerezrllu] .crru luorueseldep nc elur,rng e,,leu r5 epxouou e8r.,leu 1od arec ed a1ue1ede ep rrnsrnc .roun eiuelsrxa ap lezrroABJ elsa IIIBr^nU 1n1.rodsue.r; 'elrqnlos elBr -eurur eiuelsqns eJpnulluoc ur ezrurng 1od .e1e8r,re1cru.relnd rJnlos roun !B-tu nu e.rec eiualsrxe ur.rd gcrldxe es Blsuecy .arinlos ur lerreleru urind .tr1e1e.rpt.reod (uozeruy 'nlduraxe ap) pdu op olunsrnc opluep Inr^ng .(t.St .3g) -unqe else ede lSeC lns.rnc req -urllcs ne-rS elrrqlu opun oloce oasuourl6plur runr5er es€orournu 16 r.rpeldsep gtulzerd allcunT 'aprre reru apunrFa.r ur pc elueprla ap tltp lurs nu drsru ep elrrncuug .gre8oq
arieleta,t nc rrnleru ep elrur8rFru lurs rolrr -nlr elrrqly '(O'ft .gg) otuepunqe rra8.rncs .roun erel6eu Fp or€c pde ep snld.rns ereru un Blsrxo rnlnue e elred oreur reru Bec u! ecereoep o1e8oq elruoJ rS luelsuoc AIlBIer eU Ps epurr Fde ep rolrrnsrnc Intrqoo 'ur 06 ap rrurcuvrpee1 qugd rS eleotu g eleod Bcor purc rrnzec FIIqBI$ lplB1suoc nB-s orcnurqc rogiuetu rrunrice 'elleuJ ee.rd nu FtrroleC[ Jerler ep euroJ nc elurrolence eporun epunr8e.r ug gpun;o.rd ouEoJ g aleod Fluecerqns pcor ep rnlnlerls .oleueJp aulq runr8ar alsece ee.roundurocso61 urp Inlol nc edeolde et6esdrl - acrlcre rS rrperu olrurpnlll€I BI rolrrnlos eelelr.roletu
'-h.*_
coborite. prezinti versanti fbarte abrupli in cadrul au loc frecvente fenomene de scurgere, "itotu aluneciri de teren, pribugiri, terenul fiind dezgolit treptat pinl la roca din substrat. Citeva pioduse ale p[durii ecuatoriale g i t r o p-dintre icale prezintd importanti,ec_onomic6' acestea este lemnul de esenli Unul t a r e ( m a h o n , a b a n o s ,p a l i s a n d r u ) . D i n s c o a r !a qi fiunzele unor plante tropicale se oblin chinina, cocaina gi alte medicamente' SIminla plantei de cacao ne flrnizeazd boabele de cacao. Cauciucul, oblinut din seva arborelui de cauciuc, formeazi astizi importante plantalii in Malaysia, Sumatcra si Sri Lanlia (Ceylon), deqi arborele ca otu." p.ooitt" ditt imerica de Sud, unde a fost eiploatat penlru Prima dati ' Cu toate cI cea mai mare parte a chmer ecuatoriale umede caracterizeazd zona clu' prinsi intre 16o latitudine nordici ,si l0' iatitudine sudicS, coasta Malabarului din peninsula , India gi coastele Birmaniei 'ut" Thailandei, situate intre I0o 9i 25" gl caldi o climl au nordici iatitudine bogate, anuale cu precipitatii umedd ,si care de asemenea favorizeaz| dezvoltarea unei pdduri asemlnitoare. Aceastd climi a s i a t i c l p o a t e f i c o n s i d e r a t dd r e p t o e l i m d special[ de tip musolic umedd. In sistemul Ktppen ea este desemnati prin .simbolul Am,^ cu precizarea cd precipitaliile nedii ale lunii celei mai uscate nu trebuie si depi,seasci 6 cm (vezi fig' 15.20). Figura I5.6 redl sub form[ de grafic varialia temperaturii gi precipitaliilor in clima musonici umedd. Un scurt anotimp uscat se intilneqte in perioada cind soarele prezintd o indllime mai mici, cind bate musonul de iarni 9i masele de aer continental se deplaseazi dinspre interiorul Asiei cltre sud. Aceastd perioadE uscatd este prea scurtd pentru a epuiza umezeala din sol 9i de apd freatici. ltt consecinti, ,"r"tt"l-" pidurea tropical5 se dezvolti nestinjenit. (ploios) ci musonul de vari 0bservim enorme de precipitatii in aduce cantitili lunile iunie qi iulie. Aceste precipitalii provin din furtunile de naturi convectivi .e ttus" in masele de aer ecuatorial mari"" tim, care se deplaseazi spre nord dinspre Oceanul Indian. 238 I Clima, solurile
gi vegetalia
insulei Madagascar, peninsulei Indochina, Filipinelor gi Australiei de nord-est, intre se afli zone inguste I0'-25'latitudine, care primesc precipitatii abundente. Acestea sint zone de lirm expuse maselor de aer umed, tropical-maritim aduse de vinturile tropicale de est sau de alizee, din anticiclonii subtropicali oceanici. Aceste mase de aer sint bosate in umezealir asa cum se intim"obice; cu aerul tropical maritim din pld de f orgiunile vestice ale ct rrtr,:lor barice de inalti presiune. Cind masele de aer intilnesc versanlii de deal .'.i de munte de pe coasti, iau nastere precipitalii orografice abundente, Influentele dinspre est dau nastere unor pc.ioadJ d" o-."in" ploioasl. ln plus, perioada de solstiliu, cu soare avind indllime mare deasupra orizontului, coincide cu aparigia ciclonilor tropicali, care mentionate. bintuie in regiunile de lirm f,inind seama de pozilia sa in zona de coasti in raport cu vinturile de est, acest tip de climd poate fi numit climd litorald. ci alizee.ln siitemul Kiippen aceasti climl cste incadrati impreuni cu zonele de pldure Af gi Am. Noi o tratim separat deoarece datele precipitatiilor se deosebesc de cele din clima ecuatoriali umedi, iar temperaturile prezinti o amplitudine anuali (interval anual de variatie) ceva mai pronunlatd. Graficul de varialie a temperaturii 9i precipitaliilor pentru o statiune rePrezeniativi a acestui tip de climi este dat in figura 15.7. Belize (Honduras Br.) se afli la l?" latitudine nordici. Precipitaliile totale sint bogate, aproape 200 cm pe an, iar ploile sint deosebit de abundente in majoiitut"u lunilor. O anumiti tendin!6 spre pentru clima tropicali usciciune, tipici umed5-uscati, care in general se intilnegte la aceasti latitudine, se observi in precipitaliile scizute din lunile februarie, martie gi aprilie. Ciclul termic are un interval de variilie de numai 5'C din cauza influen_tei moderatoare a oceanului invecinat, dar acest interval este apreciabil mai mare decit cel din clima ecuatorial5 umed6. Aceastd climd umedd gi caldd ce este sPecifici coastelor alizeice permite dezvoltarea unei vegetalii de pddure tropicali oarecum aseminitoare celei ecuatoriale. Deosebirile vor fi explicate in capitolul 21.
esndxe ecrlse B e1.rsd e.renr rarrr aec .8Jtr allrisrdrcar; CS{
errrJoua o ore elBcrdoJl JolrJnlresep 1n.rey 'riueuewrad ruolcrcrluB uIJd pzeezrralo€rBcos €reJsorulu 0 rreur IBur lurrilqug e1 ec drurl u1 .ereorr -aJur elrrnlBrls ur reop pldurrlur es nrcnl I r z a , r . )a u n r s e r d g s p o I l sace'(g'6 16 I'6'tg 01 op euoz 'rn1n1oseie;erdns BI op rrrrzlEcur EI gtlrolBp ogtlo.rzap os alecrdorl rolrrnl€csn erdnsaop €re^ rSeO 'o/oOZ-Sl reunu opleo OZ reru olec eIrunl ur dc durrl ug ,o/ogt-SZ 9Z €lenup orporu ur oturl€ eluocord uI Flerrr OE -rrdxa F^r1€lor elEazorun celeqeg 1n1re5ep ui3 ulp otecsn .rnlndurl I€ru alunriels uI e alred oJ€ru reru Boc ur rcrrir rrole,r e1 rnlnreB e q^rleloJ eleazorun ocnpar pcrleq -"1F" €arrzl€cur .rara;sourle e olerouaH IorlelncJrc reuoqcs InJpec u,r piuapuJcsap ur eue es Inree arec uI runrEar lurs eolsoce llcnrlul 'Jclur letu rS rerqc rrole^ ne €rra8ly uip runrfels etly 'urc SoI op lsoJ € .u€ SI o.p Fpeorrad o ad elenue rolrielrdrcerd Brperu 'erre81y ug 'qe1eg uI €l .nlduroxa aO 'rlrqErnsFru llierrdrcerd puriqo os ps prpJ rue.e,trigc acarl 1od rJncol eleun ur 2wc 7 r{ns €esope luls rrpeu aIEnuB apielrdrcer4 '€uraJlxa ol€lrprru o rrrrulllu"r oeleezerun ap ecru€aco olasJns ap elredep ,elecrdorl runr;ar rolsoc€ rnlnlecsn InrorJalur uI 'urc zI €l t BI ep PzErrB,^.ol€nuE alriiulrdrcard ero.rec Inrpec u; ,(r1gg/ eders .\uoltnf$uJ uoluostltltu{t .uo1{u13 ,g .If €crpp 'eprJerruosouoz rA .ruc 7 cseSPdepnu .epaun ulp arap) uosnrn ep Fluiuangur alenue alrrielrdrcerd erec q, ( q,ilg/ rrnlre6ep ^u;efuolenco Emrlc o a.Ia Bcrprou eurpnlrlBJ .-0I l'l rerDuJ a Bcrlssa, ecrpe 'aprre re^epe-rlur auoz a8urlsrp urolnd .pns alsBor ad ulunlrs urrtro3 Belalrlucol .Frg 9.g1 elereua8 alelrprre ep eunr8ar plserce uI 0 'uerlErlsnP a 1n1re5epnBs Bcr{y rnlnlueur}uoc B pns ep ornlncrxatrq eolred ulp rrBrI€IBX pue6ep 'y'n'S r S u r p. €rouos Inprou Inlse^-pns 9 oeurrlc ep dr1 rS ec ezeorlsnlr lsoc€ lnlresep I uelsr{ed pcrru€Isr ucrlqndeg urp rS rnlnu -€rI 'rerqery relnsuruad .11c1.r3y OI Inprou urp ep runr8er elesurtul .( t,l,t ) Ielueurl t're6op zl -uoc lecrdorl ree ep .rolesiru e (eur8r.roep) 'I erururoJ ep elunrFer €U" os rcry .(rnlnu.roc -r.rde3 lncrdor; rS rnlnceg 9i lncrdo.r; ed r.reur uI e1e.r1uec) ep elurpnlrlBI llull ogt-.SI 8I BI tucsn ep rolrunr8e.r ee1e1r.rofempuruop oz arec 'eunrserd prpu; ep elelueurluoc ecrJeq zz elerluac ulp rorrelxe erds pzeeseldep es _ ec tuopuecsep Inre€ ep eleiuangul 69lecsn ,Z elreoJ Purqc ep eleuoz FUB es FlBrrolBnca 9Z €perun Brurlc nc lseJluoc cruretnd uJ roleteuoc p€tm1 a-ep mlnua ur eluaprmqa trqs ecqartoro
OL ulc
8Z ul
l ! t | V l / , J l
gi""H"l gdels ep 161ecrdo.r1 1re6ep
.
anuale nu deoarece in acest caz cantitlgile medii valorii dublul au depdgit niciodati gi nici nu au scizut sub o treime din aceastd valoare. Pe de alti parte, AbbAsiya prezinti intrucit, degi citiva o mare variabilitate de loc, in cinci ani n-a avut precipitalii au fost mai mari decit ani precipitaliile dublul valorii medii, iar in doi ani ele au Fig. 15.8 Evaporafie anuali de pe o suprafali d9 api fost de patru ori mai mari decit media. libiri in S.U.A. Cifrele de pe aceasti harti generalizati glob, variabilitatea La scara intregului exprimi grosimea stratului de api evaporati in inci; a fost evaluati de dr. Erwin in-tabeluifin dreapta se alau echivalenlii in centinetrl precipitatiilor (rlupi Mearl). Biel; harta elaboratd de el se giseqte in figura 15.10. Dupd cum este de a,steptat, situate lingi regiunile de degert tropical d e a p i d e p i g e g t e 2 3 0 - 2 5 0 c m f i i n d d e Tropicele Racului qi Capricornului au cea circa 20 de ori mai mare decit cantitatea iar fi,sia ecuatoriall mai mare variabilitate, primiti prin ploi. Este evident cI in deqer- de precipitalii abundente are cea mai mici turile tropicale nu are loc intreaga evapo- variabilitate de latitudine din porliunea rare posibili. DupI ce albiile riurilor gi j o a s i a g l o b u l u i . S d e x a m i n i m a c u m c o n solul s-au uscat in urma unei ploi, evapo- diliile de temperaturl din regiunile de forrarea ulterioari se limiteazi la mica cantimare a maselor de aer tropical continental tate de umezeal[ ce este adusd lent la supra- uscat. Figura 15.11 prezintd variatia anuali fali prin migcare capilarE din sol sau din la Yuma (statul Arizona), a temperaturilor roca de profunzime. Figura 14.9,8 Pre- o statiune nord'americani .reprezentativi zinrd bilanlul hidric Pentru Beni Abbds pentru clima de degert tropical ( BWh . ) (Algeria) gi este o bund ilustrare a deficitului temperaturile Sint de notat doui lucruri: de deqert climatul de api predominant din in perioada in care sint foarte ridicate tropical. cd mare gi faptul soarele are inillime Degi usciciunea este caracteristica esen- amplitudinea anuali este relativ pronuntati liali a regiunilor de formare (de origine) in mod normal. intervalul de variapie tera maselor de aer tropical continental, uneori mic[ anuald, adici (amplitudinea anuali furtunile de naturd convectivl violente, diferenla dintre rnedia lunii celei nrai caldc produc precipitatii bogate. Aceste furtuni gi media lunii celei mai reci) in aceste zone se pot dato.ra pitrunderii aerului ecuato- c l i m a t i c e e s t e d e 1 7 o - 2 2 " C q i s e a f l t i i n r i a l ' s a u t r o p i c a i m a r i t i m . I n t i m p u l u n e i relafie directi cu inlllimea -Soarelui pe cer. singure ruperi de nori limitati la o suprafati Pentru cei care cred ci Arizorra de sud de ciliva kilometri phtrati poate cddea cea e s t e u n d e q e r t f i e r b i n t e , d a t e l e p e n t r u B o u mai mare parte din precipitaliile unui an Bernous (Algeria) pot fi etli{icatoare (fig. intres sau ale mai multor ani, ducind la 15.12). Aici temperatura medie zilnicd depdrevir.-sarea cursurilor de aP6. gegte 3BoC i1 lllig - cu peste 5,5oC rnai Conceptul de variabilitate a precipitamult decit la Yurna, in Arizona. tiilor este un element important in studiile $i mai interesantd, poate. decit arnpliclimatologice, prin variabilitate intelegind t u d inea anuali, este amplit.udinea termici mdsura in care precipitaliile anurnitor ani diurni in deqerturile tropicale. Figrrra 15.13 diferi fatd de valoarea medie calculati prezintd maximele Ei minimele zilnice pt:npe o lungi perioadi de timp. Acest.prin(statul i".r ianuarie ;i iulie la Phoenix cipiu este.ilustrat in figura 15.9. Cantitilile varia{ie de intervalul ci Observdm .{rizona). anuale de precipitatii sint reprezentate prin ci in medie coloane pe.ttru trei^ staliuni, pe o perioadd diurni atinge adesea 22"C 9i j u r amplitudini A s e m e n e a 1 7 o . d e de mai mulli ani. in partea de sus. datele variazd in in nici o intilnesc se mai mari nu diurne pentru Padang (Sumatera) indicE un clierplici se Fenomenul climaticd' jos zond alti di de hat ecuatorial umed I graficul 2&
Clima, solurile
gi vegetalia
'(uottny1sul uoTuosqttuts 'uo1.{u13 'H 'H ep elBzrurnJ arup) grllcedsar aolalrlaJol ur lerpeur ur .gsuorold rBm Eec Bun[ ur un erereg ur BlnzBr .Sig apold ap aelulrluur purrrpur '.ropriulrdrco.rd a elatrtrq"rraa ep lnldecuoc uzue.rlsnp ecgu.id ia..1 "1""of 6:91 0 0ll
oz 0e
zz6t188r a l r e n u P u rI l € ] r 0 c a r d ldr6S Ex sPqqv
a r P L L r€ A r l e a r a l e l r l q E I B n
i I
0 00t 002 00€ 00t 009 009 001 008 006 0 00r
o0z 00e 00t 00s
ro-rE
epan
009 00r
P S n p a r € ^ r t P l ar J l E l l l r q P r P n
008 006
@
@
@
000t.
Fig. 15.11 Yuma (statul Arizona) €ste o statiune situati pulin mai spre norrl fali de zona de degert din Africa ile nord gi din Peninsula Arabici. Are un amplu interval de varialie termici anuali (amplitudine termici anuali) gi precipitatii reduse in toate lunile. Yara se (ilate caracterizeazi excesivi dupi prin cilduri Trewartha). .C 160
l
I
i50
I 1
loo
l
t^^
l'u
I lI
)ti
l--
l
l
lro
l l I
.Jo
l
I Jro F
N
4
A
N
4
I
I
A
S
O
N
D
Fig. 15.12 Yalorile temperaturii aerutui la Bou-Bernoue (Algeria), la 27"17' latitudine nordici, 02'bB, longitudine veetici, altitudi.e 460 m (date furnizate le Meteorological Off.ce of Great Britoin).
242 | ClimLa, eolurile gi vegetatia
cindu-se foarte mult. Un interval record este ccl inregistrat la Bir Milrha in degert u l S a h a r a ,l a s u d d e T r i p o l i , u n d e i n a c e e a s i zi au fost observate temperaturi de -0,6'C gi 37,2'C, adici o amplitudine de 37,8'C*. Cele mai mari temperaturi de pe glob se irregistreazi in regiunea degerturilor tropicale continentale. Recordul mondial de SB"C a fost observat oficial la umbrI, in addpost standard, la Azizia (sud de Tripoli;. In de,serturile foarte uscate ( BWh) aproape intreaga suprafatA a pimintului pare a fi lipsiti de vegetatie, constind din roca nud[, pietrig ,si nisip sau dune miscitoare. Aceasta nu inseamnd ci vegetatia lipse,ste cu deslvirEire, ci doar ci plantele sint rlspindite ici qi colo pe suprafata terenului, fiind lipsite de foliajul ce ar putea proteja 9i umbri solul. Plantele de deqert s-au adaptat lungilor perioade de secete, formindu-si frunze gi tulpini groase cirnoase, care inmagazineazd apa pe lungi perioade de timp si nu permit pierderea ei la suprafatd. Yegetatia tipicd de degert o forrneazl cactu,sii ,si ceilalti arbu,sti care cresc in degertul Sonora din sud-vestul Statelor Unite Ei nordul Mexicului (flg. 2L2g). ir, capitolul 20 vori gdsi considiratii privind adaptarea plantelor la un mediu uscat (xerofitic), iar in capitolul 21 elemente care au in vedere descrierea vegetatiei de deqert Ei repartizarea acesteia, Solurile de degert sint lipsite de humus qi au o culoare cenusie sau ro,scati, in funclie de tipul compugilor fierului care le coloreazi. Aceste soluri contin mari cantitili de carbonat de calciu gi alte sdruri, ldsate aproape de suprafaln de apa care s-a evaporat, In centrul lacurilor pulin adinci, sirurile se concentreazi formind strate albe, complet sterile gi aproape perfect netede. Procesele de solificare din degerturi vor fi discutate in capitolul lB, iar marile grupe de soluri degertice amintite in capitolul 19. Date privind morfologia regiunilor montane de deqert vom gdsi in capitolul 27, + G. T. Trewartha, An and Climate, McGrau'-Hill 1943, p. 36?.
Introduction Book Co..
to Weather New York,
al
runlls
'(ue1q)
eedry
nlluad
a1a1ug tI'91
'3r.g
O
O
I 0i I
8 OI ul
30
Lric
09 09 OL 08
0t
06 l"
:L
3.
-or1
elso^ce el nruerls op Inlsap lulpnrllel poul uI 'llr9rrr InETPI ur llntu nJ rS rep 'plseoc ep euoz ur rurunu nu olelrprre cnpe a.Iec J€csn Joe ap oselu roun Bareru 'alBlrprun -roJ olso urp eprard In18}{nzoU rS crleqerp€ el6azlpcur as 'lrcrldurr 'rB rorr -a1xe erds pzealu_reur ac BJnsBur ad ereoqoc oueJrJeser elrunrtrsr urp InreE ]J3trJ IaJlsE tol ore urielncrrc ecrreq oJluoJ Jolsac€ .auJlrresBr rol InJpec uI gc €rJprsuoc os
'(< nar.rag lucrqd -urtoag D 'uosraJJef 1.ru1q gdnp) aleardorl algnga6ap ur a1ur1s€a.ruralunur 16 au.rnlp aJrruJel rurpnlqdure rolrJrrrr a ererlsnlr Eunq o sJeJo .€JOUOSInlJesep ur plenlls .(euozy.ryln1urs)xr-ueoqdBel"lrlBro1 gI.gI .FI-{
| ' /\li I { ilij,
0t OZ
lrArt:AIil 0€ 3.91r!lourv
0l 3"
ur ree ep Fprzar asetu 16 rrnluorJ rrrrsp8 gs eldolsu ealnd rue-ou opun 'elpluourluoc 16 ocrueaco 'ounrs -ord plpul ep ecrruq erluoc artul alezo6e lurs ocrlse^ JolelsBoc olB apIIB alrrsrJ Jup 'giur.rn6n nc epunrt€d oteod nu porun Inroe eJ€c ur olluoc 'rnlnlecsn erdnseop ol€nlrs 'aunrserd glleur op ocrreq erluoJ roun eiualsrxa urrd crBol alucrldxa 1urs ereorralur alecrdorl apnlra6eq a peurn rurlrreru ree ap epqrsod alasrns ap adeorde ep rlle .rn1nu -Baco g8u;1 elsrxa oleod puorlxr lnrurpi etetrprr€ o pc lnrdey sorrnc oreo elsa nN[ 'roleluourf,uoc Inrorrolur urp elecrdoJl olrJnl -re6ap pur8urle olsa erds reur rS enurluoc p lse^ op es el€lrprJB ap euoz 'rerlerlsnv oreruro;r1e3 ad rnlncorBtr{l Bls€oc rS stsBoc ed € pns ap ealred ur 16 gllullluJ g aleod plrlcodsor €rurlc rep oJe; lsece ep runr8er olncsounc r€ru eloc lrqeqord lurs rrcrrJy B lse^-pns op elseoc ed ap qrruelq lnrra6ep 16 allqS ulp BruBcety InlraSe11 .lenup llierrd -rcord ep tuc S6 ep urind relu no lurauo8 ur 'alecsn euuoJ lurs rurpn]llel .0€ I5 "SI ar1ur ol€nlrs 'gcr1sa,r qlseoc ep elunr8er ' ( 1 ateol Rc €lelsuoc uro,r e6ueld) qo13 ad roprielrdrcard elreq BI nou urp purFrnceg lsea ep rolalsBoc
(rlcttl 'qmg ) e 1.resep ep BrrrrIJ .F
'(61 'dec) snunq op ol€lrluBc ^etrrrunua o puguriuoc 'ntuolsot $ untq olodnr8 ulp Ierauag ur alred ce; allrnlos 'lrieBrrr Br€J grntlncrr9e o_ nrlued epeun ep luorcgns lurs nu lErauats ur rBp 'arolrqror ep leUurll r€urnu rnun BusJrl ern8rsu 1od runrBar rtsecy'(16'dec rza.r) arnppd ep rrncld rS rrn6gnl pugluazard rrncolB ed oelueld e11e 15 esuof unqrar ep eiau;y urtd. ezeszrralcerec lrs eladarg '(s3/ PueaueJolrpalll ?turlc ap euoz ur 'rJncol oseoJ -arunu ur '1e1dar1 punrlqd alecrdorl rolrrnl -regap e rlod erdsurp €rreJrred BI alentrs alad '39) aiur'rrrd e11nur ut Els€ace -r1S '(tI'9I nc puerueas A (ny) p1€csn-Epatun elecrd -or1 erurlc ards nrolrzueJl €c oleJoprsuoc 'rolBnca ords orolrrnlra6ap ur lurg Iuorralxa etenlrs gdels ap alavoz 'pprreruos gdels ep PuIIc eare 1od 'roFrnlrasap Inrpur urp rrrurpnlrlle olleul alrdurgc 16 apnoteld qlrJol€p o1eco1 'lsa ur r5 rrncole ed rer opns uI 16 prou el alecrdorl aprnlreSap e15au -r8rpur (qSg ) Elucrdorl gdels ep Burll3 'rnlnlEcsn e
arepnuep
ep
Jer.\nu rnlnlcrc
lnJpBc
uJ
.*rk
Fig. 15.15 Aer in eubsidenfi deasupra unei inversiuni termice de coasti (din A. N. Strahler, <
and Row, New York, 1963).
picale gisim degerturi uscate in apropierea oceanelor (flg.15.15). In ce privinte se deosebegte clima coastelor vestice uscate de clima degerturilor continentale interioare cu care se in\.ecineazd? Principala diferentd o constituie temperatura. Degerturile de coastl sint relativ ricoroase, cu temperaturi medii anuale in jur de lBoC, in timp ce degerturile continentale interioare au cu circa SoC mai mult. Prezenta unor curenli oceanici reci ascendenti gi orientati spre ecuator, cum sint curenlii Humboldt 9i l3enguela, ne ajuti sd intelegem aceastd diferenti de temperaturd (vezi cap. l0). Amplitudinea termici anuald a deqerturilor de coastd este foarte mici aga cum se poate \-edea in figura 15.16, care prezinti diagrama temperaturii Ia Iquique, in Chile (20"S), pe coasta Americii de Sud (deqertul Atacama). Amplitudinea anuali este de numai 6"C. Pe de alti parte, Ia Aswin (Egipt), la 24" latitudine nordici sisim o medie
lrg. 15.16 Comparagie intre condiliile de temperatur5, ale unor localitili eituate in zone de degert tropical de coaeti gi din interior (date furnizate de H. H. Clayton, Smithsonian Institution qi Trewartha).
244 I Clima, solurile gi vegetalia
clasificarea Kiippen iniliali, aceste degerturi mai ricoroase sint desemnate prin simbolul BWn, in care n inseamnd ceati frecventi (d" la cuvintul german Nebel, ceali). In stratul inferior de aer rece de deasupra apei oceanului se formeazi celuri de coasti persistente (fig.15.15). In verKiippen, siunile ulterioare ale clasificirii degerturile de coastd vestici sint indicate qi BWk. prin simbolurile BWh Climatul BWk este limitat la regiunile de coastd ale Americii de Sud Ei ale Africii de sudvesto intre 20" gi 32o latitudine sudici, unde se simte cel mai mult influenla curentilor oceanici reci. Vegetalia gi solurile degerturilor de coasti cu vestici sint in linii mari aseminitoare cele intilnite in deqerturile interioare. Prezenta sporiti a celurilor in aceste regiuni favorizeazd cresterea anumitor plante care pot folosi umezeala sub forma produselor de condensare din apropierea ldrmului. 5. Clima tropicali menea, ('tfar)
umedi-uscati
(Au.,de
ase-
Pini in prezent ne-am ocupat de doui tipuri de climi extreme. L1nul dintre ele a fost clima umedd a zonei ecuatoriale, iar celllalt clima de degert din zona tropicelor Racului gi Capricornului. Ce se intimpli cu zonele intermediare, acolo unde aceste doui tipuri vin in contact ? Cunoscind din cele expuse anterior cd zonele de presiune gi vinturi de pe glob se deplaseazi cltre nord in anotimpul solstiliului din iunie Ei cdtre sud in anotimpul solstitiului din decembrie, putem deduce ci aceste zone intermediare vor avea un tip de climi ce imbinl, intr-o alternare sezonierd, caracteristicile primelor doui tipuri. Acesta este climatul tropical cu un anotimp umed, inflen1at de aerul ecuatorial 9i maritim tropical, in epoca in care soarele are iniltime mare pe cer si un anotimp uscat, influentat de aerul tropical continental, in perioada in care soarele prezinti o iniltime mai mic6. Acest tip de climi se intilneste aprorimativ intre 5o gi 25o latitudine, in America Centrali gi de Sud, in Africa si in Australia. In Asia de sud-est aceasti zoni este extinsd spre nord, intre l0o rsi 30o, deoarece aici regiunea de formare a aerului tropical
qns ur agednr8 purg 11ieurro; a p a s e I c a l s e c e a l e o l , 1 e c r d o r 1q n r c s r i . r s e o u l d sr r n 6 g n l ' a c r u o s n u r r . r n p g d o e u e , r e s o_prsEourrunl rrnped ne runr8or otly .(0e.IZ ' 3 g ) p r a c a se 1 r i u a l s r z e r r c e d o c r 5 r l 6 n q r e n c aleresard uoll€ur rJnqJor ep rJopurlur rJBrrr rrrrrl elezuolcpreJ ,pTottdotT Duoans oariel -a8a,r ap cyrcads dr1 rnun oralSBu pp opaurn olor nc alecsn ropndturloue Eoreurally 'urc 0 g Z e c s e a 6 g d a pg s ec urirpuoc nc orrielrdrcard Ienue Inlelol ap grrsdrl lalduroc eunl o ea,se eleod uy aunriels o 'leytsy 'g e1 gurd urc 9 BI ep €rre.r 1od cc olecsn IEur ralac llunl rolrielrd -rcerd ll1e rcru ep lrqasoop rJol€^ nc Elsrxa e1eod,uV erurlc .urc 0SZ - ruc 00I orlur alenuu llierldrcard nc rnlnle^rolur Inrp€c uI '(OZ'Sf '39) purer8elp ulp Fllnzar urnc e6i oalecsn rBru ralac rrunl elrrielrdrcard 16 a1e1o1 e[enuB elrriulrdrcard ap oricuny uJ FuJur -jJlrp ns otv !: uy crturp eiruer3 .lecsn durrloue un-rlurrd olezrJelceJec JIeqluE '*v 15 rrr7- rolorurlc uarerfuarcyrp nrlucd -etrexa gzeq. o FroJo uaddoy InLualsrs 'solocJS
:h.ur1oue leiunuord
un
a.re
Jep
'rlerJ
.(arftru,{erJ urp elup) ptarsn-Bpeum , BIBrrdoJl ^BcJrBEJlc puoz o-Jlu! .1acen 16 peun .rop.rnd .urlloua rrJpuJellE a ararlsnlr uunq o ourp ^u.raJo.(pcJDJOu -nrFBLgt.gI) aoaumS rcrrqndag ,oqurl 2i.g1 .tr.g
c I 0l 9! 0a1 9a 0L9t ot Wf,
rr
gpauf
-rldure erdnsu Ieluaurluoc lc+c cruJalnd un glurzard A nm3 aunriels o olsa F-peqeq -€lly '€rpul urp tecsn-paun rnlnur8ar e g op EruroJ uJ FcrlsrJalcBrEcplcnq Ez€erlsnll 'pcrun ariernByuoc o piucsa B'tI ern8rg ur aJE lnrur8er rur 'lecrdorl Jc€ op olJspru eunuoparcl ocereoop (ptecsn-pporun plecrd -orr qrurlc) errrunurp grn8urs o qns rrndrl Enop elec tugl€rl JoN] 'pns ep ecrraury ri plerlueJ ecrrerrry 'ucgyy ur rS 1rc 'rJre ll1€ omp' rarurlc u rlod ards arapurlxe o olsJ crJ dr1 ap etullS '(Cpp" aueoJ ere.r 16 ptecsn Burel nc 'gseorold pturadural) Dilr) euult) u"r (N.SZ-.OZ) tsa-pns ap EISy ulp el6lJ oreru o rS 1n-peqeqelly pzuanlrs uoddoy 'ariern8guoc riecace plurzcrd pJnler -adural op olaqrnc sorold lndurloue ur rep 'or€tu reru BIenue aurpnlrldure o rS euenuer eunl ur rcoJ rpru llnru rJnleJedural pzeouori -rpuoc rnln-peqer{€llv e preorradnseaurpnl - r l e T ' a r e r r ro u u o J a l s a ( 1 1 ' c 1 1 6t f . S t . 3 C ) fsai op €clrJy urp oqurrl 16 sr-{ey e1 op e r i e n l r s n c p l u r i u a s oB o J e u € r u o s e Bc elresqo u r o , r ' ( 6 1 ' g t ' C C ) p c r p r o u o u r p n l _ l l e l. S Z e l q l B n fI s ( t r l p u l ) p € q e r I E I I y n u n r i e l s J I r l B p u a r p n l s g c € O ' eu n r c € c s n J p a 1 . r c 1 6 J l e l -lplurn ap alrrirpuoc oJlur urerlxo ls€rluoc rnun arel6eu pugp 'giuanBur or€ru o ElrJ -raxe rruosnur ocoreoop 'pllraJlp B',\.lrcnrlur olso €crlers€ plecsn-epcrun elecrdorl BurllJ 'trcgop un rS 1gc 'sn1d.rns un trle plurzard .J,L.VI .3S rI le6rig;u; Ienu€ Inrur8er rcry arsa (uepng ur 'orqrue;1) ecgyy ulp qlecsn .ppotun elecrdorl Furrlc ap runriels roun Ie rlrplq lniuegg 'alnzucs r€ur rnlnroe rrrnt€r -adural ole rrole^ ap r5 rrou ep g.rnrPd o ap Fqiosur else rolo1d eerruoA acareoep .ar1nr uI llcep retu €unl ur n€s erplde oerlreur ug gqer8ep letu ezeerlsr8erur es arurxeur elrrnleredural Fc 1n1dey lercads uI plou ruo1 'ruroJrun reur crruJol urr8ar un rS 3un1 retu patun durrloue un ore 16 .(tt.St .3g) (USg ) qlecrdo.rl gdals op eurrlc pultuez -a.rder osadey llcap rolenca ep edeorde reru FUB os oqurll eelptrleco-I .rnlnrae reriel -ncrrc rd Jae op Jolesuru e u.reruozeserirl -reder FcIpuI erec og1.91ern8g nc lroder u"r Fterpnts g oteod gurer8erp plseecv 'tso^ ep €cl.r;y urp a^rlu}uazetdot runriuls reun el€ lielrdrcerd rS ernle.redural ep alelep eper arec 11.91 e-rn8y uI elerlsnlr lurs auoz relsecB ele ecrleurlc allJnlgsprJ 'ocrlErsB eJlsorol respru elrJolep prou erds r€ru Br€A Bzeenlrs es Ialuaurluoc
'q**4,,{qilllt
Fig. 15.18 llrirli ale Afrieii 9i Asiei de sud ilustrinil regiunile de formare gi schemele de circulalie a maselor (modificate dupi M. A. Garbell < Tropical and Equatorial de aer care determini clima ecuatoriali pi ropicali l!{ereorology >. -\e*'York, 1947.Bazate pe o harti-bazd Goode. Copyright Universitatea Chicago).
spini li irunz,r rnici, tari, coriacee, care irripir:,1icri,rierderea umezelii, .l,rirrril.' rcgiunilor cu clirni tropicald u m e ( i : i - ' i : " . i r ij , s i n t t l c o b i c e i l a t o s o l u r i e i l b u i - q r i i r , ; i . il : ! e " s i m i l a r e c r l o r d e s c r i s e l a c l i m a t i r u : i i . , ;i r l ; i u i n e d e ( r - e z i c a p . 1 9 ) , P r e c i l r i l-atiiiu abr.rlrdcnir ::i ternpcratura ridicati ,r le'i.igare excesi\.d. itt dei:'illri:ri si:rici gcrrer.rl. s.,lr:rilr reziduale ale platourilor inai'.+. iir.r si\rt feri ile ,si se cuitivd foarte pulin in 'iirica;i -{rnerica de Sud. Pe alocuri, lunci foarte aluviunile bogate din sint Clirna, solurile si vegetalia
productive. in aceste regiuni debitul cursurilor de api se deo-ssfgE1. mult fald de cel din ciima ecuatoriald umedl, in sensul c[ o pronuntatd fiuctuatie sezonierd. prezint[ De la conditii de inundatie in anotimpul ploios se ajunge la un debit foarte mic sau dt-. secare in anotimpul chiar la stadiul uscat, cind nisipul si pietriqul albiilor se por!-te usca. In strinsi legdturd cu clima si cu r.egetatia este fauna naturall a finetelor 9i tle sar.and. In pidurilor aceste. regiuni
orrracourJ
'alatlv 'r8n; rod arec nJ lurs runc ea1u1r13e urrd reop crur€ur ep gdecs ero.uq -ror alaun 'rr1ece6 15 alauarq 'rrzredoal 'rra1 asrufrq rs pJlsrJ€ nJ'lnlrrBJ.r;a ri e.lurrF 'exqez'lnrecourr'cr1eq1gs Inlo,\rq'edo1r1ue 'ereorrdec 'elaze? Bc aro-\rqJer Joun {nl€l -rqEtl 9zeoturoJ IIclr.Iy elaup,\es 'cscrrPrr{ .rs elaurrrd oJec nc arolrqrar op Jgrunu a'reru un rS aro.rrurec gpurd op cleurrue csarErl
'(uounlrsul llnruos{lrlu<'uo1.{e13 'II 'H ap elazrum.I atup) uosnm ep qluur-uretap plersn -pperrrn g1uc1do.qpm11r ap lndlr gzea.rlsnl; 'galprou ourpnlrtul .gZ Bl rsnlfs.(rfprl) prqurpeJlv6i'9I 'Ffd o
(B{u€T rrs) rnlnuol;\r3 ts (BIpuI) rnlnr€qBIeI{'rsruBrurrf[ olr]seor ed ep arnpgd ep e1rr6g3 ui tlcap uln8ar ap a16eu11ruges nu uurpur IntueJalg '1nr8r1 rc 'yne1 alse rEru nu Jolrursc 1n;edrcurr4 'rrecourJ 16 pde ep rlo^rg ap rpurnu lrur -nue un rS ec 'edoplue ri oJeorrdpcalln{u elrPoJ rcr€ csosBtses .areolBueruesE_\llBIaJ else olrlcedsor rouoz BunEJ oelprl uI
9 0l 9l OZ 9a
1a
\ c s
'JOIATO-\IU.Ie:)
eolred ulp lnlocrrad llntu eueoJ a16ara p c o d a p l s e e c € u I ' a s B o r o r o ur i l g q € ^ e l r c u r r e o p p t r s g Bg e l e o d r € u r t n F q a p e d u , g c e a s ayrrolFdgpe 15 elrrnlr ac SdnO 'giualsrxc n.rlued Fldnl plunJi) o el pu€crrJe eu€:\es urp olelerurue gzeeiroj lecsn lndruJlouy 'rolcurloc os qs ln6rzunr; nc ^BcseoupJq alnu.rad rr 3un1 re p1,rF ! eue,Lesap ap.rnpEd el gcgrceds e.reldupe o prlurzerd BJBrl3 'rrlatd eaurrsor8 urrd nes '.ro1 ealelrArs€ui r:1 ef.ro; ur.rd erpde as orriue;eya 16 rrlo-rrq
0t q! iLr::
0t st C
'r'-lhbi
Tipurile de climl de la latitudini medii
248 I Clima, eolurile qi vegetalia
ciclonice; cele mai multe precipitatii cad in lungul fronturilor ce le separd. 6. Clima subtropicali
urnedil 1t'fu)
Natura umedi a portiunilor vestice ale centrelor barice subtropicale oceanice de inaltd presiune a fost discutati in capitolul ll. In aceasti parte a anticiclonului, aerul tropical maritim (mT) este angajat intr-o usoari miscare de ascendenld imbinatd cu o deplasare spre latitudini mai inalte. Masa de aer prezinti un gradient adiabatic mare. Umezeala provenlti din evaporare de pe suprafata caldi a oceaneI,or 9e repartizeaz1 pini la mari iniltimi. Cind acest aer tropical maritim umcd qi instabil ajunge deasupra coastelor continentale risiritene, la latitudinile de 25o-35o, pdtrunzind apoi in interior, el dispune de suficientd umiditate si energie caloriii latenti pentru formarea unor precipitatii abundente. Ascendenta se produce de-a lungul fronturilor calde qi reci, la intilnirea cu aerul polar. Acest tip de climd, numit aici subtropical umed este ilustrat de regiunile situate in sudul coastei atlantice u S.U.A.. gi pe firmul Colfului Mexic; regiuni corespunzitoare se intilnesc Ei in America de Sud (Argentina, Uruguay, sudul Braziliei), in partea rdsiriteani a R. P. Chineze, in sudul Japoniei, si, intr-o misuri mai mici, pe coasta sud-esticd a Africii si pe coasta esticl a Australiei. ln sistemul Ktippen aceste regiuni sint inglobate in clima Cfa, defrnitd drept climi temperatl ploioasd, cu veri foarte calde. Valorile specifice de temperaturd ale climelor de tip C au fost indicate in capitolul 13. Clima Cfa nu are anotimp uscat, chiar si cea mai uscati luni de vari primind peste 3 cm de precipitatii. Yara foarte caldi desemnatd prin litera a se caracterizeazd, printr-o temperaturl medie a lunii celei mai calde de peste 22'C. Pentru a anaiiza particularitltile temperaturii aerului si precipitatiilor atmosferice a l e c l i m e i u m e d e s u b t r o p i c a l ep u t e m r e c u r g e la datele pentru Charleston (statul Souih Carolina) (fig. 16.1). Prbcipitatiile sint bogate in toate cpocile anului, dar mai cu
IeuI '(J 'Ot'gt '39) ruqBueqg n.rlued alorqourel nc uure.r8urp urp opJ^ es runc B5€ ol€lueurluoc ralcErBc lpiunuoJd un crecrqo ep oglurzerd gpeurn plecrdorlqns eturlc 'crlBrurlc Inurr8or a16a,.r,rrd ac eeec uI 'uolsolrBqS BI llcop 9'lecsn r e u 1 6o c a r r u r u e t s a B u r € r e p u n ' ( g ' g 1 ' 3 g ) (gzeurq3 'd 'U) reqFueqg el op rollli -Blrdrcerd lnurr8er urp alelrrelc nc pllnzar nrcnl lsocY 'leiunuord eusoJ rurxeru un ezeegtc'IJoeun cnpord cs oc alrJnunJr?l rS EJ 'urrlrretu roe ep olaspru eJe,,r' ac durrl ug oesnpar ag ps epielrdrce.rd Burur ec oceJ ac Poac 'elecsn elr€oJ luls rersy InJorrol.ur urp 'Jolruosnur EoJErrr Fur€r op reB ep olesBtr\I -roJ ulrd FlecTIrpour B^lrcnrlur elsa epolun Plecrdorlqns Bturlc 1se-pns ep €lsY uI 'eJeA puJu e6ue14'Eernped else terurlc lsecu urp euoz ornlndurrl e olJ€d areru reru eec ur -IuopoJd atlnru IBur roloc B Blernleu eriule8el^ ' J r e o l p J e J S r l P sg [ o c r J E e eluazard lurs 1ecrdo.rlreB op alasetu Pc r€p 'pcrdorl orulod oricnpord o Flrurod lac ep rS 11c Inrae ep 1I1€ tei FS eJec alrlrrlnu -uongur else prurlc .ntununle ep dr1 lsoce Bc eunds €e1 eiuelsqns ap elrsdrl rep r5 rog ap 'rerieloBo^ Ezeoungp arec rrnieqgug rzlxo ur atetoq lurs rrnlos rlsecv '(rrolnc ug -nrl ruy oalecrdorlqns rurp u5ueld rze,t) aperun alecrdorl rS eler.rolenca eceo..r,orderpc rrapunrlpd -nrllel e1 relod ap ree rolesstu o[e olue^carJ elrunrtsar ulp elrrnlosolel nc as-npurpnrul rolrrapunrlqd gtr.rotep opllo.lzep os oc Bcru -olcrc BelelrlrlcB ep oleiuongur tuls ollu -rel 'rnlnree rrlezerun rS .ropielrdrJoJd 'rrrnl '(uquu.t'le.r; pdnp erup) mrlg.ruu -Brodural I€ exepe^ ep tcund urp ol€rrolBnca lecgdo.q reu ep elueaco{I rolrxz?aur sndxe mlnle.rorll B ?peun plecrdo.rlqne uurlc relsc orEolBuBruaserJooun elso 1se ep opourn .BIC Bzaorlanlr (ou11o.ru3 qtnog 1n1u1s) uoleelrBqJ I.9I ololspoc ed ap gre,r ep elurlc^rer oelrnlre6ep nc lserluoc lueprle uI (gleEoq elreoy 'rnE -rsep oalse eel€lrprurll 'eJeA €Arsecxe urnp -lPc FIPJ rep oelecrdort rolrrnueSep InzBc ur rS ec ourrJeru r6eeecu ep ruec ogleiunu -ord ^rleIer alse Fcrrurel eeurpnlrldury 'ruc 00I l€roue8 uI cse6pdapol€nuu elrielrd -rcerd 'rrro,,l' Incolft* Japunces rurxeru un ruop 16purer ap rurxeur"lun eru (er8roeS p1e1s) Eluelty ppild oO 'le^rlse rurxeru un glurz -ard eparun glecrdorlqns pwrlc nc elunriels olaol nN 'runrte.r olsece ur ernlulq eJBc rrperu rurpnllleI €l ap ruolcrc roliua-rce.rg Inrpuc ur asnpord l€luorJ dr1 ep tuls (ppsdpz ep puroJ qns ele urp er.red o) agriulrdrcard eurel 'e1e3oq alreoJ lliurrdrce.rd nc 'lecrd -or1 uolcrc un ap plr^ol g eteod €1seoc ap suoz lJoeun 'rcer JolrrnluorJ 3 nBS erletr^ ep rerurl Buoz ur erelSeu ner nus '(rau ap esew rSerelecu Inrorrelul u1p) crrurel dr1 ep lurs solsece :(Z'gt '39) ecrrlcele rrgcrgcsep nc runlrnJ eseoJerunu cnpord es eJeA 'rurl -r.reur lecrdorl rnlnJeB eriulnc.rrc rS cru€eco 'BJE,^'Bm?os InuolclcrluB Fcgrsuelur es pulc lBnua Inrarunu eundAal Plla aJ€cJJo uI lJJep eluaaJarJ Iaur lurB ecr{cele rrurrpceep nc- alrunt.rnJ uplrold alnsuruad ur 16 cralq Bmrlc nr eleuoz uI Z'9I 'Fr.d lnlnJloC prnf urn "peum
-{h.*
-lI
60 5C
I r n
40
J
t'"
tut.1 i
30
j
J O
1 rn
Cm
]C
- ) q
E
.
L
f
Total anual: 114cm{45in) f i -
i
ir^
1.u i l r c
5 C Fig. 16.3 Shanghai (R. P. Chinezi) ilustreazi clima 'medi a Asiei de sud-este cu tendinla €i eubtropicali (date furnizate de lleteorological, OJfce oj musonici Great Britain'I.
"c 30
Statelor {.Jnite s-au dezvoltat aici ndduri de conifere, in timp ce regiunea interioari este acoperiti cu siduri ca irwze c\z6,toare. {Aceste tipuri de piduri vor fi tratate in capitolul 21). La iatitudini superioare pidurea este inlocuiti de prerii cu ierhuri inalte cum sint cele din Argentina gi Uruguay sau cele din stateie Oklahoma qi Missourr. Ca soluri se intilnesc cernoziomuri si soluri de prerie, caracteristice :rentru clim a t u l u s c a t c o n t i n e n t a i . A c e s t ec i h p i i o c u p i regiuni suburnede {adici rie tranzitie spre stepele semiaride), cu precipitatii anuale sub 100 cm Ei ariditate pronun1ard in timpul ierrii. 7. {lima maritimi (L'ib, (;fc).
_ lndreptindu-ne acum atenlia spre latitudinile superioare gi folosind dateie despre mase de aer, I'ronturi gi cicloni prezentate in capitolul 12, ne-am putea a,stepta sd constatdm, cd, in coridorul perturbatiilor ciclonice, coastele de vest primesc precipitalii bogate din masele de aer polar maritim, avind variatii de temperaturi relativ moderate, din cauza apropierii de oceane,de pe care rnasele de aer tind si ajungi pe uscat, Aceste condilii se realizeazd pe coastele vestice ale contin-entelor. situate intre 40'-.15o ;i 60" latitudine. Aflindu-se mult prea spre poii pentru a fi dorninate de influerrtil uscatS a centrelor barice oceanice subtropiealr de inalti presiune, aceste tipuri de clima nu prezinti un anotimp uscat. Deoarece maseie de aer poiar cor'rtine.ntel l i n d s i s e r l e p i a s c z .t p r * , ' s t . e i e r a r e o r i ajung ne coasteie vcstice;i, ca atare. nn vom intilni conciitii rronuntate de uscdciune sr de
-]-.-
-
rr
Total anual:74 cml29 1
Fig. 16.4 Brest (Franta), pe eoasta bretoni, la 49' latitudine nordici, este o Btatiun€ reprezentativi pentru climatul maritim de coasti vestici ile la lstitufinile medii (date dupi Blair).
250 1 Clima, eolurile gi vegeta;ia
de coasti vestici
tilg.
Kiippen clasifici aceasti clirni sub indicatorui Cfb, ciintii tenrperati ploioasd cu veri caide. Temperatura medie i lunii celei rnai r:alde este sub 22"C, iar cel putin patrr luni au in medie 10oC sau mai rnult. Varianta cu lard ricoroasd Cfc are mai putin de_patru luni cu valori rrreriii peste 106C. Clima coastelor ,le vest de li latitudini medii este ilustratE de diagrarna pentru Brest, (Franlu) (fig. 16.4), staliune Jituatl la 49" latitudine nordic6, pe coasta bretoni.
ap rruolcrc aP leulluJe]ap paturt rnlnturFar eiuangur 'BurEI 'J.g-I ap 11paur leun lnrnf ur FrBr ap JlrJnleradural autluatu Jcar nes uarerrlo.rde orSnlo;, InluJJno nJ rnlnuuato 'erdse Flocas o Jnpe crec 16 pns uI luaueur -rarI plsrx.; orrc lre 6ap ap roirrirpuoc uiua -ngur qns Frlur runrie|:- r.rlsJJ€ eurrlc 'prou ards turxeur lnlcund ri gurxuur Eolelrsuaiur eFuile Jrueeco lecrdorlqns lnuolcrcllrre pulo o€re1 '(S'St ';C) (eruro1r1e3 1n1u1s) iaral -auotr{Jrrunriels eurlc nldur;xe eo ruenl eq 'leulqruoc crferurlc dtl rnun ea.r -arpnls nrluad a.l,rlcadsar aleiurl6ounc rsop; urnce ruolnd 'aluapacerd olur8ed uI asrrrsal] rs elezrlnue lsoJ nB Furrlc ap undrt pnop '(1od ardsurp eelred od) olsace llcnrlul 9c -Ilsel ptseoc aii gparun uturlc rS (rolenca a.rds -urp eelred ed) gcrlse.r Elseoc od ep tecsn lecrdorl 1n1re6ap erlulp erirzrrerl ap Paun -r8a.r ur ElenlIS oa.tr1eura11eoparun rS alecsn r.rndurrloue nc guoz o pge JS 'ourpnlrleI oost r$ '1sa.t ep elalseoc aiT .0t orlur
ppcrdo.rlqns
(es.) 'rs,)) (ptucsn BrBA nc BrurIJ 'B uturlc) puaeuerellpeur
'FlBcgrsrarrp -€rnllncrr8e o alruuad 16 re8 'Ilpaur -r^rl orurrlnd eard rlse nu Ios lsacy rurpnlrlel €l ep arEolPz9c ozunrf nc alg -nppd nJ racrqo op JlerJose 'unte-ntinuac edorng rir 'Iurs guerlugspr ctyozpod dli ' { n rsetot{ 'nrpos 'nIJIEJ/ rolJzeq urp alrrnlos ealeururlr pl ptrrJnp "Jos urp dl.riuels({ns nc ezeauoricear rarielaB; \ EarJunduroJsap urp 'o-\ISeu; rrglnru rcrueFr<-r IIziJy riellnzar -n3€ alsa nu rs -ezeaulro.I PlerunsuoJ p1e1aBa,r ErralBru lJcul loJlse 'eJnpoJ os rJeJ IEtu trnlerad Buerralcsq €af€ulllce -urel crloz u"r eiueld rzJr) e1 '(rrolna -pod drr ap 'aprce cruralnd lurs or{ruoc ap rrnpgd nc etrradoce royunrSor ollrnToS 'leradurat dr1 ap luls qurllc JIlt{:} ulp rF -epuulaeZ r6eaace ur rlenlrs selSnog perq Bnol{ urp olrrnped'(tf'tZ'3g) rp r.rrJruFeu rrrpoc 13 n6or nrpaa 'pllupurlul os 'Y'r]'s Inlse,\-Prou ulp glsEoc ep Buoz urp rrj,unur rd 'oJaJruot ap rrnpgd sSJrC pJON JP rrCrrsruY E lsa,\ Op BISEOCJd pugc ad 'areolezec azun$ nc rrnppd rursgF 'lltunl 'Fplld rp 'pl€luaprcco edornq uI ;1e rirpd esra,\rp uI lrroJrp el.reoj dr1 ap arnpgd o rup 'earnpgd alsa Fcrlsa^ Elseor aci ap apaurn rJrurlr r? plernleu eriela8al
eral6eu lep n€ flunriercel8 lndurrl ur run -r8ar alsece uI leunpu ne-s oJEJ aluapunqe 'GZ elrzodgy 1n1o1rdec rzo.r) rolrrnprorj eoretuJoJ u1 luelrodurr Jolcp+ un lrnlrlsuot ne acge.rSoro rrielrdroard olsooy 'llnur reru sJrq3 rS er8a.t is;rnrll rerqc rS tuc 002-091 -r"|J '('y'fi'c) e1se1y '(upeue3i EIqwnloJ rsLolrtntu Ji.rlsEOJ 'ttiel ulp qslllrg -rdrca.rd urc 00I Ei guld Sl ienue cserurrd orarl8uy Inprou url-! rJoJ lnpns 16 raiuerg luls luno "autpnllllE gilr-ru eJ alen?IS urr€l eP rulpntrlel El ErBi rlruoz a.r durrt ul'lrprui -unuord JuEo.I ajsa royrielrdrca.rd e.rtlnse gls€oc op Beunltsar urp JoFlunIrI Bluongul 'JcB reurnu ap gl€nuu o 15 atrelrruJoJlun ep gcrrurel eurpnlrldrue piurpual o pul^e er f '9't I e.rn8g ug leluezard alsa (ppue1aa7 enog) pueplcny'(?'6'€I '3q) gpetun reur 15 acer Ielu erirzod o-Jlur gruseldap rBp 'Eueouerat.Ipeur crdrl ariern8 -guoc ap ele rqourJel ni) EureJ;BrP o JJU plqunloS qstlt.rg) ralnocue,! (epeue3 'ueaueJelrpaur turFer un nc rrrnl€radurol ealel -rruro.Irun pulqrlrl pcrtse-\ €1seoc ad ap pp -rrun erurlc ocrleull[o rnlnur"r8ar eiur,trrd u1 'lsa^ aP olrls€oc ao apullq ep rolBz -urrd.rns'ls?rluoJ rnlnluoulluoJ urrrl'ltrts EI rcoJ olreoJ rSeaacu uI aulpnlrl€1 Inrorralur JSApJ-\Op OS eJEJ OIIUJaI 'aS€OrOCUr .\I1 -elor rror ri apuqq turer urrd gzerzrral,Jerel as runrtsa.I alsrJY 'aJeorraJur elrurpnlrlBI BI ap acrlsa,r Jirlsuoc ad ap royrnlra6ap ynzec u; ri ea EJrtu gl€nuE EJlrurJl aurpnlrldure o gcrldurr ueoco ep earardordy 'Flpnluaccu nc apJIIrn auaoJ Jrrrrls {arln alBlrzolnqJu a.ral6eu laJls€ purp 'earerotle,ta acnpJr rntrnr -aB e glnzFJS rPUr BJnleraoural "al€IJolenlJ nus alecrdnrl alrrols,! pdnp pu.rcapn[ 'aruu urp arslrttrrs runriels alqe also nu edorng ug rS tsar61 ei royrrielrdrcard 1n1elo1 rSaq 'arBorroJur rurpnlrle{ el 9Jltsa'r glsBoJ Jolrrnu?sap eral6eu -ep .lre.r rusrueJJtu ap r6elace llc aceJ e Jp tua-\B 'alur.\nJ JllB n3'ErB^ ep roprielrdlaarti rr ar;ppcs glltu -nue o puroo.rord rS pprre eiuangur 13-npugr -rcroxa 'prorr ards ales rrJqluruur IE rurxetu lnlcund rsi !:uirxuu{ €el€lrsualut aFurle ctu 'er€ -eaco ,\ e rrapEcs lecrdorlqns Inuolcrcrlue ' a l l u n rolalels E e r e J e l s a ralsecB BzneJ lsei^-prou op els€oc ad ap alrunriels nrtuad ap alaurer8BIp uI rS alSauprul nielrdrcarri es Bcrlslrrlcerec ElsEJcY 'Pre^ ap alrunl ul orepecs o psur pugtuazard ornlnue B glernp eaqrarlur ed elezrlredar aurq 1u1saprielrdrcar4
'qrh,*,r,m
elip-tici inclinati spre dreapta jos lfig. 13,9, A gi B). Ktippen clasificd clima regiunilor mediteraneene sub indicativul Csa, climl temperati ploioas5, cu veri uscate qi foarte calde. Figiile inguste de 1irm, spilate de curenlii reci ai oceanelor Atlantic, Pacific Ei Indian sint desemnate de KOppen cu indicativul Cs6, distingindu-se de clima Csa printr-o vari pronuntat mai rece. Astfel Moneterey (statul California) reprezinti o climi de tip Cs6. Un exemplu de staliune Cso din regiunea mediteraneani este Napoli, in Italia (fig. 16.6). Amplitudinea termici anuali este aici de l6'C, adici mai mult decit dublul celei de la Moneterey. Vara nu este lipsiti de ploi, dar cantititile lunare sint foarte mici in iunie 9i iulie. Precipitagiile anuale totalizeaz1, o cantitate de doud ori mai mare decit cea de la Moneterey. Pe scurt, influenta uniformizante a deqe;tului ricoros de pe coasta vestici este inlocuiti aici printr-o influenti continentali. Este evident cd daci inaintim de pe lirmul mediteranean spre interiorul Africii, vom trece din clima mediteraneani in clima de stepi tropicald a Saharei. O climi intermediarl, de tranzitie, intre cele doui tipuri, este ilustrati de datele pentru Benghazi (Libia) la 32' latitudine nordic[ (fig. 16.?). Observlm ci datele de temperaturd sint similare celor din clima tropicali uscatd fdri si se ajungi la valori atit de ridicate -, dar repartizarea precipitatiilor este vidit de tip^ mediteranean, degi nu atit de abundentd. Intrucit in clima mediteranean[ perioada secetoasi coincide cu temperaturile mari ale verii, se produce un mare deficit hidric la mijlocul si spre sfirqitul verii (fig. 14.i, F). Ploile de iarnd refac rapid lipsa de umezeald. iar la inceputul primir.erii apare chiar un surplus de ap5. Existenta unei ierni umede si a unei veri uscate esteun fapt singular in cadrul tipurilor de climi si are ca rezultat dezvoltarea unei vegetatii naturale distinctive, cu copaci 9i arbuqti r.esnic r-erzi gi cu frunze tari forml cunoscutd sub denumirea de pddure xerofili (capitolul 21). Sint de asemenea caracteristice diverse forme de tufisuri si Clima, solurile gi vegeta;ia
-t-l
blir d S , u m e d d
I
t
\
10
Amplit. _ 6.7C"_ fi2F"| _23t12.N t l 1 -L n.- -l---^
t
'e
ET
-L-!;i;l'E3 hin. (
r)
r
:-:|
)
)
l
I
solst d"i''''l;i -----o i
A
J
lc
10
b
qnlef
-ll---
T_I
Fur
Cm 20
--QJ----
I
.:& --T-
\
7
-:= \(
(r )
4
7,8
3,8
3.3 1,5
0
8
Total nual:424 cm (16.7 in 8,9 6,8
5
ln
0.2
I
0.0
1,7
2 0
Fig. 16.5 Moneterey (statul California S.U.A.) oferi un exernplu elocvent de climi mediteraneani' intr-o Btatiune situati lingi ocean. Aceaeti climi se caracte'medi rizeazi, prin vari secetoasi alterninil cuiarni (date dupi Blair).
scrub xerofil (fig. 21.16 ,si 21.I7). Copacii gi arbugtii trebuie si reziste unei severe secete de vari, cu 2-4 luni firi precipitalii gi cu evaporare intensi. Solurile climei mediteraneene nu sint ugor de clasificat. Gesim aici soluri rogcatecastanii si rogcate-brune tipice pentru clima semi-aridi (planga 3). In regiunile mediteraneene se intilnegte de asemeneaterra rosso, un sol rosu format pe calcar (Vezi plansa in culori). 9. Clima de deEert si de stepi de la latitudini medii (Brttt, RSk) ln interiorul Asiei gi Americii de Nord, la latitudini de 35"-50o si, intr-o oarecare mdsur6, in extremitatea sudici a Americii de Sud, gisim o climd de stepd de origine relativ complexi. Aici actioneazd influenta a trei mase de aer fundamentale: l) Vara, cind zonele de presiune gi vinturi se deplas e a z i s p r e p o l , a c e s t er e g i u n i d e v i n t e m p o r a r surse de aer tropical continental, care se dezvoltd datoriti incilzirii intense a marilor suprafete continentale interioare I 2) Iarna. dezvoltarea intensi a anticiclonilor siberian gi canadian. care constituie regiuni
'(1 e6uu1d) ue ed rrierrdrcerd ruc 0g-gZ ertul cseurrrd runr8er olsece rurlrJuru Jee ep Jolr -rzelur Euoz op adeorde reur rrreze6e glgolep oaprielrdrcerd nBs pcgrsuelur oruc .rreur .llpaIII rollurpnl rrurpnlrllB IErrr FlrrolBo -ltBI B plecsn Erurlc urp gprrerruos pdols ap rrepulluJ aletsel lurs rlunua6ap rrcop gcg -er8oa8 giuulrodrur ererx ruru llnur o oO 'ug.\\sY BI op ralec ereorraJul J.B rBrunu nc olso arlnr urp eturxeur rer 'u€,lrsy el J.gI nc erierudruoc ur op alsa orJenuer rrunl B erpolu €rnl J"l-eredrual :(rdr8g) ue.^ sv BI op relec Blqnp edeorde olso rcre op JoZt ep €lenue aurp -n1r1dure earetr\l '(trt.gt) 'S'S.U.n urp .ueq -€JISY ealBlrlecol preJo o-eu rrnlBs€rl rol.socB € ar€rlsnlr Funq o 'olnzecs r€ru llnur €uJBr ep elrJnleradurel rer 'areur reru llnru also BIBnuu FcrruJel eaurpnlrlduB ec Eeecu ur ptsuoc arsouaJur olrurpnlrlBl e1 ap elecrdorl egrnlre6ap ep csoqosoop es rrnl.raSop olsace .(1 u6ue1d) erec ur.rd pledrcurrd Brnlpsprl qelO 16 Bpe.\aN rololels Inlrolrrel ed ep urzug elere1q urp runrirod r5 glerluec €rsy ulp lqo3 ri uelserlrnl eprnlra6ap : gprre
pceo^ IBfIIAUTIUOC JOB Op aIUA7\CAJJ nze^rrr -ord '1e1uaur1uoc relod rnlnJea E eJeruJoJ ap
'(equtner; pdnp urup) pns urp Flacrdorl qdels ep uac rA uuraaus.rallDerr aruqr erlur egiJzuu.rl ep puJlc o glupe.rd (^ocmrou aurpnlpul 'tI.{ pJou ap rrcrrty Btsaoc ad (uq;1) rzuqtuag U'9I "7g)
' (ulotltg rcatg to ecSlg yocrSo\otoatow ep eluznr.my elep) ptarepow alanuu rcruuel aurpnlqduo ;5 gpluc ura^ nc auaauarelrDertr awrtc ^BzBarten[ (BIF1I) godelg 9'91 .ftg
( u ' 6 ' ! , ) L u cz ' o e : l e n u e l e l o l
r€ru reloc rrunl €rpeur nc ceco.r grurlc o /i1 eJolrl rur '3oBI qns rrporu alunue rrnle.rod -urol nc 'BsuorocBJprurlc o ezBeuruesoptl sr -ellT '(z e6ueld) (ttUS ) srz-nrrdo.rd1re6ep 16 (qSg ) eprrerruas edals : Furrlc op lipr -err€A enop al6uouncer ueddo) Inurolsrs 'B.\BIBTUTH
.ropiunur 1e iuul oleretu ap Flecrperdurr elsa uurpul Inueoco urp pourn 1ecrdo.r1rnlnroe € prou erds urielncrrc pns ep Brsy uI 'trrpsgr urp puruo^ rcre giurrn6n nc e8unTu eleod nu rurlrr€ru lucrdorl 1n.ree.rurpnlllel olsec€ B[ oluBuiluop 'lsa,r op Jolrrnlur^ €znec ur0 'roFrielrdrcerd eFqero..r,eyerezese o nB nu runr8er elsoce opiurcasuoc u1 .e.rn1er'edrual csereru 16r rS eelellplun p.ra1d r5g rurlrreru ree ep elosetu '(11 .dec rze,r) e.rgoqoc B[ gcrl -Bqerpu orrzlprug ep Fterurn .r.rniue1 olsace alsed Fluiroy ounrsuecsB ulrd .lse-pns 16 lso^ op elolseoc ed aluepunqe rrielrdrce.rd cnpe or€c rurlrreru .re1odrS rurlrreru 1ecrdo.rl perun raB ep alaqBru op r.rnlraSap olsec€ urudes liunru ap epniuel (g i lecsn ,trlel"r
0
oI
I
^ I
0 Ee
01
";l
st
cTL
OZ
OZL Lu3 N
Lr.l3
-'l
9',O
dl
I
.Aa
L (
J-T--1-6 f--J-ujc 98:lenue lepl
6'0
"[;
tt-
z ;!-5-,1''i=lI urqca
-'F-friT#l
;los f.-
l
\ \
l
l
i
+t.19'82).cgr j rltdrv i ] 'O.
0t
9 ul
a c r u o l c r sr u n u n J l l l t l ---T---fi=
l n s r o l c r):r l u \
-u-!-q
OI
z ,
t|.\( c
4)
lsr( re
I
1
N sz ( u tol
,rilFr7.'-E
s t -f
<
09 PpetUn'?pu!lq i r:eUJEl
l i gp
?le3sn l e c t:ere^
06 l
I I A V W
I
-.-rh,.*.ri
,N,Dokoto48'N
\,
l o n B o t o r , R . PM. o n g o l o
\
0 -10 -20
Fig. 16.8 Amplitudinea termici anuali cregte cu latitud.inea in stepele inalte semiariile (date dupi Trewartha).
reprezentativi,
grami
cu
termohiete
cea
pentru Omaha (statul Nebraska) (lig. 13.I0, A), are o configuratie alungiti, cu axa diaF
M
A
M , l
I
A
S
O
N
D
I
a
I
90
i I Vaia;
[ ;
-4.
zF
l t
\
larnd:+ rece.uscata
I _Amplit 24C' _(43F1
iD
E
2?1/^
l t
'N
I?g9l"lSolst.
>r-
; ^ l:c h i n J
*10 50lst
Emih-- --.r-c
Brit de furtuni ciclonice Cm
a
q
lf,
q
ln 6
L
l0 5 o.7 L-
1.7
:.
f-4
j-l-:-.El-l ;ii}; ir;.rr
2
1.5
1.2
0
Fig. 16.9 Pueblo (etatul Colorado) eituat la 38' latitupentru este o staliune reprezentativi dine nordici meilii. O pronuntati stepele Bemiaride de la latitufinile amplitudine termici anuali gi un maximum estival de trisituri tipice pentru zonele precipita;ii constituie neilii (date dupi de la latitudinile intracontinentale Blair).
254 | Clima, solurile
gi vegetalia
inalte subtropicaie ale Mexicului spre latitudinile medii; ciclurile termice anuale prezinti nu numai temperaturi din ce in ce mai mici, dar si amplitudini anuale mult mlrite (fig. 16.8). O climi tipici de step6 cu pozilie intermediari este cea de la Pueblo (statul Colorado) (fig. 16.9). In comparatie cu clima mediteraneand de la Moneterev (statul California) (flg. 16.5) care se afld la aproximativ aceeasi latitudine, amplitudinea termici anuald este mult mai mare la Pueblo, iar ciclul precipitatiilor este invers, cu maximul de vari bine marcat. Yara, anticiclonii masivi care se deplaseazi deasupra pirtii centrale a Statelor Unite favorizeazd advectia dinspre nord a maselor de aer pe la periferia lor vesticd. gi inlesnesc pitrunderea aerului tropical umed din Golful Mexic departe spre nord gi spre vest in interiorul continentului. Acest aer este instabil ,si produce adesea furtuni cu descirciri electrice atunci cind se ridici peste un lant muntos sau peste un front rece. Stepele au o vegetatie de ierburi joase, favorabilS pigunatului, dar regiunea este neadecvati agriculturii firn irigalii sau metode speciale. Geografii gi climatologii acordi o atentie speciali granitei dintre zonele de climi umedi 9i uscati, mai ales datoriti faptului cI limita pind la care este posibild agricultura fdri irigalii a fost trasati de naturi ca o linie ce fluctueazl, d,e-alungul unei zone foarte incerte. Aici productivitatea poate fi mare in unii ani, dar in allii secetaprovoaci pierderi dezastruoase.Figura l6.l0reprezintd o harti cu date privind temperatura gi precipitaliile pentru zona de granili dintre clima uscati qi cea umedi in regiunea Marilor Cimpii din S.U.A. Vom defini clima umedi ca fiind caracterizati prin precipitagii tn medie mai mari decit evaporarea, ceea ce asiguri existenta unor cursuri de api permanente 9i a unui sol in general umed, iar clima uscati ca fiind caracterizati prin depigirea precipitatiilor de citre evaporare, rezultatul fiind v5dit in existenla unor cursuri de api intermitente gi a unui sol in general uscat. Granita umed-arid nu are un caracter permanent, dar pozitia ei medie se afli undeva de-a lungul liniei punctate nord-sud din figura
-uo3 'eluluorJ ouoz reun reiuazard glrrolep 'rnlnue Insrnc lot uI eldrue lugs eprielrdrc -e,rd .rur 'eJeruozes olseJluoc ecru.ralnd ur.rd .eleJrprJ ezeazrto1cetel es eeunr8eg Irnl -eJeduel nc olecrdorl JaB op eloseru €urru -ope.rd ere,.r. ! piuepunqe urp acer oruor.,r. nc olelueu$uoc .re1od Inroe gururope.rd €ur€I '1se e.rds ezeaseldep es ec ruolcrc nc elerc -ose_orcer rA eppc rrnluorJ .roun ln8unl B-ep opln8er ep oacnpord es relod rS pcido.rl iee "p aleseur arlurp grurxuru eeunricerelur .rulod .lsa-pns tuo.r; ep euoz BtsEacB uI rS pns el wrlrJuru nBS leluourluo6 .lecrdorl rop ep alaserrr 13 prou e1 relod I€luourl.uoc rnlnJae '(anqnn8y to 'dag 't'n 'racurv 's 'f pdnp) (e1dnre.r1ur $u!I) Icul ur elanua .ro1;;irr1d;ce.rdeleloqozr 16 (anurluoc $-uI) el"nua rrpeur ro1r.rn1e.redue1ela lrequeJrlag apert u! elernrelozr 'seuoutasB ep .g4upe.rd a1rBH 'pne.prou uri;re_.rgp ad psndelpelea Bparrmqnsuec 16qpr.rulwasamrlt a.rlurp uirur.rH ep Buoz puaq plsBecB ad 0t.9I .8IiI
, . , . . 0 0-r 00t
atrht
0 0
qcr I nz 6?1 99 otr 09 i€r I 99 zzr | 09 €II 9' tol 0t
z9r ott
09 99
LZl
OE
'II
9'
201 0t 68 9€ 91 l0€ t9 t9z IE OZ
8€ 9r 9Z 0I tutllJul
'lse op elseoc oJlFc rnlnlueurl,uoc InJorJelur urp es-npulzurlug r5 ?crprou eurpnlrlel oSS 'rrporu rurpnlrt€I BI I5 .0? e.rrug gpld op Plenlrs eunr8e.r glsp.^' o u1 rurpul3 eu PS (qmq 'omq'qle'nte) '07 FpoIIIn FlBtueurluoc BTIIIIJ '(g eSueld) olraJd ulp rJnruorzouJoc rS rruelsBc-artou casrqcur unrq ele8oq alrJnlos ur lBtderl ce.r1edels 15 fresap ep rrSor nBs rrsnuec elIJ -nlos .leJtsy 'ple8oq reul eri€loBa^ urp lrua^ -ord snrunq ep elrrods liprlruec glouop or€c ogsrqau;unrq giuenu o ner apnlos oroledats BlIurII BI ap Fparun Purrlc ep olouoz er1F3 'eriu8r.rr pcrlcerd os nu Fc€p ep.rerd os felue,re lsoce rep '(ngr8 'nldtuexe ep) ererl -BeJoc olrrnllnc nrluad 'uriuoc e1 o.rec ed alazeq ur.rd 'ay1re; ap lrqasoap lurs nral€c ug a1e,3oq rrnlos alsecy 'ellug rolel€1S 'FsBorcrqle Inlso^-pns uI pityot plrrunu 'ar€1 ulsn.rc o rS ec olos ur rlnpou eturoJ eleod rS olrsecxc Iiprlruec uI tuezard otso nrclpc ep Inleuoqre3 '(rrolnc ug e6ueld rze,r.) lra6ap ap rr6or rrnlos rS rrnruorzorors lurs e1a 'lser ug I eprre urind reru alunrirod ug aunrq rrnlos op rednr8 urirede olg 'snunq ur erBlrcgap tu;s adals Jolsoc€ elrrnlos 'elscol Jolesro^e Brurn ur rnlnuerol Eereurler rS rnlnlos eaunrzora puri -rurred 'a1e{lrerur eleie;urdns €esape cnper r$olacas rue op Junrsoccns o nes suolur In1 -eun6gd ',\r1our lsece urq 'leurJe rS 1oB1n1os rrncole ed glede gs gsel rc 'le1duroc 5r1a.r,u1 un EzeeruroJnu edals ep elrrnqrel 'ptuSoq euneJ o rrnrueJl ad BeuBJq uBcr$€-pns 'oreo1gu1,rur.rd 1i1dr1rstsoJ rI e ap V-rylaa r{ alureur ruel)rrorue ruozrq liergurnuou n€rprl euoz ulseace urp rrapurluJ elols€,\ ed 'rrulnl e1e leun$gd ep rrnuaral alrr€ur rzglsu elur -aprsuoc lurs rrperu elrurpnlrlel e1 ap elederg '(17 'dec ur srrcsap alsa orielef;e.r ap dr1 lsacy) (tZ'tZ '39 tS g e6ueld) lra6eprtues ap rogl6nqre rS rrrnppd e e1eco1eiuazerd urrd rS olrncs rJnqrer nc rrrard urrd ezeezrr -efcereo es rrpau olrurpnlrlel e1 ap alederg 'arerode.ra urrd rreru reur rreprerd e1 puJonp 'pns uI Flecrprr reur Jlso Jruc 'rrrn1 -uradrual eiuengur rrrrd gcrldxa es ereseldap ptseacy 'urc f,g ap elorqozr ep erdorde as rnln-sexeJ trnpns ur rer '(ur 91) rur gg ap elcnue €lorr{ozrez€olcosra1u1piruer8 p1s€ace Blolec {1ro5 inlels ur ec ru€Aresqo '0I'9I
,".-rh
nordului Coreea qi insulelor japoneze. Condilii climatice foarte aseminitoare se intilnesc in cea mai mare parte a Europei centrale ,si de risirit, in !6rile peninsulei balcanice 9i in tl.R.S.S.; aici insi apare influenla unei mari regiuni de formare a aerului tropical continental, aflati spre sud ,si sud-est, in locul regiunilor oceanice de formare a aerului tropical maritim. Conform sistemului Kiippen, in aceste regiuni pe care le grupim laolalti sub denumirea de climi continentali umedi existi patru tipuri climatice. Df" 9i Dfb sint clime de pidure, rece ,si cu zipadi, prima avind o vari foarte cald5, iar a doua o vari caldi. Sensul exact al simbolurilor o qi 6 este cel explicat mai sus. Zonele Dwa a Ei Dwb, existente in partea r[slriteanl sint Coreea' Siberiei gi nordul peninsulei tipuri de climi de pidure, rece, cu zlpadd gi- cu iarnd uscati. Literele o gi b denoti vari foarte caldi gi, respectiv vari caldi. Ariditatea din timpul iernii - tipici tuturor tipurilor de climi din Asia risiriteani va fi explicat[ mai jos. Includem in aceastd categorie qi porJiunea nordici de climi C/ din risdritul Statelor Unite (vezi planrsa 2 qi fig. 13.5). Ne vom aminti ci in sistemul Ktippen granila dintre grupele C ,si D este izoterma de - 3oC a lunii celei mai reci. Astfel, de exemplu, Ktippen plaseazi localitSlile New Haven gi Cleveland in cadrul aceleiagi clilrr,e Cfa, cu New Orleans gi Tampa' in ciuda contrastelor evidente ale temperaturilor medii din ianuarie, grupelor de soluri qi vegetaliei naturale din aceste zone situate in partea nord-estici a S.U.A. 9i respectiv * a ceJ sud-estic[. Glenn T. Trewartha redefinit limita dintre grupele C gi D pe baza izotermei de O"C a lunii celei mai reci; in felul acesta el a impins aceasti limiti spre sud pe teritoriul Statelor Unite, pini de la aproximativ l; o linie trasati G raniga ( f i g . I 3 . 5 ) . Y o r k l a N e w ' L o u i s St. climaticl a lui Trewartha, pe care am adoptat-o aici pentru a distinge clima continen' + Gr,nnx T. Tnrwlnrrrl. An Introduction ,o Weather and Climote, McGraw-Hill Book Co, New York, 1943, vezi pag. 311-312. 256 I Clima, solurile
gi vegeta;ia
60 50 40 30 20
15 10
A
0
0
New Fig. 16.11 Comparalie intre climele localiti$lor York 9i Omahao ambele situate in zona continentali '-edi (date firrnizate de II. H. Clayton, Smithsonian Institution),
tali umedd de cea subtropicali umedd, a dus la schimbiri profunde gi in harta climatici a Europei centrale gi a Asiei de risirit. caracteristice ale climei Citeva trisituri continentale umede pot fi observate din diagramele privind temperatura gi precipitaliile pentru patru statiuni: Omaha qi New York (S.U.A.) (fig. 16.Il), Moscova ( U . R . S . S . ) ( f l g . 1 6 . 1 2 )q i P e k i n s ( R . P . C h i nezi) (fig. 16.13). Toate aceste staliuni au curbe de temperaturd asemindtoare. Amplitudinea termici anuali este de circa 30oC pentru toate cu exceptia New York-ului, unde se simte apropierea oceanului. Omaha gi Peking-ul, agezate la aceeagi latitudine (40'N), au temperaturi aproape identice; Moscova, situatd la peste 1610 km mai spre nord (56" latitudine nordici)r are un eiclu termic cu 5,5"C inferior celui de la Omaha sau Peking. Datele de precipitatii ale celor patru staliuni prezintl unele deosebiri marcante ce necesiti explicatii. Toate patru au un maxim de var6o acesta fiind insi foarte slab definit la New York, din cauza faptului ci aerul maritim polar qi tropical pitrunde cu u,suring[ pe coasta risdriteani in toate epocile anului. Omaha gi Moscova au maxime de vari qi minime de iarni bine defi-
0t-
oz0t0 0t
oz 0e 9 a a z E r 0 L 9 puelpunolMaN'suqor'ls 3
9L 0f 9 9a oa g eqolrue61'6adruur11
gdnco 'erqurnlo3 ul repeu€J qsrlrrg e gcrlsa^ €lsBoa od lenlrs 'errolcrrl InseJo '(tt'gt '3g) prog op ecrroruy ur eurpntrlel rSuaece el ,rrlerurxorde elenlrs runriels rarl nrluad ecrurral alacger8 ap pl€rlsnlr olsa rlpe rrr elrurpnlrlel BI op acrlerurlc undrl olsoce uI rrrntErcdural a ple.rauaB eriern8guo3 'rolrrielrdrcard 1e 1e,rr1se urrxBru un Blcagar ac Brec 'eldeerp ards aleurlcug rep 6-elecruol BXB ad alr8unle ruls (61'gt '3g) olarqourol nc eloure.r8erq 'eetelrlel -ueullrroc alsa runriuls nrled Jolec Ie crletu -rlc rnlnurtsoJ e €lu€urtuop EcrlsrJelcEJBJ '(reqr,ru.na.rl giuangu; ^ednp alup) rrruosnur 16 glBJsn qurur nJ 'gparun BlulueurluoJ uruqc ep 6gorpJou 1ndr1 ?zuorlsnll '3rg 'd 'U) .(FzaunrJ Jurpntrtel t s u r 1 a g 61'91 0t
c
0a 9L 0t lo3tg'etrolctnV
grac
0t 3"
'lecsn EuJer e.roJec Ieluaurluoc InJoe punuopard aalnurl ur oroluosnur e giuangur ecrurelnd FlcoUar rS lrrgsgr op ersy urp rrparu olru -lpnfllel BI ep rolrunriets crlsrralcerec olsa lserluoc lsacy '€uJ€r FseolJces epuorrad o rS cruralnd alreoJ FrB^ ap urrxeru un Elurz 'runriels otlelalcc -erd tlcap rriel 1n-Bur1a4 '1e1uaur1uoc -rdrcard ourind reru alSaurrd -re1od roe ap rolasetu e areruroJ op €aun -r8ar gBugl 'prou erds reru plenlrs 'e-r.ocsotrq 'purer Ietuourluoc relod rnlnrae rS ere,r lecrd -orl rnlnJoe eiueururoperd pugrceger oelru '(rrc19 gdnp elup) relod mlnre" luluaulruoc B errrrrroJ ap rrunrtar sa.rardo.rde ug .ac1p.rou l,rgza6r rrun s Bparrrn pluluaulluor eru11c gtuJzardar 'ecrprou aurpntrtul 99 al pluntrs'('S'S'U'n) eaorso1q ZI'9I'tl.{
0 0
I
8
9z
OI
I
EI
OI ul't
AZ UJJ
L']I
ul
OB 06 J"
0€ 1
i.'l-ni,,fl
oragul Winnipeg (statul Manitoba) prezinti o influenti continentali maximi, cu puternice contraste anuale qi diurne, Vom nota in special amplele fluctuatii din timpul iernii, cu invazii de aer polar si arctic care aduc temperaturi foarte joase, Localitatea St. Johns" din provincia Nervfoundland, ocupi o pozilie adipostitl fali de curenlii de aer de pe continent gi expusi maselor de aer maritim din Atlantic. In consecinti. amplitudinea termici anual6 este moderati, dar influenta continentali se resimte clar in fluctualia pronuntat[ a valorilor zilliee de temperatura. In clima continentali umedl putem recunoagte trei tipuri principale de vegetatie naturali cu solurile asociate lor. Repartizarea acestora este bine ilustrati in America d e ^ N o r d ( v e z i p l a n E e l e3 9 i 4 ) . In portiunile risiritene mai umede, care includ zonele mai calde ale climei continentale umede (Df"), vegetalia naturali se compune din piduri cu frunze cdzdtoare (flg. 21.11). Apar soluri brune ile pddure Ei soluri argilo-iluoiale podzolite, bogate in humus ,si moderat levigate, astfel incit prezintd o zoni levisatl distinct5. de culoare deschisi, sub straiul inchis de deasupra (vezi planga in culori). ln aceasti regiune, acolo unde relieful o permite, terenurile agricole pot fi folosite din plin pentru culturi ,si cre-?tereaanimalelor, In sectorul nordic mai rece al climei continentale-umed,e (Dfb) se intinde o figie de piduri vesnic verzi, la care s-ar putea adduga regiunile muntoase din Adirondacks ,si din nordul Noii Anglii. Solurile sint aici de tip podzolic, puternic levigate, dar cu un strat superior de humus (cap. f9). Temperaturile relativ scizute impiedici activitatea bacteriani, care in regiunile tropicale ar carrza distrugerea acestei materii organice, Podzolurile sint deficitare in calciu, potasiu gi magneziu si sint in general acide. Ca atare, aceste soluri nu sint deosebit de productive din punct de vedere agricol, chi ar ,siin condiliile unor precipitalii suficiente. Ele favortzeazl. insd. dezvoltarea coniferelor. Zonele mai uscate de cimpie ale climei continentale-umede sint acoperite cu prerii, cu ierburi inalte (fr9. 21,26), care spre vest 25B I Clima, eolurile pi vegeta;ia
subiacent ("up. l9). Aceste soluri confin din abundenti calciu, magneziu si potasiu, deoarece aici precipitatiile sint considerabil mai mici decit spre est, iar levigarea este mai pulin activi ca proces de solificare.
)
r I
!
t
I
I
t
'olecsn rurar gsuJ pur,ru .epudgrz nc rS acar 'ernped ep €rurlc nc euoz eauaruose op lurs pm(I $ ro?O olerurlS .J"Btqns eseorn8rry Iern raloc rrunl Brpatu nc .rcoJ efJEoJ ruJer ete 'rorraqrs e pJou ep eolred ut reurnu 'J"gI pluazerd optg 'acet retu rS prulla O alsed rgpeur rrnluradurel ne uE urp run[ n.r1ed ep urind reW .oseorocer 16 elrncs rrel nc clnue 1ol Fporun ,gped,gz nc rS acar oarnped ap ?urrlc - ttO Inrolecrpur qns elsc -glselc olsa 'rerroqrg eaunr8ar uy purd e,reu -rpuecs elnsuruad ulp 15 roperqeT ur Furd e{sulY urp purlxo os ec euoz opnlcur orec aesurlug reru e;lc eaunr8eg .uaddoy rnl ele eturlc op elrrndrl urp nrled epurrdnc gcrlcreqns 'El€luaurtuoc .qurllc ptrwnu Frurlc Icle 'aplec alrunl ur Blerlurcuoc 16 esnpar Flseecy rriulrdrcerd op Bl€nup elelrluec o 16 erdse op ruoJlxe ruJor pur^e .eretu aueoJ Freru -ozos Bcrrural aurpnlrldure nc purrlc ap dr1 un rursg8 Fs rcap etdatse ealnd rue-ap 'urrlrJeru lecrdorl roe ap rolaseru le IJc nc arieruduroc uJ crru 'runce €cur olso oJeru reur ]lnru tsop Fleoz -orun op rBp clleu"r ^rle[oJ Ia^ru lnlnuriuoc un 5ur1e rnlnroE alrrnleradural ! prou ards gzeeseldop es JrpruroJ ap uaunr8er .ere1 '€urues 'racrqo ap .rs plrqels Jlse JoE ap sseur plsBJce .pleazarun op crru lnuriuoc 'rnlnlos un pul^v Inla.\lu €l 3p Iec lrrop plec retu Jog nc q oleod ru 00S I .uaarz as 'e1 ep 'ecrrurJt runrsJr.\ur lnrau llcrrl l{tse o ezu.rrlsrBJrur os eurur elnFar Fl€iunuoJd J0'suap ri oaar JaE Jp JS€ur rJun BJJeru -roJ el ocnp Jc eJJc .rnlnrJe ;1u eseol J]reoJ rrnler;dtual rede alrzadgzur alJioJerdns ad 'uerpeuec rS uerraqrs riueururop JolruolJrJ -rlue EoreruroJ r?l acnp crierper urrd urnp -lgc op E.\rsoJxa ear;pr.rrrI pulJ .errrel
relod ree ep roros'ru e areruroJ "\:t:ilil'.,}:: EHE os rcry 'ErJEorJalur €plluaurluoc aunr8er pts€^ o "ecrprou eurpntrlel .01, Ii .0c rrtur 'epurlul os rersBrn-{ rS proli ap rrcrraruy ele lBcsn op oseru rreru Enop alJc rd
EcllcrBqns
-otle.ra. 'JlnzEcs
( p,tt11 '.t"rt61'pfu ..4A ) BlBlueurluoc Brrrrl] .II
16 osnprr rrrrqo ,t iT"tl;;tl:;i
.Jrlcre rrnleradural glurzard rlg ri relod rae Jp elaseru ap BJnsBru JJBrrr ur JJprrrruJJlJp lurs .a11eur rurpnlrl€l l?l Jll?
-.}JIS 'YIgUJ,
Y Yd:]UC \1IO :{TgI,{IT'J
"l
t
th T
s
EUIOTB IS A . f .
'prelod te Fcrlo
q ,l &
)
cleurllS f,E g'mg{}trdffi'-}
n
.Qh,.,
60
august (vezi diagrama din fig. l?.1). Aceasti lungi perioadi de lumini solari accelereazi r l I 4A atit de mult cregterea vegetatiei, incit se I r l face agriculturi in ciuda perioadei poate 30 I I Amplit. foarte scurte de dezvoltare a plantelor. I , \ larnA 20 413C' l t r t 174,3F"1 foi Iarna este anotimpul dominant al climei -10 10 subarctice continentale. Intrucit timp de 6 pind la 7 luni consecutiv se inregistreazi 0 -20 \ temperaturi medii sub valoarea punctului -10 J de inghe!, toatd umezeala din sol qi subsol - 3 0 -20 ingheali puternic pe o adincime de mai l n -m\ -30 4 (vezi fig. 17.6). Cildura verii mulli metri t Tot l l a n u a l : 3 12. 1 c m 2,it r n , l nu poate topi decit un mic strat superficial, 2 -/' I ,-ffi* L- [ " astfel incit in aceasti zoni 9i in regiunile 50 0 de tundri dinspre nord existd condilii de qi iarna extrem Fig. 17.1 Marea amplitufine termici formare a unui strat de sol Ei de roci, care de rece fin regiunile de formare a aerului polar continu se dezgheali nici in timpul verii, numit in graficul privind localitatea nental eint ilustrate Ft. Vermilion (provincia Alberta). O valoare gi mai permafrost. Vara dezghetul superficial poate la scizuti a temperaturii aerului ee inregistreazi atinge adincimi de 0,6-4 m in funclie de (U.R.S.S.) - linia Iakutsk intrerupti - in bazinul agezaresi de natura terenului. Aceasti zond fluviului Lena din Siberia (date ilupi Trewartha). putin profundi de inghe! 9i dezghel alternativ poarti numele de strat actia. In figura l?.2 este infiligati rispindirea Clima subarctici continentald (Dfc) este Se permafrostului in emisfera nordici. bine ilustrati de diagrama statiunii Ft. Verdisting trei zorr.e. Permafrostul continuu milion (Alberta, Canada), la 5Bo latitudine apare firi intrerupere gi coincide in nordici (fig. l7.l). Amplitudinea anuali mare misuri cu clima de tundri (ET), de 4I'C este destul de mare, fiind insd cu cuprinzind insi gi o mare parte din clima mult depigiti de cea de la Iakutsk (U.R.S.S.) subarcticl continentald ( Dfc, Dfd, Dwd ) situat in tipul de climi Dwd. Amplitudinea din Siberia (U.R.S.S.). Permafrostul discontermicd anuali inregistreazi in cadrul climei tinuu, separat prin zone de dezghel sub subarctice continentale cea mai mare valacuri ,si riuri, se afli rispindit in clima loare de pe intregul glob, atingind 6l'C subarctici continentali in America de Nord in Siberia (fig. B.l7). Chiar 9i in centrul 9i Eurasia. Prezenta sporadici a permaAntarcticii, unde se inregistreazi cele mai frostului in portiuni mici se inregistreazl joase temperaturi din lume, amplitudinea qi la limita sudici a climei subarctice conanuali nu depdgegte 36"C. tinentale. Temperaturi minime absolute de -57'C Adincimea permafrostului este de 300s-au inregistrat in nordpini la -63'C 450 m in zona rdspindirii continue din aprov e s t u l C a n a d e i ,c e a m a i j o a s i f i i n d d e - 6 3 ' C pierea latitudinii de 70' (flg. 17.2). In mare la Snag (teritoriul Yukon) la 3 februarie prezenta sa se datoregte condiliilor 1947. Una dintre localitdlile cele mai reci parte mai aspre care au existat in timpul ultimei din emisfera nordicd este Verhoiansk ( U . R . S . S . ) s i t u a t i i n a c e s t t i p . c l i m a t i c glaciatii, degi chiar si in conditiile actuale se pot forma unele mase de permafrost. gi avind o medie a lunii ianuarie de -51'C Permafrostul pune probleme de mare si un record de temperaturd minimi absoluti de -69'C. Temperaturi chiar gi mai scd- importan!6 constructorilor in aceste regiuni zt7te. pini la -78'C s-au inregistrat la friguroase. ClSdirile trebuie si fie izolate Oimeakon, localitate situatd la 645 km sud- la bazd pentru a impiedica dezghetul stratului de pimint de sub ele; altfel, clidirea est de Verhoiansk. ar putea, cu timpul, sd fie nici mai mult Vara este foarte scurtl in regiunile cu climi subarctic5. Media lunii celei mai calde. nici mai pulin ingropati in noroi. O alti 50
lui"aa
,um() d a
l i , v J , -ron i
ft1,t9l
7',1
26{l I Clima, eolurile 9i vegetaiia
rrpejods +sorleu.red
ffi
nnurluoc]so.rleurad H
nnurluof,srp lsoJleurJadm
^rlcp+er+sI
] s o . r + P u l a da p I n l e . i l s u t i d a l e s j o ^ s u p J ]t u n t + l o s l o u n a l p e c t l e t O u g l u a z a . i d a g (€rod
d
z
NA
('
o 6
g
Q < g ! Ri-."> -
r
::
n | ? d n p ] e o r | p o u r ) f 0 u o l o 0 Z !p l e r s V : g p a u n r i f , o s
n
! - A
:
= q X
o
o
6 =lii i
- @
z c
l a
o
-= >r
I
n 0uolpgtpl P)jselV:V Beunrif,as ur 00t lsorleuriad-
6 0
> o
=
o c o Q X q d = o
? z o
d
,ofl
o
?? A
z
l
E-
l o
'
o
.4.h
tarea de pe solul inghetat a stratului izolator de turbi. litieri qi r egetatie in timpul construirii cle sosele sau acrodromuri, I)oate a\-ca consecintc extrem de ncgatir-e ; soarele de var[ dezgheatd mai repede solul neprotejat care se transfbrmd astfel intr-o masi noroioasd, luind nastero uneori ;i lacuri de dimensiuni apreciabile. Uajoritatea regiunilor de formare a aerului polar contirrental se afli in regiuni cu mai putin de 50 cm precipitatii anual, portiunilc nordice ar-ind chiar sub 25 cm. Dcsi la latitudinile joase aceste cantititi mici ar duce la formarea unor dr-'Eerturi aridc. aici evaporatia este mult at{rnuati tlatoriti temperaturilor scdzute. Astfel. se inregistreazI conditii cle aer si sol relatirumede. Precinitatiile sint tle tip predominant ciclonic gi prezinti un maxim binc delinit in funilc de varl. Zipada. degi er.identi iarna. cind acoperd solul, nu asiguri tlecit o micd parte din precipitatiile lunilor celor mai reci. Furtunilc ciclonice care trar-erseazi accste regiuni aduc putine precipitalii in accastd epoci. Vara au ioc frecvente ploi ciclonice, dar furtunile cu descircari electrice sinl putine. In clima subarctici continentali predomini un regim continental cu influenti polari, ilustrat dc diagrama cu termohiete pentru Iakutsk (fig. 13.10, B). Clima suLrarctici coincide cu o mare fisie cle piduri cu frunze aciculare, adesea numite pd.duri boreale (lig. 21.12) si cu zone impSdurite si cu licheni numite taiga (fig. 21.25). Arborii nu prezintI iniltimi prea mari, astfel ci din punct de vedere economic ei au importanti nu atit pentru cherestea, cit pentru producerea celulozei, Pldurea arctici cu frunze aciculare se asociazd cu soluri rlin seria podzolurilor. Aga curn s-a aritat mai sus, aceste soluri sint acide si puternic levigate; ele au o culoare cenusie deschisi gi prezintd un orizont eluvial bine erprimat sub stratul superficial de humus si litieri. Aceste soluri sint foarte sirace din punct de vedere agricol. Mai trebuie addugat faptul ce un mare numir de lacuri gi de mlastini rdmin dupi topirea stratului de ghea15 in regiunile in 262 | Clima, solurile gi vegetalia
naturali a cursurilor de apd au luat nastere numeroase lacuri. Din cauza timpului geologic scurt, nici macar nu putem spune ce in regiunile respective ar fi inceput restaliilirea unui drenaj bun. 12. Clima rnaritimi
subarctici. (EnI)
in capitolul 13, au fost descrise trisiturile caracteristice ale regimului climatic relativ omosen de la laiitudinile medii. Daci il urmirim spre pol in zona de latitudinc subarctici, intre paralelele de 45" gi 65o, acest regim relativ omogen dI nagtere unui tip aparte de climi, clima maritimd., subarcticd, caracterizati prin precipitatii anuale neobiEnuit de mari ;si o amplitudine termici anual[ neobignuit de mici pentru aceste latitudini inalte. Clima subarctici maritimd este dominati de aerul polar maritim (mP) tot cursul anului. Distributia acestei clime coincide destul de bine cu reeiunile de formare ale aerului polar maritim din Atlanticul de nord, Paci{icul de nord ,.i sudul Oceanului planetar. Importantd in definirea caracteristicilor acestei clime este persistenta cerului innorat si a vinturilor puternice. ca si marele procentaj de zile firi precipitatii. Clima subarcticl maritimi nu apare ca tip separat in sistemul Kdppen, care o (Ef). include in clima de tundri Recent, geografii au recunoscut existenta climei subarctice maritime* sugerind totodati ca ea sd fie cuprinse in sistemul Kdppen sub simbolul ,EM (litera M denoti un regim maritim relativ omogen). Clima subarcticd maritimi are o rispindire limitati la zonele dc coasti expuse vintului, pe insulc si pe marile intinderi oceanice de la latitudinile de 50o - 60" in Marea Bering ;i la latitudinile de 55' 75" in Atlanticul de nord, fiintl prezentl in unele puncte situate pe coasta de sud a Groenlandei, in nordul Islandei si in extremul nord al Norvegiei. ltt emisfera sudicd clima subarctici maritimd nu ooupd aproape de loc suprafete de uscat. + Vezi, J.luns A. Sno.ln. The Polar Marine Climate, in <>, 54, L964,pag, 3I0-317.
69
9,1
0'z
s'6
g'g
ZEI 09
9'L 8..'I
UL-
9'S
9'9-
6 0
L'I I'I
6B
9'0I
€'s-
(:)")
(1.)
(*r)
y{e11drca.rd plenue ap Plenue Psnurel BetBlrtu€J uaurpnlrldury
IEUI
IJEJ IJIJJ E
llunl JIDJTU
e.rngeradua;
+fJrr){Yafls
g'I
(1") ADIEJ rJIJt E
I€U . lrunl
E T.D E T U
e.rnle.raduraa
Yr{IIIUYH
A,I9"l9 ,Zt"Ig (puu111egelepsul) .{epetg 's .9I.t9 A ,0€"9t (er8roe3 qtnos) puelrequrn3 InJIoC op.re1 g ,90"It 'N ,UZ"gl (er8ar.rotrtr)
'S
'N
A ,II"9T ,B0o0g(epue1ueo.r3){IFuouEN
(3.) EIENUE Lo"_ EJnlEreotue
t
Yl^Ir1f, nf, SAIJYTNSZSUdSUINOIiYTS rUr Tn1SSY'I,
gulruPr ps rnlnreB srnlBredulel ec acBJ erBc 'ecrueaco Bseru eJeru o g8u11 eor€zo6e uud gcrldxa os osBorocBJ elrJeA 'roIslueulluoc ur ulp elauoz nc arierBduoc InrorJolur orrrnle.redurel ole ourrunu olrJolel ri ec pler -opour IBLu urnca.reo pcrrurel eurpnlrldrue FlsBoce pcrldxe crtcry InueacO ep earerd -ordy 'Elsoce gdnp terpaurr rA plec lndurrl -ou€ uI es-npurrlsr8arur rreru Ieur Ii prll -uec 'urc A7 ar6aipdep nu rolrrielrdrcard 1e 'lr3rrgs ur 'rS 'JoBI qns Ienue Inletol pc ep€cs rcor reur relec rrunl E uac ret '3oy urind nc er6e6gdep aplEc reru ralac rrunl erperu ?c rod€ ! elelueurluoJ gcrlcJeqns Erurlo ulp reloc Inurpro op nu Jep oJJeur also pcrruret eeurpnlrldure gc pulr lnrurrd u"r rue^rasqO '(S'ft '3g) rapu€luror3 € ecrtse,r '1r rruradl Blseoo ad BI Elenlrs N.€l ralnsur^epietrdrcerd rS ernteradural pur.rtrd Incu€rE op pl€rlsnlr olsa Erpunf, 3P Brurl]
ep sof r'ru nu rep 'Jo0I q..
"pr". "/rJl reru relec rrunl e e rporu ernleradtuel oJBc ug g.relod €Lurlc o ap Eqro^ alsT 'Jg' Inloq -urrs urrd traddox op El€uruosap prpunt ap crurlc reun arel6eu nep rrirpuoc o1€ocy 'glrqeio-\eJru 1er.lua3 ur also Beruorl rer '1se erds ezeeseldap os arec ecruolcrc rrieqrnlred acrurelnd pz€owroJ os rcry 'rrgseldap rreur urrd glezrrolcerec 15 rnlncrtuplty rA rnlncgrced ole ocrprou rolunrirod^e lnseap qlello^zop aurq relod Inlnluor.I i&r z pururirede ec pl€rp€cu"r g aleod or€r rep 'cuctn Uruott plrtunuap elelr-\rlcB nc guoz o-Jlur lcap PleluorJ 'rurlrreur csesp8 os lecsn ap alrnfuurg relod rS Ieluaurluoc relod rnlnrau e er€ruJoJ ap elrunr8ar elEnlrs pns luls ardg'epueluaore rS cltcry Inueaco uradoce
ereruJoJ ap eunr8er rnrec e tcllcre dr1 ep rnlnJeE € Piuonuur ep Er€orralxe evoz uI quB es op elelered ,rrlerurxorde rS crtcre "gL orlurp proNl op rrcrrotuY IS Isls IncraS -BIng elB ecrpJou aleluourluoc allrnfueJc (lg)
Urponr ep
'8I "turlJ
oa1e1 '1os g8url op Inlerls uI plsrzqns arec -a8e.r rrcads ug teSoq op rot€zurrdrns r5nlol purg 'riprlprr€ Ireru raun erserdurr psel rS rJoqre ep trsdrl otse 1nlesred 'orenulluoo ur €rpnls uro^ o erec od 'grpunl ap eurlc nc alercose oerpunl ep oldJ Eiuasa uI luls Jrurlrr -Eru ocrlcreqns ratullc urielaSo,l 16 elrrnlog 'pde ep snldrns pq -ercarde rnun eral6eu nep eluapunqe epiel -rdrca.rd r$ plnzFcs arierode.rg 'areorroJul rurpntrtel BI ap oseorold alerurlc qns Unru nc ri rcer rolarurlc eldearp u"r llnur nc €arun arirzod o ednco ealsoce ! aunlueru ecllcJe -qns runriels roun ole elelqotural nc elatu 'g'tI ern8rg 'J.l-erBerp glurzard 'g'J qns apeJs nu rcoJ Ieru Iolac rrunl rrJnlEr -adural BIpaN 'g'11 ern8g urp runriels gnop roloc eoreJeduroc urp r€lc soreJ alserluoc olsoay 'rrr?rrrreur llnru rriulrdrcard ap elenue epiglrluec 16 apu11qreru llntu elurar orcttu rerrr tlnru lurs elenue agurpntrldru" '(Ig) ecrdrl prpunt ep eturlr nc lsertuoc uI 'J.0I qns eplec IEru relac rrunl elperu nc 'ueddoy rnlnuolsrs ale A' olaurllc urp alred ce1 runriels elsece eleol 'ErurlrJurupcllcJe -qns €rurlc urp elrleluozardar runriels nrled n.rtuad purrlc op olpp urlsg8 I'lI 1nlocletrrl ^ 'alnsur €,\olrc olle ur rS elt -roee qlnos elnsur ur 'puel{led elalnsur uI 'pns ap rrcrJoruy e pcrpns BelBlrruorlxa ur csase8 as olrleluezerdar runriels Blel"rc olaJ
{}*
.F 4A 30 2A 10 0
Fig. 17.3 Upernivik, situati lingi coasta vestici a Groenlanilei, la 73" latitudine nordici, este o statiun€ reprezentativi de tundri. Golful Cumberlanil, din insula South Georgia (54' latitudine sudici)rilustreazi clima subarctici maritimi (date dupi Blair s,iXIeteorological Offte of Great llritdn). coboriti in eiuda niarilor cantite1i de energie solari prirnite la aceasti latitudine in epoca solstitiului clc var6. Un far:tor cu influentd in accst sens ar putea Ii si nebulozitatea mai per-sistt'rrtd. Diagramele cu termohiete ale clinrei de tundri imbini resimul ccntinental cu cel polar, asa cum se poate observa la Grpnljorden (Insulele Spitzbergen) 9i -lJarrow Point (Alaska, S.U.A.) (fig. 13.11, B ;i C). Ciima Ce tundri din emisfera sudici este mar omogeni, lipsindu-i influenla continentali. 1Qa cum se r-ede din diagrama cu 1 -'nohr,.te pentru insulele S"uth Orkn.v
( f r s .t 3 . b . D ) . \regetatia tundrei se compune din ierburi, rogozr!.i si licheni, cu tufisuri de salcic (fi,. ll.2B). NIai -qf.e sud apar pidurici de r,,esteacdn cu lichr';, iar apoi gi pdduri cu frurrze acic.rlare. In rir.,.!e locuri tundra este separirti de pdtlure prrirtr-o linie de copaci tlistincti. Coincizin,l aprrtximativ cu izoterma de 5' a lunii celei rrrai calde, aceastd limitd a fo-qt utilizati de i{ iiPr.en ca graniti intre climele Df ,:i ET. Solurile de tundri -sint interesante jr. sensul ci particulele .le ..ol iau nasterL aproape in totalitate prin dezagregarea mecanici a rocii parentale, alterarea chimici Clima. solurile si vegetafia
tinentale interioare nordice, solurile de tunde dezvoltare a perdri prezinti^conditii mafrostului. In cea mai mare parte a acestei regiuni stratul de permafrost depiqegte 300 m grosime, dezghelul sezonier ajungind doar la 10-60 cm adincime. au o desf[guProcesele geomorfologice rare oarecum aparte in regiunile de tundri, de forme ducind la aparitia unei varietnli curioase. Yara sub stratul intelenit de mici plante, apa ce se formeazi- in sol produce un noroi gros, care se deplaseaz[ conform unui relief determinind aparilia pantei, lilurit sau terasat. Acest proces se numeste solifluxiune, iar relieful ce-l genereazi, terase 9i lobi de solifluxiune (fig. 17.4 ,si 24.22). acesta t" degerturile de tundr6" pro""..,l are loc in absenla unui inveli,s superficial gi poatc fi descris ca o curgere de noroi efectuate Observatiile gros pe versanti. asupra materialului deplasat arati ci viteza maximi se atinge la amiazdo cinJ noroiul parcurge citeva picioare pe or5, antrenind 'ri mari blocuri de roci (fig. 2a.24). din sol creeazd Inghelul gi dezghelul "pEi un sistem curios de lisuri poligonale pe terenurile cu relief plat (fig. 17.5). Acest fenoargilei men se poate datora contractiei formind cristale cind apa din sol ingheali sau strate lenticulare (lig. 17.6). Aceasti numele de teren cu configuratie poartl inalte, ln regiunilstruciurd poligonalI. de deal sau de munte fisurile care apar in de acert mod sint umplute cu sfirimdturi roci, pe care inghetul gi dezghetul repetat al apei tlin sol le sorteazi gi le deplaseazi spre marginile fiecirui poligon. :\ceste forme se numesc inele de pietre sal poligoane ile pietre. Pe 'i.ersanti. inelele de pietre se fi;ii. care din formind alungesc in j.., avion au aspectul unor haguri gigantice.
14. Clima
de caloti
glaciafi
(DIt)
de Pe glob eristi trei rnari intinderi calotele glaciare din Groenlanda gheati: gheturi si ..\ntarctitla,qi marea zorr[ de rrrarine plutitoare
runriegs op erJas o lBorc ns-s 'leuoriuu lpuro -rolul crzgoeS rnlnuy 1n[aFrd nc 896I -gu;d ug elsp etinru eard neal6ouna Lg6T as nu ecrlcr€lu€ ralol€c. eIurlc ardsoc 'Fluaqt eP rnlnlErls e arEluo{urlB op psrns €ledrcuud .1ayr1u .lp 'purnlrlsuoc ealsJcs 'ralolec BJdnsEJp rriel ilrcruolcr.t rununJ -rdrcard cnp€ omJ ep lePB,\ur ErsaPP olsJ rapuelueoJS Inlrolrral 'polau rS rnp larls un-rlur o-purru -JoJsuEJl epudqz Rzei)lcEdruoc acruralnd olelocsrA 'rnlnruo rolrJarun rs rnlndec uauri -leur qns o,gpedez ap runlrnJ'o raun aralseu pulp 'rn1n1os Brdnseap areorcrd B,\olrc BI pieeqB op alelsrrc lcrru ezerrrrroJ os rroJun llcu! Psuolur rp llle alsa rriarlS glrrotBp rnl -nJJB eJJTCEJEC gtuJrJe JS 'ACruJefnd e1ocsr.r. '(o:ttnuty. lltro\i al1rtsul rltrrp. .umqqste6 to purco,rord 're rielr,rerB eiuangur qns .riues '.1 'y .Brrprou oroJ) (qalrsar aurpnlrFuol Zll -ra.r. ad a8rnc rroeun rS cruralnd aliacer as eurpnutrl 0l) DlrorJrA BInsuI urp uotsBllorl ulnsuruad rrl()lBJ Erorrserp dp raE rp orrlqns lerls uI] u! Fiuaq8 ap eued ap eleuoBrlod eaiag g.21 .3rg '0.9€ ap purrl plenue eaurpnlrldure "J.ltnc'ouenJqJJ lsoJ e Jcar reru edJ eunT .J.T.jB_ luF\rJsqo PlsBrrE_gr ap prorJr '3"I rBrrrnu e p prrls ollnl rrurll Intu I e r n t E r r d r u r l 8 S 6 I l s n S n u s z e l l e r l s r B a . r u g -rxeru 'rnlnrrB olE runl rarl ur r€Lunu JoBI ' ( l ' : t . B , J ) e-s rrry l n l n t u r r u p d 1 u o q r r ;a p r p r r r o l € A e r d n s B r p leJrprr E-s €reunl Jrp . o 1 s . r. u Inlo(l "[rqprlord B B Fg a p a r u r i l g r r ; - r r u e r n J e r a d r u e 1 , g c r u u . \ r l r s q O . I g 6 I 6Z6I o €l pns Inlod Jp ru1 00t 1 .rrlnrurxorde srJur rausrra poJJly op Rsnpuoc e l P l E n l r s , , 1 o l s o1 " E J t l r r\ o s E t r ; a , r 1 o r r , , r 1 l uI Iru e uueurra8 arirp;rdxa o rp rsJlnc ]soJ nr? J[3]eO '/'lI Erntsu uJ lelRre 31sr .,,r]]rur 'ezapueluaor8 elolec s r q ' ' 'T 'y '(ttrnuty 'urnqqsu,t runriels t1tto1 to alnn$uI JrlJrF "_d "p raun le IBnue Jr{uJJf rnlnur;toJ grleu! IBru rr 86I o1o;) rolernfuorur InueJel rlJap '(paltser IncyErc 'oreo1r1n1d rogrniaq8 aurpnlr8uop errrr na alsJ lnlnqol eie;erdng .grrprou aurpntrlel .69) euoraltr BInsuI '.{1ad .tgl urrd rJB ur a8unle JJ prnplei] Inlpaturrlur rnlalunu B prpunl ap Duoz ulp luesrar un ad ateqol '3rg eP e lelrluBc BzruJnJ FlrrunuB o nnurluoc eruroJ relsaJe a.re15eu lep a €aunxngrrog p'21 ateod arec 'aJrueaJo rJde e ,rool"rrp,r* ,"i -uangur rS (rrrptu Inla\ru e1) rrurpnlrlle a16ar -olep es crlcry Inueoco urp plecrprr ruur 'Erpunl Jp rorurlc B ernleredureJ €l 3.t, EI rp plenue arpJru ernleradural nc .ZI .JrlJry rrole.\ elsece rieredruo3 Inu€aJO nrluad e c r r r a p ri ezapueluaor8 J.€Zelolec nrluad 3"S€€l tsl op rrpour t alunue rrnleratlural gclpul" 0alurlsrxo olrrprl -srFarul'3"g ats;rd grnleradural cp rreunl rrpour rrole,\ Jre nu errrrlc glsEace ,nnl.rrLad iaq3ur nc erelod Furrlc Errps .gg lnloqrurs .qo13 ad ap urrd uaddoy rp pleuurJsrq EIenue orpJru ernleradrual ?llroqoc Ietu Boc Flurzard prercelS Flolec ap Eurll] '6e In[0] -rdec ur errr{or rcp.J ruo.\ raprlcreluy 1e 16 rapuelueorC InJarlrr ardsaq 'ro1 e elerudas er€pJoqe o epun ap 'arelod aurreur alrni ..trzy -aqb ep ocrterurlc rolrrirpuot 1e ri trt
.Qh4
,,Little tudine lingi Marea Ross, valorile temperaturii sint cu aproximativ 22'C mai mari luni de lund. O trdsdturi remarcabil6 a zonei inalte interioare a Antarctidei este ricirea intensi a aerului in apropierea supraf'e1ei inzipezite. farna se produce o puternice inversiune de temperaturi, astfel incit aerul de lingd suprafatd poate fi cu 2B-33'C mai rece decit aerul aflat la citeva sute de picioare iniltime. Curgerea pe versarrti a acestui strat de aer rece ii greu di nagtere unor viscole puternice in vii.
Climele Fig. 17.6 Secliune in malul unui riu lingi Livengood (Alaska), intr-o regiune cu climi subarctici. Se observi o pani de gheali in formi de V inconjurati de luturi aluviale (foto T. L. P6w6, U.S. Geological Surrev). I
F
M
A
M
I
I
A
S
O
N
D
0 -10 -20 -30
alpine
(ale
marilor
inil[imi)
Asa cum s-a ardtat in capitolul 7, creqterea indltimii este insotitd de o pronunlati scidere a presiunii atmos{'erice ,si a temperaturii aerului. Astfel, zonele climatice prezintd variatii considerabile pe verticald, pe distanld de citeva mii de metri. In general, ca efect cre,sterea altitudinii echir-aleazi astfel climatic cu o crestere a latitudinii, incit putem gdsi echivalenli ai climelor de tundrd si caloti glaciari in zona de dezr-oltare a ghetarilor alpini situati deasupra limitei piduriror. TotuEi, in ceea ce privegte un aspect important, analogia nu se mai justificd: in timp ce spre poli intensitatea insolatiei scade treptat, ea creste odati cu termice altitudinea. Astfel amplitudinile diurne sint foarte mari I,r altitudini mari in zonele de latitudine medie gi joasi. dar sint mult mai putin pronuntate in climele arctice echivalente.
-Ai
Presiunea
-60
Fig. 17.7 Graficele de temperaturi pentru cele cinci rtaliuni de pe calota glaciari sint bazate pe inregistriri pe perioade rcurt€, ilar ilustreazi bine clima rece predominanti in tot cursul anului (ilate din Trewartha; ( I.G.Y. Bulletin> gi <r, vol. 16, 1963).
266 | Clima, solurile
gi vegetalia
gi temperatura
In capitolul ?, se arita ci la fiecare 275 m de cregtere a altitudinii, presiunea atmoscade cu 1/30 din valoarea ei sferici
(fig. 7.8). Efectele fiziologice ale sciderii presiunii sint bine cunoscute de aviatori gi de alpinigti. Principala influentd se manifeste prin reducerea cantit5lii de oxigen care intri in singe prin plimini. La inillimi de
oz'l!tdurV
c.9
_ag7'gldtuy
I
'l!ldur
-3.S
0t-
v
U
$uwstdrilsA
ffif#
:5.6 f f
u 08€t 9t
0
r
erlnr nrlueo etpelrt | l l r l u | J !t ri s r
9'lrPuY I
5:#t+
u 09et
I
e^ococu!A
z9zL 9t
0
r
9
9
1
edrnbary
'1'c1 ern8g nc prn8y Plsellce rieredruo3 ')ot'g reurnu eP else el€nue eaurpnlrldrue (ropencg) '3C) pseof eurpnlrlle BI otln} ET 'G'tt rlecrdorl riunur 116ace grnfuocur arec Bpotun ,rurp Fl€rrolenco arnppd ep alarurlc uJ rS ec -nlrlle rJetu el pcrtu auEoJ olsc BIanue Bcrru -ral eeurpnlrldure alerrolenco olrunrBor u1 'glnzFcs reur urind re-rqr '1de.3 aq .lrJpur olso uJnleradural Inla,\ru el op eloc tlcep rcru I€ur 3"02 ,trlerurxorde nc rrnlereduol gqre ps ur 000 t BI ptentrs eunriels o ec e1da16e uralnd au laJlsy .nJloru -op1 ad 3"X"9 ecrlc rp rlse nrpJtu ll?crua^ clrural InluorpeJts gJ l€lErE ure apun , L lnlotrdec u"r Flelncsrp lsoJ € eeurpnlrtle nJ lnlnJaB rrrnleradrual p EIpJrrrJB e.rrapqrg '9su3p EJeJsorule o-rlurrd ro6n reru carl alr acareorp .rrurilgug ed alelrsuslur pcrru I€ru o n€ rnln:1cads e 1 e r r S o r e r 3 u rr i r r 3 o r a l r i e r p e r o a l r u d E r l e a p e4 'alncgldou Easape alellnzal nc .arrdorrl eiuerradxa rrrp l€lelsuoc ne rilnur urnc eSe 'lgp.u Inlr^ru el l1cop ur 009 1 e1 apadar reur llntu ecnpord es ea.rezuorg .olalor,rerlln rS ololorl rolrierper € elelrsualur ur oraliarc o ep ri plrfosur alsa rarielosur eelelrsualul 'J"BZ-ZZ e1 purd nc rraJrp 1od prqtun el ap rolao alu 16 oreos e1 asndxr.ro1at -corqo eprnleradural opun .rurpn1r11e rreru el luapr^o ap trqasoep alsa alrrqun elor rS esnd -xe eleia;erdns arlurp crurral InlsErluoJ .eJBOl
-elnurls gcIzq giuangur o plrcroxa oplec alrz nc rcer rolidou eoruurollu rer .are1c eueoJ rrnJnluoc are 1nlesrad .rnd else lnrae curdle elunriels u"rloJtsv '(g.f t .3C) aurrilprrr areru eI elenlrs alalcund u1 rridou lndurrl uI _Brnlsocee gprdur lol errceJ o u1 rS relz lndrurl ur rnlnrau e eprder arrzlpcul o €l ecnp
0 t 9 e^or e-l
0t
ri.drY __tue
9t
oz
ui Inla^rN I 0l I opuellow
VL
3!tnl
o c e e e c o s u e l u r r S p r d e r 1 o 1 c s ec e r a s a l r J q u n olec Jer osuelur rS prder csozlgcur os crelos rrurunl osndxe elaia;erdng 'ernleradrual cp ropielar erdnse ppun;ord giuangur o are eurrilpuJ oreur sl rarielosrrr ErletrsuoluI .yos e1 rariel -osur EJJecrJrsualur 1a;rse pulirurrad'erulos er5raua cp Fcrru reru Jlelrluec o gzer,rap ri oqrLosqe jurd 16 gde :rp rrode,t 'uoqrec ep plxolq ep lnzEcs Arlr?lJr lnnriuoc un nc 'lBrJ -orer rre ep Inlerls ge p1de3 ledrcrrrrtl tca3a ec ar€ JrrJe.lsorulu rrunrsard Dcrcppcs ocrBolol -eurlJ rScr8oyoroalcu JrJpr,\ ap lcund urq '9lJetI gde Plrsccau rouerq earrlgBard pugc rJunlu ala,relcoln€ soloJ areru ep turs ur 00g 1 alsed ap rurri -Ipul EI Fc relc asar;r 'a.ratlray ap lndrurl ri aunrsard eJlurp erieler el aJeolrre.IJJ olr?p atetuazord Jurs arec ul Z'lI Inlaqel urq '[rqEraprsuoc aliaBunlard cs rolJluarurlu p areredard ap lnrlurl tlcuJ IoJlsE 'cprqcrl rol1e 1u rS rcde IE r.rrr{rrrl ap lntcund ri epecs rcru runrsard el qc 'BJuJ{uosE op '1nr16 elsg 'rurpntrllu i)ls.)cr; u1 ap alrrirpuoJ ur €cJeporuoce gsur ocnpord aleod as '€nop nes rz o pdng 'rlezeu rr8erouraq 16 giear8 odec op rrornp 'cunrcrqgls ap ariezuas o-rfurrd lezrralcerBc o(eurpn1r11u ap lnpr) elunlu op InFr otscJrueul os es edecur tu 00S ?-000 t
06 L6 66 00I
t9 t9 89 tL 9L
(J.) sreqrag ep Inlrund
eaunrsard
s6
0 0 0g 0 0 9I 006 009 0
(-")
(-) eeurpnlrllv
A''I
TNTSSYI
.ir-lrM
10 5 0 intre datele de precipitalii 9i Fig. 17.9 Comparalie temperaturi de la doui staliuni montane (date din Trewartha).
Efectul cresterii altitudinii la latitudine joasi este indicat in diagramele cu termohiete din figura 13.7. Degi diagrama se deplaseaz5 in jos gi spre stinga, se mentine un mare grad de uniformitate termici. La latitudinile medii gi inalte, pe de alti parte, ne putem agtepta si gdsim o ampld variatie termic[ anual6 (amplitudine), tinind seama de varialia pronuntati a insolaliei intre vari gi iarni (vezi graficul pentru Longs Peak, fig. 17.9).
Valea Salinas M-rii Santa Lucia
M-tii San
Precipitaliile
Fig. 17.10 Efectul reliefului montan asupra precipitatiilor este evident in statul California. Izohietele sint exprimate in inci (dupi U.S. Dept. of Agricuhure. <
Influenla generald pe care o exerciti cresterea altitudinii se remarci la inceput printr-un spor de precipitatii, cel putin pe prirnele citeva mii de metri. Acest fapt se datoregte ploilor orografice, generate de riclicarea for{ati a maselor de aer gi de riiire ulter i o a r i a a e r u l u i ( r - e z ic a p i t o l u l l f ) . D e a s u p r a altituclinii de I 800-3 000 m. care constituie zona de precipitatii maxime la latitudini joase, sporul de precipitatii incepe si se reduci cu indltimea, datoriti incapacitdlii aerului de a reline si, implicit, de a furniza mult[ umezeali la temperaturi mai joase. In general, muntii ;i podigurile sint zone de climi umedi. Acest lucru este si mai bine
eviderrgiat intr-o regirrnc arrda sau semiaridi, unde muntii formeazi insule de climi umedi inconjurate de intinderi ocupate de degcrt sau de stepi. Sciderea temperaturii duce la scIderea evaporaliei, rezultatul fiind aparilia unor conditii de umiditate. Influenla lanturilor muntoase asLrpra cantitllii de precipitalii este ilustratir in figtrra 17.I0. Statul California prezinti un relief cii in regiunilc foarte divers; observim Great Valley gi Death Yallel' precipitatiile sint sub 25 crn, dar pe versantii occidentali qi Sierra Nevada Klamath ai muntilor depigesc I75 cm.
268 I Clima, solurile qi vegetalia
.SI-"0I)
InPnB
IIZUV uI rolemrlc B reurDnlrtlB nc lrode.r ur ueleuo2 f t.ef
o plecrdo.rle.l -npgd nc ps -eor Puoz
-
000 i o00z
gped|'uoc BlectdoJl alnp9d equreqnln
oooS eurpueald euoz
000 t :all eu! aueluourerlu I slautzeq ur gtnllnc ap alauoz
'lceJe lsace glurza.rd nu 16 1ur.,l ep e1J1so-dppe11i1zod ur turs l.€I .3S ,rlp eterqorurel ne BruBrt€rp ur etecrpur aurpntrtle ep elunlietg *
ale elenue alrJole^ rS riueurruop rrroqre 'agurpn1r11e'roleuoz olrrr unuop oleluazerd turs '(oleurco^ur aletels rS euozuv InlEls) operoloS p6rpod urp ari€ta8e^ op olauoz P l u r z e r d g 1 ' 1 1 e r n B r d . F r e l c o p l r q o s o a pe l s o eeteuoz _'aurrilgug pcrIII el red€ olunuasop nBs oladols apun ,llpeIII rurpnlrtBl "rI
eduredeclrl eiallproc
0009 !4aw
-ord aral6erc o ezeerlsr8erur os .parun rurlrr€ru reB op osBlu cnpB arEJ .(peurn ) lueuruop l n u o s n r u ) a r o r u o z o s n e s ( e 1 a a z r 1 ea rolrrnlurl nraundxa Flrrol€O .aaurne enoN €lnsur urp Iertuoc sotunru 1niue1 13 g1e.r1uec eclrJy urp rrozuonng rriunur lurs .ruecrrerue -pns rolrzuv eJEJB ur .rerlslrJlceJec runrBor gnop otly 'nrad rnlntets Inpns urp nldurexa un sole B-s opun 11.11 ern8g ur rlerlsnlr rIBrJo]enJr alrunrBar ulp ralieg lurs rpJun -e8e,r erdnsp rrurpnlrlle rrral6erc elelcoJg
rorriun.., eeunr8aruI ..' 009u ;::",J"r^r"H ericunJur Erclsac'e e,euoz "jlriTiil|t""t, orreurirurl eriele8an ap apndrl gzeelnlrdece.r
nrod rnlntels Inrluoc uI Iu 000 s €crrc el guB a s r r z e d e ze l l w l T . k t . t t . 3 g ) e c r u S a , ira d g z nc^rouoz col ocBJeurdle euoz sns retrq.(arie1 -eEa,t _op auroJ rof,sacuBarorrcsepnrlued IZ u; rza,r) aacecrra 16 rrnq.rar osrrgynl 1n1or_ldec 'gu1d1eBrpunl urp gsnduroc .rcedoc erp3.atiel -e8a,r o e16o.rc,ur ecrrc uy ed ecarl erec 00U t 'II{nppd .rqcsnur nc latlrull erdnseeq Flrr - e d o c uj , e ? o q o n t n d l r o q t o n J a r n p p d a l 6 a u r n u os oc Baac purnlrlsuoc ,lircrurodrd urlap auetuour rrrnppd ricedoc opieor.reclnsBlrurrl BT _ 'oreur plrlelor pleezorun rS eluelsrs.rad rrni_ecep €uoz ur tqcinut nc ttnppd pulonp -ord oueurpnlrlle nc ourq reru 1" 15 prloo .snqureq oalg.rda -zap es e1ue1d lnrqc6nlq eP ^BluopunqB o rcre plsrxg .€aurpnlrll€ nc llnru reru rS puJzpcs rolrcedoc ernl€ls o-epaurn Flerrolenco eernpgd tJcop prer rBru 15 q11eugurind r-.ru elsa eueluotu earnppd '(16 'dec) a.reorrednsrurpntrlel pl rep .aieoT rBru rurpnlrlle €l el6aJc ac eporun pla.radruel earnpud nc €uerrruos erec a^ouoluoutanppd ur letdar] ecerl po ru 008 I rS OdZ f 'llnur pcrn uernpPd erlul ererurn B) '* Eaurpnlrlle nc rolrrielrdrcerd e pteiunu
uI oeJec 'e1ern1eu ariela8a,t op olcurlsrp euoz Blsrxo €c lelelsuoc e-s oe.rerurneJ .eurp -nul€l ur rrrPlurBul glrrolep ecgrpotu re-s alo eJBa ur pour r6elece ur Arleurrxorde .ecr1 -Brurlc rogrirpuoc €oruqrurqcsop Flriosu"rolse Ilulpnlllle e eretsarc o ec te^resqo. e-S ecrlolq eleuoz 13 uliereEerl
.rrraaeurrrd 1ntr6r1ysards at6adot es epedez .r6nlot .lcly .res roli -uenge 1e rS orqg rnlnrr rololrqap lnun8a.r 'pr_n_sgur Fclur IBur u; rSep ouzeaiuangur r5e1 .ellu-al rolalels -eddy .rolriunur 1niue1 Intse uI 'opurolo3 rS sesueryy ca11e14.rrnossrtr\l oeleug 'erqurnlo3 Frgurnu es rrzedpz ea.rrdol urrd aleluaurle pde op olrrnsrnc arlurrd 'rollrnlr elllqlB u! luelsuoc lrqep rnun €ereu oecseedol es -riueur el IaJlsB purnqrrluoc gs adacur pugc .rrral lndrurl ug pugd ptsrzar e.recorrzedezB orulnrunce ap auoz arnlrlsuoc elleu_I elrrniuuT 'gde ep rolrrnsrnc Inllqap pzeefuangur a1e epun rrpaur rurpnlrlel el piuel.rodurr aruru o ne eu€luoru olorurl3
',' ^&,aq .f
*"$
bs
&* l,i&:
,,fu1.*frifu' frt
trtM
Fig. Zoni, ct zipezi vegnice la_ citeva_ g_rade latituiline U.l2 de Ancash - Peru (foto Aero Seruice, Litton Industries).
de
ecuator.
Vhite
Range
in
apropiere
Metri 4000
3000
Tipuri de - ' r .TSan Francisco veigetatie 3840 m -Piguni alpine!tn P d d .d e m o l i d
!lgle1nann brad
!i31"
Zone biotice Zona - Limita Pddurii-
-
-
Zonahudsoniana Pod.Kaibab
560-860
2000
de pin qalb 460 - 610
1000
0 Fig. 17.13 Zorarea in raport cu altitudinea a climelor montane gi de platou in partea sud-vestici aridi a Statelor Unite deter-ini succesiunea foarte variati a_ tipuri_lor-vegeti;iei localei de la tufirig de degert pini la- piduri de conifere. Districtul Grand Canyon M-Fi San Francisco, fin nordut etatului Arizona (dupn G. A. Pearson, C, H. Merriam qi A. N. Strahler).
270 I Clima, solurile gi vegetalia
'JtJJJe llrIncJJ3 c.)Jt]lEtrIJJ \ rrI rrJetrr , ] 1 n u r r e u r r r aJ p r r s r l l r l r l l lnlJ-\ru pl I)ulFunfe .r0}unJJ el rJlsJJe EJrrrprltr]18 10t{ JJlg) s o t n ? r u ]IJJP llnru nr rcrp Js-n[)urIIE .rrpaur rurpnlrtEl rls.)rll el uI 000 t_Ogj e l?l olsau -[Jlut;r:- rJru!J.\ toIrzJdEZ Blrurr-I .(t.Oa .3g) JJrlJr_E rJJllrrnl .riur.rrrd Jllnru r,rr lJBlrrurr'(etrrdle erPun]) rurdlD nfun:pd E1roz r?ge rs Jolr.rnpt;(I rolrrrrrl r:rtlnseoll .rJrrrr rlSn(IJr? roun €rnluls e1 purBunfu "tlorur,,rdrd 1:radse Itn J J J J i U T u o J- r r r n p g , l E l r r u r [ . , p r r r e r t l _ner -ordu urnsuur rd .Jrlozpod rlrl rl) rJr; rS lurs JlrJnlos _ ' ( , l 1 u o r o q )c l r l r . : u J ; r c ur l ) . ) r r l J r u q n s J O J r J n p e d J . r B O l € u U { u J . ' c l Jl l J E o . J . . l r e l n c r o e . ) z u n r . Jn r r . r n p g d . r p r r r r r l n r ( u r 6gc €-006 z) F t r u r u { ) s p n q e u o Z . u p r l ) r J . r u rr n r n l 1 n F u n 1 e - c p rlotl .rrrIs earusr:1tlap rrr .)lrrr[Ilul rrrrpnlr]r?l Jp JlJuoz rS .)uoz .)lsJJa .)JJur rJerr€urilse e z E J J J d n s J r u n u J o J e J _. r 1 e , . r t r 1 o r 1 1J u o z J I ) orJ.)s o lllrrlEls ne rrilolocg .rolrrfelrdrcarrl
W
1
.4.r"
Solurile gi proceselede peoogerteza l
v
omului de a-gi procura hrana, imbricimintea gi addpostul, dar gi tipurile speci{ice de hrand, fibre gi material lemnos ce pot fi obtinute regiune geografici. Studiul dintr-o anumiti sistematic al solurilor urmeazd in mod logic climatic, deoarece clima este un studiului factor esenlial in formarea solului.
Solul corp dinamic Mulli oameni igi imagineazi solul ca un lipsit de via1d, acumulat strat rezidual, intr-o lungi perioadi de timp gi care conrezervi de substante neceline o anumitl sari cregterii plantelor. Pe mdsura dezvoltirii pedologiei s-a constatat, totugi, c[ el formeazd un strat dinamic in cadrul ciruia se desfisoari fdri intrerupere numeroase si complexe procese chimice, fr.zice 9i biologice. Departe de a Ii static, fdri via1i, solul schimbare ;i este un corp in necontenitl dezvoltare. Astizi ,stim, de pildi, ci solurile reflecti condiliile de climi, relief ,si vegetatie qi ci structura internd a acestora se modifici atunci cind condiliile amintite se schimbl. Pedologul atribuie termenul d.e sol (solum') materialului de la suprafala scoartei terestre care, intr-un lung qir de ani, s-a diferenliat in mai multe strate distincte numite orizonturi (fig. lB.1). Solul prezinti anumite proprietdti fizice, chimice 9i biologice caracteristice, care-i permit si asigure creqterea in acest mod de diferenliindu-l plantelor substratul sterp? care poate fi format din stratul de alterare sau din roca durd subiacenti (vezi cap. 22). Solul propriu-zis este format din particule minerale si organice, pe cind stratul subiacent poate fi, gi de regulS este, in intregime material mineral. solul apartin Substan!ele ce alcituiesc celor trei stiri de agregare a materiei: solid5, lichidd si gazoasi, pentru cregterea plantelor fiind necesar un echilibru adccvat al acestora. Partea solidd a solului este de naturi Particulele atit organici cit gi anorganici. anorganice cirora solul le datoreazi cea mai sIu gi volumului mare parte a greutilii (fiS. 18.1). alterarea rocilor prin provin Aceste fragmente variazi de la dimensiunea pietrigului ,si a nisipului pind la cea a unor particule coloidale atit de mici incit nu se 272 | Clim.a, solurile
gi vegetafia
'lBuJrp ourq Jlsr E l S e a C ar r o e u n J e p Inlos pc Flere 1n3o1g'(tnwqry n{ap ptxo) ed,enc psuJ qleulquroc oeiuelsqns r6urelaceeiuezetd Bcrpur eteod lnueqle3 ec durl ug '(to.".f) n{ ap rrzrrcolaisasnc rqasoopur ezercose os (urur ur) orSor eoreoln3 'rnlnrog re r6ndruoc ap ripr alaurnN nrlaurerf[ -lluec rcnu roun reiueza.rdRuJol€p 'rrnlos e1 lurs Inuaql€8 15 1n5og (sunJ,rnrruoYiro etrulllul sap rrolnc 'snwnq urind a1reo; ne 1re6ap 's 'n INgt{ruydso vdno) sf,ruJ,sruoTnNyuc op epnlos 'rrnlreSap rS aprreruresaladals u1 INNIif,YU.{ Sfl IIUOCSIYf, I'BT TNTSSYI nr6nuec n€s srqcsap unrq BI eurd 'so.roce.r 'peurn leturlc nc epunrBar ur srrlJur unrq nes '(I'BI InlrqEl) rol nrurrPru e Epurcsorcsop 'g113ru 'dlrlr. oSulard n rbeu el op ez€rrul rolrrnlos eoreolnc'llperu Baurpro ug rS ye.rd :g .re rurpnlrlBl BI cPc laJ]se luFlBtrsuo] 'Eurrlr ap tunc rrrotsalec oluoJrp uJ a]€cgrsBls lurs elnc -r1rud alsacv 'lnlos csernlecle ec rolelncrlred purdep rol Inpurr el orec oau:lrqorcrurrrigl -rlrtce €olelrsuolul ap 16 reriela8a,r erig8oq eorrrrrerrr e[ FJaJar es rB rnlnlos u gledrcurrd 'leraua8 ug 'apurdap snrunq op eotetr ap o ornlrl,svoc lnlnlos DJnlxaJ PcllsrrJlcerec 'los qns I l u e J '(psnduocsep lerired 'eug ecrueBro FUB os ec €aac op arraleru) snunq ap rnlnlnuriuoc nral3erc e gtuapuadapur otsa ernleur rolrrnlos eareolnc oaleluared rrJor n€s rnlnlsrJa1Bru BarBolnc giurcasuoc o ec 'nr8au e1 pugd ounrq urrd 'qle nl ep errel eleod rroyna ap eiue,rcas ezue.rlsed oraurl rJnlos alrrunu€ ISaO 'Ios o nldruaxa ardg '(txalsroq rrolnc ug eS urp rrnrgs ap rraundap roun €rolep aleod -ue1d rzar) arpolnr ap raiuoia;lp ptrrotup os gqlu Erreolnc ! snrunq ap lnzgcs lnuri -uoc un gzBJpFJt tr6nuac elrrnlos lcurlsrp lrnuSrqo pour ur .rede 1os op alrrnl Flecsn elsa -uozrro 'rn1 urirzodruoo ardsap rS €rurlc pu"rJ 'qe1s feuarp rnun E nes rurlielu 1os rnun e raun eiualsrxa g re runc rrirpuoc olrrunue rS areturoJ ep Inpour erdsap allnru aunds aleod ou ear€oln3 'ruelJosqo o erec ad gllsrral ec '(gag nldurexa ards) rinper reg op rop6 -cerec prntpsprt lglurp eac eieod alse rnlnlos -nduoo eiuezard eosaprl pclpul pparun gurrlc 'aurs ur Jourur JolceJ un rSa6J eereolnc o p e l r r n l o s u r r n J l s p ( J I Ur S r r s n r r J c a l u o l n ' ) 9A'0-I'0 s'0 9a'0 I -S'0 a-I Z alsad
uy drsrtr1 nrpaur drsry .ratsorFdrsrlq ug 6r,rtar4 , r a r s o r S8 r l 1 a r 4
.rnlnlos pluJalle 1e 1u1ue.rud InlBrraluru ernlrtsuoJ lrnptzar e.rsorradns ra eaf:ud 16 lergsq'ns ulp BcoU I.gI .FIC
rolrJnlos B Bcrrur{c-o:rrzg urintltruo3 ' r n 1 e r i n l o r . r t i r r . r J r l u J r . )u[ J J n p a c a 1 es e c o r d r S e c " 1 o s. ) l ) l n l n [ ] l l . r . ] 1 r r unrri r z - o d u r o c r S a c r u r t q c - o c r z g. r l ri g l . r r r r l , r r r l u r . ) l - S u o u n c q s o r n q a J l I n l o s r r l ) n l : - l r r r Jl r r . ) i l ' l o s u r p a c r 8 o l o r q _a r 3c n u r q JJ I i p r rr r l J B B r u r n u r alBllnzer aloc etsnepB 3s erBc BJ 'qJ+sorule ulp ur.Lord Balsace giuasa uI 'rnlnlos re r6rqcsap rrrod urp eleze? arnlrliuoc o gledrc -ur.rd gluauodruoc Brerl a otr6.r35s u1 'rriar,r IrqBro^€J nrpeu un eruroJ ereod nri rcru rS ocrrurqc gicea.r elsoce ern8rse eleod nu 1n1os gde g.rpg 'los ur col nB orec osocord rollnru pJasereu exelduoc pcrturqc erinlos o alse ornyn1osotinyos 'rn1n1os B Eplqcll eotred 'rnlnlos €rrurqcur luplrodurr 'ecrue8.roue 1orun aleprolocalalncrl.rudnc euna.rdurgonegcrue8.ro arraleru ap eleproloc olalncrued 'ereol€zor rS elcosur orurrara'rrrelceq 'rclednrc oalueld ap Iurc9pPr urP alrnlrlsuoc puru BJolsec€ BolEl -rroleru oasndurocsap 15 rr,,r,eleruruu rS e1u1 -e8e.,r.eiuelsqns urp plerrrroJ etse qprlos pcru -e8ro ee1re4 'cr1do lndocsorcrru nc eepe,,l1od
..-tr.-
2^
"o
go
-o
.O
J
.D
"o
,-o)
'o
/^
7( nisio granulometrice fracliuni Fig. 18.2 Procentajele fiecirei (vezi, de singur punct pe aceasti diagrami triunghiulari prin areale delimitate de linii groase (date furnizate de L. M. Turk, H. D. Foth, <
Ministerul Aericulturii din S.U.A. a elaborat definilii standard pentru clasele texturale ale solului, in care proporlia de
a."^ \67
@% @@ A . L u tn i s i p o s
C.Lut
B. Lutargilos
l-lr'ri''o
ffi
o.n,,,
fferar
D . Argildprafoasa
E. Lutprefos
Fig. 18.3 Compozi;iile tipice ale unui numir de crnc claee texturale ile sol ilustreazi ilefinigiile utilizate in clsdficarea solurilor. Aceste cinci exemple sint indicate prin puncte insotite de litere in fig. 18.2 (dupi U.S. Department of Agricuhure, <
274 | Clima, eolurile gi vegetagia
(nisip, praf, argili) pot fi reprezentate printr-un asemenea, fig. 18.3). Clasele texturale sint indicate gi de C. E. Millaro U.S. Departnrcnt of Agriculture >o John Wiley anil Sons, New York).
lisip praf gi argil5 este redati procentual. In locul unei liste a acestor clase cu procentajele respective, datele sint cuprinse intr-o diagramd triunghiulari (fig. lB.2), care permite inscrierea simultand a procentajelor celor trei componente. Yirfurile triunghiuL00oA din fiecare dintre lui reprezinti cele trei categorii de particule - nisip, praf sau argila, Termenul d,e lut se referl la un amestec in care nici una dintre cele trei categorii nu domind asupra celorlalte doui. Luturile apar agadar in porliunea centrale a triunghiului. Un sol ale cirui componente il plaseazi in punctul A din triunghi va con1ine deci 650/o nisip, 20o/o praf gi l5o/o argill; el face parte din clasa de texturi denumiti lut nisipos. Alt sol, a cirui texturi il situeazi in punctul B, contine 33tl"o/o nisip, 331/ro/o praf ,si acesta face parte din clasa 33tl"o/o argili; lut argilos. Figura 18.3 redi cinci exemple de texturi; poziliile respective sint indicate in figura 18.2.
elucr
a.rseu acrlEJle rrnlos
eun.rqrs rruBlsBc trnlos
FrPunl ep rrnlos estloz -pod r6 elrlozpod apr.lnlo13re rrnlog
T;llttXt;]
"rt"ru aunrq
rrnlos
alun I elerurlc ur ,Ipl ep0ru alrrnl{ e l e?AAr r l lnc l IOSI lueAcerd ue^i caJJ elreo
eprre rS epeurn -qns elerurlt ul lualoarrr
rrnl.re6ep ur a1 -elruuJ efa;erdng
;sl
EIES
nN
-eJeu
llrls nu elelrreruRpueure
'lerauai
urIBclY
0'II
0'0I 0'6
praB los un Jaa aJEr rolrJnl -1n:r erftlacxa nc -lnJ alPol ulrr areseJeu aseoreJ -lEr aluaurEpueuly] A I E S J J E U J S E O J "dl E -lBc elueuepuaru a l B l r p r cICE E
I
eJBseceu lurs
u1
I BI aluerelotr roll e c l erldecxe nr elrrn inll
,?l
1,r,1""1 I q'r 0'l
e1lr.redy
IEU
-l
I
elueruspuetuE
rrnlos ap ednrC
rrnlozpod
cru.relncl
L'9 9'9 0'9
s'9
0's
*UOTIUN]OS YSIYIINITYf,TY
PIJE el.reog
co+
IS YSIYTIOISY
ilr9puaue BalBlrsaJeN
0lElrpr3Y
gd
U'BI TNTSSYJ
-rlrqrsuas ur 'los crl€c ap rod€ e orirlrosq€ cp €olElrc€dec ur our]\ralur rnlnlos EJnlcnJls 'lEluozrro osndsrp rcpld urp Flsuoc prelrruel 'ruc - g'0 dp €rnlcnJls 0I InrlrtuBrp llr alEcrlrr-\ JruslJd nBs oueoloc urp Jlrnf ecle pulg 'ptt\owsrtd nes !,tDuunloJ srnlJnrls ne rJnlos olau,-l 'DsDoiunptt Dlnlrnus o nep .pruroJ qcrr{s ^rf,elar eturoJ rp JI.le8tr:By -rcnu nes ?crrpJrlod ErnltnJls o nep -alrincse IrniloJ rS rrqcnur nc 'JlE[n;rrru dl.)]EiJ..;y '(t'gt 'FC) Ios urp rolrzrolol 1nroln[u nr rreur r B L u J I E B J T B eu r e z e a d n r 8 a s I o s e p J I a l n J
ap 77uo1.'i}1rud pllB ap ad 'az0q ap quulrs sacord un-rlurrd - oralSoJc nrluad llunucp eresecou lurs al eroJpc JoJolu€ld rzroloc op alupec g lod ozeq elsacy 'aznq ec er?ol -oped ug rincsounc lugs nrselotl r'a nrzau8eru 'nrcluc op trrlrzod '(;te.tlozrp rolai IIuoI -uBlsr{ns rle areluarurlo Jcrrurqc cpJrued) ruor aurior 16 aFerle lod rrzroloJ 'ecrrlcala €uIJJes o pur.\y 'ealelnar8 nc lroder rrr JJErrr JuEoJ ro1 eie;urdns uud pJrldxr rs rolrz - rolo J ale alrnu$rt1o.ru ilcrurrqc rpi grarrdor4 'DtuDiro llztoloJ nes 'rzroloc lDplolor InsnrunU Jp arrotsrlEc 91le o arnlrlsuoc urJ InsnurnH 'arE.\rllnc op elrrqrJnl 'Irtorrrul 0'I el FuJd 100'0 rp Inrlrtuerp nJ p u r n o r 8 u l ' g u a r a p e r S r n p I n l o s o c E J 1 o d r r z r rrritlns r31n3 roun €turoJ qns Flurzrrd rs rlnr .los -oloc 'rrErrr -tlrerI alsacy'Cde ur alepuadsns ururprr 16 liFtrtuec ur JedE psur EceO ur redE Eareurirr csa.\rJs rrzroloJ c r l d o n J Jlnze-\ q 1od nu 1;cug IS l n d o c s o r c r r u ^€l 'rurouorre 'los ap F:Iezrlrln rolrJnlos rcrru rP lllE luls olEProlor clrlncrlred e efelrurlecle rS alegrprce op eJ€os elurz urp rleraurru rrzroloJ elrcd ce; 'urut 200'0 'au\D)ID arrnlos (Of -f) -ard ssEIJ rrlo qns IunrsrIJrurP nc 6'91 InlJqBJ ' l n l e p p J n l x a l n c J I "rolJlrr'lrP g alsad rel 'aptto a1lJnlos BzBrzrralc€reJ JJ llrrs Jolrlrrpld earal alsa rnln-11rl -6arc nrluad aunq reru JIJo JlrJnlos '1eroua.a Q-V) I qns rrolp,\'Dtlnau 'PIIrlllp B I BareolE,r (rrnlos eT .qurrqcs ap rrirzorl uI rlsr rolrurcEPBr u;ropunrlgd u r r n l n l o s r r z r o l o J r p € J r r J t u r s e a p r i n u r i , r . r ";ilrd r.: glrBre ap rlelrtuur rrllru o plurzard lurs ua8orprq rp rruol .ernlsece |1igtrur1ec1e alsr eJuC[ 'roleceJSrlEs [urrrrp un ern8rse tS rriplrprce €eJeJnserrr e1 a15a,rras ri rnynlos e nrlued rcru eard luls rrrod solrlfue 1os un-rlur rer 'prder oueoJ rJ Jleod Infeualp In-Hd op €crrrunuap queod (_HO) .rrle8au riecrgcul lrxorprq op lluol EI pletrod€r drsru u1 'sof reur ecrldxc B.\ es runc eie oede rnlnlos erinlos ulp (+H) uaBorprq ep ruor alirusuerl e op rS curiar B rp rnlnlos _p ur.erierluacuo3 .otetrplc-Bo ealelerrdord Erns€ru aJ€ru u] r?urrurJlJp llirpuoc Inlnlos etfnlos ur Ezeacrc .rrlrzod riecrgcrrr uagolpiq eo acoJeoop eluelrodurr alsa ernl\.)tr
i-b,.
sol a fost analizat, gisindu-se in el un surplus de bioxid de carbon ,si un defrcit de oxigen qi azot. Apa din sol, adici apa temporar relinuti in sol, este de fapt o solulie chimici complexi. Ea este o solulie diluati de bicarbo-
nitoare stratelor, cu texturi, culoare gi consistenli diferite (fig. 18.5). Solurile sint identificate gi clasificate in grupe mari pe baza succesiunii de orizonturi pi profil. ln esenti, profilul solului are trei pirti. Orizonturile ,4 gi B reprezinti solul propriu-zis
Fig. 18.4 Patru tipui principale de structuri a solului: l, lamelari; B, prismatici; C, poliedrici; D, griun. toasi. Linia neagri din fiecare imagine reprezinti 2r5cm(un inci) (foto AgiCde RoyV. Simonson; B gi D de C. C. Nikiforoff, Diuision Soil Suruey, U.S. Departrnent of Agricuhure).
276 | Clima, solurile
gi vegetalia
oltunu€ ur nes oarello,rzap ep luarcgns drurl Bcu! ln-|B ne-u oJPc eJeurl olllnlos €I urrsP8 o '1elue.red Inlelroteru ep apurdep nu los aP pdrl gc oeleraua8 BInBer e1 ep aridacxe g
-ueredrcor n€s ereralle eP elerls -odnr8 "n "rrrffi urp r6e-o1ece r.rndrl ed rede eledrcurrd
rrnlos gc Blelsuoc eleod as 'e1red gtle aP ed 'allroJlP PrnsPtu orEcerBo o-rlur lurs alBls rolsoce allJnlos 'ecrleulrlc rolrrrqesoep "nop sznuc urp orep oer8roa3 r5 puu1d.retr{eleluts urp luoruard ep eeunr8ar ug gleluered ecor EzBeruroJ lruer8 rSelace 'Fplld eO 'gtrSert e.rarpd o alse els€ece oleluared Inlerreleru op ^rsnlcxa l€urrurelep olsa Ios ep lndrr gc oporc erunl gllnur rSeg 'aleptoloc runlsueulp el osnper 15 rou r6nduroc ur eleruJoJsuerl purg 'etelduoc ecrurqc rrgqurrqcs lrreJns nB gcor uI eluaze.rd lerirur eleleraulru arlurp elau{l 'rnlnlos e elred ar?tu r€ru eoc olnl -Ilsuoc arec oale8or8ezeprcor ep lelrodsuurl n€s l€nprzer Inlerls gcrpe 'yoruatod 7n7ou -auna e1,so,.r.rse d crteua8oped rolceJ Inurrd '9Cr;olorq ealBlr^rlCe IS olndurll cp €turoJ 'leluerud 1n1eu erurlc ?erlrr
' (antlnu8y
rr3oloped ep O nc lalou
Inlnluoztro
rolgzundse.ro3
*
-al€ur :luls roIIJnIos B areruJoJ .ep rledrcur.rd rrolcuJ rcurc ral 'Torrco yiuaBe luls elelle rer oaorsod11i1puoclurs oleun Bolsece eJlurg '(rcrleuaSoped uorcey) rolrrnlos E ereruroJ ep rrolceJ plIBIoeI elrrunuap 'eiuangur 16esacord esBoJeurnu €Jncuoc los rnun ?eJ€ruroJ €T rolrrnlos B erururoJ aP rrolcsJ 16 eseco.r6 'Ezeaturn ec elurBud u; 3.re1 ed reru olelncsrp luls ale ep aleraue8 e1.rn1 -uozrJo rS esecord otsacy 'rn1 e.rdnseepep zY 'PsrqcugrBtu a.Ieolnc InluozrJo nc pullseJluoc o are r* 1os utp rolrzroloc a erelnrunce eP guoz o p1n8a.rop elsa €f Inluozuo 'I€r^nle 'FsrqcuI luozrro un alse oV rorroJur IaJ aruolnc o ere rS qcrue8ro piuetsqns ug tetoq elso ry rorredns lntuozrro 'ollreJlp olreoJ lirpd Enop ulp eunduroc as f Inluozrro 'opourn olururlc ul **'6. luozrJo aleraprsuoc 'eluocurqns rcor eile nes Bleluored eco.r gge es Btsec€ qns 'r€ralle 1e1ue.red Inl€Irelurtr Ecrpe Inlosqns olse * 3 Inluozlrc !(uryos)
lo tuatuttodaq
'S'n
'tH Ednp) lo€ ep mFlgord a;unluozlro 9'8I
tsiw rir::-9,i;;'
ns Piuacerq ?lou
):A,ii'{.'-;.';
(alPzrel6) p l e e u ! ]e p r S a s p o u r l s p l uur n l o s u ! r a ; 6a p l u o z t . t g
.' V \ ( t v > i 4 , < J 'rr -i.a
v { & 4 L < t t:r . L,
s I > ' ^ <. _r
lpjallP lPlueied lPrralphl
"J.i',;;iy;
' 3 a r d s a r i r z u P r la p luozuo
l o l t z t o l o f ,e ? u l r x p t l a r p l n u r n f , pa p p u n J o r dp l e . i o l o cq u o z r J n t ! o r z o u J o cu 3 s d r 0 n e s n r o l e Je p l e u o q r e 3 I r n l n l u o z t j ol o l p u p t l a s e t e u j J e p ' g e j d s a r i r z u p j le p luozuo r n l n l u o z r J oJ o l P u P u r a slge u r r B p v ' g o . l d se r i r z u P Jol p luozuo ( i l u e t s e 9r J n l o s r S r i n u . r o r z o u r ouJl l u a s q V ) a c r u e b l o r a u e l e u lr $ l o l r z r o l o cP a r a r ^ n l ee p p u o z i g s l q c s a p a r e o l n 3 g c r u e 6 : o p l u e l s q n s u 1 1 e 6 o q: P s t q 3 u ! e l p o l n o
iiiiiiffi zs:.ii*i i.i.:.'li
o l e r A n| |
i,jiil;iti;ii .:.; '
op euoz
(unlos) nPs srz-nildord los
iis
:.:.: ''.'...
iir:=lv.i. zvi
alorAnla
op euoz
iif+Elvitrfi
a s n d u o c s a p l p r y p d e c r u E 6 r ou n l s e u acrue6ro unlsaj ts stzunlJ I n l n l o se l e l e j o n s
ii-fls
aderent, impiedicind pitrunderea apei de ploaie. Un alt factor pasiv de formare a solurilor este relieful, adici configuratia suprafetei terenului (flg. lB.6). Daci panta este abruptS, eroziunea de suprafati prin qiroire se face mai repede, iar pdtrunderea apei in sol este mai redusl decit pe pantele line. In consecintd, solul este mai sublire pe pantele mai abrupte. Pe platourile netede se formeazd un sol profund cu un strat gros de argild densd (clay pan) qi cu levigare intensi. Aioi produgii de alterare tind si rimind pe loc. soluri groase, $i in luncile plane intilnim dar acestea sint slab drenate gi au o culoare inchisi. Aici, saturalia permanentd cu api intirzie descompunerea vegetatiei gi permite acumularea de materie organici. Pantele line, unde drenajul este bun iar eroziunea lenti, sint considerate optime pentru formarea solului. O eroziune lenti continui constituie un proces geologic normal, in cadrul ciruia materialul indepirtat este compensat prin formarea de sol nou din materialul parental. Aceasti eroziune nu
Podi; valuril
pantele orientate spre sud si suprise actiunii de incilzire si de uscare a soarelui prezinti alte conditii de vegetatie si sol decit pantele nordice, pe care aerul rece si umezeala se mentin timp mai indelungat. Al treilea factor pasiv de formare a solului este timpul. Un sol este considerat matur atunci cind asupra lui au actionat toate procesele de pedogenezd o perioadi de timp suficient de lungi pentru a se forma un profil, care ulterior nu se va mai schimba decit imperceptibil. Solurile formate pe aluviuni sau till elaciar de datd recentl sint considerate tinire. ln solurile tinere orizonturile caracteristice sint absente sau slab dezvoltate. Nu putem stabili virsta in ani a tuturor solurilor mature, deoarece viteza de formare a unui asemenea sol depinde de numerogi alti factori. Unele soluri in regiuni cu climi umedd si materiale parentale nisipoase au nevoie de 100-200 ani pentru a se dezvolta, in timp ce in alte pdrti formarea unui sol matur necesiti citeva mii de arri. Virsta anumitor soluri din regiunile tropicale gi ecuatoriale este apreciatd la un milion
Podis neted
glNrr\
>1N\= -
-:t:)
--
Planosoluri Soluri zonale
Cu solum subtire
De fineale
.
De mlagtin
---J Soluri intrazonale
Fig. 18.6 Aspectul suprafelei topografice constituie un factor important in dezvoltsrea solurilor (dup,i U.S. Depar,ment of Agriculture, <
278 | Climan solurile
gi vegeta;ia
.* -'
ellceer) arotvuoqrox ap lnseco.rd Fc preplsuoc eS *
uI gplld ap Bc 'puerrotceq pier-t ap eurtdo 'PuBlrelc€q Pelelr^rlcB Ililpuoc nc elouoz uI gcTlrsuelur Ios urp ol;crplr rsru ellrnlBrodrual pulr eelroP Ie uI 'cruBceru ele8ar8Bzep olpreurru urP alrBd a.IBrureru eac ur snduroc IBluered l€rretBw un nB grpunl ep ereiaqFul alrrnlos pulc ed ocrurrqceroPa^ op lcund urp l€Joll€ crurelnd IelueJBd l€rJolBru un nB aIBc -rdo.rt elrrnlos 'IaJlsy 'leieqFu; Inlos uJ In1ol nc purlocul '* frVJ €l gsnper 16 elecrpu reur rrnleredruet BI Elecgrsuelur lureuo8 uI else pcrurqc Botatrlrlcu pugr lnurrrd uI 'Igc pnop ed pzeeuorice oJBc e.rnleradtuat aise ezeuo? -oped ug luut.rodurr crterurlc rolceJ tlu uil 'lucoped elrrnlos oleol ur leuoq -JBc op gurroJ qns luazerd also aJBc onrclec pqBIIS es lecoped rurp e1 '.rn8rsap ograS:ar 'elenprzar oluBlsqns ac reg ep rs,Ior nrulunlB ep ropzrxo e otuet.rodwl liprrluea u! Ios uJ ec nrlued r€urcol €oraruJoJBI ecnp ua.re8r..r,a1 aselu purg opreg - ,rrlcadsar - 15lnrururnle 'rollr Fclpul .reyppad u1p nt rS p alalncrued -nlos e Ecrurrqcrrirzoduroc ad ezeazeq os aleu -oriueru rolrrnlos aprrunuaq 'lenue urru 009 qns nielrdrcerd nc runrSor ug 'a1rui1 rolotels Inlsa^ uI .rede rS nrclec op leuoqrec ep secxe un ne gotopad a1.tnps : Iunue ruur 009 elsad ap rrielrdrcard nc runr8er u1 'o1ru61 r o l a t B l s e l s a o p e a l r e d u 1 c s a s g 8a s a c a l e 8 -rlel cruretntl 'ntynpad a.rrnlos :(f'gf '39) rrnlos ap adnr8 eledrcurrd pnop e eereur -roJ BI cnp eererode-r.a 16 alrrielrt{rcer6 'los uJ runrleJcuoc rcrul Joun EruroJ qns eredu nrcl€c ep Inleuoqrec 'lTpeur rurpnlrleI e1 ep roladels e €peurn
'lnreclec 16 ec aunrzore BI lualsrzeJ rs 1nsdr3 rnp ep llle 1ol Inlos ecsJ rrncole ed' 16 piqoc el6erunu es Elsnrc FtsuecE alrulf rolalEls 'E.rnp EssorcrqlBPlsnrc o Ios uI Inlse^-pns u1 ezeer:i;.tol i.raundep elsece a.rlurp ?luolcorJ reur eoc - nrclec op InteuoqreJ 'peuriuoc ol erec ed olrrnrgs purundep olos ug €rod€Ao os 16 eregdec rericerle Flrrolep ogiegerdnsards locur gcrn pcrleerJ edy 'dru1r op epuolred r8unl lecsn ounueJ Inlos rer 'egrielrdrca.rd er6eSpdap earsrode.{a etucsn al€rurlc uJ '9lnzEcs otBlrplreJ o le.reuaB u! pul^€ o(nrselod 15 nrzau8eru 'nrpos onrclec) ezeq ug r5 ec ocrlrs uI orelrcgep lurs oporun rrnpgd nc 'eluurrn urrd elerJolenco rouoz olrJnlos 'an{tct1tsap ep s oo d rnun Bur.rn ur 'unr.r uI plBtrodsuerl 16 los ulp grerrpdepug elred ereur ur otso (tOlS) eecrlrs eluopunq€
eu Bor 11i errdrce'rd,:i,
rIJ.o "il':; "i"tj,T;t"u
tuecerqns B' Inluozrro uI rolrzEq rS rolrz '(9'91 '39 rze,r) -roloc e eraundap op lnsocord '1cur1srp zV, lnluozt:o ler-tnle luozrro rnun e r e l S e u g p l g ' a " t a m n J a o l S a u r n u a s o J e c ' 1 o su r rade earelocred uud rnlnlos .roletuauodruoc e Fluopuocsap arer8rtu ep secord un op eqrol alsg 'rrzroloc rS rruor arelgds uud el.rgdepu; eteod rrietrdraord op sacxe un 'e1red gtle ep ad 'elnSqysep lod as nu roletuuld rrrel -Sarc rS rnlnlos rrrpllo^zep or€socou eluotuala ap axeldmoc acrurrqc rrnqurqcs alosBoJarunu orezruor plseac€ gJFd 'a^IlBBau 15 a,,lrlrzod rurcJBs nc olncruBo ur Pzercosrp as FcrpB 'ezeezruor a1e 'ede uI pllozrp es olrqnlos ecrrurqc eleiuelsqns puIJ 'olrqrsod g .re nu acrSolorq rS ecrunqc elesacord orec ep grqJ 'ede rnlnlos ezeazrutr.J apielrdrcer4
'Inrula
'(rnqrulq 'd 'f, 'aludraur.rd esul;r ?dnp) plullr op eJicun; q 'y'fI'S urp egrnlos 'FI.{ Fnop ur elJi.rgdm.r rsoJ nB e'gl
rE ntnlondtual o(gleezeutn rS ererode,re orriel -rdrcerd) awlplun ap ayttirpuoc : tuls rnlnlos BerEllo^zep uI IoJ un BcBoI arBc ecrlBrurlc eloluourolg 'tuetrodurr rew loc lqeqold atsa eurrlc or,trlce rcrleua3opad rrrolce; eJlur6[ Inlos rs lgurll] 'rn1 erdnse ezeeuorice erec esecord 15 airo; eleseororunu rS 1a erlug nrqrlrqce un glsrxe gc eunds e ap elace rS g aleod rnteur Ios un rugap e ap pour tle ujl 'p^rleloJ rnd else rolrrnlos elsrr^ orn1n;er1e.r 'uecorld ug eteurroJ rcop purg InzBc ur rS u3 rrnlos elsece 'ru€ op eu€orlrw eseS e1 purd
.i'-hb*
--TLts
I
I ^(L
-d"f5
=F *= v o
40
32
50
60
70
80
90
100"F
Temperoturo medie onuold Fig. I8.8 Grafic ce indici eapacitatea relativd de producere gi distrugere a substangei organice in raport cu temperatura anuali medie (dupd M. W, Senstius, citat de A. N. Strahler, <>oHarper and Row, New York, 1963).
regiunile sumi atare,
tropicale
toatl aici
vegetatia nu
umede,
bacteriile
moarte
se poate
forma
con-
de pe sol. Ca un
strat
de
vegetatie in descompunere,iar solurile contin foa'rte putin humusi in climate continentale reci activitatea bacteriand se reduce, solul pidurilor riminind acoperit cu un bogat strat de vegetatie in descompunere (strat humificat de sub litieri): humusul brut se pistreazd la suprafata solului si joacd un rol important in partea superioari a profilului de sol matur. Ca factor climatic vintul are o insemnetate minori in dezvoltarea solului. \rinturile pot mdri e\.aporarea de la suprafala solului ,si pot spulbera stratul superior al profilului in regiunile aride lipsite de invelig vegetal. Praful purtat de vint se poate acumula, devenind material parental. Factori pedogenetici de naturi
biologici
zontul de la suprafata solului. Vegetatia moarti genereazd humusul, materia organici find din sol. Aga cum s-a ardtat mai sus, humusul di solului o culoare neagri sau brun inchisd. Particulele de humus coloidal actioneazi ca si coloizii minerali, refinind ionii in sol. Procesul de formare a humusului (humificare) este in esenfi o oxidare lenti sau ardere a substan{ei veget a f e . A c i z i i d e n u m i q i a c i z i o r g a n i c i . - c a r eL u nastere in timpul humificirii ajuti la descompunerea mineralelor din materialul parental. Ionii de hidrogen din solutia acidd tind sd inlocuiascd ionii de potasiu, calciu, magneziu si sodiu indepirtati prin lesivare. Ca urmare solurile climelor umede gi reci sint sdrace in baze 9i slab fertile din punct de ved'ere asricol. Ocupindu-ne in continuare de microflori, adici de bacterii gi de ciuperci, ^constatdm cI bacteriile consumi humus. In climate reci, inmultirea bacteriilor e lentd, iar humusul se poate acumula pe sol si in sol. Solurile de climate subarctice 9i tundrd contin multd materie organici nedescompusd. care local formeazd strate de turb6. ln climate tropicale si ecuatoriale insd, activitatea bacteriani este intensi si intreaga vegetatie moarti e oxidati rapid de bacterii, ceea ce face ca solul si nu conlini decit pulin humus. Lipsesc aici ,si acizii organici formagi prin humificare, iar unele baze (aluminiu, fier, mangan) se acumuleazi in cantitdli mari fati de silice. Rezulti ci diferentele fundamentale dintre solurile de climd rece gi cele de climi caldi se datoresc intensitilii activitilii bacteriene. Figura lB.B prezinti relalia dintre temperatura medie anuali a aerului gi capacitatea relativi de producere ,si distrugere a substanlei organice de citre macroflori gi, respectiv, microflori. In climatele mai reci, se produce mai multi substanti organici decit se distruge gi humusul se acumuleazi. La temperaturi medii anuale superioare valorii de 25"C se distruge mai mult decit se produce astfel incit humusul este absent. O alti functie a anumitor bacterii gi a altor organisme din sol (alge) este aceea de a prelua gi transforma azotul gazos din aer intr-o formi accesibili plantelor. Acest proces I
Atit plantele cit si animalele influengeazi profund dezvoltarea solului. Regnul vegetal se compune din macroflord (arbori, arbugti gi ierburi) si microflord (bacterii gi ciuperci). Ierburile gi copacii necesitd pentru creqtere substante chimice intrucitva diferite. Arborii, mai ales coniferele, folosesc pulin calciu gi magneziu. Ca atare, ei se dezvolti bine pe soluri pedalfer, din care aceste substanle au fost sJrilate gi care sint de regulS acide. Gramineele gi cerealele (griu, oviz, orz) au nevoie de mult calciu 9i magneziu si cresc bine pe solurile pedocal ale regiunilor semiaride gi marginale. Pentru ca gramineele i5 poatd creste pe soluri acide, trebuie adiugat solului calciu sub formd de 280
Clrna, solurile si vegetatia
I
r BIBnuBerpeu nc leluourruo" :l13rd un r.urba.I "i1"*r1" nc BzercosEes e5r ,alrrieridrca.rd erpaur uI el6e6pdapea.rerode^e ,L1"-rlc "j Ie crleue8oped lnurr8e.r 4rn "r"'" ourorirloS .a16esdr1 Insnunq rer ,1os , ur olnurlar luJs nu JIJzEfl_JcJJeoJp "FSnpaJ rtreoJ rlelJlJu{ o prr.ldurr erre",g,ra1r1 ' E d e B,i u u n S n n c purz-rard _ . l u e r o p e, S ' c r 1 s e 1 f i llaap pqer8ep IBur sorod rS ,irr"j pur^ap es epull Inlos rcrtecrlrs ro[rzroloc- eiuasqe uJ .olrrcurlsrp rrnluozrro rede n1q .rrig -I?tllsap ,ap lnsecord ur rolrrnrr ede u*ggleu alse 'a1red rl1" ,p lot ' (l!P slelgds rl'jt:"^^!.s_ o 'ErrlllS ntltaprl roJlcor rr'olBuErrursB r l e r l s r s r l n p o u . r r d o ra l r 8 r e J p e t u r o J qns los ur Fzeolntunce as 1$ Jllqnlosul ruIS (;Or".E) JaS nzrxollcsos .rcrurnrl ,o1r"rce -escl*r1 .op 'g_ql '9U)
ElsEacv rnFluozrro eJeralJsrEJ pu1a1.rd 'rrznJuoc ap ar.r-aso -r11.,rn" lcrB e( i:-"-::1!:L ep elerunu qns qnopuftuB ed'arecsep a1 rc .:1i!:1!:i 'arllozpod _ nruIrunlE 16.rag ap rolrzrxor,r.rsei 16eirue-F.ro Ialue.lsqns e e.rer5rur ap 1a.r 16 fearsal _ ,e1rbg c arer;lur ap lnsaco.rd erlur erllurlsrp eae; h.rp-ro1.,y *
elelseoc ed Rrurl,r.reur ptullc) sorocer - o p J r d a g g s e 1 i ; p u o J n J i u r r o ; r u n lueurru q aleod rolBzundsJroc cllBturlJ. ''paur'i"rp;;i;;l l n u r r 8 a g , e u i pnlrllu or'ru €l rs ec .iruur"r6 ruop plsrxa 1li1puocueuourasy .(f :O.df :ACj "l rerogorcBru €ergllo^zep etlurrod , .,iru"i elBlrprlun Fluercgns nc rBp uBuBuelcBqBeun -rlce Bqrqur e nrluad rcJr r_p lurrcyns alol -Brurlc ur Furtuop arrlozpod ap * lnurr8ag
ttnuttBat csournu osolr'urru' "n;?"':::tr:&X aFrica.rrq .crlBrurlc urrgar
lrrunue :ulruBqunJ qns rIBUB rrnlos ep eludrcurrd l"I-1."tt".,Uur adnri alrrunue rJun ea.reurro; ei arBceg cnp ac rricarlp arnlnlos e orinio,re' rp alBl u r r u B p u n J i . r a r r p B _ \ r o l r Je . r d n s e 'lS !f a.rdse .rogure; eiuasqe ruJlntr cu pJBlrun reu p.rrlceds.rad "r1.rrr,ro" 1 lqured o .rogr B[€nue orprru ernleraduro,L .(pparun pleird -nlos rnlnrpnls Bp e nrlued .alrunrice coid -orlqns erurlc .. -il]-ils-nguliuJnHur uBtlnturs Fl€rnp gBunl ap p"_r, 1"" uzeeuorice ccrl o;rtuIp orIndtur1oue g,.up .," 'p1ec,do.r1 olasccord_ erec ur 1jBc ,ri ,"*"o1 EurIIr : pJBrrolencoepctun e"rnpgd ap erurlc) ,1ya:ogaa p r l e c l l l x J J l a J S e H1 6 re l s e a cInpour e,uoaun lulede.r rnlnuu Insrnc lol uJ eluapunqe rold rue-eu gce61 .EArsrccns eurpJo ug 16 ,r" leredes oleurrlc rrg a_cnpord ,s e"re"r1,ir1n1 "p"_r, :grr11 o l e l n c s r p " , ' r l s o J n B a l e l t ^ l l c e 1 6r o l c e y r J e c o g - s r . r t - ,.;r 1 i e l . r J a , n r .c r S r ri u l r d r . r a : d -rrr1r.r"F .FleluJur8ery ec Insuos uJ l;;;,; erede ocrrr?rurlcrrnurr8a.rnJ €zercose -oped roJesaco.rde rrrnce g",rrd nrrlroy "1iq*, "" I : : : : : ^ " i . ] _ . ' j t l o z p o d [ B p p t B c s * ,"a "p 1" rp' tnrurr o t!{"j .r1ur.rrrd._ .r}rurnue ur r,,,1i1s.r,r" ecrleuetoped ag.rnurr8eg Jrl.ru.rtsoprd utr8ar un rlsd D d J D z r l ! J a "rn" N,l
:J.,-!^s^ Julluoc
cor op nes u,ind snunq
.giurcesuoc
.ezBalnrunce ,I Inlos J^sa:J Frnsgu psnrlsrp alsl plreour eriel - r E r . \ J J E J U r r d,ad e s u a l u r E u s u J l J B q r l 'Ci""ipl" "l'.,,i1r,
.(uta1s1to) rrnp rJor r.run eiucl -stsuoc lroJun nes .esu.rp BJnlJnJls o .Esrrlcur rJEolnJ o er.\B aleod ;re.r .g 1 n1 u . , r , r r r , , Ezeelnrunce as a1' lnluozrro urp- rirlgris rry J p r r z r x o ,r i l n s n u r n q . l l z ! o l o J . ( a g l g ) . , . r r 1 r s u r p J l J e ( t J J B U r u r s n d r r r o . l " o r J n u e . rJ J e o l n J Jp "V crlsrrclceJeo luozlJo rnun e.rJuur -JoJ t?l pulcnp .rorradns InluozlJo urp nrurur -n1e ri rJg dp ro[rzrxo ,i ,o1,ri.,1,,r':.,.,1rr"q E esuJlur arer8rur o €zeJZrJo,\eJ luJpunqB Insnulnq ap rinpord rcrrunq rrzrcE pr alsa .rn[n[os raicSerdns InlBllnzoH epar 1od a1 nu rcop srec ed .(nrselod .nrzru8lru .rrrr1""j Jze({ efrsrceu nu a1ue1d Jlsrcy .(ur,I :plrq 'e,r 'pltour) claraJruoc nJ .ariela8o,r. .grrr" errrlozpod .eurorlxa ra earetlo.\zap : j : . " '(PIl?lu.)urluoc ,ut., trJ EJrlcreqns gurrlc ! gpr,II., !T€lrrdrrrluoc gurrlt) rnlnue e €lernp e8eerlur .rrl alezrlredar JIE^cepE ,S llierrdrcerd nc '1r1uaur1uoc rur8er un g eleod irjl i"trl nes '(IIod JrtFr aurpnlllel ;ts",, ,p c0, e1 "p
rurnruozrro ur pgunfe sspieserdn.;iiltiifij
j-it_",iiltqrsod purarc -rolrirale8 r"rrdr,qg"a
'::F r e J B J d n s
el snpe Jlsr JrBorJ{ur ,1irr,1 _uozrJio urp 6roMiprllirae [nlBrroteu Burrn ug i 1n1,n1os€rnlcnrls r$' gzeafue.rap .FJyrpour
( ' . r 1 od u r r . re p r . r a . r e o. Ji i i r r t r ) ' r r j * 9 j
uJrlEd
pdps lSt JrEJ rlrlpruluV
u,ra
.rJeorr+ur
urp tos op "llj:]::]f" -erctns EI cnpB r_lrlrurrel lisrlruec "'*'eir; rS lllrcrurng .,rr1r"Fr[ t:!,urrd l-npulcer] .ec,.i q"' - o d u_flg"l oc rS ernlxal "riil
r S g q r u r q c sI I r e p . e l e u e c eeredfl ur.rd rBrunu 1n1os Fcgrpour 19_ n u e r e o l r n i a r l o l s a c v . J p J u n o l rErc unrBar ur PureJs rp lor un p.reof rlJrurU ir11quf118ru -"ie* runcaprcru rep an _oecruecaurprnseru alsa rnlnlos erdnse rolrleurue eiuengul 'ppze8-ra1ue^Jd "oJor" iesacau p u J x g - .' r o l e s e o u r u r n 8 o lr u r J e l n cInloze rper rrln;ou ,ppltd
li ap
,^t..^"j::r orcects
O
ap ,(tuntqirlfu,,/ ,ii'r1i"q -"fS"*.r,l
.lnlnlozo
oanx{
".
-ab
^urJl_ull. , llH* lht lH*l
'l' *iot'o :ffi
^
a tr
Ato"::;:i:
J l+ r "n*
I 1."* r , I l__^
t f iI t 1 t-'"*.lJ t ci- t I
I
"
*i
"P'
'ii'lli r ,iI.,"uJ ,1,1
|
'''
A(unr-,a,a oa
,o,'"6 '='f-l l l F iJ
'
i.i.ji-_l-l_-_L -:::'-^--i-d"i-: .o,.-oi-?1,,',o. r'"
Fe,Or.nl-tO ,
l*i"J t t t
.;;-f,\-rsf!!
A Podzcire
+''";o;"
B Later t zare
Rogozuri.mu;chi
stanla
lZe !5Lt'rdenla,
aarat Ctt CC!mt,!rL rcx iro oe caj,Don0l
Argilecenusie- albdstru'e (gle') Gie zar:
I FeO
CoCQ
C Ca c zarF
Fig, 18.9 Reprezentare schematici eu conditii peilogenetice diferite
D \i e)ta'?
a dezvoltirii
profilului
stepd tropical6). Nu cad suliciente precipitatii pentru a spila bazele. astfel incit ionii de calciu gi magneziu rimin in sol (lig. 1 8 . 9 , C ) . I e r b u r i l e , c a r e f o l o s e s ca c e s t e b a z e le restituie suprafetei solului. Coloizii rdmin in general in situ, dar intr-o stare densi (floculatd), asigurind structura in agregate a solului. Carbonatul de calciu. antrenat spre suprafali de peliculele de apd capilari, 282
Clima, solurile gi vegetalia
de sol in patru cazuri
evaporati in perioadele uscate, precipiti in orizontul B sub formi de concreliuni, plici qi chiar strate dure (calige). Activitatea microbiani este restrinsS, iar humusul se poate acumula din abundenl5 in orizonturile A gi B. Pe mdsura accentuirii ariditdlii, cantitilile de humus din sol se reduc. Calcizarea se asociazl caracteristic cu vegetatia ierboasi din stepe gi semidegerturi.
'roJaluEId ardnse Inlnrpeur B Eiuangur ap ledrcurrd rotceJ un ornlrlsuoc rS egerSoa8oly nc g.rn1p8e1 Bsurrls ur eaueruosB ap luJs rlg .6I Inlol -rdec ug e1ere BA os runc uSe 'rreur edn.r8 ep orros o-Jlur rrtunl rolrrnlos eJrBcurselc nrl -ued gzeq o praJo acrleua8opad alrrnrurBeg 'nrPos ap rs nrclec ap rrnrolc rS rie;1ns Basopu reru IJc rrriuoc alrr -nloS 'rprre oteturlc urp elurolrI epdurrc ed rS ec 'rolaluourluoc Inrorralur urp alaurzBq uI 16 e1e1d rrnuaral ed .rope.r e1e eseoI elrrnpunJ ad qlnFa.r ap cseulltur os eleare eruarrrrsy 'grode,ra es qie;erdns ap ede epun a1€uarp qels olaiayerdns ad as-npurcnpord 'lraSap Jp crlerurlc lnrur8ar nJ BzBrcose es Earezrurles 'elrqnlos ro6n rrnres roun e Ios ur arelntrlnc€ op pclpB 'alozlullDs op crlou .frSrrgs u1 -a8opad lntur8ar 16 Flsrxa reur 'rnlnlos Jrnrlspqlp-nrinuac Jreo[nJ elsei.re pulp opsnpar lerired arels uI af se Inrag 'er€le ec ! gcrleor; pde nc plernl€s Buoz ur 'eln8er op clenlrs alsa re13 ep Inluozrrg 'ornrlspqle-nr6nuac aleolnc ep .glceduroc rS qluarepe ogle.rnlcnrlse FISre ep sor8 lBrls un '(O '6.8I ?aF ap Intuoztto EUe os erBc qns '3g) soqrnl Ierraler.. ep l€rls un rnlnlos eieye.rdns €[ pzeeruroJ eruc oecrue8ro reiuuls -qns B Erlrs€ru Borelnrunce lrur.rad eseoI .rcer rurer nc elEluaurluoc el.rnleredua; olerurlc urp es€ourt$g1ur alauoz ur rS g,rrlce purg 'grpunl ep crlerurlc lnurrter nc rcop .rcar nBs oseoroceJ PZ€ICOSe eS EeJezrol3 rS 'aperun eterurlc urp (etezrurlus nu rup) oleuorp qe[s alaieyerdns nrlued crlsrrel -c€r€r else atozta1? ap crtaue8opad lnurr8ag
".-*,
Marile grupe de soluri
9i rispindit. Solurile intrazonale sint cele formate in condilii de drenaj foarte slab (mlaqtini, finele de lunc5o cuvete lacustre, ,,playa",indegerturi), sau pe calcare a ciror influenlI este determinanti. Solurile azonale nu au profile caracteristice bine formate, faptului ci n-au dispus de fie datoriti suficient timp pentru dezvoltare, fie deoarece se gisesc pe pante prea inclinate pentru a permite dezvoltarea profilului. Solurile azonale cuprind solurile subliri 9i pietroase ale regiunilor de munte (Iitosoluri,/, pe cele formate pe aluviuni recent depuse sau pe nisipuri de dune (regosoluri). Ele au de reguli profile slab dezvoltate qi nu pot fi clasificate cu ugurin1i, pe cind solurile zo' nale 9i intrazonale au profile distincte, carac' teristice, rezultate dintr-o lungi perioadi de evolulie. Marile grupe de soluri Tabelul I9.l prezinti o clasificare larg uzitati a solurilor. Ministerul Agriculturii din S.U.A. a separat in l93B cftca 30 mari grupe ile soluri, dar acestea pot fi reduse la aproximativ lB clase principale, incluzind atit solurile zonale cit gi pe cele intrazonale, care sint larg rispindite pe glob in conditii climatice gi geomorfologice similare. Unele grupe de soluri zonale au fost deja menlionate gi discutate pe scurt in capitolele anterioare, referitoare la climi. Corelind acum cunostinlele privind procesele qi regimurile pedogenetice (vezi cap. 18) cu cele privind elementele climatice, putem proceda la un studiu sistematic al fiecireia dintre marile grupe de soluri. Unele dintre aceste grupe poarti denumiri rusegti, date de pedologii ruqi care au fdcut muncl de pionierat. in acest domeniu. Fondatorul teoriilor moderne asupra originii qi clasificirii solurilor a fost geologul rus V. V. Dokuceaev; studiik- intreprinse de el intre 1BB2 Ei 1900 l-au condus la ideea cd solul constituie un corp independent, ale cirui caractere sint determinate in primul rind de climi ,si de vegetalie. Un discipol al lui Dokuceaev, K. D. Glinka, a dezvoltat conceptul de orizonturi in profilul solului. Progresul pedologiei moderne in
284 | Clima, eolurile qi vegetalia
(arecsn) 1.rndrsrtrtr elBI^nJa rrnlos
IUn'IOSOOSU
IUNTOSOJIT
.IYNOZY
TNNIOUO eJrourJlEr rrnlos
'INIZONSU
Molos ( trrni.q Nroros) :;rolTvtrv IHn'Ios (rurlv:rlro'ros) sNITYS lxn'ros
alrzodap
IlIi'l()soNv.rd aurdlu 11S;fudap unlos (x :t o o g N:r,q.q r.r ) y.l.v,r s I.r s o I u it'r( )-c YNTJSV'llr 3(I IUn.los
rS eleuerp
qBIs sprr€
e11eut rrnoleld
elBroul eJroruoleq rrnlos
eyrunr8ar urp
16 nrr1Se1ur 'a6.reur ap aJrourorprq rrnlos
TYNOZ\T}ITNI TNNIOUO eJrlcJB eunJq YIIO\:rr
3d
rJnlos
eJar euoz urp rrnlos
llJn-ros
r,uasqflgc liou runros
( t H u , \ ( , t z r l H : J l s ) r u r S : r r tt { f l l t s } \ t ) ?Nnu[
Iu:l'ros
t}t l't0c Iun-Ios
eprJ€ alrunl;ar
urp Fsrqtsep erBolns ap lrnlos
.qrYlSor{-Nnus rS arvlSou-nrNy.LSyl ru:l'ros II-\YISV] IUN'IO$ IU:lt\oIZONHSl errard ep 156orgn;og
-Eplrerruas rS ( r H n x o ] Z t - \ ] H s ) g I H g u d : { ( I I u . t - r o . - c F p a u n q n s ' E p e r u n p d a r s a p e g u n r B a r urp Psrqrul errolnf, ep rrnlos
e1eBr,lal
pdalsonJrsap euoz urp rrnJos
rJnrlorzouraJ
asrqaur nr6nrra:r 16 arBau aleardorl rrnlog alu;r5or-unrq oJltJJrlPl rrnlos | )t n'toso.Lv'I {€ssor
alerrdorl
e1ecldo.r1qnst6 'elerrolence epeurn 16 eplec elrunr8e.r urp arrtrlrelBl lrnlos
EJJaI ^!snlcu!)
:{r\Jl.JIz\'u'{(l flN-lJ0lld ls s\3.1,! I :{'I\ t,\n.Ir(}'rIi)uv lull'1()9 glt'rozood IS Iuil'los rrl-Iozflod il-Ivt.\n"IIo'rlaHv l.rnlog aunJq aJllozpod 3lr-rozcod
luo'Ios
eseornppd apunrBa.r urp gsrqrsep ereolnt
ep alqozpod trnlog
eulproqns
rrnlos ep adn.rB J.reyq
.IYNOZ .INNIOUO *UOTIUOIOS
YSUYf,I.{ISVIf,
I'6I
lnTgSYI
,!-b,"
coloizi, constituind o zoni de interactiune intre acizi si baze. Sub orizontul ,4, se afld un strat distinct de culoare deschisi, orizontul ,4". Este un orizont eluvial din care au fost spnlagi coloizii gi bazele. Are o culoare cenugie albicioasi datoriti faptului ci agengii coloranti, cum ar fi humusul,coloidal gi oxizii de fier, au migrat. Spilarea care se produce in orizontul l, constituie procesul de eluviere explicat in capitolul lB. Sub orizontul A, al profilului de podzol apare orizontul B, un strat de culoare bruni, imbogitit in coloizi si baze translocate din orizontul Ar. Aceasti acumulare Fig. l9.I Diagrama unui profil de podzol, format sub constituie procesul de iluviere (vezi cap. lB). o pidure de pin (dup,i R. S. Eyre <o Aldine Publishing Company, 1963). Soils a r g i l o a s d* . D e p u n e r e a e x c e s i v d d e 6 x i z i poate provoca in acest orizont cimentarea particulelor de sol gi, implicit, formarea S . U . A . i n t r e a n i i 1 9 2 0 - 1 9 4 0 d a t o r t ' a z a unui orizont dur, hardpan-ul (in terminomult lui C. F. Marbut, care a fost timp logia europearrd) ortstein). Nodulele din orii n d e l u n g a t ; e f u l D i v i z i e i d e p r o s p e c t i u n i zontul B formate prin acelagi proces ca gi pedologice din Nlinisterul Agriculturii al hardpan-ul se numesc concretiuni, Aceste S . U . A . i \ I a r b u t a t r a d u s l u c r l r i l e l u i G l i n k a concretiuni pot fi formate din argili cimeni n l i m b a e n g l e z d ,a i m p r u m u t a t i i a a d o p t a t tatd cu limonit - un oxid de fier hidratat. conceptiile pedologicerusesti si in cele din impreuni, orizonturile A 9i B ale profilului u r m i a e l a b o r a t u n s i s t e n r c u p r i n z i t o r d e po{zolic nu depigesc un metru in grosime. clasificare a solurilor pentru S.U.-t. Acest I n S . U . A . p o d z o l u r i l es e i n t i l n e s c i n s t a t e l e s i s t e m . c u m o d i f i c i r i l o u l t e r i o a r c e s t e c e l nordice din regiunea Marilor Lacuri, in prezentat aici. regiunea Adirondacks gi in zona montand a Noii Anglii. Aici precipitatiile bogate gi Solurile podzolice ierrrile lungi 9i friguroase favorizeazi acumularea la suprafati a vegetatiei descomDintre solurile zonalc ale rcgiunilor cu puse. Acizii organici produc o puternici climi umedi ricoroasA. cclc rnt-i rispinspilare a orizontului A". Insule de podzodite sint solurile podzolice (sa,.r,mai simrrlu, luri mai apar ,si in Mungii Appalagi, unde podzolurile), care s(-.asotiazi strins cu clirna altitudinea mare creeazi o climi mai rece, subarctici, cu regiunilc rnai nordice ale cligi in cimpiile litorale nisipoase din statul rnei continentale umt:dc si cu regiunile mai New Jersey 9i din Long Island, unde are loc r l c o r o a s e a l e c l i m e i r n a r i t i n r t -d- c p c c o a s l e l e o spdlare intensi a nisipului. Podzolurile vesl.ice. Podzolurile necesiti ierni reci qi din S.Lf.A. sint doar marginea sudicd a precipitatii adecvate in tot timpul anului. vastei zor'e podzolice care se suprapune (Plan;a 3 este o harti a solurilor pe glob arealului pidurii vesnic verzi de conifere ce poate fi corelatl cu hnrgilc clime i gi cu climi subarctici a Canadei si Eurasiei vcgetatiei pe glob plansele 2 gi 4). Regi- (planga 3). ln aceasti pidure. coniferele, mul pedogeneticeste cel de podzolire (vezi care predomini, inlesnesc podzolirea. cap. lB). Profilul de podzol (fig. 19.1 si planga in + Aceste caractere corespund in mare parte orizonculori l) este acela pe baza ciruia au fost tului B format prin procesul de lesivaj (migrare a initial denumite diferitele orizonturi. La argilei) gi nu prin cel de podzolire. A se vedea gi nota suprafati, acoperind solul, se afli un strat de la pag. 281. - N, red, rom. 286 | Clima, solurile gi vegetalia
rs nnulluoalsrp nES arriqns zy \uozrto nJ e[Er^nlrJJaJ -oJlrunr{ aJrlozpod rrnlos alate Falaiur as ..arrnrr1a:rrlozpod r J n l o s ' ! e p r r e r l u n u a p q n s . E u p u o J E a r € J g r s B I Ju I * 1l
urp Frurlr nc Euoz o-rlur .ecrlozpod ri .)]rl -ozpod olEr,\nlrolrgre elrrnlos ap pns ards
c
V
etucgrzBqep punyo.rd rA suelur olur^nlrolrtre olrrnlos ' e r € S F r B u Ir S Fsuolur erepuaura o p { 1 i 1 p u o cu r a l r l c n p o r d c l r e o y g r o d a 1 a 'eprce ricg 'a.rriqns rlrpoJ zy un ne 1.uou.t
prdrurl ur apral earnpud nc zzercose os acrlozpod r6 atrpzpod aler,rnlropBre rrnlos nr 'runrEar alsecv .r;ruodel a1e 16 azou -lql 'd 'u ale Bpatun qlBluaurluoc plurlc nc JcrpJou alrrnlnuri ur ri csasgB JS rcrur r€ur eiaSerdng 'gcrlsa.\ elseoc cp Frullrretu purrlr 16 gpJtun FIElururluoJ ErurlJ nJ e[eluap -taco edorn[ ul 16 aleJre r8rel atl rude a:rr1 'ozpod l S o r l l o z p o d a 1 u r . r n 1 r o 1 1 3 . rrer n l o \ ^
orr.,,rnc.rd rSrn'rcr1rr"u,"ttt:.'.:tt;r::l];jlll ap ealrud ur'EruaruJSe Jp JSrrrglu-r ils [,).I lsJJr?Jp rrnlos 'ayocrr8erol rolrsnporrl elle1 - a r r e . r r 3 B a J E o l e - \n r l u a t l J l I r u n u J J ] u r s - J IBlr^ 31F-,)Jy'rrl;uy rroN lnpns ur ri EJ.[ruBI --iru1q ri erur:,r1Asuua4 ,1ro1 .tra1q.-i1cn1ir.ly 'on{O 'BuErpul .(pns) uuBrqcrJl .(pns) ursuol -sr J J J l e l s u r a i a ; e r d ns rJlrru ednro rrnlos !\ rlsJJY 'gpaun pleluJurluoJ FrrrtlJJp Euoz ur urm 0tl0 i-006 Burle alenue .rlrrfelrdraord opun ''y',f 'S e gcrlsJ-lErltrilc eolred ul .rJll - o z p o d r S a t r l o z p o d a 1 e r . r n 1 r o 1 r l i r er o l r . r n [ ( ) s erinqulsrp urp €rpJ r eJer,d ,s .rric1.rr 91s -pJcy'rnlnluunied rS rrrnllncrrBe alrqu.ro.rr.; etreoJ_ ur.\rp ccrlozpod rS etrlozpod elBr.\ -nlrolrHre alunlos ,aleSFrFur r$ alepuatuy 'alazEq plgdeccr rSr .rrnlozpod 1n1os ap crrqJsoJp ards .pour lsaae u1 .Jlreour alrrnurur 16 ayezunr; urrd raia;ei-dns rl-np -urprr 'g lntuozrro urp rlJzl?r{ 8er1xa rroqre .3e,;,reire) rsEoroJ dp par Ilsrcy'(refals -npgd aurq at6arc rrnlos olsJJB e.d .rprcu unl - o s € - \ J r J r u l u r r S n 1 o 1p u r g . a y r r n l o z p o d lrcap JzEr{ Jp JJBrU reur alelrluec o uriuoc acrl -ozpod ri atrlozpod aler,rnpog8re elrrnlos
0g
: oo.u,
o
.rz1]q rs rzroloJ IlarluacuoJ lurs luozrJO lsJJe ur r . r n l o z p o < Ie 1 r S u j . s r q c s e p lec6or-unr11e1 purd rnq1e3-unrq rruo[nJ Jp .sorB c1"-a g 'lelrrur[ep 1eu eard rlso nu rcru rS Inluozrr1; a ESIIIJSaI) p lllB aJBOInc o JrE nu Inluoz -rro 'rrnlozpotl e1 l1c;p EsuJrlur urf nd reur pulg uareledg 'unrr1-nrinuac Ier:\nlr lurls un .rtso I;. lnluozrrtf .(S rrolnr ur eiueld rS Z'6I'39) rrnlozpod ulp rslrc ereoleu - E L U J S EJ 1 S J r J n l u o z r r o a p B a u n r s a c c n s . J r u -nJ([ also lnlnlos €aJ€olnc rer .esualur rrrind tuur r eareleds gc ynrde; urrd unlozpod ap qr{rp o{3'.rcrlozpod rs a}riozpocl alpr_\nlr -olrtsrB rolrrnlos E eoc J]so ppJrun pturlo ni) alrtrnrBar urp un[os lp gtlnrB arerrr Bnop V acrlozpod ri
alrlozpod
elur,rnpog8.ru
alrrnlos
'ernllncrr8e nrluad audordurr.)g Es rJrloz -porl rauoz e ;lred JJrrur o pJ JJeJ .rurlSelur ri rJnctrl 'rrnco111 .auJJour nJ ,rolrruiaqB eaunrite qns te{.)poru InJJIITU .Jle}uJurtuor rariercel.a rololcaJr plrJolep olulrrurI luls luaurnlBrl EJuJuTJSErnun acrdord o1.r1eare rup 'JlEIFds JIrze(l Jsrrncolur .rs r$ rnlnlos eJlBlrprcl? I?Jns€tu JJBrII uI eze.;tl)QroJ es ;reSer8ur rS ereprroue urrd .:lsuop rriulndod rJun €uerq ernFrse tod nu alrrnlozpod 'JCrloz -porl olrrnlos u1 refals r5 urd ep rrrnppd e areldepe op nldruexa un lurs -(asral ,rra1i ulp alErotrl rardurc e1e rrcrlozpoil alrrnlos atl op 'suareg rrrrr4'urind olr€oJ alezeq csJsoloJ refals ap rrcads olrunue r( .areorr -adns aprnluozrro ur ruJ.\Jr qleod gs Jpun ep 'rn1n1os eieJurdns el azRq atsace crlpe nu rrJoqru 'giurcasrroc ur ! atueld Jtlll lJcep ro;soy r5 nrselod .nrzau8eur .nrcleo urind reru qllseJau olarJJruo3'los lsrcB nr eJaJruoc ap rrrnped eorsrJose ep Elecrpur alsJ al -ue1d nrluad riuelrodurr rolriuenlrlsuoc earBI -gdg 'a11rey urind lugs acrlozpod Jlrrnloq
,-,
umed6. O relalie geografici aseminitoare se observi in Japonia; in sudul Braziliei apare de ase9i in sud-estul Paraguayului apreciabil[ cu soluri de menea o suprafali (vezi comparabile acest tip la latitudini planga 3). Areale mai mici cu soluri argiloiluviale intens gi profund debazificate apar de-a lungul coastelor in Africa de sud, in gi in Noua Zeeland.d. Australia gi Aceste soluri sint de tip podzolicx a caracteristicd aceeasi spilare prezinti orizontului A, (vezi planga in culori C). Verile calde qi iernile blinde favorizeazi activitatea bacteriilor. Conlinutul de humus este mic, In acest caz, atit podzolireaxx cit ca impreun[ gi lateritizarea actioneazi procese pedogenetice. Culorile tipice galben ;i roqu se datoresc hidroxizilor de fier. Solurile galbene sint mai puternic lesivate decit eele rog^ii ,.i apar pe cimpiile litorale nisipoase. In aceste soluri se gisesc din abundenlA hidrorizi de alrrminiu - caracter I ipic pentru solurile regiunilor tropicale cu climd umedi qi caldi. a nordului Forma de r-egetatie naturali regiunii cu soluri ro;ii in S.tl.A. a constituit-o pidurea de foioase. Solurile acestor state suclice, degi sdrace in substanle nutritive, favorabil la aplicarea ingrdgireaclioneazi de gi asiguri productii ridicate mintelo: tutun, bumbac, arahide, soia, porumb, qi numeroase alte culturi. Solurile batate lesivare, caracterizate galbene, printr-o Pinus de dezvoltarea pidurilor permit taeda, Pinus palustris 9i Pinus caribaea. Pinus rigida de pe litoral este o sursi insemnati de riqini si terebentind, iar Pinus caribaea oferi materie primi pentm industria celulozei. ln celelalte regiuni ale lumii cu ,"oluri argiloilur.iale intens gi profund debazificate, legeta!ia naturalS este formati predonrirrant din pldure umedi de tip tropical 1i temperat (r'czi planga 4). O mare grupd de soluri inruclitl cu solurile rogii de acest tip este terra rossa din mediteraneene (r'ezi planEa in tinuturile culori D). Acest -qol roqu;i sirac in humus * . A .s e v e d e a n o t a d e l a p a g . 2 8 1 - N . r e d . . r o m . * * i n s e n s u l d e l e s i v a j i r n i g r a r e a a r g i l e i ) .- , Y . red, rom.
288
Clima, solurile gi vegetalia
de-a lungul secolelor, prin distrugerea pidurii de citre om gi prin pigunat. In anumite regiuni, terra rossa se asociaze cu calcarul ca material parental, ceea ce poate de sugera c[ ea gi-a mostenit proprietilile Ia un substrat calcaros.
Latosolurile Solurile din reeiunile umede ecuatoriale 9i tropicale se numesc latosoluri sau solurr Iateritice (vezi plan,sa in culori E). Ele au urmitoarele caracteristici: l, descompunerea chimici qi mecanici a rocii parentale este completi, datoriti condiliilor favorabile 2, silicea a fost de cilduri 9i umiditate; din sol; 3, aproape in intregime spilati sescvioxizii de fier gi aluminiu s-au acumulat in sol ca materiale reziduale abundente s i p e r m a n e n t e ; , 1 ,h u m u s u l a p a r e i n c a n t i t d t i foarte mici sau lipsegte cu desdvirgire din cauza actiunii rapide a bacteriilor la aceste tempe-raturi ridicate ; 5, solul are o culoare roscati caracteristicd" datoriti prezentei sescvioxizilor de fier. Cauzele dezvoltdrii acestor conditii au fost explicate in capitolul 1B in cadrul regimului de lateritizare. Pierderea mineralelor argiloase silicatice face ca latosolurile si fie foarte^poroase si de relativ micd. In cnnsecintd, plasticitate repede in apa din precipitalii pitrunde aceste soluri. Latosolurile propriu-zise se intilnesc numai in regiuni calde gi umede, fiind deci strins legate de zonele de climi ecuatoriali foarte umedi qi tropicali cu doui anotimpuri, unul umed gi altul uscat. Deqi efectele lateritizirii se pot vedea gi la solurile argiloiluviale intens si profund debazificate, acestea nu sint latosoluri ader-irate. Prin cultivare, latosolurile i;i pierd rapid a intensi fertilitatea deoarece lesivarea din proindepirtat substantele nutritive fi1" cu erceptia unui strat superficial subtire. dezvoltarea Totugi. aceste soluri permit luxuriantd a pddurilor umede cu frunze late r-esnic r''erzi (i'ezi planqa 4). In alte regiuni umede vegnic pe -.uprafe!e mari pidurile r-crzi se asociazi cu regimuJ climatic tropieal cu doud anotimpuri. unul umed 9i altr"rl uscat.
FJttUrqJ rlsrJB uI 'rn[nuu B ruBd arpru o gieaq,9ur Ios urp irlu .rseOrn8rrJ otre15 ri tBunl roltu -rJr elrr0lDo'rI Inlolrdec ut asrrcsep lurs nrlnlrrJurluoc InpJou rrrp grpunl rP roltrnlos rrErrrr(u ril({ur0 \uJ BrilrlJ Jp Jltrirprr()J 'alBrrozeJlur JlrloJOs lJOJun ls(T rr€ cl3 'JfEuJJp qEIs ] u r s J J . ] J E o . ) p: J u p ' l r n l ( J s ( ) l e l r s J l E J s r z B q J P 'aJrl PunJOJd rsr suolur JIr?r,\nllolrBJu rJulos - o z p o { I r i ; t r l o z p o d o l u r . \ n l l o l l i i q r €r r n [ o s ' r r i l l -ozpotl Jp rJnlple cleuoz dr1 un eo €JJ[]rsrroJ r : . r 1 n r Ju r u - . r l l l J u r ( g e i u u l d r z J - \ ) e t r p u l d s F r Jl) lrlu Jurs €JrlJ.re eJI)rrnl rp rlrrlllos
-Jns o nc EJnsEru oJ€ur ur alnldun JorJofln lsoJ nB rr rrrrzeq ol€r€tunusu IESEI e PIEI -uJurluoJ erfercelB 'pro1g ep ecrraury ur 16 udorng uI 'eseoJ(,Jgr 16gpeurn el€fueurfuoo erurlr no aprrnrBar urp glqorSrq EIiBloFa.\ putlsolul ap unlos {lns BzEJruroJ rs '11e1"-[uuarp ep roprirpuor €f Irol -ep JlPuozErJur slrrunuap luIS Irnlos elssJY 'rlEuerp qEls r1leur rrnoluld r6 rur16e1ur 'aSluur nJ alerJosr? lurs aJroruoJplq JIrJnloS (a1euoze.r1u1) a;.roruo.rprg olrrnlos
'lnuEz€q alsa plueJerqns BcoJ JJEc ur'ue:rce g ln6rpot{ nc aurq rp Intsrp sprcuroc'g e6ue1d ur plr?tpre 'grelnsuru;rd rrrpuJ rrrp cr8eu rolrrnlos e rJrp urdsgr ep arre 'gppd cg 'tertsqns urp llcor r?rtorrros-rur .r? "r.,"-;,1;.,t""i[lr",,t#t'Ji; slJJ 'tcEdruoc ri sorg s_oll8rE lrr()zrro un llE clE rlErords lrirpuoc allurnuE n3 9rn193a1 ur esnd g aleod ar8au roFrnlos ErrBruroC P[)JIIIn eLurlJ nc olrunrE:]r urp .rlrJnlosoultld '* llrrnrzoJJ urJd '€ e$ue1d ul plEcrpur Jlsa eJolsac€ earlp ep Jlual lrodsuerl llu -nrfcu qfr.lolep irseorii Jp ugdsgg'J:-rrlrur-nrSnuao rS erBau olecrdorl Jlr.rnl Ir?urJou€ lurs 6rrnd -rrozrJo rJnl()s olsJcu uJ .ttnyosouoyd ts;tlur rrnlos ne ']Brsn 1n11e ri pawn Inun ' l e lpul ' g l u o r r l o r l -nu rs'JleutlJur roin ries.rue1d oi.4r:rtIns -rurlouu Rnop nr gurIIJ no l r l l e r u r o l n e - s i l J r 1 l ? - \ r s . ) ls r r J l u r J [ r J n l o \ ^ gS 11c1r;1 rlu e][EuI alrrno]Eld ad aia;urdns 'a1uu1d a1lu rS rrnzoSor .rJnqrrr JSJJJ arttrralll rS tnqpS-unrq IreI,{'arttiot-untq ':rteolnc el ostqcur rJnlos elsJJe a.1 .arrrrlle aJuTrarol rJnlos ec osrrJsep lsoJ nB rolrrnlos -olel r[e rrierre-t esJr,\rg 'sns Ieru op rolrJ Erpunl i)p 1 1 6 r [ ' r : r IJ I ] r r n l o s r e d e ' g u r c l l e 'turpntrlle rJr?lrl e.r etlrrrrop :]pun InlerurJJ 16 plEIr 1ndr1 .rp rrnlosotel luls plerrdolr ' d J l a l b - o J 1 I a n q? J n l 0 s J p -0lr?llJJ 9PJturi PlurlJ nJ Iolrunr;er all.Inlos EJrturnuJp sndortl E-s JSaourlielurruras alrr rleot BJ uraPrqJuoc BS 9sul ernqcrl nN 'uetslrBru op JSrnseJ -n1os nrlu.rtl r.: giecury Jp Jlrrnlos rulrrJd 'rade e JrplnrurlJ€ .rp qj.urpual o rseorilrd csrsq8 rs olrrJleI uJ'd11 €lsrxJ lsacu aprrn'rolriuesrr,\ Ezeq el ap olerrJrp ({tsls rlr tuls (c'c1 '3q rze-r) IalpuI Intse.\ urp eloiaSerdns ad tol .lra rplrrurs salorrl rr1 ri (euein3) p"S rp rrcrroruy Inprou urp '(1 'rrolnc u1 eirreltl rza-r) 'rielrpd t u o r r p e c r ; r y n a E r t r x n e q J p r l u r r u E J e z el u e l r o d r u l . s n r u n q -Jpur nErr rlrqnlos riucnlrlsuoc rile 16 eac luozrJo un a1s.rd snrlsrp ul ]eForl -rlrs rEr 'era11e as glelrrered BcoJ ac BJnserrr sorF 1ur1s un EzeaurroJ rS .€sBJp ri ap.rdar a16orc uqrer rrre acor€oep .llpJ{u lurpnfrlel ad azrlnurnJu es €s lenurluoc ne rS Ios urp apaurn alolElurlc ur run6qd Er JlrsoloJ e de u1 olrqnlos lurs nu ocoreoop 'ayonptzat !P Erel lurs. eTt:aJE elseJy 'luarcqnsur rinlol lJnaraulut Jp olrrunu ptrend ealsecy '(ueF -ueru op prxo) lranFunu 16 (rererprq rarl ap Jr?P 'rurlseJtu uI lrcep rrnq reru e.\oc olsJ 'rolrrnu olrcunl ul ezeour prxo) truozr!1 '(r_ererprq nrurrunle ap ptxo) IntEuJrp apun -roJ os (uapgquasatg) pinautt ap artnrcs pnrnDq Jp JSeoJts:)leJls : sseorole^ aleraultu '91 1 n 1 o 1 r d e cu g rrcundap rS rudu otrreleI cp EruroJ qns 'aricnrlsuoc ep telnrsrp lsoJ e orezrolS ap Insrcord .rade ear IerrelBtu ec gBrel -epunrled el l r q e a t u r J d r u r , r r 1 u 1 a r a l s a 1 6 a r S erucs ctl csrsoloJ os plrraleI op alrzrruFrFc 'rrnp . r a 1 F. r p osale 'uurqcopul -nuJc-eJlsuqle creolnJ o .)re eprsuruod uI luoz luur Ig -IJo lrurnu ne-1 rrBoyoparl arec ad eluarepe alJ€oJ ur^cp rJncolq alsacE Jae PI srEJSn 'ptltarcI cp elotunu gtreod t S e r n l c n r l s p r E J p l f 8 r e a p ] u o z r r o u n E H E ulrd IsrrcluuI 'rricnJlsuoc nrluad rzr.uupt,goBIEl rod rs etsecu qns .(/{ rrolnr ur eiueld) ru I ul lsacy ' p q r n l gurd sor8 ap rorrodns lerls un-rtur es eJEc urp olerls uI nrurunle rs reg cp lol -rzrxor]\csos € PIecol €e relnrunce arnlrlsuo:) EzeJlnrurrce lls esndurocsap lerirerl elelueld 'ElErzrrlul o rolrJnlosolBl e Blrresa'Ielur 9rnlPSPJl o llnru our?oJ rlsJ,rleleBa_r royr BrPurrl eP elrrnlos
I I
',{-r,h.
se compun din strate subliri de argild nisipoasi gi humus brut. La suprafati putem glsi un strat intelenit de licheni, mugchi si 3lante ierboase. In regiunile de tqndri ale Siberiei gi Americii de Nord este foarte rispindit stratul vesnic inghetat sau permafrostul (vezi cap.17).Sub sol se gisescstrate curioase, lenticulare, si pene verticale de ghea!i. In Alaska centrald, mai ales pe viile Yukon-ului si Tananei apar soluri de culoare inchisi care constituie marea grupd a solurilor brune arctice (r'ezi si plansa 3). Profilele acestor soluri prezintd un orizont A., gros, de culoare inchisl si bogat in substanti organicd. In orizonturile inferioare aceste soluri capiti culori brune mai deschise ajungind la cenusiu in orizontul C. Se poate ca solurile brune arctice sn-gi fi avut originea intr-un strat superficial de loess (praf fin adus de vint).
mult de cernoziomuri, deoarece acestea apar pe mari suprafete in R.S.S. Ueraineand. in vestul, nordul si estul M6rii Negre, inaintind spre est sub forma unei zone largi de-a lungul paralelei 55' in inima Asiei pini (plan,sa 3). Cernoziomurile sint importante gi in S.U.A. si Canada, unde o zoni nord-sud ce porneste din Alberta si Saskatcheu.an, stribate Marile Cimpii ale S.U.A. 9i ajunge pini in centrul statului Texas. O regiune similari se gisegte in Argentina. Alte areale cu cernoziomuri apar in Australia gi nordestul R.P. Chineze (planga 3). Inci de multl .'."-" se consideri clima ca factor determinant in formarea cernoziomurilor. O comparatie a hirtilor climatice qi de soluri aratd cb in cele doui Americi gi in Europa, cernoziomurile de latitudini medii apar pe latura vesticd mai aridi a zonelor de climi continentali umedi, extinzindu-se, pe misure ce descreste latitudinea, in zonele cu climi de stepd de la latitudini medii. Ariditatea este deci in mod clar un Cernoziomurile factor determinant in fnrmarea lor. Asezain cadrul solurilor zonale de regirn cli- r e a c o n t i n e n t a l i a a r e a l e l o r c u c e r n o z i o m u r i r n a t i e s c m i a r i d . t i p u r i l e d c s o l c e l . m a i implici existenta unor veri foarte calde qi caracteristice si rnai larg rispindite sint a unor ierni friguroase, Perioadelc dc secet6, - cernoziomurile (piminturi negre) (planga c u e v a p o r a r e i n t e n s l , u s ^ u c i s o l u l " s i p l d u in culori G). Profilul tipic de cernoziomparc rilc nu se pot dezvolta. In locul lor, pe cera fi compus in esenti din doui strate. noziomuri cresc ierburile, care pot rezista I m e d i a t s u b s t r a t u l i n t e l e n i t s e a f l i u n l a s e c e t i r q is i n t t o l e r a n t e l a s o l u r i c u s i r u r i strat negru, orizontul A, gros de 0,6-l minerale in exces. Vegetatia natural5 a cernom qi bogat in hurnus. In acest strat structura ziomurilor de latitudini medii o constituie este griuntoasl sau nuciformS. Orizontul I preriile Ei pajigtile de stepi. trece treptat intr-un orizont B de culoare O caracteri-stici a cernoziomurilor de latib r u n i s a u b r u n - g i l b u i e , i a r a p o i , p r i n t r - o t u d i n i m e d i i e s t e p r e z e n t a l o r p e l o e . s sneti linie de demarcatie. in orizontul C praf purtat de vint carc s-a clepus in mari de culoare deschisi. Ca qi in soiurile pod- cantitlti in perioada glaciari (.'ezi cap. 29). z o l i c e . i n o r i z o n t r r l B s e a c r r m u l e a z ic r - r l o i z i I ) e q i c e r n o z i o m u r i l e n u s i n t l i m i t a t e l a a c e s t e gi baze prin migrare descendentl clin ori- regiuni. textura gi continutul in carbonati z o n t u l , I . d a r . s p r e d e o s e b i r ed e p o d z o l u r i . a l e l o e s s - u l u i " c a s i t o p o g r a f i a c i m J r i i l o r , a u cernoziomtrrile nu au un orizont ,I-" tlufavorizat din plin dezr-oltarea acestor soluri. vial *. Din punct de vedere geografic. de maximi C e r n o z i o r n u r i l es i n t b o g a t c i n c a l c i u " c a r c i m p o r t a n t i r estc probabii productivitatea a p a r e i n c a n t i t d t i m a r i s r i l , t b r m d t l e c a r b o - cernoziomurilor pentru culturiie cerealiere -,
nat.cle calciu acumulat in Dartea inf'erioara
* A c e a . ' s t idr e s r : r i e r e c o r e s p r r n d e trrofilului de cernoziorn levigat cu IJ arsiloiiuvial din ciasiiicarearornair.:" 1i nu urrui cernozioln a cirnri,succesiune de orizonturi este de tipul .i - AL - C. - n-. reri. roni.
290 | Clima, solurile gi vegetalia
griu" oviz. orz si -qecar5. Nlari surplusuri de cereale sint exportatt' tiin regiuniir-. cu c e r r r o z i o ma l " S . [ . \ . . l , a n a d e i . R . S . S . L c r a i nerrt'si Argt:ntinci. iapi care a ficut ca acestc liri sd iie nuirritr grinareic iumii,
ap u-I nrlued eiunq iJnqJer cseJc JIe ect : rrpau rurpnlrlBl JP roletials JcrlsrJalc€rec luls eun.rq alrJnlos 'o?rxaal 1^rNI i6 euozrry 'qetq 'operoloS alaluls urp opBr
'arrerd
euoz rra crlcerd eprc ap rolrrnlos 'uroc qrunrod nc pt€^rtlnc euoT 'lnqurnrod etsa rrnlos alsace ed pluelrodrur lqeqord leur €,\ac leturlc EJnllnS 'peun reru €oc -olo3 Inoleld cci aia;erdns oloun rS opurolo3 un nc rolrrnruolzourac eal€lrlrlroJ pululqur '(3ururo,t6 lnluoure rd ad 1n1e1s) 16ocuglg oa,rrlcnpord eueoJ lurs arrard op elrJnlos Iliuntrq uI aurzeq elaun gdnco eunrq olrr 'elslxo 1od nu 'lrrPsgr ards '(f -nlos alrun rolat€ts rrolnc ur IntsJ,\ uI csaur8reru erec 'osuoro; ap aprnpqd aprard e6uuld 16 €'6I '3r1) aleroloa irqcsap reur 16 rep 'rrirpuoc ep IaJlsB u1 rniar,rerdns tod snlllnrl 3p snpcJ rEru lnurluoc un nc Jep aua,rd ep rlrJnqJal 'ree ap Jolasetu rrJnlBJ 'rolaurrrd eJBoleupruase 'aunrq leraue8 ur -adrucl rB uunrcgcsn plrrotBp '* €'0 el quld rolrJnlos col crT rruelsec elrrnlos Fc rrrE^rrs ep Jrurrulp€ o ad ere,\ ap apold arturp Inle^ -qo 'aptre reru rA egunr8er crds purtureul -Jalur ur lalduroc edeorde ecnsn as arrerd 'Jrogrqs pu"rcnp€ cleladar asaccnsur eio,t eP allJnlos ec Eloce lsoJ e .Iol EoJeturoJ uI - o r d e l e o d r 6 o l a c a s r u p o p 1 1 6u n o c l r e d g l 1 e 'arepre lueurruJelap JolceJ un Bc ered es op od 'JleurErEru ouoz olsoce ur rretu rrl eelulryqrsod rurrnpgdsop urrd rolrrnuorat -cnpord auriqo lod as rzerun rus nc epeorrad orolrrard rtut8rro erdnse rriecrldxa Arsnlcur 'los uI trlp f ligrrprrun grnBrse earerlsed ellnur tep nB-s r6aq 'ro1tq1e eorluel el rrnp erec oalercads rcrut{Jl Joun rrJrsoloJ Inzec uI -qd grpJ nere uaJal ep rrapullur rreur rcrY 'nrr; op rolrrnllnc parapurlxo el pulu€epur '(tse) sesuey 16 (prou) rrnossrtr{ '(pns) etos 'y'n'S ' r r d r u ; 3 ulp rruelsec rrnlos ap erSgS -auurtr\J '(rsa) u1surqa51 'eHo1 'srour111 : rrd ellretr{ cd cp rolrrnruorzourac B €rorlearoc -ru"rJ rolrretr\l eounr8er urp elet€ts urp r5 rrldrs qIJOz BOJ€tU nC OS-npUrUrCA,\UI 'OlUOrCr.JnS -srssrW rnlnr^ng e ereorradns sole^ ulp olleul llierrdrcartl ap rS gteces op rul pzeourafle rJnqJer nc roprrerd rrur8tro rnlnrpnls allufl oJBc ur 'p.rn8rscu pleur8ruur Euoz o-rlur BU€ ololBls ul l€proce B-s scralul lrqasoap u1l as rep 'ere8rrr ep nes ele-\cepe lrielrdrcard ap 'raylepad r6 IIlIpuoc ur elllral lurs rruBlsec clrrnlos a s e l c '8. Enop ortur lecoped : rrnlos ap aledrcurrd lnluozrro ur pcrlerusrrd cg ps cpurl rnlnlos op InIoS alsa arrard ap dr1 un rcop arirzuerf '(p. rrolnc u1 e5ue1d rza.r) creolnc erntcnrts '(g rrolnc u1 e6ueld) nrolec ep teuoqrec 'lrcrldurr '16 EI srqcul ep llle rlsa nrr snurnq ep Insocxa atSesdrl rr gc lnrde; urrd eelsoce urind reu euriuoc rep 'rnlnurorzouJJc Jel ap os-npurqasoop 'ellJntuolzourac nc euPru '(g eSueld -rturs lreru ul alse rol llull Inlgord -eas rrnlos ap pdnr8 gtseecB 'leraue? lcedsu rza,t) pro11 ap €crrrury rS ersy urp rrporu '9q) reuoz '(0I'9I ln6rzaturnc rurpnlrlBl Jp rprJerruas aladals gdnco ea1 rS lgord E3 'lli B a p p u rzEcs eelelrluec - s e c Y ' a s ? 1 1 J u ! - u n J ?q J n l o s n E s l l u o l s o J u n l o s lrq€raprsuoc ' ( u n u t -elrdrcard ruur 000 I-009 p€c rcrv rede ruorzourJc op rauoz e gprre ealred u1 -otztuntq) ap ltnlos op €uoz o PHe atntd eunJq elrrnlos ri rruulsuc elrrnlos es 'y'n's ulp elrlozpod r5 ecrlozpod e1er.,r. -n1o13re allJnlos rS epnurorzouroc orlur €c 'arrard elJosqo tue JolrJnlos ulreq r,rrrd ur€ gce6l ap eriela8er o elSerc alo od .pt€c6or-unrq oreolnc o psur puJ^e .arrald ap rolrJnlos er.re.rd ep e11rnlos (eg.rnuorzlun.rq) oJeol€ueurese eiuase ul luls rrnlos elsecV 'sexeJ rS uuroqello 'sesue11 elalels '(t e6ue1d) puBeurErclf ur useS ,ar.rerd ' S ' S ' U -ue>lrv ep erdurr3) pns BI tenlrs ap rr6or InIr Inpns uI EuId (rrrgunq 'e:5ap rrnlos nc I€arB clur un .y.fI.s ulp as-npurzurful erueruog llrgl I Inrrolrral ed pge os er.rard ep alrrnlos ep pns eT rrntuolz uI PUe os elBpertoP Inlse^-pJou '3plBc oueoJ rs -ouJoc nc eJeru op lrqosoep eunr;er O 'BJol -soce pluocurpe gcgerFoa8 erirzod o Fdnco 16 oseolaces apeorred no pzeeuJolle erec €JeA ap elrunlrnJ op glBrn;rsE elsa ulseoca 2g1eez etrlozpod alur,rnpop3re alrrnlos ords erirz ^ -arun Bllnur ep rS rc olecrprr rrnleredurel ap -uBrl cBJ el[ '* elepBrtsap rJntuorzouJac op * reurnu nu aral6arc ap epeorrad ur oroleu eJe elerunu gtreod rrnlos alsacv 'lur^nlo zyt luoz 'olqo Inqunrod IS €uerpuJ urp errlozpod rS -rro qBIs un arede 16 * rrrrlozpod e piuangur arrlozpod a1erln1ol9re rolrrnlos Inlporp ur orecoJeo o olrurs as rrnurorzourec ed op gurd lr.rpspr a.rds rze apurlug as uurrrd r6ap a1r15rfed gzeop€^ur Barnpgd apun olocy
**.,qn
de soare intilnim temperaturi foarte ridicate ale aerului Ei un accentuat deficit de apd. in latitudine, aceste soluri roscate au aceeasi asezare ca gi arealele de latosoluri gi soluri in care de altfel trec solurile lateritice, rogcate in America Centrali gi de Sud, in Africa, in sudul Asiei qi in Australia. Ariditatea ciclului climatic sezonier explici acumularea carbonatului de calciu trdsituri caracteristici a solurilor pedocal in straturile inferioare ale acestor soluri. Culoarea rosie trideazd, prezenta unei mari cantititi de sescvioxizi de fier, care se acurnuleazl in conditiilc de climi caldI, unde nu se produc mari cantitlti de acizi organici. Solurile cenuEii de deqcrt (sieroziomuri) 9i solurile rogii de degert
Fig. 19.3 Profilul unui sol brun format pe loess_.in statul Colorado.Orizontul R are o structuri prismatici bine dezvoltati. Adincimea exprimati in picioare (foto C. C. Nikiforof, L'.5. DeportmentoJ'Agriculture).
Solurile
castaniu-roscate
gi brun-roscate
Larg rispintlite irr regiunile tropicale si subtropicalc scmiaridc ;*i subumetle sint solurile de culoare brun-roscati la suprafati si care in adincime trec intr-un subsol mai gleu hrun-r,r.cat sau roiu mat. iar apoi intr-o zoni cu acumulare rle carbonati. Acestea sint solurile castaniu-roscate si brunroscate (r-ezi planga irr culori 1). Pe harta solurilor, ele sint reprezentate impreuni cu solurile rosii de prerie (r'ezi plan,sa 3). Conrparind rispindirea acestor soluri roscate cu harta zoneir:r de climi si a vegeta(plansele 2 gi 4), rezulti ci liei naturale ele apar in regiuni de climl tropicali cu anotirnp scurt gi in stepele tropicale limitrofe. Ilie ocupe de asemenea unele regiuni cu clirni musonice din Asia si unele regiuni cu clirnd mediteraneani in Australia, Africa de Nord gi Orientul Mijlociu. Vegetalia asociatl cu aceste soluri este foarte variati, fiind reprezcntati prin prerii cu ierburi inalte, stepe cu ierburi scunde, savane umede 9i tuflriquri 292 | Clima, solurile gi vegetalia
Solurile deEerturilor tropicale 9i cle latitudini medii se irnpart in doui mari grupe, in fnnctie de culoare: soluri cenu;ii de ile;ert (sieroziomuri) gi soluri ro;ii de de;ert. Solurile cenugii (sicroziornurilc) sint bine dezvoltate in statul Wyoming si in dc;erturile Nevadei gi Utah-ului clc vest, ca si in sudul statelor Oregon gi ldaho. Aceasti din urmi regiune este uneori denumiti Marele Bazin din cauza cxistcntci urror sistcme de drenaj interior terminate in bazine dc le corespunde evaporare. Sieroziomurilor clima de degert a latitudinilor medii, dar se intind spre nord si in clima de stepi a latitudinilor medii. Solurile cenugii de degert conlin putin humus datoriti vegetatiei rare. constituitd . . din pelin si smocuri de iarbd. Culoarea lor variazi de la cenusiu la brun-cenuqiu (vezi plansa in culori, 1(). In profilul solului existi orizonturi, dar fiind slab dezvoltate, nu sint distincte. Cantitdti foarte mari de carbonat de calciu apar la adincimi de pini la 0,3 m sub formd de crusti calcaroasi sau caliEi o acumulare de carbonat de calciu sau sulfat de calciu hidratat. Pe alocuri aceasti depunere ia aspectul unui strat dur de rocd gi poate chiar s[ reziste la eroziune, dind nagtere unor mici platforme (mesa). Pietrigul depus de riuri este astfel adesea cimentat gi transformat intr-un conglomerat. Crusta
4'-
es-e+oo0. Wrrnruorzourac auaro epunlos i.rnlozpo3
;;J ,,r."93,;3rrrl3?ff r4D+ldrcaldl tJtau i!llv
'qzefrA ep ecrlsrllqoruolne rJnproJor es€oJ -aurnu llJlqsls ng-s erec ed ,qer11 Inl€ls urp IBrBS cB-I Inlaretr{lele eres op alsnrc nc elr.red -oce_rleleJerdns olSeounc ournl gr1n1q.piey -u.rdnsBI as-npuJlnrunceelrrnrg, .piarr- qroj -E,tr os ac pde op arriqns etreoJ gzurd o nc oluedoce eosape w1s (n,Co1d) rcurpe urind IolrJnceI a_leapaleu op uar]xa olcurzEg 'rede rrrerodplo BJns€ru ed,'eznezrlrT -srJc oJBc .elu,rlozrp alerourru rrnJBS uriuoc .rnlnu e1a 'drsru rS ;erd ,gp8re ep Irnlply -rzeq InpunJ ad esndep 15 e1ua1rurre1u,gde op algnsrnc ep orriepunur op olepeorrad u; 'esnpe lurs rrcor e eJerelle ep olasnpord Irly 'feuerp op oreorrolxe ." cr.rr8"i .r" "-br.rs nu a.rec rrrnrsardap eseororunu rude runr8e.r .e1rrie1-rdrce,rd olsece llntu nc ,1r,'F"r' ,u1 olsJssctepearerode,le rrnlre6ep rS adols u1 "p
-uI 'llulpnlrlel eeral6erc ap t€coAord rnlec roleuBruose oueoJ purg rrurpnlrlle rrralSerc 'qo13 ed cp olateurrlc glucrlra,L ed IntcoJo ecnporde-res epurl liunru urp Fcrteurrlc earef -eto 'Ll 1n1o1rdecuI tetpre ure runc u6y elrrnlos 16 ueurpnlrlly
'oler^nle olrr -nuoc urp acrteag ololrazar e1 gugd punrlpd erBc IuIluIJ urp nBs nrr un-rlurp plBnl 5 pull -nd ede 'elqesuadsrpur tuIS alrie8rrl .e1er,r -nle rolrrnuoc ole euJolxc alalued ad nes rolrrnrr ole ol€r^nle eloserot ed Fldurlur lrs urnc-'eug €rnlxal o nB €cep reop olB^rllnc g rod rre6ap ep rr6or 15 rr6nuac alrrnlos 'nrcn?c op lBuoqJec ep Irelnrunce 'lraiep ep rrinuec olrrnlos ug 16 ec orcre rS rrrlspC 'los uJ elrpurdsur eleluered (apuoze.rtur) e;.rouo1uq elrrnlos ecor op eluaur9ery eseoJorrrnunc .ererso.r8 eesepe alse Brnlxel ! a1e11o,r,zrpqBIs lurs prou ur ororradng plel e1 gurd allJnluozrro 'reg ap rzrxo Jp ripgrluec rcru celleug royrrdurgceeunrSor elsad .ci1sa,r-pns roun raiuezatd eze.elol€p es erolsece Ber .olluff alotels'esrelerl pua6ep urp -Boln3 'tra3ap ap rr6or alrrnlos ur rururru _pururod Inl r? ec Eruur8erur arurl o ed -cund ap alrr e8urle 'Jolaleurrue e01€lrlrlce rS ec .cr1 lgord -pqurrqcs ezeezrleurcqcs erec ,9.61 urn8y nc -eue8opad rolc€J ec reriele8el eotelrlrtry 'lra6ap op rl6nqre cp eurpnlrlle uI rrpqurqcs olsace rieruduo3 Fceres ariela8e,r o 'rrnlozpod e1 puJlsrxaeu Ic]B 'ulnurrurru EI snper llcop 'rreru rurpnqlF pl purSun[e rS arre.rd ap atsr InsnurnH '0 rrolnc ur eSueld rze,r) rrnlos rrr pulcert .glecsn Frurlc op a|Euoz suelur n5o.run e1 eurd 1ed 1ec5or-nr6nuacun elrJnlos nc gnurluoc erras ,ecrur reur uec e l o p Fzerre.\ Brolsece €oreolnS '(g e6ueld eeurrilguge1traSep ep rr6nuacrrnlos nc pugdec rzo.r) tre6ep ap rr6or rrnlos rurulllug riurqreg -YI '(t'Ot '39) (8ururod1tr p1u1s) uioq8rg reur rS oprre ruru alecrdorl alrrnlreSep u1 Illunru urp elrrnlos ep plerlsnlr olse orrss ep IeJlsB.O .rrnlos ep adnrB ueru ep rrres pugtrdrcard pde urp olrrnres ,ur.ur^"]t"t, :J raun q_ra16euBop es rrurpnlrlle ea.ral6eri 16 ericerle urrd gieyerdns erds lual Eregdec ec e1da15euelnd eu .rogrnlos pereruroJ ur pclplr os gcrl€eq ede purc .elr8unlard eunrc ]ueurwralap JolceJ un elso pulrlc llcnrl -Ecsn ap alapeorradur pzsewroJ cs €seorecl€c
umedd
l l'.o""or*
a.:i:'.1'...--
A2
.
j1.J,
' : : . ' : . . . : :B
.,1.:.,,,:j,"-,
t:'
l
. j;i.t.1:. :j:
|
. : i ; i i : : l ; : : ; *| ] :.1'.
,. r.,1i:..,,
_
Est Fig. 19.5 Reprezentare schematici a relaliilor rlintre profilele marilor grupe zonele cu climi uscati spre cele cu climi umedi (dupi C. E. Mill"", L. M.'Turk, of Soil Sciences rr, John Viley and Sons, New York, 1958).
Sdrurilt--intilnitr: in diversek: lacuri playu din sud-r-cstulStatelor Unite sint carbonatul de socliu (NarCOr), boraxul (NarBoor) carbonatul de calciu (CaCO.),diversi sulfali (NarSOn, MgSOa, K2SO-j). cloruri (NaCl, CaCl2,lIgClr) si altele. In centrul acestor Iacuri, unde sirurile se depun intr-un strat gros gi pur, nu existd sol in ader-Iratul sens al cur-intului. Termenul de so, halomorf se aplici de fapt zonelor marginale, unde praful si argilele constituie o mare parte din masa solului. Procesul pedogenetic ce contribuie la formarea solurilor halomorfe este salinizarea (cap. 1B). S-au stabilit doud grupuri principale de soluri halomorfe: soluri saline ( solonceacuri/ ,si soluri alcalice ( soloneguri ). Solurile halomorfe sint considerate intraz{)nale datoriti rdspindirii lor limitate Ei condiliilor slabe tle drenaj. Solurile saline (solonceacuri sau soluri alcalice al6e) contin cloruri, sulfati, carbonati de sodiu, calciu. magneziu si potasiu. Ele au o culoare deschisi si prezinti orizont u r i s l a b d e z r - o l t a t e( r - e z ip l a n s a i n c u l o r i O ) . Desi existd multe specii de plante adaptate la soluri saline. cor-orul vesetal este foarte rar. Plantele tolerante la sdruri se numesc halofte. Printre aceste plante glsim ierburi, arbugti si unii copaci. Agricultura nu este 294 I Clima, solurile gi vegeta;ia
de
soluri,
urmirite
dinspre
H . D. Foth, <
posibih pe solurile saline decit in conditiile unei irigatii cu cantititi mari de apd care sI spele sirurilc. Acest lucru s-a realizat pe teritorii intinse in sud-vestul S.U.A. ? r ln a doua grupa principald de soluri halomorfe solurile alcalice (soloneturi sau soIuri alcalice negre)1 predominl sirurile de sodiu, mai alescarbonatul desodiu (NarCOr). Profilul solului se caracterizeazd.prin prezenta unui orizont columnar dur si de culoare inchisi (fig. 18.4, B). Degi slrurile din solurile alcalice au proprietiti chimice oarecum diferite de cele ale sirurilor din solurile saline, ambele tipuri de sol apar in aceleagi regiuni. Solurile alcalice ocupA arealele cu drenaj ceva mai bun decit solurile saline qi ar putea si provind din acestea prin indepirtarea sdrurilor mai usor solubile (desalinizare). Pe solurile alcalice se dezvoltd o vegetatie de ierburi ,si arbugti cu specii deosebit de rezistente la alcalii. Prin imbunitdtirea drenajului - fie prin interventia omului, fie prin procese naturale - solonetul se transformi, dupi sp5larea sdrurilor, in soloiliu - un sol halomorf cu un orizont de suprafalS deschis la culoare gi uqor acid qi cu un orizont B de culoare inchisi cu texture fini Si structure columnare.
';yerg ,(a.lrng -atduoS y 'uortoc{tssolJ llos [oS *, 'ecuelcs Jo luauret -ue^py eqt roJ uotlulcossv uBcrreruv eqt ,{q lqFlr^do) 'ttol-LZ}I 'U : ltJ 6(erue6s) wr 'satDts panun 96I 'A. ,tog 'uosuourrs aq, ul uoltrlrfissnpS llos * 'rolrrnlos
e erBrgrsalc ep
eluapeca.rd eleureqcs ep -Bi€J aluelrodurr rrrqosoep turs Ealsarv 'alerns-€rrr n€s elelrasqo S lod et elligleudord ur.rd purr.rdxe es erro8elec ap lelru erereg el JoIesBIJ 'luazard ul puld trcap e^.rletllu€c letu apirugeg fllrugep BzrIEer € ep puoJe ed eeuaurese ep gzeezeq as eg 'rrnpou ellraJ-rp ur asulc uJ trhpdrurqns g aleod eJ€c 'rnlnlBcsn rfu;e.rdns ed. tunnur|uoc un plutzelde.r 'r6nsur Inlos pc eridecuoc ed, gzeezeq es eg Ios op rnlnl -dacuoc Bllnlole glceger pueqcs ElsBecy 'a1ue1.rodurt rrnlpsgrl e.,r.e1rcurrd rrgl etle n€s 'V'II'S ur etEroqela eluepecard
eler
ep elEeqasoep es 'v'n'S
ruProq€Ie o ereJ ed rolrnlos rrrolprrrrn ur 'prerdope nt
elrulf
ur urnce
E erErgrsElc ep €uaqcs .ruu e,,lrlra
elalEls
ur
oarourru rJpqulqcs
g el arfeturxo.rdy e-1 e plulza.rda.r o erec ed erscgrselc ep euraqcs pc lrqeqo,rd rcep els.c '-EIEraua8 re Brnlcn.rls lrrep pqe.r8ap rEru Iaueqcs elelunuprnE ElaaJ€ roa psur eJ€c 'rrpcgrpou aleun gurlrns gs e1de16uuralnd eu 16 oereorrelue aladele nc rB lupaaord a-s runJ ede 'plecgr.ra,,l lueze.rd ur else Bg '*+roJt.rnlos B ersJgrsBlc ep arsueqarduroc urelsrs rnun e erfeurrxo,rdy e-; B ep elaunu pultrnd 096I ulp glelueze,rd edela 'aleloreunu lsoJ nB adela alsace 'erergrluepl nrtued 'ruE lilnu leru ep 'edela EAalrJ ur lBroqula e-s sar8uoc Fpeorred o ed lseJa BI ruBcrreuru rr8olopad ap Eleluezerd Bueqcs '(6961) m1n1os efurrlS ep leuorieu.ralur ser8uo3 ea1-1 IE eI eleluaze.rd 1so; ne ac sJnr ug rrlplrarlae erdnse etreodar e,^,elreeleJ uJ glBlurlqns lsoJ B rqca^ rolauaqrs rnlnsar8uoc
rlJrncolur nes rrrPcgrpour eelelrseceN'rolrrnlos eerBJU -lselt ur elceger eleod as aluelsrxe rolalep.e gunq rBru ue.re8elafur nes rou elelEp arBr ut.rd pour Inrn8urs etse BlsecY 'gtlncolur nBs plEculporu erurn e1 gurd ernqerl puaqcs errro 're rrrgroq€le Inlueuroru ur ar?olopad urp rde; ap BeJBls lrtep punq rerx g aleod nu lrcnJlul
lliutugxo.rdy u-, B ep relec eIB elBluaurBpunJ ele^rlcalqo 16 Fdocs 6ulJolsl
rS rnlnrolne
eounrsrruJod
nc
IlJnlrpo B 'oreluezord urp "*
esBrlxe sof reru uIppeu '(roFrnlos rrre^rJsuoc 'v'n'S urp rrrnllncu8y rnlnrolslulntr lnorrg) e ocrSolopad runricedsord op erzrlrq urp JolrJnlos E orela.Ioc rs erEcursBlc op rnlnra -r-\res Inrolcarrp ouosuorurS'210.dou 'rp ap Psrrrs lsoJ e BerEluozord 'arioturxotdv o-2 .uralsrs rnlnou r-- aP alrunu qns lncsounc B EIeraue8 ar€luezord o rcre lIIecrlqnd 'ries
-oJolur rac nJluod 'ernl€lcuaruou ur rs los op alosPlcuI olEriuosorrPqrurqcspulcnporlur 'urelsrs rnlsocs e erecgrporu rS oJlnzIAor ep gsuelur Fcunlu o lernsEJsap nP 'Y'fl's IB rIrnllncrr8y rnlnralsrurtr{ e acrSoloped runricodsord op erzr^r0 urp u8olopad '8€6I urp rolrrnlos rrrPagrselc eorEcrlqnd gdnq roFrnlos u erBcglstlc Pnou o '((SururrBJ .trp >>prnl -lncrrBe ap lntualsls 'ttoeun 'r5 lnteun6gd gcrlc€rd as oprrB rBru alr16rled e6 'Eurecn1 16 qrunrod 'cuqunq p^rllnc os ola od : loc -rr8e aropo^ ep lcund urp o^Ilcnpord lurs Fpaurn plecrdorlqns q''rlc "". "I""pll1$ro, -rlEJ Inpns urp ueouBrallpotu 1.,r"*,1" .,i 16 €uozrry rnlnluls Inlso^-prou urp lleur sorEclBc 1no1e1d ad csoulllul os eurzpuar nc elEere allY 'Ppolun EIBcrdorlqns Purrlc o ne runl8aJ alsacY 'rBclec ul grEuolsardoP rS eurEqBIY alolBls uI erre o - rddrssrssrtr{l llag lcelg elsa pluelrodlur ounrtar PllB '(arnu.r4 puere IS arrrprd pu€PIcBIg) O Eluor{EI{O rnlnlels B gclpns-l€rluec eoul?d ulp I5 sexel rnlntuls Intse-prou rS Inrluec urp etrrnlP^ 3re1 alrrerd uI csosPFos Irnlos BsuoruasB nc aluBuodrur eieSerdng 'cr3o1 -ooF arapo^ ep lcund urp ellqero^PJ oleoru op orras o-rlur rede elo : EreluourSerJ elsa olrull elolEls uI rolourzpuer earlpuldsgu 'rrnurolzourac el ec opstqcul eruol -nJ o Jolrrnlos pulp 'ateotradns allrnluozlro ul llnqlrlslp eulq ag 9s Insnurnq Bc acEJ ec Boac 'ea16rfed etse Fcrdll plBrnl€u eliula8 -oA 'rnlBtul lBreprsuoc olsa rnlnlos Inlgord 'nrclBc ep lEuoqr€c op eruroJ pulg eelsece e l B o l 1 * p l e J Cn E Sa l € o l u r E c l B c ' ( p c r l e u o q r e c gy8re o) puretu urp trnlrlsuoc U al€od rol -ourzpuor IE lPluorBd InlBrrolBtr\l'(4' rrolnc uI BSu€ld) rieuoqrec uJ 1€3oq alrsoJ 19s -rqcsep nrsnuec nBs PqlB er€olnc ep Ierrel€ru un elsod elBzeSBesrqcuu rr6nuac nBS ergeu piu;erdns ep rrnluozlro ne oleurzpueg aloulzpuat alnlllsuoc II oJrorurclec rrnlos ap lualrodrur nldruexe u11 '(rnlnrclec B arecnporlur) eruzrclec ap Insac -ord pururoperd rrnlos rolsecu BorururoJ uI 'riuuoq.rec uI 1€3oq Ietuarud lerraturu Inun uiuazerd ep ol€iuangur crurolnd erelce.rec nc rrnlos luls olf, 'al€uozerlur unlos ep esulc Plle o csernleclB aJrorurclacalrrnlos eJrorurclBc ellrnlos
.Q'.h.
categoriile superioare, oferind denumiri pentru aceste clase. Scopul ei general este de a inlesni memorarea caracteristicilor solurilor, de a scoate in relief relaliile dintre soluri ca qi dintre soluri ;i alte elemente
Aceste totaluri
gi de a furniza o bazi pentru elaborarea unor principii de genezA gi comportament ale solurilor,
chiar daci
din
inconjuritoare, cu valoare
de previziune.
parte,
numirul
pentru
acestei probleme de cele precedente astfel defrnirea unui
rezolvarea diferi
in citeva privinle,
Se incearci pentru de sol ca entitate fundamentali, care s-a propus termen:ul, d,e pedon. Pedonul urmeazi a fi un termen generic desemnind rnici volume de sol, fiecare dintre acestea suficient de mare pentru a mic volum
permite
studiul
Ei al relaliilor dintre gi avind o secliune transde I pini aproximativ circulari
orizonturilor
acestea in cadrul profilului versali
laterali
la l0 m pdtrali.
continente,
ordinelor,
Pe de alti qi
subordinelor
probabil aproape neschimbat,
schema ar fi aplicati
locuri
pentru
Este posibil
scipat Calea urmati
al
nu numai in S.U.A.. ci gi pe intregul glob. De;i s-ar putea ca acest lel si nu Ii fost atins, a fost in intentia noastri si prevedem in schemi
in cea de a 7-a Aproximalie
total
marilor grupe va rimine
lume.
Conceptul ile pedon
ar fi fost considerabil mai mari daci
am fi inclus gi solurile altor
toate
ca, in
solurile
cunoscute
din
elaborarea schemei, s[
solurile necunoscute autorilor
sistemului,
Ii Se
admite de aserneneaci modificarea sau chiar inlocuirea schemei ar putea deveni necesari pe misura sporirii cunogtinlelor
noastre despre soluri,
Clasele cuprinse in diferitele categorii ale celei de a 7-a Aproximafii
au fost definite sub aspectul morfo-
logiei
;i compoziliei solurilor, adici sub aspectul caracteristicilor propriu-zise ale solului. in plos. s-a
incercat ca in limita fie cit mai cantitative
datelor
existente, definiliile
sa
posibil.
Nomenclatura
de pedoni contigui aparlinind unei singure clase din categoria cea mai de jos a celei de a 7-a (seria de soluri) se numefte ,.soil indiAproximalie O grupi
Nomenclatura propusi prezinti
elaborarea monografiei, s-a apreciat ci ar fi util un alt termen care si denumeasci asemenea grupe de pedoni contigui. in acest scop s-a propus
trecut
d.e poliped,on. Polipedonul este definit ca o grupi de pedoni contigui din continuum-ul de sol, cu caracteristici cuprinse in limitele unei singure
categoriile ordin, ridicinilor
clase de soluri.
pentru
vidual".
Dupi
termenul
in
fali
clasificarea solurilor.
nomenclaturi superioare. sint
in cea de a ?-a Aproximalie
deosebire majori
o
sugerate pentru
subordin,
rnare grupi
Ca qi alte scheme elaborate anterior in Statele Unite, a 7-a Aproximalie este un sistem cu categorii multiple. Schema confine gase categorii denumite, de sus in jos.
ficate, pe baza nunelui,
in decursul vremii, dar nici o alti schimbare nu este previzuti in cea de a ?-a Aproximalie. in contrast cu seria de soluri, celelalte categorii ale schemei nu corespund exact ca nivel de generalizare dupi cit gtim, cu nici o categorie folosit[
pini
acum. Categoria
,,subordin" din a 7-a Aproximalie se apropie ca nivel de abstractizare de marea grupi de soluri - categorie folositi curent in S.U.A. - dar cele doui noliuni nu sint pe deplin echivalente. O anumitd indicalie asupra varialiei
proprietililor
permisi in interiorul claselor ne-o dd numirul de clase cuprinse in categorii. A ?-a Aproximalie prevede un
296 I Clima, eolurile gi vegeta;ia
clasi. Mai mult,
categoria de care fine o sint astfel alci-
denumirile
tuite incit pentru liecare subgrupi
subgrupe, familii Si serii, Dintre acestea, seria de soluri este de mult timp utilizati in S.U,A. Conceptul respectiv s-a modificat
clasele din gi subgruliii
1te ltaza unei ample folosiri a latine .sigrecegti. Denumirile sint distinctive clasele din liecare categorie, astfel incit o
Categoriile noului sistem
grupe,
din
o noue
terrneni formali
anumiti
subordine, rnari
practica
pentru clasele cuprinse in cele 4 categorii Denumirile
denumire indicd prin ea ins[;i
ordine,
de
Se propune
si poati
marea grupi,
Ii identi-
subordinul
gi
ordinul din care face parte. in
elaborarea
acestei nomenclaturi
s-au urnarrt
mai multe obiective. S-au depus eforturi pentru gisirea unor nume distinctive
si ugor de memorat,
sugereze citeva caracteristici clasi, si permiti
care sa
ale solurilor din fiecare
identificarea nivelului
categoriei de
care line o clasi, si corespundi spiritului limbii gi sd olere forme convenabile atit pentru substantive cit gi pentru adjective. i.rcer"u."a de a atinge dintr-o dati toate aceste leluri este ambilioasi gi nu s-a putut atinge scopul in absolut toate cazurile. Nu este deci surprinzitor nomenclatura
faptul
ci
propus[.
au fost gdsite deja defecte in Dupi
toate
probabilitAtile,
se vor mai descoperi gi altele. SperEm totugi c[ nomenin urma examindrii ei clatura poate fi amendati de un grup mai numeros de savanli decit cel care a elaborat-o.
'*,.un-luapn'r 16,,rrn-1ua1sn",.lrn-luanbE.. alrurnuap lsoJ nE Jolrrnlosllua InurpJo urp JlJurproqns .nltluexa ap 'leJtsv 'e^rlEurroJ alueuele 1.1 axga.rd B) JsesoloJ es eulproqns ep roJurunuep EaJrnlBrle uI .lnurproqns el.recI ece; eJE) urp rnlnurpJo JlJunu urp ?lrua.lord pqels o p8nepe es erer BJ pcgrceds arfelouoa nc xgard un-Jlurp aundtuoc es errunuap areaey : trqelrsrq plnBar ep uaurel un alse urproqns rnJgcag elaunN 'cr1r?:e luozrro un-rlur Jrqle luozrro -rnun E lqurll ul ee.rapunrled nes Jrqrrr€J luozrJo rnun 'crlrFru luozrro rnun eiuazard ap arfrun; ur leledas alsa eurpro rourJ B lupeJ urp urproqns un urfnd IoJ .aurpro eJez eleJ urp nrlud ur urproqns rnun alrJ urlnd 1ec e ee.retiua,re;rp nrlued lrralrJJ ernlrlsuoJ - nrJIeJ ap leuoqruJ ep rJBu liptrtuec roun uiuaza.rd nps rolaueJ 'irBnJ ap -o11e eiueuruop leJrprr elreoy lnurfuoc un gplld ap rnlnlos erSoleraurtrq .rnlnlos rrrnleredtual ezeq atl sele leur eleriue.ra;1p eurproqns ap aqce.red o elrJ plsrxe ourpJo ^pnop u1 '1gord ul glBnluaJJE elelrprun o glsale a.rec rerFolo;.roru rJrpur urrd trugap else eurpJoqns urp Inun 'eurpro eJaz a1a; urp ldo u1 'aagrcads rJnluozlro alrrunu€ rS erFole.raurur .BJnl -eradurel 'errprq lnrur8ar :lurs rolaurpro InrpBJ ur Jolau -rproqns eararfua.rayrp ul etrsoloJ alrcrlsrrelJuJe3 'le-\ru er€leg el rolaselJ earariuara;rp nlluad rnlnlos a1e e.reluaurldns aralJar€J snpoJlur ne-S .rJrlsrrelcerBJ rdealare ep el€zrurnJ lurs reru nu elurelrrJ rsap .gdn.r8 eruru ri urproqns ap rolrr,ro8elec Fla^ru EI 16 rseaace 31sa rolaurpro Berrugap ul ElBluaurBpunJ Bereluauo
alourproqns 'alErpnls rJnlos alaurud
arlur.rd lege ne-s are.t nrluatl .1gord ur atuelserluoJ In^rlour lqeqord purg BlsaJE elJEoJ rJnluozuo EasspB nE rrnlos elseJy.s.s'u.-l e u8rel ap €uoz ur 16el .r:nae1 rollretr! eeunrBar ur 16 luelE
aq8uy unog ur 'rapEua3 Inlse ur lue^Je{ .rede aprrlos - o p o d g ' a l a e c e J r J a- E u r u r o pe r B J u r a t u e l d a p a r i e r e o s e o qns nES alaJruoJ ap rrnpptl qns sJ[B reut Js-npurruJoJ 'eseorotur aparun runr8ar ul plnBer ap.rede rJnlos elseJy 'arieleFa.r rS prurp ap r.rndrl elnunu€ nJ azerJosr as BS prrrt alr.rnlosopods .elunIosrlloru rS e3 .qlelrrepraco edorng 16p.rog ap Blrratuy utp rolrrnlozpod 1e g 1n1uoz -uo nc lualeArqta atse trpods .rnlnruturnlu lnluozrJO B nBS rnlnreU B eJBInrxnJB o nJ ElErJosB easepE .rnlns -nunq e pler^nlr eJEInunJe ep ,pie;erdns qns lentrs luozrJo un else elsaly .crpodr lrrozrJo rnun eiuazard rrrrd alezr.relleJuJ aleraurru rJnlos lurs alrrnlosopotlg 'Ersnu ur ^eEaJn{c0 ap loJas un edaordE urnte alerpnls 'elunurorzoureJ pnlaur alg .aperunqns e1 purd JprrBnuas erurlJ ur Eseoqrel arlelaia,r o qns lEuJoJ ne-s rlunlosrlloru a1eo1 edeordy .(rnlnqurnrod E Erntlnr eP €uoz) llag uroJ ur 16 rrdrur3 elrrEtr{ uLy.i}.S ur gumroparcl IaJ lsaJE ap alrrnlos .acgerFoaF euoz
alrunuE ul EJBdE ES purl elrrnlosrlloru .rrnlosrlua 16 trnl -osolsrq ep arrqesoap erds .piualsrsuoe 16 pcrue8ro pi -uelsqns ug lnuriuoc oezeq ur eriu.rnles .arBoJnJ .atursor8 ep orururur elyfrpuoa gcseaurldapur ps arnqe:1 6crylou g e n,rluad Inuopedldg .elrueF.ro arreleur ur le8oq Arlelar 16 lBJrptr azEq ur arie.rnles ep pe.r8 un nJ .JlqBrrJ 'Esrq;ur arBolnJ ep ,EIrqErJeJdB aurrsor8 ep plBJerdns ap l€rls un alsa ElsaJy -tr11otrruopadtda rnun efuazard urrd alezr.ralaErBJ alereurru rrnlos lurs alrrnlosrIIotr{J . r o l r J n l u o z r J o e a r a r i u a r a 3 r pn : r lnsed auri aunrzoJJ urrd rnlnler.raleru ee.relrudapur epun elearB ur '1rSrg;s ur 'olellu rolunluozr.ro : ea.reriuereJrp pcrperdrur elarJalBu ap lnt.rode epun eleers ur 6eJelle ! areralle BI elualsrzer e1reoJ elBJeurtu urp elrnlgcle .a1r1oFe.rur pzEauroJ as aleun .rolrJnluozrJo B eraliualeJrp ap rrpEls alaurrrd ur pUB es rrnlos alseJ\r .alellolzop qels rS eurlnrl .alerAn[E rJnluoztro plurze.rd roJlJnlosrlfla Inlgord rrnyos rS rrnlosooqa.r.unlosolrl eJ sala rErrr alncsounJ "EqEIS areluozrJo nJ aleraurru tJnJos lurs aFnlosrlug .-eJEreurru erirzoduror lueunuopard o nJ allrnlos urp IaJ ap lrraJrp au€oJ else gcrueiro giuelsqns ur aleEoq ap lrle rrnlos ur rolrrnluozlJo B arariuaraJrp ap .rolasa:rord InJqrlnlJg .(t1ntu ruur nes 9666) prrueFro piuelsqns ep elElrtuer ereur o uriuo:r elrrnlosolsrq :p1n.rq arirzoduroJ ep rrrqasoap elrurnuE ur:d aurp,ro pnou alluleleJ urp elrJnlos ap Burlsrp es alg '*.,IJnru" rS aqrnl ap elrJrunuap qns alnJsounJ alretl areur rrr ,acrueBro lrnlos lurs elrrnlosolsrH 'rolrrnlosopods rS .ro1r.rn1 -osrllour .rolrrnlosrlua .Jolrrnlosolsrq alE e^JlJurlsrp Irnlesprt elaledrJurrd 1rnJS ed aleirqcs rol rJ ,roleurpro S rle atelduor Iliruyep rrrE otup U ro^ nN .elduaxa u r r d g 1 u r 1 s n 1 rU E - \ E J u p r o i n r e u g s e a l a f u r r J e l E o d a u r p r o e J a z r o l a l € e J a r i u e J e J l pr n J e J € - s a r B J e d E z B g 'dur1 ap Ep€orJed o zn ur lsoJ g B^ p d n p Eueqrs eJ l r a a p 1 1 6u a l n d B , \ a s n u a r o B e l ep t s E a J E 1so; e plr6na.r Jp rlJ .rolrrnlos e uzaua8 ap lnsaaord ur aledrJuud rrrqasoap plJeger ar riglarrdo.rd e^rlJurlsrp unlpsqrt EJ g;Eale as gs tsoJ B eriualur 'alurlnJ alle nJ 'erariuara;rp €lsEaJB ur sunfe E-s aJEJ e1 alrrputs rd rolrrnluozrJo uararfuarayrp alSarrrd sJ eaa) ur alerfuesa rJrqasoep csaprrrlBo rolaurpro narerudas nrluad alrsoloy elrrnlEsBJl EJ urFJaprsrroJ .rolelEreurlll E etElrlrqBrall€ 1 6a r e r a l l e e p l € u r q u o J a J r p u r u n r A r r n l u o z r r o r o l t r u n u e efrrasqe nes eirraza.rtl .areluozuo ap ppu,r8 .g1nrq erilzoduroc :arel)EJBJ alereolerurn eJlutp BJollnu reu e n E S B r n u n B z a q a d g z e r f u a r a 3 r pJ S J u r p J o a J J z J I J J ' , , r J n l o s o l s l q ' "r i , . r r n J o s l x o . ' , , r r n l o s r t l n " ' ' , , u n J o s g l E , . . , , r . r n 1 o s o p o d s ,.., , u n l o s r l l o u l . . ' , , r J n l o s r p u B " ' , , r r n 1 o s 1 1 d a t r r r ,r., , r r n l o s r l J e ^ . , , , , u n l o s -rlue'; :lurs surpro aJez ro[aJ alrJrurnua(I ./os Inxgns nJ as-npulurural errunuap JJl,jJJg .aqBIrs n.r1ed nus ra.Il urP unduroJ as eurpJo a)ez rolal
alrtrunuo(l
eurpro ecez eIeJ
r{Lrr,..
orizonturilor
caracteristice sau a altor trisituri,
aparilia unor orizonturi
striine
de subordin gi prin temperaturi. a
caracterelor
diagnostice
in
prin
de succesiunea cerutd Limitele
de varialie
clasele individuale
a fost redusi treptat coborind de la ordin spre subordin gi apoi spre marea grupi. Astfel, solurile dintr-o mare grupA sint mai omogene ca triseturi
decit solurile
claselor din
fiecare mare
categoriile
superioare.
in
grupd solurile au aceleagi orizonturi in aceeagi succesiune in cadrul pedonilor, cu exceplia orizonturilor de suprafati,
care pot
fi distruse prin
culturi
sau
eroziune. Orientarea urmatd in definirea subgrupelor se deosebegte de cea intilniti
in definirea claselor din categoriile
superioare. Aga cum s-a aretat mai sus, se definegte mai intii o subgrupl tipici pentru fiecare mare grupd. indicati
prin termenul
marii grupe. Aceasti caracteristicilor
orthic* agezat in fala numelui subgrupi
este expresia medie a ale marii grupe. in afard se mai stabilesc gi subgrupe de
distinctive
de subgrupa orthici tranzilie unele grupi diferit.
sau exterioare. Subgrupele de tranzilie au caracteristici distinctive pentru o alti mare din cadrul aceluiaqi ordin, sau dintr-un ordin Subgrupele exterioare au anumite proprietili
cale nu sint distinctive
pentru nici una din marile grupe cunoscute. in ambele feluri de subgrupe, totu;i, solurile sint mai aseminitoare subgrupei orthice ,sau centrale a marii grupe de care apartin, decit oricdrui alt fel de sol cunoscut. Stabilirea subgrupelor orthice ca gi a celor de tranzitie si exterioare este un mod de a admite ci inveliqul de sol formeazd un continuurn, in
care schimbirile
sint mai degrabi
treptate
decit
abrupte. S-a menlionat ci familia gi seria sint cele doui catogorii inferioare in a ?-a Aproximalie, Se lucreazi incd la alegerea unor criterii corespunzitoare pentru diferenlierea familiilor in cadrul subgrupelor. Mai sint unele greuti[i de invins inainte ca seriile de sol cunoscute din S.U.A, sd poati bazd
Ii grupate in familii
pe o
uniformi**.
r Aeest termen a fost inlocuit ulterior prin cel de ,.tipic". - N. red rom. ** in prezent, au fost fixate gi criteriile pe baza cirora se clasifici solurile la nivel de familie gi serie. - l{. red. rom.
298
Clima, solurile
qi vegetslia
u r r u r J o l u r F s t n q J r l J B r u n r E J J r J u n E J { ) HJ r J c s -rp e rutued .tarod lnlcadse qns rreproqE o qJrpB 'Frrlsrrou JJeproqe o urrrerurn nu crerJnl eluazard uI .prrlsece e plezrlercads purldrcsrp ec rolaruild raqerBoa8 Ie rerr{c nes rrcruetoq I€ Jrrpa.\ ap lnlcund urp qtetrturl aue(T Jtsr lJrB rlplBrl lolJlcJrqns Btu€c aBIBJnlCnJls
nBs uJrlsrJou
alBpJoqv
'ra erinlo.r,a ul gur.\ .rue -rolur re[r nu €s Intuo EJ urirpuor llJ ap reurnu un-Jlur rarielaFe-r E aroc€JJr rp alriglrlqrsod Fzeasrig;ul tsaru op a1ri.rp11 ' ( 1 7 ' d e c r z a , r ) g l e r n l u u aIoJ rielaBa.r op riglrun rolrJeru rrrguec BaJapJ-\ur rriecrpur Jlrurnue auriqo aleod agerBoa8otg ul lnlsrlercads 'JJuolsr JlJluorunJop rS uc lerlsgd rerrr ne-s ac ariula8e.\ rp elalnsur purrpnls oealsace 'gredsrp ateol n) eriula8e,r ES glernleu Inlnlecsn e elrqereprsuoc piugerdns o ad EC leurrrrJolap e eJezruBqJn Jp rnlnuour -oual eorBllo_\zop .ernllncr,\lrs .Jolelr,\ Ba.Ial -$arc 'rrrn11ncrr8e ecrlcerd rnlnuo uiuaz -ard aundnsa.rd o orec ad exaldtuoc ea1e1 -r.\rtcy 'rnlnruo ealred urp llqasoep colserrre unarl prFJ pllo^zap es erec llieta8a,t ralace B ecrpe 'a1otnynu mjoya8ao erdnse ezeerluacuoc es nrtsou Insorelur gie; ep Borercnl uI ^
-oeFep rrpnrs
"rnorr*,..'u;lE::':i"l#J: rolesrnser B oruolrrl rB plenlcu BarrJppodso8 r5 eerello,rzap nc ernlp8al uI .ecrJolsr rag -er8oo8 e gleriuese olred o pze"aruro.;-rariez -IIIArc rerrolsr 1ntun1 B-ap - ariele8a,r nc alrredoce alaiege.rdnsep lruefulls lsoJ B nes - nFS lnlelue,re u; eripSoq Fls€ece rlsoloJ E Inruo arec ur Inpoiltr .auertrn Iliglr^rlce pgqesuadsrpurElsrnleu eriptoq ar€ru o IeJtsB puvruroJ o11ier,ter€seceu rrnrcnl elle ollnur -euoriceS 15 lsodgp_e preJo 6eturrugcgrqurg -uoc eleod es ele urp .llqltsnqtrroc ap oguerq ep esrns pzeeruroJ elelu€ld .prulc r5 ;ar1e.r (rrnlos'e1ie1eta,l, arlurp epriela.roc luelB r€ru ezelecrac Fs gurruralep Ir ornln;e.rtoat 'eluaurluoc ed erirzod 16 Inseralur elSeurgls Beurpnlrlle 'peurpnlrlBl nc crleluelsrs polu u! pzerre^ e1ue1d ep .roprpdn:8 e1e 15 rolet -uu1d e1e ecrSolo;rom elelcadse gc 'elaqu nEs elrrnlos .Jerler ep aleruroJ ec1n1dug IeJ El 'rnlnfesrad ele eluanlrlsuoc lurs e1a1ue1d-oe,u1 -curlslp ecrzy riglar.rdo.rd nc ereuoriels alueru -ela eJ SerSoaB n.rtuad piuet.rodrnr purr.rd ap atse rnpqolt eIB tEcsn ep eleie;e.rdns sd
sJssuS
suYS
YTJ,YJSOSA
reriule8el IB luBTqtuB a
InIPEIu TS BJnlcnrls
{}a g€rg{}}}de.3 rQr*
pldurea in functie de elc. De pildn. pe platourile tlin statele Arizona ;i Utah gisim regiuni impddurite aproape exclusiv cu pini piiion (Pinus edulis) 9i ienuperi (Juniperus utahensis ), Cunoscind caracteristicile morfologice. ramificatia si tipul de frunze ale acestor spccii ne putem forma o imagine clari asupra structurii acestor pdchrri. Descricrisuccinteprin mijloace floristice nu pot fi aplicatc piclurii ecuatoriale. compusd din zeci tle specii diferitr.. In accst caz. pddurea trebuie tlescrisd in functie de structura ei. aclici in functie de modul in care sint formatr: si rdspindite in spatiu parlile vii ale plantr-'lor. In linii mari" metoda structurald s-a tlovedit a fi cea mai util6 in clasilicart,a vegetatiei naturale cle pe glob. Bioelimatologia
gi ecologia
in studiul nostru de geografia plantelor nu rle vom ocupa de aspectelt palcogeografice" adici de evolutia plantelor" de rdspindirea acestora sau cle mornentul dispariliei lor de-a lungul perioadelor geologice. \'om manife,sta" in schimb" un intcres deosetrit pentru aspectele bioclimatologice ale geografiei plantelor. care pe baza cirnoasterii elcmt-'ntelor de climi gi a distributiei acestor clcmente poate face consideralii a-supra reactiei plantelor la lumini, cildurd si um-iditate. Dacd dorim, in cadrul unui stutliu dc bioclimatologie ne putem restringe obscrvatiile'la urmirirea unei singure specii fati dc un singur agent meteoroloplic. O abordare total diferiti a problemei relatiilor unei plante cu mediul ambiant ar fi sI examinim impreuni toate organismele vegetale si animale care triiesc intr-un loc, la un moment dat, in raport cu mediul lor inconjurdtor gi cu adaptarea acestora atit la mediu, cit gi la asociatia in care triiesc. Un asemenea sistem dinamic integral poarti numele de ecosistem, cu studiul ecosistemelor ocupindu-se ecologia uegetald,. Ecosistemul reprezinti folosirea combinatd de citre plante gi animale a resurselor mediului dintr-un anumit loc 9i la un anumit moment. Aerul, apa" substantele nutritive, c6ldura gi lumina sint utilizate in diverse moduri, transformate. inmagazinate in si readuse stare mincrala liara r iata). 300
Clima, solurile gi vegetalia
organic si anorganic al scoartei Pimintului, far-orabil vielii intr-o formi sau alta. La in trci rindul ei, biosfera poate fi impirtiti diriziuni care presupun concligii diferitc tle mediu (biocicluri): apa sdratd (oceane" miri). apa dulce (apr: curgltoare Ei stitdtoare) ;i uscatul (soltrl si aerul ce r ine in contact cu el). Pentru noi prezinti cel rnai mare interes biociclul uscatului, dcrsi gcograful poate face investigalii ;i in celelalte cloui biocicluri. Uscatul cuprinde mai multe sisteme ecolngice de dimensiuni ,si complexitate din ct' in ce mai redusc, redate schematic in figura 21.1. A. Acest biociclu cuprincle patru mari biohore sau clase de r egetatic : pcidurile. saranele, finelele (pajixi) ;i deserturile (r ezi f i g . 2 l . l ) . C l a s e l e d c v e g r - - t a l i es e d i f e r e n t i a z a prin structura grupirilor r-egetale ;i repre' zinti reactia fundamt:ntalI a vegetaliei la influentele climaticc dc pe glob, mai ales sulr raportul umezclii disponibile (prccipitatii ;i luminii. e r . a p o r a r e) . d a r g i s u b r a p o r t u l cdldurii gi al vinturilor. Cele patru biohore includ sisteme prea mari ca intindere 1i presupun o variatie pn:a ampli in cadrul a 1)utca fi folositr, fiecirei biohore pentm in cartarea r-egetaliei globului. De aceea 15 biohorele cuprind clase de formalie pini la 20, sau mai multe la numir, in functie de sistemul de clasificare utilizat. Existi astfel citeva tipuri distincte de pnduri (de exemplu, pidure umedi, pddure cu frunze cizdtoare gi pidure cu frunze sempervirente {iecare dintre ele reactionind aciculare), specific la regimul climatic ambiant. Definitiile unor termeni ca ,,pIdure", ,,pidure rar5" si ,,fineati" se gisesc in capitolul 21, in care vom discuta formaliile vegetale individuale. Biohorele gi formaliile lor se difeqi nu rentiazd pe baza structurii plantelor a speciilor vegetale, ceea ce inseamni cd avem de a face cu o clasificare structurali qi nu cu una floristici. Habitate
Ei fitocenoze
Aga cum qtim cu totii pe baza observatiilor proprii, r'egetatia este puternic influentati de formele de relief ,.i de sol. Vegetalia unei regiuni de platou in conditiile unui teren cu pituri groasi de sol gi cu
un n€ oluecsaroqre algrrag rA rrrortll[ed 'gp1rd og 'e ale e crruouoxel Ielo8o^ rrunl claselc Btcosrotur 1od ccrSolorq olaurroJ Fc olso 'ereurJn rrrrd .e,trasqo eluod as ec eeo) 'pcrlr?qlps eir.t ri erepor pplld op eo .eterod -ruol Buoz op elrrnpPd urp orelrurs atueld u1 rrrraJor nc lezrlrfn EJururase ap g aleod 1a 'elucrdorl eprnpgd urp asrrourual ereoleiEBe a1a1ue1d nc aliqoopur ezErcose cs ,,BuE11,. op lnuourret rSog .]eSele n€-s eJec Jp rJorrrl rolrroqre EJJolsrJrJ nc Blepo eerprr 1od as nps ornluru o1ue1d od eilpur lotl os ErlsaJy '(t"OZ 'gC) rroqre ad ecrn as Jrer osu()urual orurrleieFe a1ue1d ' apuDll rode qzErrrrr..l '(e'OZ '3g) nrreorr)c o rS rqcunrl un aBrrrl,-rp aleod as nu .)rpr e1 r.: rnlnlos eiuSerdns e1 op efecgrru€J rurdlnl ollnru n?ru llJ .E]1eu1 rrrind 'guarct[ psBourui]l g1ue1d o rjctprrr ."1sn{lrE., [nlur-\nJ'rariu1a3:r-r. a1u l:eorrcdns clrrnl€rls JJlrrrP entun EeJnllgole BJ i)rnqrJlrroc ,rJnlEur rrzr_\rpur el "JJeo auu{)JoJ rJun BruJol qns erBorrcdns e.rlrerI ur EleorJrruEr .(gruorr.rSur ealred ur rJnurEJ r?-\JlrJ nc ecsope) IuJruJ-\ rqcrrnJf un nJ ,eu;l;rd rlseouu.)l gruulrl o gcrpur ."rroqr€" Intur.\nJ '(;.67 .3q) plec - t 1 r a - r . r r i r z o d u r c s . r r c J J e J J S E o r r u r a l; r 1 r r e 1 r l ri rttotltn 'JtuJoJ enop JlJrurld lur!- '?r]sr?rgJD 'elr)iolor11 rol l?ruroI .)p eritun.l rrl JIEJrJ -IsrrlJ rl lorI a1.r1uey.1 'r2.ttlioyttq tnrt,t()r! .I 'JOI J0JJZUnq EJrrrrJPur r"r DtrrJ(U'lBll.\ rlrlnlJril BluJlrl),rnlnrrara1 -rol EJJEJrJrlerls IE .rrrradole Jp lnpurB r s : r ? i ) u n r s u J u r r p' ( g l r i o l o r ( l t ; u r J o . I n e s ) r o y . r 1 -ue1tl e arol.-i;rc Jp eturoJ EI qJ.)IJJ.)s-JJEJ '* trroB;lec eJuJurJSr? ases arrrirroc npJJJSur?fl IntuolsrS'rarie1a3.r-r BJrJrrJSap rrr leriuosl l u J u r e l J u n p u r n l r l s u ( ) J . ) J E J J T J. r r i e u r o ; u r oP rrJo;'.)t€J Jllnul rEtu turlrqEls Es rrnqJrl a c r E o l o r q e1 a u r o 3 r i c c r B o l o ; r o u a l a l c a r l s e ap oricrrn; ur FJrpr?'r.r EJnlJnJls .rp ari,runl ul urie1aB.r.r, ruarrJsJl) FS rurrop gJe(I IoliBle8e^
R BlBrnlJnrls
Bororrrse0
'1ndrur1 nc 1e1tl.rr1 eqturqcs es-npurlntl "EJr{lels urind reur nes llnu reru eared aleod ar pcrlsrrog arirznduro:r o IS rariela8c.r € F^rlrutlsrp r?JnJcnJls o llSeouncer tuclnd ezorrJcolrJplrtunue o-Jtul 'rolrlptrqeq erierre-t rp purdap ;rluaruala rJsJre llcnrlurJzorrJcolq nrluatl ocgrcads Irlnrsrrrrurp ri a1rurl lllquls ru.rlnrl nN .JrrJ -rpr'ur lr gs nr;s lnlplrqprl gurirrcur ES lrrrrr
olrqels ^rl€lar eluecord urp psnduroc -ozou -aco1{ - rnlnruo}srsoca B Bcrrr reur rS e1e1 -run o rullul ruo^ l€lrqeq rnun Inrpec uI '() 't'tZ '3g) gseorunur iun -rBar ep IntBlrqeq ur rtrul"rlul rarielata.r u.rnl -cnrls BI a.rerurn urrd urrregar au oriewroS ap es€lc o urarJcsop r{ urrtunu purc rcunly .1eri .eleuarp -urro.Irp ourq Ios ri olerapou alrred ourq gie;erdns nc no1e1d ap rrunr8er ple1 -rqeq giurro;.rr ap lcund ec 'FInFrr op er rs docs t"-ace u1 'crieurrr5 ap EselJ rrunuJp e nrluad rua8ali Rsletrqeq ec : BareqrrtuJ loJlse os-nPurJSeu "rlrrrJrp aueoJ rlElr;e_\. IJnl -onrls eluozord 1ot{ aleurce -\ur alBlrr{E}{ ' r 6 9 s u " re r i u l a 8 e . t a p r S r c ' r t e l r p r t r r n a p ri glued ap ;yrrirpuoc ap reunu nu leurur -J:llrp 'JrlsrrJloBJEJ Ios ap dr1 un Jre lelrquq JrEcrg'lrSn;s u1 '(nrzrlf rBtu Bproqe ruo-\ yr'u;traurase .rp 'aiea od lecrqns) rcor ug rS 1os u g r a t l e u u r r p u r d s u r a r e t l e r n 1 n 1 u 1 r r 1 e qe r d n s e rnlnlJrl.rr eiuangur nJ glErcose surrls 'JJr[dr Jp r{)lJruroJ rtrinlo-r; nlrlruu reur nriuds un l€-\JJzJr rl e-\ rJpJJnl r el u . r z r r d r ? g J B u r l e a l r e r l u 1 ' ( ; l u a l s r z a r r S cqels) rror rp rrndrl eyalrrajrp erol6err lBnJ nE purc 'rqca-rer1s oorBolooB rJrJoJSreJJrnl -rJsrrocJJ uud r": glucrldra r; oluotI ruur rnlru - a r 1 a r e r i u r n B q u o 3 ' ( r n 1 n 3 . n 1 e rr e r B l r p o r u u r JJElnrunce Jp ri aunrzoJJ :rp alasocord Jp nlduraxa leuoricu np ilJuJ ur Inpou ap) rrunrB.rr erinlo-ra rp glrqercorde grns -eur o-rlur purdap ayes rai;4urrlns eeurrreru r i 1 e 1 r 1 1 e qr J € J J r J e d n c o o J J r ? J . r t I e r i r z o . l 'q.\rlJa nunp ri l r l n r r l e l u u s r J . \ . i e o p , E c u n 1; p 'grrrlielru .rp oesuolunur aunrFtr : JlElrqBq asr:i urfnd 1.rc apurrdnc (ariuurro; ap eselc) JTEInJTJE rzun$ nc suErpBuBc EarnpPd [email protected]'3g) nrJsou ynyduraxauI ay)I -lqoq ep .)lrrunu Erruird rnlnurtsrsoea eiuau -otluroc urp .rarueBroue (auralsrsqns) runlzr.r -rpqns Jlsrcv 'los rp dr1 rt orurilgur 'e1ued ap JIIJrqasoJp giuapr.ro rrr und olec 'rcrru r€ur ligtrun rp rrezour un 1de3 cp Flsrxr EI€l -c8o-r arieruJoJ qlrurnue o nc tueloJoc o cJeJ ad runr8ar rJrpcert Inrpec uJ .JJpruJn urrd '9luJlsrxaur Brsap€ orrlqns los ap urnled rer 'prder FlBueJp alse ede opun 'ridnrqe rnlriuesra-r e n€s aseocurls JolJ] -sJrc euoz urp eriela8c.t rS arede quJoJ er 'rnlnue e epuorrad crpur r€ru Fllr{Jp Jueog eao eieyerdns rp adeorde EUE rs pcrleor; ede cpun '.rrardordu ulp Iq-\ rcun 1npun; ad .tlSarc i)Jeo Err rp prlr{lp elreoJ olsc 'oreur .\rtP{ar rrrrpnlrtle EI 1€n}rs .plerJporu prued
.!*.".,
Brod- molid Scorus
Asociotio de brod - molrd
unei B, Ilabitatele Fig. 20.1 Dimensiunile mediului l, Biociclurile smbiant. Ei biohorele; pidure canailiani; C, Detaliu din asociaEia molid-brad de altitudine (dupi Pierre Daneereau, vol. 32, l95l).
aspect foarte asemin5tor de,si aparlin unor ordine cu totul diferite. Cea de a patra formi biologici este reprezelrtatd d.e ierburi. Sint de reguli plante mici, delicate, fdrd tulpini lemnoasi. Ele prezinti o mare varietate de forme gi structuri ale frunzelor, cuprinzind plante anuale si plante perene, plante cu frunze late qi inguste. Plantele lemnoase numai la bazd, in general cu frunze late, se numesc subar6u.pti,spre deosebire de graminee, care sint ierboase gi cu frunzele de obicei inguste. Pentru aceastl formi biologici folosim adjectivul ierbaceu" Stratul ierbos ocupd in mod normal o pozitie inferioard in asocialiiie vegetale stratificate. $i mai mici. aflate intr-o strinsi legdturi cu solui sau atagate d e t r u n c h i u r i l e ' c o n a c i l o r , s i n t b r i o i d e i e ,o formi bioloeicl ce-si derivd numele din incrensltur a- Bryophvto care cuprincie mu9chii si hepaticrle. In sfirqit, printre formele biologice se mai a{li si epiftele - plante verzi care se fixeazE pe alte plante, trdind astfel deasupra soluiui, 302
Clima, solurile gi vegetalia
formalii dc .
firi nici un contact cu acesta. Cunoagtem cu tolii orhideele tropicale care cresc la iniltime pe trunchiurile arborilor, de unde gi denumirea lor de ,,plante aeriene". $i ferigile sint adesea plante epifite. Lista de mai sus nu cuprinde formele vegetale inferioare, grupate sub denumirea de talofite: bacteriile, algele, ciupercile gi lichenii, plante lipsite de ridicini, tulpini gi frunze propriu-zise. Lichenii, forme vegetale constituite din alge si ciuperci ce triiesc intr-o structuri unicd, sint incluqi in stratul brioidelor. Lichenii se dezvolti sub forma unor inveliquri sau cruste tari, coriacee, sau ca formatiuni aseminitoare frunzelor, fixati pe roci gi trunchiuri de arbori (fig. 20.5). ln zoneie arctice Ei alpine, lichenii cresc din abundenli, predominind in lipsa aproape totali a altor forme vegetale. 2. f)irnensiurri gri sfrnti!ts6?'o, Fieeare dintre formele biologice descrise mai sus poate fi clasificati dupn dimensiuni. Cuvintele ,rinalt", ,omijlociu" si ,,scund" pot avee
uI nEs ,r.),rJ_'ntlurrlouuur 'snEdJr ;rp eJrpls aD elertlorde e J B J S0 - l l r r r arlur lod alc rJnzeJ oTOunur riap.rnlnuu Indurrl lol epJo,\ srzrrnrJ nB (cluJJr^rrdlues) tztaa ttuian J[a]ueld .JJolSaJc nJlua(l lpcsn eartl oq 'lcar eerti orJ olsa arue .1rr1ero_re.1eu ln(Iurrloue ur snetior trr EJJur ri .rlazrrnr.; prard aJDOlozD) azunJ.l' .nJ ollrluEld .lEnue crlBrur[J Inlcrc BI rnlnirzunry eri.re.rr .r1s.r .)lprnleu IaJiEleFo \ Jo[ourroJ l?JrpJr]rst?lJ ur plsriucsr 'lDl.l,l !il1?ll.),) r}lrr,ttlQ .v FlIIelJO(ltrrr co
(attataq tsrrod. .q.t o1o;) rroq.ru ,l.qietat-Jl uarrac 36 lrSnqre ep eJrJntarls purzurrdnl .6961 -lJ!lerts gzuertsnlr u.rn8rg .uruurl,{suua4 1n1ets 'tserod urp .r.rntuur rpquz ep luuor1etr1 fuaq8ally rreu€ urp IUB 002-09I ep BurrlBq rrnpgd g'0A 'Bfd
'€sJc.\.)cl,\ nes rpnurluoJ Eun rrnqJcr ep InlEJls .rer .prnurluocsrp errradoce o Inlqcle lotl rr,rotpe .nldurexa efl .nnurluoc 16 : rrnclnrB nes rrncyd ur I nnurluoosrp : rer e ueoJ nes (oraz) Inu : ruetuJel nrled urrd Elruyop q aleod pcrlsrrolcerec plseocv .ar?r -adoco ap pnG ol6ournu as ele qns rp Inueral uradoce qcr8olorq pruroJ gllrunue o-rlurp alEnpr.\rpur (eueoroc) ro1a1ue1d J n Srzunr; 'al er€J ur InpErC 3.tailo:to)p lnpD..!) .g
.rrsnfcec lurs runc ,oleuori -cunJ rzun{ gJgJ rEp asBourBc rurdlnl nc rtuuId - azunrt DtDt Ena r:.uli;aaolalupld li r n l n u e I n d u r l 1 o 1 I n s r z u n # B z e a r l s e d 1 6 ra r € c "3s€or8 cueoJ rS as€ourec ezun{ nJ aluBld 'tztaa ttu*aa - alualnJns alalueld arnlrlsuoc o .riBrloJap as gs rrroqre Fsulc Erled E o tiol EJ Elepor-cru -eldrugtur as nu arnppd ap 1e;rse 'drurloue o-rlul lrrunu€ un nJ aluepJoJ -uoccu ole-\rrlur EI alJzunrJ prcrd r-6raJnpnJ -1uas apiuoJd oarro8alec ereJl e .nnurluoc O
'(I'02 t.l"qe1) rnlnlos Inlo^ru €l llp pururod Arscccns aleloJorrrnu .rrnl€rls allntu reru nrlued eurrilgul op rolalrurl eorrlrqets urrd alredap leur 16 gsurdtur at€od errez S -tpr€puElS 'ro1a1ue1d a1e osrcerd rrorrosop pceJ_ gs ro1a1ue1d egerBoa8 ur rnlnlsrl€ -rcads alnured ropunrsuourp e oJEzrprepuels €tseecy '(t'OZ t.t"qe1) elrra;rp rtrurrl csal -Iq€ls os rcnu reru acr8olorq cleruJoJ nJluod '..puncs'o'Jlsa ru .oonraolfrru.. 0I I5 B erlur JBr o . o l 1 e u r . . alsa g Z 0 I erlur clsa ru SZ -ru olsed ep oroqru un ,nldurexa oq .ecrSoprq pturoJ ereceg nrlued elrugap eurq atrurrl
arrar4 erinp) /n6./ lqaAnururp aunduoaas.rorreJurlnrarrs .soqrer**;(Hgj*"f, Jl^ri;j?:;r; urrd eleuurasap "1"":;',"'":;s ,i"dg1*r"; alorueld'(la) uwaa o osaarc9Fns1a4 :1tai gtgu1tgtnq o $"@5j '(rg) "'{", r;.r!"p elso"p,rr",i.," AllsnqrB 1n1u.r1g^'(s1/ puall o gBpugznlruJ '(ta) fre1 u1se4'(sy) JF-qr,zep rii"e.rJp luerser -oqr€
'uBnsl -.rei'ru
Inlsrls
. . . : .
. .
: . . -
: : t j .
: j .
: . : -
Eu;
ap a.rnpud o-r1urp aiJtolorg lolaruiol
-p"t1e-"q""
"
""e1.r"ri"i"g
Z.0A
.BI.{
: : .
-i-r-"
Arbust Plantd ierboasA
2-8 m peste 2 m
MIJLOCIE
Arbore Arbust Planti ierboasi Plantele brioide
10-25 m 0,5-2 rn 0,5-2 rn peste l0 cm
SCUNDA
Arbore Arbust Planti ierboasi Plantele brioide
B-10 m sub 0,5 m sub 0,5 m sub l0 cm
Stratificarea stratului
Numirul
7 o
) J
,
inillimea Peste 25 m 10-25 m 8-10 m 2-8 m 0,5-2 m l0 cm-0,5 m 0-10 cm
* Dupi No. 72, Pierre Dansereau, Contributions, of the University Botanical Institute pp. 3l-32, of Dlontreal. 1958.
Fig. 20.4 Liane in pidurea umedi ecuatoriali' lingi (foto Otto Penner, Instituto Agro' Bel6m (Brazilia) n6mico do Norte).
Fig. 20.5 Lichenul Srereocaulon aulconi crescind pe o de lavi granulati, W'aiakea Forest RrsLrae, euirafati Mio". Jtatol Hawali (foto Pierre Dansereau).
5. Fot'm,a Ei .rrtdrilrtea frun'zelor, Iorma frunzelor unei plante conEtituie un element esenlial al descrierii structurale (fig. 20.6). De pild5, frunza simpld lobati sau intreagd. pe care o intilnim la arborii obignuili cum sint artarii, fagii gi rododendronii, formeazd o primi categorie. Deosebiti de aceasta este frunra aciuilard', caracteristici pinului, rnoli' dului, bradului gi tsugii. O formi similard este frunza subulati sau spinoosri, care la unele plante provine din transformarea adevdralei frunze. Frunzele delicate 9i subliri ale ierburilor au formi liniard,. Mai existi de pildn la gi frunzd obovatd, intilniti scumpie ca qi frunz a compusd - la frasin. 6. Cottsistenla ft'unzei. Consistenga frunzelor prezinti mari varialii in funclie de climi 9i habitat, din canza necesitdlilor diferite de a restringe pierderea apei prin frunze in atmosferi. Frunzele de grosime cele medie se numesc frunze m,etnbranoaser' subtiri gi delicate (de exemplu, frunzele de Aili'anthum) sint denumite frunze capilare, Frunzele dure, groase gi pieloase se numesc sclerof.le, pidurile constituite din arbori 9i
304 I Clima, eolurile Ei vcgetagia
-Jelop rozunrJ € selu reur orelueld Brnlcnrls '€snper olse eal€trprrun pulc rS 1n1urn eleq purc oglecrprr elsa ernle.radural puJc rruru rrolE,r eBurly .elueurruoperd acrra;sourleegri -rpuoc ep rS e1ue1dep .erroBalucep ericun; ur llnrrr ezertel. rerie.rrdsuerl Bolelrsuolul 'rolrurcgpPr lnrolnfe nc ede Be.rlxe .lnlos also razetursoloJ e1a1uu1d _orec ulp 15 rerierrdsuerl Eresecou gde ep pledrcurri esrng 'pde 15 uoq.ruc ep prxorq ogieourwnl arEroue pul:oloJ .uoqruc ep rie.rprq cnpord elo er€c ug.d, opzaluysorc{ep lnsacord u, rt.ro,r ro1e1ue1d ErBsecau eeueruese ep else gde ap pcrur ,trl€ler olelrluec g .ra1ue1d.ro1a1 -nloc ale _esndxe eleia;erdns ed ep Fde ep .ro1a1ncr1ed e e.rerode,{e ep FurroJ o 1de3 ap etse arec oatiottdsuot, ur.rd gde ep liprlruec IIBrrr FreJsorulB ur Fulrurla azun{ nc elol -uu1d arel6erc ep rol elaseiord u1 :rolerueyd Ip crzg rnlnrporu ezrluue ug lrieururope.rd 1nlueruelo lqeqord else gde ep Bro^N
eJeru un-Jlur .lag8 .€aueurose ep .urelnd 'eriela8e,t nrlued oprru op ruallxo orcrur(r.rn1 -dnrqe nes aunp) alEtrqeq BAolrc .qparun .rulJluJ leraue8 uI FurIIr nc Euoz o-rlur oepaurn uralnd runrtor rS rrnlresep ep .qo19 rnln8e.rlur Brecs sl .alsel acrlsurlc llier -n8guoc plsrxa r6ap '1a;tsy .aleurcolur olel -rqeq erlurp nes crru ^rle[er lpllqBrl un-rlurp clzg nrparu ap a11rie1re,r: epurrdnc Erecs 'alueurtuop rrnturl 15 FIIBIBaJ llietrdrcerd oe.rnlu.redurel ocr.reunlur 16 Eurrunl og.reru -ozas erielosur : ec lclleurrlc rrolceJ urp pulls -uoc '(gpqo18) ple.reue8Eracs olse Bujl .eun -1ice ep rrecs enop IIIqBls urelnd .ro1e1ue1d ee.rrpurdsgrr5 e.rnlcnrls ezeeiuengul lcrlorqe rrolcBJ rrsre,.r,rperac ur Inpour n"ta"".rrt;g6.r,
rrrolceJ otlcrldrur or5lnrperu ec5rpour ps ricui IeJtse €uoricee.r 1od nrporu op rrrolceJ pzeelua -ngur ol erec ad e1a1ue1drS rurq3 .exelduroc oueoJ erielerrelur o-rlur cordrce.r ezealue .ro1e1uqd a rdu ep BIo^eN -ngur os rJolceJ r16ecegc 16 uellnurrs ezeeu -orice rrolce; rSoletunu gc else IBluoruepunJ lnldacuoc erSolocauJ pc ruplrn Fs arnqerl nu oleredas €sBIc oJecog elert ruo,r r6eq .(rr.r alerusrueB.roap riu8el) n1!o7q ,(1os ep) ?r{Dpa rc, elaurroJerr'rr-ezun{ _nc pruelncns,"r,liltJ? ryr* '(;er1er ep) n8oyottouoa? ,nuotur1c : nrpaw !(p8gag)_grurceslrnued.fq esnduocgzrmrd 7 ipi"^"q" lzrn.rt .g' ! (eeur.un.rt) g.ruyrr Fzrmrd .6 : (gsaou op rrolceJ ep aselc rreur nrled plsrxg iJ
-ros,, plBlnqns ! (u!d) Bralncrce pzrmr.{ .g I (uJrpd) :eli gtuqo;-tumpd pzunrtr .y .ezun:l ep eu-og 9.0a
Beuorues' €r es erolueld gurrurelan ,eroqorq -atu op IIrolc€J erpnls runce ruolnd "r;""*i:J r6 e1e1aBa..r, gieu.ro; orriercose oezouacolg ur re eoJezrueS.ro e1 16reriele8e,t ernlcnrls EI e.rr,trrd nc rrieu.ro;ur elsece ep purundsrq .ro1e1ue1dBr8oloce u! nlperu ep rrrolcag
l
?r,z\'
-1:) f\-r\ / \j,/
';er1e.rri .erurlc 1os ep oluerque aprirpuoc adeo.rde-epug plceger Brlsrca JlEol rolJzun{ eiualslsuoc rS errrroJ orol ericuny celenprnrpur ,ro1e1uu1d e errredoce ep lnpe.r8 rS eerecgrlerls ;earurigorunrSorroun a pluuurruop gcrtolorq erurod 'crzg rol Inrpaur u1 gzeeuoriceer a1a1uu1d eJ€c ur rnlnpou eiura.r.rdur al€lrlrln eJuru reru Bec ep r..r,r1dr.rcsop ruaurel ep r€wnu un lezruJnJ e-eu rariula3a,r e erecyrselc ep aleJnlcnrls repoleru € oJeluozerd gtseecy
elo.,,nu plreod Jfi?'#ffi e.'org.rod plpur eugia.r.1od aruc 15ale6o.r8ug"JTi-;: er;leo1elez
-un.rg '(arnp) asoo1atdazun$ nc unppd ep olorunu pu;rrnd ozun$ €euaruasenc r16nq.re
.r-bb-
umbrite ficirilor morfologice gi structurale ale {runasemeneaadapta mediului de degert, restrin' zelor, la gindu-,si masiv suprafala frunzelor sau lipin' a plantelor structurali Adaptarea du-se complet de acestea. Astfel, frunzele bilanluri hidrice cu mari deficite de apI sau spinoase reduc foarte rnult aciculare prezint6 o importanld deosebiti pentru apd prin transpiralie. Cactugii de pierderile mare in efectueazi se geograf. Transpiralia mesura prin anumite deschideri specializate ce au frunzele transformate in spini transnumite itomate. Ele sint situate in epidermd piri exclusiv prin tulpinile cirnoase, sucu(stratul superior gi inferior de celule) 9i l e n t e . Pe linei dezvoltarea unei structuri coresde api gi gaze dintre inlesnesc s"hi-bol punzitoire a frunzelor care sd reduci picr' tesuturile vii ale frunzei qi mediul inconjuderea de api prin transpiratie, plantele care (fig. 20.?). O stomata este alcetu;ta i;i;" cresc in condilii de apd puline igi perfectioele intre lasl care stomatice, celule dou6din o deschidere numitd ostiol. Stomatele se neazi mijloacele de obtinere si stocare a acesteia. Rdd[cinile se alungesc foarte mult, deschid gi se inchid, reglind astfel circulalia a putea ajunge la apa freatici. Daci m a i pentru c e a D e q i g a z e l o r . vaporilor de ap[ 9i.a mare parte a transpiraliei iese prin stomate, iedlcinile reusesc sd atingi pinza freatici, planta gi-a asigurat o sursd permanenti de o utrntniti cantitate poate trece 9i prin cutiip5. Plantele de acest fel se numesc freatode pierdere culi. Aceastl formi secundard a apei este restrinsd la unelc plante prin Jiie ;i se intilnesc de-a lungul albiilor uscate ingrbgarea membranelor exterioare ale celu- din degerturi. Alte plante de de,sert igi forl e l o r e p i d e r m a l e s a u p r i n d e p u n e r e ad e c e a r h rneazd un sistem radicular pulin adinc, dar suprafata frunzei. Iati de ce foarte extins, care le permite si absoarbi pe run -plante "rrlitt[ o cantitate maxim[ de ap[ provenitd din din degert au cuticula numeroase aversele sporadice care satureazi numai acoperamuri ingrogatl sau ftunze, tulpini ,si superficial al solului. Tulpinile planstratul cear6. rite cu
S t o m a t ev d z u t ea P i c a l r)\Epiderme suPrroara
Tesut ialisadic
Cloroplaste
1,r.,, Camerd substomaticd
I'u"'nu'
F a s c i c uI libero'lemnos Celule stomalice S p a t i ii n t e r c e l u l a r e
E p i d e r m di n f e r i o a r S
Cuticula Fig. 20.7 Structura celulari triilimensionali John Wiley and Sons' 1950).
306 I Clima' eolurile gi vegetalia
a unui linb
foliar (dupi
W. V.
Robbins, E. E. Weier,
<r'
Bpnrc uI 6Jnzucs crroluc lniuelrq ap plrurlacul olse ro1a1uu1d ea.relSarc oacrlcreqns llnur 'r.reru BT 'purunl-rolrz Ieur tS rurpnlrlBl rr.rr8unl gluolep €z€eralecc€ as 'ieq8u; g.rgy oere.r ap durrloue Inuncs ur ro1e1ue1d B a.rel -5erc ap €zolr,r ornlnieqBur FlrrotBp orBorr -adns rurpnlllel el Flelrncs llntu etse rolel -ue1d u eliere8e,t ep epeor.red r6ap 'lagrsy '(y 'duc rze,,r,)rnlnluozr.ro urdnseop oro ,7Z ap dwrl eurrrrBJ ela.reos epun 'crlc.relue .rS crlcJe elrJncrec rS rlod arlur eurrx€ur rrolel nc prder a16erc rrra,r pug8urle 'eaurpntrlel 'eaurpntrlel lndurrl uI Eurrunl-rolrz BlernO olereue8 u1 purunl nc €z€rrel lnrolceJ 'rr.re.r 1n1r6r13sards rliep rede nu 16 Erqrun ep arolau nE letrqeq 'o1eol r6elace ulp oaceqror a1ue1d orlv ornlnlueureu adeorde redsrp e1uu1d alsoce -oJoc rrrqlelduroc ernsqru ed oerel 'ara15erc ep prdur nlcrc un-rlurrd pcearl es ooceqJar 'rn1n1os e1ue1d rolrurnuB IeJlsB pulirurrod el rrurunl e olelrsuelur oJBru o sJntsrsB Inla^ru o.roproqre BeJrzunrJur op alur€ur'nro,reurrrd lnlndacug €l ep Bpeorrad oleredruol aleuoz urp os€oroJ ep unped olaun uI 'eaceqrer e1ue1d 16 rlBnqre ap rrsdrl 1e1dur6c adeo.rdu alse Inlos tlcul rrurunl eerrpunrlgd 11nru ep tgte pcrperdrur rrnpgd urp ruoqre eurertxe IJnzec uI 'areorJeJur elrrnleJls nrluad glq -eelelrlrrec -ruodsrp rolezundse.roc purcnpor opurrunl ep runrurx€ru csaunrd ror,radns InlBJls 'ra1ue1d urirzod ulp rolrroqr€ elauuoros ap €rnserrr orerrr ur apurdap elqruodsrp 'azouacolg nes rriercosu Furrunl ap lnperB elrrunue roun Inletrq€q uI 'ro1alue1d er3o1 -oco ur luelrodurr rolcBJ tin alsa purtunT IcltBrurlr
rrotrBJ lily
'rnlnuB B PlPrnp e8eerlur ed epre.r orels ur Jolozunr3: aale1 -rrofeur ezearlsgd rSr eruc 'rzre,r cruSe.l rec nc lsBrluoc ur oor€olezBc ezunrJ ne olazunrJ roruozos prerd 16"re.rec rrl6nqre rS rrroqre gc rueundg 'prder gllo^zop ss 16 csazunryul ale 'nou urp pde ep undsrp pur3 'cr8o1orq snedar ur purJlur rS elezunry r5-npurzrerd solacas .(areu rnlndunloue pie; ecuy 1od alalgodor; -JnlsBJ 'oJeqrurqcs 'sodot! csecar8 InluIAnc el ep) al{odou csorunu es rrnurr8ar Eauaruos€ el ageldepe elelueld 'piuepunqe urp ede ptslxa rrEJ ur Inlle nc Bzeaurellu drurloue lsecy 'Jos urp rade rrrgieq8ur e nus .rolrielrdrcard raiuasqe Bzner urp pde ap alrsdrl rugs e1e1ue1d
(ecruosnu lucsn lnll€ rS parun lnun orrndrurlouu pnop nc lecrdorl 'aarleurrlc unrur8a.r aleuIf Ioo g Je urnc 'ru.ro;run 16 sor8 luozr.ro un gln8el ap pu"rruroJ - .rarsor8 eord lclu ug eerd Iclu Frerperrrelur ernlxol o Ea.tB eleod 1n1os 'e11eur runr8er pouoruose u1 'arueld ap grunlerd g eleod rorralln opun op '1osur curpe epunrtqd eleaz -eurn rer 'unq alsa llietrdrcerd urp elrua,ro.rd rede lnfe'rcrp Icly 'a1e3oq rrielrdrcord nc olleuJ runrtserep olBlrqeq uI Fllo^zop os olel -Uozetr{ 'qle IuFJnu ornlrtsuoc 11 nlduexe un ! rr.rgq.rnl rS rurl$ulur 'rrncel ur 'eleol -p8rnc ade rcrru ur atrulllul g rod rS gde ep .(rrSntcec Insecxa ourq Elrodns olotgorprll onlduraxe op) olgorox BouoruosB ap luls (rrnrraSap) pprru grurlc ep ecrdrl olotuBld 'aSelo8 rculls nBS a[e1d 'aunp ep epunrBe"rur 'nldruaxe ep llierrdrcerd urp ptrue.,lord rede B gprde.r Boreuarp ur.rd eleezetun epeder prard eruc elelrqeq ur rnfar,terdns 1od 15 Plocas el oluelsrzer alJeoJ lurs ololgorax .e1{ozerz csemnu es red€ B . elelrpqruodslp op eruroJrun ^rtelar llirpuoc nc 16 gluezoun op rurporuJalur pe.r8 un nc olelrqeq ur csarc erac oloc lat{ofitq apoun ereuqeq ur nes 'at{orylr! csaurnu es gde ur cseJc arBc alec la1{otax lurs alBcsn Jl€l .lqeq uI csorc erBc alotuEld '(nsau) eleUp - r u r n o p r e r p a r u r e l u rp e r 8 u n n c n € s , ( c t t a x ) peun tueu lucsn lueurruopard '(ctfiry) -ruopard g ateod arecoruotBUqBq ufl 'n!p -eru nes Jerperuralur '-ozorlt lpewn .G""plq) -ofiry i lecsn 'orar :gcee.r8 pur8rro ap aldrurs axgard rerl a16eso1o3 gde 1n.ro1ce3 nc glurcose erSoloururre; 'Ede ep rol elaiurrec qdnp olecgrsBlc g rod e1e1uu1dlgcuI luelrodurr op 1I1€ alsa rotc€J lsecv 'rnlnlos e ede nc erie.rnles ap lnpe.r8 pdnp sale reur gzeriuar -eJIp as l€csn ap rnlnlcrcorq olalBltqBH qde
ep Bro^eu udnp .ro1e1uu1dee.rucgrsul3 'es.Io^e
reun
eJBolBtu.In
lerporur epeorred u; roleiurures e ararl6grdu; 'oJrroUur 'orrzunrJur .a1ieu rS aJBcgrlcn$ -IIuJot ap lrncs olreoJ nlcrc un ezeazrleot erec 'r.rnlre6ap urp rcru (e.reruaye) a1ue1d ep rrceds ollntu BI rulllul ruelnd o eruerlxe BaleuplrE el lrreJrp dr1 ep e.retdepe g 'arualncns alerueld lurs Bolsace '1e1ere ure urnc e6y'pde ep alelrluuc oreru o eurzeBeurur eluod ec olurceds lnsai un nc alnze,rerd rS elu6ortug rlnru gln8ar ep tuls r.ra6ep rolnr "p
a{h*"
Nord. Zona Fig. 20.8 Limirele bioclimatice ale argarului de zahir (Acer saccharophorum) in egtul. Americii^il: - 40'C.temperaturi reprezinti rispindirea acestui' arbore, Linia l, 76 cm precipit-alii anuale. Linia 2, ,rdb"iU Linia 41 25 cm 3, limita estici a granilei anuale &ntre clima aridi 9i cea .medi. medie. iirri" -i"i-l aniali anuali mefie (dupi Pierre Dansereau, <
descregtere a perioadelor de luminl deter' mini epocile inmuguririi, infloririi, fructifi' cirii, ciderii frunzelor 9i ale altor fenomene' In c""a ce privegte importanla intensitilii luminii, se consideri ci qi in zilele noroase existi suficientd lumind care si permiti plantelor sd realizeze un grad maxim de fotosintezi ;i cd lumina solard direct[ constituie de fapt un apreciabil excedent de lumin6. climatic alt factor Temperatura, un insemnat in ecologia plantelor, aclioneazi direct asupra acestora prin influen1a sa asupra vite^zeide desfigurare a processl6r fiziologice. In general, putem spune cd fiecare specie de planti are o temperaturi optimi aiociati crr fiecate dintre functiunile ei (de exemplu, fotosinteza, inflorirea, fructificarea 308 1 Clima, solurile
gi vegeta;ia
sau germinalia) 9i ci existi unele condilii termice generale optime pentru cregterea respectivei specii in ceea ce privegte dimensiunile gi numirul indivizilor. Existd de asemenea un prag termic inferior qi unul superior pentru funcliunile individuale ale plintei ca gi pentru supravieluirea-ei. Temperatura actioneazi ca factor indirect pe multe alte cii. Cind temperatura aerului este ridicati creste gi capacitatea de vaporizate a apei din atmosferd, favorizind astfel mai intensi ca qi o intensifi' o transpiralie -pierderii prin evaporare a umezelii care a din sol. ln general, pe mlsuri ce clima se ricegte, cu atit sint mai putine speciile de plante ce pot supravietui. Numeroase sint, de pildl' speciile tropicale care nu pot trii la tempe'
elcJrpur lure pJoN ap rrctJJruv InlsJA ur ( nsonpuod .tt{ snut4 ) uaqlu8 rn;nurd a a.lpurdse.r rp rlruoz 6.0A
op llle lurs rrroqrE 'pcrlcre €uoz ur ocrp -rou rololnurl 1n8un1 e-ep ri rileug rriunru ed 'rrrnpgd Bllrull ap edeordy .asndxa olreoJ elouoz ug rariele8eA Brntcnrls puliuonUur 'nrpeur ap rolceJ lueuodlur un elso Inlu"t1 'rrrnpgd Btlrull
nc rclerqozr lnursrlelered alsa eiucprcuroJ rp .ue111uF lnperB tlce p rerqc luesoralur retrn e16orc eJ€c ur olleuJ rogunr8ar BOlBf,rr lnurd -oleur epurrdnc alutot elenue ropiulrdrcard € urc 0g op elarqozl 'eaurrilgug nc luiunu -ord^uzer.rel elenue clrrielrdrcard eseolunur aunl8er plseace uI '(6'02 .39) prog op rrcrr -(nsonpuod -errry snut4 ) uaqle8 Intsa^ ulp rnlnurd earrpurdsPr ur urrspB II nldruexe 1l€ un 'olenue rrpaur gpedyz ap rolrrepgc 16 olenue orururru rrparu rrJnleredruel c1e 'clenue rolrrielrdrca.rd e1e rrol€,\ olrrunue nc .rrleurrxords prcuroc ellurll olsJce pns ri 1sa.r 'prou u-J '(g'OZ '3y) prol{ op €crroruv ur (untoqdotoqttns ntV) rEqBz ep rnlnreire c1e aralforc ep ololrurrl groJo l-ru nlduoxa ufl .eo nc Fprcuroc €s erec luoruole €ouourose un rse8 rroe un ruelnd 'ecrlerurlc eluowalo ap xaldruoc un op plEunurclcp elsa erorluo$ 'f)arD 016eurnu es g,rrlcadsar Brceds ISeO luapunqe ol6oJc orec od Inrrolrrol ter .plat1 .errpuldspr -uo$ ellevrnu os Flrrull Ftseecy ep ro euoz €zear{creru oJEc ccrJ€r8oog eururl reun eiuelsrxe rcre ep Fllnzor I rnier,rerdns alBod nu gfueld ep arccds ptrlunue o erBc ep oloculp Fcrleulrlc oJBlrcrlos ep crlrJc le^ru un o8rel Flsrxa pc glere rer8ololeurrlcorq e a8al g apnlcur cr8oloJroruoa8lnrotcey reur tlnur 'alalatozaur - arpau BJnl€rodluol sues-un-rlu_1 .(e1uace1p€rg^ ep alrrnpunJ 16 nc runrBer ur cseJc erec a1ue1d t5 atunlontut rolede Eupdtunc arlurp lo^ru ep eiuare;rp) rcor apunr3er pra;ard orec olueld latutal 1.nln{aqar o ail)luaru?o$ ap 1npofi rS(cger8oe8 -n?aut - opluc elrunr8er gle;ard erec a1uu1d Inprou ep FiBJ Flued uI oioJErdns reun €erEl : e1ue1d op ruo8olec elereoleruJn ue8urlsrp o(eleluozrronc rnlnu -uelJo) oanundxa ,TaIuDd 'rlnleredurel etrrunue (e1 reiuerelot e nBs) -aret eisJerdns ace; I-erec od Inrqgun) Mruud nrlued relueld eiurreyard ep oricung u1 oe1e1e8e.,r. eleruroJ ezveiuo Urualpo8 pnlcur ' a,rrlcedser elr.rnlnsai €rorrelep e.t .ieq€ u"r -nUur erEc(;erlar ep) rcr8olo;rouroeBrrrolcBd urrd ogde ptseace 'e1us olrrnlnsei urp Fde ap Insacxe €urrurle eleod nu erueld gceg rcrFoloJroruoet rrrolcBd 'rade eereieqFu.r ep elecoaord acrzg rolrr -Frnqln] giey ece; e ap relueld eelelrcedec 'alrlsodgpe elrunrsardep ur rS elolu€d ed nc Blercose surrls elsa 8gy e1 eiuelsrzeg sns rpru os-npurcrprr .clueurruop ecruJelnd 'e1u€ururope.rd rrcads rerl n€s enop .eun lrcap IrnluJA €l riueSre,t Jolsece BeJoundxo ap urrsg8 nu gcrlcreqns ea.rnped ur ec durrl ug 'rroqre ap rrceds oseoJerunu ore Bl€rrolunca aricunJ ul .Brr.urilEul nc rcop BzprrB'{ rurdp IIiuBsrr^ ad roFroqrB BtnurT .Flueld urp eernpFd ec ep rua8eleiur gs plnfe eu nrdrc esndxe rrunrirod e elrsacxo €oJpcsnpcuolord -urrd rntsece eerecrldy 'rrceds eurind lrcap .(Ot.OZ .3g) olelrqpq €eueruosu uI rnier,terdns Inlur.\ 1od nu ereorredns rurpnlrtle r5 luuuruop rnlnlul^ eie; u1p Fcr€d pu13n; rurpnt.rtel e1 ap eurdle 16 ecrlc.re rcar aueoJ 'pleluozr.ro el adeolde al€urlcul luls e113 elrrperu uI reJ 'ieq8u"r ap lntcund qns rrnler
ie-rr*
*.t*-#
Fig. 20.f0 Arbori deformagi sub acgiunea vinturilor Colorado), 1946 (foto U.S. Forest Seruice).
reci qi uscate. Aspect din Arapaho
intreaga configuratie a reliefului unei regiuni care a luat naqtere in urma acliunii de eroziune, transport gi depunere exercitate de apele curgitoare, valuri, vinturi gi ghetari, pe de o parte 9i a migcirilor orogenetice gi fenomenelor vulcanice, pe de alti parte. Complexul specific de asemenea forme de relief existent intr-o anumiti regiune igi datoreazi aparitia proceselor geomorfologice (acesteasint tratate in cap. 22-34). O gami infiniti de habitate \.egetale pot fi asociate acestor procese, formelor lor individuale de relief. Gradientul pantei aationeaza-indirect, prin influenla sa asupra vitezei de drenare a apei Pe pantele provenite din precipitalii. puternic inclinate scurgerea de suprafald este rapid6, apa nerdminind mult timp disponibil5 pentru plante. Pe pantele dulci, in schimb, o mare parte din api pitrunde in sol, unde poate fi folositi multi vreme de plante. Pantele puternic inclinate sint supuse unui proces de eroziune mai rapid, de unde rezulti un orizont sublire de sol, in timp ce pantele mai line oferi condilii 310 | Clima, solurile
pi vegeta;ia
National
Forest (statul
pentr^rrformarea unei pdturi mai groase de sol. In ceea ce privegte expunerea pantei aceasta influenteazi direct vegetatia sporind sau reducind gradul de expunere a acesteia la lumina solari sau fati de vinturile dominante, Pantele orientate spre soare au un mediu mai cald si mai uscat decit cele orientate spre nord, unde umbra persisti o perioadi mult mai mare din zi. La latitudini medii aceste contraste ce decurg din orientarea pantelor sint atit de puternice uneori, incit produc formatii vegetale foarte diferite pe pantele nordice faln de cele sudice (flg. 20.11). Factorii geomorfologici determini parlial umiditatea sau ariditatea habitatului intr-o regiune caracterizati in linii mari prin aceea,si climd generald. Fiecare fitocenozi igi are propriul ei microclimat. Pe linia de cumplni a apelor, pe piscuri si pe creste, solul tinde si se usuce din cauza drenirii rapide a apei gi datoriti faptului ci aceste suprafele sint mai expuse la soare gi la vint. Prin contrasto fundurile de vii tind umede, deoarece scurgerea de sI rimini
'(attttaq rsaroC 'S-'n oto;) (orrxa111nep 1n1e1s) uosre3 lsarod IBuoltBN 'opuoH org ad 'uo.{uu3 Fuol 'ralaJsoula B Brurxrru e,rnluraduag nc repuorrad ur erru.ralnd alielosul o-rlurrd lnzuelJcr"J also'lsaa-pns rrds leluarro .elduarp ulp gJEr a.rnpgd nr InluBsJaA 'rrzrlue ednp ;ndurlr u! grqun ur pge es rA 1so-prou ards 'rgl raun rB luturrro alsa eBurls up rgrnpgdru; IntuusreA r6ndo rria,rad ad ap uriulatsra rrr alssrtuol II'04 'HfJ
e FieJulJ nc . ) l J u o z u r r r J n P F d E J J J p r r r l x J r u B J r J J u r eI u o z l q . ) p r z J J r r J l r J E r u 1 r ? c r p J r d t u ln B ' n l d t u J r J J P 'qJnsErrr Jc uI 'JIElaSa-r rrieuroJ Jolrrunue EJrullo.\zJP EI lrnqrJluoc nB ocrlsetxoP n e s r J r l E r l l P s - J u n 6 9 d a p a l a l B t u r u e 3 J P . Ju l Inpour JUr? Fs luESeralur JlreoJ elso JPrl:'oJn 'csurluI aieSerdns ad rolazouacolg nrlurd Ernlcnrts Irqereprsuoc tsrqrpoul 10d IIoq Jlsece ! ro1a1ue1d olrloq urp Ellnzer oleod glEriursr pcrforq giuangur O 'ro[riurtues Brrrrl6Erdtur rS rololueld u;rezrualotl prn8rse arec rolrrr?sed rs rolalcasur a €ac : olaluEld erunsuoc 16 gcele oJBc rolaro^rqrar 16 rolal -casur B Eac : Inlos pzBJrre rs qJqrporu Jrec JOIOTuTJ u ucc ! rJ€rrr Jolelueld a1e e uEoru alrJ - n t n s a i u n d r u o c s ep e r B c r o l r r r a l c e q e e l e l r - \ -rlcE rlurrue ualnd rJrlorq rrrolceJ oJlurJd '?crlorq eiuongur Erlsnlr P nrluJd eldruJxa E-\rlrc rugp gs lJcap rcre €,\acllE acuJ uotnd nu Jrcur liecrldruoc ap 16rt6e-\ ap llle lurs rJrlorq rrolceJ lr6acy 'ersundruocsap 16 rrol6arc ep rol elrrnlcrc urrd 'acrurrqc-ocrzg esacoJd rol alrrrdord urJd lellnzor lsace EI Ornqrrluoc ES elelrunruoc B-\rlJedsar urp clJleluruB rS e1a1ue1dec Jeseceu ceJ a^rsoccns adEla ur quoz glrrunue o-rlurp reriela8o^ e durrl ul gleldrrl errucgrporu 16 ll{ers \IlEIaJ ruelslsoco un arnlrlsuoc orec 9zouec -otS elrrunutr o-rlurp glnurisns eelelr^rlcy
Icllolq rrrolcBs
- r J l u o c r l J r i r n P e r " 1 g' a 1 e 1 o F a . ,al i u e l s q n s n J elue]sqns Js-npuruErq'Jlaleturuv'FlBrrurur uIJd orEo rzrce Joun r?JrocnPord RCrJrporu nes Fcrua8ro orrdleru ap Insoe[)B uIJd Inlnlos prnlErr puruord Pqurqrs sleluEld 'Jzouacolu aP Junrsr3rns o op nllnlelrqeq errBdnco nc IrlBrEd rBraru los ep rnlnlgo.rd B Flptdarl BrinloAa oglseoc Jp Jrroz IJun Bar€puoxJ nes ulel rp eridnrr o 'pp11tl ap ler crSoloa9 luaJJJ lptuJoJ'1rra1s luJrrrruJ,\J un-rlurrd JolIcrlsIrol rul!qEq rrn-rlrtr'l{1sY'rnlnlos -ceJec uJreruroJ uJ lerpJorurrd 1or un pceof erieloFo.r €r Inrrloru at{ aregerl op rulpJo rrlsrJE BaJeqrurqcs nrluad aluaun8re ocnPe rB-s 'a1ern1eu rariEle8al elB roloo u;lnrI eJlrrrBrrr rarSolopad oIB rcrlerualsrs alrrdrc -urrd ruacnl)oJlul orercnl eluaz;rrd ur r6eq 'los ur rolJlErurue E rsl Jo|uJlceq Palulr.\rlJB : rnlnlos BolBlrurlBs nes EelellP -rcu 'eJl€lrur1ec1u ! rolrrnluozrro €iuasqu nus eiuazorcl ! snurnq ur lnlnuriuoc rS Bc 'rn1n1os BrnlcnJls 16 ernlxal leuoriuaur tue BI Inlol -rdec ug rielrrazard rcllepe rrrotceJ arturrd 'PlEurrrrsur piuangur o Plrcroxa rcgBpe rrrolcpJ lcle lS 'rnlnturruud eieJerdns ed ap alcund rtlreJlp arlug rrierre^ op tunrpu IncI - u z o r u - r o 1 a 1 u e 1 do l a l e l r q e q a . r a p a l u r c l n . \ e ernqrrl pu"rr ealrop Ie uI 'Ie Inlotrdec ur alel -nDsrp g ro.\ cleroua8 rrfeler etsocy 'clela8o.\ olrieruro; nc crieloroc psulrls o-r1u1 durrl rSelece ul as-npulUe 'ocrlErrrrlc olrJnrurBar ap aleiuangur €rnsEru a.reur ur lurs €olsace 'arezrurles rS aJ€zrol3 oetezrclec llcnrlur ' e r e z r 1 r r a 1 e 1o a r r l o z p o d l r p a c r l e u e S o p e d a p r -nrur8cr Elcagor crec 'rrnlos ap adnr8 elrrurrr ezeosrrolur purr lnrurrd uI 'Jrapr-\ op alcund pnop ulp rlurpnts S rird alrrnlos reger8 ' r ez e u e S o p a d a l r r d r c u r r d -oa3o1r1 InrpEc uI ep crlerulrlsrs 1e-dnco rue-eu 11 lnlorrdec uI 'los ap rie3al roc lurs rcqepr rrrotced rruBPo rrrolcBc 'ecrf qorox nes ocrlgozJtu riglrunuoc ap 'aporun olerurlc ur oalednco luls alrr.\ngrolur purc ad orp^ op alrrnpunJ ad alcurlsrp ozouecolq ez€oruroJ alyor8rq alalueld 'Fcrteor3 gzuld ap rrrpqrnt 16 rrnc€l poueruase op rullru"r 1od ag 'Jolal€ourl rS rolu -116upu ara16uu pulp I5 ernlsJcB eie;erdns nc rroeun purzrcuroc '.roge,r InpunJ ed giey -€rdns ep adeorde aupoJ plenlrs g eleod gcrl -ea.r; ezurd epetun oloturlc uI 'olcund alsoce a.rds rade e giuaEle,ruoc o ei ocnp pieJerdns
etb-
sub. actiunea mar sus. Dinamica
divergilor
factori
enurnerati
vegetatiei
Un principiu de bazi al geografiei plantelor este acela ci vegetalia dintr-un anumit loc evolueazi in timp, pornind de reguli de la fitocenoze foarte simple, trecind treptat la altele mai complexe si ajungind in cele din urmi la o fitocenozi relativ stabili numitd climax *. Procesul de succesiune incepe de la suprafele proasplt formate sau lipsite de vegetatie; fitocenozi o anumiti invadeazi zorr.a respectivS, fiind urmati apoi de altele in succesiune ordonatd sau serii gi ajungind la urmi la stadiul pini de climax. O asemenea suprafagi pe care se dezvolti o fitocenozi poate avea mai multe origini: duni de nisip, plaji nisipoasi, suprafala unei curgeri de lavi sau a unui strat proaspit * Stadiu final al unei succesiuni vesetale in care comunitatea de plante ajunge irr echilibru dinamic cu sta{iunea. Se cunosc: c, climatic, c. edafic, c. derivato c. complex F.a.- N. red, rom,
cazluri, de pildn in depunerile de mil, stratul superficial poate fi constituit din sol resedimentat, cu proportii substantiale de coloizi gi baze. Terenurile a c6ror vegetalie a pierit prin incendiu rimin cu cea mai mare parte din profilul solului intacti. Primul stadiu al unei asemenea succesiuni este cel de pionierat, in care apar citeva specii vegetale deosebit de bine adaptate la conditii nefavorabile de drenaj rapid si uscare a solului, la insolalie excesivi, la vinturi qi la temperaturi foarte scdzute ale solului si atmosferei. Aceste plante cresc, iar ridicinile lor pitrund in sol; descompunindu-se ulterior, ele dau solului humus, Frunzele si tulpinile adaugi un strat organic suprafetei terenului. In^sol se dezvoltd numeroase microorganisme. In curind apar conditii far.orabile pentru alte specii vegetale, care invadeazd suprafala respectivi inldturindu-i pe pionieri. Noii sositi sint de reguli plante mai mari, care as^igurd o acoperire corespunzEtoare a solului. In acest caz nticroclima se rnodificd apreciabil: temperaturile se modereazS, umiditatea creste, insolatia se reduce. Sosesc acum si alte specii, care prosperi in noile condilii de mediu.
Zona inaltb brne cirenata Luncb rnundat; sezonier
M l a s t i n5
.,,1"" "l
12 Artar
10
9 Pipirrg
1 2 3 B u r u i a n Brosc6rifd d Nufar de par
4
1 Tiplrig
5
6 Cositel
Salcie
Fig. 20.12 Succesiune alogeni pe malul fluviului Sf. Laurenliu. Cele 12 figii de vegetatie, fiecare caracterizati printr.o asociagie, se echimbi treptat de la dreapta spre slinga, pe misura continuirii proeesului ile depunere a materialului aluvionar (dupi Piene Dansereau, <
si vegetalia
pseouu.ral
tT;=;t rirlozar.r 1i11o.l6rq rJoqJV rJoqJV _r_T_T__r_T_T_ T_r_r_.]-r__F
00tlof
v***vv
urnu6eqdg
I lirlozaLl llSnq:y :_(:
zo6og
n^;g;6eeu eqJel @
gur6ng
tlilll]]nlTl]llTllll unu8eqdg rrrF
zo6cg TTTTT
VBUNl gur6ng llmmrlrFrni
I t1vll9lA
*:{tfb*
plantelor inse,si ,si nu din actiunea unor agenti externi (cum ar fi depunerea de mil in urma inundatiilor). Acoperirea treptatl a unei dune de nisip cu plante mici si apoi cu pidure ilustreazi aceastd succesiune autogeni. Un alt exemplu ne este oferit de evolutia unui lac glaciar pulin adinc intr-o zon[ cu climat rece continental, asa cum putem gisi in Canada ,si in nordul Europei. Aceasti succesiune de turbdrie este prezentati in figura 20.13, punctul de pornire constituindu-l lacul asa cum se afla la disparitia gheturilor, acum f0-15000 de ani. Fig. 20.14 Suecesiune intr.o turbirie din comitatul Un aspect remarcabil al succesiunii de turEmmet (statul Michigan). La marginea turbiriei se birie il constituie faptul ci substanfa orgaafli vegetafie de balti, pe fundalul unei piduri de molid negru (foto Pierre Dansereau). nici produsi prin cre,sterea gi descompunerea parliali a plantelor se acumuleazi in straturi atit de groase, incit apa este pind la urmi inlocuiti printr-o masd organici de turbd. La limita apei se afld o zoni dc rogoCind intreaga succesiune s-a consumat, zuri, urmati de stuf (fig. 20.14). Acestea avem de-a face cu o comunitate relativ alcituiesc un strat plutitor care tinde sd stabili formati din procente bine definite inlocuiasci apa liberi. Urmeazd apoi o zoni ale diverselor specii, {iecare dintre acestea de sphagnum (mugchi de turbi), care in contribuind la structura generali a vegetafinal umple intregul lac. Acum turba poate 1iei. Acest stadiu de climax ne oferd un sustine arbori higrofili (cel mai adesea momodel ideal pentru asa-numita vegetatie lizi), care dau naqtere unei turbe lemnoase. naturald a unei regiuni. Este cert ci un Aceastd comunitate poate fi la rindul ei asemenea stadiu nu se poate mentine neinlocuitd cu arbori mezofiti - stadiul de schimbat un timp prea indelungat. Unii speclimax. ln lacurile mai pulin adinci din cialigti in geografia plantelor consideri ci regiunile inalte prezentate de ambele stadiul de climax este urmat de modificiri vegetatia mezofiti pnrli ale profilului ce duc la regresiune, adici o revenire la un apare mult mai curind decit in zona lacului stadiu anterior al succesiunii, stabilindu-se principal. astfel un ciclu care se repeti. Se poate de linind seamade vastitatea domeniului cu asemenea intimpla ca schimbdrile climatice c a r e s e o c u p i g e o b o t a n i c a ,c a p i t o l u l d e f a l i si impiedice mentinerea stadiului de climax trebuie considerat doar ca o prezentare foarte intr-un anumit loc. simplificati a citorva aspecte esentiale. Ca Unul din tipurile de succesiune este acela si toate celelalte ramuri ce alcituiesc la un in care procese geomorfologice normale dau lor: ,,geografia fizicdo', geografia plantelor na.stere necontenit unor terenuri noi l u n c 6 , d e l t i , b a n c u r i d e n i s i p . A c e a s t i s u c c e - poate fi abordati serios numai printr-un siune asociatd cu crearea continui de teren studiu aprofundat al principiilor botanice, nou se numeste alogend.,Un exemplu este incluzind clasificarea (taxonomia) plantelor, dat in figura 20.12, care reprezinti zonarea evolutia lor, rispindirea floristicd, morfologia plantelor, chimia 9i fiziologia vegetali. vegetatiei pe fluviul Sf. Laurentiu. Cele l2 z o n e s e d e p l a s e a z i t r e p t a t s p r e s t i n g a p e Am discutat, totugi, o serie de principii legate nemijlocit de rispindirea vegetatiei misuri ce depunerile fluviale ridicd nivelul qi de relalia dintre aceasta qi influenlele de suprafelei terenului ,si imping limita apei in mediu. in capitolul ce urmeaz[ ne r-om acest sens. Vedem cum hidrofitele, care triocupa de configuratiile la nivel de glob ale iesc in api, fac loc unor plante ce preferi conditii de insolalie intensi pe un teren cu formatiilor vegetale. 314 I Clima, eolurile gi vegetalia
lod 'nnurluocsrp el nnurluoc BI ep PzEus^ errradocB ap InpBre '(pre1 qzunrJ nc) r16nq -JBqns 16 erolsecB erBolPuPruesea1ue1doeau -rure.r8epnlcur 10d eJec orrnqrel urp 1e1i.rednes 'g11eur eunr8er ep eriulete.l 1e.r8e1urgsnduoc urp prsuoc( ploeugt nes) at4lnd oP oroqolg 'ue rnun p8unl e-ep elrpugdsg.r ruroJruneu r5 esnpe.r eletol olsnu€ gierrd -rce.rdnc pturlc o pclpul euelus ep eroqorg 'olenue e1ue1dnes rl6nqre ep puncs ler1s un ap nus eseoqrar auoz ap riernluocur or.rnclgd uI n€s rcrlern8urs uoqre nc oc.red rnun llntuose g aleod lliera8a,t relsoce prcedsy 'alrqerre^ rrirodo.rd uI gieaur; r5 rroqre ep arieurquroc o elso DuDaDsap DJoqolg 'acoJ ecllcJeqns Erurlc el Bec el FuId Epaurn elprrol€nca op 'Fcrteurlc guru8 gBrel o gredoce ernpgd EIeoz uI 'rnluee ap eJoqorq 'giurcasuoc -aurn 15 ernleredural ap apuidap re Fpulr BI urrd gde ep earcp arec oarieldsuerlodela -rerd ap epurdep sJolseca Eelulrcpcrlr acoJ -eoap rolrielrdrcord e gcrun oreolel o lcre Bp rualnd n11 'rnlnue E gternp e8eerlur ad alrnqrrlsrp ruJoJrun cU Es alnqarl nu psur arec 'aluepunq€ ,,r.rlelar olenue llietrdrcard 'srqcsap uarol un ad eurro; Fllsocau olrrnpgd JB-s oc Ioc op qie; lcuttstp l€rurlcoJcrtu rnun eral6eu gp ornpFd ap pteurroJ erqtu,l 'llrie1 -a8a.,r.ap 1a-uu rn8urs un op llntu r€ur pur^€ or.rpcgrlerls plurzard eprnppd easapv 'los urp alred eruru o el6arqurn erec irzunr; ap lurls un ezeoruJoJ 16 1n11e op lnun adeorde c s o r c o c r r o q r e u r p g s n d u r o c g 1 e 1 a B a . ra r i e u -roJ o ec Ftrugep q aleod narnppd 'atnppd ap Dnqolq olsa Brurrd 'I'Iu €rn;IJ ul crleur -or{cs leJ}snlr trr€-el arec ed '* ayantlotq 'gzet1 ap olernlcnrls runrieurro; nrled u1 gsurrdnc elsa rnlnlecsn € plernleu erielc3a^ FIEoI erorlorq
clBJnlBu
eIIrBtr{J
16luaurluoc ad areza6e 'aurpn1r1u1 ep aricun; ur ra elrierre.t urgcrldxa ps pulc -racug 'qo13 ad rarieta8a,t rrrrpugdspr Beralp -nls el runce ecarl uralnd '1os-ede lniuelrq elrrntu rS ecrleuaSopad alrnurr8ar'ecrletullc -r8ar e.rdsap rolaiurlSouna lnrolnfe nc rS rrdrc -urrd alsece pursolod '67 lnlorrdec ur olpl - n u r r o J l s o J n e ( e z o u . r . r o 1 gr i a t i e r . r o s e ' a r i e u r -roJ op gselc 'uroqorq) rufirgur rlurJrP aP c1ue1d ap rrgdnr8 ur EIelsecu uarezrue8ro rS IJ rrJnlonrls lnlroder tlns rariele8o-\ IrJaIJcsap 'curpnlrlle
YZYS YT TIYIS
gUYl) gTITdIf,NiIUd
rariufeFcA BorrpuIdsPH &
ri*E+
i G r $ €"
* + 1 s # *E ? € . 3 ,€ *
{$$ g#*€ &
' h f f i
.
q
-i'*r,
@
I Savane I
,,i,,,, l:rrr;i;i.t,i.r:rj,,.,.;1,.. ;q,;;;r;;,,.:.., Fig. 2f.l Reprezentarea- schematici a eelor patru fiecirui profil este prezentati -mari biohore. in mijlocul o regiune inalti, bine drenati; in stinga-povirniguri abrupte; in dreapta-teren -in "i-ed sau sldb drenat. Scara verticali a biohorei de fineagi e-ste. qu_!t exagerati pierre comparatlie cu celelalte trei (dupi Danserea:;., <, The Ronald Piees company, \9s7).
apirea stratificiri. Biohora de fineali cuprinde uneori 9i arbori in habitatele mai umede de pe fundurile vlilor ,si de-a lungul apelor curgdtoare, unde este disponibili apa subteran5. Aceastd biohori este tipicd climei cu precipitatii anuale totale mici, care insi sub aspect termic poate prezenta variatii de temperaturi de la cildura excesivd la frig excesiv. Biohora ile de;ert, asociati cu clime extrem de aride, se compune din plante foarte rare; existd aici o mare suprafati de teren sterp expus insolaliei directe, actiunii vinturilor 316 I Clima, solurile
gi vegeta;ia
,si apelor curgitoare, ,si fenomenului de t-nghe1-dezghe1. Degi este in general lipsiti de arbori, in cadrul biohorei- de deqeit se pot ivi pe alocuri si plante lemnoase. De reguliinsi,plantele sint mici - ierburi, briofite, licheni. Deoarece aceasti biohora cuprinde clime ce r.ariazi de la desertul tropical foarte cald pin[ la de;ertul arctic foarte rece, vom distinge in cadml ei o gami largi de fitocenozJ qi habitate vegetale. Descriind cele patru mari biohore am subliniat ampla gami de clime pe care o
"oJ uo'Iydotfioa?olg''suusrd nvsussNv( t 1ou8o1oca ec nnurluoc srzuuJ un PzaeluroJ aueoroc ror€c ele or6ep rS li1eug 1.roq.re urp eund -ruoc es **ppaun ploTroloncaoatnpod 'T ernpPd ep BroqoIB
'(atJor!-oP oJlruou -orBV otnn$u/ 'reuued offo ofoJ) Inlnuozaurv aermrs -erdep urp (atut{ ottat) lFu! ^rlcler ueret un ad pgraae 'auur1 asuoreunu pugzur.rdnc.e1r1 ezunry nc 16 pra,r cruie.r 'rilcug rroqra nc a.rnped gleraacy '(ertJzu.rg) E?lefl gFrrJI Fpeum FIBIrotGnce arnpgl 6.16 .8Jg
.ereceg ur esurrdnc arieruro; ep elosB[c purcrpur 'llirp,I a1e riglrun ocoz oloc ep eruc cles -rolur rEp roleuuruese Ieqet un urrspF rrirgq epue8al e4 'g e6ueld urp rrirgq e1eriglrun ug rriuele..r,rqce nc .aroqorq nrled rolec Inrp€a ur erieturog ep esBIcg1 prurzerd I.IZ IntaqeJ 'ocrlErurlc apnurr8er nc ernle8el esurrls ug elege rrier olecgrldurrs -n5guoc elrrerrr Jorler ur pu"riocs 'rrirgq e otelrun IaJls€ olsa rrirgq lnlcedsy ern8urs e-rlur eurquoc cs eselc nrled el Fuld enop 'rroaun 'llcur IeJlsE lloqng rn1 ep rigl -run ocoz olec uJ osurrdnc ol€o1 lurs lolrdec lnluazerd ur oJerorunue arieurro; op osBIc 't - y olorolrl ulrd oleuruosap BI ele3 '1iglrun ecaz e eerrpurdsFr pulcrpur .laqLrg rnl Inuetsrs Bz€erurn (y eSueld) qo13 ad rari .elege^ BpBH 'leq11g 16 redurrqcq rn1 aprdrc -urrd ed arreurrrurl ur ezeroruelur es ri neor * -asueq orrerd rnl e gluecor Barercnl eiur,rrrd allnru ur Ezeaurrn so[ reur ruorrcsapl-erea od arecsrselc op Inuelsrs .0€6I uI gluetrodurr arprcnl o 1a rS lecrlqnd B orec .leqTlU prenpg 'yo.rd ep FtrsoloJ tsoJ € rori€ta8a^ e el€rnl -cnrls aJBcgrsBlcop er€lrurs ,\rleler Fporour o 'gt6l uI plrrpdrlor rS raqeg uo^ 'J 'g .yo.rd ep ElrnzrloJ rorrelln lsoJ B BeJBrcnT .axt8ol -o1z{ azDq ad n7a1uo7d n{ofioa1 rrprcnl alps rolBluorunuoul ole aunlo^ gnop oloc c€06I 6Elu€urre8eqrurl uI tucrlqnd B-rs InuB ur orec 'redurqcg 'lA.'.{'v 'gord ep laldruoc ptezlleer greo eurrrd tsoJ B arieuroJ ep rolas -Elr ezeq ad rnpqol8 reriele8a.t €ararrcse0 ellaurroJ ep elesBIJ
arlnlerls ulp pullsuoc rolredns lec t-z ozawJoJ €s purl rolrroqre oleuBoJoJ '0,o1€[ azunJJ nc pluaJr^redures ernpud,. plrlunu eosepB also Fpourn plBlrolBnco eornpFd 1de3 rnlsace plrrol€p llu,tat crusea rS r.r€ur luIS elazunr.f '(€'IZ 'Bg) r.rnprz roun orBol -EuBruase elBrper rurcFpgr ed Fzeq el Eulf -trds as oeln8e.r op 'ollJnrqcunJl : rrurdlnl e1e rurrarl qnop oleurrd ad rrnurer glurzald nu 16 '8lg) orBorr gPrlou Bireocs nB rrroqrv 'k'rc -alur alrrnlErls rS prlururgd cruralnd alAerqun
'erieurroJ op aselc ep olJeso-Jlur oloJor{orquni.rpdurgqnses resacau olse erBtB eJ 'eurpnlrlle rS autpnlrlBI ep aricunJ ur rurouo ezBrre^ pJnleJodtuol ap eIr1i -rpuoc qroqorq orecag uI '(rrJ6ap ap uroqorq) pl€to1 edeordu esdrl e1iurd (arnppd ap eroq -orq) piuapunqe el op erre^ aluod e1e1r1q -ruodsrp Elseoc€rS 'e1ue1dnrluod elqruodsrp else eleozorun arBc ur InpeJtsop olBurtuJelep luls oloroqorq lgiuese uI 'arecag eradoce
--Lrb.
Fig. 2f.3 Ridicini tabulare ile sprijin la baza unui arbore masiv ( Bombacopsisfenilleri) ilin pidurea umedi de pe insula Barro Colorado(zona Canalului Panama)( AmericanMuseumof NaturalHistory) .
ooroane izolate ce se inalti pini la 40 m gi ies in relief deasupra stratului urmitor (15-30 m), care este continuu (fig. 2I.4). Al treilea strat, cel inferior, se compune din arbori mici gi delicali, cu coroane inguste, inalli de 5-15 m. Tipice pentru pidurea ecuatoriale umedl sint lianele - plante agdldtoare lemnoase, care se sprijini pe trunchiurile gi ramurile copacilor. Unele sint de grosimea funiilor, iar altele pot atinge pini la 20 cm in grosime. Ele se inalld spre nivelurile superioare ale arborilor, unde g[sesc lumind, gi pot prezenta coroane bogat ramificate. Lianele care nu au posibilitigi proprii de cdlirare se ridici in sus o dati cu creqterea arboinfigurindu-se in relui. Altele se inalli jurul trunchiului gazrlei. In pddurea ecuatoriali umedd triiesc numeroase epifite. Aceste plante se atageazi de trunchiul, ramurile gi frunzigul arborilor gi lianelor, folosindu-,si gazdele doar ca mijloc de sustinere fi.zic6. Epifitele aparlin unui mare numir de clase vegetale gi includ ferigi, orhidee, mu;chi gi licheni (flg. 21.5). Unele dintre ele sint plante gttuitoare. Ele igi intind ridicinile spre sol, infdgurind copacul 9i uneori inlocuindu-l pinl la urmd. Un astfel de exemplu il constituie smochinul gttuitor (Ficus) (flg. 21.6). Alte plante gituitoare igi incep existenta ca liane. O trislturd botanici deosebit de importanti a pddurii ecuatoriale umede este convieluirea unui mare numir de specii vege318 | Clima, solurile
gi vegeta;ia
de ciutare a indivizilor respectivi si transportarea lor din pozigiile izolate pe care le ocupi. Arbori reprezentativi pentru pidurea umedi din valea Amazonului, de pildi, sint nucul brazilian ( Bertholletia ex' celsa) gi capocul (o specie de Bombax), Solul pidurilor ecuatoriale umede este atit de puternic umbrit, incit frunzi,sul se rlregte la nivel inferior, dind pidurii un aspect deschis ,si inlesnind stribaterea ei. Suprafala solului este acoperiti cu o litieri sublire. Rapiditatea acliunii bacteriene asupra substantei vegetale moarte impiedici acumularea humusului la suprafala gi in profilul solului. A9a cum am explicat in capitolul lB, aceste condilii caracterizeaz| procesul pedogenetic de lateritizare, cu care este asociatl pldurea umedd. Pidurea ecuatorial[ umedi constituie replica la un regim climatic uniform, cu cildurd permanenti gi firi ingheturi, care are precipitalii abundente toate lunile anului (cu cel mult I pini la 2 luni uscate). Bilantul hidric anual se caracterizeazi printr-un mare surplus de api (vezi fig. 14.7, A), astfel incit umezeala din sol este suficienti in toate epocile, iar drenarea unor mari cantit[ti de api prin intermediul riurilor contribuie la eliminarea continui a bazelor gi a silicei din solurile acestei regiuni. In absenla unui sezon rece sau uscat, plantele cresc pe toatd durata anului. Unele specii au sezoane cind igi pierd frunzele, datoriti probabil unor mici modificiri survenite in perioada de iluminare. Yariatii de structuri ale pidurii ecuatoriale umede putem intilni in habitate specializate sau acolo unde omul insusi a tulburat evolutia vegetaliei, In zonelede unde pidurea s-a retras fiind tiiati sau arsi (pentru agriculturi sau constructii de drumuri), vegetatia ce revine este scundi ,si densi, putind fi descrisd prin termenul de jungld. Jungla consti dintr-o vegetalie incilciti de liane, tufi,suri de bambus, palmieri spinogi gi tufiquri bogat ramificate, constituind o piedici de nestribitut, in contrast cu terenul deschis din pidurea umed[ a stadiului de climax. Vegetatia din zona litorali a regiunilor cu pidure umedd ecuatoriali este foarte specializatd. tlrmul unde ajung aluviu-
gsuI rrrqesoop EAelrc pulluezerd -enco rrrnppd ?relrlurs IBrnlcnJls
oalerrol eiur.tr.rd
allnrrr ur also * ppaun p\ondo4 oornP,pd 'z 'lse-pns rs pns ep Brsv urp Fcruosnur FpaIIIn e.rnppd nc elBr -olrl oleuoz ulP 16 rplnlur^ esndxe Iecrdorl ru.rpi ap ap6g3 ad ap ralec Indrt ap sele oareorradns olrurpnlrlel BI ap Bpeurn IBrrr earnpgd ards erirzuerl op ouoz urp '.rn8rsap o-eleruro; olso eporun elerrol€nce rrnpgd nc runrtar rolsec€ u rlod e.rdsurp BllurlT 'agrc€d rnlnueeco I€ lBlueprcco InurzBq IIIP alolnsur ug gurd proleurns ulnsur urp 'lso op roirrpul eeunr8e.r rodu ! raeurne rS rerra8rp erds glrrpurrn g eleod ac Inrrolrrol ad 1se,,r, oaJ€nurluocur o15ecrrJy uI Inln Plerolrl euoz -o8uo3 Inurzeq : png ep Bcrreruy uI rnlnuoz -eruY Inurzeq :luIS Euoz Flseocs ur nucsur es oJsc runrBe.r a1e1edrcur.r4'rnlnrolBnce (y uselc) s etle ep IS elred'o-"p ppeurn arnpgd ap olouoz"1r-"11s urrd (g e6ueld) roriela8a^ elreq ad ptecrpur olso elBrrolenca opotun rrrnppd e qo13 ad eerrpugdsgg '(g'tZ '3g) (ntattcnu soco3) rrertococ 'rrarurled ap ap533 turs eteruroJ luecer al€r -o111 ayrraundap nrlued ecrdr; 'snunpuDd olse ateres olerolrl alurl6e1ru nrtued Ellnu -Srqo prueld grle O 'Dlroln)un?o7 ontuuac
-tay ontotldoz?qg rg re tunc oecrlstralcetec a1ue1dop llSIJ B^elrc urp pln8a.r ep unduroc os rrnpgd elsacy 'llr9rrr Bunep uI Inlnl -ecsn e glelderl eoropurlxo €l IoJ lsoce ul purnqrrluoc ornlnxnga.r r5 lnlnxnu pdurrt uJ Intueurrpas uriar e,tor8uuur ulp rolel - u u 1 d e a . r a u r i s n sa p a l r u r c p p p U ' ( f ' t Z ' 3 C ) riuilgule.rdns rroqre ulp elrnlFOIe 'aaotB -uDru op 'qur16u1ur op rrnpgd crdrl poul u1 glurzerd gcugpe urind elsa ede opun rS rr.tng ep asnpe (pur) ersuedsns ur olru
'(9y61 .p.royxg (p.rueg'S 'f pdnp) nslarxanlo6 alsa riluug atruoJ .seard uopuerBl3 t lroqra^ap ;o IsrnlaN p,rlrriuazi.rda.r arc5as 6 'paprurrl alneur urp apaurn a1uc1do.r1gl.rnppd a alurnlcnrls gure.rFulq t'IA 'FtC
Fig. 2f.6 Smochin gituiror care a inconjurat trunchiul unui palmier in sudul Floridei (foto Bob Haugeno Evergladee National Park).
datorate agezdrii ei, in regiuni de litoral expuse vintului, aproximativ intre l0 o latitudine gi tropicele Racului gi Capricornului (23y2").Gisim aici un ciclu anual distinct Fig. 21.7 Arbori de mangrovi adventive cregc in apa sirati (American Harney, Florida History ) .
sustinuti de ridicini de la virsarea riului Museum of Natural
320 I Clima, golurile qi vegete;ia
indlfime ale Soarelui pe cer la latitudinile tropicale. Temperaturile mai ricoroase, care coincid aproximativ cu perioada de precipitalii reduse, exercitd un anumit stress asupra plantelor. Ca o consecintd :r acestui fapt existd mai putine specii gi mai puline liane. Epifitele sint totugi abundente din ca.uzaprezenlei aerului umed ii a nebulozititii maselor de aer tropical maritim care ajung pe versantii dinspre corstd ai munlilor 9i dealurilor. Sub raportul rispindirii pe glob, pidurea tropicald umedd cste reprezentati pe h a r t i ( p l a n g a4 ) p r i n z o n e l ed e p d d u r e u m e d i (clasa A) aflate intre l0 " gi 25 ' latitudine. R e g i u n e a C a r a i b i l o r a d e p o s t e g t ep e s u p r a fete intinse de uscat pddure tropicali umedd, in special pe terenurile expuse la vint. Interesant pentru cercetdtorul american este faptul ci in regiunea Everglades situati la extremitatea sudicd a pt-'ninsulei Florida se gisesc mici comunititi izolate de pidure tropicald umedi (hammocks), cu mahoni si smochinigituitori ca qi num..roase "pifite. Zona litorald este acoperiti in mare parte de^pdduri de mangrove gi de tufiquri. In Asia de sud 9i sud-est pidurea tropicald umedi creste in zonele litorale 9i in regiunile inalte cu precipitalii musonice bogate gi anotimp uscat foarte scurt. In lluntii Catii de r.est din India gi in zona litorald a Birmarriei cresc de asemenea piduri tropicale umede, intretinute de ploile ce se formeazI pe pantele mun]ilor ce bareazi calea musonului ce bate dinspre sud-vest. ln regiunea in care alizeele de nord-est se combinl cu musonul asiatic de vari intilnim pidurile umede de pe tdrmul de est al peninsulei Indochina gi al insulelor Filipine. ln emisfera sudici fiqiile de pddure tropicali umedi apar pe lirmul de est al Braziliei, al insulei Madagascar gi pe eoasta de nord-est a Au,straliei. Ca gi pldurea ecuatoriali umed5, pidurea tropicali umedl se asociazi, intr-un re' gim climatic uniform,^ cu procesul pedogenetic de lateritizare. In geografia plantelor aceste doui tipuri de pidure sint reunite adeseaintr-o singuri clasi de formalie, deoarece aseminirile dintre ele dep5gesccu mult deosebirile. 3. Pdilurea musonicd are o vegetatie de
' (.trcnog ptrydofioag uDrTnlaY 'uo11epua; 'T rreqog oroy) gapuulruql InpJou rrIP 'ro11 tueru3 ulcunord ur prruosnur ernppd 6'IZ 'tfg
'(intst11 TntnwSl to un .asnw UDJltoluF / r-npulultgpBrzap'ruoqJ€ "zaaunuqns g[e1d rollrnlB^ uermlicy 'uouolos elelnsur u;p psuodlsp so)o.'t) r.lortocor ap ecgnpBd B'IA '8ld o ed (nnlttnu
reru rep 'gcruosnur,gporun €ornpgd ug etuep -unqe rrncole ed lugs eletgrda ri elauerl '(stpuofi nuotral / 1n1ce1clso Ecru -osnru eernppd nrlucd ,trleluazerdar oroq -re un 'crl€rurlc lnurr8ar llcop lcadse tsace pqertep reur purrurlqns 'rreteolezec ezur.rJ nc glecrdorl arnpgd " pcruosnur €ornpgd cseurnuep rrotne IIun '(O'tZ'3g) alered -luel eleuoz urp oJeol9zPc ezun$ nc allrnp -gd eurer ne l-arec od lnlcedse ellrcnJlur Flgdec gcruosnruearnpgd lecsn lndurrloue uI 'rcar reur epnlereduret ep 16gllroqoc erirzod o eJe elerBos erec u1 epeorrad urp lecsn durrloue 1n8un1 ep sndurr rnln-ssarls e15er -olBp os rolezunrJ €orapP] '(a1godor1 aseor -orunu rcep puJlsrxa) alazunr; prard 16guoqre op rolrrceds eelelrroluru pc lnrdey gqeqord alsa ocruosnru rrrnppd B Flu€lrodrur ruru Boc Brnlpsprl 'opunloJ uIJEuroueoJoc os-npurru -.ro5 olrroqoc ,,t'rleloJlelru un €l adacu! rol -rroqre eorecgfiu€u 'grdse 15 gseorS Besepe else eireocs Jer oo,{rs€rulurs elrrnrqcunrJ 'glElrurrl eunrirod o ed 'gy-69 r.roaun 'r.roq -rB op rrceds esBoJorunurcrB urlsEe 'Ppouln €l€rrotence ee.rnpgd u"r llcap rclru reru purg ep ea.rnpgd ug reriele8e^ IB lueuodrur luau oru -ele un ernlrlsuoc rinqrueq ep elrrnclld St rS 71 e.r1ugezerte^ rolrroqr€ tturtilgu; 'e13un[ ep ols orurxBru elrroleA 'areorroJur alrrnlerls recrqo ere elseoce ep lnlcedse oarrrnpgdsep ug reriele8e,,r.e ereru reru arslloazap o grn8 gdnp eriele8e,r gzeourroJ es -rse 15 pururnl nrlued rolrcedoc eiuerncuoc epun elrrncol u1 'rr6nqre ep suep rorreJur 'elBrrolsnce ecnpeJ ec eoec oplecrdo.rl n€s PIBrJolBnce leJ1s trn Beueruese ep Plslxg ppewn ee.rnpqd lJcep Pslqcsep rBru lJoqre eal ur llcap rcru reru 16 J?runu e1 aurind
c-stezole also^rrd oc eeoc ur proc€ ap luls Eerd nu lcarqns rnlsace Erdnse giur.re;er ap rrprcnl eleledrcurrd 16 qo13 od reriele8e.t ear 'rpcsB8ep€W -rpurdsPr nepar arec alrirpH rolnsur e lso,\ op pou€d uI 16 rorl€rlsnY '(seqe1a3 rS B,|rBf0 alalnsur ur Inprou ug sale relu) €rzeuopul ur esrrcsop 'eeuaruas€ aP o1so5ne olrpnrur rrndrl nes €cruosnu ernppd op runr8aU 'plecrdorl r6 elerrolunce gpatun ernppd ap alauoz g8u;1 'png ap rS g1erl -ua] Bcrraruy uI 15 llclrJy Inlsa^ uI 16 redB a.reol€zEcrruos 16 er€olPzec azurt+ nc 9lecrd -ort ernpgd ep rrepurtul Ir€htr 'ee8poqtue3 ur rS epuulpql uI arortelur erds '1e.ro1r1ad ep Fperrn plecrdo.rl ee.rnpgd BI ep 'eru€Iu -{g uI gqeqo.rd csesp8 es ecruosnur Irnppd 'aunrBer plseec€ BI Fzaelrrurl es nu JBp tpcllersu Ecruosnur Brrrrlc ur elellolzap ourq elruoJ lugs rrirpuoc olsecy 'sorocpr ^rlslar (1ecsn durrloue un nc ezeerrJelle ec oeleSoq gietrdrca.rd nc drurloue 3un1 un nc lecrd -orl crl€rur1c lnwr8el e1 gcrldar o else Bcru -osnru uarnppd o1e1p.ru reru B-s wnc e6y '{cel
.*h
Fig. 21.10 Piilure de Podocurpus, ilustrind un tip de de coasti pddure temperati umedi in clima maritimi vestici la Hari Hari - coasta apuseani a Insulei de Sud (foto Pierre Dansereau). Noua Zeelanili
q-iintinderea
regiunilor
cu
pdduri
musonicc.
In planga 4 aceste pdduri sint incluse in clasa C - vegetalie verde iarna a regiurri' lor tropicale cu un anotimp umed gi altul uscat - care reprezinti ;i alte clase de formalie. Lateritizarea este regimul pedogenctic predominant al p6durilor musonice. In ciuda anotimpului uscat, in anotimpul ploios 9i cald se creeazd,un surplus substanlial de ap5. Nu se formeazi humus. Procesul pedogenetic dominant este levigarea bazelor gi silicei. 4. Pddurea temperatd, umedd, numitd qi pd,dure temperatd ue;nic uerde * (pd.dure ile diferl de pidurile umede tipul laurului) ecuatoriale gi tropicale, prin faptul cd are relativ putine specii de arbori ,si, implicit, mari populalii de indivizi dintr-o singuri specie. Arborii nu sint de iniltimea celor intilnili in pddurile umede de la latitudini joase; frunzele sint mai mici ,si mai pieloase, iar coronamentul este mai putin dens' Printre arborii caracteristici ai pidurilor temperate umede din sudul Japoniei gi sud-estul Statelor Unite se numiri stejarii vegnic verzi (cum ar fr. Quercus airginiana) gi unii membri ai familiilor laurului gi magnoliei (cum ar fr, Magnolia grandiflora). O flori foarte diferitd apare in pidurile temperate umede din Noua Zeeland.d; aceastd flor5 se compune din ferigi arborescente mari, conifere inalte de tipul Agathis austra* Laurilignosa. 322 | Clims,
solurile
N, red. rom. gi vegetalia
Pidurile temperate umede tind s[ clczvoltc un strat inferior bogat care poatc c u p r i n d e f e r i g i a r b o r e s c e n t e ,m i c i p a l m i e r i . bambur.i, tuh;uri .,.iplantt ierbacee. Existi o abundenli de lianc Ei epifitc. La indltimi mai mari, cu ccati gi nori persistenti. se remarcl prczenta mu;chilor pe trunchiuri ;i pe ramuri. Un excmplu de acumulare do ep i f i t e l a a l t i t u d i n e m i c i e s t e " , m u g c h i u l s p a n i o l " ( T i l l a n d s i a , u s n e o i d e)s, c a r e c r e s t e pe stcj arii Er-angeline, chiparoqii cle baltl ;i alli arbori de pe tirmul Golfului Nlexic, in partea de sud a Statelor Unite. Pldurea temperati umedd este urmarca unui regim climatic unifirrm cu amplitudine termici anuali mici sau moderatl gi cu precipitatii abundente si bine distribuite tot timpul anului. Condilii de accst fel apar in trei zorrc geopJraficetotal diferite: la altitudini superioare in regiunile ecuatoriale gi tropicale; de-a lungul limitelor soclurilor continentale cstice gi pe insulele din o o coridorul de latitudine de 25 pini la 35 o si irr regiunea coastclor vestict: sau 40 5 ' latitudine. itt cuprinse intre 35 ;i 55 prima dintre aceste zone efectul altitudinii ( m a i m a r e ) s e c o n s t a t e i n r e c l u c e r e at e m p e r a turii ;i a evaporirii gi, implicit, in sporirea de umczeal6 disponibili pentru cantitilii plante. Exemple de astfel de piduri situate la mare iniltime gdsim in Africa: pe platoul Amhara din Etiopia, in rcgiunea muntilor Ruwenzori, in zona lacului Tanganyika, in munlii din Camerun gi regiunile inalte dinspre capdtul nordic al lacului Nyasa (planga 4, clasa B). Exemple ilustrind cea de a doua zoni (de-a lungul limitelor soclurilor continentale estice) gisim in sud-estul S . U . A . , s u d - e s t u l R . P . C h i n e z e ,s u d u l J a p o ' niei. sud-estul Braziliei si regiunile invccinate din Paraguay gi Uruguay, zona sudesticl a Republicii Sud-Africane 9i sudestul Australiei. Aceste regiuni au toate o climi subtropicali umedd cu predominarea maselor de aer tropical maritim. Cea de'a treia zon6 (de coastd vesticd de la latitudini rnedii) este bine reprezentati in sudul statului Chile si in Noua Zeelandl, neapirind insd in pozitii echivalente in emisfera nordicl, afar6, de cazul cind am include aici pidurile litorale d.e Sequoia gi de tsugi-
eynrnr8ar ul lueurruoperd alaroqre olsa Ftleq ep lnsoredrqa gc rS 'oanqttnt snuTd fi npao! snuLd ap rrnped nc alrradoce lurs aseodrsru ollp(rr rrnlnuri cp rJopurlul rreur Ec lBr€.\epe olsl{ 'ilprrun cleradtual rrrnppd Inrpec ur orede ua tr e5ue1d ur lrc durrl ur .are;ruoc ap rrnpgd nes orelncrcu ezung nc aluerr lrod -rues rrnpetl purluazardar ec plecrpur elsJ
rrnl.re6aprures 16 alelsn
erpunl
I
rrnl.reieq
11
erPunl
JlgoJrx
tJn'lJJt lrJ rrrarrl r( adalq
a4 'rra8elaiurau ecrro €lrlo B nrluad Intso-pns ulp gtseoc ap rrunr8er eriela8a,r erdsop elur-\nc e,tolrc orunce r$ 'crpns ueeco eleJetu ap plelrcraxe or€oleJopour raiueng -uI leJolep ruJoJrun turte r un ne urrlrJBur elsoo€ 'rreur .tr1e1er rrurpnlrlal lerurlc nc 11613 epnlc uI 'rnlncrJrced Inlerolrl ed ap nrpec alirgq ''y'n'S
eseorlertl aarlc.rerrnl.re6eq'g1 alecsn r.rn1.ra*eq '11
I
ue6ep ap €rorlorg
.AI
esBoqrer arpunl
'9I
adels'gI rrlard 'fI
1
ap ?ror{olg
gluaur; erpunl
'JIJ
rrnpgd nc rear runt8ag 'g
I
(Ftruq arl frrpur rs nu)
rrnsrrpJnJ'ZI r.rnt.reieprtuag '1 1
rrnlraiapruras rS aletsn rrntra€a61 11
eUEAES ' 0 I a r r e - r e sr i r r n i q n l
.urrrer rzrJ,\ rJnpld
a l e r r d o r g rrn6gnl AIIEAES
16 aseourds rrndgn;
ep (aseourunl)
ar"r
rmppd
'6 '8
BureaEs op €rorlorg .II
'aluarrrraduras
(algorar IrnpEd) ( a r n p ) a s e o l a r t le z u n r J n J I r n p p d arBInJlJu
aJeolgz9J
ezun{
nJ
O
lrnppd) 'l ne Inppd
d
erElnrrrB ezunrJ nc lrnPgd
'g
g
eJeolEzEl azunry nJ 'Bre,\ rzre^ Irnpgd
'S
rJnppd
g
eparun ele.raduet rrnpgd
rzJel rrnped
f
ezun{
.RJe^
(algorax alrrarr,lradrues (arnp) aseolard azun{
nJ rrnpqd lzJe,\
Irnppd rnlnJnel
1ndr1 ep
rrnpptl
nns
aueres ri
aparrrn alerarlural
rrnignl
'eurer
't
asruosnur lrnPPd '8 eperun alecrdorl
aleerdorl rs alerrolenea lt"t]" (1 e6ueld) prreq ad elurlelrr{ce
epeun
t
trnpEd e[ErJolEn3e rrnpPd ' I a.rnpud ap arogorg
lieryun
SIIYI{UO.{
.I
flC gTUSYTf, I'IA TNTSBYJ
..-rr*
podzolirea. La latitudinile inferioare, regimul caracteristic este cel de lateritizare, cu stadii de tranzitie in care gisim atit lateritizare, cit gi podzolire (soluri argilo-iluviale intens 9i profund debazificate), pinl la stadii de podzolire din regiunile ricoroase de la latitudini superioare. In consecinli, ne putem agtepta ca acumularea de humus pe sol 9i in sol si creascl cu latitudinea in
Fig. 2l.ff Pidure de fag qi tsugi din Domeniul nafonal Allegheny (etatul Penneylvania), ilustrind un amestec de pidure cu frunze cizitoare verde in timpul verii gi pidure cu frunze aciculare in nord-estul S.U.A. (foto U,S. Forest Serdte).
reprezentativ in Europa de vest 9i in estul Americii de Nord. Ea este dominati de arbori inalli, cu frunze late, care vara asiguri un coronament dens gi continuu, dar care igi pierd toate frunzele in timpul iernii (fig. 21.11). Straturile inferioare de arbori mici gi arbugti sint slab dezvoltate. Primivara se formeazi rapid un strat scund qi luxuriant de ierhuri, care se reduce insi masiv dupd ce arborii iqi dezvolti frunzigul qi ajung si umbreascd solul. Acest tip de pidure este aproape in intregime limitat la zonele de latitudini medii din emisfera nordici (plan,sa 4, clasa -E). Arborii cel mai des intilnili in pidurile de foioase din estul Americii de Sud, sud-estul Europei gi estul Asiei (toate aflindu-se intr-o arie cu climd continentali umedi) sint : stej arul (Quercus) , fagul ( Fagus ) , mesteacdnul ( Betula), hicori ( Carya,/, nucul (Juglans), arlarul (Acer), tei.ul (Tilia), ulmul ([Jlmus), frasinul (Fraxinus), castanul dulce (Castanea) 9i carpenul (Carpinus), ln r-estul si in centrul Europei, unde clima capdtd un aspect maritim de coastd vesticd, arborii dominanli sint mai ales stejarul ,si frasinul, cu fag (Fagus sylaatica) in tinuturile mai umede si mai rdcoroase. l'n hubitutele slab d""nut" pidurea de foioase este alcituitd din arini. silcii. frasini, ulmi gi numerogi arbu,sti hidrofi1i. ln zonele de unde pddurea a fost eliminate creste rapid o a doua vegetalie compusi din pini. Pidurea verde varao cu frunze cdzdtoare, este replica la un regim climatic continental, care, in acelagi timp, primeEte precipitalii adecvate in toate lunile anului. Existi un ciclu anual distinct al temperaturilor, cu un anotimp rece de iarni 9i altul cald de vari. Precipitaliile sint pronunlat mai intense in lunile de var6, mai ales in estul Asiei, sporind deci tocmai in epoca cind evapotranspiratia gi necesititile de api sint mari. Vara nu se inregistreazi decit un mic deficit de apd, iar primivara se creeazi de reguld un surplus considerabil. In Asia estici iarna este foarte uscate. dar acest aspect se compenseazd cu frigul. Procesul pedogenetic asociat cu acest tip de pldure * Aestilignosa. -
Clima, solurile gi vegetalia
N.
red, rom.
'(pu.rturue1 .aortrrtroy crurloq Inlnlqeul aI ep ^orrrroqrl 'y 'g 'Jord ep ,rxe,re6np1gy .C .I oioJ) Fr!.reJo ?clprou urtutll al alee elecrral lcry '(.S.S.U.1) 1s1n1u1 giugl l" 'BcrpJou eurpnlrlcl .odwo; m1nr.r uer,m€er ur ot9 BcJrc 11 (orlanqDp xttD.I) ecr:al ep ^Brar ernppd SI.IA .tL{
-rod ur I5 Bc .rolopecsa3 rriuntr{l 16 epe^oN Errers o16ocu!1sroFiunlq Buoz ur .v.fI.S ur pns ards apurlxo as erieruroy ptseece proNl op rrcrroruy e lse^ ep eelJed ug (1e;rsy 'ell€ur rJnoleld ed nBs ou€luoru elrunrter ur aluoqoc rBru rurpnlllBl el apurlxe es orel -ncrcB ezuuJ nc ElueJr.^'redures€ornppd
oro;) ceqen$ e'E rpauacuscugo.rd yu .ror.redns lnema
ed plJou
H|,"ff;S"
ep "l ernppd
:#tli{ 'F.rg
AI.IA
rolodB us.,r1 1n1ew ad elrsgB U lod nes rrpuecur -srp lsoJ B pornpBd erec ur aleuoz "p uJ prd€r Fcnporlur os gs purl Inuuceelseru 16 Brcles '(onfiruos\oq sryndod reJruresleq ) Fdoid' r5 rolurnruerl pdo14 .ln$nrocs €esepe e15au -lJtul es^ erulncrce ezun$ nc ea.rnppd u1 '(g|tz '39) a.reorgzec ozur.rl nc a.rnppd 6 pulurroJ oeurer elezun{,aprord A-e:r-c (xtt -o7) elecwel puruopord rarraqrg E Fuualrr -FSgr rS prou Blerluac eelred ur purc ed _ep '( snut1 , ) lnurd r5 ( trlqV ) Inpurq ( nacr4) pp -rloru Bc rzra.r cru6e,t oJeJluocurp Flrnlgole else earnped lse^ ep erroqrs rS edorng .proN op ecrreruy-uI .o sl__o s? op elturpnl -ll€l BI lse.,r'-lseericarrp ad alalueurluoc tEq -erls orec 'pro\I op Ecrratuy uI gtleleac rer 'erserng uJ glenlrs Bun .ouoz ueru Enop .rr pur*opard erelncrce ozung r." r"rrrpgd gc eep^a^uo.r, (g eselc ,y e6ueld) qol8 ed _ reriele8e,r rrrrpurdspr e1.req tu,,tird pceq .rrceds pnop nes eun nc elr.radoce g rod r8erl .crperods -ur _runr8a.r! eurind lurs eprcedg erede erec rqcsnur ep sor8 ro,,r,ocrnun eri -dacxa nc .eluasqe nes orer lugs eriele8e,r ap er€orJeJur elrrnlurls 1!cul IoJlsB .rnlnuerel e pnurluoc 15 gsuelur earrrqun g.rn8rsea.rnpgd glseace 'epreA cru6e.t pug.{ .(ZI.I6 .3g) eray -luoc ap earrunuep qns rincsounc lurs rJoqre 'ce op gruroJ ug rrriqns .rcrur ozun$ Il$ecv nc rS el.rncs A.rlelor rrnruer rS elderp rrnrqc -unll nc orcruoc rroqJe urp sele rBru glrnl -BclB olsa * arolniLco azuut ni Danppd .g 'frroJll -aso5 rS rop.rpza6u oelocrr8u "o,rrr,rr"r", .elocr^lrs tepac _nB e.rnpPd op rrepurlug IrBI i rrierado ellroJlp ap elecgrporu lurs oluelsrxo .roprnppd ealelr.rofe;q .ereur8rro rr.rnpqd ru rroueur rurind llcap rcre sBrupr rBru nB-u oalocas ollnru ap drurl elelndod eurq tsoJ ne rrnped eeueruosenc ayunr8ar ecoreoeg 'piuapunqe urp snunq euriuoc r5 'azun.r; ap sor8 lBJ1s un nc lrredocu alse oers't rzJel olrJ Inlos _'oreoluzBc ezun+ nc -lppa u1 '(rrnruorzourec r5 arrerd ap rrnlos) FiEaurJ ep esrqcur reru rrnlos nc alrunr8ar ur as-npurzurlxo es€oroJ ep Barnped oa.rez -rclec ep eiurpual urglou roleluourluoc Inr -orrotur e.rdsielecyrzeqep punyord rB sualur a1er,.r.n1og8.rerrnlos rede rS e15a.rcorezrtrrr -alel ep eiulpual areorroJuralurpntrtel e.rdg 'a1er,.r.npo1rBrB rolrrnlos lndnr8 urp ogiurcasuoc uI 'luIs elrrnlos 'apetun rS eppc olrre^ op Flerapour arrlozpod o psu; .earrlozpod elsa
+.-h...
'i { i fi
i,,4fl'1.1" ii
;,x*
:t
tlfi'
! ' . $ * m -1 " { s [ - - ' in Sequoia Sequoia de arbori Fis. 21.15 Pidurice N""tioncl Park ilin statul California. Arborele cel mai 15 m circumferiniTi (American Museum mare misoari of Natural HistorY). iri)r .frwffirre."
tiuni din platourile inalte din sud-vest. 1r, Eo.opa peduri de acest fel prosperd pe toli munlii mai inalti, pdtrunzind adinc in ScandinavS. peninsula Pddurile sempervirente cu frunze aciculare din California 9i provincia British Columbia sint deosebit de interesante. Aici, intr-un regim de precipitalii abundente formate pe a pintele -aerului munlilbr qi cu o mare umezeald se intilnesc probabil cele mai dense piduri de conifere, cu arborii cei mai mari dio lo-". Demni de a fi amintiti sint codrii de Sequoia semperuir ens, Sequoiailenilr-o-n - g|' gi Pseiilotsuga taxifolia (fig. 2l.la). ganteim -lo aceste piduri unii arbori pot atinge inillimi de peste I00 m gi grosimi de peste
2 0 m ( f r g .2 1 . 1 5 ) . 326 | Climst solurile
qi vegetalia
.'-td$Atrr'
Intrucit o mare parte a intinderilor acocu frunze perite cu piduri sempervirente -gi de Nord America Europa iciculare d'in a fost supusi glacialiei pleistocene (stadiul Wisconsin), in aceasti zoni existi numeroase lacuri gi depresiuni slab drenate. Aici vom intilni acea vegetalie hidrofitd descris[ in capitolul 20 ci formind o succesiune de mliqtind gi ducind la acumularea unor straturi sroase de turbi, numite in Canada muskig, Podzolirea - regimul pedogenetic al pidurilor cu frunze aciculare - este consecinta directi a regimului climatic continental cu o puternici influen![ polar5. Iernile lungi 9i ieci, cu temperaturi foarte joase, cu veri scurte gi ricoroase inhibi aetivitatea
oloJ)uo gz-ep1orleua* ,." .rtn-or lir?HTt;*, .sl'urr0 ^Bturle BJlJad uJ-ap nrp lottndoqt
uss Ja$uteter
X
Blalueuruedre uarnped nrIBle(I L1..& ,AW, Ir
'N 'v oroJ) grr.- ep durlr Fg lJpuecur ;f.:l"!ti:l:
"n a ull€teEeA '(8961 6BJuroJrIaO lnlals .u.ropuelX gturl 'T-IO uas elBlurrurradxe rrlnpgd re ridn.rqe tuuluortr !!iuas,re^ ad (rrcads e;;u 16 riue.4.r.redrneg r.ru[e1s u1p .tlf plecJdorlqne p^rlsnqra ariuu.ro;) TnuodnqS 9I.IA
rerFc B ,,pcllld ernpedeonB6 6rr .opqol -FJnl else rerislete^ B e1r3d ereul o sncnnry fi ot\o{r8o sncnn\ urp selB reur esnduroc e.re.rr.rnppd rcre Flsrxf, .erulo;rrc3 relnsurued €1seoc ed ap lliunur u; urrsg8 o pcrpJou BJaJsrrua urp rrnpgd Beueruase nc puoz gllelee3 'aseourds alreoJ eleun .rrrreds oseoreurnu ulp lrntpcle (smbou) suep 6r.rp3nr un tururoJ B-s rrepurlur rreru od ..ro11ncol uI 'lieiurgsep nBS a.re.r r.rnppd op eur.roy ei r$npe.rpurg ole.rnleu rnlnlpeur e.rdnsu eloces ep plelrcrexo euerun lliplllllce elua.rdruu ptreod ereorurpo ep riuerrnxnl rrrpo3 .ral? snclenl 6 (ooodotna oagg) lnurlsgur .(oaz ,(stsuada1oq snut4) -rd snur4) ln-ruuococ daly- ap 1nurd, , ( nqns sncnnl/ grnld ap lnrefels ec rroqJe urp eunduroc as. eseou -ure1 uriele8e,t rcry .rrnrurgi ed pcrrayrrad ar6gygtsn8ur o ornlrlsuoc rrel aiuese ap €er oueeuurelrporuelrrnlnuli u; .(g eselc :.ppg 'p e6ue1d) gt-g7 16 o0t ep 51urpn1r1e1 " ololseoc el sole reru gcger8 erlll, acrlsol -oa8 e.reza6uBc lBtrrurl rcop pur5 ,(guueuer -elrpew) ptecsn €reA nc plecrdorlqns Brur[:] nc surrls ezercose as ernped ep dr1 lsecy 'e.re.^.eurrrdrJnqrer op leJls un rullluJ urelnd r6ep ogteiunuord urind e ear -ECllrl€rls .oJe^os alEnue efocos roun Bpnrc uU olequrqcsou elozunry rS-npurrlsed ,rzro,l cru6o,r 1u1s rrl6nqre 16 g.roqry .(St.tZ 'tC) o/ogg ec4c ap e.rrradocu nc r16nq.reuJp EUnl -9c1e etieuroJ - Sr.rg;nl ap esurlur rrnlnuri .o/o0g-Sz reunu ep orrr r$ ,rcre Flsrxe 1r-IN -eoocP o gp InluJrueuoroc orBc ur Brer sJnp -pd - DSDouruaIatlop?aa ep runrirod rruur opnlcur arieurroy ap esBIJ .eseor8 gi.reocs rS eseof rrntuer na .rqurr.rls eln8ar op luJs rrr -oqJy 'aseolard ,ernp orcrtuazun$ nc rzuncs rroqru urp ptrntgcle olso (pg{otax oamppd) * tntl aiuasa ap pttuarlaraduas natnppd . L 'rolozuq B elBtol nes elerirud (rrrg1 _ -pds) rrrg8r,ral erurn ur oletlnzer .oplc€ nes oprcu qBIs rrnlos ed Fllo^zep as alara;ruoc '91 ur lecrldxe rue urnc e6y .een1crz 1n1o11dec -pod al6ausalur .ruroyrun r€p sorocer crurrel urrboJ un nc leurqtuoc .oc Boac oaleSoq elreoJ lurs eyrielrdrcar4 .sorocsr 16 petun urJeru Jrlcr€qns lerurlc un ri gcrlsa^ Flseoc ap uuBru rnlnleturlc B pseorocBr €zBJ EISaJ -rueru es proNT ep rrcrroruy rS radorng a1e oorlsol elotseoc ed .acer Furrlr op llirpuoc ur ocpcge alreoJ lurs elo .e1e1ueur1uoc epunr8e.r ur osnpor lurs eFrielrdrcerd rSaq .aluuerp qels alrrncol ur sele reur .ecrue8ro rerJelurrr B plrseru eer€lnrunce lrurrad rS guer.ralceq
iliuersiloba) 9i Quercus agrifolia' In Chile 9i in regiunea Cap-ului din Republica SudAfricani pidurea este reprezentatl prin asemindto ate maquis'ulu| a_lc6tufiriguri tuite totuqi dintr-o flori foarte deosebiti de cea din emisfera nordici. lntinderi insemnate de pidure xerofil5, pidure rari qi gisim qi in regiunile de sud-est' tufiriguri central-sudice qi sud-vestice ale Australiei; ele includ mai multe specii de salcim 9i eucalipt (flg' 2t.fB). Regimul subtropical .'uti uscati (mediteranean) in care se "o dezvolti pidurea sempervirenti _cu ese_nle tari, impune un intens stress de mediu, deoarec:- anotimpul secetos coincide cu o perioadi de temperaturi ridicate ale aerului, ceea ce face ca vara si se inregistreze un mare deficit de api (vezi fig. 14.7, E). Prin contrast, iarna blindi gi umedi este foarte propice unei dezvoltiri rapide a_vegetaliei. Regimul pedogenetic este aso-ciat cu semiaridititea - calcificare - qi duce la anaritia unor soluri al cdror orizont B cintine carbonat de calciu precipitat. O mare parte a regiunilor acoperite cu acest tip de pddure, pddn.e rari 9i tufirig, prezint[ soluri castaniu-rogcate, roqii de prerie gi brurr-rogcate, iar in linuturile meditera' neene terra rosso. Biohora de savani B. Pd.ilurea rard' de sauand, se compune din arbori rari, permitind formarea unui strat inferior dens alcdtuit din ierburi sau arbugti. Aceasti clasd de formalie este uneori denumiti ,,parc" din cauza aspectului deschis, aseminitor unui parc, al vegetatiei' Pidurea rari de savan[ se asociazi cu un resim climatic suficient de arid ca si impiedi6e dezvoltarea unui coronament compact. Mulli geografi asociazi - aceast6 pidure rari cu clima tropicali cu dou[ anotimpuri, unul umed gi altul uscat. Tocmai aceastl varietate tropicali de pidure rard a fost avuti in vedeie prin includerea pddurii rare d e s a v a n i i n c l a s a d e v e g e t a l i e C ( p l a n q a4 ) ' Totuqi, sub aspectul structurii vegeta!iei, putem lSrgi definilia acestei piduri rare, incluzind fi pddurile rare de la latitudini medii - de pilal pidurile deschise de pini galbeni, pini pifron gi ienuperi, care.in vestul Statelor Unite apar intr-o zond de altltu328 | Clima, golurile 9i vegetafia
sat esenle tari. ln pidurea rard de savani tropicald arborii sint de inillime rnedie, cu coroane turtite sau in formi de umbrel5, iar trunchiurile prezinti un ritidom gros ,si aspru (vezi fig. 2I.20). Acegti arbori tind citre forme xerofite cu frunze mici ,si spirri, sau pot avea frunze cEzd..oate,pe care le pierd in anotimpul arid. In aceasti privinl[ pddurea rari de savani tropicali este foarte asemdnitoare pidurii musonice, in care de altlel trece. G5sim aici specii de arbori rezistente la incendiile ce bintuie in stratul inferior in anotimpul uscat. Aceste incendii impiedici invazia multor copaci de pddure umedi care ar putea cregte in regimul climatic cu doui anotirnpuri. unul umed gi altul uscat.. P[durea rari de savand tropicali acoperi mari intinderi in Africa, America de Sud, Asia de sud-est, Australia de nord, America centrali qi insulele din Marea Caraibilor (planga 4, clasa C). Procesul pedogenetic dominant este cel de lateritizare. 9. Tufi;urile spinoase ;i tufi;urile tropicale (care pot fi tratate ca doui clase de formalie diferite) constau din arbori ;i arbuqti xerofiti ce reaclioneazi la un regim climatic cu sezon uscat foarte lung gi cu sezon ploios scurt dar intens. TufiEurile s p i n o a s i ( n u m i t e g i , , p i d u r i s p i n o a s e o o s) ,i n t alcituite din arbuEti lemnogi inalli 9i denqi. de reguli cu spini pe care ii leapidi in mare misuri (fig.21.19). Pot fi gdsili aici 9i cactugi. Stratul inferior de ierburi se compune din plante anuale care dispar, cele mai multe, in anotimpul uscat sau din sraminee. Itt ,onel" mai aride stratul inferior poate fi alcituit doar din smocuri de iarbi cu mari intinderi de pimint lipsit dc vegetatie. Un exemplu de tufiEuri spinoase ni-l oferi caatinga din nord-estul Braziliei o pidure spinoasi deschisl din regiunile inalte aride. Un alt exemplu il gdsim in ilornueld-ul din partea de sud a Africii. Tufigurile tropicale formeazi o vegetatie d e n s 5d e a r b u g t i l e m n o g i s c u n z i c a r e c r e s c i n pilcuri separate prin terenuri nude. Acest iip a" tufiguri poate apirea in portiunile cu piatrS, pietriq sau nisip din zona tufigu' rilor spinoase.
rsru Bec lrqeqord alse FuecrrJrrii$Xfiu' €^rrlodlul reieulJ B areuriueru op rolcBJ llB un else - rJeurl rJoqJe rilnu elsecrwru aJBc sacoJd - ol€Iurue oJlEc eP rnlnsrzun{ eerewnsuo) 'eluelsrzer uceds urp Izrarpur e,trigc eI ossouurel rololu€Id BerBllo^zop pzEoururl rBp 'rolelu€1d e1eeuerafqns egirgd a8nrlsrp nu Incod 'rrrnpgd Brz€,rul pulclp -ardurl'roleieu;y Berauriuaru Prn8rs€ ouelus urP roFnqrer e RclPorred ee.repre 9c greprs -uoc aS 'rolrrpuocur crporrod Fsndns 'elrqetr -BUur olrEoJ orBd eP el+qlP8 9rn19d o gzeour -roJ rrnqror elsecs lpcsn Indurrlou€ uI 'lnl -nlos erdnspop Iu ? e1 guld rrooun puFunle rS rnlnuo uerurilgug pln8er op pur6pdap oa.rorsor8'e.rnp azunrJ nc calIBuI luIS olec -rdorl. raue,\Bs aIrJnqJeI ',,ge5u1ud nc Fue.n .(,Ctots111 -8s11o purg Inlellnzer 'Irorurled 1u1s rroqJu lo unesnlg .da1er1y u;iJpedxg o1o;)1ornDN uoilbuy u1e,r1uac acrrJv urp rlSoce rrncolu ad 'er€olgzgc ozunr; nc nes .q.{ auol rnlnrr reeunrte.r ur aseourde IrngIFI 6I.IZ ligo.rex rt6nqre rS rroqru apurrdnc glecrdorl BuB,rEs'gu€..resop €rer earnpqd Ec IaJ €T '.ro1o1drrJruol eelur€ul Jerqc ooseot Ftel or6rJ o-rlurrd IIcIgy Intse ur etegel psuolur prnplgc ep ppeolrad o nc -ooRJ gleiunuoJd ere rrnleJadurel rerrr a,tco rS ^pns 16 prou eurpntrlel . 0I ep relalered olecsn Flacos ap ecode aJBc ur 1nl1e ri perun In8unl e-ep ,,r.rlarurxorde alenlrs rrsf ireru 'r.rndrurlouu nc enop pnop ur lse^ ards lse BI ap Inlueurluoc pull 1ecrdo.r1 crleru Inun -r1c lnurr8ar e1 aricea.r o etso plecrdort Bu -€,tes ore olepnr 15 e3 'e1ecrdo.rlag.rnSgnl rS aseourdseprn6gnl 'qcruosnur earnppd oglecrd '(tlanog 1mrydn8 -oJl Bue,tes ep erer ea.rnppdnc os-npulpnrur -oal uDJtr.awv o1o;)_ rarlr.rlsny B lsea ep ualrud urp rrirgq e 3 €sBIc ec (y e6ueld) rarie1e8e.,r. .trg tullrB0 lJiunw ur tdrlarne op €rar a.rnpgd 91.1g elso ul Psnlcrr 'asBot allurpnlllel €l ap "oc 'pie; ap eridecce u1 '(,,acer Bseouruol €u€,r€_s eaunr8eroorze,t) e8rel - pcrprou sreJsrruo urp ecrlcruqns elrrntnugi ug rS rede erelurrs elBle8e^ rrnlcnrts'elecrdorlqns 16 elecrdorl rurpnulel EI otrulltul rariele8e-t eosope reru Iac gcrlde es ,,guulesoo ep lnuaurrel r$eq 'eaurruer3 ep leurruop 'nnurluoc urind ruru nas llnw reru JorroJur 1€r1s rnun erdnseap pileur as ac 'rirpugdsgr rer rroqre ulp pulls - u o c e r i e l e 8 e , re p d r t u n o l s e * o u n a o s ' 0 I '(euaauerelrpaur) arec6or-nlu€lsec rS alec6or -unrq rrnlos ne nieurro; olsece nc olrrodoce ropnlnuri e elred ereur O 'el€uarp qels ellr -ncol ur rrrgzrurlus 16 rrrgzrclec esndns lurs 'pcrd 15 lliprrprre eiuangur csopg^ epnlog -o.r11ra6ep ap urrBer ur acerl crlpurlc urr8ar tsecu opun rrunl ale girgd elpru ur csoullluvr es elg 'lpcsn lnrp r5 perun Inun or.rndrurl .oue Bnop nc lecrdorl crleturlc rnlnur8e.r e1e 1? eSuBId '3 eselc ur osnlcul luls 11iuurro;Bc elecrdorl ey.rn6gnt rS eseourds ey.rn6gn;
,iAb,,.,.rd
fig. 21.20 Savani Kenya (foto Richard Societv ) .
africand U. Light,
in cu ierburi inalte Americun Ceographical
Fig. 2f.21 Boabab (Adansonia digitata) lingi Nairohi, in Kenya (foto Expeilifa Akeley, Am.erican Xlluseum of Natural History).
nord-sud (flg. 21.20). La latitudinile ecuatoriale savana africanl inlocuiegte pidurea umedi din cauza aridititii regiunilor inalte din Sudan, Kenya qi Tanzania. Speciile caracteristice sint salcimii cu coroani aplatizatd (Acacio/ gi grotescul boabab (Adansonia digitata), care are un trunchi gros unde s e i n m a g a z i n e a z da p a ( f i g . 2 1 . 2 I ) . G r a m i n e e a Pennisetum purpureun't, formeazi tufiguri aproape impenetrabile ce pot atinge 5 m iniltime. Savana sud-americani este ilustrati de campo cerrado din interiorul regiunilor inalte ale Braziliei (flg.21.22). Arborii de aici sint in cea mai mare parte vegnic vcrzi, cu rid6330 | Clima, solurile
gi vegetafia
Texas. Interesanti pentru cercetdtorul american este mica portiune de savand tropicalS, relativ specializatd (edaficn) din sudul Floridei - Everglades. Agezati pe o formatie de calcar, cimpia Everglades, extrem de joasd si netedS este inundati in tirnpul ploilor de r-ari, devenind mlistinoasi. Iarna reqiunea suferi de o uscdciune extreme. Cca inai mare parte a tinutului este acoperiti cu o ciperacee grosierd. Cladium effusum. Existl gi arbori rari - palmieri ,si, in punctele mai inalte, pini. Procesul pedogenetic cel mai strins asociat cu savana tropicali este lateritizarea, favorizati de temperaturile inalte asociate cu anotimpul ploios. Totugi, pe misuri ce sa\-ana inainteazi spre latitudini superioare, unde apar tufisuri spinoase si. in final, finete lateritizarea este inlocuiti de calcil;r::"ni, Ll. Semiile;ertul este o vegetatie de arbuqti xerofiti cu un strat inferior ierbaceu slab dezvoltat. Arborii ,sint, in general, absenti. Vegetatia de semidesert este bine formatl in climatele aride subtropicale si de lati'tudini medii cu precipitatii totale anuale mici ,si cu temperaturi ridicate \rara. Un exemplu il constituie vegetatia de pelin (Artemisia triilentata) din centrul qi sudul regiunii Muntilor Stincogi gi din podigul Colorado (fig.21.23). Yegetatia de semideqert pare si se fi extins recent in regiuni din vestul Statelor Llnite anterior ocupate de finete de stepi, ca o consecintE a p6gunatului excesiv qi a bititoririi terenului de citre vite. ln harta vegetatiei (plan,sa 4) semidesertul este cuprins impreuni cu vegetatia de degert uscat. Vegetatia de arbusti xerofili apare pe marginile mai putin aride ale degerturilor gi in locurile mai inalte din deEerturi. Procesele pedogenetice sint calcizarea, care produce soluri brune si soluri cenusii de degert si, in regiunile slab drenate, salinizatea, 12. Tufdri;ul d.e Ericacee (Heath) este un strat scund si dens de arbugti care de regul5 nu depiqesc 25 cm in iniltime si se intilneste la latitudini medii gi superioare cu climd rdcoroasd dar foarte uniformi (flg.21.24). Vegetalia estedominati de membrii familiei Ericacee
InuaureJ '(g
.(ar{g .Y.s .ecrBu oroJ) {Iol}ns qrroN lnFrallEoc InProu ur -3rom elDzodepell (sltD81/]a Dunilo)) arFaeu pqrar urp €elr rBrn eenduroc eerucrrf, op rrn6riBJnJ vZ.IZ'frI.d '(uosuqof sr;Fnog opJ) (906I) quln Intqs.qauay ?FuII uoqrure1 algnrdn,rqra .ur1adnc gadeprmeg SZ.IZ .31.{
E*
*s!ix# *$
i olnad
A#iiiiiaiiial+:',;'#
'(nao.raeuuq e.r.rar; o1o5) (u;gzu.rg) oas .eirmrmeeurr; al opDuar oduoS 77.17 .frrg
a.te1
-ncrce ozunrJ nc rolrrnpFd lallwll In8unl e-op '(1 uselc) prpunl op elauoz ur olrsg8 g rod rup (t u6ueld) rerie1e8e..tBueq od t€redos elpcrpur lurs nu unpPd nc rcer aFunrSag 'allEul elrrnuoral ed arrlozpod a.rds 16 aluuerp qels ollrncol ug a.rezralt a.rds purl ecrleue8opad alesacor6 'lurcgredns 1€rts rnun lnieqFzap eceo.tord 'I, ulp elred areur o pnurluoc erielosur pugc orcre ap ,rereA" €lJncs 'runl allntu ep durrl gieeq8ur los urp ede gteot orec ur 'ardse 15 r8unl rural nc 'rulod crlerullc lnurr8er ap pleurtuop elso ocor FSBouurel eeunr8ag 'e{sely 16 1se,t-prou ap epeueS urp acrlcru -qns oleuoz ug 15 urrsg8 lueqcrl rS ruacelsaru nc erer lrnpgd '(xun7) elecrrel gururoperd suaqrs uI '(gZ'IZ '8g) nuttatr?unt otuopn1S oruoqcrl op puncs leJls un nc II JB runc 'erer rrnped BzeerrrroJ(n\onpo nynlag) wtol -rlsnqre u€c€elseurun rel^eurpuBcs Inprou uI '(outctto1 xunT) elacrrel rS (nunttou nat -74) nfieu Inpllour 1u1s rriururo; Iatsace rB r.trluluazardar rlroqru proN ep ecrrowy uI 'crlcJB
k' sa*
eselc)
r
JaJBCIJg
ap
lnirrgSnt 16 rroqrn prFJ srpunl erds erirzuerl 'e11eur rurpntrlel el oP IoJtse purnlrlsuoc ol€ aclprou ollr erelncrce azun{ nc ropnpgd -n[uer; ad a16au1g1ugas rS * FBIet at6aurnu es oc Eaec nc giuesa ur pzeol€Alqce acar eseoutual eauntBag '1os ad ep rqc6nur 16 rrrrrlcrl ap 1n6r1a-rur pcreruor aS 'tBtlo^zap aurq rl6nqru rp lerls un Blsrxa eleod 'Irar ri rzuncs luls rrJoqry '€rpunl ap rA acrlcre -qns 'rcer euBoJ elolurlc 8l gl€lrwll FurroJ o slsa €ue^Bs op eroqolq urp aIlBruJoJ ep BSBIOerurlln 'unpptd n? aJar Daunr8a[ 'EI '1n1se.n ur 15 'radornq InpJou r5 lnrluac e1e asndxe ec (snou) oclu€trrq rolalnsul uI unsp8 lse^ op alrrnurrpi ed 16 epuelrl oriela8a,,r. BeuoruJse op eldruaxg 'aprce luIS ollrnlos rer 'arrlozpod ap lac elso clloue8 'crlu -opad lnsacord I€nuB le^relur nc crruJel urr8ar un 15 alezrlreder eurq rrielrdrce.rd glrs -ecou €g 'acrlsa^ rolols€oc e BSBoJocErPuIrErrr Erurlc ep 9lrusolur olsa oturoJ rolsecu EeJello^ -zaO.'I 16g aleselc ulp rIrB rcrlu u! urrs98 o rBp '(1 e6ue1d) rerietaSo,r elreq ad gl€crpur elsa nu eocecrrg ep .rol.rn6rreJnt eorrpuldspg 'rruroJrlsnqre ruecolsaru r5 rrclgs apuudnc aec€crrg ep psrrg}nr rcor olreoJ oleleurrlc uI ' ( stn?yna ounnn) ) grteau eqr€r etsa Sr.rp;nrep rariela8e,l B plrnu6rqo grueld g 'rqcSnur ap rS
a*
boreali rari cu licheni (pidure Fig. 21.25 Pidure ileechiei) pe un Eet nieipos ilin delta riului llamiltonr in penineula Labrailor. Se vid molizi negri gi mesteceni Solul este acoperit cu licheni (Cladonia) albi mirunli. (foto F. Ke.neth Eare, American Geographical Society).
Biohora de fineagi din ierburi 14. Preria * este alcituiti inalte, dominante, gi subarbugti (plante semilemnoase cu frunze mari) (fig. 21 .26), Arborii gi arbuqtii lipsesc aproape total, dar pot apirea in aceleagi regiuni sub forma a Aestiduriherbosa.-
N.
red. rorn.
Fig. 21.26 Preria Kalsow (etatul lowa) s fogt rezervati ca tip de prerie virgini (State Conaervation Commieeion of lowa).
bugtii spre sfirsitul verii. In statui Iowa zoni tipici de prerie cu ierburi inalte gramineele reprezentative sint Anilropogon gerarili gi Andropogon scoparius; un subarboret caracteristic este Rudbechia nitida. Preriile cu ierburi inalte se asociazi cu tipurile de climi continentali a latitudinilor medii denurnite subumeile, adicd cu acele clime in care evapotranspiralia si precipitaliile medii anuale se echilibreazd, variind intre 50 gi 100 cm. Yara temperaturile aerului gi solului sint ridicate, astfel incit pe terenurile inalte umezeala din sol nu permite cregterea arborilor, iar sursele de api mai adinci nu pot fi atinse de riddcinile acestora. Preriile nord-americane constituie un coridor lat ce se extinde din Illinois spre nordvest pinl in sudul provinciilor Alberta gi Saskatchewan. Pe harta vegetaliei (planga 4), aceste prerii cuprind regiunile risiritene ,sinordice ale clasei G. Zone impidurite se amestecd cu cele de prerie intr-o figie de tranzilie intre regiunile de pldure gi prerre. Deoarece preriile cu ierburi inalte se transformi treptat in prerii cu ierburi scunde qi apoi in finete de stepI, paralel cu sporirea ariditilii, nu este util sd incercim a prezenta toate regiunile din lume cu prerii cu ierburi inalte. In Europa un linut tipic de asemenea prerie este pusta maghiari. Pampasul argentinian este adesea citat ca regiune de prerie, ca 9i unele intinderi din nordul R.P. Chineze. Procesul pedogenetic asociat cu vegetalia de prerie este cel de calcizare, care duce la formarea solurilor cu profil de cernoziom qi de sol de prerie caracterizate prin orizonturi I si B groase, de culoare brun-inchis. Rdddcinile ierburilor pitrund adinc in aceste soluri. Bazele aduse la suprafa!5 prin cregterea plantelor sint eliberate gi restituite solului, reinnoind fertilitatea acestuia. 15. Stepa *, uneori denumiti prerie cu ierburi scunde, este o formalie alcituiti din ierburi scunde, distribuite rar gi care tind si creascl in smocuri (frg. 21.27). l.t stepe pot apirea mici arbori 9i arbugti rari, ca si toate formele de tranzitie spre vegetalia de semidegert gi regiune lemnoasi. Su* Aestid.uriherbosa, -
332 | Clima, solurile
gi vegetafia
N. red,. rorn,
]1ilpuoc 'ruocotsour urp snduroc .crlcre irrginl 13^11c1gs op auoz rseb eauaurose ep ruelnd pseoqJar Prpunl ep elunr8ar u1 'gde ap ole orfur e l e r e d a s ' a 1 u e 1 da p e l i r n l u o c a i r l n s u r u r p FllnlEcle olso Erpunl ap IoJlsE o .eleuarp ourq al€lrqeq el opaurn alelrq€q €l ap €orec -arl op olEururefap lurs rerpunl eorrnfBcle ur elrqeroprsuoc rrierre { .oJolocrllntu rroB cnpord eJE'r er€c .rlSnrpeqns op rrcadi
e rrgllo^zep raq€ls glrJ -olep crur ,trl€loJ alsa snunq ur lnlnuriuo3 'aunJq rIrrnlos Eurruoprrd.rzEq ur oleBoq oueoJ lurs 16 lelrdrcard nrclec op leuoqrec op luepocxo ereur un uriuoc elrrnlos .eleuoJp qBIs elrrnuerel ad erezrurlps nJ .Barezrclec
olso lueurruop crleue8opad lnsacord crleur -rlc urrtsar lsece uI .opler olreoJ nes aplec elIJaA JEr 'o1€csn i5 raar lurs egurer edels 'alrriulrdrlard arpaur ur al6oigdep rlsrJe _u1 earerodeaa 'EJB.\ urp rold ep Inrurx€ru lol , : nc "orec ul 'prJeltuos IeluaurluoJ crl€urrlc ^ x a r D J l u r s a c r d r l r r c a d g ' ( S Z . t Z . 3 y ) r u o r l o r l UIItsOJ un nc ezercosB JS rrparu rurpnlrl€l ri rqc6nur 'aaururer8 ,unzoBor Jp puncs e1 ep aledets 'uEcrrJe .algorex 1n1ra$ap e1 terts un ap pleururop dlsr Erpuntr '(oacoq re alrrnpgd nc 'Bueauerelrperu Bturlc BI op -nq xlpg ) acrlrd rrclps earede 1od rrncole Eeracrrt c€J lJclgv lnprou urp aladalg .apue e d 1 6 e p ' a a c e q r e r a l e l r r o f u r u u r r S a p u n c s royrnlre6ep e eoc erlec '1€csn 1n11erA parun 'rrndrurlou€ l u r s e c r l c J e r r r p u n ] a l e a s e o q r o ro l a l u B l d ^enop nc alecrdo.rl Jolaturlc lnun eriele8a,r €l ap erirzuerl arnlrlsuoc aseoI eurq luozrro un-rrur rurpnlrlel e1 ap cledels .(, eselc op e6ue1d) """"r,.,*r."Jtti:"iXl -nrunH 'drur1 ap ppeorrad quncs o urind 1ac Fcrpns aurpntrlel , St l5 ecrprou ourpnlrtel arrepurlugrreur ed gur15e1u ep rrirpuoc rse8 . Sg ep alalalered 16 rolenca arlur purrre^ ruo^ €re,r giurcosuoc uI .erllgur aleod lls 'eaurpn1r1e1 nc lroder ug E8rel olrsoJ olsa nu Flellnzar ede rer ,liqeerurodrur eurrupr gdels ap reriele8e,r e qo13 ad earrpurdsgg 'nuaquol srdot$xg epun;ord olrrnluozrro ulp leiaq8u; IntoS ' l e r c g r a d n sa r r i q n s u n e d r e o p e r 6 a d o r 16 (snptfut snqruot1ag) rnloreos-eorpog lugs lerls es lo^s urp eieaq8 'rorPc acrdrl rrceds olla !saptoT.tnnp aorucng el-,se lndurrt ur €rel op r;unl alrz nc urrF^arun-rlur ourq pllo^ ou€crJoure redels e gcrdrl g1ue1d o ! rrnqrar - z a p a s o c r l c r B J o l r u n r ; a r e p s e o q J e r€ r p u n f etle rS eaurruerF ep rrcads oseorerunu rcrp 'a1eJn1e_seosopB rrnlos nc 16 gluapunqe UTISFC 'pnu uerot ep runrirod rreur glsrxe 16 Plft{}uodsrp FI€azelun nc rcar o}r€oJ olalurlr esnpor lugs ariele8ol nc elrrodoce elaia;erd
'l,:#;,H; lii,?lT,"i":""'frf;:L','#:T,';fu
'(qcuan;11 qdasol
'frl1 o1o;) sasue)J 1n1els .sure14 1ea.r3 uaunrFa.r u1 asuol r.rnq.rarnc ariela8atr LZ.1Z
;sqfr- ' ' . -:Y
'{qb
numeroase 9i pot fi g6site in majoritatea linuturilor inalte. Biohora
Fie. 21.28 Pajiqte de Eriophorum in cimpia litorali aritici a peninsulei Alaska (foto William R. Farranil)
tati de ruperea mecanici a ridicinilor in timpul perioadelor de inghel 9i dezghel a stratului superficial din sol, ceea ce face ca plantele sA nu aibi riddcini adinci' Iarna, datoritl vinturilor uscate qi actiunii mecanice a zlpezii purtate de vint, plantele aflate deasupra zipezii sint deteriorate. La toate latitudinile, acolo unde altitudinea este suficient de mareo se formeazi intre limita superioari a o tundrd alpini arborilor gi limita inferioard a zonei de inghe! cu roci nude qi zipadd ve9nic5.
ile ileqert
L7. De;ertul uscat* este o formalie de plan' te xerofile rar rlspindite 9i constituind un invelig vegetal aproape neglijabil. In perioa' dele uscati (care predomini) vegetatia vizibili se compune din mici tufiguri spinoase sau cu frunzi dure, plante suculente (cactugi sau ierburi dure). Pot exista numeroase specii de plante mici anuale, dar acestea a,-pt" nu*u1 atunci cind rarele dar bogatele de aici satureazi solul' ploi Flora degerturilor variazd mult dintr-o parte a globului in alta. In -deg^erturile sud-vestul Statelor Mohave- Sonora din IJnite plantele sint adesea mari 9i, pe alocuri, iau chiar un aspect aproape aseregiunilor cu piduri (frg. 2L.29). minitor Specii bine cunoscute sint Carnegiea_gigan' tm, Opuntia imbricata, Fouquiera splendens, * Sicciileserta, -
N, red. rom.
Fie, 21.29 Yegetalie de arbuEti in degertul Sonora fin noril.vestul Arizonei'_ in primul P!":' it^ erllglr' octillo in stinga, in planul al doilea, cactuqi aaguaro (Carnegieo g;igantea) (foto A. N. Strahler). tp!iai""1; 7fl;";;-i;t
ffi
;;#'ffiSil:il
S34
Clima, aolurile gi vegeta;ia
tuls FrBIod -uBId 'uUJ€g rolnsur Inprou ur nldluoxa e0 'fit'tZ '3g) rcru lt6nqre u.rri;c rS rqc6nur (rueqcrl urp seIB reur plrnlgcle rS prer etreoJ alse eliefegarl 'gug €rnlxol nc l€roultu ornlnieq8ur B Esuolur Ios op ocrlad rcrru nc Beunrice urp elBXlnzor'osao.rlerd eiege.rdns ulp eunduoc es lro6ep tsocy 'prerce18 Flolec r5 PrPunl ep roer oueoJ eleurrlc ug pugrgde olecsn rnlnlrasop IB crlcr€ In1 -uel€lrrqce olsa sotlatd cLr?rD ,lnlra'ao .BI '(r.Ia6epep rrsor rrnlos 16 crtraAopqnsnr6nuec '(.ttotstp
.puu1 1nnllaS1 to runasnp uonnuy -rJIcorJ BJilprdx! o1o1) unturdyn utn4sora).u1duarp ur lnt1ottfieryt soflg' e1ue1d utugte u1 'apualueor3, ur ,q*tg so.rlerd orlcre ueSep ap a;iuYleFe1 IS.IA .Fl.{ "I
'(ulpou'f gaqog oro;) lrsrIBIB)I lnue6ap urp sodreru ee3 un eil (styrqonur nnpsnoulara) aoqrunl uruu16 69.1g .3gg
plos nlduexe ep) ar6or nes psrqcsep-nrsnuac ereolnc ap luls elrrnlos rer oe16asdr1 InsnrunH '1rnu6rqo ueuouoJ un turs (recpc) nrclec op leuoqJec ep rraundap rS olsnrc .'eleuarp aurq 16 elleul epunr8e.r uJ plseJru€ru os eorez -rcle3 'algopq e1ue1d rpop rnior^erdns tod epun 'eie;erdns r.reur ed e.res op roleiuec -sorogte erir.rede eceo,,lord eruc'Berezrurl€s else el€csn rolrrnuesop Ie luBurruop crloueS -opad psecord 'eluetsrsrod elseoc ep rrniec rS ec optnzgcs ^lleler ernlprodtuol o 16 9lrqscJerueJ ol€lrruJoJ:run o csopP^ ocrlso^ olotseoc ed ep elecrdo.rl elrrnuesap ! gurer ap alua.Ilxe rJolB,^.nc lBnua crrurel lB^relur ereru un 15 rlc ,ererlprre 1I1B plurzard (oct I3 .0t erlug) rrpeur rurpntrtal el ap olrrnl -ra6op i elecrpr.r op ruerlxr rnlnlos rS rnlnroe alp rrnleradruel ne rS aprre op urerlxe lurs osrz-nrJdord elelueurluoc lecrdorl olrrnl -ra6eq 'llieurroy relsece alu eluerrel rarl glsrxe 'teturlc Inrpnls urp Ellnzor urnc eSV ' ( ; 1 ' e s e 1 c' g e 6 u e l d ) r o r i e l o 8 e ^ e l r e q a d g t u c -rpul alse ol€csn rolrrnlro6op earrpuldsgg 'alrrels edeorde rrntprPs urp nes oreolpcsrtu ounp urp otrnlpcle purg 'olrqrzr^ runrsuerurp ap eruuld plurzerd nu tucsn lrasop ep reri -e1a8a.t Flrnqrrle auoz urp rrepurlul rrBtr\l '(OS'tZ '39) rugruqd ug curpp epunrlgd oc glueto,rrd Furcppgr o nc enurluoc os erec punos purdpr o-rlurp IEIper cseurod oc rzueq op gruroJ ur ozunrJ nc (st1rqnttut Dlqosnm!1ary) eoqrnnl g1ue1d elepnrc n.rlued lncsounc elso lse^-pns op '(xtnuna) Ilcl.r;y elseoc ed ep lnpe6eg EuIlEc elso (e1ue1rur.re1ulpde op JolrJ -nsrnc ole etecsn oUIqlB ur alserc erpc 'Btls .'grnp eeunuet? o ,odt1(' else FcrlsrJolcuJec o(euecrreuruelrrnlra6ep tlcop prre Ffueld o retu tlnru else lereuat ug erec) €rBqBS Inl -reSap uI 'Edals ep aiaug; nes eue,tes oasuou -rds rrn6ynl 'rrn6rrg;n1 ldey ap tuJs .v.iI.S Inlse^-pns ulp ,,lnlnlreSap.. eIE runri.rod 'osoutds naloe rS Dwryapy, oortoT IreW
4{h'..'_"
care di nagtere unor poligoane de piatri in care particulele mai fine se separl de cele mai grosiere. Pe harta vegetaliei (plan,sa 4), degertul arctic pietros este cuprins in clasa I, alituri de tundra ierboasi gi tufd' riqul arctic. Aceasti incercare de a clasifica vegetalia globului intr-un numdr de clase de formalie gi de a arita rispindirea lor cu ajutorul hi4ii, nu poate fi, din picate, decit o prezentare incompleti. Infinitele variatii din structura vegetaliei refuzd si se supuni unui sistem simplu categoric. Mai mult, nu existi un acord general intre specialigti in privinla categoriilor de clasificare 9i a hirlilor respective. Geograful trebuie s5-9i formeze o imagine despre marile sisteme de formalii .'egetale ca reactii la spectrul regimurilor climatice gi si inleleagd principiile de hazla gi aspectele distribuliei cu.e sint comune majoritSlii sistemelor, ferindu-se de a da atenlie contradicliilor gi complexitdlilor aparente pe care le intilneste frecvent.
336 I Clima, golurile 9i vegeta;ia
l , - 1 . ' i , . . . . . r r. '
.-,
::..:.:.r
-j,.
,'1
1ai.rsoJs :iili
:., .; : ;.:,,r,.,,. .,...,.,.;,,.. l . ., : :::.:,.
.
t,. ,
rnlnJorler roloruroJ IB crlErualsrs InrPnls urtolo;.rouroeg 'eteolez -undsaroceu elocr.r8e rcruqel roun Inzec ur .rerqc 'aunrzoJe ep urind reur elelceJe oolrl -rrlnu eiuelsqns ug etutoq oaseo.r8Ios ep rrnluozrJo Joun BereruroJ n.rlued 11i1puoc plurzard eprdurg3 'relued Insuos uJ ler€ lsoJ B pru3urgd pulc rcunle oa.ruolelse,Lep runrzore reun esndxe oacergs ,rIIBIaJ 'gli -qns lurs elrrnlos elunru ep rS IErp op olol -ued e4 'rnlnlos Bolelrlec prnspru eruru ur purrurolap .ro1e1ued e ereurlcur ep Inpure 'otnuriqo g rod oc elernteu elesnpo.rd r5 orol Euerun ot€1r,,r.rlc€ap lndrt Eurrurelep 1np -urr BI oerec acr,.r,ps rS elocrr8e rogrirpuoc e Elecruol od eunrseccns o ot.rncap opun ep ouaurpnlrlle el6e.rc ec ernseru ad Fparun r€ru 16 ocor reru ourlop eturlc pseolunu aunrBe.ro-rluI 'rresep un ruolap B.,r'Blseece ' B r e u o r s e r d e pg u o z o a r d s p a u n , r o e e p r o 1 l i -uarnc erielncrrc gcrpardrur Ie pcBO 'ot€u -rcalu"r rolunr8ar Inlerurla pun;ord BtceJB eleod rileu! liunru ep iuel rnun eiueze.rd o.roprielrdrce.rdeerrpugdsg.rap lednco rue-eu purc rcunle lnzul rue rrrnc uiy 'alcerrpur eiuengur ep arros o rS osnld ug o-elsrxe! lrugur e1 aduorde et€rlc g ealnd rB Fuerun olel -rlrlce ep rogrndrl erdnse InJerler plrcrexe o orec ed alcerrp reiuengur ep eldurexg 'g.rn11ncr.r8e e.rds ccse.rg poru uI 'etda.rpug €,r es rnlnuo BelelI,,r.IlcB rcunle oe11re3: rrdunc es-npulllolzep rcre oalernleu rrnlrod ep alrsdrl orcugpeurind 1u1s elade gprotrl Buoz ur pcep oqunqrs uI 'alBABurricn.rlsuoc16 ullrrerrr lni.reuoc nc oinlrncsad nc a15ecru1e1 -epul es ec 'rro1e8r..teuep erielndod o erelSeu er ps rcru ec nrluad 11i1puocpra;o rieluaprcce ep lrurt.rpu .rep oeunq olernteu r.rnlrod liunur (teletuup nc urpi u;1 'r.rpze6eoielrreJrp ertur rrnlg8el ep Borrlrqels plrurred ps orec oleraJ rgc 15 a1eso6ep aleier roun eerello.tzap nrluad Ilirpuoc gtsrxe e1u3oqalocr.r8uesrnser rSreriel -ndod s al€lrsuep ereru o nc rJcrqo ep oerdrurc ap eunr8e.ro-rlur oelrud FlIe ep od 'eluecurpe elunrserdep uJ csarprl ec erielndod ep eyrgd -nr8 erlur ocecgopJarreq o onldruexeap 6rn1r1s -uoc eleod solunru iteJ uq.'luel.E rolslJesqo rnrEcrJo Fluaprae purg rlsauetuo rrlPlr^rlca erdnse ro1 eiuengur ]erSoe8 nrluad elerp -rour.rd giuelrodrur ap luJs - nrlserel rnlnl .ecsn raia3e.rdnse1u elrlcullsrp acrrlaruoaB
r riY u Ir3r.{N03-.{sITsu s( uT'drAru o.{
FcIJBrSorled BrlnlTlsuoc
5
IS
InJeIIeH G7,[nlor[du3 ,Ar*
vom studia formele de relief din punctul de vedere al genezei lor. Ca 9i omul in decursul vielii sale, trisiturile peisajului trec printr-o serie ordonati de schimbiri. Cunoscind aceste stadii, putem asocia orice trdsituri cu un anumit eveniment din ciclul de evolutie a formelor de relief, dind astfel o anumiti ordine si un caracter legic conceptelor noastre de dezvoltare a reliefului. Descrierea genetici a formelor de relief Este desigur posibil si descriem toate trisiturile reliefului pe baza desfiquririi pe orizontali, a mirimii formelor, a unghiului de panti 9i a orientirii sale, fdri si ne gindim la originea sau dezvoltarea acestor forme, dar ar fi o abordare empiricd,. Pentru descriereaadecvatd a celor mai simple configuratii ale reliefului ne-ar trebui mari volume de cifre 9i de alte date faptice. Daci, pe de alti parte, examinim atent dezvoltarea reliefului. vom vedea cd in naturi se repetd mereu, cu o similaritate remarcabili, aceeagi serie de forme. Pentru a clasifica gi descrie un complex de forme pe baza unor secvente ordonqte de dezvoltare recurgem la o formulare concisi, Munie-bloc co formo pnmord \ de relief
Scoorto terestrd f r o c t u r c t c ig i d i s l o c o t o de oct uneo fortelor rnterne
f a id e e r o z r u n e( c o n o n )
Fig. 22.1 Relief primar
&()
I Relieful
(l)
9i relief derivat (B).
scoar[ei terestre
9i cunoa,ste aspectul formelor ideale, poate plasa orice formd de relief la locul ei in schema natural5. Studiul sistematic al reliefului pe baza originii gi stadiului de dezvoltare a acestuia a fost introdus de prof. William Morris Davis de la Universitatea Harvard, in jurul anului 1890. Influenla lui a fost atit de mare, incit gi astizi numerosi geomorfologi din tdrile de limbd englezd folosesc schemele fundamentale elaborate de el. Relief primar gi relief derivat in cadrul proceselor geologice existd, la scard mare, doui categorii fundamentale de relief. Prima este reprezentati de masele scoartei originare, ridicate sub acliunea fortelor interne ale Pimintului gi a erupliilor vulcanice. Acestea constituie formele ile relief primar (fig. 22.1, A). Cea de a doua categorie o formeazi relieful rezultat sub actiunea agentilor externi; deoarece formele de relief apar in secvente ordonate in urma formelor primare ele sint denumite forme de relief ileriuat (secvential) (fi,g.22.1, B). Un peisaj nu reprezinti decit un anumit stadiu dintr-o mare lupti geologic[. Forlele interne ale Pimintului ridici din cind in cind portiuni din scoarli, construind forme primare. Agenlii externi tocesc lent aceste mase, dind nagtere unui mare numdr de forme secvenliale mai mici. Toate stadiile acestei lupte pot fi intilnite in diverse pi4i ale lunrii. Acolo unde relieful este format din munli inalti, puternic accidentali, dominanti es^te actiunea recentd a fortelor interne. In anumite regiuni cu relief de cimpie joas6, se poate a descifra, in schimb, victoria finali fo4elor externe. Pe lingd aceste doud cazrari existi gi o intreagd serie de stadii intermediare. Deoarece actiunea fortelor interne se repetd, noi mase terestre iau nagtere pe misura tocirii celor vechi. Judecind dupi situatiile din diferite perioade ale trecutului geologic, astizi ne aflim intr-o epoci in care continentele sint relativ indltate deasupra nivelului mirilor.
urrd alrunuep uns{ terlsqns op ecor ur unlgdg.rc Jolelergunuau eiuaz -ard ap gtuUlrceJ tlnru else lenprzor t€rts rnlsacu Barerurod 'nleru ep olns rerqc r5 rcez ep rurrsor8 elueza.rd eluod Eleluaru8er; 16 psndurocsap pcor op gl€nprzor €rnlral -nc 'aurrsor8 ereorcrd Bletrc e16a5pdap lro 'egqeuel elreoJ -erer srz-nrrdord 1n1os r6eq plel^nlep-lsrlnlo elercgredns luls 1rnl -gd e ri rnlnlos €arursorC 'rculp€ rrnlpdp.rc ap plelserc rroe un ri el€lrlrlJeJ ep plls -dr1 alsa erec 'plenprzor Fl€rcllredns e.rn1re,t -nc Fsndxe pulspl '1os ap rrrnlpd Borelrpdepul odrurl ep 'eJBLurn ec IBAJalur llurnue un gdnp eol€ lod eg.rnppd Bz€alselep ec elrrpuac -ur ngs 'oluuorierau rrnllncrr8e rJun eorecrl -ceta'atuaurtoufo ap FurroJ qns gieJe.rdns e1 purrpde Elseace ocrturu pUB as nu leJlsqns urp rrcor erdnseep rroeull 'eqnu rp{u n€s eun rsdrl lod aleuoriueur olouoz erlurq 'rcedoc nes 116nqre oFqre! 'os rotrelord ep t.i.1,rt 1e.r1s un EU€ oleod 'rr6rg;s erdnseap u1 ('Ot rA B I elelolrdec ur alBlncsrP rsoS ne JolrJnlos eor€cSrsBIc 16 ecrlaue8oped elasecord ornlnlos egiplarrd -ol4) 'Ttqntn larls Basope csetunu Ir rtrollnc -r1.roq rS rrrollncr.r8e arec ed osrz-nr.rdord 1os ep Inluozrro urrsg8 ereorredns eelred e1'(uap -rnqraao Tnnptsat ) ploraryap Iolanlo D rnltaanc nes ptDnqo pync{tadns otse Elseecy otnpd 'drsru ep elncrlred rS ug oal8re u.r leru Serd -JoJsuarl nE-s orec oeleper8ap rcoJ op guoz o el ecerl as €relsece e e.reorrodns eelred o.rlp3 '(qcoqaq) tor$qns ap p,cor r.es col uI ptcoJ elSerunu as eunrzore op FlelcoJpau Allpler ore 1nco1 el suruer E aJBc prnp rS plceduroc ecog '(g'76 '3g) errzodap op ourroJ allntu r€ur e^Josqo ruo^-BJerrBc o-rlur ne-s aleso6 raun rrrrulsuoc lndurrl ur 'nldruexe ep - lelPf tgdseo.rd tdnrqe un pururruexg
Brnue^nc
aralnurncc
IS FIos
FIBr^nlep - IBranlo '1u.r1sqns ep Bcoll
ep Jerler 16 ermrzole a r i c a f a po p u o
ep Jerteg Z'ZZ 'Elg,
-nc€ oP FurroJ o olse reue^Er €rn; el rcor op roletueru8e.rseeleundep ur.rd erel6eu 1en1 B eJ€c ericefep op Inuoc : Junrzore op eruJoJ luls opnl€u rSeneS '1nue1urd'rnlalunru 1n;rr..r, 'lnuoru€c 'Buo,\eu 'Jorlor ap ourroJ ep uro; -elec gnop alec olerlsnlf rugs 7'77 eJf.?g uf 'arolnunxo ep \n{ayat - o}rreJrp_lBlol rrFolo;rour raun eralSeu pulp 'elcund a1le ur esndep lurs alelredepug 1os ap 16 pcor op oleluarrr8erg '(g 'lZZ '3A) aunlzon af) ole.rlsqnsurp rolrcor e plel 7nfa77etcsornlpcle -dar1 earelrgdepug uud elncseu oyarlerap epli -ue^ces oruJoJalsaae oleoJ 'esBornlaprunltser nes riunur pulluozerdor'elserc roun lnlcedse elaturoJ orlul oru serupr InJerlcr e.r_euorse.rdap 'runrse.rdep ep r.rndrl oUroJIp n€s rB^ erel -6eu ner pl€ugdapur olso Bcor epun olocy 'aleriue,rcas aruroJ ep g8rel gruu8 o lullnzer €c ore oleluourluoc rolosBru eeunrzoJg 'ele^rrop Jsrler ep rolalu -roJ rornlnl ezeuefr urgcrldxa gs rop8 -o1oa8 erurdo pdnp - rualnd orzgrseool nB oc elesacord purrpnrg 'rue ep ouBorlru ep eredo gnurluoc r51orzplserS rrpurrn urelnd p nrlu,r.BJl Jorec Ie oeurreur olrrnlel rS e.reol -93.rnc eledy 'lelrrurleu crlcerd etse cr8ol -oe8 lndrurl rep cluel elreoJ orn8rsapoglsey -ruBru os rnlnJerlar e ereldlncs ep eeunricy 'olalueurluoc grn[uocul oc rolrrPuI InpunJ cd gur.rn e1 a8unle eretar8ezap ap rnlnsoc -ord eurrn uI lellnzer Inlerrrle6l 'rnlnueeco alade ep gllrodece 'lenluaae 'r5 un1u,t ep plecurtu lacuJ rode elso erBc 'gseof erdurlc op Inrpels sl re €orecnPer Is rcor ep lesErrr eorrcol olse IoI rrunrlc€ Inlellnzeu 'rolrr -nlBA € n€s rnlnJoB €eunrlc€ qns Prlul rcoJ op FsBru o ac El€pu"r ep adecur eJEc ocele lsece BI punrur also nu rnlnlecsn eie; -erdns urp aunrirod o rcrp 'a,rrlrzod ocrlou -a8orrdo nes ecrleueForo ep.rgc6rur.uud elup -uoxe el€lueurluoc eles€Iu elsol rouelxe urp pcele oerielr.rer8 op leiro; eeunrice qns rolrcor e rS rnlnlos e gtued ed eereseldep ep 16 rolrcor e oraundurocsop op elesacord ep oounrzoroep riuaBe 'olrrnlul^ liern[e fl6acy rS rrreieq8 oareole8rnc alede 'agrnl€^ : g re urnc oriua8e rollnru reru nes ernun eeunrice ulp eral6eu lenl ne aleArrep alewrod rnlnJerler ualeldpcg '(cr8o1oa8 rnpd -turl erBcs erepe.t ur ura,tB oolueoetro, ureu -nds pulc) luecer rt€lar eeunrice lndacuS ne-r5 eu.relur alai.ro; pc lcl€ ep ruecnpeq
'.af,hrf
din luncile inundabile, argile de pe fundul lacurilor. nisip de plajl gi dune, ca ,si blocuri ldsate tle ehetari. Toate aceste materiale au trisiiura comund de a fi fost transportate de ape, ghelari, valuri sau vint. in timp ce pitura superficiali rezidual[ este formati prin descompunerea rocii din substrat, deci a luat nastere in loc, pitura reziduali transportatd este alcituitl din fragmente de roci qi alte materiale provenite din surse indepirtate qi poate fi foarte diferiti fali de roca de srrb Irt "a. figura 22.3 sint prezentate depunerile din valea unui riu (aluuiuni), care formeazi pdtura superficiald transportatd, in contrast cu cea reziduali de pe versantul adiacent. O datd sedimentatS, pitura transportatd rdmine intacti poate timp de multe milenii, in care caz aici poate lua naEtere un sol adevirat. In sens larg, materialul din care iau nastere formele de acumulare pror"ine din cuvertura superficiali transportatd. In capitolele urmdtoare vom descrie si explica numeroase tipuri de relief de acumulare, dupi procesele de transport care le-au generat,
sub aspectul unor strate subtiri, dispuse orizontal, inclinate, cutate sau faliate. In alte pnrli ea forrneazd. mase groase, neregulate ce ajung pini la mari adincimi. Unele tipuri de roci sint moi ,si ugor distruse de valuri sau ape curgitoare; altele sint extrem de rezistente la^ actiunea tuturor agenlilor subaerieni. Intr-o mare mdsurS, gradul de rezistenli a rocilor este determinat de virsta si originea lor. La nivelul suprafelei scoartei terestre formati din roci cu proprietili diferite, externi agentii actioneazd selectiv, in funclie de rezistenta acestor roci, cele friabile tinzind si formeze vEi, depresiuni, cele dure inscriindu-se in relief ca dealuri, munli sau podiguri. Ca atare, formele de relief reflecti indeaproape forma ,.i dispunerea maselor iniliale de roci, prezentind anumite trisituri distinctive pe baza cirora le putem clasifica. Primul pas in studiul geomorfologiei este deci asimilarea cunostin!elor fundamentale despre rocile scoartei terestre. compozilia Ior, proprietilile fizico-chimice, formele caracteristice, procesele genetice qi virsta geologic[. Cunoasterea rocilor comune gi a mineralelor predominante ce le compun este de mare folos geografului, intrucit
V e r s a n ta c o p e r i l
Fig. 22.3 Cuvertura eluvial-ileluviali ilin cuvertura aluviali ce materialul
34il I Relieful
scoartei terestre
de pe vercant provine fin alterarea in loc s rocii a fost transportat pe o oareeare distanli de riu.
din substrat,
in
timp
rolrsor Inrpnls otao1o$ad 16 eler -eurur .rolaiuplsqns Inrpnls - ottoplaulry 'ICOJ
IeIIn
egiglerrdord rS eleunu purrurolap Fcetsorue es elo orpc ur epirodord l5 rlc oelueze.rd elelBJourru lrly 'eleJaurru ollnlu I€ur nPS Fnop op ale8er8e nes rJncalsorue BzeoruroJ ellnru Ieru olac oleraurru .rnBurs un-Jlurp eurr8arlur ug odeo.rde n€lsuoc rcor elaun 'ernl.reds ri nrcnl oelelrrnp 6eruolnc ISaO ep uli oruc olrlcurtsrp ligrarrdord allu -nue nc 16 ec '.ro1a1€lsrJcp gcrlsrJelceJec gurroJ o nc 'g1n8e.r ep 'ri glf ugap rulq ,IIIEIaJ Fcrurqc erirzoduoc o nc 'e1ern1uu g,crueS.rouepiuetsqns o olso loraulu un eIaIBreurtr{l 'e.raqr1 rrieds ap gtrsdrl oFrnp 'plceduroc osur.rlspurqurl os Fcor o pulurroJ elalelsuJ 'uc g'I e1 grld 97'6 gln8al ap purrnspu'(S'ZZ '!lg) rren ArtBIar turs €cor eundruoc os or€c urp J()lolpJarrrurelalBlsrJc ogiurcesuoc ug i lecug oueoJ csacpr es rJeur o s e u r B e u o r u o s v ' c t u o | n g d 1 n , r r 1 c o [ p eu r r d oluuruesep lrnu$rqo pour u"r lurs e^rznrlur rcor ap rculpe rrndroc olsocy'(3'ZZ'3U) oturzunyo.rd ur rrlatuol{ Iilnru ad pur}xo as 15 rrepurlug geur.rgdoce ec'(fityortq) errrJoua esBru elntsor op BzBeruroJe,\rznJlur alrcog 'Ernlxel rS gu.rolur ernlcnrls ec 16 lIc lJorrolxe lcadse Bc 1rle 6alrznJlxe olac op Ilqeroprsuoc PreJlp o^rznrlur alrcou '@'zz '?]g]t P^el aP elra8rnc rS rruBcln,t luls a.rrldnra JolrcoJ rrunrznrlxO re r6npo,rd rrledrcurr4 'ernp ESeru o pulur -.ro; 'prder pcgrprlos es rodu rS lu"rurpd ad psJu,,l'ores oaleuec nes rrnsg urrd piegerdns
'ealznJlxo euroJ el ela16eu 'e.rrmrlur ecluecln^ ur Bprloeuoc eluod
pugp giuye.rdns u1 r6ar elsod nae r.rndroc puJurroJ lai.ruoce Inrorrelur as gcpuuFuu u.rnlrdo; ,'Z7'flrg
olsocp urp Eun rcru B,tJosqorualnd nu o1ua1le^lozrp €-s nes 1rdo1 u-s .rn[e.rd -rurp ecoJ .rer '1e1der1snpord €-s eeunrznJlur 'aleIuJOJ nou rosaru FCBO InJnt ur IJPlnc rS r.reurrre;s 'r.rnldn.r elueza.rd 1od e.reolgrnf -uocur olrcoJ 'glue1or,r lsoJ € eeuntznJlur epun olocy 'col u! asnd .rorralue egunri -€ruJoJ €zeap€,rur alec 'esn.r1urrcor ldeg ep luIS elg '@'ZZ '8d aarzntlul acrleruieur rcor Jsorunu es 'eJolsoce eor€.tlozrp 16 ee.rrdot urrd nes 'e.reolgrnfuocur Jolrcor eera8urdug urrd e.ret6euner ec eprieds uI Fcgrprlos os rc 'pie;e.rdns e1 Sunfe nu erec elrdot olasetr\l (e"r1zn;e) earznJlxe 16 earzn.rlur ecrluurteu rcog 'ariepnuap ep asacord rBunlepugel rol Boreu -ndxa pdnp tuaurelroduroc rS areosrprlos ooJrc€r gdnp rolrco.r erirzoduroc rS lnlcedse BI op es-npugceld'rrelardrelur'rrrnlrlsuocar ep ero^ou else ! rol rrJpruroJ Inlueruotu ur elerpnls g rod nu crurcuJpe ap a,rrtdnra elcor 'aurrSoJlur ur olerrosqo U lod ounrz -oro ap elasaaord 16 r1c ;ar1er op olaturoJ lJl€ BInrEc lnrp€c uI 'InlnJrr[rr InIpnls a p o r r q a s o a pe r d g ' r a r 8 o l o a B 1 u , r r 1 e 1 n c a d s elreoJ nruoruop rnun Inlcarqo arnlrlsuoc :ro1 Inluoru€lroduroc pururrrlJp oc oleiroy rS ec 'gr1do1 ecor ap rolesuru eaur8rro 16ernlelq 'pieSerdns arlpc esurdrur luIS rorJolln ac '11nru I€ur nes ru{ 0€ op rurculpe e1 'alcund alrreyrp u; €zeoruroJ os ar€a gur8eur ep ol€col rBund .roun raiuelsrxa ezalodr Flrrursoral reru ored '9plnu arels ur lcor urp otur;orlur ur letu -roJ olsa rnlnlulruPd Inrorrelur Pc eeopr e[ ecnpuoc ou gs ernqerlnu €ts€acV'(t'ZZ'Fy) rnlnturruEd u 'pgqegy rup 'Epllos BrBorr -alxe plsnrc pleqgrts ?s e8unfe 'euralur runrsard olrretu ep psurdrug elsa 15 pireocs qns olrqeJoPrsuocrrurculpe el ezearuroJes ec ' o u t ? o u t ' g f r z l g c u r e r d n sg p r n g e c o g ' r r n 1 r d o 1 raun BeJecyrprlos urp lellnzor ne ecuotu?otu allroy '.ro1 ueur8r.ro ap aricunl ur 'ac{toru -otau ft aJnruauulpas'ecuoutEoru : eledrcurrd rrro8eluc rerf uU elri.rpdurg S rod alrcog ecltBurtBtu alrcou 'ar8o1oe8 ep gurelqord o alred u; ornlrlsuoc €lseece runr;eJ reun elB oler -nluu rolesJnsor eerenle,r.aa16e,trrd ec eeoc uI 'ericn.rlsuoc op Ierraluru trs 11qltsnq -droc 'rrne.raurur Bc ruo nJluod qcasurrlur areole,r o nB el€Jeurtu aiuelsqns olsecB
subliri cu virful unui cutit sau cu acul. Al doilea tip reprezentativ de roci intruzivi este iliorituJ. Acesta nu are marea rispindire a granitului gi ilustreazi o rocd cu compozitie mineralogici mai putin complexd, din care cuartul lipsegte aproape complet, predominind doar doui minerale feldspatul plagioclaz (feldspatul calcosodic), care est€ un alumo-silicat cu proportii variabile de sodiu 9i calciu si un mineral negricios, care poate fi sau hornblenild, sau piroxen. Feld.spatul plagioclaz, alh-liptos pini la cenugiu gi cu un luciu sticlos pe suprafetele de clivaj, formeazh, circa 3/n din roc5. Atit Fig. 25 Vizut ile aproap€,la acest granit - roci fut1q'zivi cu structuri griunloasi - pot fi distinse hornblenda, cit gi piroxenul sint de obicei cristale strine imbinate ale citorva minerale. negre gi foarte greu de diferentiat fdri ajutorul microscopului. Piroxenul, ca qi hornblenda, este un silicat de magneziu, fier gi calciu, lipsindu-i insi adeseaaluminiul. mii de minerale, iar lista rocilol numiri O a treia roci intruzivi importanti este citeva sute. Din fericire numai citeva gabbroul, care se compune in esenli din minerale sint atit de abundente ca volum doui minerale, feldspat plagioclaz si piroxen. 9i rdspindire pe glob incit si se poati com- Deosebirea dintre aceasti roci gi diorit bina in principalele tipuri de roc[. Prezen- rezidd mai ales din proporlia in care cele tul studiu introductiv se va limita, in doui minerale parti;ipi. Feldspatul preesenti, la descrierea citorva dintre cele domini in diorit, dar constituie numai mai obignuite roci eruptive gi la identificarea aproximativ 50% in gabbro. ln aceastd principalelor minerale care le alcituiesc. din urmi roci gisim adesea gi un alt mineral, oliaina, un silicat de magneziu ,si fier, Varietili comune de roci intruzive de culoare verde. Gabbroul intri in constiUna dintre cele mai cunoscute si mai tutia rocilor plutonice cu granulatie grolarg rispindite roci intruzive este granitul, sieri ca si granitul si dioritul, formind qi compus in principal dintr-un amestec de el corpuri mari in scoarta terestr5. Urmeazi periilotitul, o roci compacti gi cuarl (bioxid de siliciu) 9i feldspat potasic (un silicat de aluminiu gi potasiu). In gra- negricioasd, compusi mai ales din piroxen Feldspatul apare in proportii nite poate apirea qi hornblenild (alumo- gi olivini. foarte mici sau lipsegte total. Peridotitul silicat de fier gi magneziu) gi biotit (rt alumo-silicat complex cu mangan gi fier) nu apare sub formi de batolite mari ca (fig. 22.6). Deoarece cuarlul qi feldspatul, granitul, ci se gise,ste de reguli sub forma 'ln din roci, unol mase mlct. care alcltuiesc impreun[ sint deschise la culoare, iar hornblenda gi mica neagri (biotitul) sint negre, granitul are un aspect pestril caracteristi" (fig. Rocile granitice qi bazaltice 22.5\. Granulelc de feldspat potasic pot fi idenAga cum vedem in figura 22.6, cele patrrr tificate dupi opacitatea lor, conformatia tipuri de roci intruzive au fost dispuse poliedricd si luciul suprafetelor de clivaj. intr-o anumiti ordineo astfel incit mineAtunci cind feldspatul este aproape alb. ralele de culoare deschisi (cuartul qi feldgranitul este cenusiu; iar cind feldspatul spatul) descresc ca pro-porlie, iar cele de este rozl granitui este roz. Granulele de culoare inchisd cresc. In granit gi diorit cuart sint transparente si au un aspect existi o predominanli a cuarluiui gi a feldsticlos, in comparatie cu cele de feldspat. spatului, care sint mineraie de culoare 3tt4 | Relieful
scoarfei terestre
rel ,r,1e-txorde Z't, elsad lnlrloprrad gcqrcods uelelner8 orp InorqqeB .arele BJ 'alceduroc ,r.rlpleJ elEJaurru rauatzauBoutoli! alnJ-autu alelrurnu-e6e .ray r$ nrzauieur ur alB;oq olBJourur urp selp re{u olBruJoJ lurs 'at.red gtle op ed olnlrloprrad 16 1no.rqqe3 '(nrurrunle el op .ecrls e1 ap rs) rer ll? urrd rcor elsoce ee sepB Iols ap Inuourol csaurnuop rr3o1oe3 .ecrlruer8 rednr8 urirede '(1iedsp1e; e1 ec) nrclec rS nrpos .nrselod 'nrurrunle ep nc leurquoc l€crlrs ur a1e8oq 16 pclur olulrsuap nJ .Esrqcsep oreolno ep olereunu ep rrirodord rreru uriuoc erec .L,Z olse (pt{tcads e.r.r1dn.re olrcog DatDl -na8) q^rleler rnl eelelrsuap Fc eurupasur elseace ! pde op relrurs tunlol un lrcop llntrr r€tu go L'Z €crro cp alSarelurc lruer8 'Fclur rlelrsuJp op qnc un ri BsrrlJsap
'(O'tt '39 luer.) pnunclna aficafa ap alDlr -atout Lrlpeloc elrunuep rS ecruecln^ alJJal -Brc ulp tualorl alecunre eprlos odeorde nes oprlos lipcnq - rS paDI ap ua?tnc - Illiqns ezurd nes rqrurl roun BurroJ ap 'eur8eur op eplng rre8rnc : alcedse pnop
qnsee'rede'oo ""t::;;ffr-:tt;:,
'g7 1n1o1rdeu c r glelncsrp U B^ rnlnl -ulurpd raireocs erinlrlsuoc ug (ecrleurrs 16 ocrlersnes) ecrllezeq rS acrlruer8 rolrcor eiuel -rodrul '(nrzauHeur el op Drrrrer .ecrls e1 ap ts) nuts Inueturel urrd rrlceloc alrunuep '(actznq nes) anLyozoqtadnt? urirede euerz -au8uurora3: alceduroc alereunu ulp nrdrc
'gclleuFeur
eco.r o szeerrrJol argc eluJcoJnal elerourm ap 16 alu.rcourlau
qm"-
_*;ii :ij i : n @
\lW
it
g'ZZ 'frlg
-'=,
=
s:
l
Iloprjed
$ s6a E tr 6' d
5 B
sa
ap l1ieu;quoc orlr{lg
llezBg
{r'ffi
(zeqErp}
orqqBe
o l
;
-
+
o ' -
. : t , r * ,
i
\
!D !D +(o
* ff '* €. =€"
- o N
o l
o
{
"ff
/
= o ^0J o (! c ^ ' a * ,
-o =a o D
-
o
PSeOlCtls nes BUrl a i f e l n u e t 0n 3
alEu.l
a r i e l n u e t 6n 3
juezuelod doSsoJctLu e l r o l o l e l s r . i 3l n l o a d s e ezPareOnsalauas€O
ale.raurt\l
q-rr
marea a nenumdrate bule de gaz in roci si in final un anumit tip de texturi denumit6, scoriacee(li.g. 22.7). Dacd solidificarea este foarte rapid[ se formeazi un material sticlos, numit obsiilian sau sticrd uulcanicd
(frs.22.7\. Compozilia lavei poate fi asem[nitoare diferitelor tipuri de roci intruziv[, deoarece aceeaqimagmi iese la suprafali intr-un anumit loc. Roca efuzivi corespunzitoare granitului se numegte riolit (fig. 22.6), iar cea corespunzitoare dioritului - andezit. Aceste roci prezinti culoarea cenugie deschisi sau cu nuante roz in spdrturi Chiar gi la o cercetare mai proaspiti. atenti vorn vedea doar o suprafali mati, cristalele fiind prea fine pentru a fi observate cu ochiul liber. Aceasti textur6 a fost in gredenumitd afaniticd (,,invizibili" cegte). La unele lave, totugi, apare o impestrilare cu mari cristale de feldspat ugor vizibile pe fondul cu granulalie fini. Aceste cristale mari se numesc fenocristale, iar textura rocilor care le conlin este porf,ricd
(fis. 22.8). Fig. 22.7 Sus: fragment de lavi consoliilati eu urme ile scurgere. -[os: lavele rpumoane, bogate in galze se eolidifici eub formi de ecorii spongioase (stinga), Prin ricire rapiili, lava poate forma o Bticli vulcanici de culoare inchisi (dreopta). Fig. 22.8 Porfir andezitic cu fenocristale prinse intr-o pasti afanitici (egantionul de 7,6 cm).
3t16 , Relieful
scoarlei terestre
de feldspat are lit-imea
Echivalentul extruziv al diabazului il constituie bazahul, o roci neagri si compactI. care este probabil cea mai comund gi mai larg rispinditi dintre rocile efuzive. Mari intinderi, cum sint cele fgrmate de platourile stribdtute de fluviul Columbia (statele Vashington, Oregon ,si Idaho), ca gi podigul Deccan din partea de vest a Indiei, au in substrat lave bazaltice care ating grosimi de mii de metri, puse in loc enorme ce gi-au datoritl unor revirsiri creat drum de-a lungul unor lungi fisuri ale scoartei. Prin rlcire stratul orizontal de bazait se contracti, formind coloane verticale cu patru, cinci sau sase laturi. Aceasti structurd poarti numele d.e.fisurare columnard,,care di un aspect aparte, caracteristic stincilor de bazalt (frg. 22.9). Materialele rezultate in urma exploziei vulcanice prezintl diferite forme 9i mirimi. Cele foarte fine poarti numele d.e cenu;d aulcanicd, sau praf uulcanic. Particulele mai grosiere, pind la 5 cm, formeazi ceea ce se numegte zgurd qi seamini cu clincherul de la furnale. Fragmentele mai mari constituie bombe aulcanice (fig. 34.9), care pot fi incd plastice la iegirea din crater,
rnun elrrnlsar gqeqo.rd purnlrlsuoc ale elels eleyc e11euI 13 e1Beu131ur es eunri -euroJ plseec€ : operoloJ rnlnl€ls Inlsa^-pns ur 'ep.rer1esetr\lBI op ocrurelnd ropnldnrqu raunr8e.r uJ eurq elreoy rude erpc rrsar8 ulp plrntrlsuoc elso apraA osaW Daunlt -outot 'nldurexa e0 .osrrcsep glep erurrd lsoJ ne apun nus elerpnls ourq reur lac g rod rS relc reru Iec rede epun rrunr8e.r olorrrnu oqln3ar ap purrur.l.d ,tuntfoutto{ ep elotunu ptreod (rolequre e nes) acr8 -o1oaB rolsJrl B nes Ecor op rnlndrl eiur.t
olo;) grlcga 1ndmlr
rBruroJ BrBurrr"r."'lHtJiB
-ug Jp ruJlote un prlurza.rd .l1irazgoa1au alef,unlepur laun . .Frg 8ndn6 .rucra a^BI urp tuu.ro; tdn.rqu lsary 6.66
ei.reocs urp .ro1r.rgc6rurreriue,r.relur glrJol€p 'rrnrq8un esrelrp qns rrgurlcur elueze.rd 1od Befsoc€ JorJolln rep 'eluluozrro edeorde lurs eriecgrle.rls op olrrnueld glerirur rol BruroJ uJ '(9I'z€ 16 sl'q€ 'vT'zt '39 rze,r) al^oc{rt -rrrrs rcoJ'a.,lr1cadsa.relrcor J€J .egioc{ttotts ap unuo1d csarunu es e,\rseccns ololarls erturp erieredes op olrrnuuld .tBtuorurpas rnlnlerroletu erirzodruoc 16 Eerrrrr€ur urrd oluzrlenprlrpur 'a1e_.r1suJ Jol e areund -slp ap Fpour urrd a,rrldnre elec ep lrnu -Srqo pour uI FroJlp orutuaurpes alrroU .rol
BaJBI
-ueurlc e1 prnle arec onrcrls ep prxorq nes nrcl€c ap luuoqrec ep rreundep BzeeruroJ os alncrlred ertur gc rnpldey Flrrolep rS rep tude pururrle eJBo rrunrserd eriue,r.relur urrd alcedruoc ur^op olo ltual6eounc p erea ed 6cseretur os ala lnlcedse purnl lndurlr nc rep 'rour lurs eluorurpos Jlsoce plurirur Jrels uI 'rreiaq8 'eruole8rnc n€s rJnlurl ede ap snpe etsa Inlerreleur pcep olecsn ed r5 e1d -urlluJ os-npullnd elseecu 'Srrlerd nes drsru '^ep8re '1gur ap olerls etlnru reru aundap lod as cel rnun IB n€s ueeco rnun lnpun; ad 'loJlsv 'aUroJIp rrndr] ap alerls ep errrs o allnzor e,r. ogqrurqcs os rolelncrlred erirzod -ruoc nes Berurreru Fcep I l€rls un ezeJruJoJ os rolelncrued earoundap ulrd 'erelrdrcerd ap r$ acrurrqc Iricee.r Joun Br.urn ur e11nze.r'ueu -eurosa ep 'a1eod ereluaurrpes pcog .Fcor ap dr1 rn.r.gcrroeurirede eleod arelueurpos ololrz .rorr -odap ezeeurroJ eruc leluered Inlerroletr{l ,rcroJeur -e11n esndap rS rreieq8 n€s rrnlurl 'rrn1e,r oareolu8rnc eladu ep rodu liuernc elulrodsuerJ oruJalxa ropiue8e rrunrice esnd -ns iJluelsrxaerd elrcor urp alruolord elncrlred urp olrnlecl€ rcoJ lurs oJDlualulpas alnov aJBluerurpes
elrcou
'9de ed e15a1n1d llcu1 Er€o6n ep llle acuod ntlntd also elel ap esuor8uods et.reoy olelorrp,t O 'lBcUIpIIos nou cru€cln^ rnlnlerroleru e n|?S crueclnl ulp rcor op eluaur8ur; lnterede ellreJlp B ree uI BorecunrB n3 €z€aplos es erec olualorl rrzoldxe pugco,,lord 'piuec -seAJoJo op uauouoJ un eru;Bru ur ezeooTc 'glBIIp es opie;erdns ap arardo.rde ug olereq -r1a aerec 15 pru8eur ur aunrsard qns ol€Ue eze? ap lipflfuec rreru roun loiueze.rd -olup as orlsorotr reireocs eieyerdns €l osnpE elelerroteru r5 gcruecln.t erzoldxg roun € grrfun1o.r eturoJ plpdec orec
Ezeer ea ep 'rurrd ednp
'f-rs.'-.*
fragmente de rocd rostogolite pe abrupturi, sfirimate in timpul deplasirilor pe pante sau smulse din peretele unei ravene in timpul averselor scurte ,si violente. TABELUL 22.I* Denumirearocii
Conglomerat
D e n u m i r e a particulelor Elemente
Diametrul
mari
Elemente mijlocii
256-4 2-64
Fig. 22.11 Conglomeratul esie un ameatec de pietrig gi nisip cimentat, I
llr-'"1;:)))r'1il:llil
'l0cm
r
348 i Relieful
I
scoarfei tereatre
0,06-2 0,004-0,06 srrb 0,004
Gresie Nisip Siltit Silt fist argilos.argilit Argila * Bazat
O categorie importanti de roci sedimentare este desemnatd prin adjectivul clastic, care denoti cI particulele au luat nagtere in urma dezagregirii rocilor anterioare sub acliunea diverselor procese de alterare (cap. 24). Transportate de ape sau vinturi, particulele se sorteazi dupi diferite mirimi, de la care isi trag denumirile rocile sedimentare clastice (tabei 22.1). Conglomeratele, degi numite astfel din ca'oza prezenlei unor fragmente mari de roci - blocuri, pietriq - contin mari cantititi de nisip in spatiile interstilialc. Particulele mai mari sint de obicei rotunjite prin frecare in albiile riurilor sau in zona brizanlilor de pe plaje (frg. 22.11).De fapt conglo-
pe
scara Wentworth
096
64-256
Elemente mici Fig. 22.f0 Strate de calcar (etatul Oklahoma) puternic redresate (foto Lofman, Standard OiI Co., Neu Jersey ) .
(mm)
folositi
in
geologie.
Gresia gi siltitul trec una intr-alta, deosebindu-se intre ele aga cum se deosebegte glaspapirul grosier de cel foarproveni te fin. Granulele gresiei pot din orice mineral rezistent, cum sint cele descrise la rocile eruptive. Totugi, lunga cdl5torie a granulelor in ape curgdtoare sau de-a lungul coastelor elimini mineralele moi gi ugor de sfirimat gi permite transformarea altora (feldspali si minerale feromagneziene) in argile moi prin degradare chimic5. Ca atare, mineralul cef mai obignuit din gresii este cuartul, caracterizat printr-o rezistenti extraordinari la actiunea factorilor mecanici 9i chimici. Putem gisi, de asemenea, ciliva de rninerale negricioase 9i foile griunli minuscule de mici lucitoare. Gresia, siltitul 9i conglomeratele iqi datoresc duritatea cimentlrii materialului ce se produce dupi sedimentare. De-a lungul marilor perioade geologicecare urmeazi sedimentirii qi tasirii depozitelor, silicea si carbonatul de calciu se acumuleazi in spatiile poroase dintre granulele de nisip. dind naqtere unei roci compacte si dure, Substanlele care efectueazE cimentarea sint purtate in solulie de apele subterane aflate in miscare lent6" Rareori spatiile dintr-o gresie sint umplute, astfel incit roca rioate include ,1i mari cantit5li de fluide - api sau 1i1ei. Gresiile formeaz6
-Inzer e1.red e.rem ur elso pdu ep Insecxe rrerrr ep 1nlsep rrunrse.rd Flrrol€O 'pde nrlued elulruge ereru o ElseJruerrr erec 6rrzroloc 16 ec plroduoc es alncrl.red etsecy 'Qy'ZZ'3g) e,tr1druo elrcor urp euorz -eu8eurores rolelereurru e rS .rogiedsplal E Fcrrurqc BeJarolIB urrd esnpord oelereurur
,rpuurrorde
eP ellrlu
elelerls ep elelrcrexe rrunrse.rd eiuengur qns Irqereprsuoc cserc elelrrnp 16 elelrs -uap rorsc a olelceduroc loupu nes gg8 -rE urp elrnlpcle Tuts asoo1rtto a1tn1s7i
'(zels sz
'dec) aue.relqns ede ep ceesepe o16 1o.r1ed ep oele.rnleu ezet ep erlseou ,reletrBoArezeJoo
.(p1og ,tr.rrrg oto;) oosrcur.rg uBS InJIoC ug ereuedsns urp sndep nu-e eleJncruad.Fo 6(rtu.r rrnrnluoo) rB (erqo rrnmluoc) 11111 lruollrrornluour ep elncsnuru eipd
# *'
,#: $.1
#. t,,4.{
#, .hF
ffi
"ffi F 7
tp
ep fl)002 .3$ ZI.AA
existenla materiei organice sub forma unor compugi de carbon. $isturile argiloase sint moi gi netede la pipiit, in contrast cu suprafata zgrunluroasi a gresiilor. Ele sint putin rezistente sub aspect mecanic gi pot fi ugor desficute in plici subliri. Din acest motiv gisturile sint ugor erodate de agenlii externi, roci in care apar forme sculpturale de relief; acolo unde ele apar genereaz| forme depresionare. Rocile piroclastice Un tip special de roci clastice se formeazil in timpul erupliilor violente prin expulzarea prin cratere a unor mari nori de cenugi. Sedimentul depus din aer in urma acestor explozii poart[ numele de material piroclastic. O roci piroclastici este tuful - material fin graimportanti nular, de culoare cenuqie deschisi, alcituit din cenuqi vulcanicl compacti. In tuf sint uneori vizibile mici cristale care intri in constitulia rocilor efuzive. Daci cenuga este purtati de ape curgitoare qi ajunge intr-o api stitdtoare, tuful se poate
Fig. 22.13 Calcar alcituit (calcar lumagelic).
350 | Relieful
ilin
ecoarlei terestre
fragmente
de cochilii
Rocile sedimentare organice qi chimice O a doua categorie importanti de roci sedimentare o formeazi cele de origine organicd, care iau naqtere pe seama matede rialelor produse in urma activitilii cregtere a plantelor 9i animalelor. O roci sedimentari de insemnitate deosebiti este calcarul (fig, 22.L0), constituit in mare parte din fragmentele calcaroase ale unor organisme ca algele, coralii, fora' miniferele, scoicile gi melcii. Provenienla sa organicd este evidenti daci privim marile fragmente de scoici cimentate in tipul de calcar denumit luma;el (flg. 22.13), daci organismele dar mai pulin vdditi sint foarte mici sau dacl pirgile tari au fost fin pulverizate. (In virtutea faptului ci aceste roci constau din particule sfirimate mecanic, ele sint adesea denumite clastice in loc de organice.) Calcarul in stare puri se compune din calcit (carbonat de calciu), un mineral ce poate fi ugor zgiriat cu virful culitului ,si care produce o efervescenli viguroasi cind picurim pe suprafala lui acid clorhidric diluat. Calcarele pot fi albe, ca in cazul cretei, sau cenusii pini la negre in varietilile dense mai rdspindite. Calcarul poate, de asemenea, lua nastere prin precipitare chimici directi din apa lacurilor 9i oceanelor cu un continut ridicat de carbonat de calciu in solulie. Noroiul calcaros astfel format di lagtere rocii numite marnd. Din cauza sensibilitl1ii sale la acizii slabi prezenli in apa de ploaie, in apa din sol gi apele curgitoare, calcarul este erodat rapid in regiunile cu climi umed5. Calcarul poate conline cantitdli aprecia' bile de ilolomit (carbonat de calciu 9i magneziu), incorporat impreuni cu calcitul. Daci predomini dolomitul, roca insigi se numegte ilolomit. Nu cunoagtem inci pe deplin ori' ginea dolomituluio dar se considerd ci, probabil, calciul din calcarul pur este inlocuit treptat cu magneziu prin acliunea apei de mare sau a apei subterane, de'a lungul unor lungi perioade geologice. Cu totul diferit de calcar este un alt tip de roci organici sedimentar[o cdrbu' intr'un nele. format in urma acumulirii
.rolliungr8 e p.rerso.rt Erntxel ur.rd llp 16 alzep.re ep el6eqesoep es plsr$ .eleqrnc lEInbeJeu r3 eru.ro;_runeur€p .1rliqns e.rep -uudsep ep aueld u1p pultsuoc ,a7lo1yot plprnu Brnlcnrls o e.re 1n1sr$ .pcgrorueleur pcor ep lesue,l'B reru lec ppe.r8 gzeliuaprae .Bnull erec 'lsrd u; gruJoJsusrl es Inl{g -uoc €urelur eareceJroJ 16 eeunrse.rd pceg
ad scrurep el'rsrrc
ofearlc ep eleiege.rdns -n_l leFeger Elrrolup "r"r""u;:ll;""";tr'"JrtJ ed leurlus nrcnl un plurzerd 1nilg r1lnru 'eqrnc retr{l n€s o}€lnpuo g rod gsul eruc orrriqns IoJ uI aceJsep os Blsece # ,fryt{' olse - lBsuB,tB per8 un BI rusgJoru€laru op rnlnseco.rd € a.r€nurluoc o plurzarda.r eceJeoep_erzepre nc lrpnrur sulJls 'crurelnd pll,rol elso purc euns arzopre ?p e.rriqns pculd o ec Boace urrd sog8re lnrsr6 'alelu ^rl€Ie.r eieJ op _gzeriueregrp os Bg -erdns plurzard 16 pug Brnlxet are €rzepry 'orecgrlerls plduns o-rlurrd nu rS mlnursg -Joru€lo-ru lndrurl ur BuJolur aJ€ceunle ep lnseco.rtl urrd pcor op gtrpurqop gnou ernl -cnrls o elso els€ecy .tDIauDI [oat1c gpannu €JnlcnJls o BzBeurJoJrolrcgld u areredas ap ellrnu€Id'.roprn6rredoceparecerqur nrlucd nus- alaaed Bc olrsoloJ orrriqns rcpld u; ro6n Ecrdsep es ar€J .arzruruJecnes er6nuac eco.r o - atzopJDur BruJoJsuerl os esuop8re ap.r -n1sr6 ecrua8oro .ro1eiro; elunrsa.rd qnS erEluarurpos Jolec Brueos oo olallnza.I ecgrourBlatu alrcor o1Bol EI ProJar es tuaulposDrau qp Inueurral .glual -Blrrlca €cgroureleru BcoJ o ere p,,lrldnra rS eJeluorurpas acoJ oJucerC .lou elur -euru r€rqc ri rou rrnlcnrls e.ra16euner ecg -rorueleru elrcoJ ep gllJ{ns oJecBoJ16 e.ru1 -uJqFrJ ap exalduroc rolosecord lnrpec ur 'sn1d u1 .a,,lr1dnre rcoJ lurs €elsoce purc rnlnzpc Lridocxe nc oeur8uo ap egrndrl ljcep
'e1e1lue.ra;gprrunrzore 1n1e1;nza.re1.rud .q{, eraru rurrr aec ur luls mlnJerler elrrntaerrM.Z7
pcor ep Berrrunuep gcllrlsnl lJcu! elBqmrqcs lpur ep rg1€ ellrzodmoc 16 tcedse nc Bcor ap 'arlserel reireoas dlr un alse 1n1"lpzeg eIE ecrueto.ro al.rpc6rru cseiosuJ ec llilp -uoc BI 'e11eugr.rn1e.redue1 16 eu.roue runrs -e.rd e1 esndns lugs pulc rcunte .g1e1igr .ro1 Eeruls eI ep rJpcgrporu rreJns lod erelueru -rpes nes e.trSdn.rorcor ep ep.rndlt eleoJ ecgroruBleru eucou 'ariepnuep BI giuelsrzer ap lrreJrp ppe.r8 ep ericuny ul es-npultlo^ -zep InJerle.r oetepo.repun;o.rd .eleurlcug cru -.re1nd lsoJ nB rcor ep elolerls .er8o1oe8u1 luarnc elrsoloJ eleuoriue,ruoc eutues urrd gleu -uesep purs ecoJ oliunur nes rFA - ereol -ezundseroc ep aleruroy 15 elecrpur ;er1ar tuIS 'ololueurpas sndep ne-s orec alsad 'eqce.,r. IBru llnur e,rrldn.re rcor ep pspru o nc punordrur ereluaurrpes rcor ep r.rndrl elo4a aluluezard lurs ou g1'77 elr.?g uy Jerler ep roleruroJ BJdnsB oruluerurpas rolrcor uiuengul 'aseolr8re epnlsrS nc eunerd -urr esec.rB ereluorurpes elrzodap rrncole ed ezueur.ro3:ac (nrpos ep e.rnrolc) ttfrq rnlnl -pJaurru BruJoJ qns arede elec oerue3 eeres elso lncsounc eurq lrrode,ra ll€ uO .oseol -r8.re rrnlsrS rS r€clec nc lBcTIrleJlsrolur Basope el6esg8 es 1nsdr3 .oluoru oqle 1er -eurur un '(rererprq nrclec ap reyps) Tnsdt? .(nrclec else Ie nc edeordeapuJ lrpnrul ep reylns) InnrpuluD also rcor ep e1e1er1s .prder uI lrpugdse.r 3.ru1 lgod€^e uO ecnpord es uare.rodele epun ocru€aao rol -rrn;1o8 elede ur nes rcurpe urind rrncul 't.ra6ap op lerurlc ur olenlrs rop.rncel elade urp elelrdrcerd rrn:us 1-ulS.e4todnoa olrrunu acrurrqc rraundap ep gdnr9 o lurs .1n.rec -lBc nc arieredruoc ur otuapunqe op tlle nu r6ep oecrurouocegiuetrodurr ererrr e0 .lEXU uoqrec op arirodord ereru o uriuoc arec ' l o 1 r c o . ro r u o l u u e u r o s B ' e r g e uc a s u a p. a u n q r e c op ol€rls os-npururJoJ '1e1de.r1 rieurrurle luls rlrlel()^ rSnduroc lilurnue rS ede oer€orr -otln or€zrtcedruoc rS eresel urrd .Flrqrlsnq -uroc rS eleoru .erue;ec 'elele8e,r aluaru8er; op gseru o ooqtnl ep ezeJ ur.rd ocorl olaunqJec oeles rrreurroJ ele alerirur elrrpels uI'esndurocsap lerired pcrueBro errol€ru op rreru Iigrrtuec reun e sourl6glur nrpau
meze dealuri gi regiuni inalte. In comparalie cu granitul, totugi, aceste roci sint mai pulin dure, astfel ci masele muntoase mai proeminente sint de reguld formate din granit. Echivalentul metamorfic al conglomeraeste cuarlitul, tului, gresiei ,si siltitului format prin adaosul de silice (SiOr), cate umple complet interstiliile dintre granule, majoritatea acestora fiind ele insele cuarl (adicd tot silice). Procesul se tealizeazd prin migcarea lenti a apelor subterane care aduc silicea in interiorul gresiei, unde ea se depune. Presiunea 9i frimintarea rocii nu sint esentiale in producerea cuartitului, degi ele pot deforma granulele de de cuar!. Daci cuarlitul este spart spirtura pildi, prin lovire cu ciocanul -, iraverseazd granulele de nisip qi pietricelele din rocd. li f"t"t acesta putem deosebi cuarlitul de gresie, care de obicei se sparge ocolind granulele gi lisindu-le in majoritate intacte, Extrema duritate a cuartitului gi imunitatea sa ridicatd la descompunere chimici ii conferi titlul de cea mai iezistentl dintre toate rocile. Crestele 9i piscurile proeminente din regiunile cu roci metamorfice sint alcdtuite din cuarlit. Prin metamorfism, calcarul se transformi in rnarmurd - o roci albi cu texturd ltt in spirturd proaspdti. zaharoasi procesul de forfecare interni, calcitul din
descompusd du-se ca atare mai mult in vii qi depresiuni. ln sfirEit, o alti roci metamorfici importante? gnaisul, se Poate forma sau din ioci eruptive intruzive sau ca metasediment din stratele ce s-au dflat in contact strins cu magmele intruzive. Nu putem face o descriere generall a tuturor gnaisurilor, clci ele variazi considerabil ca aspect, compozilie minerali gi structur5. O varietate comuni este gnaisul granitic, format direct prin curgerea graoitoloi in stare relativ plastic5. Gnaisul sranitic este similar granitului ca masi' iitut", texturi generaii qi constituenti mi' aspect virgat nerali, dar prezintd un (Iinialie), produs de paralelismul minera' ielor de culoare inchisi care s-au regrupat in benzi lungi pe direclia de curgere. Alte gnaise sint puternic stratificate in figii sau lentile de culoare inchisi 9i deschisi (fig. 22.16), care pot forma ondulalii. Este posibil ca in unele cazuri aceste benzi, care au compozilii mineralogice diferite, si fie vestisii ale unor strate sedimentare (gresie, gisturi argiloase), la care s-au addugit noi substante minerale din rocile erupiive invecinate. Gnaisurile sint roci dure' rezistente, care, ca gi granitul, genereazi de obicei forme de re^lief proeminente sau lanturi de munli. In figura 22'17 sint schitate trdslturile morfologice ale regiunilor care au in substrat roci metamorfice, supuse acliunii de durati a factorilor de denudalie. lnclinarea Ei direc[ia
Fig. 22.f5 $iet crietalin (egantion lung ile 15 cm) cu (sus), format mai euprefafa ondulati qi atrilucitoare alee din foile de mici, In secliune (jos) aint bine puse ile gietuozitate. in eviilenli.planele
352 | Relieful
scoartei ter€etre
Intrucit structura fiecirui tip de rocl se caracterizeazl. prin anumite plane naturale, geologul are nevoie de un sistem geometric care si-i permiti si mdsoare gi si deserie pozilia acestor plane gi sd le indice pe hir1i, de exemplu, planele de stratificalie, suprafetele laterale ale unui dyke, suprafala superioari qi cea inferioari a unui sill, planurile de clivaj ale ardeziilor 9i fisurile dintr-un granit. Rareori se intimpli ca aceste planuri si fie intr-adevir orizon' tale. Chiar daci ele se formeazi intr-o pozilie aproape orizontal5, ca in rocile sedimentare, migcirile scoarlei defornteazi
.Btl€ ur re eiuasqe rS alolsorc 'epnldn.rqy eunrbar o-rlur Jarler op ewroJ raun eiuezard rugcrldxe gs Flnfe eu acr8oloe8 elirgg 'elercads rrrlloq -urrs Joun nc alepor lurs eolsace 1nro1n[e '.ro1o1e.r1seereluerJo rS eareurlcur elSanrrd ec eooc uI 'llull ap gurroJ qns aleluazarder lurs elrrled 'plsrr^ nes dr1 ec ecr8oloa8 runri -errrroJ rololrraJrp olB lceluoc ep alrurl ad luocce os-npurund .ecor ap dr1 rn.rpcag eerrp -urdsg.r oecger8 r.rgluezerde.r nes troltrc .rud 'Fclpul erec 'a1nuot?at acTSopoa? a1iltpr1grgunu 'rirqq ap rrnl{ as eotsacB arlurrd r}Jnru Bcseolrc es eie,rur elarnlculs
FS ornqerl
epunrices
1nyur8oa3
16 ecrtoloaE
-rdec ug lriunugure ler€rl
agilgg
o r" tlffrtt;fii
alncsnunu e1 gu;d orcrur reur lrfrodord e1 rS rc oasBolunru rolrrnfuel olrunrsuerurp el .creur Brecs €l rerunu nu aonpord cs usruouaJ 'arnc ap purroJ gzeqd, lsacy qns os celelpl nes or€luerurpas alrcoJ lurs runc .J1ec -grl€Jls rcoJ os€oJeurnu .FrlsJJJl eireocs ulp eleriueFuel rolairo; eeunrice qns
-rdec u; aleluazerd g ro^ "r" "ptlr#i:; InJerlar rS IIIeJ op eprndr; 'ollroJlp rcor
Joun e o1e,.r,ru r6elace e1 orarirrede €atelrl -rqrsod gzea?tc ocoJeoep ,cr3o1oeB orapa.,r. ap lcund ulp giuetrodrur orBrrr o pf urz -e.rd alrrleg 'glecrtro^ ad areseldep ep rrpt oarlsaral -Srur cnpo.rd os €roJec 1n8un1e-ap e ererntcBrJ ap eiayerdns Jaireocs Rt:urz -erdar ell-c m1o{ e1 rruoJer €asepe urlu -IJtuI cr8oloe8 rolcerec nc alrrPrcnl uI
r1r,"
qirg
1s rnlnJorlar eoreruJoJ ur eleuruesul piuongur o ne srofeur aloln3.olnc op rrndrl eseor 'r,!n[ntuop Inrluec erdsurp I€rpeJ oleu -eurnu unde.rdns es ecor op Bsetu r6eeece -JIcuI luIS ololBrls6. pc .gplld ap .purunds o8rel Ieur suos ur oJeurlcur ap InuaruJol rS rsolo; eleod 1g .,,lsol-}sa ol€lueuo rEA.o .,.,1.uJr"1 erdsep rqrol iirod Ie loJrsv a1elu.red r,"eeaz'areueaerg:omralaurtt":T :#Ib;X e nBs lBJlsqns urp rrcoJ E orerurl rJnlps - 9 J l r J J g C r J oB J r e l u J r J ol ? [ J J I J { J r n a . 8 r e 1 aueoJ suos un-Jlur lnuoruJel eoueruese ep etSesoloyp3o1oe3 .prou erdsulp Iac r€runu .elrqrsod rrnsues leuoriue,ruoc Fcrpur os rep snop ere elatuozrro olrll o .Aogt NI nes g.0t NI nldurexa ep orelosnq rolauerpec oleuoriuo.\uoc urur.rdxe es BeJ 1nro1n[e nc -EtuoIrO 'rede eieye.rdns olul pcor op 1nue1d erEc Fdnp lelull ericarrp nc Fclr -uapI pulg opcrprou alsa €ereluorro BI.ZZ ErngrJ uT'al.JJanp olSeurnu os reur8e-r IBluozrro ueld un rS leurlcug €cor op Inu 'Fluuaqnr Ernlcnrls nc sruu3 .fr$ -e1d erlurp ericesrelur op rerurl erica.rrll 9I.ZZ 'gctlsa^ olso rrrpurlcuJ ericerrp 91.77 em?g uJ .tuurlcur 1nue1ded rade 1e ara8.rncep lnsued ecrpe ieri -cerrp rS ezeoztcetd.as rrreurlcur BeJecrpurnc 'plnq nc FrBp_O ElaAru o nE arec a,rrl.rzodsrp ogln5er ap acsasolo; as BlBtuozrro op pieJ rrr:eurlcu.rBorerns€ru nrluad .Fde op F1BJ -urdns o FB€ os orec gFugl tueurr.roge ur erser8 ep lerts rnun [e areurlcur ep lnrq8un g&re BI'ZZ ern8rg 'lecruol 1nue1d nrluad €l pugd leluozrro 1nue1d nrlued og e1 "06 ep operF uI €z€elnclec as rS atDullJul. e1ieurnu es .reur8erurluluozrro ueld un nc rol -rcor I€ lernleu pueld ep t€ruroJ prqBu11 .sluluozrro ep gie; per8 un-Jlur r.rnueld olsoc€ Eurlcul nps Utunu€
4-1r.,.
Fig, 22.18 lnc[narea plan de roci.
9i firec;ia
definesc pozilia
unui
sol gi roci existi, de asemenea, o strinsi legituri, anumite tipuri de sol fiind inrudite cu anumite tipuri de roci. Prezenta combustibililor minerali, a minereurilor qi a materialelor de constructie cu valoare economici poate adesea fi prevdzuti sau inleleas[ daci cunoaqtem tipurile de roci 9i rispindirea lor in cadrul unei regiuni. Figura 22.19 reprezinti o harti geologici simpli a regiunii prezentate sub forma unei diagrame in perspective in figura in alb gi 22.14. Daci harta este tipiriti
S e p a r a t i u n il t o l o g i c e i n
F::.:=
.-== --
.ffit)\ i;;.,'illl i:)f i;5;
t
?:,I,iiil ':)J,i,{ i:
:P.ll-li1 \ ---i-
i'r'i
:F = = = =
Sisturi argrloase
fd-d-d-o-o-o
B+:+:.:":l
C o n g l o m er a t e FE=
772
* in partea a patra a lucririi, Relieful scoargei lereslre, incepirrd cu cap. 23, traducerea termenilor Etiin1ifici este insotiti, in multe cazuri, de termenul echiF,.1x-.i.1i;1"r1 valent folosit de autor in limba ens.lez5. Aceasta il lii:::';'':;ri,i.: pentru -o cit mai buni confruntare iu textul oriGresii ginal. In dorinla de a nu crea adhoc termeni autohtoni pentru unele fenomene sau forme firl o denui_ _]-_l mire echivalenti in limba rom6.n[, editorul a men]iSisturi nut termenul englez. - N. red. rom. Calcare
a r gi l oa s e
t-i----'(r) Granite
i",ii1$ '.) ,if,;'l_,'-t(
.\\:''\\
Sect une
Fig. 22.19 Harti geologici, in care este indicati rispinilirea Ia suprafali a rocilor gi a structurilor. (l coborit, Bcompartimentul compartimentul ridicat).
354 I Relieful
scoarlei terestr€
l
(bara lungi arati sensul orientirii, iar bara scurti, perpendiculari pe prima, sensul inclinirii). Yaloarea inclinirii in grade este dat[ de cifra de lingl simbril. O mici falie care traverseazd collul de nord-vest al h[rtii este indicati printr-o linie continui. Literele ,4 (coborit) qi B (ridicat) precizeazi, care laturi a alunecat in jos 9i care a alunecat in sus. Pentru a da indicalii privind structura geologicd a unei regiuni geologul utilizeazl, o sectiune vertisecliunea geologicd cal5 imaginari printr-un pachet de roci. Este ceea ce se vede in suprafelele frontale ale diagramelor din figurile 22.4, 22,14 gi 22.li . Acolo unde apele au sdpat vii foarte adinci, cum este cazul Marelui Canion din statul Arizona, geologului nu ii rlmine decit si inregistreze cele vizute in deschiderea naturald, pentru a realiza o sectiune exactd. Adesea o sectiune geologici se construieste numai cu ajutorul indicaliilor oferite de aflorimente 9i de citeva foraje. Scurta prezentare a rocilor gi structurilor pe care am ficut-o in prezentul capitol nu poate inlocui un curs despre principiile geologiei, cu practici de laborator gi muncd de teren, dar ne pune la dispozilie o serie de termeni 9i explicatii necesare pentru intelegerea evolutiei reliefului sub influenta structurii *.
,S,g Ecrrc ep -erdns _EIep elrcor ec durrl u! gcgrcads elelner8 o ore Inlurru€d gc "r1s -uotuap eleod es ocrruouorlse elnclec urJd .gurlelsuc nes Fprlos pqeqord alse .ru:1 ggz I op ezet o nc 'rnlnalcnu B €r€orrelur eeunrirod oelred 'grnfuocur Ftle ep od I-ac ppllos €seru nc pullserluoc 'p1qcll ep lipreJrdord ore rnlnalcnu IB JorJelxa InleJls ec erznlcuoc seJl e-s euoz relsece ee.re8urle el ecrrusros rolapun rnlnlueruelroduroc e a15nrq rr.rgq -urqcs Flrroleg 'ur{ gl? € ,l.rl€rurxo.rdeep ezEt nc - Inapnu gue es nrluec uI 'ur{ Olt 9 ,trleturxo.rde ep elurlolence ezei nc crrqs adeo.rde droc un olse Inlurruud 'ernlsece a1u eledrcur.rdogi.rgd glurzard e.rec 'rn1nlunue4 e eunrices o elsa 1.96 ern8rg
egiprerrdord rs Brnlcnrrs
"ru.#t":;;fr:* -Frue ep roluzur.rdrns aiurl6ounc lBzrurnJ B-ou ll1 .Iz9 ro13e1 ezeq od olep rotsace ee.re1e.rdre1u1'rerielr,rerB eiro; rS cse1urul .ocrursros elopun eJeosBur -pd lnursrleu8eru orec oluerunrlsur Joun 1nro1n[e nc lnFl -u"rurgd ele ecrzgt eliplar.rdo.rd ardsep ro1 -elep Boreuriqo nc grnseru oJeru ur ednco as .elcarrpur eceollrur e.rec ei^u11ts else ncu{oat e1 rue8rnce.r gs arnqorl llieuroJur euiiqo e nrlu^ad l.rcu"r IeJtse,(eferoy nes r.rnledgs ulrd a;unlE aleod lnruo arec e1) rrleluolr{ B^rlIC lunrurxeru ap rturculpe el plBlilurl alse, rerrol rnlnrorrolur el€ ocrzg rogiglerrd -ord r5 rerirzodruoc e Flcerrp eore^resqo rnlnlurruBd
B BUJelUr BJnlcnJls
.epqo13 rerSoloeF 1e lereue8 .rolaueeco 15 reJeJsorule IEru Inrpec 'rnlnlecsn laie;e.rdns urirede ec aletuatuale -ur eseld_ preod FS gclzg ege.rSoa8 IntsII o16n1o; .aurind .ttle1o" -erceds ec 1rln elsa puIU elcorrp nBs olBrpalur nrporu ap rol olotcoJa 'euerun lligrarcos eier.,r, ep uri erec eleJnllnc rS elercos .ocrurouoco elesecord ur tco_rlpul Ior un e^tezet e1 - durlr ur nes nri -eds ur erelredep - euotuouoJ elsace oJlurp Brollnur e rou ep eerelrgdap pc lerulape o?sg 'rqcaA ecr8oloe8 rorrolsr eleluaruruelo IS Bc 'ecruBeco Jolrrnpun; 15 rololuourluoc rnln_Jerler ale rrnles€rl oleledrcurrd rB eprcg -radnsqns olrrntcnrts .rn1n1u1ug4 1nrorie1,r, ard sa p eze sre tt a.rec rer8oloe8 a1e rintuer'a1e ce azJrpnls gs leurlcur eard glurs as nu es eleod .er1sera1 ei,reocs ad rnlnuro ui 1n1er3oa8 uI
Jcrlor cp rc cloruroJIS 5
FJlsoJal -r--- - El.reocq D
'\ 3 Z 3 U d 1 O S sT YIY Wg s-no N rJd o to
Qlab*,,..
Fig. 23.1 Interiorul Pimintului concentrice.
este alcituit
din zone
formatd mai ales din ua este probabil (silicat de magneziu gi fier) gi care olivin[ conline un tip de roci hazicd ce se nuroci, care poate fi megte ilunit. Aceasti densiin stare vitroasl, posedi o mare brugte ale la solicitlrile tate si rigiditate Pe de undelor seismice ce o traverseazi. altl parte, mantaua se poate adapta prin curgere lentd la forlele inegale^ ce aclioneazd pe mari perioade de timp. In aceasti cu smoala ea seamdni intrucitva privinli rece" care este durd ,si se sparge ugor prin lovire, dar curge lent la vale dacd este mult timp pe o panti. lisati
Scoarla
seamni ci greutatea specificd cregte pro' a qi cea mai sublire Zona exterioari nuntat spre interior, unde poate fi de 10 strat gros este scoar(a - tn Pdmintului pini la 15. Fierul, cu o mici proporlie din roci cristade nichel, este considerat a fi substanla d e B - 4 0 k m . F o r m a t i scoarla este eruptive, in majoritate Iine, conAceastd ce constituie nucleul lichid. orogenice' sub acgiunea fortelor cluzie se sprijini pe faptul ci multi meteo- friabili de-a luneul unor mari falii. rili - fragmente desprinse din alte nebuloase fracturindu-se cosmice - au in compozitia lor fier 9i nichel. B a z a s c o a r l e i , a d i c i z o n a d e c o n t a c t c u aceasta rezulmantaua, este net delimitati, Temperatura nucleului terestru este probabil d e 2 2 0 0 - 2 7 5 0 ' C , i a r p r e s i u n e a d e p i , s e , s t e tind din faptul ci undele seismice igi schim-
3'n
Vr. CONTINENT -16 _Everest M tii . ' - t 'a^. , Km " Appalagi
o
Plattorma continentala
o"uun,.
BAZIN OCEANIC
SedimenteT
Ape
I
IU
-30 -40 -50 B Fie. 23.2 Scoarla terestri prezinti grosimi mai mari sib continente decit sub bazinele oceanice.
356
Relieful scoartei terestre
bi brusc viteza acolo (fig. 23.2, A). Suprafala de separalie dintre scoarld si manta a fost numitd moho - o prescurtare de la numele seismologului care a Mohorovidic, descoperit-o. Din studiul undelor seismice se poate conchide ci scoarta are doui strate, un strat inferior continuu de roci bazaltici sirna (vezi cap. 22) si un strat superior de care formeazi con' roci granitic* - sial tinentele. Stratul sranitic este discontinuu ca suprafatn, lipsind din bazinele oceanice. Figura 23.2, B prezintd schematic o mici portiunc de scoarti la marginea unui continent. Depozitele sedimentare ale continen' subtire, doar o pojghiln formeazi telor de;i care nu apare in aceasti schemi, uneori ele pot atinge grosimi de citeva rnii de picioare. Acele sectoare ale scoarlei care formeazi mai groase decit continentele sint mult cele de sub bazinele oceanice, putind fi asemuite unor enorme aisberguri care plutesc pe mare, avind numai o micd parte vizibil5 deasupra apei, in timp ce masa
T L, ur0009-'i1'5,::"i*d{ifii;X$9,.*
/"
- I:r, sw".$S# HR33 I, ]
|
nnno__trffi#ffi o o o e - - . { f f i .w -_oooz
.a3rueacoeutzeg
|
:
9-
, , ,1r . ; l = kt :l 3 ffimpre.mw"-El%s'n
"48',t
_ _ffi -#:8t
.
I
urauror!) z_
U U U L 1 -
000r+_
o/ 7'7 /ouL _ .
.Lt't ,",-. t
*-ffl 1ro,oe1..,i96s
n
tv ), /"
atualft{ro3
I
rnlnuuoq Tnpunt'Toluautguoc (au8nru ) Tngcos :turs prou ep rnlncrluelty alu aroleur ligrrun 'olBluaurluoc eles rolalrurrl olu I9tr alaJ rS ocrueoco rolaurzeq ele ecrdrl rrnlpsprl eAelrc eroJo crluelly rnlnrreeco InproN
PUe os rnlnueoco InpunJ ulp pleuruesur gie;erdns O 'rnlnueeco InpunJ a8urle cs epun o*{ e1 gu;d ur1 I^rlewrxo.rde e1 tep pprder oropecs o plsrxg .llrgur rnlnlo^ru erdnseep nrleruolr{ un ap urind IBur BI gge os rnlnlecsn uie;erdns urp a1.red areur ecruBeco roleurzBq InrpBc u! ruur €oc €c ru€Arosqo .llrpru InleAru qns Balrop IE Inurpro op rnlnJerJar olrrnlBsBrI rb 1rc e.rdnseep tlle 'eerurilpug nc lroder uI rnlnlururgd raieyerdns e elenluecord ern8rg lsoce ed e.rou.u 1iptrre1n8e.r""'tt[t"'; "r:"r: urinqrrlsrp cger8 gturze.rd t% 'e,rr1e1errrirod nu ale oprotr1ep rrcrroruv rS rersy ele rrnl -FsEJt areoleundurr reru olec ap Bqrol elso -o.rd elele.relope pulluezerdar sc Breprsuoc - .,/"SS €l ocnpar uralnd el erec ed r.ro1e,,l r6eq 'plecrtro,t ad orera8exe BJeJ .elernlau ,o/ost re-s roloueaco e €oc Jer o8unle precs el teserl elsa cger8odol Inlyord "I eapEcs 'nrleruerp rrr u y.9 ap qo13 un e1 elelroder re rnlnlecsn eiege.rdns ,ur 0BI nc JE rnlnueaco InlaAru pceo 'roleluourluoc eteqrnc lcoroc algord elurza.rd 7.g6 ern8rg 'ur r a l n c s o u n c qns o l B s r q e e1e .rirgd ernlrlsuoc Fs lrnqerl g rB erec 001 0IrunrHa,rroun alalrurrl Jerqc pur6edap oede nc esoJ rDuIpE leru eloc rS rep ,(- tt8 B+) olulurFd olBcrEcurerdns lugs ecrueoco olourz€q rcop lsera^g ololunur ad ap lcund rleu; surs un-rtul 'llralu ap -llul ap rturcurpB €l r€ru lac rerunu nu ro alalrrurl erlur epurrd ,rcurpe urind prder preoqoc rnlnupaco -nc rB rrrc gI'0 ep gseor8 plerc_op alull O ^rlelor 'a1n1uau4uoc InpunJ '000 eutotlnyd elsocB €l eO 000 Z,tIap BrEcsal Brlserat eiurreyurncrrc 'rr 'ucurpe urind else ede rolelueu 0BI qns purlueze.rder on.rlaurerpuJ ur tog ep FleJc -ltuoc eprnwrgi p8uil op rrapurtul rr€ru ep _crec un e8erl uralnd plear Brecs BI [g -ord un euriqo B nrtued .gl€crlre^ erecs ad ed gc elulsuoc ure oscos re alrreru or6nlol 'eceq 'eueeco o/olL rer olecsn alse EJlsoJal elere8exa crurelnd lurs eselle rS elsr,rer ur o/06z nrleurrxo.rde pc rlrq€ts a1r.rpdr1Jorlar ur ri.rpq 15 r.rnqo18 etlnru reru eie;erdns uW olo3 'FreJs €c Inturrup4 nc ariereduroc ur uralnd selle un nes qo13 un pursolod .eoru erlseral Jerlar op rolaruroJ B qleor u.recs ruyri -€oco elaurzeq 15 aletuaurluoc lurs rnlnlurru -ncsrp Fs lueserelur else oecrueaco Joleu -Fd a1e urp.ro turrd op Jorler op eleurrod -rzeq 16 rolelueurluoc ele runrzrlrpqns rolel ocruBaco .roleurzeq u ri -edrcur.rd Bererrcsep€proqu € ep eluruu1 Jolelueurluoc ue.rrpurdseg erlserel JeIIer ep roleruroJ arscs '1e1d puny nc olsel eurz€q Bc alaueeco rer 'auro;le1d e1Sru ec alelueurluoc eur8eurr rualnd au (rnlnlururpd €rnqrnc ep etuees pururiLa-q.llrqur Inla^ru qns ru{ 9 15 g er}ur
'r.rn8reqsre roun BIi -rzod er es rai.reocse1e ereo6n rern rS epr8 -rrelelueurluoc .rolcg1d pugirurrad .socsr,t alreoJ pln6 rrlun FIaJ uJ oe.re8rnc ur.rd lapoc € rnlnlururBd Enelu€ru urp psBorlr^ €cog 'esrotuqns curpe alse pledrcur.rd .ro1
Nivelul mirii-l
C u r b u r ac o r e s p u n duen u ic e r c cu diametrulde 6,4m M-tii Sierra Nevada V. Owens 3660
Great Valley
Regiuni muntoase gi depr6siuni
M-tii panamint Death Valley 3350m -61 m
Nivelul mirii
15 cm reorezinta3m km Arc de cerc
Coarda:15 cm--'
Fig, 23.4 Formele majore diametrul ile 6,4 m.
ile relief
reprezentate
la scari
reali
gi curbura
nivelului
mirii
dupl
un glob cu
Dorsolo medio - oceonic6
Km 0
' - - . : incepedinNoua (sus/ qi_un profil reprezentativ.care Principaleli iliviziuni ale bazinului noril-atlantic Fig.23.5 Aiglie pini citie coaeta aficani 1'jos). Exagerargt prgfilului-este de a_p_roximativ 40 de 9ri (d3ni- B. _C. Heezen, M."Th."p, M. Ewing, 1959, citat ae A. N. Strabler, The Earth Sciences, Harper anil Rown New York' 1963).
358 | Relieful
seoarlei terettre
s -soplqreg'l
63 ;g------------se.rBN BSOI
oclu olend 'l
:o;epnureg ;nBerg
es rnlnueeco FpunJ ed eq .ur 00g S Bcrrc ep eurcurpe o eI rrapullul rr"tu ad peteu ep lrqecrBruer punJ un erB crluBlly-prou urzeq alareru loJlsy 'Q'%'?il ew1d.(seurc1d alnslqo ndugc els€.l. ocrueoco 1oss.{qo ) eleurzeq ug pul.reue8 16 rnppun; e1u alep3 -arau ecgiertodot elrrntgsgrl Inlecur nc pugd -o.r8u; 'rue ep eueorlrru rollnru p8unl e-ap ' 1 3 . r u 1e l € r l s u I ' e s - n p u r l n u r n c e , e 1 1 6 p r d u r g es ololuerurpeg 'eerec6rur 1e1der1 ezeelecur 16g elelrprqrnt ep griue.rnc .Ig_eur IE culps .areur ep rede InpunJ ed es-npurpugdsgg e eec lJceP erBtu rBrrr olse rol €el"lrsuep ecereoep 61e1ueur1uoc1n5ru.rr..r.oded prder pzeeseldep es rretrnc elsocy .ecrrusresJolrr -ncoS nBs JolruntrnJ qlrrotep roleueoruec rr6.rgqo BI ep lour roleluoturpes BarBqrnt -red ur.rd arelSeu ner erec ,(sruettnc ,Clp -?qrnl) awVpTqtry ap Tluornc elrrunu 'Bseor .eunrzo.le ep -orou ede ep r.re8.rncep IeJ un roun Bredo eg liuernc ?s red su€oruec elsecy 'glelncsrp llntu else eurtr.ro rorec e
plde.rp ur ecltueJlB elBlueurluoc
rero;tu1d
eulen lueg se6roeg '9
lPlueulluoc
'$'U
'8V\ (suofuoc ournuqns) aurrvruqns ouoorltoc elepnrc eP l€lserc alse lnsrurl^od 'uI 00t € ^llErurxo.rde ep rlurculP€ el lenlrs (crueeco rnlnulzeq Ie punJ Inl€relep€ ords pr€oqoc erEc'(adoq lotuoultuoc) Ivtuouquoc {utgaod un ap csnrq glrncolul olse €wroJ -l€Id pr€orretxa es BtIuI BT '.ropiue.rnc €eunricB uIJd ruEur InpunJ ed llpqdsp.r _r5 elruI] rolelEls Inlsa urp erBolP8rnc eled€ ep snpe lerrelelu ulp alBruroJ BrElueur -rpos pcor ep rolelerls € areundoP ep Puoz qlBlueurluoc eaurS.reru o ldBJ ep elso urp etrad o - pruroJteld ptseacy 'ur^ 08I ep eewrculpe PreolJolxo elrrurl 8I PulturlB rS ur{ 09I -0ZI ep ptBI 6gpeteu .trleler rS pt€urlcul erdurlc o - (fiaqs loruaurtuor) pl0tuaulJ.uoc nutto{w\d epurlul as proN ep rrcrJeruy B euellJes€r rrur8JBru p3un1 e-eq 'r16e1u"rrupdreie; -srdns aI€ Balrop I€ Inurpro ep Jerler ep rrnlpsgrt lde.rp elele.r1 g 1od fprrun etsecy '(S'gZ 'Bg) pcruDoco-o7peuof)srcp 16 ctuoaco
'(qU-S J6 qc1ee1 gdnp) pue1,{reyq gAa.ra.rrqeq rolelars leteaoo B p.raouelxe eau€.ruu BzBetaero eu.rrawqns euBoruuo FnoC 9'gZ 'E!J
099e | 0002
oz,r l00sl. 0s8r t00or '16
l00s
E€r to0r
16 lo9 9? l9Z rrlol iluroqlql
l8v/li[Vt30
))+ r .
'l-lt "
i(
)
,:
,i
r.ti.
'rll
i l l i I I
( A
'@r--r;,"";,$$V LimitetedJrsateio'i'-------'.. medro-oceantce
Fig. 23.8 llarta generali in care apare configuralia sistemului ile fracturi transversale (dupi B. C. Heezen, 1960, citat ile A. Row, New York, 1963).
inal1i abrupt munti submarini izolali, dintre care unii sint strdvechi vulcani. In centrul Oceanului Atlantic existi un mare lant de munli submarini, ilorsalamedioatlanticd,,comparabili ca dimensiuni gi relief cu lanlul Muntilor StincoEi, dar in intregime submersd, cu exceptia insulelor Azore, Aceasti creasti este doar o parte dintr-o dorsalS oceanici continui ce stribate sudul Oceanului Atlantic, Oceanul Indian, sudul ,si estul Pacificului qi Oceanul Arctic. Ea pare si constituie expresia unui sistem major de fracturi ale scoarlei terestre (fig. 23.8). Scoarta oceanici este probabil in curs de desprindere de-a lungul acestei creste, formind un graben sau o zond.de rift (rift aalley ) pe linia ei centrald (vezi profilul din fig.23.5). Concomitent mantaua este impinsd, ridicind creasta. Dovezi in sprijinul teoriei expansiunii scoartei in zona crestei oceanice au fost furnizate de studiul propriet5lilor magnetice ale bazaltelor din centurile adiacente crestei. Alt element al fundului oceanelor il forrneazd fosele abisale (trenches,foredeeps) depresiuni lungi qi inguste ce pot atinge 7 500 pini la l0 000 m in adincime sau chiar mai mult (fig. 23.7 9i 23.9). Geologii consideri ci aceste fose reprezinti zone 360 I Relieful scoartei terestre
\
dorsalelor sau crestelor oceanice gi a zonelor N. Strahlero < The Earth Sciences >r, Harper and
scufundate, asociate cu migcirile orogenice recente. Acumularea sedimentelor pe fundul gropilor este atit de lenti, incit aceste depresiuni nu s-au umplut inci, aga cum s-ar fi intimplat deasupra nivelului mirii. Geologii gi geofizicienii consideri de multi vreme cL bazinele oceanice existi de la inceputul timpului geologic gi ci nu gi-au schimbat locul cu continentele prin deformiri ale scoarlei. Dovezi in sprijinul acestei teorii gisim in faptul ci majoritatea rocilor sedimentare din epoci geologice trecute, de pe suprafata continentelor sint depuse la adincimi relativ mici, pe cind argilele cu texturd foarte fini din adincul oceanelor (oozes), care se depun pe munlii marini gi pe crestele submarine izolate lipsesc din depozitele geologice continentale. In carote submarine cu grosimi pini la 15 m, colectate din asemeneaformagiuni apar strate subtiri de argili a ciror virsti reprezinti pini la 100 milioane ani, indicind c[ sedimentarea din apele oceanului este foarte lenti in comparatie cu depunerea de pe platformele continentale 9i din mirile interioare pulin adinci. PIrlile inferioare, mai adinci, ale bazinelor oceanice au primit totugi depuneri de mii de metri formate din strate de areile si
-uoc rolrrnoluld '(rryuq cruaSorc)
eurur crnlrlsuoc e lrrnlncs acrua?oto lJn|uac rres aJTu -a8oto auoz 13 ( sp1au1s Ttntn)s : ecr8opa8 ) rrndrl gnop glurz liprrun ep eleluouepunJ -ard elelueurluoc ogiuesa uI '€olrop I€ Inu -Ipro ap Jerlor ap ligrrun ui elrirgdurlqns g 1od elalueurluoc 'acrueeco eleurzeq rS e3
Inurpro
elueurluoc op mlnJerlar
0I 1e;rsu elurxeru a8urlu 'aurdqrl elelnsur op lsa 'F;g 'oeu"purl{ DJ Etunlrs "aurcuJpu asoJ ea.rulq FI"srqE 6.96
ed eegop 1u elrrnlPsErJ
'orelnsur rolrrncJ€ € oJeorJ -alxa relrrurl Intsunl €-ep IeJouoB ur_ euB as ecru€oco rurrcurpe olrretr\J_.err sros rS r.trlce rueclnl nc ezercose es rS refreocs B oreru -r.rduroc nes erelnc pl€iunuoJd op euoz o glurzerd cre erecerd '(Ot'gZ '3g) atrncn or8unl ap axo oJrrrrnu oaq.rnc r5 elsn8ur avoz ednco ecrueoco Jolourzeq eeur8ruur €l ap ecruo8oro eleueuroue3: 'lueze$ rI 'rololuourluoc eourFreru el op etutrprqrnl
ep rriuernc
cp csnpe r5 drsru
'(ssag 'g 'H gdnp) (eqp rrnc.rac) arrrrrurp€ arem ep ecFrrsrasela$coJ ;3 (a.r8aualcund urrd $erou) ltlrcra rrusJlna '(a1dn.ra.r1ur uJ.rdalepa.r) erulnsur olrrncru 15uJ1 '(alrr8auur alaia;e.rdns)apsrqB alasoJol€crpur lurs erut ul tylcad rnlnuearg E lso^ ep 11ir-eduyu11 0I.t6 'EId oozt
"oer
o o
ctl6 atzq azEl 00t9 06tq atg, a99E otLz 0L-8t
000q 009t 000t 00qt 000t 00EZ 0002 009I 000r
lrlan
ruoqlPf
'iuhr-*.
scuturile in era precambriani, inregistrindu-se un puternic metamorfism al rocilor sedimentare vechi ca gi numeroase intruziuni masive de roci sranitice sub formi de batolipi (cap. 22). D19i in diferite epoci ale erei precambriene au existat mari lanluri de munti, procesele de eroziune au tocit acegti
Fig. 23.11 Zonele de scut apar mirginite recenti. Suprafata scuturilor este acoperiti of North America).
362 I Relieful
scoartei terestre
continentale a Pimintului. in erele ulterioare, migcirile scoarlei in zona scuturilor au fost de naturi epirogenicd,, implicind inlllarea gi scufundarea scoartei pe mari intinderi, firi o fracturare sau curbare apreciabili a rocilor. Migcirile epirogenice reflecti in general
de zone muntoase (linii de depozite seilimentare
intrerupte) de virsti paleozoici sau mai (dup,[ A. J. Eardfey, Structural Geology
oluoruruela eJBc ern8y ^glurzerdar ulp eloruErEBrp IsoloJ ruo^ €lsBace nrl -ued 'lncorl uJ rJo ellntu ap letader B-s oc etueqcs 'ecr8oloe8 Jolelueruruo,re e eluraue8 errraqcs pur,rrrd elep B,telrc r6n1o1 r-luez -arcl uro4 'runlol rnlnluezerd ln.rpec at6e6 -udap acrrolsrrS acrrueurp rorSoloe8 InIpnlS ecr8olooE
eluourruoae
.roleledrcur.rd
ap rolriglrun rrunrsaccns 16 relernp u.rdnse eiurl6ounc orecorpo eundnse.rd aluacor reru tcoda ur elnrqde Jorlrr op rolrruroJ eerecrldxc 16.rerq3 'cr8o1oa8 Inlncerl urp alotuaurrualo el rurJoJoJ eu es Jesocou elsa rololueurluoc ol€ Jarler op rolrrnlBserl earBlloAzap pullncsro crtoloe8
rnlndurrl
u.rucg
urueqcg
'rnlncrozoueo .lclut ur rerunu Inrpec Ioqel uI olecrpur .Fnop gcroz 16 apcodg tuJS IBur Iigrrun -ouoc eJe ter .tet1 ecrozozaur era .apeorred e1de6 are gcrozoeled erc lopoottad gzeeuttol p ecr8olouorc riglrun op urpro Belrop Iy 'aznJuoc rS areluaurBery elreoJ luls elet -uouncop JBp .eJo lelBuruos ne-s u€rJqru€c -ard ur r$ .ouarrqrueaord ralsrg,t Fllnqrrle alsa eluepaca.rd epeor.red e8ea.rtul .rolsrrl u epurcsoJc eourpJo ur alncrozoeled r5 Incroz -ozoru 'lncrozouac lurs runrzr^rp reJl orurlln IAIPC OIe DJAAp eece olse olelrun oJurrr rBrn €oc '1e1ure ru€ urnc eSy 'rrrglueurpos eaunrsoc -cns ternqlnl nB er€c ,(Ttingoaat) ecrue8o.ro euoruouoJ urrd lereqcur e-s gledrcurrd pcrB -olouorc atelrun arecog ele.raua8 llull uI
pier.tap errsoJ rrnlsa';fifri::"t:,"l[:'f"";
gcr8oloyrouroeF rS pcrleurrlc eorets erdsop eriec -rptrr ern8uls puls oecrSoloaB rrJnuerrr ornl -ltsuoc r6r6ul e1e1ur1s 1de5 op : otullurrpas op elrseru rrelnurnce snpord ne-s pcrSoloe8 ppeor.rad orecog uI .areora ep !eluacord crur rnun B,tJozoJ qn's or8oloeB ap aleldecce lerauaB uJ tuJs 16 e,rrlceorpBJ rolal€reunu € ecrwrqc rozrleue 1nlo1n[u nc ollil{urs lsoJ ne IeqEl ur elBp elnlosqB elolsrrrll 'luezerd ep rrrordorde eJnseru ed etriunuprrre r?ur esur 'rqce,,l elolsJr,t n.rluad puruo,tap orElueru -3er3 elreoJ tuls ecr8oloa8 elotuatuncop .at€zrler qc rnlnlde; €zeerolep os Blseocy -eue8 rS rreru alriplrun I€ur IBru urlep relsJg,t eorelBe.rc nc JBp orcrru ale,trolur ur .eluecer olredurr as cr8oloe8 pdurrl leur elolueruruela elurze.rdar orec crnlnleqel e g.reorredns Bel.ted uJ pc rua^rosqO .acr8 -o1oeB rerrolsr eprrirpdurrqns rS eiuerrod -urr acrSoloeB ololuoruruela rcop plurzerd 'IIunI ole lirqd asrolrp uI ItZ InleqBI eleJourru rolelunuecez reiuelsrxe ee.re8aleiug nrluad alr1n ep ruerlxo luJS gcrrolsr er8 .rlereurur ro11 -oloats rp olet€p Ec Ft€tsuoc -Iqrlsnqruoc B rolrrn?Jourru Berrpurdsgr 16
'BSeolnc -elcads eurdlu ere6rigyur o nu e1a lrnlnru -srueclnl B arelseJrupru op 16 rei.reocs e1e rrPurroJap op o^rlcB euoz rrnaol ollnlu ur FJu"r luls crozouoc ur JlEr.uJoJ elrrniuel 'rruur rrurilgur rS leiunuord ;er1e,r urr.d. pzeol -rrotcurac es rB (rue aueorpu 691 ep urind reru) gcrozouoc BJe r5 rnlncrozozaur 1n1r6.rr;s epurrdnc ptsrl^ ep gdnr8 enop y 'rrnleop roun ea.re6rigyuge1 r6nper lsoJ ne leraua8 ur rep orreru op Inlsap rwrilgug 13 lelueprcce Jarlar un rrncole ad ne reru rqcolpJts giunur 116ace 'r.trlceur luezerd u1 '(rue eueorpur urnce) rnlncroiozour 009-002 lnlndacrrr e1 rS crozoaled ug lieurroy lliunur apurrdnc erurrd 'es€olunru JolrJnluac a1e eledrcurrrl 'plBilpuI gnop rue8urlsrq olsrrl crurelnd 'osurJls alnc ur ereopul luolrruocuoc pulg os es pleirog rS pteurr.rduroc lsoJ e ei.reocs erec uI elsn8ur rS r8unl acruoSoro ouoz lurs rolelueurluoc olB oseolunu alrrnluaS 'PCrlcreluv 'erlerlsny rS llclr;y ulp runrirod Fpns udnco oJepurs lncs op euoz .ecrpns BJeJs -rlur uI 'ruB oprerlrlu cp elsrr^ pur^B t-I 'acr8o1o-a8 rerrolsr e ere aqcea ruru Eac urp ezeoitep rrnlncs roleqrue opcog .ctpuncs-ouat rnes clqoq-osnr olse redo.rng e eec ter 'untp -nunj Inlnxs €zearuJoJ o pJoN op rrcrrouy 'II'EZ u gcr8oloe8 eurrul e.rn8g uI al€l -uezerd luls acrpJou reJeJsrure elrJnlncS 'rrno1e1d 16 rrnleep uI al-npurpzg.rq oaruole8rnc elede ro1 erdnse leuorice nE apun ollrPru rnlnle^ru erdnseep eleluorurpos snpu ne (rrgcrprr) a,rrlrzod ecru 'acgrourelatu -e3o.rrda rrgcSrru lnrzrlt letr{ 15 e,rrldn.re rcor olrqcel ed oreluarurpes rolelerls ue.reundap srtured e eunrsraruqns 'rculp€ urind ep rrnpunJ Flseecy lrgur nBS elalueurluoc auroJleld purur.roy '1ggur Inla^ru qns sunfe ne rolrrnlncs elu rrrnrirod rreru o(rrFpun;ncs) ,rrle8au suos ep lsoJ nB ecrueSorrde el.rgc6rur epun olocy 'alrqelsur eleuoz ezee1'ca1e ar€c e.rerurrduroc ap ecrua8oro elrrgc6rur nc lseJluoc ur 'raileocs Belelrlrqel
I (HOLOCEN) CUATER. NAR
fului sub actiunea vintului
r0 000
/, q
r 000 000
PLrocEN I TERTIAR
valurilor
]
9i
EOCEN
-i
\evada;
Sierra
forrrrare
vulcani
\de
\ inceputurile evoluliei omului ; dominalia elefanlilor, cailor -.i carnivorelor mari
./
Sedimente nrarine depuse pe cimpiile litorale ale Oeeaaului Atlarrtic si Golfului Mexic; depuneri fluviatiie in regiunea llarilor Cimpii si in bazinele din \{un1ii Stinco;i; sedimente manne groasc depuse in regirurea de coastd a Pacificului
2; 000 000 36 000 000
Dezvoltarea balenelor, Iiliecilor, maimugelor Aparilia
58 000 000 Orogeneza laramici: Stinco:i
./ qJ
r 3 5 0 0 00 0 0
Oro*"n"r^
-./
nevadiaui: intnrzilrnea Sierra Nerada
batolitului
Perioada mamiferelor
Primii cai
lbrmarea Muutilor
de sedimente marine.pe cimpia litoral6 Deplneri a Oceanului Atlantic ii a Golfului )Icric 9i i" geosinclinalul 1{untilor Stinco;i
CRETACIC
antropoidelor
Dezvoltarea mdrnilerelor primitire; extinderea gramirreelor (cerealelor)
PALEOCEN 63 000 000
civilizatiei
Dezvoltarea omului;
t 3 0 0 00 0 0
I
I oLtcocEr- |
^y.".'" ""."'an"^-. ni;'"" i;;;;
(-a.r'adclur
Aparilia
Antropogea
Patru stadii de extindere a calotekrr glaciare 1i a ghetalilor nrontani
PLETSTO. CEN
MIOCEN
riurilor,
f)isnarilia A"ri.fa*ea
dinozaurilor, plantelor cu
;\
\."si"',,.
N
Depuneri de sedimente marine in miriledin vcstul S . U . A . ; n i s i p u r i d e d e g e r t d e p u s e i n p o d i ; u l C o l or rraaddo o
JURASIC
N ti 2
180000 000
ru.u
-,/
pali.adiani:
falicre
in
blocuri
irr
Perioada reptilelor
;\ ,/
\s.u.A. TRIASIC
Culnrinatia dinozaurilor ; apar primele pdsdri
Depuneri de strate ro5ii irr bazinele tectoDice din estul S.U.A. ;i in bazinele putin adinci din vestul S.L.A.
Primii dinozauri ; primele ntanrilere primitive ; rispindireacvcadalelor ;i a coniferelor
Depuueri de Sisturi argiloase ro;ii -si calcare in sudvestul S.U.A. r multd sare ;i gips (glacialiunea continentelor din emisfera sudici)
Abunden!6 de conifere; dezvoltarea reptilelor; rdspindireainsectelor ;i am{ibienilor; disparilia trilobitilor
230000 000
i PERMIAN
280 000 000
tu z U N
e
PENNSYLVANIAN
Depuneri de S.U.,4,.
strate
cu cirbuni
irr estul
Extinderea nrasivri a pddurilor de pteridoEt.. l,linte .u -pori'.a.e au format cerbunii ; primele reptile ;
si centrul
abundenll
de
Perioada amGbienilor
insecte
3 1 00 0 00 0 0 Depuneri de sedimente calcaroase, sistoase, in bazinele intinse ;i putin adinci din centrul si estul
MISSISSI. PPIAN
ra
345000 000
_//"r
eruPlr\e In .\es
\
DEVONIAN
,/ _,/
Deprrneri rJe :tratF marine groa.e in geo.inclinalele din e'trrl 'i re-tul > l i
405 000 000
SILURIAN
,/
425 000 000
\
r.naland
\
Rispindirea rechirrilor; culminatia crinoizilor
_,/ \
Orogeneza taconianii cutarea rocilor in estul S.f .A., statele Ne\ada -i t tuh
\
\ \ ,/ //
CIAN "-""*.
^ Primii amlibieni; i ,numerogi cora[: p]lnlete Paourl se. ra'Pinde" u s c a t u r i le primere orunte si animale care resn'irA ser: dezvoltares Destilor ---
perioada pe?trlor
\-iata exista numai in mdti: rispindirea molu;telor ; culmirratia trilobitilor
DepuneridestratenarinegloaieingeosincIinalele
500000 000
din estul si restul
nevertebratelor marin'
S.L.A. Predominn trilobilii r multe nevertebrate marine
CAMBRIAN 600 000 000 Precambrian; r'irsta este de peste 4 mjliarde ani
Numeroase perioade de,redimentare perioade de orogenezd
alternind
cu
Primele forme de via16; puline fosile cunoscute
cnop y InJarIoU InJerlrr Inrp€J 'Jleurlrur ro6n pnc_o1qroun,artl6uu lep np JIs^BJrlulp elrrJrled og'aualdauad rer. l.l"adseprgrlu.rlnyarlai eunzora ap gpuo$ad g8unl o FdnO 'l 'Bsrauir'a1red areru ruu eJJ ur .eunap elsuJJE prrr:r .rrunr8a.r u g1"iau.A .ff orBpuoxa o Jol arY 'fepei ap rqu; ri alnc ap erras o snpord ns rnlnJrozoalud lnrri.rils e1 ap aaruaSo.roaleuauouad -.p-.e1,I"a*rp 'uarozoaled_ura ul oluaurpas ep rJlarx ap rru lBInunJB n?.s aJBJ ur .rorrJlur-areu ap ierg 'eFurls ards alsa "1 Inlsa-pns .rer lnlsJ.{-prou amerBulpaolq etsrJp uI .uospng rre-i eamrFar ep grertsrifr aurq .nrlsi.raj rnlnltJsn e earlloloaF Elrolst ur lro Jllnru Jem ap lutad5r rE-s eJ JluJruruJrr rp aunrsJJJns .HI.{ ZI.SZ
-/:^l uospnH uospnH eueiuou euoz INJU
/7-,--
-- -_=-\?-
d= 3-,r
z.
!j!7;,!4: -:--. :--:/r
,
a7='= -'.r..-=
.a
'qr*."q(r
acest fel se numegte geosinclinal Sedimentul provine in mare parte dintr-un lan! de insule vulcanice aflate spre est. Era paleozoici s-a incheiat printr-o masivi oro' genez6, reuolugia appala;iand. Stratele de sedimente ale geosinclinalului au fost puter' nic cutate gi rupte in compartimente care s-au incdlecat (blocdiagrama B). Ca urmare, a muntos in locul vechiuapirut un mare lanf-lndoirea stratelor poarti l"i bral de mare. numele de cutare, iar structurile onldulate care apar se numesc cute. Suprafeple incli' nate pe care se produce alunecarea sint falii ile sariaj, procesul insugi numindu'se gariaj , Morfologia muntilor formafi prin cutare gi gariaj se compune din forme de relief iniliale (vezi cap. 22). Agenlii de denudatie incep sI atace formele iniliale chiar inainte de incetarea cuterii gi gariajului. Dupi revolulia appalaqiani regiunea a rimal relativ stabil[ ,si in repaus timp de multe milioane de ani. Procesele de denuau redus muntii la o formi de teren datie t . . cu relief foarte putirr marcat - peneplend (aritati in blocdiagrama C). Observim ci roca cea mai veche, un gnais de virsti precambriani, este prezenti in miezul ceniurii muntoase, pe cind stratele de sedimente cele mai tinere, de virsti palcozoicd, rimin in zona de minimi perturbare, la capitul din stinga al diagramei. regiunea a suferit 1n fig,tr.23.12,D, din nou migciri ale scoartei insi de o naturl de cele anterioare. Este vorba diferiti de faza palisadiand', care a inceput in triasic. Resiunea a fost fracturatd intr'o serie de blicuri, fiecare dintre ele inclinat fati de vecinii sii. Fracturlle sint un tip d" fuli", deosebindu-se totuqi de faliile de ;ariaj prin aceea ci au o inclinarc aproape verticali a liniilor de rupere 9i prin absenla vreunei comprimdri gi reduceri pronuntate a scoar{ei. lnt.egul fenomen poate fi denu' mit cu termenul de faliere in blocuri (bloch fauhing ). Peneplena formati inaintea falierii di suprafelele netede si inclinate ale blocurilor. In blocdiagrama E, regiunea a fost din nou redusi la stadiul de penepleni, indicind o alti perioadd lungi de relativd stabilitate 366 I Relieful scoarfei terestre
Regiunea a trecut apoi printr-o alti miscare a scoartei, de naturi epirogenetici. Aceasta a fost o ridicare foarte simpli, firi falieri sau cutXri. Ca rezultat: pene' plena din figura 23.12,"8 a fost pur 9i sim' cu circa 600 m. Riurile 9i alti plu inlllati agenli de denudalie qi-au reluat activitatea, sculptind rocile mai slabe gi formind astfel vii. Rocile rezistente - gresii' conglomerate, granite gi gnaise - au rimas, formind creste 9i masive muntoase, asa cum vedem in blocdiagtama F, care reprezinti starea actualS. Morfologia actuald se datoreqte exclusiv intensitilii diferite a eroziunii tere' nurilor cu structuri petrografice, formate in cadrul unei lungi serii de evenimente geologice. Capitolele 32-34 abordeazi particularitetilt individuale ale formelor de relief delvoltate in cadrul structurilororizontale, cutate, a structurilor in forml de dom, a celor cu blocuri de falii ca gi pe roci eruptive extruzive gi intruzive. Un sistem internafional a formelor de relief
de clasificare
Sistemele internalionale de clasificare a climei, marilor grupe de soluri gi vegetaliei naturale au fost discutate in capitolele prezinti concluanterioare. Plangele 2-4 ziile acestor clasificiri. Este indispensabil ca geograful si adauge un al patrulea sistem de claJificare - cel al formelor de relief completind astfel analiza rispindirii pe gloh patru elemente fundamentale ale u ""lot geografiei frzice: clima, solurile, vegetalia qi formele de relief. Un sistem de clasificare bazat in parte pe geneza (originea) formelor de relief - 9i i.r p""t" pe configuraiia suprafelei uscatului este adecvat gi relevant in raport cu sistemul explicativ-descriptiv de analizi a reliefului pe care l-am descris in capitolul 22. Un aiemenea sistem de clasificare a fost elaborat gi aplicat de Richard E. Murphy*, avind ca rezultat harta formelor reliefului + RichardE. Murphy, 1968,Lanilformsof theworld, Annals Map Supplement No. 9' Annals, of American Geographers, 5B(I).
Association
'a11eur rrdurrc ep rurpnlrllu e8urle 009 elsad 1od lor.relur e.rds nnurluoc pileu; es ec eyrdrur3 'ull guflcur es eiu;e.rdns a.reur e.rdsurp ern1e1 'J ed 'ur 00I qns rr€Ialruep . nc eie;e.rdng 'lldrutt 'ur
rcrrlour
rriuele,trqce)
: (r.trlerurxordE pzeerurn runc €dnp
lurs Jsau
oW od 'e .J .elerelq ur.rd -gep es 'oe l€' lW elelueza.rder acrSolo;rour aselo aseS oloJ acr8oloJroru alrunr8au
y - srorlDl ID)11 Jo uorlBl)ossy -rdug puo rlrauag qtog u1 pasog stutotpun.l to uount{ 'Lg6I 'dqd.rntr1J 'f, prerlcrg -tssn17 lottodg y x ocrozozern16 crozoeled ul ll€urroJ liunu ep rrntsag '(ruatinpddo nns ntunnq) tualuopalur ltorrn6 .J 'r.rniue1 elsace ep asrqrur elurolq elrrdurra r6 eleurzeq oal.rnoteld oelerlu; alunrFe.r apurrdn3 'pcrsernf epeor.red gdnp tetu.ro; '1nqo1F g.rnfuocur et eseolunur r.rniuel ap uotsrs uj-l 'urdpo Tnualstg .V : rrirugep
'PIeluourtruoc
FurroJ -re1d ap rolunr8ar e 16 urdlu rnlnualsrs ele ourreruqns ol€rxe rolrunrxeuoc a1e 6acrueeco rollIIBJ rS .rolaueqerB e1e olueru€rurle rolol -edrcurrrl e rS ec 'e1urn1cnr1srunr8er elde6 ro[oc eorrpugdsgr plurze.rd g1.g6 ern8rg 'rolrrnlncs el€ aleJnlcarJ rolrrr€ BreJE ur rS rqcal reu esBol -unur eurelsrs JollB B nes urdle rnlnurelsrs BJBJe ur esndsrp 'elenose ecrueclna rrnlpsprl nc rB r6ur1s nES r^rlJ€ ruBcln^ m euoz ,aIDIozl aJTUDJITAnJy .A 'eluecErqns rolrJnlJnrls erdnsuep enurluoJ r,rndrla,lur PzeeuroJ ereluerurpes ,rJor ap auoz elseJy .rqce,,\, reru earuaSo.lo eurelsrs rolle elB nes urdle rnlnur -elsrs rolrrnleep rB .rogiunur €reJ€ ur nes rolrJnlncs ele eurlulsrrJ gcoJ ep rolrrrlr ErEJ€ ur pge as 16 ezaua8o.ro ap eueuroual lnlsouno nB nu eJeJ erel .g -ueulpes elrzodap tJ tuoz .antuauTpas unitpaul .elBrJOSe earuerln,^. rrnlgsPrl ri r.rnlsroq nc 'eueqer8 pururoJ oJolrrnlnJS ele ap evoz.rolttnlnrs ayo (tft ap) anrnrrDt! !!ry .y '(g .urd1e lnrcund e1 ua rarlrugep 1n1sag) rnlnruelsrs B lsel-tse arern6g;sap eJ]errr Jp pJou el elBnlrs'rnlnlururBd B acrlersreireocs e[E ,elrqels '\tlsotnoT ..I e^rs?ur rrncolq ep evoz "r/l2rnrs 'puelrqurec BpBorrad urp ezeuaFo.ro ap r.r-uc6rur lrreJns .r€ur nE-u rrnlncs alseay 'ple;e.rdns ep eco.r ulp o,,ro0g alsad ezeaturo; Urr
eullelsrrc elrcoJ erBt ur 16 6r1a,lur Jp JArznJlya e{rcor nBS elueurrro$B arlur Iu{ 0a€ ep eJeur rBur eJeprqJsep o rJru plulze.rd nu e.ret ereolrnJJJJur eIrB o csernlgrle eg .pie;erdns e8eerlur ad ag pzeeroge euer.rqurecard elralor eJ€c ur euoz ,urd1e rnlnuralsrs E ptrlsal-lse are.rn6g;sap BeJBru ep pns BI elBnlts .rnlnlurruBd a ecrlBrs ref.reocs alB .elrqEls 'e.^,rseur rrncolq ep euoz .rcuDnpuog a1lrnmcs ,J .lrolreru r16aae ep elBlrrurl -ep elerolrl
epdrurc ,16eleurzeq .e1.rno1u1d .a1eqe; 'elrcol rurJEper JBop alrunr8e.r rJre asnlcur luls serrrpr nE rrnzEc eleun u1 .ecrleue8o.rrde r.rpa6rur (co1 tn,le ne Besap" 16) co1 rnae g ps aleod as rsep 'pzaueForo ep ue{uoueJ un rcru rorrelln lncsounc lEru nB-u e.rec 16 ,Fcrcelcrc epeorrad ep eluruur
oloJeoleruJn
trc
,
rS
A 'U 'T oJ'J oV eleratrl urrd ol€uruosap S 'a1e.rn1cnr1srunrSor etdeS UIrqBts n€-S
olBrnlcnrls
elrunrtell
'eJEInrunce ep n€s ounrzoJe op oecr8ol - ealrerl ep alrrndrl Jerlor Ie rBI 6alErnlcruls alru -oJroru olas€lc - eolrop IE -n13or Fturzordor Inrurrd : (arefrl) rrnloqurrs 3p rrnlos rerl otsasoloJ rualsrs p8arrul 'gco,rrqceur r5 FIIIn oreruroJur ap luoluala un rnlnuolsrs pp rsrtsoloJroru B oJezrrel -cerec ep gcrrrdure epotatr\l .roleselc rrrrugop Ezeq gzBautroJ (otuocBrpe rrirzod ur eseof rEru oloc rs oll8ur rplll elec olalcund arlurp olulilpuJ op EiuareJrp) glrreler Beurpnlrlle IS Flnlosq€ Beurpnlrlly .ecrrarunu lcrrls Ilirugop Ez€orurn rnlnl€csn ole eculoruoJ8 .ar8o1o3 rolelcadse ee.rri.redrurqns Icly -rotu ur gcrpe oerecgrselc ep le^ru €olrop ur tursg8 o ,tqdrn141 rnlnrurlsrs e Errr Ie -rdue eluauodruoJ 'osEIc rolosre^rp elrriru -gaP uJ lrcrldur osurJdnc lurs nu erec rnlnJ -Jrler ale oarlsrrolceJBc rrlelep ollnlu edrc -llu€ nes Bepo^eJd e nrlued eJBorJoluBoloi -url3ounc FcseosoloJ16r ps tEluorurrodxo rs tlrp8erd eurq 8o1o^;rouoo8rnun alrtured pc eoocB olso ocrlauo; rrJBproqBB esBOrOI€,rep llqasoap prnlgsprl o .orBcurselcop Inluelsrs ulp arJo8olec Brorl e 15 erurrd ur Fsurrdnc olsa - nlpets 16 socoJd aernlcnlls - Jorler op roleurroJ Inlpnrs ur ocrloua8 rrrqproqe e gzeq €ldIJJ .(e.relnrunce ep nBs eunrz -oro op J_ellor)erelgBu lsp nE-r er€c ecr8ol -oJroruoo8 ro-lasacord rrrnt€u 1e rS (e13o1oy c(olernlcnrls -roru) leia;erdns reriern8guoc IB runr8er) rolroor lerirzodruoc Ie rS ocr8oloeg IEISTJ^ INIJOdBT qNS JEIIEJ AP JOIEIUJOJ earBcIIlluapr ur Arsaccns olBcrld€ ,e1ep ep rrroSelec n€s rJnlo^ru rcr1, gzeezrlrln Jorler ep roleuroJ 8 er€cursBlc ep ,(qdrntrq Inwelsrs
'*Lg6I ug dqd.rFtrq eP orlllqers e[rirugap nc aletrruroJuoc ur ornlnrualsrs BeJoucsap sof retu rueO .nJlsorel
'rrrha-
c
z g
a
\
l \ i -l \ :l H
\ ]
ffii
E ';
o
g\
x
= itt
rrl
!D
- 9 o ? b o
:: '-= 1:6 J C E'A = ? !o> q':
fr! EO N'i
!b+
;: ,:
368 | Rolieful scoarloi teretrc
rnt
flc
p < <
x,d6
i;'
2
z
+
. l Q 5
D
-a
!
; o J.F
FS
-=' ! o g o g.oc
f
o
)-
i = F F E
-
a) tr. e!. 0eE cts(
F!
=
@ i
P
@
F F j
3 E Vt
-
\e v
t
i
1-
6 la A
/
;.
rf|Lb_"
i
I -"' -L'
ri
-'-'t't'
a
@ \o
x E
\l
i -+-
,hui
I
! A ED
I'1
6 U
€g a.;
=) N
P
h E o o > l
,!3
.9E 9,! E i
llJ
EOE
E
uri == NO
, .o < l l l
=
b
r r l
Irl !i
=-o
uJUlE A(/'^ 370
Relieful
scoartei
tereetre
. * ;st
o o E
-
,o c o
*6 e €ssEF ; opooX 3
e He f r ! = E X
I
r:-iFq
e 6 -oEF 6i :! XH E . , " E E 6 eVpfi o
o II
t t l
LI
zz
r€
^-
6 *5Ed:
P 8 9;,QHg
EEffiE
* E
,H9
tsE n! a. H
'
;i c,) EOd 2 2
-urrs alurlsed lsoJ nB (rsxarsroq) S eSuBIduI +
elBurqruoc Jerler ep esBIJ erPlnlunce op rs ounrzore ep Jerler op esBlc rcurc Jolec Bor -rpurdsPr gre6rip;u; olse gI'tZ BrnBU uI
ep rreleq8
'tuaze.rd ur ?lolec 'anno1? atop) '1ueze.rd ur
ep alr.radocu runr8eg
ereqrl rep'Belsecu
'J
pdnp nes 'urrg16 nes ursuocsJl(
.rolrrfercel8 pdrult ur r.refeq8 elr.redoce ep euoz 'ruJ!!1il nos uisuoJstlil rctlntcn1? DaunTsuorxg '0r, 'elerfue.reyrpeu lunglelcelF nc elrunr3er 'ur.rr-rr16 rA ursuocsrlfi gzeeuruesep B ploqurrg 16 'rueeolsreld rep r.refeq8 .ro1ylerce13 rorrelue ep elrredoce runr8eg
'xor€cursBlcep Irln 15 cr3o1 ruolsrs un-rlul olezrue8ro rS etrlrqels rur{ ocg -erSodot 16 acr8oloeB eiurlSounc ep e1Blr1 -uEc erBru o opurrdnc (g e6ue1d) Fluelsrxa €lJBrl or6nlo; 'rol rrrrugep B 16 rolrrrog -olec eiur^ud ur eJounu rJFqurrqcs oloun rS oJesocou rue^ap 1od rrieurroJur rou Jolseca Eurrunl u_I 'erzrcard ep oJetu rBur p€J8 nc 16 olriunupl;€ reru 'al€p rou rede ac ernseut od Etpcgrporu ornqarl elreq ,piurcesuoc u 1 ' a r e t 6 e o u n c o re p I n r p e t s u I p c u J B U B o s uerol op elrrBf,ocJacecoJeoop .ouac lnlosqB lurs nu 16 lerauaS JolcErEc un n€ rnlnl€csn roioJerdns e13o1o3.rour rS tertsqns urp ncor erSoloaB erdsop olrripruroJur eleluaurluoc rropurlul rreru od .oluorcgns olEp ap rasdrl Ezn^Ecurp 'llurnl € Flr€q o ed sndsu€rl ep norts luIs rnlnJarler alrrpcgrsElc .a1ern1eu roriele8o^ rS rolrrnlos 6reurrlcInz€c ur 16e3 'uacolsreld ur reriercElS elalcaya lrreJns e orec prBlualurpas erdul.rc o pcrp€ '8dS elerelrl rnrd pluuruesep else remolod € elEJluoc euoz 'parlJn letllrlc rnun ocgrc -ads ear8olo;roruos8rolasecord FSndns'roue,{r -puoC Inlncs ur ounrsardap o gcrpur orer qO e Floqurrs ur.rd leuuesep atso oguo3 'eporun tJcap eprre llnur reur rrirp Inurz€g -uoc ur leruJoJ un-Jluud lezrralcerec Jerlar 16 urdle Inurolsrs ur srqcur ,* 00g 1 elsad op lleul Srpod un ec el6augep Ir oc €eec 'P.Ly ur.rd leutuosop atso operoloJ 1tt1oq*rs 'Fplld e0 .rrro8elec rergces ole lnSrpod poc ap elorelrl ounrsoccns ur n€p es o1e1d -ruoJ Inruelsrs ur aunr8oJ elrurnue o ecrpur '(S eSueld) nrtserel rnlnJarlor E nrlurd rulrrrrroJ e glalduroc Blreq o IaJlsB os-npulz
'tnlaqS
'3 ap anndoco alalodns 'epJre
euoz rB lsrec ep lunr8er eleun rA rcre esurrdna lurg .eueaolsreld .r;un.rle1ce19asndns lsoy ne-u e.rec rA ur{ 9I BI nrr un ep pcrru reur else e.reo1g3.rnc rolede Belelfsuep eJec uI 'antntep nns arnxsn tum?ag 'p 'euacolsreld rlunliurcelF asndns 1so; nu nu erec rS gles.re,lsuerl p{ue1s1p ur{ 9I ereceg BI nrr un urlnd Iec ep EelBlrsuap ere elueueurled e.reo1 -pBlnc .rolade er{e.rn?guoc erEr uI 'apaun tunt?ag 'n runc : gz€orurn urrd rS , t3 m oB op on eleteul orunr8or op osElc rcurc B ea.Irlrq elBuruesop 'ppntce -Bls olrrurod rnl €ruroJ Inlnf€sIed pdnp
elrugep
pulp 'cr8oloag erepe,r ep lcund urp luacar ,{rlBIeJ lBuoriCe nB nes oluazerd ur 9z€euori -ca erEc acr8oloJrolrloe8esecord ep IndII erBlnruncB ep Is eunlzore ep Jerleu 'ocr9oloJrour runrBer ose6 rolec Berrpuldsg.rqzue6ripJ.,ltt'gZ Brn8rd '1dn.rqe gzeelrurlep el erec r.rn6rpod nes rrnleap orfunur ap elernfuocur eurzeg 'runtsatdeg 'dq 'uI 0sI qns rrglearuep nc euoz ur.rd rf li.rpdsep 'tlelozt '71,9 ornultuorsrp '(insndwp) tlnpozr_ iunpy llunyq 'ur 009 elsetr ap rr9[e^ -ruep 16 al€urlcur cruralnd alued nc euoy '4un1q'1g 'alEll€ds 3re1 eueotuua rude epun elelcund ep €reJ€ 'ur 00t qns rrple^Iuep nc 'aqn4 unitpo1 '4 'rrr 00S I alsad ap rurllgug nc tunt8eg 'ur gg ur{nd ep lleul 6tu.rr.,lod lec 'e8unfe t6n1o1 pcep ones un-rlurrd ?urtrrrel es ereru BI gu;d eBunle nu (rtdurc ap e.rrqesoep e.rds) erec 6rpod rBp 'u 00I qns rrple^ruap nc'auIpnlIXI€ u 009 I qns puoz o else sof 6rpod ufl 'ur 0g lBrnnu ep g aleod IEIoI InJerler 'r6n1o1 'rnlnueaco lnurrgl
't-**,*.r
lVlodelarea versantilor
,,r-ersantii dealurilor'o sau,,versantii viilor", cu referire la supra{'e1eleinclinate cuprinse intre culmi Ei fundul viilor. Aceste forme de relief asiguri scurgerea apei sub influenta gravitaliei, in cadrul unor sisteme de drenaj ce converg spre albiile apelor curgitoare; acestea,la rindul lor, duc apa gi fragmentele de roci spre oceane?pentru a completa ciclul natural al apei. Natura a inzestrat atit de bine suprafata uscatului cu versanti, incit suprafetele perfect verticale sau perfect orizontale sint extrem de rare. Mentionlm cd metodele de reprezentare a reliefului pe hi4i - prin haguri, curbe de nivel sau un peisaj umbre - nu pot reconstitui compus integral din planuri orizontale gi verticale (de pildn, un joc de cuburi pe o masd). ln'capitolul de fald ne vom ocupa de procesul de modelare a versantilor sub influenla dominanti a apei, care aclioneazi sub imperiul gravitaliei. Vom insista asupra acelor procese lente prin care roca din substrat se transformi intr-o scoarlS de alterare. Materialul rezultat se deplaseazi in sensul pantei, ajunge in albia riurilor care il transporti in regiuni din ce in ce mai joase 9i mai indepirtate. $i ghelarii, vinturile sau valurile contribuie la.modelarea versantilor, dar despre actiunea lor vom faee referiri in capitolele ce urmeazi. Meteorizagia Ei ileplasirile
in masl
Meteorizagia (weatheringJ este acliunea combinati a tuturor proceselor prin care roca este descompusi sau dezagregati in urma expunerii ei conditiilor subaeriene. Prin meteorizatie rocile dure gi masive se transformi de obicei in scoarta de alterare fin fragmentati. Fenomenul este adesea definit ca pregitirea materialului parental pentru a fi transportat de agenlii exogeni ?pe curgdtoare. ghelario valuri qi vint. Intrucit gravitalia isi exereiti forla asupra intregii materii, atit roca din substrat, cit gi produsele de meteorizatie tind si se deplaseze, si se rostogoleascd sau si curgl pe versanli intr-o mare varietate de miqciri denumite deplasd,ri in masd (mass wasting). Procesele de meteorizalie pot fi impirlite i n d o u i m a r i g r u p e : .p r o c e s e f i z i c e( m e c a n i c e ) 372 | Relieful
scoarfei terestre
,*
.!:i; .1':l. : . - ?
9r.
ffitr
'rou1q$ 'r o1o5; ""'* 'i;li;lj;"";i;"3 1o"1="f
.e1ucr1ra-rrrnrruld Jp rrJJ$ {oop rtr Btuiunuord ara.rnsg o purluaz:rd .pulrlolr.t. ap orsa€ rrr ldnrqy Z,I,Z .4g.
'(t't'; 'ig) ;rlrincse rrqJnu ri rrniloa nr .;)reI -nrqirrn alrr.lruFer; roun .rralir:u purp 'aradn.r rp ci:tlr:rrlns rou ;-,d 'J-rrspru 'llrnp rroor eare8 -.r-riir:zolr .ru n
*,re':rtsuzapap rrndlt atfr{lc I.fA 'tsf.{
III
.ii)
IIIp
JIPpIOIiTs-
IJI'l(lJ()..\
[,4lsE
PuIl
-oBz; ir qrreuiB rro n seur c p .\ r,rJa-rrnrI')uudi-Jp .rs ilJl?J (.t.ttr1tra:rug.rcJ.rruul) nrlrrr;r eie.;ertlrrs llJ !i)r}.1 ap irnilla,rut ezil.)ruJo.} .rs uInI€J
I i' :Is ::::;;';:::r.f';'i,,i::"#o .#"'"f'f::::::l:I':,!
v:
Y q
-j!*ni\, \. i '
\' r .\ ,' ./ .
W- ,, , . - 1,,/ :
!
':rr.t :jp ;j:rp.ir1li.,'-
.rrsurilro .]lrlllrrrl g_dnp .4ie1.riJJ dp glerudas '!liirJurlil glncrl.red r:rn8urs o-J]urp !]srroJ . r l t r n i . ' ' : ' :; . t u J . ) l . 1J r € J u ! - , l t . t r r r t n . i t r l t l t l '.ol+) tttrt|ttttttti- atniatSozap e11nz;g '(t'ti lrrunuJp pulq InsJJoJd 'riungrB ur unrluro;.-ap .i:- '"ln;JJ ap '(.ir;rsor3 JJrls€lJ JJ€luJurrpJs ;1r:ror JlrJoJl
,i l
)
_
grtrl\Jl r_r FpJgliuetE lll rrorr-ori .\rle[JJ llElJurur
J.\rznJlur rfrrngrs
utl),'llftln.)lt ,)lt.)!,H'!.|0J,)l).rr,1t1rr,rurierJ l 'nzeeuorire le J.)rJJl\.) lnlrarlsu JlJo[) l] oJ .r1.iirtg JrJpJ.\ ul tuJ-\€ llu oelserJB pulJts.:I 'ltsrlsqns ulp rrJOr e arelrurJgJ .)p ;rrlarrro.r8 lnpou tl rrolrrJJJr ruerural nrletI .)lsJ .riuzr.roal rugcrlrlxa Es l!ln -;)ur.)l) aiasacord Erpnls € op Jlursul
,
rolrror
t
1_r.rg'e.rEezeparrleruoac
'alr
Jrlurp or€cag ap .rlerauaa' lurs rnlnlos rS rrcor a1e elcadse nus JrrloJ 3p eruroJ ac es rS alenpl^Ipul rr?qurqcs olrrul wFlpre -rodur reru olac wqcgrluepr qs ecJacur mol 'aldrurs eldacuoc u1 rrirgdsap ap ne.rB purg 'leurqnroc elJBoJ ezeauorice rS axalduoc 'nlulrl, osecoJd 16 lurs asacord elsecs r6eg
,*r-*.q5
'r\f.i I'ig. 24.3 Mare de blocuri pe virful Meilicine Bow, Snowy Range (statul Wyoming' S.U.A.), la 3 650 m inilfme, Roca este un cuarlit (foto A. N. Strahler).
ele. Figura 24.3 infnligeazi blocuri fisurat€, dintre care multe au suferit o frag' mentare in buc[1i mai mici. ln diverse roci cu structuri caracteristice vom intilni qi alte forme, mai pulin rispindite, tle dezagregare.Astfel ardezia tinde si se despice cle-a lungul planurilor de clivaj, iar ;isturile se desfacpe suprafelele de folialie. Procese Ei forme de rneteoriza$e fizici P r i n p r o c c s e l e{ i z i c e ( m e c a n i c e )d e m e t e o rizalie ian nastere, din roca masivi, particule fine, in urma interr-entiei unor forte suficiente pentru a desface roca, ferd si'i schimbe cotrpozilia chimici' In regiunile reci, unul dintre cele mai importante procese fizice tle rneteorizatie are loc datoriti formirii qi topirii alternatir-e a cristalelor de ght'a1ri in spatiile poroase 9i in fisurile solului ;i rocii. Cind apa din fisuri ingheati, se forrrre:iz;icristalt de gheatl aciculare de-a curmezi;r,l orificiilor. Crescind. aceste cristale e:iercitI o presiune foarte mare asupra peretilor, astfel ci pot fi cu ugurinli sepaiate irlocurile lisurate. Chiar rocile masive pot fi -et-arimateprin dezvoltarea cristalelor de gheat[ formate din apa pltruns6 anterior in roci. Cind apa din sol ingheali, ea tinde si fortneze strate de gheal[ paralele cu suprafala topografic1,, umflind solul in sus in rnotl neuniform. 374 I Relieful
seoar;ei terestre
deasupra limitei pldurilor. Aici separarea ,*i sfdrimarea blocurilor fisurate pot crea mari intinderi de teren presirate cu blocuri unghiulare (fig. 2a.3). O asemenea intindere se numeste ,rlare satr cirnp ile blocuri (fnlsenrneer,roch sea) sa.un1,aresau cimp ile bolooani (boulderfield). La mari altitudini, acolo unde existd abrupturi puternice cu roca la zi, de pe fala lor cad fragmente care alcituiesc grimezi conice de blocuri, denumite conuri de grohoti; (talus cones) (fig. 2A.q. Strins inrudit cu creEterea cristalelor de gheali este procesul de dezagregare a rocii prin cregterea cristalelor de sare. Acest proces actioneazi intens in zonele cu climat arid ,si duce la formarea a numeroase niqe, pegteri putin adinci, arcuri de roci ,si scobituri in formaliunile gresoase. In timpul lungilor perioade de secetS, apa subterani este atrasd la suprafata rocii prin acliunea forlei capilare. Evaporindu-se in porliunea superioari poroasi a gresiei, apa lasi in urmd minuscule cristale de sare. Forla de cregtere a acestor cristale poate provoca dezagregarea gresiei, ce se transformd in nisip, indepirtat apoi de vint ,si ploaie. Mai puternic afectate sint zonele de roci situate la baza abrupturilor, cici aici apa subterani tinde si se infiltreze spre exterior, infiltrarea ei in adincime fiind probabil i m p i e d i c a t d d e s t r a t e l e i m p e r m e a b i l es u b i a cente (frg.24.5). In sud-vestul Statelor Unite, multe nige adinci, formate astfel, erau locuite de indieni, ale clror agezdri cipitau astfel protectie, atit impotriva elementelor naturii cit gi impotrir-a atacurilor armate (fr9. 24.6). Un alt proces important, dar desconsiderat, de meteorizatie fizici este continua gonflare gi contrac{ie a solurilor, pe misuri ce particulele finedeprafgi argild absorbsau cedeaziapain perioadele alternative d'eploaie,siseceti. Contrac{ia di naqtere unor fisuri in sol in perioadele aride, datoriti cirui fapt infiltrare:r apei de ploaie este mult mai rapidd la inceputul sezonului ploios. In rocile sedimentare bogate in argild (de exemplu, gisturile argiloase), gonflarea provoaci adesea o sfd'ri' tlare spontand (slaking), gisturile expuse la aer sfirimindu-se in fragmente mici. ilIajoritatea compugilor cristalini' cum sint mineralele din roci, tind si se dilate la
Rlsrxa epun Inl€1s IIIP olilueso^ 'eriezuooleur oP Inuau IIP^ eeunr8ar uI -oual op ledrcurrd-ur olBrauo8 JoIIor op oruroJ eJsolaundur reru oloc eJlurJd erPrrrnu es alIJ -nrrroq 'G'yZ $ g'VZ 'BU) (auop uouvqo{xa) ant\otxa ap uoP un etse InlBllnzer €cor ap -{Isetu rnun InlolsJrc ed eJede roI ur ernlcnrls PcEO
'\L',VZ
'8g)
'(uoselry ,{eg olo;) r6ocu;rg .ro1$tmy41 la uarpauac Inrolres - er{BT ouluJol{l '1a1ice.r;laF.sndne.rerculE c.rrc Jnun er6r;qo 11 ap 'Elt mlalerad azaq BI aturrrroJ 6gtoqort ap frnuo3 t'tz
ra.rlerd eereleoldxe tlntu Pzeorn$n Ia uiueza.rd opun 'a.ror.rec ut PluapIAo leur 'rrrrgi ad ep alelcund arede roJ ur ernlcnrts alBo1 uJ or€ru ords PurlcuJ orec rrn6rlo,\ul BoueruosB Plulzard lErolrl crlruerS InJolleu oe.r€1eec '16 gcqerSodot 'ourlcul es Es PuIl ole.roue8 ur oluls olal€red nc eie;erdns nBS ollod op ellrnsllo^u"r ecor asurrdsap 'rrrPlBIIp €alsece.rmslJ rB Bnururp InlceJe '(FJntu egeoJerunu nc ?cor o-rlur ecoreoep -reru 'JrueJB) e,rrsuu olrcor el ourq E^Josqo os rS ( atnlcntls ?uuaarls ) lof ul otnlrntls Jrnlrlslror ap gturoJ o ariernsg Elrrunu olloNt 'p1e1ua.rerI op eia;erdns ereredas es€ru ap pui.rdsop es ol€rts cp rr€ru elaqced o16 'secold tnlsece 1nrun1o.l' .roSn Inrpeo ur ogie;erdns e1 pulSunfy_'roi e16e.rgur r51 ecor -.reocs a1e ecrleuetoro rollrpruroJaP lndrutl a6errn ' rolrunrsard uI olelrcraxo PlrJol€p aricerluoc ereo6n op erels o-rlul FHB as (ecg -roru€leru rS e,trldn.re ollcor sol€ reur) Pie; -erdns BI ap rurcurpe rJetu €l PlstuJoJ ecor pa preprsuoc rr3o1oe3'ereor.redns Jolrrn:luoz -rro € ounrzoro ur.rd rrrpt.rqdepug FllrolBp ' p i e ; e r d n s r p r d' e o r ( Ie reur e8unfe €cor ac prnsgtu ed oaluerqtue rrunrserd Bareppcs urp 'qcrzg Bliezrroe,latu oP Fllnzer oJ€c loc e1so 'trpugdspr 3re1 rS sor.rnc secord 1ete1 _ug 'rcor ep rolralue plrqrosqe ede urp uode,t ep or.rgru €ereruroJ rS pqeqord alnqrrluoc erec eI -encsap e^rseru lsllnzar €c a'Ie oc €oal 'IJEtu olreoJ rrole^ BI rolrcoJ raie;erdns rrrnler -edtuir t"it"tpti olnurur e^otrc ur pceo.tord 'qcr.zg eppuocul^ rS .rogrnpgd rolrrn6rrgynt ap pludrcurrd qunny o rn8rsep Ft "tierttoni"-urzerde.r esecord elsoc€ rep orogcor rrrgboJbe -zap BrdnsB rlrleuratle rIrIcFr 16rrrrzlqcul _1n1or 'alueuodrunc ,rtldnp ed gcul lBrcardB e's nlI uI ecBJSop es ecor nldurrs 16 rnd ra'elejnuer8 n€s 'eJBtuBncsep op elBJls rude 1e11nze'r BJ 'IJnss BerFdB lod rcor ernp ieru olec uI 16 rerqc o(eu.rnrp rrgurelle Beuerues€ op IIur 'rrcor ep rcez nc) gBunl reru gp€ouod o-rlu1 erice.rluoc o erdnse pcruralnd piro; Elrcroxe trnln8rr; tet'asuelut rS eorelelp ,ualdeou orelos rrrnPlEc unrz psndxa olsa ilcor eiu;erdns 'erlcEr el elcerluo? os 9s rs errzlPcur Fc€o
lrrocc-.elor de rnetr.oriz a l i , f i z i c I r r ' r i r rl r a t l a r : i n i l o r l r l a n t e l u r t ' a r t ' l r r i l t r , r l t t l t l c r r ; t n i c r . - l. j o a c i trr r ' h u i e l u a t t ' in cortsirl,rrar(' {r:rlrtrtind l)rrr\ (}ca rleslht.rea Llot:rrril,rr lisrrratr.. .\rrr r irzut. I)rollai)il cu t , r t i i ( ' ' , l r i li{ : r 1 , .r ' ; i r o r r i . r l i r c i r r i l u r r c o r i } i sint aiiinc llartr'a inii'rioara u trtrlririului) inlilrtt irrtrr.rlouii nrari lrlocuri dt roci r r r a s i v i i . I ' , s . i s t : i a i c i g i o s i b i l i t a l . r ) ac a a r b o r r , ' l e ,rii !i I'ust r'{i'ctir ,:apalril si rnirr:asci lisura t l i r r t r t ' l r l o r : u r i. ( - f r i c r r n r .{ ' s t c s i g r r r c i r l r _ . z r . o [ t . a r c a n r i c i i r , r r ' ; r i l i c u i ni n t i s L r r r i , r a c i u n r o l iriscrnnat irr tlr.sprinrlorr.a :i nenurnirate qranrtit, dt rccli^ rrlai ll('s tiircli ror:a a fost tlr,ja s]arLitir irril altcralc s;lu lisrrrati I ) l l l . i i r r r i cp r i n a t : t i u n c a i n g h c t u l u i . Fig. 24.6 Ruinele T[rhite l{onse se nfli intr-o firidi arlinci. in peretele de grtsie al canionu!ni Chelly din gtatul Arizona, 5.1-.A, (foto llav :l'tkeson).
('. Ilila la li rn. l',xi:ti si :rltr" tltrttttri rnasi\ ('r.r\ f rsiitrti ili"! t'zi. rlllr frir;i llr('i'll('n{r.l irr\'('l i s u r j . i r r s i l i l t { ' s t ( ' : rr r r r s i t l t r l o n r t i r i r l c r ' s i j r l i t ' r r ' : i'lc s-atri j'crnr;rf- ;rrin tilzngr{'giu-t'it grirt}r-lIila-{i\ d,' rncA intruzir it rlrrrir. larii a llnui ['-rcrnPlc {rrr 1r'\t rrrir grosir'rI si nr'{rsrrrati. /5u' at'r'st sctrs siut (lirrriltirra rlr'zahar
iu
a lorrni fig. 24.7 l)rsfar:erea in {ri n grnnitrrlui u5urtazi e xploatari't de derruamare pt starii mare acestei roci (tolo { ontytn iri /irir'li ,,1' {gi'.- l}aret'. siatul \.icrrncnt)"
Procese si irlrnre de nreterlriza{ie chirnicd, lJr't,'orizaiiu thirnicii l)rrslll)rrne sitirilnirirri in trroIrictiltilr chilricr: alc rnincralr:lor , l u t r , , r ' i .. , l r n l r l u r r i i r t r r r r r r l t A r o r l l . r l t r r n r , i n l i l l ( ' r a l { ' l n a i l ) i r r i .a r l a p t a l e I ) r ' r r t r u a r l z i s t i t l a t t r r t l r c r a t u r i l t ' s i l l p r c s i u n i l r rr t ' l a t i r ' . y o a s r : t l r : i a - . t t P r a i ' a ! . ar r s r : a tu l u i . . . \ s c n r t : r r c as r : h i r n liiiri i*tlrlit:ii a(l;iugar(':r rlr' ,rrigeu si api s u l r s l a n l . r ' s 1 ' s e g i r s t ' s r : r l i u a l i r r n r l en l i i a t i t i n s , r l c i t s i i n r o c n r l i r r s r r i r s t r a t .{ } ; r d , r u a S r t t l r i i( l r ' . r ' l t r l r t l r a rri r ' o n < l i l r r i c r , . l r c l i i r u c r zilrrr latrtraii rlirr soIutiu. srrlului cLr tniner a l r l r r l i r r r i ) c i : i t r r l r r l i l : r r ' r , s t r . ir , . a c t i i s c fiiyypl'n2ii siiruri cirrc sint rrsor irrtlepirrla.ti, p r i r r i r rt t ' r t n , ' t l i r r l a l r t i s u i r t t r : r r t e i r t n r i ; c a r c . lt, tl trli!r'a linrl. :rrrurnilt siruri tiirr r:it e g r r r i a ( ' r t t l t o t ' i i , . l ( , ri r a p , J ! ) . a i i : r t . e i n r o r i l t s c r l i i n { ' r t t l r . ' .s c r i i z t l , ' a r t s c r t i i r i i s r i - s i s c l i i n r lrr, r'orirlr,rzilia lirrrrrir'h .i :iril ilirir'1r;irt"r1+' i l . . i ! l l l r s t t l i t t r l t i i l ' i . \ | l n r l i s l r t t t i r a t { ' ! r t i rr i a r J r r . l.l r r r t r r i l t : ' - i , ' , l o r i a l l l l ( ' g o r i i r i c p r o t r ' s t { ' . l lI l } 1 l ( ' r ' .
1 , 1 , : ri : l t r . i
ltt'i rlirl iti t''.r,'li,' ,:ilirnii'a i'ir : l l i r i | { ' t ! r i r i r ' . r i , " i l i n l , r t ' i i r l r ' r t r i r r t ii ! i i i ' i r f i i , l ; r ,'.liiiirir',' rrr:i::ii:i riiiir,;1i:ii. jii,,'ii,' t.fiilj1 ; : t ' s i r i l t i t ' o - , ' l r r i r l r ' : r ' l : : i l r i i r ' i l i l t t ' r ' : : tl i ! ' i ! c t ' s . l','frl"ltallii Lrli.l: !, :1' ! i'.rlr l,'rrrt;i ri,' rliLrlJ i l r t - l - r r r : . t l : 1 r u r , r i . l l ' : :; j r ' - . ' r i , . , j i : 1 .l ) : r c r i r r : r ' ; f i:i|ilr .,' !ti!iiritri:r:rr[!-ltrr gr,rrrit" i:t,'ltf| i i ' l t i : l i : r t r l ! 1 ' , ' i , i * r ' r ' ; 1 , r ; t ' ! i l l : i i i ! i ! li l i i i l i l t : l .1,'ziigrt:it. i.,t' g;riii;rr!:i, :r::tiitrii !i' , r i i r r : i l , . , i , i i r t r t l ; : l 1r - i l i r t l , t : i i r ' . t ' a r * i i r i i i i . l t s i ' : t t : l l l , - i : t - f 1 . ' i i ; i : { ' i r i t r { i : l l " ; i l t t i i i ' i , ' .i , t j i i . i i : i r * ; .i i ! : l r l ! i r i : - i t , r ; ' n ! , i t ' t i r l l r ' . ; i r i u l i l t : i ; r :
1176
Relieiul scnarlri terestre
r r ; t r r t 1 ' r o t l t r t t . r l i r r ( ff u l s - ' ) t l t t z l l l r y o r d r r r . i r i n z - I J i ' , i 1 . l r . l.Ii p i " l l i z t l J 1 ? , ) l I . r l I t ' ) s' trJ: . ) l t l r r t t !l r l r l . r ( l 'nlr 'l!pJdr{ stlrlutri;rs.rp ll iirrli lnunr-r :i,ri - r r i l r l l r r i l r i r : i t t { ,l ? . t : : r r [ ] ni 'l -. , r t t t 1 3 . r r , .u, ., , r , r , , , , . r j r r ( ) . i r ?I r l l l i r u r l . r r l l r r l r r l l ! l r l . i r t : J r r i , r l , r . , ' ) '.,;iriJ(ltuIl.,rI il .irr;,llrr., J{}lt.ror A- iur l}il
. ^ , r 1 ,r.t,r a u . , 1 , r . , 1 r , \ .l rr r r s s l u J ( ) l J l s"1r.rr,,ir, Jt\, .(€l.ii'rirJ) .rsuo.rn -..{)I'l j l o l . l r l r . r n J o i ( {r . , r r { , i t i t i , i i t t r r t t i . * t r . ' l l r : 1 : r 6 1 r 1i i f . i l u c ! ^ . } r . ) l 1 r J l r ! . r ( ) i . ] t ! r i r . , : r n l , r i r i l ' . r r , i i 1 i , .i r 1 , , " , r r . r J p r ' r j : 1 . ) s . ) [ ) ; r y r . r 1 i . 1 i 1 1 1 1u; 1. 1r r, 1 , r i r , i , , , , r ' . * - , . r * , 1 , , , r pF" .r r ,qr r , ; i - : r : i u r . r 1 r . } t } E J r i o s i r t . r r r l r r l l r r R . i ir i ? , l r } J l J t t r |
{li:l ItlilJt!i[!l: iJl]llI pt ri rr.rJ.)illtrllti{}.rji)i) ii.]{,.}{)ril l r u i l r t t i " l l t l l l l ( } s J t i l . )\ t t t q l l s r . l n u l l -utt.! 'ilr1.).ill: 'ili rrg ;tlttllitl:r.rstis r()lt;)oJ ezrl - { . : l i i t l ' g J } . r r r r r }l i } l 1 r 1 c . r tlltt[.r il:].r1rrtnrgl,: rr; '(f ';ll) (Suttaqna:t l"1i. irtltt . -it.t.rtit!s il1r',rtu.t,1{:tti',itru,ri.ltil .l,,ri,r i 1rr,rr,u rllf is tll -:lI)ll{Plr:}s'tl,',ir ,l;1 11 rl 'q1rrH.rr .11 illr ]fzrl(].1[)Itl'iriuztrl trltlru'rx'r.rp) errq "):rn[] ritit:[tur:.ri n;] .r.)rzlrl .rrr]rlnrir JJri).rJ rrI .ti)ztl -{ijtiiii t:.ittttii.rtr lirltr,rrl f Ir:.JZ.turtt glri,rr:r11ns i l i i ! r l , t r . . i i r t { i r l i } a ' i n t l r u r i l l J ' . 1 { r i t . l l1 r . r i , r p 1 r r 1 u l
. F . ! { ! J . i [ J . r i l 1 , r j c . i r . r r l n . j- r , 1 , , , , i , , r r : i u t l r { , , r g , '. , r u , g r r 1 r r , , , , r r r r , . , } l s { r r r r [11]rJi)loJ "rlr{llqf t!trouir} prrrrirroy -rtrlii il,J.)ullrr {rrr r. 1nu;3rrri ti.] *?rlrqtrL],, t]{ ()rr,lrz.)lrFritrrrrr.,l .rol.)[t]rJlrlrr r , . r . r , , i r i , , l r r r , r . , s . ,.1, i, . r t i l r , . r . r { p l , .{;I.b; ";.lt;} ;l 1t,.i.,i-1 !t!t!uo!!r.raiuJu{rlr; .-l!lll .itnlnrr).r .i-rfr'lr;.rr) .,1irr,,,,,u, p:l,,lr Ezu.xrrJo.l
,]s .iri,]rr:.'uiilir{i.i.),1 ,.,1.r1"r.r,,,.,, t r i r z r , - g . r u r , i u 1 r rl , , l r i r l r l s p J ; . 1 i r z , 1 r r r J , , q , , r r . 1 'r,r1r,i,r,',i.,,rlr.rJ '(t1tzrr1 nr,,* oi,1,1eoti ,r;rrzerj -uz"l}
l . i r r r J 6r o r r l '
.rr1rlrllls.rp
.r,. ,". .,,",r,,,1 u,
'(uosuqof se1lnoq o1o.;) g;rqlerrrdrtu DJo: Jp JIuJoue Jsprrr Jorrll e urrorradnq ealred eJ alBllorzJp Jrrll{tJxr JP rrnruoP |ut.- (eturo;r1u') lnters) Jlrturuol lerrorinu InJJEd urp Julo(I lJliipg rS *uoq qrroN g.pi .Ft;I 1 & -
d$1 s -a-.
' i l:':::{
E,$
4rbb*
Fie, 24,9 Domurile de (desen de E. Raisz).
exfoliere
au
diferite
{orme
Fig. 24.10 Prin meteorizagie blocurile colturoase capiti
^-,/
378 | Relieful
scoartei terestre
in plasticitatea nedoriti pe care i-o conferi conlinutul ridicat de minerale argiloase. Dintre reacliile acide care afecteazi rrineralele din rocio cea mai importanti este' prolrabil, reaclia provocatdde aciilul carbonic un acid slab, format prin dizolvarea bioxidului de carbon atmosferic in apa din sol 9i in apa subterani. Deosebit de sensibil la aceast[ reac]ie este calcarul, format din calcit (carbonat de calciu). Prin acliunea acidului carbonic asupra calcarului, se for' rneazd"un compus (bicarbonat de calciu), care este ugor indepirtat de apa riurilor sau tle apa subtcrani. Intrucit calcarul este o roci foarte rispinditl, acest proces joaci un mare rol in dezvoltarea reliefului' Suprafel.ele calcaroase prezintl de o]ricei goluri gi b r a z d e a d i n c i ( f l g . 2 a . 1 5 ) .$ i m a i i r n p o r t a n t i :rpare in cadrul acestui fenomen, indepirtarca din subteran a unor rnari cantitSli de roed, rrrmati de formarea unor sisteme de pertteri in care dispar apele superfrciale. Formele de relief asociate cu dezvoltarea pe;terilor vor fi tratate in capitolul 32. Specialigtii care au studiat acliunea acidu' lui carbonic apreciazi ci in regiunile cu <:limi umedi - de piltli' in partea cle est a Statelor Unite -suprafa!a unei regiuni calca' roase poatc cobori in medie cu 0,3 m Ia l0 000 ani, exclusiv datoritl acestui proces. Din cauza sensibilitilii lor la reactia cu acidul carbonic, calcarele din zonele cu clim[ umcdd au fost erodatc, formindu-se astfel r-ii ce contrasteazract crestele qi regiu' nile inalte inconiur:ltoare, alcituite din alte tipuri cle rocd." ln climele aride, totuqi,
contururi
rotunjite (desen de E. Raiez).
Lr 'a, Ftlnp) eecauera r-". t(.V.n.S .aruroJIIBJ ;pgFarsezep "rttj;tf";lTurp lnrors)pueg .ropiunuue.rerdordu
t.redep ep auoz
o..r1w
eopruo.r€
r.rncolg
ZI.VZ
.E$
'("lp"rr5 'N 'y oloJ) (.y.n.S .auozr,ry . JnlBls) lloogerd ptql .Fplr€TueEgrrrrlc no suoz o.rlur .ro1r.msg pFun; s-ep r.rulnuur8 etefrer8ezep ulJd .Fld elB{nzor lep.ro^orntuoc nc lparb ep lrncolg II.7Z
-arlar B eriepnuep ep ele.reue8rrunrice Inrpec uI rolriu€srol eorulJporu el arnqrJluoc erec xeldruoc sccord un csornlpcIe-(?u4son ssnw) psDu u"1 ttpsn\dap lrlunuop ruB-al arBc ed rrpc6rtu - relielr^e.r8 eeunrice qns riues.ra-r ed co1 ne erec rr9c6rru ap rrndrl olosre^rp 'eunerdrur alenT 'Ftued ed pprde.r e.re8rnc n€s erecounle ep erec6nu o ezeorlsr8arur es er€rall€ ep reirEocs InrpEc ug puuc rrienlrs tuls rsp 'gllqrtdecredrur eosop€ elsa erecsrur plseacy 'ezeq e.rds rnlnleualeru e areseldep glllunrre o luoueurrad greo6pysep as rolri -uusJal eelelr.rofem ed ec rzo,rop oseororunu gtsrxg'eleuorielr,te.r8 alr^ec6rurpl elrqrsuas ru{u llnur }urs eJBrelle ap ei.ruocs rS 1n1os 'etexg aurq urind IBIAI'elerreletu rrnunq op rS rlSeuemo rier,t ep rreprard eco.,r.o.rd eleod erpc rusrlcelec un nc ac€Je-ep ura^B .ecoJ op olrseru Iiprrruec ezeorce1e Inueuoual ece0 'sneder ep rrirzod rou uI ^Bcaunlenes pec rS gpurrdsep es es decul Ecor ep aleseru 'ezeq e1 ap rrcor uelelredepu; urrd ldnrqe eard our.l.ep solunur luesrel un eJec ur o1nco1pqrurqcs rS-nu lrcur Inlueruoru ur rep 'gtexy eurq rS Frnp rJcrqo ep olsa 1e;lse lerlsqns urp BcoU .arie1r,rer8ep eiroy ezeau -orice rnlnlugurp4 uie;e.rdnsed ruepultnlerd psBru u! r.ruseldeg
F-,;{ , @ '.1,,#1i, r1,{*ff"i;l'
'ruralxr rolriue8e eaunrice urrd erurilgul ulp urind reur lnprard g re rleluaurluoc rrncolq alrJeu rer 'e1en1ce as BeJBllo^zop surlB rI re-u urielair-r'ariezr,roalour ep alasacordglgg 'lnJarlar pzeeldlncs erec ropiue8e eiuangur qns eunrzo.ra urrd re eerelredapur nrluad rS rnplos Bor€ruroJ nrluad tertsqns ulp ecor cselu8ard e1a pc 1n1deyurrd ropiuesre,r earelepotu ur F6errn piuel.rodurr o nB esaJ -ord clsecu 'r6n1o; 'lreyo.rdrnun eriuale p3elle €s arec oseolncelcods riglr,rrlce nes Jorlar ap elcurlsrp oruroJ eurind cnpord .rep oruepurl -nlard ezeeuoriae sns rEru aleluazerd ariez -rroeloru ap ecrurqc rS ecl|zrJ elesJcord 'rrnlr uI rode rS €uerelqns ede ur pur8 -un[e '1os urrd luepuecsep e]e]rodsue.rl lurs rricesr elsece urp elBllnzeJ alrrnJES .eorur -rqc ariezr,roelerupurcnpord orolele.reurureleiey -e.rdns nc ezeeuoriceal orec ,rcrue8ro rzrce rSorarunuauriuoc rnlnlos elinlos,esndurocsep plelotso^ erroleru uI oleEoq alrrnlos uI 'olueurruoord (osaut) eunrzoro ap rrndrpod nes olsoJc Joun eruroJ qns pururrupJ 'ariezrroaleru el eurq eueoJ plsrzal InreJlec
"Qrt*,.,\
- !q"
"tu:
l},lrt-rctllelor tuilsr solul ,ti s('()arta tie nltcrari'. li'trorncn n u u r i t c r { rIer . I ' ' r g u r a I l . l { r I r c z i n t e { " i t . \ i i tlirr grrohele ut viiiilsr t'r.iilrrtta aitl-.ttli J,r{rr:,'s.Rlocuri ii.rrrntt' rlt' l t'ottstitlttit' pt'tro' gra{ir'li rlifcritir rr: gasr':i' rir'piasitle trtirll in j o s r l i g r a n l . t , : ti .i l l r : i r l c , l r ' i o . t t l { l t ' l l n i l t ' : - i t l ! t l , ' s i , r i n - . I n t . l r z r r lr r , i : i i t i r r t r ; r t i l i r " a t c i . i r l r r r i a r : i l r r t t - r t ' , . i t tat r t l l z i i j " r n a l g i n i j r ' - { 1 i 1 l I ' l I i r;'t ; r r s A : r ' i t i c u v o a i t ' i r l i l i r t r : l i a l ) i i t i i . t i i .\ t : , ' . l i ' r l , ' , , i 1 1 1 l r : l ' rl ^r l a : . t i rr i J ) r { } l } r i t l - z l : i l -r ' i r "rba rl,' rt'zrrlt.atttI ttlt+'i tlr'lrillstrri l1:{)ilrt rit--lr i r r n g r , r l: r r l u i r t i ' r r ! i l s r i' i r i r r : r t r i t : i I , l i g . . l i . | : i ' S t i l l , i i r l r ' : u . t i ; i , ' r , " i ; g t r r , i t t l i l , , r "- . 1 i j g ; i ri i r t t ' l e u r ; 1 t 's i ' ; t l l i i ' i i t ' r ' ir : i r l i r l t t i ; t l ) " r l l t s ; : i i l i . . r i i i l r r i t ' . . r l l r r r ; ' t i r i t i lt l i r r ; t l i t i i . ' r ' ' . l : r l l r r i l , " p i ' t i ) a r ( ' a l r ' ' { i s 1 ' l { ' i { } i: i ' ' - l l ' 1 t, ,' . t . i : r ' llr:{}l I u ; r 5 1 1 | ;I r r ( ' : i r , i i l t ' ;rrl t i t i , ' r i i t l t r l r l lLI s f i , ' i t i l t -''.17J
a itnei roci Lig. 24,I-1 I'ritr trtr:tt"orizaiir sferoidal:i llazaltiIe au luai na!iere nrrut{'roaJe inr,'li=llrl !-'iin{'el}lticrr i'ut:rti' I.uechttti. trice sub{iri. Zolta barajului (lbto [i, .{. Kaye. i,..!. Geoiocrr'ri t,irr'{'.i ,
1rr \ r'r-i'lll. r'.tr' {:ilnzit il{'r':tll
rl.i,litsarl : i,,,'iitr i r t ' a ; i r i r r : i t ' t ' i t . ' r l t r i r r ;i '. r r ' - i i t t i ' | ' \ r ' r r ' ; l r 1 ; t{ 1 1 ' i r , ' , ' j , 'r l r ' { l r r ' ; r l i i . l i { ! ' : i r { ' : : "i i r t t t t t ' z t r t : i t; t i t I r r r i r t i r : i a s t t l r r l r r i -r r ! r r i l ; t t . t ' " i i t t t i t l i i t l r ' l o r ( l r i r t i l t o r i ' ilirrl
r r , , rs r ; l r r l u i " r a p ; t r l a r l e g a l c r i i i . i ; r t i ; c i r r i l t s r ' : s J l r - i { r ! rs i l r t 1 u t a t i l e i t { r a u z c r l - + 'r t ' r t i t t l r : t t , ' a s(' ,.,'hilil,rrrlrri s'riului. Irttrttr:it gravilali:1 i ' ) i ( :r c i t i i l i r c t t t t i t r t l * r ni . l r a r t i c u l t l e s i r r t a t r a s i ' r , ' t r i r i l t l l ii t r . i r t . l r l1 ' a n t r i . (.rtlp-ul afirctr'trzd si tnast'lr- rlc rocl culil'iIl-st' ,sau situirt{' pt' rocii in loc
iir
.ol
illocriri
Fig. 24.l5 Lapiezuri p. t'llcarr'. ll rest dt' l:r" \rgin' (-*tatul \e vad:r. 5,tl..ti, 5r'ara e-"te irrdicals ,1t' 1111g1'aurri irir, it din centru (fcto .lohn 5. Sheltolrt.
riinlrc ai'(:steil pr.rt atinge tiimt'rlsiurrilrl dt asrntt'ttt'a cirs(', {.,re,'p-rrl aitr:ltirza f . r i i ! i t n t ' t r 1 t : i t 'r l . e r o c i i r l i n t r - t t n c , t t l r l i , g r o h o t t ' . .,i t:otrului srlprill(-t('i ttnghiul1':ic'inrl ca llu{'i
:r'r{'rlllcir
tri'}}tat"
:,ip,na :i arclica"
r!ltrrtti tiirt zorlia
Irr unii
dcasitl,lil
lirlritti titirlrtriiur. riiri (lilli' iiil i!''tal
;rittzi' tir' ,.farirrl:itrrli tll nii:!r'rl' !)ritt actitlrl(:ii inglrliitirli alrtrltl'a ltrtt iirrrttin,l iirni,i , ttrir)ll:,'- i!!i'lllarnit:ii i.ii. i {,;li"i' !ii litirltt' i,rir intc giltt-aril'rr' 1l,'rtt':t .iir. ririrj hloruri i : , t , 1 ; : l r t i ' 1 , ' r sj ( i i g . ii' ( ' i \ r l l { 'lltirillr' :,' itlliltti'si i.:;r'rrr;rir. .jl-iiii. ,r, :,'jit;ti, !i llllilllilli:'i li 1l;r-i'.i' '::l{it iii} it\r'!i){'tir'ii t.',
l'lll
tj,
i r i . , : ' i i tl
, : l k r i r l i : i l g ; t l i t ' r i 1 ! .i
llor;liit;ri
i''',, L ttt 1.::
.tilitgr'
tlrrr{'{if
i rr rr'grrrtiil,' l'il r'litrtli liiii''i!.i :i riti \ r't''iilrli .rili Ltirr:i. liiir:r'lr' (lr' : rll- ha{ritI'l,t,it' itllt,ritr,'
380
Relieful scoarfei t€restre
apeurn
r.rnlru.rod
op
lerceds
dlr 'rre,r
un
lnsof ug IJleurolr{ acoz surtxe e-s rS pqwrl ep prrrroJ o lpnl € Bseru orr.re8rnc eeradecug gdnq 'solunur .Elur luesro.,,t' un ad sns Flenlrs -arle punJo.rd ecrueclnl ecor o lerirur 1so; e 'I?,'hZ e.rn8g uI pxutueze.rd 'uor11n8urn1g e1 ep ee.ra8rn3 'sor8 roJou ap eseur eser.rn Ieun oJaolBuerrrese gcrlseld eJe8rnc o-Jlur azaseldap es es docur er€c ocol u1 gtuge Fcor ep euol ep eueorlrur rJooun ezvalceIe '(olere11e ellrpcounle pun;ord e,rrldn.re
'(u.rnqqser11proJparg olog) (a1su1y) raddo3 mpr.rng InuIzBg 'F^EI ep ep.ret.rncuzue.ra?ne gt;i .ercuJ Pialardns mtrao B rrnrolq ep nIU BI.DZ 'tt{
ep eunr8er o n€s uorel ep rie.rlgd rrlenr e,rri;c BlceJB aleod e.receunle peuoruose O 'eluep -unqe rold roun Brurn ur pde nc rie.rnles,lirual -eiug rrfuesre,rad eesepecnpo.rdes orerelle op eileocs rS1n1osreurnu pugtceJe(mofi1ttoa moy -yoqs) ewnzun;ord pcrur ep aprrrrn rrntrrurod 'le^e ur elBlrxeAuoc pul^€ rJnl -liercur nc ralued e eJeorreJureelred ur leur -roJ e-s ec es€ur rS elrnc.re rrnldnrqe ap elru -r8rgur a1der1ap purroJ ur eleseref elresqo os leereceunle ecnpord os runc rS pullgre oueur -ouoJ lsec€ glurzerd yZ'VZ l3 61'g6 al.rn8rg '(smo{r1uoa) apaun unyund roun BruroJ qns ero elelrc ep apeorred ed sof ur ecaunle 1od 'gde nc olernles 'leJlsqns urp ecor 16
'vuauqsllqD$g aruans IntnrDN prDlT orol) ralued lnsues ug a;se.rF ep elusalper cJu.ralnd rolel€Jls aerfopul tuco,rord € In-daerc zrc taece ul LI'VZ'frVI
gdnp)reguz'oa1am usndns er'rarr"
"n "i;S:u":"Jf"fru*rg ac roloc u 16 1os ep .ro1ap.rltrud B gturl earesuldap urp .tlC ptsuor eruc lursre^ ep soco.rdrm alsa ;n.daa.rf, 9t't4 {,\;,,:; {\
\ \,
alonl
\
urfr.rds ap vnptz
+ia==.-
alourlcu! unpro6'rd1319
lDrls 3p sladoc ap tJatonocul
(,,,ur"p rJncolg
{--*-
imperceptibili, acest sol saturat terase gi lobi care dau versantului un aspect in trepte (fig. 24.22) (Vezi de asemenea fig. 17.4).
Fig. 24.19 Doui tipuri ile pornituri wmede (earthJlows) (dupn E. Raiez).
tm,ede (eorthforos) intr'o Fie. 24.2O Pornituri (rfupn V. M' Davis). mintoasi
regiune
::"n
't"'3 '
,";j: . c.-, i
,t,, rr*
t'
Fig, 24.2t Marea pornituri din regiunea Slumgullionr^mun;ii cuieului unui riu 9i apari;ia lacului-San Crietobal (foto C. V.
382 I Relieful
ecoarfei terestre
San Juan (statul Colorailo), a Provocat bararea Cross, U. S, Geological Suruey),
%'fZ
un nes alleJ o nlduaxa ep - peleu ^rt€Iar leurlcuJ uuld un ad gceunle l€rlsqns urp Bcor ep BsetueJBcur '(rpnt) ptruaalasuoc oaroraunlo :lurs ereceunle ep eledrcurrd oruroJgnop aloJ 'Ilreceunle ele elerirur olozel ur oaluesqu nes eurind olreoJ pur5 rorrolue alel€urues rolrr -ndr1 ecrlsuelceJ€c eJegrnc ep elaueuoueJ 'gco.rep esBru rJerrrJoun B gprder Bereceunle oundnserd (apqspuq) uorat op on)caunlu O uerel ep allrPceunlY
rolrP^ InpunJ ed elrrgqrnc alrrgzoseonldwaxa op 6(r5ocu1rg royiuntrq Beunr8er) ppuus3 nes urge,rroli 'eria.l1g uI .eleJorlsulec uerel ap rrgcaunl€ roun eattlrlrqrsod r5 oredB ridnrqe r6otunru liuusra,t Flsrxe apunrro 'GZ.VZ .3g) sns ur eetelr,t -ecuoc nc (q.rncoJ€counleep ueld un ad p,trs
.(,CaangpcrSo1oeg .S.n .qrlu5 .S .d oroJ)
^Brpunl ep Brurlc nc Buoz o-Jlur .u1eu1y urp elunru tnun InluesJer ed eunrrngrlos ep yzlog 77.g7 .Erg
'ede nc rnlnlos IB colsalue unq rBru rnun glrrolBp 'llrql -ureur lndrulr ur eprng rBru ruelep 1od acrlcre rS eurdle oseororou el.re8.rnc oezeelureur ec prnspru ad e6eor8ur es Berotrnc opun oaprre eueluoru ropunr8et lr.zec op oJrqesoep ar.d,g'@7'97'39) qde ep snld.rnsun pzeawroJ es Ios urp rriaq9 e 16 ,nzed.pzeerrdol urrd purc 'rnlnieq8zap pdurrl uJ pcrlcru grpunl ep alunr8er ug rS ripug giunur ug cnpord es 'rcrur reur rocrqoJp 'asBororourro;rnc ally 'ecru€JJn.\ e6nuJc ap lerls un qns ledo.r8ug 1so; e rarlurod t€urcalug ln6ero fep"rdarec nc o'o'" 6l Inu€ urp reridnre lndurrt u"r gseor -orou ar.r8.rnceaurrrros€ o op sulsrp lsoJ B 'rn1nr,rnz.r1eleluorl el IBUE Su.roun 'urneuel -ncraH 'riuesrer arl leylse e8.rncerec ororouur pcruecln.\ e6nuec rS 1n;erd gru.ro;suu.rt eleri -uaro1 Jlrold 'aritlnra u"r rolruecln,t rriues -re..r.ad ri ro1 ea-ru 1od aseororou rroE.rn3 'elupdod eurq 'racrqo al) 'lurs .r
Fie, 24.25 Alunecirile de teren pot aYea loc pe o supra' fat"i ap"oape plani ( 4) sau de-a lungul unui pat curb (ii), p" care materialul deplasat executi o rnigcare d€ rotalie.
Fig. 24.24 Curgere noroioasi de mici proporli' api-ruti inlrma ilezghelului din timpul verii in zonele cu.climi De Salis, Insula Banks (71tir" de tundri.'Cotfut latituiline norilici, 122" longitudine veetici). Canalul de este lat de aproximativ scurgere din zona centrali 016 nr (foto A. L. Washburno Arctic Institute of North America\.
SouthPeak 22OOm
cu pereli abrupti sint uneori distruse- cu pierderi importantc de vieti omeneiti. Prin ilunecarea neagteptati a milioane de metri cubi de rocd (fig. 24.2b ,si 24.2X)' S[piturilc intreprinse in llederea construirii barajelor, ferate pot submina goselelor sau ciilor masele de roci. Provocind declangarea unor periculoase' Cu exceptia marilor aluneciri catastrofe ce se produc din cind in cindgeoalunecdrile de teren nu au o inlluentl grafici mare, datoriti rnanifestirii lor spora-
North Peak 2 0 O Om M-trrTurtle
(provincia ce B.a prodrut in 1903 la Frank Fis,. 24.26 Exemplu clasic ale alunecare masivi, catastrofali, munlilor Turtle. O masi enormi de calcar, care a alunec-at de pe fala muntelui, Aii;;;il;d-"il;;;gil;a intre-South Peak gi North Peak, a_ajuns in vale pentru a urca panta lini a versantului i;;; ""fi"J unei mari pinze de material ileplasat. opueo dind-nagtere
3B4 | Relieful
scoarlei terestre
d€=
od nnurluoc ereo6eysapos Inseco.rdgceq 'G6VZ '3g) pgqrzr.r ocrrlecrc o rnlnldnrqe eiey ed puJsFI rS Srrtard nc Intuesre^ purrqs -erd 'e.repec ur e8ar8ezep as rraru elrrncolg 'rrcor e e.rapur.rdsap ep 1nporuep rSrnpldn.rqe eaunrsueurrp ap ericun; ur or.treur rJrpFIc roun agrirodord op nes drsru ap aluner8 un trc 'rdnrqe Iclru U tod alenpr,r.rpurelelueu8erg rnun B e.reorrednseel.red eI op esur.rdsep pcoJ ap eluoul8e.r; Joun ua.rr1o8o1sornes '(s1yofi1cot) Freqrl Borappc ur nelsuoc arBc uarot ap eptpdms nes olrJrnrpu ezeavrro1lr €serrr ur a.rusuldepap seco.rdprder retu 1e3 (e11.rnzn1ur)61roqo.rt ep elrrnuoc IB uorel ep alrrFrpN
elezeSe cacruoc rrnznl€l pug.reueBtgcor ep eletuaur8e.rypzeeseldap es B.rb.recp8unl u-ep 'alsn8ur eueler ap teldlncs og1n8e.r ep oerede 'rolrrncolq BurroJ ep nes rrco.r gndrt lnrdn.rqy ap luareJrpul ooZ e1 gugd 1 ep erier.re.r o nc oluelsuoc ep rolpzurrdrns else lnrqSun trarsorF lerJeletu nc lecolserue ug lerJal€tu urind euriuoc rSleru.ro; tpdseord alse Srloqor8 ap Inuoc pceO '(0€'tZ 'tg) ogg .trlerurxorde '(edo1s eel,es)rue?suoc gluud ep rq8un un are 6 r t o q o r 8 a p u o c u f l ' & ' V Z ' 8 g ) e c r r c . r ee p u -nr8e.r ur nBs rrerr rurpnlltp €l '.ro1r.rnldn.rqe e1e esndxe eleieg ad ieq8u1 urrd pprde.r ee.re8 -ar.?ezepnc p.rn1g8e1ug efap o-leuoriueru ue erec ed g^rlcurtslp grnlpsgrl - (auoc snpt) i1toqott ap uox un rcr€ ezeeruroJ es 'rn1n1
'TulrFE etg{Ip Jp rcor Jp eluam9o.ry ep ffoaq un.qurD ?lBEroI .(tu1uo"{6 prore) euore.r,ro11etr ep e.racermlv Lz.vz'dl{ Incrad urD oFlJlep lalrelau
'autrgur rolezo[BJeaunr8er uI nes rolrrngr rolrrqle ale e,,t.ecuocapunrirod uJ sale ruur as-npurlrosqo 'elelredepul rso; ne areralle ap raileocs lnlurro]Brrr rA plos apun ep eleuoz uI pcrw urecs ad Fln8a.rep ecnpo.rd os lnuowouad 'nrlsncBI urz€q un n€s Psrqcu"r eunrsa.rdapo BruroJeleod as ldnrqe 16elseece orlul 'rrncolq ep puorl o elsarc reun BruroJ -erede qns rnlntdnrqe ezeq e.l 'ur 0gI ep eseo.rB 16 w{ €-S'I ap rBunl g tod rrnc -olq elsecv 'er€caunlu op qrnc uuld un-r1ug ,rrse.r8a.rpur[cur es rS pceunle e.rec(,rrsuu colq rnun Beropur.rdsep€l ruplsrse rnlnrqrlrqce Ie crlrrc Inlcund ur etunfe os pulJ 'pleurruqns else e.rdnseep op Bcor Flapore etse rnlnl -dn.rqe ezeq el op p[qel.ry €cor ec ernspur e4 'aseopS.rurrntsrA nes p13.re ep alrqerrJ runrieuro; ed eurfr.rds es ac (e,re1 ep elprls nes 'ereclec nes rrse.r8 gpter ep 6earseru oreluaurpes elrzodep rede epunr.rorJnldnrqe azomroJ ps apurl aeunrzorg ,(AZ.VZ .8g) (ss1co1qdun1s) l€tuozrro xB un ed sre.rur durrl r6elece ur os-npurlo.r orelued Insuos uJ Ecaunl€ orec lerlsqns urp Pcor n€s lulluPd ep eseur rruur - p,luaacasuTDatocaunlo gllnzer erEcaunle ep FwroJ snoP E ep Bec uro 'erBolsrrrrn elelol -rdec u; elelncsrp g rol uorel op elrruceunle ezeazrtolej ec el€urlcur cru.relnd rolaluud rerirrede ale aleluoruspunJ elaznec oecgrceds ecrEoloaB rrnlesprl elrmnue nc .rogunr8a.r 16 ec .rog.rn1e,t 16 ereolg8Jnc roladB 6rolu -uieq8 ueunrice qns te{uroJ rnlryorler ecrlsrrel -cPrea lurs uerel ep elrrEceunle oceJsoeo 'aluelrodurr etereJ rpc n€s a1eso5ed Inc5€rl tetader ednr -orlur nes ecolq r5n1o1 1od rrgceunle rcrtr{I 'p.re.r 6ecrp 3riepdod nc eseolunru runr8e.r ul
telor dupi dimensiuni, gradul de finele crescind de la bazi spre partea superioari. Majoritatea conurilor de grohotig proaspdt formate sint instabile, astfel incit orice perturbatie poate Provoca alunecarea stra' iului superficial de depozite. Unghiul-limiti superioi in care se pot ageza fragmentele de roci dure, grosiere, bine sortate, se numeqte unghi d,e repaus. Alte exemple ale acestui unghi critic de pant[ le vom g[si la suprafelele protejate de vint ale dunelor de nisip gi pe versanlii laterali ai conurilor vulcanice de mici dimensiuni.
Fie. 24.29 Surpare de teren de'a lungul palisailelor podul George Washington' flu"viului Hudson, ta nord de -Grca proilusi in noiembrie 1955' I 200 tone de frag' unui ilente ile rocd au rezultat in urma pribugirii aaemenea bloc de fiabaz de mari dimensiuni, cu fisurare columnari (Ioto Bergen Euening Record).
Abrupt
'-ti+.1: 35
S up r a f a t a r o c i ri n l o c
. .n {. .
A c u m u l ar e ce matenal rnobil
Fig. 24.30 Diagrami
il86 I Relieful
iileali
a unor conuri de grohotig formate la baza unui abrupt inalt de aproximativ
ecoarfei teregtre
60-150
m.
'rrrpi ep pde ep rolosrnser €ere lnlueze.rd u1 -nle^e ep epundspr erac "y'O'S 1u c13o1oe8 InlelrruoJ urp pde ep JolesJnser rerzrlrO Inrpec ur eueJelqns alede e1 15 era8.rncs el oreollreJer rolouolqord uere,rlozor rS ea.ro -lpnts n.rlrred elrrnlroJo szeeuoprooc 16g1151 -ercads ap rrndn.r8_eloqure 'allu-O olalels uI 'ro18o1oet eiueledwoc op else '[eue.rp ep rolewolsrs InJerler pullopoul olepora rnlnlBrr -oleru B l.rodsuerl ap 16 aunrzo.re ep aunrice o pllcraxo arec o.rogrng.ryiglr,rrlce Inrpnls 'olllrc llicnrlsuoc uI rolrt6rlerceds lndroc u1p al.red cEJ orec o.rol8o1orprq Inuosar ep elso gietrdrce.rd ap Bolelrluuc nc l.roder ur €relsocB rerier.re.^.e rA asrncs Jliprlruec 'rfgsu"rede pur,Lrrd rop lnlcedse qns selu reur 'er8o1oa8rS er3o1 -plecrec e elred ereru O -orplq : acgriurrl6 rrueruop Bnop nc lcetuoc ur aund eu feua.rp op rolauolsrs FIpntS 'esualur reur rs rculpB reru ec uI ec urp eruJoJ ur ereS.rncsap eznJrp reur rS aqels r€ru elaruJoJezear8alur 16 e^zeez -rleu€c arec olue8raluoc rusru€caru un also leuarp ep ualsrs un .leJlsy .ede ap lcorqo or€ru un cseulltuJ er€c ur opde ep ledrcurrd srnc rnrrn e.rn8 gp8ar ep oerr6erop tsn8ug lcund un nB feua.rp ep roletuelsrs Bet€l ,r.rg1e.truep -go[e1q 'llrpur Inlo^ru ep edeorde ep gtrsdrl ordurrc o el rol €orocnpar : eriep -nuop ep rolesaco.rd [B IeuS In^rlcarqo BI eurd olecsn ep .roleieye.rdns earurilgur 1u1der1 'eleleurur elncrlred ep re IaJlsB prrrroqoc Brntpcrecur 15 ede yqrsod acecge r€tu t;c Burr.urlee nrluad ezeeldepe es ereole8rnc ede op alecgruer eleleier rS rnlnua.ral elued e.rec ur rS rolede a1e euedurnc op el€1rrur1oFrerl ep urind reru n€s llnru r€tu FurroJ o nB erec IlJe - fouatp ap ala.a$IsFzeaturoJ ee.re8rncs 'eeJ€ru 'eruJn urp elec ur ,rS alrroqoc reru ec ur oc urp rrnlelru g8urle Fs pu"rzurl -odo1 eie;erdns ezeelcesrelur ouerettfJHj: epurl8o epun rolrrurl 1n8un1 e-ep .ueralqns ulp pleluerurle g eteod nes .los ur eurr8arlur ur gpunrlpd gs el6e6ner nu ede purc 6e1uep -unqe rrielrdrcerd urp tcarrp pl€luaurrlp g eleod uera8rncs 'rolrrlng 16 rogrnrr Inrpec ug rS1gc'e1ueded lrle ornlnlecsn uie;erdns e1 ep rade e ereseldep ap lnsecord apurrdnc arec (!!ount) oan?tncs runcu muproqe ,rnlntrncrrc uarelelduroc uI .ueJolqns ur redu paruJllgur €l RuId oerie'rrdsuu.rlode.,le rS rrielrdrcerd e1 'ccrragsorule elesprrr urp gde ap .rogrode,,r. ezeJ el ep 'prnl€u ur rade Inlrncrrc llrgrurn g'IgTOTIdVf, I\Y SI.{gOgSBUd NII
BuBJolqnsude 5
IS o
g * F€ dB
€+
Bere3rncg $EBg43E*c$w3
qr.rrn
bleme aglicole inrudite. Studicrea fenomenului scurgerii in legituri cu imbundtitirea sistemelor cle irigatii si cu sectoarele cle apa navigabile estc dr: resortlrl inginerilor ;i din Oficiul de inrbunitiliri cercetitorilor funciare ;i din Corpul de geniu al armatei
s.u.A.
Scurgerea
gi geografia
Pentru geograf. scurgerea prezintd un interes vital, ea liintl o resurse naturald f'undamentali, de care depindein mare misuri dezvol' tarea agriculturii gi industriei. Apa rezultata din scurgere, stocatd in lacuri de acurnulare asigurd aprovizionarea cu api a marilor City ,si Los centre urbane ca Nert' \lork de marile ape curgi' Angeles ; 1\rrnizati toare, asiguri apa necesarl in irigatii pentru acele zone din regiunile aride in care pulseazi curn ar {i lmperial o intensd activitatc. Vallev din statul California si Valea Nilului vom acl5ugzt din Egipt. La aceste utiliziri potengialul hitlroenergetic" unde cdderea riurilor este mare. sau ciile de navigatie interioarS, unde ciderile sint rnici. C a E i a p a s u b t e r a n l , s u r s el e d i s p o n i b i l e de apd de suprafal5 sint exploatate rapid in regiunilt: r-lens populate, In prezeut. se acordi o atentie sporitl reducerii diferitelor lbrme de irosire a apei utile, asigurindu-se mai mari in astf'el folosirea unor. cantitili In regiunile in curs de interesui societilii. dezvoltare economici numeroase proiecte au resurselor de api in r-edere suplimentarea super{iciale sau subterane. In analiza potenregiuni, al acestor economic lialului sd cunoascd principiile ge,ograful trebuie scurgerii. tleoarece numai astfel va putea face aprecieri realiste asupra resurselor de api disponibile. Tiprrri de scurgere fleni:isar:ea apei pe pante in peliculc, pinze sau rigol. cu extinderi mai mari sau mai mici se nrrmcgte scurgere pe aersant (overland f lorc) . rlcoseb indu-se de scrrrgerea prin albie (st.reqm.flou,) in cadrul cireia apa ocupi un cana! ingust. limitat de maluri laterale. In catlrul acestei delinilii Iargi, scurgerea pe versanti poate lua numeroase forme. Ea poate forma o peliculi sublire continul, 3BB i Relieful ecoarfei terettre
nrrrneroase firt: care se scrrrg() formeazd subliri. car(' trec prirrtre tulJrini. Chiar ;i in timpul ploilor abunderrtc ;i prelungi. scurgerea care se produce pe o pajigte inclinatd cste relativ greu de observat. Pe cu o pituri pantele rnasiv impidurite, groasi de frunze si rarnuri in descornpunere, aproape complet scurgcrca poate rimint: ascuusi sub aceasta piturd. O pozitie intermcdiard intre scurgerea pe versani. ;i scurgerea prin albje o ocupi scurger|a in rigole (shoestring rills/ ganturi pulin arlinci. care {iagmenteazi pantele dealurilor cu un sistr:rn de brazde lungi, paralele (flg. 25.a). in unele cazuri aceste rigolc apar ca simple fornr'rtiuni sezoniere. ce iau nastere in pt'rioadele c,.r pl,ri torentiale clin timpul primiir.'rii :-si vt:ril. ir,.rr carc dispar iarna, umflarea solului. cind inghetul proloacii Rigolele pot aplrea rotu;i ;i sub forma unor ganturi permanent€r in lcgiunile tlespidurite, sau unde s-au practicat lucrari agricolc rrerationale. in care caz \-or evolua '.-- llrin adilrcirea fragmentdrii - citre ctrrsuri Irurn)a' nerrte de api. Procesul
scurgerii
pe versant
Si ne irnaginim ci pe pantele unei r*:sittnt deluroase care 9i-au pierdut complet unlt:zeala, datoriti unei perioade secetoaseintlelungi, cad din nou precipitatii. Care sint stadiile succesir e ale formdrii scurgerii pc suprafata terenului ? DacI versantul prezintl o vegetalie bogatd, de exemplu pidure, o mare parte din apa de ploaie este la inceput retinuti sub formi de picdturi pe frunze gi pe tulpini. Acest proces se numeqte interin acest ceplie (interception). Apa retinutl mod poate reveni direct in atmosferl prin nu dacd ploaia astf'el incit, evaporare, dureazi mult, in sol ajunge doar o mici cantitate de apI. 14. Asa cum am explicat in capitolul suprafala terenului poaie absorbi prin inliltratie chiar gi cantitatea de api proveniti in urma unei ploi^ torentiale. la inceputul perioadei pluviale. In consecin!i, daci ploaia nu dureazi nici mlcar o ord, nu apare scurgere pt- r'ersanti, Curind, totuqi, cIile de trecere prin sol se astup5, reducind la o valoare micd, dar intensitatea infiltririi constante. Surplusul de ap5 r5mine acum
;$ur;d1ca.rd
1.gg
ilt,ESlaA ad earoarrJS
r
'
, ,/'..' \' Y t -
d
n i n l o s- ;
-.
{ areroOP^+-' (' L . -nt r-r d ,.. " :,9
B l E l ? r On S e Bara!rlab
t
I
lllPlrOlCard l l l l II l j r t I
csaseF os Ios rrrp eur,rord erec Eprlos uiuuls -qns oP ?reJe uI 'azunrJ op InlBrls op nl?S rulcgpFr ep e1n-uriar lurs alolncruud orec uJ lnper8 ep rS rrraFrncs €zolrl ap oricunJ u1 ri .rersor8 Indrsru e1 gugrl gug ^'6rr1ard 9lrtsrE BI op purrrer\ eJolsocB alrunrsuorurp 'lns ulp el€raurru giuelsqns op olncrued oleuerlue lurs oznJrp rrre8.rncs lndurrr u1 PlBJeIeccB Beunlzorg
'arerode.{a urrd rara;soru}€ plrnl -rlsrr ede ap aricerlsqu purJBJ .pro/ruc g.0 op olelrsualur o nc ecnpord eA as EoJaBJncs '(ptuepunqe t ., -r -r-areold) ero/ruc S,I ap elsa 1., a lcatrrSl!1 \ " rrold eelulrsuelur rer oFr_o/rucI op ea.reole^ l \ ) Y i r j arzrodena BI qlu€lsuoc aurruer rariurllqur eJlulrsudlur i L rl o e a t t e p t ad 6nldruexo lr0 'rerierllgur €alelrsuatur Rcep snurru 'roprielrdrcard eolElrsuolur nc qle8a rlaieJprdns ed .relcaq od op l)uo] gZZ ul Jlsll EieJerdns ap rrre8rncs rrrocnpord ea1 los -elrsualur : pldrurs FuId Bqrnl.rod aleod qtuoior-\ pungnJ o gc f lnruroJ o urrsoloy gie; -erdns ep Eolelrun ed rrra8rncs eelelrsualur lErcorde u-S ' ( uotson qsD4s ) arDriordul '(rarierllgur uTtd aunlzota o]Saurnu es sccoJd lsaoy eurrdxa e nrluod 16 ropi 'rou rrirzod ur olscun.Ie rode r5 alEcrprr -elrdrcard ur rS lurs ec) gro ad ptle ep rrlelu Inzec ,rozrcq8 dr1 op -rluec ur -BJ€oseru es lu€sJa,t ad eere8rncq Ios ap alolncrtred cr€c rrrrd 'ri uesr.r,r atl ep er € c S o r d u r o e c e o - r o r d ( S . S Z . B C ) a r a p E c l r u . r . r o r d 1 e r . r . r 1 e unre s 6 r r l a r d 'drsru ap ur areold op rolrrnlprrd e glcarrp eirog olreoJ t€rts un 016au lqearurad 'leraurru -lllul PcEp 'lurwgd ur cpunrled gde ap ee1e1 1n1os ad lcarrp epec ereold 'giurcasuoc uJ 'Jredsrp olnzgc r u r d l n l r S -lluec eg 'ce1 un nes nrr rnun erqle alSaulgtug ozrrnrJ ap, [n]ur]s op qlern8rse ericalord rer ag gie;erdns ep eara8rncs oralu€d ezeq e.l 'co1 ea.te aleorl reur nu 'lnlu€sra,\ azun$ oJl€c op lol ad clrpurdsgr .rcrrrpe urind 'e1e1 areo,rn6 rrr Sro.ruoc alade epun .r3unlerrl creold ep rade e:rreldccralrrl'ore8rncs-erier11g -ur rnlnrqrlrrlra olued r.run ezeqr-l e.trseur ara8rncs o pl€luJz Inrp€r ur,rlerirrelsqns rrFq -urlqcs eceo-rord docs rielace ur rol prrrrp -;rd alsa 7'c7 ern8q u1.a13arods aro8rncs -uJcur rS ec 'qmlinc e p r o l r J n u o r J l B er J p Jp ezrlr.\ ri pc rnlnjde; oreru ilrrolep - u r J x a n r l u a d J \ r s e r u a y r g i r r y o g . r n l n J e r l a r g a l e o d n u e a r a l S a . r cr e p ' a 1 e . r a r d s r r r g l u r e u g e areperSop op uarels ur rS llJ .1e1eBa,r BJnseur od ecsearc €s epurt sJncs rnlnlerls rnlnirye-lur Inlo,\ru €l etruo.\rns alrreqturqcs uatursor8 '€aueurase rg 'rrra8rnrs rnlnoseJl ur eosope retu loc qlelnqc ernqcJl rrienlrs eeurrBunl nc leuorirodord lcarrp a16arc e,r rclsJcB ez}r.e\ 'lrnlrlsuoca.I Ic !I eleod lrcap (durr1 ap eoletrun ul plup erurl o pzeosror€r1 prde.r reur llntu col are Ios ap rnqnirlc.rul ar€c gdu ep Inunlo,\) Irrlq"p ec sndnserd earelredapu! ernrqc InJpec ul ,gleralacce rp also ornl erdnseap plenlrs ar6r3:e3eorlur eunrzorc op Inrpels €l laJlse aFunfe aS ad ap Esrncs Ede ep EJlr?lrlrrec ecseaurrrcl 'olarnleu eueruoue.I Joun erirre ,lrelur urrd es rrnqe r1 leop rnun alalu€d .rd ap uoral n€s rnlnruo lliplr,rrtce plrrol€p ruroue esur ap gie3erdns rp rfelrun ar€cog llcnrl_ul 'PZrulp aratsrncs a16arc aleod rn[nlos rrunrzora eclelrsrraful '( ltltou ur cs-npufturoJsueJt 'lntle uI coI un-rlurp nSoToaB) pcSopa? aunrzota crienlrs plsee rB osra,\or os us odocur edu 'eluarcr1ns alelrs csrrunu rr3o1ope4 .l€toFe-,\.6r1a,rugrnun e ri -ualur o nc Bnurluoc ereold pre(f ,pinlndns elcurlsrp rJnluozrro nc Ios rnun earcuriuaur DI aliualat eliarunu as clErnlEu ariualor ap rS eereruroJ pulirurrad ,pcrtu ep ourz€q rcrur olsece uJ rod€ ecrelnurncy .(1.c6 [n1sop atsa '3y) alnzec unurer ri azunr; urp JleurroJ Epaun Erurlc nc clrunrtor uI llunlzoro €alBlrs -trrlur rlrqels ol€JrllEu rrirpuot u1 .lesra.\ afereq rcrru roun olJleds ul olnuriar lugs ,rnlnlecsn e arieinuep op -rrrn rS nBS rnlnuerol ale olBrnleu rrie recsa Jlrcrru IrqElr.\our c r S o l o a 8 ednco eJeo 'cceollpcl ri rrncel rcrru ur lndecur Tr?rntpu lnsacord urp alred ocBJ [os ap rrrnlgd e e1e1tlar1 rS grual orelrudapur pJ as-npurlnrunce 'rnlnlutugtl eie;erdns ed
e.F:t .
j**"
/
f;*.
3;*"" , . a "'
'
r$
".a*f rk :q.;*
s, ! l I
,,
i
.t
.:.tt
lrlltr.tir.. ,,i i
,lLffi,,
, {, {,{'$ib-,S^"L'i':" Fig. 25.2 Scurgerea pe un v€rsant cu panta de 8oo dupi o ploaie torenfiali. apa gi o transformi in scnrgere prin albie (foto Soil Consertatiort Serlice).
in pantd acest tip de eroziune tinde chiar s i d e p l a s e z es o l u l l a v a l b . $ i m a i i m p o r t a n t este insi faptul ci suprafata solului ili pierde o mare parte din capacitatea de a primi apa infiltrati, deoarece particulele improscate de ploaie astupi cu timpul orificiile naturale ale solului. Nlicsorarea capacitnlii de infiltratie face ca scurgerea sd fie mult mai puternici in timpul ploiior, d e a c e e a g ii n t e n s i t a t e g i d u r a t i . O d a t i c u cresterea adincimii si vitezei scurgerii creste implicit ,.i intensitatea eroziunii solului. Prin distrugerea vegetaliei scade gi rezistenta solului la eroziunea exercitati de scurgerile de pe versanti. Pe pantele inier390
Relieful scoarfei terestre
Santul fin
primul
plan primeqte
bate, chiar dacd stratul de ap6.ce se scurge are grosimi apreciabile, eroziunea va fi slabi, deoarece enerplia apei in miscare se pierde prin frecare de tulpinile ierburilor, care sint rezistente gi elastice. In mod aseminitor, pe versantii bine impddurili, forla scurgerii este preluati de numeroasele obstacole naturale formate din frunze. ragi trunchiuri cizute. Fird muri, ridicini acest invelig vegetal, eroziunea ar actiona direct asupra solului nud, smulgind cu usurinti particulele gi antrenindu-le pe pa!15. In rezumatr putem spune cE forla de eroziune a giroirii pe versanti este direct
uio;u.rdne ed epuc (sns.) aruold ep u.rnlucrd O g'g7 'FL{ ql S
ffi#.;*"0-#
*1@*
w,.j "* 4
),
l: **
-wh
q..k
d
%''
odrals^ aur.\ap roluu€ruasE 'lefuaproce IIU -JIIar €lurn urp olJc ur .glr.rJqEurlsau gnurl -uoc rnlnlos p €lEJolacce eeunrzoJs eJeo '(S.SZ .3C) atuorup ug teldorl Bzeolureur rrirlqo rorec ale rS ridnrqe riarad nc 'uoruec ;p l.redse nc rrniue6 purualep csocurp€ Js rrpJ 'rrEru rrqlE e^3lrc ug IaJlsB ezBaJluJJuor os eounrzoJg .a1eurca,ru1 ari -doco.r op rurzeq a1le rS g8erle gs pursnar 'a11e1e1ac prder csecurpu as llcap Ieur eJec o^rlce reur rolelo8rr Inz€c ur eanpord as '(satpn?) eerequrqcq auaaDt rlrrunu rreru ]eur eleuuc uJ oruJoJsuerl os ps pur8rnc dacul o1a 'alocrrBe elrrercnl urrd esnrlsrp lurs nu elo8rr elsecu^ pceq 'gsndxa ecor rS pzeepzerq elsn5ur al€uec asep rS eler Inlos ,(t.gz 'Bg) (uots -tsturruou eror€c Inrpec uI -ora ayo?u r,tunlzora ur 71tt) Incol Bzeepec gieyerdns ur €eunrzora .esuelur ap lrqosoap Jltrapunqp rold urp plrue,rord rede eora8rncs rErrleurlJrrr cruralnd lurs elaluud eceq
,trleler eI€rrelEtu qns pceoAord ep rolrrnluozrro BerudorFuI ecerEoep ceeunrzore 15 Bc grnllncrrgB ur rraru ep 1e5 e1 rriecqdrur ea.,le elBod rolrP^ InpunJ ed ap 15 rolriuesra^ ezeq eI ep orou 'Iunlz -ndep ep Insecord eiur..r.rrd ollnru uI -o.re sndo secord oereluerurpes ep insecord piuepr,ta ug und runrlnle ep elalerls rS trc 'lBr^nloc 'lumanlD ap alorls InlBrrelelu ].tY oelredep else purnlgcle telrodsuerl IBru epun ep ong ur e8unfe orro.rr3 ep elede ap erenurluoc ur lelrodsuerl Inl€rrel€I,\l 'rcpdoc, eP ^ Jolr.rnrqcunrt e nes rrnprPts el ep roll(rllls e pluol eredor8ur o €cJ€ruer es opun rol -elcund eridecxo nc oele.r.resqoeu ecorl rod rS (greunuel) pzurd ug erinqrrlsrp o n€ el€rl -nloc alalrzodaq'(t1son adoys ountangoc) nmnloc lrrunu tso.rt reru oc u"r oc urp lerls un-rlur BzeelnruncP os Ios ep elolncrlr€d oMl InpunJ artpc prder oppcs rnlnueral epun 'ralued Ezeq el reie.;e.rdns lnrq8un puJ8unfy 'eleriqns llnru nes al€urrurle lsoJ pulc ne (g 16 V) ereorredns elrrnluozrro rcunle llcop 'eosapB qlresqo os nu runlz 'atatuozes rollJnllnc -oJa rolsoce InlceJe '(uotson Eznec uro rcaqs) Drnloora aunTz teurro3:run ArlBIaJ -ola as-npurrunu Insecord orrriqns at€rts ur '1utda.rl olnTos ezalrgdepu"r gs edecut yiuesre,l ed eereBrncs 'rorre1161 'ernlsac€ e1e 'rreru r€ru elrrcgrro gdnlse rF 'elec6ordtur ep eeunrice Ios op elalncrlred 'gurrrg.ls uJ urrd a1ro1d pu"rc Inlueruoru gurd rcru ellrull ur ourruqr eeunrzore tple.re rS gle6rr;ap olsa uaral ap placred o pulS olo.
PlBreleccs
euntzoJe ep eruJod
'lEcruo^ oPec ec areold ep edu urp Fcrru rew llnru otelrlu€c o ezealdecralur rnlnuoJol eie;erdns ecer -eoap 'esuatur urind rEru aur^ap rrraBrncs gl€rolep EounrzoJa orinlol oglecrlre,r ap erdordu as lnrq8un puI3 'retued lnrq8un nc leuorirodord lce.rrp al6orods rrrrorr6 e aunrzoJa ep earelnd ec 'ereurJn urrd ourg8 -nppe pS 'eounrzoro gsueltrr reur 1g1enc rS eare8rncs r1 e.,l pprder r€ru lIlE nc 'rn1nue.re1 eie;erdns pleurlcur rBru etse tlc nc oluepr,tg 'rotued e ar€urlcur ep rnlnrq8un 1nlce;a 16 apnlcur ruo't erience elalduroc e nJluad 'rnlnuaral raie;erdns eiuelsrzar nc rS tlc arnlnlos e arierllgur op eotelrcsdec nc gluu -orirodo.rd sralur r5 retuud eemr8unl nc r5 rogrielrdrce.rd eelelrsuelur nc gpuorirodord
Fig. 25.4 Rigole inguete p€ un vereant dezgolit, inficind o eroziune puternici (foto Soll Conseruation Serulce).
badland-urilor din regiunile aride (cap. 2?)' Mdsurile de protectie elaborate de Serviciul de conseryare a solurilor. in vederea stivilirii eroziunii accelerate. s-au dovedit eficace, permilind reducerea acestora la intensit6li apropiate de eroziunea geologici. Ele au in vedere construirea de terase, care sd micgoreze unghiul pantei ;i distanta scurgerii, reconstituirea unui strat vegetal dens pe versanlii foarte abrupli gi astuparea ravenelor cu ajutorul unor baraje ridicate pe fundul lor.
detritic provenit din bazinul de receptie (bazin hidrografic). Albiile pot varia foarte mult in li1ime; unele sint atit de inguste incit se poate sdri peste ele, de pe un mal pe altul, iar altele ating I mili (1,6 km). cum este cazul albiei fluviului Mississippi. Luind ca limite ale gamei naturale de lilimi valorile de I picior ,si I mili putem stabili un raport dc I :5 000. Specialigtii in lucrlri hidraulice, care trebuie si mdsoare dimensiunile qi debitul riurilor, au adoptat anumiti termeni pentru a descrie geometria albiei (fig.2.5.6). Adincimea exprimatX in metri, reprezinti distanla pe verticali de la suprafala apei pini ta fundul albiei, Ldlimeaeste distan!a misurati de-a curmezi,sulcursului dintre cele doui margini ale apei. Suprafala sicqiunii,,4, estesuprafala in metri pltrati a unei secliuni transversale verticale a cursului de api. Perimetrul udat, P, este lungimea liniei de contact dintre api gi albie in sectiune transversald. O importanti caracteristici a riurilor este raza hidraulicd,, R, definitl ca raportul dintre suprafala sectiunii 9i perimetrul udat I A \ I R : = l. Un alt element important al geI
Fig. 25.5 degradat, regimilor Carolina, eroziunii
Raveni sipati in orizontul superior puternic in anumite zone ale fenomen tipic odinioari de piemont din statele Georgia qi South de stivilire s inaintea efectuirii lucririlor (foto SoiJ Conseruation Seruice\.
P
l
ometriei albiei este coeficientulde formd, d.efinit ca raportul dintre adincime (d) qi litime t ' x ' l . a d i c d : . C o e f i c i e n t udle f o r m d s e e x p r i d
I{'
mi de regull printr-o fraclie. de pildn li 100 sau I:100, ceea ce inseamni ci lilimea albiei este de 100 de ori mai mare decit adincimea. ln sfirqit, un element foarte important este panta, So adici unghiul format de suprafata apei cu planul orizontal. Panta se exprimi in metri/kilometru. Astfel, o panti de 5 m/km inseamni ci albia riului coboari pe verticali cu 5 m la fiecare kilometru parcurs, Panta se poate exprima gi in aalori procentuale (folosite mai ales in tehnica hidraulici). O valoare de 3/o (sau 0,03) arati ci riul coboari cu 3 m la fiecare 100 m de distanli orizontali. Scurgerea prin Forta dintr-un
392 | Relieful
scoarfei terestre
albie
actionind gravitaliei asupra apei riu, determinl aparitia unei pre-
nldrurs reur IaJ 1n1aaru) rade rai -e;e.rdns rrurrilgug eoreJnseru nrlued,rrlrzod -srp un ep aundsrp orernseru ep eriels g ^ 'cgl?rB
-ces elrrunue o-.rtrurrd oBrnc ec gde ap lnru -nlo^ ec lrugep '0'Uryqup alse nr.r rnun rade rrre8.rncserdnse rJolgrnsptu cBJ as BrnJ€c 1n.ro1nfe nc luetue Io luelrodurr IBur laa -orplq rnlnuetsrs t3 1nurr11q 'rnlnrr e p^rl€Ier eeurrcurpu op 1n8un1 B-ep rolrrnlrra uzou8o.rd ug r-{ .ropriepunur Brluoc alicatord gsug pugzurdep oeurrxeru ezolrl urp g1/9 nc ep rolrrnsgiu Ber€roqelo u; 16 ec opiegerdns gle8e pln8er op olsa orpour €zolrA 'nrr rnln8 ep rolede rrrpluoldxe rS rerinqr.rlsrp €orec -rJlur Balelrlllce Erurrdxe ec eJeolaA oerrnli -grrreld ur alrqesuadsrpurtuJs rolrrnlrr,\ elel -cas eBee.rlur n.rlued 'arparu ezelrl opcrun -Iqap Ig crrrlrz Intrqep pur.,rrrd oluiuurrogul areole-\ o ezeolnclec es 'guerpetu erurl o ad '(gde ep .rogiplrluec erdnse eleg) s.radn4' nes punJ ep aduorde oleur p8url ruurns€ru .dgddng rarng e:'ros ug pcrlqnd as elnuriqo o qoep plde; ep ericun; uI 'llnu greJlp 'rol eIrolBA lriuenge rS pde ep rrnsrnc eleledrcurrd ed alenlrs 'oJernseru ap rriels 1ep lcund un-rlur orpeur ezalr^ llcnrlul 'llpour rroIBA BeuauresB FclPul ap 000 9 alsad luzruu8ro e crSoloa8 Inletrru e.rn8g urp elie8gg 'olnultu e,relrc n1d crolligtlledrcruntu -o3 16 .ro1a1e1s egiglr"rolnu 9'96 .olrun alolels urp gdu ap -ruoxo ep odurrl ep pEunl reur Fp€orred o ed nc araroqeloc ^uI lBp lcund un-rlur rede ezelra rueJnseru Jolrrnsrnc rrJo;rncs eeJ€Jnseru alse .y.fl.s ps ernqort 'lnpuny rS eie;erdns nc gleleretl cr8oloa8 rnlnlelruoS ur a1ern5 Ie Inrp€c orurl o ed 1e,re ug rade rrrFc6rur p orpou -FJSepeluelrodurr apiglr,rrlce orlurp eu1 or€olel o euriqo e uluad 'Ielqle lnpun; ed eurrusJ Ju ede op lulrodsuerl InlBrroleru pdu ap rolrrnsrno aerurnsutrtl arec ap EJFJ lllurure rnlnuououeJ raluol -srxo e gp€,,t'opo ornlrlsuoc 'ales,re,r,orrolrr ',,11i9l1nur1uoc etienceoo rroaun -nlr Iu osororou oarnqlnl lnrcedsy 'runrlnle op aug elalncrlred €zpeueJlu€ eJBc 'rede 'Ay : fl urienca ur.rd plepar else ari qlrunu - e l e r F t s ' B a c V ' ( y ) r r u n r i c e s e i e y e r d n s n c B eluopuoose rrecSrtu ralace FlrJolBp Rluel -.rodurr olreoJ else er€oleBrnc rolede eiual (1) erpaut Bzelra purflnuug euriqo aleod -nqrn; 'lerolel r5 sof u1 osnsur oelerru,rrrns as InuqaO '(sieut) €puncas ad rqnc rrleur -uos ur gc6rur es eg ',,uo6nqrr1 uloo 'qle1n8 -oJau clrEoJ JrrolcareJl o el€lrlBar uI orJcs -ep €-r Bls€or€ pde ep glncoloru plltunue o rurrqrurn pcep .eJele u3 'redsrp 16uzeaurro; es 'pdn ap mlnsmJ elr atec orrnfalrr.\oler€runueu ep lueueru.redural larlBleJ eJuzalr.{rB nr.r ap rrqla raun BrJlaruoa3 9.gZ .tlg -srs un opiua1nqtnlep glelceJu elsa ede orrnrr allnru ruru olac ur 'tde; eq 'rrezrcord alaun plrsacou gzolrrr cldsep sns reru esnds ale3 rade ppun; ards giey -e.rdnse1 ap eiuelslp ulp arurerl o el ^rlerurx -orde 'ecrrlaurrs rS ptdearp olse erqle gcep 'rnprgr lncolfnu arlpc €U€ e.t os €rurxeru azetr-\ op erurT 'drur1 ap elu8e eyu,t.relur sl rrnlgard rolsace alrrirzod rx€AJosqo gs 16 gde cp grnlgcrd o olse 1cund oreco5 €c urpur8eur ou pS 'rcdo rcza1tarninqlrtslp r.es eo.ra8rncs acnpord es erec ur Inporu lepar alsa etelcund Ilull urrd g'SZ, u.rnBg uI ':l lurluac elouoz ug apeder reur r-A rrnled rS punJ ep odeorde lacur reru qc6ru es ede 'piurcesuoc uI 'lolqle ollrnletu rS pde arlulp r5 rerqle 1n1ed rS ede erlurp eerec -or3 nes giuelsrze.r ep uiloy eundo as r IB,l'€ ug rede rrrgseldeq 'rede eere8rnc purznec 'Iolqle FpunJ nc rS eie;e.rdns nc lep.red pllcraxa as arielr,re.r8 ap ei.ro; urp et.red 'gorlrurrl .royie,redeounr8e.rur runrs Fclur O
Fig. 25.7 Pu1 ile linigtire pe piriul Fish, lingi Duarte (statul Cali{ornia) 9i cabini ile adipostire a aparaturii (foto U.'i. cu cBre se executi. diferitele mdsuritori Geological -Suruev).
mari, morigca Fig. 25.8 in cazul apelor eurgitoare eete coboriti pe cablu eu ajutorul unui hidrometrici rcripete, Cacea, legati prin cablu de aparrtr recePfioneazi o serie ile semnale a ciror frecvenli indici viteza apei (foto U.S. Geological Suraey).
394 | Relieful
seoartei terettro
lirrigtire lingi malul riului (fig. 25'?). Pulul este de ziddrie ;i se umple cu apd printr-o conducti situati la baza lui. Cu ajutorul unui flotor conectat prin cablu la un mecani,*m de inregistrare, nivelul riului este inresistrat continuu cu cerneale pe un tambur .utJ se rote,ste io hirtie milimetricd, incet. Pentru a misura debitul riului este necesar sd determinim atit supral-a1asectiunii transversale, cit si r-iteza medie. In acest scop se foiosegte o morigcd hidrometricd (fig' 25.8)" care este cut'undati in riu in verticale apropiate una de alta. astfel incit r-iteza pbate fi cititl intr-un mare nurndr de puncttr distribuite uniform in sectiunea transversal6 a riului ({ig. 25.9). Pentru traversarea riurilor se folosesc adeseapodurile; uneori se recurge la un cirucior funicuiar sau la o barc6. Morigca hidrometrici contine o elice de metal sau un sistem rotativ de cupe" a cdror vitezi de rota-tie este proporlionald crr viteza curentului. In dotarea Comitetului g e o l o g i c a l S . U . A . s e a f l d i n g e n e r a lm o r i ; c a misura viteze tle Price l{ig. 25.B), care 1^roate la 0,06plnn la 6 mls. ln timp ce se misoari vitezele in diferite puncte, se stabileEte qi profilul albiei riului'prin sondaje de adincime. Se traseazi apoi proiilul qi se mdsoard suprafata sectiunii. Yiteza medie se calculeizi totalizind toate citirile individuale qi la numirul valoarea oblinuti impi4ind citirilor. Apoi se calculeazi debitul cu a-i u t o r u l f o r m u l e i Q : / I - . In nracticd. numirul de citiri in fiecare verticild de sondaj se reduce la doui: una la 0,2 din adincime, iar celalalti la 0,8 din adincime. Media acestor doui citiri di o valoare foarte apropiati de viteza medie adinci este reald. Pentru riurile pulin citire a vitezei, o singuri suficienti Ia 0,6 din adincime in fiecare verticali de sondaj. tinind seama de cantitatea de timp ,si munci ceruti de misurarea repetati a dehitului prin citiri cu ajutorul morigtilor hidrometrice, in practicd se foloseqte doar un set limitat de misuritori pe o gami largi de debite. Se construiegte apoi o curbi, cheia limnimetricd sal curba nivel-debit, care permite calcularea debitului direct pe baza nivelului apei' Pentru curba din
unsmc
anop ala ecJmarprq
ello!$lrctoB.ra3
( s / u € ' L )s l r a ' r r : A (s/ru SzS)s/c! oot oZ : 0 ( u ) / u t ' t ) a i l u / ! 9 ' S: S ^v T^ l ' l .- ' - -
'ttd
TI.9Z
(u 9,t) rj t'9: U (u Llz) lj 068: d G UO S t )r U O t gt - V bz't)uL'tl:P
,. .. -. "..;-"*,
",,wa*-."o;*s**msk. ( u 8 9 2 )r ] 0 8 8 a
s.uq ge.rrfirCfht jqrilrr6.Ellt$d;n$
: lt6t
( s / u g ' € )s l t l 9 ' 7 y: e pau ezarLn ( s / * u 0 € t S t ) s / , ! O O O t t s: 0 I n l r q a c ( u ) / u t ' O )e t w l t !Z ' Z : S e l u E d : U 9 ) r t n e r ip. t e z e g ( u t t ) r . 19 t : :
tt"ll.l'"f,'n;i,t^:llJTtE:];ii ru 0€6 t) r1l.otZr: t' (u
'i xpu pau ru1pv B!) ti 6S*p
,.,
.,.
"
.
I
6t: t :+
E U r o Ja p l n t u a o u a o )
. ^ * .'r .** . _, .. .
.. ,",j,
:..
:8t5t unl zl guertuo,ap ouozu'vtgwnlof
nt^n.lJ
(< spoog >r 6u1aqFue1 ;6 1Io11 pdnp) 9t6I elrsnuBr-gtol errqEotco apBorred ur (,(1cn1ue11 p1u1e) BsL{eI Inlr n.rlued Bcrrlermumrt r1oq3 91.96 .t1g lrol rl .lr iil
0
9
0
9
0
v
ltr' i-l,il:la
0
8
0
2
0
ur[.d. gzeezfielceJec as cllrJlep IBrr -alaur ep rreru ^11€Ior liprlruec gueod orec orcugpeurind rS r3.re1eprqly 'ell€Id InIr ed gllruhJ 9og 16erqurnlo) Fr^ng od,q1lrnfq 7'7 : elupd elso ad€ Bnop olsoce allur gluel -rodur giuara;rp plle O 'olteld rnlnlr Ip lac llcop orBru rEru rro 9z ap oareru lrqep un er€ srqrunloS 'rorqlunloS e Pcrlne.Iprq EzEr ulp B/I else PcrlnBrplq InI ezet trer (nr.tng lsecB lrc lreJs ed rerunu cu"rpe olse elleld 'erqrunloS InJr lnl^nu ec lel ap lJle 1o1 rse0 'FturoJ op crlu luorcgeocun nc 'Fcurp€ urind rS pl€l erqp o pturzord (e1se.rqe11 'FrrrroJ ep 'uBcunc BI) elleld Inru InlBls ur 6Fcurpe ^rlElar er€ol arEru luercgeoc un nc -e8.rncpde ep nldurexe ec sal€ tso; e (epeue3 nc Prerluo$ ap evoz uJ) €rqrunloS InIu '(ff'SZ '3S) Bclroruy u1p Fde op rrnsrnc lJeru pnop BJedtuoc ruo^ 'aluopoca.IdelaJEJB -eJ€d ur aleluozord acrlnerprq r5 ecrrleuroa8 rcrlsIJalceJBc elesroArp Brlsnlr e nrluad
r
0
Ierqlu olB lcllslrelcurBc oP eldulex[ 'liptrsecau ep ericun; uI rcep etceroc BA eS gcrJlerurururl ererl] '.rolrJnlrr^ Indurt uI rarql€ ear€poro op al€zn€c g lod rreq -I,unlcselsecY 'lolqle BruroJ ur lrr^rns oc rollr -pqurrqcs aznBc urp 'a1e1rurr1epBorJed od rBrunu Elezrlrln g ol€od eqJnc €auorueseo
'eInlseJE elB gliunf cng rolrrettr €pnrc u,r ole.tru ap rolrrprlsr8a.{ur ez€q ed retunu IElo1 rnln} .rqap eaJ€nlB^a alrrrrJad prcrrlaurulllrl Brer{') '(t'r* Arl€tulxorde €l nes) t,rU 00g 9I rode Enl€,{'o rrrolnd op olso 0z Inllqop u '1e;tsy '€url Eqrnc o e^rlcadsar Inla^ru gcep olalcund urrd as-npurserl 'arBorcrd ur eauri -lpur nc Uoder u"r cg€r8 aleluezerde.r lsoJ ne Belsecy 'lrlsrrour €poloru urrd olcund tdo uI 1nllqep t€rnspur e-s g1'96 e.rn8g
'era.rnsaur ep gioltlsur
r s r q l oI n ] o d
rerm c Flre:zllaepl prueqrs
6'9Z
'BId
L . J
I
i
8
l/ffi
1
-003
,i lff
6 5
0.8:
"
3 -
l
- 004
l
l
r 0.6
1
- 0.01
i
0 - 0 424
4.40
5:00
520
5.40
5:00
5:20
5:40
o 4:20
4:4O
- 0,00 6:00 i"rl
6:0
I f i D , r , 2 1 i L | rI 1 9 3 2
cantitatea de api Fig. 25.f2 Aceet hidrograf arati intrati intr-un bszin ile receplie foarte mic 9i iegiti (aprovimativ Haye (statul Kansas) 004 ha), lingi 1932 cu ploaie, la 26 i".;e in timpul unei furtuni anil Runoff >). (dupi E. E. Foetero
Desigur, elementele de comparalie din figura 25.11 se aplici numai condiliilor dintr-o anumiti zi. Daci nu dispunem de o mare eantitate de date asupra acestor ele' mente qi asupra multor altor factori pe intregul ciclu anual, nu putem face o comparalie semnificativl intre cele doui riuri. Scurgerea riurilor
gi precipitagiile
Studiind dateie referitoare la debit in raport cu preeipitaliile intr-un anumit bazin de receplie, hidrologul si-a dat seama de o serie de principii fundamentale privind variagiile debitului in funclie de durata 9i intensitatea ploii gi de mirimea bazinului de recep!ie. Si luim mai intii un bazin foarte mic, in suprafali de 0,4 ha, pe care cade o ploaie torenliali timp de aproximativ o o16. Figura 25.12 este un grafic care arati ce se intimpld cu apa de la inceputul pini la sfirgitul 396
Relieful
scoarlei terettre
aproximativ 40 de minute, dupi care s-a redus rapid, incetind la aproximativ I7n40m.Debitul misurat in punctul de inchidere a micu' lui bazin €ste reprezentat in lig' 25.L2 printr-o curbi lin6, gradati in picioare cubice (ft3) gi metri cubi pt- secundd.Datoritd capacitilii de in{iltrare initiale mari a so' lului, toati ploaia a fost la inceput absor' biti in sol sau refinuti de neregularitllile terenului. La aproximativ 6 minute dupi inceperea ploii a apbrut debitul, crescind rapid timp de 30 de minute qi atingind val o a r e a r n a x i m i i m e d i a t d u p d 1 6 n 5 0 m . .c a r e a scizut. dispirind in jurul orei l?n50m' In partea de jos a figurii observim o alt6 formi de reprezentare. in care cantit6lile de precipitalii gi scurgerease acumuleazi de la inceput pini la sfirqit. Aici atit dehitul, cit gi precipitaliile sint reprezentate in inei (cm) de adincime a apei, astfel incit valo' rile pot fi scizute direct. La sfirgitul ploii, in jurul orei l7h40m a cdzut o cantitate de 3 cm de api dar numai 2,5 cm s-au scurs, 0,5 cm pierzindu-se prin efectul combinat Un prineipiu al evaporirii qi infiltrlrii. important al acestui grafic (hiilrograf) este acela cd in bazinele de receplie mici qiroirea se instaleazi rapid cu un decalaj de timp redus. Si privim acum hidrografele unor zone mai mari pe perioade mai lungi de timp gi si vedem care este efectul dimensiunii bazinului gi duratei ploii asupra curgerii rihrilor. Figura 25.13 este un hidrograf al piriului Sugar (statul Ohio), cu un bazin de receptie de 805 km2. Bazinul piriului Sugar - care face parte din bazinul mult mai mare al riului Nluskingum - este prezentat in figura 25.14 pe o harti ce indici prin izohiete precipitatiile cIzute in timpul unei ploi torentiale de 12 ore, de la 6 gi 7 pentru care s-a construit august I935, -bazinul piriului Sugar va' hiirograful. ln loarea medie totald a precipitaliilor a fost de 16 cm pe intreaga durati a ploii toren1iale, dar cantitatea totali scurs[ prin riu a fost de numai ?05 cm, ceea ce inseamni ci 8,5 cm, adici peste jumitate din apa cdzut6, a rdmas in bazinul de receplie, infiltrindu-se in sol sau ajungind la apa subterand sau, pe de altl parte, evaporindu-se,
1u aJidacar ap Inuuuq g6 .ro1rriel1dlaerd 1n1u1o1erlurp erizlar u.rlsnJr aluod as rolaleqozr 1n.ro1nfu nf, fI.gZ .tfJ
B L t i ra p e i r i t d u a N
/
t
-€rSorprq ereoleuBruasp lurs ealsecy .alrz € - I a p o s s o r o l d a p B o r r a dg d n p e z e e u u o Ja s arec riuesre,\ od eoregrncs op osnpord lurs lnlnllqap ole rreru alrri€nlcnld .rSeleddy rolriunw e aparun Fcrpns Buoz ur a1IBd ereru ur leue '?url 00lB €3rrJ ep urzpq un P z € J U 3 J pe r e c o J e r u n r r u n - E r F J o J nI n l e l s urp orrlcooq8lleqJ rnlnrr IE JEr;orprq un alse SI'CZ Ern8ld 'pio{odns ap Dara?rn)s6 pzoq ap Da)a8rnrs : pde ap asrns -enop e alal -ceJa lou ecrpur ro^ alBdrculJd rolIJnIJ aleJ
e p u r l ; o s p u n ' e p e u n q r u r l r n c o l r u n r S a ru J gie;e.rdns ep aaretrncs rA BzBq ep Bere8rncs .Pzeq. ' E l c u r t s r p c op IIIoBrncs elErolep rep qturl aral6_srco ri lrqep ur €,\rosqo as 6uarlBdJJ ezuld e1 pug8unfe.lulurFd ur prlur ereold ep edu urp alJed JJeru o acoJuoag .rurxerrr lnl -lqap IS rtold 1e urrxeru Intrund arturp durl u g l n f e l e c e p r S a l S a r c l l l e n r o a r i d a a a ra p - r J J p" l e . r a r r auB1 l n u r z u qJ r e u r r e u rJ l s r ] r J n J 'lncsJrc ts lrcop relu lual }[ntu lnz€cs B In] - l q a p F c B e u o u r e s ea p u r g , \ r a s q O. ( Z t ' S Z . B g ) rorralue plurpnls Brl t.0 ep elec.red ad tB-\rasqo Iar llrrp oreru reru lprru felecap un - ra eoJelacug qdnp Jro 9 ,r.rlerurxo.rdee1 n e ^ s1 1 o 1 de a r a d a c u rg d n p e r o 9 1 e d u o r d e u 1 .re8ng 1n;rrdep surle lsoJ e rrrrxeru Inrlqeq .!!qp q pdo ap atolnunro Inueurol ur.rd gleuruasop alsa rrold lnfnd -acur BI pour lsece ur Elerzr,rlur ua.ra8rncg 'rnlnurzBq e oreprr{ruI ep Inlcund e1 pu;d cgu.rSorprq Inrualsrs urrd aoorl ee eelnd llcep prde.r reru ede puguoridecer .ru.rod -rual ro^razal un Bc lEuoric€ e IIqIE Jp leC -grursr Inuatsrs Ea Fl€re aa fi (tn1ocap) araLz .rnlnlrqep -totluga1*arnnu as IEArelur lsecy e errrods o acrpur qs rnlnurzeq a aJeprqrur ep Inlcund BI op Inlgrede ec elurgur ero €-\e c tnrarl ne rrold earadacur gd.nq.pzoq ep oanEtncs ezrluar as ar€c urrd seco.rd- rnlnlr erqle ul euerJlc1nsrade eara8.rncs ur.rdlnuri -ar_lur era lrqep lsacy .crur lrqap un BeA€ regns lnrnd eleriuarol rrold ee.rusuelcep ap alureur Bc elelsuoc uro^ €I.SZ ern8g uI rrreB -rncs rSroprielrdrcard elecge.rBrur,trrd gceq
srncr'eraadr.rnlrrr reun B,rece* -"$:ir,ti,:#'iiffi;'i"'#Ji:ll,J:J iT,il"3T"",8:1,"#;i;Iril 71sn0ny
I
glsrrbnv 0
9ZO
09'0
91'0
00'r sz ' l 9 7r t ;
100
i 600
0 tc
1932
Fig. 25.15 Ploile torengiale iniliviiluale Foster, <>).
proiluc
virfud
pronuntate
fului din figura 25.13, exceptind faptul ci aici sint mult mai comprimate pe scara cronologicS. Dupi fiecare perioadi ploioasd debitul scade rapid, dar daci o noui ploaie torenfr /s r50 , 4 E c o t n o C r e e k , B e n f - . t i ,F o S u p r a t a t ab a z r n uL r d e r e c e p t e 3 9 0 k n l ' z
ft3/s
i
1000
1.r:is ft3/s 4000 -f
I j
---
, t
B Pol.rto Creek T h o n r o s t o nG. o 390 km,
i 100 IL
t f- 50 I
it ^ +u
f13/s
1 4 7m r / s I 5t9o tt'/s
C .A n t e l o p e C r e e k Bed B uff, Col|f. 320km2
rl 7s r1o
200
: I T
r00
i
300
is t L0
Fie. 25.16 Deosebirile dintre hidrografele aceetor trei cuisuri de api se datoresc iliferengelor de climi, relief E. E. Foster, <r) qi tip ile roci(dupi
398 I Relieful
scoarfei terestre
in debitul riului
Chattahoochee (dupi
E. E.
tiali are loc la interval de citeva zile, el atinge un alt punct maxim' Graficul suplimentar, cu detalii pentru luna ianuarie, aratl cum se produce efectul respectiv. Daci ploile torentiale au loc la intervale mari, debitul scade considerabil, pini la valoarea scurgerii de bazd, unde rdmine constant. Pe intreaga durati a anului, debitul de bazd, care reprezinti afluxul de api subterand in riu, trece printr-un pronuntat ciclu anual. ln perioada de reincircare (iarna qi la inceputul primiverii), nivelul stratului acvifer cregte, ca ,si afluxul in riuri. Pentru Chattahoochee scurgerea de bazi rimine uniformi, Ia circa ll0 m3/s, pe perioada ianuarie-aprilie. Cind pierderile masive de primivari prin evapotranspiratie reduc apa din sol gi suprimi refacerea apei subterane prin infiltrare (vezi cap. 14), scurgerea de bazd scade constant. Sciderea continui in timpul verii, atingind spre sfirgitul lunii octombrie un punct minim cu un debit de circa 30 m3/s, alimentat exclusiv din scurgerea de bazi. climatice gi tipuCtinoscind trisdturile rile de roci, putem aprecia ci scurgerea in regiunile cu de hazd este importanti precipitatii bogate gi bine distrib_uite, dar lipsiti de insemnitate sau chiar absent6 in regiunile -Figot" semiaride. 25.16 prezinti hidrografe comparative pe perioade de un an Pentru trei bazine de receplie cu suprafele aproximativ egale. Cel al piriului Ecofina (statul Florida) se
002
0001
v
0002
erldd)or dC ,a cJ zoq oiolold-S
r q a N ' D r l o u ruon' o s s r r \ . u
000€
.utups u1p ldn.rqo rnlnluur uzeq e1 ^uurdepultu! es ude 16 ra;qgu e1u rilqri iJiqruu ap pleprmm alee aJun.I .elarnl"u ap.rrntrpur ?zaeqcrum Foqru rp el.rn.rr$ .rnlnrr B;qJB pzueqcolq rrnieqF ep lrruq un ..t96I arrBnrqat ur (Buerpul Inter6) Jqdleg ra;url rolrli"punur Indult ug qssqe6 InIU gI.gA .tI.{
00009 00008 00001
Pclplr BrB^Fturrd auerrlqns rodB BilocBJou 'gz:q ep €ore8rncs urind nc reop ri6o; --e-dap urzeq in8erlur turs .1n11,qrp_Lrsnper rd rlrrielrdrcerd rer ,leieq8ug e los urp ede pulc '1rure1 Incolfrtrr e1 .arunr-ory.rde Bp -eorrad ur rnlnlrqap € ecsnrq eerel6arJgcrldxa asrns alsocy .r6ocug1gfliuntrq urp erS.rrqoap oleuoz ur rrrol 1n1nda_lrur e1 16 sure14 q8r11 eaunr8ar ur BJalerurrd co1 ,rc -gz rrrrdol sole reru €zearol.Ep"r"c';ro1ir"-d os rnlnlrqap ale olrseru rra16er3 .luazard ur eurd l€dnco rue-Ju erec ep rcrru IeuI rolrrnrr olellqep Ucep areru reru llnru nc otsa ,s/rru 6996 arsad IS-0-Beorlur ezerrel er€c ,l.flqap ec rugloN 'rddrssrssrtrq rnlnr^ng re rludrcurrd rriuenge orlurp Inun also .z u{ 000 OtB op urzBq un B z E o u e r po . r 8 c c n r r s r B r u l s e c v . ( r t . s a . 3 c ) 6761. errqurerdes u1 gugd gy61 orrqruolco urp (e1serqe.1g1n1e1s) eqetuO BI rrnossrtr{ rnlnrJ InJer;orprq uteunuexo gs .lr6rr;s u1 earaa*rncsrgcap euriuaru aleotl ;Y"rT"# 'aualuerrl,prraurlc".r g.rogr"l, lndurrl ur ere,r e8unl plcJHeJ orrquolco ug purd arunr urp erurx€ru.ro1a1cundB pletol eiuesqe .rep 'aueluotu aritlecer ep aleurzeq nrtuad ecrdit aruorlxo ellqap eeuaruese ap plurzard ,(eru -ToJIIBJ rnlnl€ls E prou ep ualred uI) JJnlfl p9U 8l lErnsBtu 'adolatuy Inrrrd 'oreru etsa gie;erdns ep rolrra8rncs lnluecoid rer .1os ur pleozalun ep snldrns un ezeerlsr8arur os puro orrra.rerurrd 1n1ndacu1 BI 16 rrurer lndurrl ur rnlnlrqop ele erurxeur olcund glurzard 'ridnrqe riuesra,t nc aunr8ar o-Jlur IEUE '(er8roe3 .ar€^lozrp ap 1n1e1s)otelod Inrrrd JIBuBJ urrd -rrseru Bcrecsap as rS crlec.r; Inruols.r-sur apunrlgd gde ap rnlnsnldrns u alred oreru reru EsJ .lerlsqns urp oaluc -gllsruc as€oJecl€cJolrcor eiuazard ur sal€ relu Jep 'eur1 aluud nc urzeq rnun e rS 1r.r -oqoc Jrrlor rnun eiuelsrxJ ur ,lurired .Uqeq -ord 'eprzar eriecrldxg .rnlntrqep a1e elei -unuord arulxuru ap rrsdrl olsJ 16 gzeq op er -eErncs areur o pclpul gc 1n1du3rrrrd a8urlsrp
*
'i 1
*
i . ?
{
*w
1 t i t
d'r
\ 1
-'bu, t f " 1 T * Eb" I *; E & :
%
l
l
& q w*s
:
g$
.-C'
&*r *
ry I
' d
d $^1.i
Fff
* t"*
.&*
! *
t
.@wfuT
Fig, 25.19 Orapul Hartford a fost partial inundat de fluviul Connecticut in nrartie 1936. Albia la stinga. malul liind marcat prin girul de ropaci.
nivelul tie r arli al scurgerii dc l-raza la circii 570 rn3rs. adicd tle I sau 3 ori r alo:rrt.a din timpul iernii. lnundaliile in ,'1r,rc.noastri ntodernit" cu ziart, filmt, si televiziune. toati lunrea a \ ezr,lt imagini ait: tlifrritelor regiuni afectate rlt: intrntiatii. pentnr a-si fate o idec despre accst fcnornen ii,1,.s1,t" neajunsurilc prt)\'ocate rle lbrta lui clistructir a sart tlt' nrilul ;i argila lle trare le lasii irr urnt6. Totu;i. nici nrircar ingincrul hitlrotchnician n-ar pntea" 1irt.'babil. delini cle inundalie' Este cu t-ractitut('termenul s a s p u n em cd inunclatia s u f i c i e n t poate 400
Relieful scoar[ei terestre
fluviului
se afli
aparc in rnonrerttul cintl riir elul unui riu rnargin ilc albici sale nttrmale, depi;elte :rstfr:l irrr:it se rt't arsI irt zona invecinatd. acoperitti cu culturi sarr ptitirtrr'. Ilajoritatca apelor curgitoart' art o /uncd -- o ti:ie joasd albia ;i nete<.li cle terttr. care mirgine;tc rirrlui pe o latrtrd sau p{r anrinrlorri, -, ;i pe cart' apa o inrrndi anrtai satr la ficcare doi ani, atunci cintl aprr de la supraiali cu efi:ctele nivelului inalt al s('cnmhirti stratului :rcrif'er. dind na;tcre unei scnrgcri rnai lrogate der:it lioatt t'uprinrJe albia (Iig. 25.18). -{ceste revarsiiri anuaie sau bienale constituic inundatiile" chiar dacii producerca lor estc prer izutii 5i nu impiedici cultivarea ulterioarii a terenului -sau creiterea pldu-
lnlJluJs rlrPc rlEol od pteznJrp JtsJ rol -IJnlrr,r Ba.Ieiunuy 'aridccor ap rJeru Jrrrzeq ollntu ruur nes lnun .rpurrdnJ Jleod JrBJ u p . r r l e . r d s a ru u o z n r l u a d q z o u 8 o r d r p o u r l J l n q o l r u r J n r J s o e J e J J r J ' r r J P l J I a J I E r _ \ n HJ r u e l s r s a l J [ u d r J u r J r l a d a c r r ; q o 1 e r ] sa ] J u n d u r J ] p n l r s 'aluuor8er IIJIJo rp SB ulp 1rnlgc1e'ropri -Epunur u gzouBorrl rp r$ ler,rng nlJr-\rJS un ap cuntlsrp 'V ' :l'S Ju cr8oloroalJru InrrrJO
lnsuas a.reluez+rd o apurrdnc g'0e'gZ €rn8rd 'rou aia;erdns e3nepe es r arida:r.u rp rnlnu -rzeq JJ BJnsEru Jd 'lB.\B ur .\rserrr el6arods 'r ri Inrlqop 1e.re ur.rl6a8un1 es prnlrr,\ Jp rapun E Jrrppcs r$ :rraliarc rp Fpporred eEeartul 'g : Ie,\B ur €arBlureur nc leuori -rodord a16areru rs ln[nJrr,\ e.rra8urle e1 qrrrd tlurrl u1 lnfelecap tn ieJ pluru a;erSorprq 'si€ru rrrl rtsary 00i 1 alsail rp trqop un nc 'oleriuarot rrold plndacur gdnp alrz g e1 (logrnlrra) roMiupunul Bzou8ord (urEro;3 InJrl/\ surlr; e qeurre-\I?b- Inlr 'Ie.ru ur uII 1n1ers) o.i13 f8ull tgl prur eT 'Jlulol JIelr({Jt) rp riururs- Juri 'aridacar op rnlnurzetl e alrrods raia;erdns 'Frnlrr-\ 'IJetu n?ru .)s e eJr.J .)p rJpun IE rxrxl?ur rnlnl llnur rJolE,\ BI sunlu e Fllrolpp 'nrzrl] reLlr r2 0 srrr]B -cund rrra8urle e;lulrprder ri crBolouo.ra rscT € JnJ 1 n [ e 1 lnlrqap rBp -eJ3p szururl(lns Js "Jlur \n) ;)1lp nl 'lrtnln.\ 'rr-r'(eurlorEJ r { r n o S 1 n 1 e 1 s )s l l B r I u n o r I I E J '1e.re uI tu{ 'quuue rrg rninJrr.\ l]urJoJ .rpo[] ;s-nprrrr1"-ed rs IE,\p lnlcund ur S0I EI ' p r d u r u l m l n l l ( [ . ) [ ) r r r r r L ? u rI n l J { r lnzgrs e Bdr oruc ednp 1{1sr? JS-npuru lnlr .r.1 'F1eliuaro1 ereold gdnp rz o uJ 'purJnJ surle tsoJ B 1n;rg.r.'(er8ro.)3 IntBt!^) uor-iu1j gBurl 'c3on11uq'-; Inlr rd'rlBuuB-\€S-eFoo11er1.) ur r:rJnlu-\ Jp i]pun rJull r] Iur,\n[J Inrue]sts .(( spool,r > .uraqoquel 16 1,{og ur BJrBJuleur qtrrrz.rrtl y '0i.'SZ enrBrg le-\E udnp) o;erFo.rprq rotsJre nr ulBt?rE rtsO 1n:o1n[u 'rrtircurrd rSealacu;ttI gzeazerl .rs rS 'sn:^ rpur ulbJoa3 lS BUllorEJ qtnos JlJlBls ur qruuears Jntr ol) a1a;urHurtrd ul ad olnlrrr rp rrpull 11 IcrE ur Be.relurEuf, 06,92 .tslJ rlszrluue roloc prdrl 'rnlnlrqrp rp a plEnlrrorJr? errpqcs o ri r i l Z , l r a i l r1 b t E t z r i r o t 6 I I ar;r16;rrc o-rlurp nldurrs ri rnd ElururoJ rlsJ I I b t z i prntrr-\ rp r?puIl '( annn poo{) r^)intttr ap ppun "l€nzn 'grnlll \ ,)p t.)prnr 1n;ur)iorprrl .rliatunu JS 'rrrJnlJ.\ru r gleld;r1 ua.rapEos zur!0ocg.lllrrLlP^?S ! JIr ElEurJn (erieururln:r '3nr) erurxnur eaurri -lprrl EI prrld nrr rnun Inlnlr-rru ea.ra16a.r"1 i.il, ur9i8e OCt. 'Jlqrsod
lS
cl
z
r
s 'll
f
t
,'i, '"1
o
t
6
) zL!' i.,?irL.tr,ES!
8
1
\
9
9
v
Ernlrra op repun BarBsBldeo
t
Z
l
\
!rS r.olIElC rJ0!i PbooljEilC
00002 CS S llr! L,fro.lleC eeu ;eruereg g
'.)Jorrrur rJrqllj JlJlrrurl ur ar.ur8a.rlur ur qJur Fgu !Bur J., eds crec e[ Ir-\ru - (a,ints pnfquoq) ariualrr ap lttldrTu BI 3s-npurge ur lrugrp elsr lnu 'la.\ru lslrJe Jp odeordy 'r;de earusr€-\Jr E[ etdatSe rualnd ou apun Jp Inrpels srrrl€ e-s er aundns;rrd areo '(aiws pood) ainpunui ap 'alcund otlraJlp nrluad oqro.rds Inpaut 1a.r -ru un alAaprluls ',rolrrieprnrur BrluoJ eJezrl -ro-\e ap lrrcrAJJs rrn cp aundsrp ;)JeJ "\,.'n'S IB cr8oloroalaur InlcSO 'acrlcerd rrndocs u1
'(6I'SZ'EIt)
0000t s/qlr I qrc 00009
asDt)tr rrl oald;rl ap EtrrroJ u! JarlJr nc alauoz solE rEur puIlJeJE 'rolrcunl rnlnlJlru erclns€Jp alBUu rlrrnuar;r1 rS ppunur oJeJ eseonJlsezop rJESJq.\oJ'r;uni rBrunBs llruJcep un ep olelrelur el ';cnpord lod os Fde ap rr€ru reur rS allqap roun epirpuoc uI 'llurnl elE aparun alrunr;ar olBol ur rcunl uI alrpurdsFr 8re1 tuJs orec 'esep rolrr
#
F . C o n n e c t r c u t ,H a r t t o r d ,C o n n . 1 E 7 1 - 1 8 7 7 , 1 8 9 6 - 1 9 0109, 0 3 1 9 4 4 R .S a c r a m e n t o ,H e d B u ff , C a r J 1891-1944
LEGENDA in 25',n din anii de observalii, nivelul maxim lunar cade in acest ecart
Maximul inregistrat
Sfertul superior in 50n,, din anii de o b s e r v a - t i i ,n i v e l u l maxim lunar cade in acest ecart Sfertul inferior in 25",,; din anii de observa!ii, nivelul maxim lunar cade in acest ecart
402 I Relieful
Cel mai mic maxim lunar inregistrat
scoarlei terestro
Fig. 25.21 Nivelul Aaxim al fiecirei luni este dat in p"o""tt" in aeeste diagrame pentru patru cursuri ile api: Mississippi, Coloradoo Sacramento gi Connecticut.
roun Inrolnfe nc .rolarpueoru ole olcnq rolrJ -eru BeJeuoricas urrd rade rnlnsrnc aoJe1rncs rateurv apa^ard "y'1'S IB nruo8 op olrr -nd.ro3 ap rddrssrssrtr{i Inr^nu ed pur.rn urp rrue ur lecrlcerd 'urelsrs eellop IB op Io3 e.reur a.rds lcarrp l€rlop g aluod sllcxr ur Intlqep e.rec urrd aleu€c BzearuroJ prlop urp oler^nl€ aseoI reu agrd -rugc od alecrprr arelueurrldns efereg 'ur 0I e1 qurd etleur rrncole ad purg 'eurr8unl ur urrl 000t etsed urnce ezedzrlelot 16alriglgunq -ruJ luaueru.rod 1so; ne elr.rn8rq 'eareSJFAar ecrpardurg e nrluad ur{ ?II rp piuersrp o ad drsru cp rJBs 16 rrnpulcs nc luluaurrldns aS gs trnqarl u 1nlereq euersrnoT In]B]s ul pula '€06I urp .royriepunur 1ndul1 ur eln8 -rpur Bruaruase o Bzeo6rigyug 77'97 en?rg 'glrqrsod grntul acrro auriar e ap lndocs nc orddrssrssrl,qrnlnr^nU 1nFun1 €-cp lrnrlsuoc tsoJ B rrrn;rpuJ op uatsrs tsB,\ un '(618I ul grearc) rddrssrssrl4l lnr^nU nrlued rersrruoJ 'kZ'SZ'gy) alrrcrdsne qns alredap IBru esJE,rJr e'r es etle crec urrd 'a6a.rq purur -roJ oprder aFreds B.\ ol ede lrpr I{1lB utrntnl ueur l€ut r[Jc el lS giEJ EJUJ FS €c alleur ap Inlsap U E 16 rede eaunrsard u1 Elsrzer p[tr8 pllnur e nrluad nc alel -carord 15 lururgd ulp alrpplc 'afe1 r.rrn8rpur 'Bg) ateurcalur rrcunl lurs €olsacv 'k7SZ ol6 alrJBSr€Aar olEcrp EeJEpunur 'lrcrldurr -erdurr g lod 'Erclsece e{B rrnlel alequre ed Inlnlr erqle nc eyalered un8rp nes rrnzeFez ep eaJrnJlsuoc urrd 'zvc lnturrd u1 'allJ -oJrp auotsrs pnop ecrlde lod as 'ecirnl ep olauoz ezalo1ord ps lruou 'royriepunur e Jrol -Bqruoc ap dr1 €elrop IB-op rnlac InrpBc uI 'durr1 cp g8irnl r€ru epeorrad o-r1ug ledrcuud Inu ap tBz -rleuec eg Fs rnlntrqap pulirurrad orolrrnlrr,r 'ro1u.r InJTIA .,r.rsetu ocnpar aleod lnpun; ad rolrrnlrrl e eraurie.r ap eferuq oseorerunu ep EaJrulsuoc nc pleurquro.r aunrice glseJcy 'liuesra,r ad egraFrncs ecnper gs rS rarierl -lyur Balelrsual.ur gcsuarods Es eruc o1e1o8a,r 6r1e,r.ugap dr1 llu rnun eerearc urrd nes a.rr.r -npgdurgerurrdpln8er ap oropiuesrol 6.Beret -u.rlooaundnserd a.raleqruoc ep ErrrJoJErurrd 'rolrcunl Earepunur plqeqo.rd else epun .ropnr.r 1e rorroJur rnlnsrnc sarucgrpour : eridaca.r lq lS ep rnlnurzeq rB rcrur reru rriuanpe urp r$ ]uesre-\ ed ap rrra9.rncs e eceolfiru ollreJlp utrd eararzrgruy rS eareurie.r oD :lurs aroleq -ruor ap alerfuese aturoJ €nop alo3 .Furelq -ord elseacp BI areolrre;a.r rrdrcur.rd e,te1rc
e1e acrlrlod rS elurcos elatcadsy 'apriepunur eur,.r.e.rd ps rS ecnper Fs otruerr orrnseurep e8eerlur erres o en1 e nrlued rueq ap auns ueru lrnllJrlc B Inruo aaseonrlsezop. rliepunur roun rrrplede.reiuerradxa pupy .ro111iupunurBrtuoc uldn1 'ariuale ap Inlo^ru e1 gugd arrqual -das g6-91 urp elo1d ap alnldrun ulop nera ec rolrrqle rr.re8.rncsgde ap Eruroue etulrl 'uec o le8nppe B eruc '9961 er.rqureldes96 -IZ utp rnlnueFe.rn terolep e-s errqrualdes n.rtued eriupunur op areru ep leuoridecxe crlrrc InlaAru oleJlsv 'rraru ep leuoridacxa rrnlalru roun erol6uu nBp oeue8e.rn ulp purue,tord elaun oacrurelnd .rep are.r aleri -ueJol rold purc 'uutueol eurlJns gpeor.rad anop ,B-aP Ba3 'puBliug .rreNl ulp €sBol -unru eeunr8er ur prder csadol es alzadpz pugc 'rr.re.tgurrrdlnlndacur el ep Bac elurz -ard 1r rletrlrqsqord ep ereur re.ur per9 u11 'rrnlrrl ap apeoued Enop pcrpur (p.royrreg e1) lncrlcouuoJ 1nu nrlued rolrrnlrrA e elBlrl -rquqo.rd ep IncUerC 'Ftecsn oueoJ ppuorrad o rlse roruroJrle3 € Fls€oc ap er6g; ur arec orrra.r 1n1r6rr3sards aseoI rJnlelru e1 puld gasnrq oroppcs o nc 'luapunqe gnold purc 'Burer rrnlrr,r ap gpeor.rad o .(eru Flurzord -roJIIpJ Intetrs ul $nlg prU et) olurrrrerJes 'crxatr\l lnlg InJIoC ardsurp puruol lueu - l l u o c a d p u n r l g d a r e c o ( a u e F e r n )a l e c r d o r t rolrunlrnJ pzsorolep as rauru€oJlndurrt urp rS rrra,r lnlr6rlJs BI op alrrntrr1 .1ecrdo.r1rae ap opatun rolas€Iu ElzEAur urp gllnza.I oc aleriua.rol eyold ep lcarrp esnpo.rdlurs rr.ra,r 'aprrertuas alelrro[eru lndurrl urp elrrnlrrA ug rrdrugc ezeaua.rp e.rec ede ep srnc un also (sexal IntBls ur 'urtsny el) operoloJ 'nldrurs Inr^nld IunuB nlcrc un purluaza.rd op.re,,leurrrd ep epnlrr.t e1 crurelnd ezeeuori -cear arec gde ep srnc oreru rnun lnldurexe p.rayo (3rnqs1c11 u1) rddrssrssrlq Inr^nld .ppua8el u1 gtecrldxo alsa rolrrnloqrurs uriecgruruag .runriels n.rled nrluad atelrlrqBqord ep alacge.rF gturza.rd 'rnlnue e punl oreceg n.rluad 16'96 e.rntrd elleuJ rrnle^ru roun ruFurroJ eelElrltqEq -o.rd pugclpur oeriepunur ap rnlnle^lu ale ocg -Bri azoroqBle ps 'V'n'S 1u crbolo,roaleurrnl -nlcgo srruJed np rolrrlng 16.ro1r.rnr.r rr.ret.rncs erdnse alriunueure 16 rBunlepug gpnls 'a1€lIlclred eIeIJol -eru Jolrrnunq uricelo.rd ri aleiuruarue Jolru - n r 8 a r B e r B n c B A op u r . r n 8 r s e , . y . n . S r o l e l s e o c
l'-:nfl
**ie*
"
"#d.4i .*-
'a, -*
- 'i ;
arti' indiguirea Fig. 25.22 Fotografie veche aritinil Miesiseippi lingi Grenville (statul a fluviului ficiali din martie marilor inuudalii Itlisaiesippi) in tirnpul (marcati cu X) apa se rcvsrti 1903. Printr.o apirturi in lunca mai joaei din stinga.
in aprilic 1952' luoti Fig. 25.23 Fotografie eerisni pe riul rificat io fig"l artificial o epirturi prizentind Mie$uri in veetul statului lowa. Apa ge revarsi din riu in lrrnca mai joasi din stinga (foto Foraythe).
rea albiei a contribuit la reducerea virfurilor viiturilor pe cursul inferior al fluviului Mississippi, micgorind pericolul de revirsare peste indiguiri. Anumite porliuni de lunci au fost de asemenea lisate ca bazine temporare, spre care este deviati apa flu' viului pentru a reduce virful viiturilor. Aceasti revirsare planificati se practici in zonele mai slatr populate ale luncii. Aspecte geologice privinil
apele subterane
Relalia dintre apa din sol gi apa subte' rani, ca qi deosebirea dintre zonele de aeratie 9i saturalie au fost tratate pe scurt in capitolul 14" Vom discuta acum distribulia 9i deplasarea apei subterane, cu aspectele l o r g e o l o g i c eq i p r a c t i c e . T a b e l u l 2 5 . 1 r e z u m i disponibilitdlile de apd ale PSmintului, prilejuindu-ne o comparalie intre cantitatea iotali de ap5 subterand gi din sol (api subsuperficiali) ;i cea care constituie apa de pe suprafala uscatului (ghefari de caloti gi ghelari montani, umezeald atmosferici gi apd oceaniei). Observdm cE apa subterani de' pigegte cu mult ca volum apa din_ lacuri, Iiind ins[ la rindul ei depigitd cel pulin triplu de apa care intri in constitulia ghe' larllor montani gi calotelor glaciare. In ca' drul apelor subterane distingem lPa pini la 0,8 km, care este relativ uqor de extras pentru nevoile omului, gi apa _ situati iub adincimea de 0,8 km, care adesea nu poate avea utilizdri practice. Spafiile poroase gi apa subterani Apa subterani poate satura numeroase tipuii de formaliuni geologicer de _la scoarla d; alterare relativ moale (reziduali sau transportati) pini la roca din substrat durd, de diverse origini. Termenul d'e porozitate se referd la volumul total al golurilor pre' zente intr-un volum dat de roci' Porozitatea poate da indicatii asupra cantitilii de api ce se poate acumula in roci" Cunogtin' lele noastre de pettografie ne per.mit si inlelegem diversitatea de por_ozitili ce se poate intilni. Dintre rocile sedimentare au o porozitate mare rocile clastice cu granulalie grosieri - gresiile gi conglome' iatele -, iar o porozitate foarte mare vom
:
tld}4 I Relieful
scoarlei tereEtre
-lrulJ uJ 'rlBrrE,\ ru€oJ rrurcurpE 8l oleroJ nes aledps rrnind urrd 'uro oJlpc ep re rrJrs -o1og lndocs ur a8erlxa os Eueralqns udy cllalsorprq
InIe^rN
'e1erelle
nBS a1€rnlceJJ !rlBr -nsg cruralnd tuIS pcep olqearu.rad ou€oJ oseur r6nlol rnlrlsuoc lod'apqeeurradurr lurs olrznrlur a-trldnra aycor r6aq'aytqoauttadut crlcerd ol€roprsuoc lurs pgBre ap lnuriuoc areru un nc opcor rS alag9re tJcul la;tsu orade erielncrrc gcrpardurg rag8re re rrelrdec rlrod 'olqeaurrad alreoy alerraletu €c atESEIc 'gprder ara8rncs o lrurrad alrrns IaJtsB purU 'ararsor8 epndrsrltr -rup^oloq 16 apn6rrlard 'a.ra8rncs Jp €zalrl cruralnd gzeaiucngur roy -rrnlo8 Berrrrrerrr opu;r eapop 1u uy 'rriplrlrq -eaurrad eal€urruJJlJp u1 luelrodur-r rcJp alse roprnlo8 ap InpErC 'EIer B erulcouorralul -eurru orJol€ur urrd Jol rrurcal cp rielozr 1u1s gcep 'rede B Froqll BrrorJrl alrurrad ro,\ nu orcor Iaun rrrtrd orn8rsaq 'rreur lurs pcEp rBrqc 'rrcor BSeru ur aluolsl)iJ JolrrnloF eJturretu €l gJeJeJ as ar€J oDa\vlrltqoaurad alsa rcor urrrl aueralqns rade erielncrrc ezeeiuangur a r e c r o l c a l 1 [ e u n ' a . . . e ' r z o r o dJ p p r e J e u I '(g'tt '3g) ruurelqns rade e aur -rculpe ur €JJepurlxJ purlmrrlJp ea "tolttot n ata?tnc ap Daunrgat Elrtunu g oleod guoz
'196f
00I 6 lo
0 0 0 0 0 06 z t I
0 0 00 0 00 9 9 0 0 00 0 00 I 9
I r'9'0
0 0 00 0 98
000 000 zfit
I t'0
000 fj0a t'
0 0 00 0 0 0 t I
I t't)
0 0 00 0 61
0 0 00 0 00 t I
900'0
' e J E \ l " 1 p u o u r , { e 1 1' r p a p a l e z r u r n J a l e q
0 0 0l 9
*
( a 1 t [ u n 1 o . r )I r n l B l o I
0 0 00 0 0 f l I
O
-rzorotl l e r l l u o 8 u r e 1 ; r S n E J J J B T J o J Se I J A B T 'rrror rlrr€,r1ozrp urrd asnpord 'rra1S,'dpplrd op 'rreur Iiptr.ruc eluazard lod clerecle) 'rcrur ep urallxa luIS rol rrrod rep oareru elel 'alred prle -rzorod nB Inlru ri eleour elr8re ap arl | (aloeduroc ruls) pcrur Arteler ol€trz -orod o nu eseol8re elunlsrs 'rlerolrl rriuerrc ? p n B s r J n r r e p s n p e ' r u e - r o 1 n r 11 6 S r r l a r d odrsruutp snduroc crlrrlep Inlurreluur e1 rsg8
000 000 09t I
0 0 0t t
: L
-lgul ap rolatle a1e arielncrrc rS secce ep IEc agle oeauaurosu ap 'earc lod rolaluorurpos cle ariecgrlerls rp elrrnueld 'elncrrc eleod arec urrd rS Blnrunce aluod as ede arec ur rrnloB ep alaicr rrun nrerrrroJ €rlelrlrrirsod pzuaarc (gt"J t6 rrnsg) rrnlcer; rseoraurnu e eiual -srxe rBp 'rolelErrurru olB olBnpr.\rpur alel -elsrrr ertug (csasdrl r€rqc nes) rcru ousoJ asuorod rrieds nu 'acgroruelaur rS a.rrldnrc elac lurs runc 'arrseru olcetftuoc elrcoU 'aJeru alel
i a . r r n q 1 e ; r H o 1 o a 3' S ' l
000 00a 6a
I00'0
aleol crlaturo aprqcur a.rec 'a1ua1 rraSrncs raun Flfrolup ezeopec rreru oueoJ edu runrsard pugtrodns ecor 'tu1 91 elsed el'gc UI -rquls nts rrSoloaF ollntu reyq 'ur{ U'€ atsed ap rurcurpB BI llnur aueoJ opecs gde ep eolelrt -uuc 'rcurpe elrrnind ur Ec plere eiuor.radxa rEp 'ereqarlur ptseacu uI lrqBIeA leraua8 sundser un €p rualnd nlJ a auerelqns rade euoz lurrugd ur apurtxa es curpe op rI? 'Jr1BJ1
0 0 00 0 00 t I
releueld
InuEeJO
PraJsoulY ruEluour trefaq8 16 arurcelS a1o1e3 lecsn ad eprqcrl gde luro; aurrJurpe ap puelalqns gdy
u{
8 ' 0 r P €erurJurpB e1 quld gueralqns edy
rlrErpJurJJlur
Euoz urp utle ri 1os urp EleJzJurrl Flelrgradnsqns PdY
I00c|'0 800'0 60()'0
rrrng ri rJnrr ur erpaur alpUlrruJ
O s zI 0 0 010 I 0 0 09 6 I
0 0 00 0 ! 0 0 00 9 8
afEorJalul rruu
ri elEJ€s rrnJB-I
a.r1np pde nJ lrncef Pie;erdns eP EdY
lfl,l
llrP
ruIl ln(ltn[0-\
zu)i ein;erdng
.I3UUIJ- 3-rV ydv 3(r 3'rvriNsrod
ee.reseldury
UO'I3SU.IS3UYIjnSIUISIO I'gU 'n]SSVI
'r-rfn
Fig.
25.24 Nivelul
stratului
freatic
(nivelul
hidrostatic)
saturatie este de fapt limita superioari a franjei capilare si se numegte niuel hidrostatic, iar zona saturati se numeste strot acaifer freatic (vezi cap. l4). Daci intr-o regiune au fost sipate numeroase puturi, pozitia nivelului apei poate fi cartati aminuntit prin stabilirea inilgimilor coloanelor de api din fiecare pu1 gi^a In de cote dintre puluri. diferenlelor acest caz se observi de reguli ci nivelul apei este mai ridicat sub regiunile mai inalte ale suprafelei (dealuri, cumpene de ape) 9i mai coborit in dreptul vlilor, unde poate iegi la suprafat[, in apropierea riurilor, lacurilor sau mlastinilor. Aceastl confi' guragie a stratului freatic se explici prin faptul ci apa ce se infiltreazi descendent prin zona de aeralie tinde si ridice nivelul apei, pe cind infiltrarea laterali in riuri, lacuri Ei mlaEtini tinde si reducd nivelul apei subterane. Deoarece apa subterani se migci extrem de lent, apar diferenle de nivel (cideri) in stratul freatic intre zonele inalte qi eele joase, In perioadele cu ploi excesive, aceasti diferenli este accentuati prin ridicarea nivelului apei in regiunile inalte (cumpenele apelor); in perioadele secetoase acest nivel colroari lent (fig. 25.24). Fluctualii mari de acest fel apar in mod obignuit numai in perioadele cu ploi abundente sau cu perioade de seceti ce dureazi ciliva ani; in regiunile umede de la latitudinile medii cu contraste sezoniere accentuate, gisim un ciclu anual distinct de ridicare gi coborire a nivelului hidrostatic. Acest ciclu este ilustrat de reprezentarea graficil a nivelului apei freatice !i precipitaliilor pe luni, pentru un _pu1 de obJerva,tie sipat la Vashington D.C. (Datele se referi la anii 1909-1931' care au fost ani neobiEnuit de secetoqi) ({ig. 25.25). Observim ci nivelul apei a coborit continuu spre sfirgitul anului 1929, in ciuda ploilor cbnsiderabile din septembrie gi octombrie. 4O6 | Relieful
scoar;ei terestre
urmireqte
euprafa;a
topograffci,
Aceasti situalie se explici prin faptul ci stratul de sol ,sistratul intermediar au absorbit qi reginut toati apa infiltrati, nepermilindu-i s6 ajung[ la stratul freatic propriuzis. Spre sfirgitul iernii, totugi, cantitili apreciabile de api au inceput s[ satureze stratele superioare din zona de aeragie gi astfel si ridice nivelul hidrostatic. Aceasilustreazi refacerea stratuti ridicare ale apei de la lui acvifer prin infiltrlri suprafali. La inceputul verii 1930 nivelul apei a scizut din nou, deoarece pierderile de umezeali prin evapotranspiralie redu' seseri cantitatea de api din sol, astfel incit toatd apa de ploaie cdzlutl a fost absorbiti de acesta, nemaiputindu-se infil' tra pini in zona de saturalie. In primlvara anului 1931 stratul freatic a prezentat din nou creqteri de nivel. Strate acvifere. strate acvicluile si ape arteziene Dupi modul cum rocile. formeazi strate orizontale sau uqor inclinate, in relaliile roc5-api se pot nagte deosebiri fa15 de configuralia simpli prezentati in figura 25.24, in care am avut in vedere existenla unor formaliuni geologice uniforme. Si presupu' nemo de pildi, ci regiunea este formati din depozite sedimentare, in care gresia sarl nisi' pul alterneazi cu qisturi argiloase (fi,g.25.26). Nisipul este o roci poroasi 9i permeabili, constituind un mare rezervor de acumulare a apei subterane, prin care aceasta se poate deplasa uqor. Asemenea roci se numeqte ocaiferd, Prin contrast, un strat de gist argilos cu permeabilitate micl impiedici prac' tic circulalia apei subterane, in acest caz avind de-a face cu un strat impermeabil sau anicluil. fn cazul particular din figura 25'26 un strat subgire de gist argilos a impiedicat infiltrarea pe verticali a apei spre stratul acvifer principal de dedesubto formind un
-Brp o €luozard ruoa el€rolrl epdrnrc nrlued 'aseopS.re.roprnlsr6 elrrnluozrro ur.rd rede ee.r --a--Bcrprr trur.rad erec rrleJ ep r.rnueld ep alulceJe lodtcurlfl161n;64jf iliri;pf r.{t"Bitfr " lurs alalerls Fcep Iernleu eerede 1od euorz -elJB roledB eralrrursrraBrn3'reJr^ce lndrsru e1 r\.\\ \ \ > : € < = \ . \ \ \ gugd lsr6 ep lrqeourradurr 1n1e.rls u! teroJ \ -\ -- {.\..\\ \ ind un-.r1und gie;e.rdns e1 ruSgieleod 'Brdns -eep ep pde ep Buaoloc ap ptelrcraxe ereur eaunrserd puluodns cepun rrgl InpunJ qns pugd cugpe apunrtgd ede orcre e11 'plleul guoz o-rturp €dB era.rd raJr^cu drsru ep tuozrro rnun IB lepore terts op pde3 '(lnrdrc -urrd erlsuouep B nrlued rBrucol areru elso urp Ftnuriqo ede Flurze.rd o rrie8ur nrluod qlecruol ad eerere8exe) erienlrs EoueruesBo 't.re6ap giuel.rodurr oreru Iuur Bec ep 16 clterueqcs pzee6rip;_ugas Iu BZ'9_Ze.rn8g u1 pprr€rruos prurlc nc elocrr8B egunr8er u1 'eunrseJd re errdord urrd giu;erdns BI ecrprr 'pie;erdns ep FdB nc oreo,r es ede orac ur 'attatzalto togttnind nrgru -rezst rou ep elicnrlsuoc urrd plncFJSIlBs sun -Beplol g eleod nu er€c'gde nc pllrods erBu -r(}j glrqBro,re; eriunlrs o eerede elBod elBu -ii;r.11{ lu.IS elelerls Pce(J '(LZ'SZ '3d uoluBc -orzr,ro.rde o plrsecou rerrlsnpur earellolzep ne-cr eIB^ o-Jlur erogu eluod psurlul 'crSolorprq f+urp€ 16 eueqrn rerieIndod eeretSer3 ereluorurle ep gieye.rdns o puJ^€ alru.j Inlcrc urp alred o puoJ uI pugluezardor etseece raJr,tJB leJls un epun eleuoz uI luls urnc tede 'eue.relqns rede e ereceJer rS e.rappcs ep or6n1o1 oocru ep ereru lrqep un ee.,r'elod ele purc IErnlEu Inrqrlrqce pun;o.rd leiuongur e 'e1iera8e.l, ep suep ln.ro,toc yienlrs tuIS -.relnd .roledurod 1n.rolnfe nc ,trseru pserlxe gdu ep elac else edu arec urrd r.rnind ep Jprunu arBru qns elelrasqoeu Besepe cerl ec -rrg luJs elarnleu rolereolzr eelulrrole1q 'au€Jalqns rnun BeJBrod rade B eJeleoldxe '(ue.retqns raJr^ce rnlnlerls ep lliglarcos Belelrlrlce rede rn1n1e,.r.ru erdnse rcazt un arede rrg.,r,elelered FllcJexo o eJBc ed eiuengur elsa Bcrruouoca lnlueurrrouB) e16au1"nugtepuedsns reJr^c8 lnterls epun egerSoe8 uI ppulcserc piuegodur o e0 'arie.rae ep Buoz o-rlurrd lnlcund u1 ledrc mlnle^fir BeracaJer 16 ra.repucs 6uerudurog -urrd 1ec air rrirgdsep 'lopuadsns ratiaco lotts
'*1- :,
'(OS6f 'rezuralq pdnp) uofurusu6
T--t l l l r - - l t
I
0l U] 9t q8
I
9L
-
. pSra.ro urp ads.r.resqo ap ind un-rtur ereruozes gienp.rg
t
t
i
.< gtulzerd;ede plergp gZ'gZ 'tt{
--t
I
-H
l--T-
F t
I
, c
o O a
'= -
L 6 :
Fig. 25.27 Thousand Springs - (cele o mie de izvoare>r (statul ldaho) pe latura nordici a canionului format ile riul Snake, in faqa locului de virsare a riului Salmon, Alimentate dintr-o scorie bazaltici, ele se intind pe 0,8 km Ei au un debit aproape constant ile 14 m3/s (foto I. C. Russell, U.S. Geological Suruey).
pompelor, cu atit mai puturi ou ajutorul sistemelor de ape mult cu cit majoritatea curgitoare au fost deja introduse in reteaua de irigalii. Pulurile pot {i forate gi pe dife' agricole sau industriale, rite proprietiti pentru a furniza api, fdri si mai lie nevoie sd se construiasci canale sau apeducte cosVom trata aici citeva principii tisitoare. pentru a legate de functionarea puturilor, oferi o bazi dc inlelegere a problemelor comPlexe legate de economice qi juridice exploatarea apei subterane. Pe vremuri, micile puturi care furnizau apa necesari pentru nevoile gospodire;ti sau agricole erau sipate cu mina, in formi
\
.
,
\
\
r\'iFig. 25.28. Reprezentarea schematici a condiliilor logice care pot da nagtere la ape arteziene.
408 I Relieful
scoarfei terestre
geo'
diametru, pini la adincimi de peste 300 m. Puturile forate sint tubate cu coloane de metal, care nu permit pitrunderea apei impure de la suprafatd ;i impied^ich infundarea lor prin surparea peretilor. In dreptul stratului acvifer, coloana este perforatl, creindu-se astfel o suprafati activi de intrare a apei. Debitul unui put sau izvor se exprime in metri cubi pe ori sau litri pe secund6. El poate varia de la ciliva rnetri cubi pe zi pentru un puf gospodiresc, pind la mii de metri cubi pe zi pentru marile pu,turi industriale sau de irigalii. In majoritatea cazurilor pentru exploatarea puturilor se folosesc pompe puternice, care scot apa mai rapid decit posibilit5lile de refacere a rezervei de apd, ceea ce face ca debitul sd fie limitat de proprietilile stratului acr-ifer gi nu de capacitatea utilajului de pompare. Figura 25.29 ne prezinti efectele unei pompiri rapide. Viteza cu care intrd apa in pu! depinde de permeabilitatea rocii acvifere, care limiteazi viteza de circulatie a apei prin stratul acvifer din zonele inconjurltoare. In orice caz, viteza de deplasare a apei subterane este extrem de lentl in comparalie cu cea a riurilor. S-a apreciat ci apa subterani se poate depiasa cu o vitezl de 1,5 m pezi printr-o formaliune in care s-au forat puluri cu debit bogat, ,si ci in unele cazuri exceplionale in stratele de bolor-inisuri viteza poate atinge l020 m pe zi, Pe de alti parte, in argilele dense ,si in gisturile argiloase, viteza este extrem de mici. DacI debitul pompat depigegte capacitatea de intrare a apei in pu!, nivelul scade, ,si pe o anumiti arie inconjuritoare ia forma unei suprafele conice-con de ilepresiune-, a cirei iniltime se numeste deniaelare (frg. 25.29). Prin formarea unei pante mai inclinate a nivelului in timpul pompirii, curgerea apei subterane citre pu! va furniza o cantitate sporiti de api. Aceasti situalie nu este insd valabild decit pentru o denivelare limitati, dincolo de care debitul nu mai creste. Conul de depresiune se poate extinde pini la o distanln de 13-16 km, sau chiar mai mult fali de un pu1 cu pompare intensd gi continui. Daci existi mai multe puluri in functiune, prin intersectarea conurilor lor se ajunge la o scidere
";S;oo;"T "1gton 0g.96
;a;iu1n;rrra
-'., -... 'r, . --'..,. i \ ' n . \ i , ,," ' \ lr,'" *. t, i I t z*-._'. liv, | 1,",*-.;xr. -- r;{:,%,,'i'i t
a
--:;<\
"
"
t
i
"
\
,,',;'.; i " " D >R .t : \ . \ ' . ' i i, , , .,'----)X t,r'--j1 \'
r.o-'
{\\::'.i,1.,r'r)H
'Sreauoc
aliaSgs epun .nr.r ur a.recrgcsap ep Brurl g8url et6eulllul os r5n1o1 ereru rerrr 'eprde.r eec eza[;L IBur g e ared gieJe.rd -ns Fiull op Bac ! g1ua1 ep rEurproBrtrxa arud epun;o.rd Ipc rolsece U € 1ntun1 B-ep ee.rec6rtrq .rrnUr qns elentrs alcund e.rds luapuocse Bzeaqrncer os epun ap .rurrcurpe rJeur BI gurd ldarp aduo.rde punrl -ed are8.rnc ap epurl orolede reuadurnc 1n1 -derp u1 'lcJrrp aduo.rde e8rnc r.rnrr rS rolade euPdmric orlurp reiuelsrp ealelpurnf €I lues -re,r ad erlur eruc edy 'giegerdns erds ,reo -uoc oleqrnc eassrl ez?orurn edy .rolaprng gclzg ale elplueruBpunJ ropdrcurrd ezeq ed e1e1nc1ec 'auerelqns rede a1e e.re8.rnc ep ecrloroal aleesErl glurzard gg.g7 ern8rg 'lnllB-r1ur col un-Jlurp ole^lozrp alerourur roleiuelsqns rS rolrcor aer€luorurc pplld ap InroJsuerl
'rr.r^uduod 1ndu1r ug ind un-rlur ermrsa.rdepep lnuoc 16 ue.rrqarmeg .6Z.9A .3U
ri rerqc oareS.rnc Flrurnue o EJpd 'elueu -3e1s rua.,rep re Buerolqns gde ep resuru eIB .nrcn1 oreorraJur epunrirod lsece eldurglug re-s BoBO 'ereor.radns BS ealrud e[ rerunu oare8rnc op alaoseJl ed orolede euedrunc ards -urp lcarrp ezeeseldep es Bu€ralqns ude gleol nu oepe.rc ealnd .re-s ec Jolec rBJluoJ 'orerllsur urrd uerelqns ur apun.rtpd arec ede ap Belelrluec Esuulequrl -uoc e nrluad Fluorcgns gdu ep elulrluec o gie;e.rdns EI esar roloJeolzr Bor€ruroJ urrd 'ro1tur13e1ur ed r5 le nEs rolrrncel lnpun; rolrrnlr alllqlu ur gldur;rug es etseocy .Bcg -er8odol eie;erdns nc gde ep rolglrnd rn1n1 -Brls ole ericesrelur op rolrurl 1n8un1 e-ap gie;erdns BI oser ude pulc rcunle araqrul as crSolorprq rnlnlcrc u Fueratqns Bzed erralelqns
pedu u BIBJnlau
EeJacJBcseq
'sns uJ llcep sof ur pqer8ep reru e8rnc ede erec ur .feu -orp ep unind rolle Inrolnfe nc eueralqns elqeeurred elelurls ards unrr urp rolode e nes elenprzor rolade eereurnler urrd 16 Flulorl -uoc arudurod o-rlurrd oJaceJeJ 15 areleoldxe arlur nrqrlrqco un ro6n a8urlu aleod es rcry 'rnlnind lnrnl urp Inuoral ur elereuaB ererllgur urrd ezeenlc{a JS BaJEluorurlBar '(*" -0f SZI ) o1e3oq elenue llierrdrcerd nc 'apaurn alrunr8er u1 .drur1 ap epeorred r8unl gdnp llcap aceyair eleod as nu erec 'e1ern1eu asrnsa.r ralsocu eerezrnda e1 a8unle pnurluoc rlsa earplBoldxe pceq .ecru as -ra1nd reur adurod ap rS rcugpu reur rrnind ep EJr€roJ presacau ecBJ oc eeac 'csa8rel es r5 csJcurpu as eunrsordap op olrrnuoJ .unIJ urp oreluerurleer op eelulrcedec tlnur nc rSgd -ap aleod aredurod urrd aue.ralqns rade eer -a8erlxe 'agqeeur.rad au"oJ alrzodap Bauour -ese €lsrxe epun olocy 'rieurce..r.ur griunur ug er6rrqo ne r6-ac elrJnrJ ep alezrurn; gde :lp oraruozos elolrqop ep epurdap runrieur -roJ rotsoce ua.reluaruel8eg ('SZ 1n1o1rdec ur 3re1 ed reru nrcnl tsace erncsrp uo1) 'tDuotanlo drr ep rnlnlerreletu a1e areuorsard -ep auoz ur r.reundap ernfrlsuoo er€c ollr -n6rr1ard rS alrrndrsru uI atedps rrnind urp auriqo os rrie8rrr nrluad alrsoloJ euerelqns rede u e1.red areu o eprre alunr8ar u1 .rolrr -nlr olrrqle urp n€s urp rrprtlgur lrielrdraard uud grrlcedsar eaunr8ar urp aueralqns rede € orec€JeJ ep Bzalr-\ llntu nc uesepu e15e6 'rade rnlnlalru e ple.reue8 -gdap lnurnsuo3
Fig. 25.31. Relaliile
api dulce-api
sirsti
intr-o
insuli
sau peninsuli
Pentru geografia economici a regiunilor litorale, rela1ia api dulce-api sdrati predeoarece pu,1uzintd o mare importanti, rile sipate lingi ,tirm pot da de a,pi dulce, sau, p;in exploatare excesiv5' Pot determina pdtrundereJ apei sdrate. care le face in' irtilizabile. Figura 25.31reprezinti o diagrami idealizati p"ttttn o insuli sau o peninsuli ingust5. Masa de api subterani dulce ia foima unei gigantice lentile cu fele convexe; fala superioard prezinti o curbl largi, pe cind cea inferioard, care este in contact cu apa subterani slrati, se bombeazl mult in jos. Deoarece apa dulce este mai pulin densl decit cea slrati, ne putem imagina aceasti lentili de api dulce ca plutind pe apa sirati, pe care o impinge in- jos, cam in felul in cire coca unui transatlantic impinge in lituri apa inconjuritoare. Raportul densitililor apei dulci gi apei sirate este de 40/1. Ca atare, daci nivelul hidrostatic este, si zicem,la 10 metri deasupra nivelului mirii, fundul lentilei de api dulce se va afla la 400 metri sub nivelul mirii, adicd la o adincime de 40 ori mai mare decit iniloglinzii apei deasupra nir-elului mdrii. limea ' Apu subterani dulce pitrunde sub mare pe o anumiti distanli dincolo de linia 1irmului. Degi apa subterani sirati este stagnanti, apa dulce urmiregte traseele curhe indicate prin sdgeti in figura 25.3I. Dacn apa este pompati excesiv din puturi sdpate lingl !6rm, linia de contact dintre apa d u l c e g i c e a s i r a t i s e d e p l a s e a z [s p r e u s c a t ' putind intersecta pulurile gi amestecacu apa dulce. Intr-o asemeneasitualie, singura cale de urmat este sd se suspende pomparea, permitind apei dulci si readuci lent linia de contact in pozitia iniliali de lingi mare, sau si cteeze o barieri de reincdrcare intre puguri gi 1irm, dupl care pomparea poate reincepe, dar de o intensitate mai mici. 410 I Relieful
scoarfei terestre
(dupi
G. Parker).
urrd ed ep fliele8 16 rrue.aoloq 'sn1d u1 'ecor plseece urp elueur8e.r3:.roun eerepuridsap cnpo.rd 'erq1e pzeeurroJ erac turtsqns urp rrcor lliarad ap as-npurqzr orcde 1e prder Intuornc ep alelrnd pcor op elolnc -!1re4 'pclryotplq aumlco lrurnuep secord rnun Inrp€c u1 - g13.re '13urodrsru - leprlos -uoc qBIs lnlerJaleru upore puJlnd o..ere8erpoo op rS tcedurr ep 'lolqle rnlnled erdnsu eunrice o Ftrcraxe Ftued ed graqrl orappc uI Ede op.rnFurg 'gde ap rnlnluornc e asrz -nrrdo.rd reiroS gBnepe es orBc ololuotualo ep 16 erqle gredps else ersc ur rnlnl€uoteru Brnleu op aricun; ur 'ttnpotu ellreJlp ug eunrzoJe ap eaunrice PlrcJJxa 16r alrrnrg PIITEI^nU Baunrzorg 'giprr.alrce r6eaalecee1e azBJ rert 'rdeg ep oeaunrzore ogzeeuttol ee.raundap16 lnlrodsuerl oer€1e€J 'E^epun esndep le.rpdeau eU gs el€l -rodsuurl a1e1ncr1.red €c pururrn olrodsuerl ep rrunricu uiuelsrxe eundnse.rd eeunrzoJo 'luepr^g 'psrea es Ingr or€c ur ar€olPlPls rede lnpun; ed rS sc 'gcun1 uI nes rnJnrr €rqle uI alelrodsue.rl rolelncrued e gterdart €orelnrunce olso Beraundeq 'erinlos ur nes rn1n1.rude ur ersuadsns urrd 'lalqle ppun; ad eereseldep e.rg.r1l urrd eg celepo.re.ro1a1ncr1red eundnsa.rd lnlrodsuerl 'telrodsuert nBs col ed seurpr erarolle ep rai.ruocsInl€rrrletu uI ogluecerqnsBcor ur gredps g etuod a.rec'rarqle alrrnlel 16 ppun; ed ep elureulru reiuels -qns e gleldorl se.rBncele ur glsuoc pillerl -ng Beunrzorf, 'vanundep 16 pnlrcdsuotg 'DounlzoJo: ele arlur a1e8a1sur.rlselcadsu rerl gl.roduroc rolrrnrr B ereleporu ep Bel€lr^rtcv rournlr B erBlepolu ep BelBtl^llcY 'Iqce^ rEru l€csn ep allunlSeJ urp rrnlr ep snps cllrrlop rnlnlBrratelu alu r.reundap €esep€ plurzerder rqce.a ecr8oloat rolere urirede ec oJ€lueurpes egunrieur.ro; ecereoop 'pcr.rolsr erSoloat u! lnlsrlercads ed 15 rc opotu lsece ug a.re16euner ec JarleJ ap alewroJ ezerpnls e.rec '3o1o3.rouroet ed rErunu nu qz€eserelul IJ ell8PnuoP ep Ins -ecord u! rrnlr ep lecnf Ior lsecy 'eueeco ur lecsn ed ep qlureurru giuersqns ep prrod -suBr1 g.rntrse eruc rrolcuJ nledrcurrd IS pulg 'rnlnJarler rB rroleloporu liue8e liuetrodur Jtnlrlsuoc areolutrnc elade trrre8.rncs Ins -nldrns teuerp else erorFc lnrpeurrelur ur.rd fI{fJ.sIS STdI{IIS Id y gO g,tuydgo
IIIBI^nH InJeTIeU lt; !F.:t!
*.''* -s
5
F$Eg{F$E€cff
tncdrcdturdin suspensie( suspeniledloadl. Nisipul, pietriqul qi alte fragmente mai mari se migcd sub forml de incdrcdturd de fund (bed load), tiriti sau rostogolitd pe fundul albiei. lncdrcitura unui riu variazi in limite foarte largi sub aspectul cantititii totale gi al mArimii fragrnentelor"in lunctie de debitul ;i nivelul riului. In timpul inunda,tiilor, cindriurile rnari cunosc viteze de 6 m/s sau mai mult, apa este tulbure din cauza materialului in Fig. 26el Marmite sipate in granit in albia riului James (statul Virginia S.U.A,) (foto C. K. Wentworth, s u s p e n s i eD . a c d p a n t a a l b i e i e s t ea c c e n t u a t i . U.S. Geological Suruey). pe fundul acesteia se pot rostogoli fragmente de roci de dimensiuni mari. Frederick S. Dellenbaugh, membru al expeditei maiorului Powell, care a parcurs Marele Canion al constituie principalul mijloc prin care roca fluviului Colorado in IBTI-1872, scrie ci. din substrat, prea duri pentm a ceda la odihnindu-se noaptea lingi fluviu, oametrii simpla actiune hidraulicb, este erodatl. In puteau auzi gi simti loviturile infundate ale sfirsit, transformdrile chirnice care duc bolovanilor uria;i ce se rostogoleau in la dezagregarea gi la indepirtarea rocii zonele cu repezisuri ale patului vdii. reactii la acizi, dizolvare -- poartd numele Prin forla hidraulicl r:xercitati in timpul rJ.ecoroziune (corrosion). Efectele coroziunii rev[rsirii apelor pot fi excavate in scurt timp sint vizibile in special in calcare roci cantitdti uriase de fragmente de roci ({ig. dure, care rezisti eroziunii mecanice" dar 26.2). fn u""ri" conditli, albia se adincegte care cedeazi usor la actiunea acidului a d e s e af o a r t e m u l t , i a r s u b m i n a r e a v e r s a n carbonic dizolvat in apa riurilor. duce la pribusirea unor mari cantitili tilor O formi interesanti rezultati in urma de material detritic in riu, unde, printr-o eroziunii fluviatile este marrnita (pothole) separare rapidd, i se sporegteincdrcltura. o scobituri cilindrici sipati in roca duri a Procesul, denumit prd.bu;irea (surparea) ma' unui riu cu curs rapid (fig. 26.I). Marmitele Iurilor (banlecauing,), o importanti sursi variazi in diametru, de la citiva centimetri ".1" de cresterea nivede sedimente in perioadele pini la citiva metri, cele mari putind fi adinci d e m a i m u l t i m e t r i . A d e s e a , i n m a r m i t e s e l u l u i a p e i , a s o c i i n d u - s ec u d e p l a s i r i l a t e r a l e rapide ale albiei pe extremitilile exterioare gisesc fragmente de roci sferice sau in forml ale meandrelor. de disc, care au.contribuit, probabil alituri de forta apei, la adincirea marmitei. Yirtejurile de api au imprimat acestor fragmente o miscare giratorie la baza marmitei, contribuind astfel la adincirea acesteia in roci. Ydile riurilor iuti de munte prezinti qi alte numeroase forme de eroziune cum ar {i: cascadele, plunge pooJs-urile.
Transportul
fluviatil
Incircitura unui riu este transportati in trei moduri. Substanlele dizolvate se deplaseaz6 invizibil sub formi de ioni chimici^ aproape toate riurile avind o anumiti cantitate de siruri dizolvate, ca rezultat al descompunerii rocilor. l.t ce priveste """u 412 I Relieful ecoarlei terestre
?
-
Incircitura
in suspensie a apelor
lncdrcitura unui riu mare este un factor important de care se line seama in proiectarea barajelor de acumulare si in constructia sistemelor de irigalii. Materialul transportat poate rdmine in rezervor, in spatele barajului, colmatind pind la urmd intregul bazin 9i fdcindu-l astf;l inutilizabil. 1., u""lasi timp, prin constructia barajului, materialul detritic, oprit si ajungi in regiunea cursului inferior al riului, duce la tulburdri serioase in activitatea acestuia. Erodarea albiei qi coborirea nivelului riului - fenomene ce rezult[ dintr-o asemeneasitualie pot modifica pantele sistemelor de irigalii.
'(solo{d pl1o.fi apt,.1toloy) aunrzo.ra Bl 'a;rrnArrleld ?clm giuelsrza.r sndo nE a.ruc ;6 a;r.rnd;sr.u prugmopard rrgr eJeJaoep'gau lso; nr alaqn8u; 'aura; tdo nugu as (ur:1 9'g ep tBI Ii ur{ g't ep Funl) edo ap lr.redocu lnueral ed 'tsl1 .LZ6I Jrrqrurlou ul (.V.n.S "tuomrr1 Intal6) qsrpue^r3 p1nr.r .roledo rrrperarer ururn ur eurteml A.gZ
'prlos Inlduoxa uI l€rrrlEur nou urp alsrur 'azalo6 -ud ert11e r-pr 'pr€oqoc radE Inla.\ru 'rody 'Eruru -crru cs Es cdJcur purJ Inlrqrp 'rurxeur -rtu €arurilpur aBurlu rJl{l[e InpunJ ' r e p € S y ' r a d B Ja.\ru ap €pBorrJd uJ Inle^ru JliJrc oc prnsEru ad 'aunrzorc urrd .r.r1ce ' p u r r n J a16ecurpB as erql€ rJr?J Bsur gzEas -rJlur as eiurpuJJ 'JSuJlur ilrairnts Jle JzeJ rolrrurrd Indlurl ur ade ap ollrll ruru.\nle PunJ elr ErnlFcrgJur Jp riElrluEJ irEr.u raun EJrB[nrxncB ocnpoJd Js rarqle {npunJ od 'lndacur e.I '(€'92 '3q) e1e-r.ra1uralrreJrp BI rfepuos pulnlcaJa eurrurrlep wolnd el rep 'radu rrigllprqrnl Bzn€c urp elu^rasqo g lod nu rrrqle InpunJ ad co1 ne ec elrrequlqcs '9Junl Jp euoz ur ussJ€Aar op glBrurn 'rede IrllrllJ.\ru ealecrprJ elsa .ropiepunur Indurl rrr nrr un EI pz€arlsrtsoJur Js oc arBqturqcs u l u r l r r r r r " r c lg t t u e u r 8 e u r r a u . l e r a u a 8 u I rLrlrriBpurlur Irdulr
uI
rerqF
alB rrBcgrpotrttr
'gie;urdns
ap a.ra8rncs ur.rd rrqle ur esnpe roSn lurs Jleluorurpas arec od op drals uaral op rolrJapurlul FlrJo?ep'ersuadsns ne ul lBrral€III i)p rrBru JueoJ liPlrtuec (opero1o3 rS rrnossrl4i) aprrurutos nBs aplre runr8or ezeauarp ar€c eladB Fc plurB Inlaq -EJ 'arsuodsns ur Flelrnd olso FIElol ernlFc -rgcur ulp 0/o06 'rddrssrssrlq rnlru^ng Inzec uI 'arerrr au€oJ lereua8 ur e lsa arsuadsns u1 prni -gcrgcul ap Brirodord 'puny ap prnlpcrpcul ec pzeaseldap es ec atuaturpos op rliglrlusc
olep""rt*,,rl*ni:x$tr eldnse ,9"* "i Joun e olueturpes ur ernlpcrgcul pur,tr.rd aArtBredruoc o+rc glurzard I'9e Inloqel 'le:qlB € elsrurouB rrr9pora Ie nBs rrou -ndap urrd rrrPrnlqo aleod earede lnlocrred 'gde ep alul.rnd rror ep rolal rcec IaJllB^ -uaruberSi ealelrlueJ ri eorurrgur ap aticun; alnqorl alercgrue roF,rniueS ul plelsn[€ eruJoJ 'eleuec ap rolaruolsrs earelcorord u1
Fluviul Mississippi (medie anuali)
5s0-600
Nivel de inundatie (pinl la 56 600m3/s)
2 600
r/1800u1660 rl4oo
Nivel scizut (2 000 m3/s) (api albastrE,
so
limpede)
l/2000
Riul Missouri Nivel de inundalie Fluviul
20000
l/so
40 000
ll25
Colorado (in
amonte de barajul Hoover) Nivel de inundalie (l 4002 000 m3/s) Fluviul Galben (R. P. Chinezs) materialului
so-
Nivel de
Greutatea
inundalie
lid poate depdgi greutatea apei
* Date din G. H. Matthes, (< Paradoxes of the Mrssrssippi>>,Scientific American, vol. 184, pp. 19-23, 195t.
din figura 26.3 un strat de aluviuni gros de a parcurs circa 3 m s-a refdcut, adici
sehimbirilor survenite in capacitatea riului Cantitatea de a-gi transporta incircitura. maximi de detritus pe care o poate purta un riu se numegte capacitatea riului. Incircltura se exprimi, de obicei, prin greutatea materialului deplasat in unitatea de timp, printr-o secliune transversali dati (adesea prin tone/zi). lncdrcitura totali cuprinde atit incdrcitura de fund cit gi cea in suspensie. Dacd un riu gi-a sdpat albia intr'o rocd materialul aluduri, se poate intimpi" "u pentru intreaga vionar si nu fie suficient capacitate de incdrcituri de fund. Asemet situalii apar la riurile care stribat "" de chei adinci, cu pante Pronunsectoare tate, astfel incit in timpul inundaliilor albia nu poate fi adincitd rapid. Intr'un riu a cinri albie s-a adincit in formaliuni alcituite din nisip, pietriq ,si bolovinig. apa in cregtere antteneazd cu r.gurin1I tot materialul ce poate fi deplasat. Cu alte cuvinte, capacitatea sporiti de incircituri a riului este usor satisfdcutd. Capacitatea riului de a se incirca cu detritus creEte in funclie de viteza apei; cu cit curentul este mai rapid cu atit sporeqte turbulenla qi se intensifici forla de eroziune exereitati pe fundul albiei. Capacitatea de de fund creqte de deplasare i incirciturii apioximativ trei pini la patru ori valoarea vitezei. Astfel, daci in perioada de inundatie viteza unui rirl se dubleazi, capacitatea
V . S a nJ u a n Blu{f,Utah 1941
Inallimee nivelului apei
14Oct. ITOOm 7s
Stadiu de cre9tere
Stadiu de
l 26 Oct. 510 m3ls 15 Sept.186 m3ls
9 Sefi.18 m7s
0
50
I00 Metri
survenite in forma albiei riului San Juan lingi Fig. 26.3 O eerie de seqiuni transvereale ilustrind schi-hirile Bliff (statul Utah), de la inceputul lui septembrie pini la sfirgitul lui octombrie 1941, in timpul unei inunilalii (dupri Leopofd gi Maddock, U.S, Geological Srraev).
414 I Belieful
scoartei terestre
Joun BruroJ qns punJ ed undep es a.recSrru uJ oIBUB elelncrt.red urp e1.rud o 'e.rule e3 'Ba 16 ezeelodcrur es runrlnle €lrodsuerl e ep rnlnlr ealulrceduc .rer oepecs gs adacug 'p.ln1rr..r.op repun Barecerl pdnq Intlqep
-e.r pdur1l ug cnpo.rd es - rnlnsrnc E glErelBl Beruseldep Cp[d ap - nlr rnun BrqIB ep elrr -eJns elued€+ JolrrBqmrqcs BelBlrro[Btu pc rcep erurrru ep e nN .lro 9I e1 gugd g ep e16e.r -pru es punJ ap Brnlpcrpcul elrodsue.rl B ep Es
'(rE
U
'g pdnp) n;r mrm rrlnloee uMpnts
t.g4
,fl18,
'(Foun1 '7 lrdnrqu p1g 'r4I :Jun$ntv 'V ! (aozoa) prapunces rafeg .sy lgom io.rq nue lpegrgd lstg ,-g lFnp..FC .r) elaqo^zep eurq erprrueu nc .!qal Eounl o.quud azB.tzuelcarao ee gupdep elalrrntwn ep pgpurg .g
raturrp oelnd r nrluad plBl ap tuelclJns pcunl o era InrJ .alalr.rnl€rn uurldap ep es.npurrdo"dv
owPa elalPl 'elutlrl8 !3qc aP lnrolJae u; Jrn6pada.r 16 apuceoc Fsul ulupr .rudsm alunarl eiaraull ap mFrpats r colfrm ep apuolred rrrg3
,O
ezemroJee ne edecurI epucsronos rrn6rzeder,"pTff.l euraep plgord elatr.mloru ep mlnrpule lnlndacu; a1 .3
.g
aluezard
luls
rerqp
rrn6-eder 16 aprcelrc .pncu1 .y 1nFun1 ug !a;ir.u; pJprrs u1
dere a capacititii sale. Atingind din nou un nivel scizut, apa poate deveni iar limpede" cu o rnici cantitate de nisip purtati pe fund in acele zone in care curentul apei este rapid. Cu aceastd introducere privind variatia debitului riurilor 9i modul in care ele i-si efectueazi opera de eroziune-"transport si acumulare, putem analiza modul in care apele curgitoare igi sapl albiile. dind nagtere unor forme de relief atit de interesante.
Fig. 26.5 Royai Gorge pe valea riului Arkansas, in constituie Stincoqi (statul Colorado, S.U.A.)' Muntii Sus se vede un pod un exemplu de vale.canion. apei (firto auependat la 321 m deaeupra nivelului Joeef Muench).
cirile de ridicare gi de dislocare ale scoartei terestre au dat nagtere la noi suprafele de uscat. Si presupunem aici, pentru simpliregiune acoperitd pind ficare" ci o anumiti qi cd expune' acum de ape este exondati, subae-riene condiliilor pentru prima dati, alcituit in intregime din forme peisajul iiu pe acest uscat, de relief. Cizind iniliale ploaia dd nagtere scurgerilor de suprafalir, ipa deplasindu-se pe pantele primare, indiferent de tbrma acestora. Orice mici adinex,istentd pe \-er$anti va canaliza cituri apa, facilitind aparitia albiilor, care se vor acliunii apei 9i a particriieadinci datoriti lor de roce pe care aceasta le antreneazi. Formele depresionare se umplu treptat cu apI. forrnind lacuri. Acestea. revdrsindu-se de la piin punctele de rninimd altitudine un marginea bazinelor" creeazi cu timpul i n t re l e g i t u r a a s i g u r i c a r e d r e n a j d e sistem cele mai joace' Astfel lacurile mai inalte sistem llrtviatil i;i i n c e p e e x i s t e n t "a" i u n tinir, caiacterizat prin prezenta ca-ccadelor, repezircuri|6r 9i a lacurilor de-a lungui albiei sale (fig. 26.4.4). Odati format, riul i;i incepe stadiul de a untri riu tinerele. Principala activitate capacitate de incircdturl a clrui tinIr" de care dispune. colldepiEegt.e incdrcitura sti in adincirea albiei' El ldrgegte aceie puncte de ie;ire. a apei din lacuri. drenind apa acestora Er ocupind fundul .r echilor bazine. Cataractele sint erodate pin[ cind ajung simple repezirsuri' Relieful . cel . rnai unui riu tindr. izbitor, specific activitltii il formeazi, probabil. cheile sau canioanele in curs de adincire. Cheile au pereti abrupti si o sectiune transversali in formi de \:' Riul ocupd t,,t funclul albiei. De pe rnalurile abrupte se desprinde prin meteorizatie o mare cantitate de roci. Se produc qi frecvente aluneciri t{e teren, masele de roci blocind uneori cursul riului. Pe alocuri, conurile de grohotig se Pot intindr: pind la apa-riului de i parte gi de alta, iar roca durd din pronuntate abrupturi formeazd substrat ( { i S . :6"1.'B)' r a p i d e dezagregdrii datoriti Existen!a unei ret.ele hidrografice tinere pune numeroase probleme de interes geovdii etufi". Deoarece intre albie qi versanlii cii sau gosele pentru spatiu tt., existi pri' costisitoare lucrdri 9i ferate, se executi
m' 'i' q
wi 'ffiir ,t$ ',i
L,,u W',$ ;.,:n
416
Relieful scoarlei terettre
'Ezaezunlaw
es ngJ mun EOJBAec e.rns8m ed g.9Z .4.{
roledn ee.repgo ur.rd luuro;
r-e ureForlg epncea3 9.97 .E1g
.Ilre^ ed Beunrzorg .or[roJrun reur .eur1ruru ac uJ ec urp purua.,r.epeletued oalr.rn6rzeder rS elepecsec pururwrle .lelqle 1n1ed Fcsee, -a1au r6-gs purl eJourl alrJnrr ,eeruer,r n3 'opErolo] nr,^'nuirnlnr .peatrq -FuJ1 ur Incel FUe os BrnJBc _Inuoruec elelpds ur '.ra,roo11lnfereq qieyo 1gnldurexe un 'rolourqrnl eereuoricun3: nrlued €Jes -e-ceu 'rrBru op le^ru ep eiuareyrp euriqo as e nrlued luorcUns olernleu ude ep efereq Bcsernrlsuoc es BS Jeseceu else lrour IeJlsB IrepPc FlurzeJd nu rJnrJ olsece arlurp ellnE rerr elec ,lSrtoJ .0.t2 ,g-gZ.tg) ecrlet.reue -o+lq rrndocs ur .a1cu.re1ec op oleuoz ur salu reur'eraurl JolrrnrJ rrrFleuaure Ba]elrlrqrsod 'eIlqsFJ euoz reun elelrzodap ezeeotc eleurlcul crurelnd alelued rroouj] ur 'orBtu ap ad 11quqo.rd e€-npurJurpa IIIBI reun Inluernrrurp :lrs luarcgns trqop un nB PcBp 'luaweprm; urp acoJ ug trrn; iun6 rm ludus u udr go 'alrqe8r.reu rerqc lurs nu a.reurl. elrJnrr pc luepue etse lrzequeg lnrrng ed 3p rrrolrl^ rpursal gFB EIece alse. c-gu.r8oe8tuaroprsuoc lle uO .3$ e6 srEc ur rmrtseJ B uora8 um egerFotoJ L.gZ 'ra.\uaq rS ,l'1r3 a{eT llBS erlur uledrcuird glEroJErurlurp elred o runa€ernlrlsuoc Ealsacv 'rolroqc e eluauerurad eeunrsesod eauriqo purln ulp eoc or€c urrd snuorduoc un el sunfe ne-.peorlreg ura]seA .apuerg oIU 4l relueq 15peo.rlreg aJ slues epuedruoc arrol -cnJlsuoc_ep aledrqca arlur alErure rJrucorc .a1u.rnJ 16 osacord ep tC, _rg63un1 un qdng ap ele,^Ir^llu_edtuocartur erocarl ep pldrrp n.rlued p8rrde prdnl o rJrB tep gggl 1S ' ( g ' 9 2 ' 3 g ) r o l e c g r"-s p en l d u r e x e 0lBI IIue errul un ernlrlsuoc .(.y.]}.S) operoloJ rnlnlEls Inpns urp r6ocullg IliunJq ur sesue{ry InIr ep Flerpl 'a8ro3 1e.iog 'solunru iuel rnun poresre^ert qlezrleer g aluod prpull olu^ ep rolces EouoruosB un-r1ur.rd .uoaun .r5n1o; 'e1ued ad rnlnlerraleru rr.rr1oFo1.o" ,6 "o1r" -ecaunle E n€s nrr erleJ Jp rolriuesre,r nrgu -Iurqns eznec urp ,Jreolrsrlsoc alse rol eereu -rtertul. tJcnrtur .Enurluoc esur egipllncglg 'rrg,.r,rriarad ur rol Eererpl nrlued eseorpfaru
"ry
Arkansas Ftvt-'t
Arkansas ale riurilor 9i. inferioart alt Fig. 26.9 Profile longitudinate Ei Conadian. Sectoarele. qijlocii acEatora eint line. in timp ce in sectorul .ruperior apar rupturi de panti. rlatoriti unei litologii di{erenliate 9i eroziunii glaciare din llunlii Stincogi (ilupi Gannett. {1.5. Geolosicul Suraeyi-
c a l i s l i b e s t e q i e a ( f i g . 2 6 . 8 ) ,\ , e r s a n t i id e v e nind mai moderat inciinati. Starea de echilibru a eursului riurilor [rn riu ajunge in st.adiul de m&turitat(. in mornentul rc care ia sfir;it adincirea rapidi a albier sale. Ei se afli acum intr-(l stare:iie echilibru, irr care intensrtatea meditr cu care sibrirnituriie de locii alung in rlu din afluenli gi de pe versanti e.qteegali cu
intensitatea medie a transP{xtlrii incircEturii de cirtre riu. ai albiei rtnui riu Frofilul longitudinal un pra.fii de ia rzvor ia virsare reprezintf rie echiiibru (fis. 26.9i. in aceast6 situatie se rnai sJfune ci riul art trn-nro16llongitud.ina' riamoL si inr-elegem ci eclriliiirr-ri Este imporiani
echilibr., (frg. 26.4, Ci. Dezvoltarea
Fig. 26.10 Un curs ile api cu profil dornol sapi oblic in partea exterioari a buclei meandrului, lisind zona ile lunci spre interior (dupi V. M. Davis).
418 i Relieful
ecoar;ei terestre
luncilor
Dovada cea mai evidenti a inceputului maturitdlii unui riu este tendin!a ac'estuia de a-gi ti"".-oltu un funti tle vaie plat' In timpul ldrgirii unei bucie. albia riului se oepiaseazi spre exte.ior, l6sind pe latura inte-
'r6ag 'gzeq op Inla^lu e1 al6asp8 as areru ur €s.ru,\ Js :rJBC rlrr rnrqcau ern3 'rcurpe 1od reur es nu eFpA '(7ana1 asDq) r)fiuaB pzvq ap laatu csarunu II rr8oloag er€c ad 'le,\ru lsrce qns 'llrqru Inlo^ru el alenlrs aieJe.rdns rJun B JorrJlur aJds pJBur8elur aropurlxa o elsa rnprirJord rrrlroqoc IB IBuU Inioi ' ( 1 e r - r . n 1 em t ) a t n u o t t n 1 n a g t z o d a pa d n r y 1 o w n t t ' p 8 r e l e c u n l n c , l e r p
'(sr^Eo 'I{i'/K ednp) JolarpuBaru E"reJgrtrar 16 EeJanlueJra elrurad 'El.{ lEnlorJ nlr rnun r glEralel Baunrzorl II.g3
allrEqrxrrlJs
JJaJ€oep
"lernis
sues ur r3rB urqro,\
x
-u€Jrrr nrJ eeuourJse un 'l+ll€ .ip 'Jsounuep 'aiaugrlpq op E O r u q lllo r p r q u r r l r i r J e r c a d g nrpels rnun eerol$uouncar ur.rd 1ln{u eard ezeezrleat as nu "elerc$rlJB FcrlsrJelcerEi) () olqle u rE BlsBrce llcnrlul ,'lerpueour 3P Inrolcos rlrop 9.Iel rBur (rro B ap nes q ep nlduraxa ap) rro rp r€urnu llurnue un ep e-.sr BJun[ puro rcunle 'aiaw"tur2q Jp _lnrpu]s surle e InIr gc €raprsuoc rlSrlErcads rru .1 'rolarpu€atu agiplrruerlxo €csBoun gs llcuI 'lerpueaur nrr rnun rlB unlBl JlrqurP IrJlse rp J1€serl rrurl ?nop orlur esurrdnc eiu; -rrdns €zeeuurasap uarural rsacy 'wtpuDau alqlo ap Inlopas llJop areru rEru rro e \JlrJ ap aurrigl o cBrrrle ecunl '1eug uJ 'rrrunl eorrFrel uJ plsuoJ gledrcurrd es eaielr.rrlJe 'errrld;p aJlElrrnluru aBurle 1ng ac qdnq 'JznIrJ dors lsare ur a"tesJcau 1u1s rrfgl 'eriuBr.r -irnleur 1e luardrcur Inrpels u1 riop -Brr .llrurJJrtr :n1rrn-irzatier eiuasrle 'llnur rEI\i '* tg \ Jrlrrrp JllEul J1Juoz t;cap .rlulndod strJJuI r€tu llulg '-r.rllnpord lroder qns clrn?l -.rodrur rEur lol ur-\ap JIrJun[ 'J]e]rrn]eru Jp 'ello.\2.)l) JlBoo rs lBsuB.\B InrPels lrI ;rlsnBur Jlrcunl ld 'lr;ur1 rE-\ rJun re ridnrrlu rria.iatl arI lerrlcerd ;p trqrsot{urr 'ern11nl - l r F p , r l S o - r r r de c e a a c u 1 ' , r i . r n r l s u o J E J u J u r -rse nryuad .iur1 ltued grnBrse rnlnlr [p il?rr 'rler;3 -rpntr8uol Igr a[r ri .r1.rsoi -r1r Inlrlord rSa6 erirr-,rlsuo;r ;lrurad Br{rnl'(tsnFul 'tg "t'qZ 'itt) pulldap o)lnJtintlut El artnd -wtl DalDlTtnlDu vI JP LunrE lncJJl P llrru 'EruroJ ezalsnBur Jl qs Frq+ rlorprrllJru apurrd -nJ u nrluat{ }lnrrr Jp lurrJqns as-npuripl Pcunl 'rorralln Enurlrioc IIF r eJrBllc).\zrf[ 'aJpuDau ur\Jp JI;nq JISJJE 'Jsr?onurs'.lurl 3({rnJ azrrr{roJEs,irrnfe pu13'a1r[un1or rrrl ietu r-i rreru reur urnJa lurs JialJng .(it.ga '3q) rnprgr rle rrnlel rlJ({rue Jd onurluoJ urind ruu nas- }{nru reur rzuor{ purruJoJ 'qJ -serrrn es gs Sunfe rS csaigl as €cunl ap alrrSrS 'pnurluoc e[prJ]El BJU_nrzoJ:lec sJnsuru Jd 'lqnsopJp ep arcrsorts reru alrunr,\nlu pulr -adoce ri pu"rilguJ 'eratsoce eie;erdns ad gu -ndap as ps royFre rS uq reur rnlnllru alrurr.rd 'elBnuE ,rrleurrxorde piuarcar; o nJ 'rr.runl BeJEpUnUI '3luorUB Ur elenlrs roleJpu€Jrrr JIE oxJ.l.rroc eli)rBolcos urp BJTEpoJJ urrd qlru -a,rord 'punJ ep ErnlgcJpcur Ec lBlrodsuer] B-al Inlr arec ad '6rr1ard ri drsru .'p sJr€ leur r.raundep ulp alsr BJurl-I Fllnrprle '(Ot'qZ'3U) (unld-poo1[) prunl o'-Bpr]Ju -\rtelrr lugurpd ep ar6r5 o rJIJnq u pr€orr
fr*-;6m*-,
n".
. ^,-$ 't;
;$i.'i
"
' -#,1
si
Yuw.;
$ti;:_-
k Fig. 26.f2 Fotografe din avion realizatl la 6Ifi) m inil$me, in care eint vizibile meudre, zone ile erip.ngere, lacuri de meanilru, mlagtini 9i eectoare de lunci, in regiunea rtrlbituti de riul Eay (provincia Alberta, Canada) Ia 58'55' lat, nord. 118"10' long. vest. (foto Canadian Department of Energy, Mirws and Resources).
420 I Relieful
ecoa4ei tereatre
(aacaylotntnu) frcmnlf pur.r9glrurnu 'gleilgul epcoda ur alepunui -eln8arrp lurs rlrrunT roSn uarel ep ar61;o rJrE orede rriepunur elrlBr^nE alrrnprrrrc etlntu reur gdnp 'rnlnrr erqle g8ugl aundap as lelrodsuerl rnlnlerraleru e elred ereur 'rur16epu15e8nrclaq allnru reur €oc llJnrtul 'aundap as drsru 16 lgur urp oezalr,r t s . \ r a s q o r u a l nd ZI'7Z ernBg uI .@ elelrluuc areru o rer prder aprard I e w 'rre,r a1e rrnlel alaque ad ap pcurpe 'V'92 '3g) (sas1o1 noqxo) aintcyaqnes iltoout t6l r r r i n d e r i u p u n u r a p e d e n c € c a l s a r u e o s afolg csatunu as asunrleJls rolerpueoru earap 'rnlnrr rarqle rn1n8a,,r. -rqcug urrd aleruJoJ JITJnoET'acrruouoce rrr area 'esuolpu rdy -l€1 rerurl Intsunl e-op erBru reur eoc €zo1r.\ - g l n 8 u e r l s J I a I J a J Jl e r p a r u r e a i u r r s , r r l c a d s a r o 8 u r l e I n l u a r n c ' ( B t ' g e ' l ? g ) q d e q n s e g e o s priero rer 'arq1e enou o EruroJ rlg 1nr-r.ng '1nt1e e1 tecunl u8earlur rcoda 'sunderls era Inrpueaur pulJ .1eru ad lcarrp Ietu un e1 ep alsocp ug 16eq 'prurxuru ara8rn.csnc Bp€orr ele.resed purcunrB '11nru .ilreoy ardorde es -ad ug 'ue ad plepo -\rlBrurxorde ptupunur es nealnd ela,terr apun 'a6ero lnrede nu 'rolorpuearu elB atdnrqe rolrrnleur 1n3un1 e-ap alcund allntu ur'rddrssrssrtr{Inr,\ng ad .g.51 (snaut?ug lo sdrc1 iutty 'ftt'gZ '3y) glenlce eac ap grlroJlp oTrlco,r oto;) aruru.ro; Jp 6Jna ug trls aiprearou u.r rd lrou Ielot iurq rnun ulilrudu Bl snp ul col B ec lnau rarqle e-op giruer8 purndre6 Berlca,\ IZBI ln8unl .Bmlsacu " ee.ra8rmdu.rls ua^resq6 r-nlnsrnc ep riaag 'rorralln "c Eclpul ruPq oleun Bznuc BlsBecBuro -IlJeJ JIasEOraUrnu BzBarlsnlr ac rddrssrssrlN' mlnrang ezearlsr8arur ol Inrr erec ad alrrgcgrpour ap lns.rnc ad altntcaJe u?rrprr n.r1ed ap el.'eg 91.93 '3r* LuareJrpurra eareuriueur rS 1ep luetuour un €I reiruerB earexg urrd alernlCpl g 1od rrns -unfeeu etsocy 'lels tlelgloc urp BIB)sg orou -ndurr ap roleurrou rA rarielsr8ele1-npurundns rA oloce csarncol oruc rolouaosrod e g1e8a1 eiurpe6ar teruolnu purqurqcs .lnlle BI l€ls un el ap rolelcnq Inrorrelur urp uerol ap rol -runrirod InraJsuprl eurruralop alre8undgrls 'nnng nes nrr rnun B Buerpe[u erurl ad Flllrqets olso etets pnop orturp eiruer8 gceq 'gcger8oe8 giuetrodrur areur ap lurs epra8 -underls osesuelry n€s rrnossrtr{'rddrssrssrlq lurs runc 'rreru aleolg8.rnc aladu od .(€I.92 'cy) ({!omc) an?undptrs at6ournu as uoru -ouoJ lsecy 'arrlcedse.r rolcnq €ereuopu€qe rS eararpl purznec 'csJulllul Js ErJlsJcE elu or€olces pnop purc qugd 'l1nur reru ec uI ec urp a16arcaleod rerqle Ealelrzonurs 'xa^uoc Inl|?ur ed undop es rlrunr^nly.(ado1s tt'odys) xaauoc Tnut'rrlcadsar'16 (adop gcnpun) aoruo) /l??ilcsaurnu os rnlnrpueou ralcnq olB rrnlBl pnop elsacy 'rorralur ards runr,rnle pulundep olligtrzonurs lnrorrolxe BI Ieur qns gdus lnrr oc ernsBru ed ezeeruroJos alerpueotr{.(UI.9Z '9.'V'92 'tg) cgerSoeF sorelur op otueur -ele ollnru uriuoc rrnrr Jolrrerlr opcunT rolrrnrr
elerPuBetr{i
'aleurlcur IIqle roun eiualsrxa Ellsrcau arelrodsuerl Jorec e oluerurpas purzrurnJ .llrFur rnlnle^ -ru erdnseep sns ep Inlsap lentrs qcul alsa 'nps Inlquresu€ urrger8orprq lnurzeq pc rnlnrde; gtrrol€p 'c1ru grued ap rq8un
Fig. 26.14 Limita ilintre statele ilIissouri 9i Kansas a fost stabiliti initial de-a lungul liniei mediane a albiei riului llissouri. dar ulterior riul si-a modificat cursul ( d u p n | . \ . ! g o l u 3 i ,, r l ) r r r t l r ) .
de r:urios tste f aptui
cA zona cea mai
inalti
d iri luncA -.c a{lir pe Firindurile fluviatile. irnediat lin:*ir alhia riului. :\ceasti fiEie ilrrgustai rarnine deasupra apei in aproape toale inunrlatiiir' (cu e\ceptia celor rnai rnari) ci constitrrit' locui cc oft'ri marimu] de sigrrrantri din intreaga lunci.
___.::''\... _-.__,,/ / \ -
-. -.\
.t_
/' '\- -'
-i
l: ;_ :- tt: il (
1
Fig. 26.13 Con de dejeclie simplu.
422
Itrlieful scoartei t*restre
r-irsare. Cursurile de acest fel se numesc rturi rle tip vazoo (fig. 26.4. E), dupd^riul Yazoo din lunca fluviului Mississippi. Iniltarea grindurilor fluviatile cu ajutorul unor baraje artiliciale poate impiedica rer-irsarea apei riului in majoritatea perioadelor de inundatie, dar odatd ce apa reugeste sd spargl. ea der-ine foarte greu sau imposibil de stipinit si intreaga lunci dintre grind ;i maluii este inundatS. Terenurile intinse si netede din luncile mari sint, de regull. regiuni agricole foarte producti\-e si cu o mare densitate a populatiei. Pantele grindurilor sint intens cultivate. sipindu-se santuri care inlesnesc drenarca apei de pl,iaie. IIai departe de albie, in portiunile in{','rinare ale luncii. in sectoarele oculratc de brate moarte si in alte zone cu albii abandonate, existd terenuri bine impridurite cu arbori adaptati la umiditate. Din cauza grindurilor :si a baraielor artificiale. albia riului se inaltd treptat deasupra nivelrrlrri luncii. acea"ta tiilr rrrrna fiind expusI la inuntlatii repetate. r:ri rnirri pierderi materiale si de riet.i omenrsti. I-,uncile multora din marile {lur ii ale lriinii prezinta serioase problernc de acest fr:I. in anul lBB?. de pildn in China. flur-iui l{trangl't: a inundat o suprafatl de ]30000 knr-" pro\-ocind moartea unui milion de oameni si pieirea ulterioari prin foamete a unui numdr .,simai rnare.
Cursuri despletite de dejectie
gi conuri
DacA un riu prime-str: mai rnulte sferilneturi de roci decit poate transporta" surplu-oul dc material se depunc pe fundul albiei. in acest fel crr-'gte inclinlrea pantci. ceea cc duce la 6 -spsrirc a r itezei de curgere ii. irnplicit, a capacitdgii de transport. Procesul d e i n i l t a r e a a l l - r i t : ip r i n c l e p u n e r i s e n u m e g t e agradare ( ag,g,radation), liind opus degra' d d r i i ( d e g r a d a t i o n) - - p r o c e s u l n o r m a l d e eroziune r"erticald intilnir 1a riurile tinere. Asradarca cli alhiiior o formi caracteri-sticri. !argn ii pr.rtin adincS. Riul se desple' tersls in douA. trei. patru satt mai nlulte brtrte. care se reunesc qiseredespart. amintind funii (lig. impletite ale unei de fisiile 29.9). Termenul tle curs despletit (braided
--
ffi;*.+s
9a
*.,i:.rr,
)
... e:.\,t
I i.r..
..,:.i,j
r6{r**:i*l:li4*.:+$4*4isd
orerrd alrcrlu ep cruralnd alEporr ri aledrcur.rd slrJrur ep a1€uoricas ]uls rrBur rolrrnuoc €oletrrof€tr\l'G7VZ '3g) eseororou rro8rna urp lEruroJ e-s uoc ulp olred erelu g 'uxe1d -uroc orJolsr o 16 arirzoduroc o n€ oseolunur elrrnlroSop urp aricelep op rrnuoc alu€trt 'alerpeJ elrrlcarrp elBol ur Bereurlcur rS prelnc.rrcrrues€ruro.I pcrldxa xg '6er.rn aurrc rnun rrzoc InJTIA InloJ uI leralsl oalsn8ur rrg,r e.rn8 uI lgdec un €l Fc6rw os 'rep 'nnurluoc ezeaseldapes Flexg ourq puru 'oreper8e ep earrnriceadaarrr Ftlloldsep erqly oleiunuord 16g1np rer epecs rnlnluernc Ezalr^ oqutlreu Elued o purpurqop erdrugcuI osorInIr apun Inlcund u1 'erleul olrunr8er urp €rors -orb €cor op e,\.rsErurrnlBcrBorrr cnpB ereJ ;}.rJrrll rJnrJ op allpglc lurs rJnuoJ olsJcv 'rrlaruoprl rilnur reru u1 gugd nrlllru un qns el JP'rurlrsuarurp Bc llnlrl elreoJ €zerJe.\ e r i r ai ; p a p a l r r n u o O ' p t r r o c E r p ee r d r u r c e d
lrnrlsuor purs Inuoc '(eua-re.rnus 5€3o 6raqc) rculpe rP,t raun Brnt el e^apun FUB os InJTIA '(St'qZ '39) srqcsap reluele un na pug -erues 16J€uor,\nle Srrlerd 16drsru urp lBruJoJ '(uot 'rrrpp 7otan17o)atlcafap ap Uuor rlse -er8e eaunrice qns elege 6o1t1a1dsap aprnrr rp Flrnrlsuoc lue-\cerJ Jerlar ep FurroJ o 'rie [a1o.rdeu '1i11o8zap^rteler rriuesra,r" ad ep IF^ rrl Sunfe aleurlrpJs rcor ep riplrluec rr€ur rer 'ctut alse 'Jplre ,rpunriar ur sop Inllqop opun olr€o.t cseulllul as eruper8e ap aunrice nc olrrnlg 'erqle Bs errdord rrrp ?ser InIr 'potu 'llroqoc r€ru luarBrpe puarel ards lseJe uJ-ezeoseldep rs ao rrc{le olln{u reru IeraleI nBs Bnop ur rnlnsrnJ e.rrrirpdurl ul cnp oruc 'Sulorcl16drsru op rrn;rrruqJoun e rarql€ FpunJ cd eeraundop ul rursg3 o roprqle e alelec - u l o u l r r g s e l d a pr S r r l l a l d s a p e z n e 3 ' r r r g p e r t e usndns rrqle roun lnlcadse 'rcap 'gpe.r (uoat|s
Daci un- riu isi agrad.eazl valea o lungd perioadi de timp, depunerile de aluviuni pot atinge grosimi de citeva zeci d,e metri, asa cum se vede in figura 26.17, A. Printre cauzele posibile ale agradirii se numiri instalarea unui climat mai arid, care reduce debitul riurilor gi determini mdrirea inclinirilor pantei prin acumularea de aluviuni in -albii. Un gradient mai mare permite riului sd-si sporeasci capacitatea de deplasare a incirciturii grosiere de fund, provenitd de pe versantii neprotejati de vegetalie. Cauza cea mai frecventd a asradirii albiiloi in e p o c i l e g e o l o g i c er e l a t i v r e c e n t e d i n A m e r i c a de Nord a fost, probabil, inaintarea li apoi topirea marildr calote glaciare (cap. 29), Apu ce rezulti din topirea r."rto.u era puternic incircati cu detritus, ducind practic la incdrcarea cu aluviuni a majoritdtii viilor situate in apropierea zonei fiontale a calotei. Revenind la conditiile normale, cu inclrceturi redusi, riul sapi vertical in depunerile aluvionare, pe care pini la urmi le eliminl in cea mai mare pirte din valea sa. Fig. 26.17 Terasele aluviale se formeazi atunci cind un riu ajuns in stadiul de maturitate se adincegte in tirnpul acestui p.o""i de degradare se lent in propriile aluviuni (R-roca din substrat). forrneazi o serie de terase aluaiale (alluuial terraces) - figii de teren relativ plat, limitate pe o- laturi de un versant abrupt. care se alimenteazi de pe suprafata lor Terasele aluviale seamine cu niste treDte (fig.26.1b.). joase qi relativ late (fig. 26.18). Agu c.,* ." Conurile cle dejcctie sint- importante din arati in imaginile B si C din figura 26.17 punct dc vedere geografic. In multe regiuni terasele sint clidite dc riu. .uri." deplamuntoasc. asezdrile se concentreazi in seazh dintr-o parte a r-iii in cealalti, pe lungul ac('stora. la poalele lanturilor de munti. misuri ce se adinceqte in materialui din Apa pentru irigalii este oblinuti din riurile albie. Prin tiierea fiecirei terase se reduce ce ics prin gurile canioanelor, l61imea treptei de terasi situatir imediat Se poate obtine si apI arteziani din puturi forate in oeasupra. materialul alur.ionar permeabil al conului, Toate terasele mai vechi ar fi fost distruse Un exemplu interesant de folosire a conudaci n-ar fi existat circumstanla ci roca rilor poate fi gisit in bazinul Los Angeles in loc din versant str.dhalc pe alocuri din sutlul Californiei. Rer-irsirile biuEte prin aluviuni" protejind terasele superioare. constituie un mare pericol pentm localitili In figura 26.1i. C alur..iunile din vale au ca Burbank. Glcndale. I'Iontrose ,"i Pasafost in mare parte eliminate" rdminind insd dena, aie ciror cartiere de locuinle se afli pe perelii viii terase protejate tle rocd, pt in mare partc in zona inalti, interioarA, care roca ce formeazi aflorimente in punca conrrrilor. .\ceste revdlsdri cu detritus tele notate cu R le apiri impotriva actiunii (debris apei. ,Notim ci abmpturile care separi . f t o o d s1 . c u m l e n u m e s c s p e c i a listii. se earaetcrizeazd printr-o incdrcaturd terasele sint curbate in arcuri largi. cu confoarte marc, cuprinzind blocuri qi pietre cavitatea cdtre vale. Curbura esie usor de mari. pe linga nisip" mil ;i argil5. Revirsiexplicat prin faptul ci aceste abrupturi au rile se formeazi pe versantii abrupli, lost tiiate de rneandre. 424 I Relieful scoarfei terestre
rli:ijlii .i,i ;,!r::::ir: ,. ;.tlr. r l.l
?cPJ o eJec 'p5rEI srnqrnc nc ra rnlnurpi qlrrol€Ll '(y'ZZ'gZ '8y) lerper EcgnuEr rs atec aintq aseorarrrnu JJe JorlJr Jp rruroJ ralsoc€ :lIorunu laretsnS B ,rellltpc. scs€ec .ln1ng1g -JrE €Jalrl nc oJeueruoge rorec _e Blleq 'aturoJ etlntu reur rp g lod elrrlr( 'llrp_rx .€ug InpunJ ad undap es arec eueoJ qlrire ap rreru reru ale8er8e ,roun Barrnlrlsuoc eurrrrJalep glBrps ede nc rclnp rade Intceluo3 .!.tZ.gZ .3g) rcugpe ^rlelar a d e u g a s - n p r r g u n d a,pc 1 . r e d a pr e r u - 1 e cg u n f e au5 etrap8re ! arersoiS alelncrt.red undep as clourrd .\OZ.gZ'3q) aruolptpts ede ur €or€rJur sl InlnluarnJ rozclr,r e eprdur uercc -npar ur.rd gcrldxa as ereundap ap Insocord 'Gt'gZ 'EV) pttrp o ,e.reo1p1g1s pde !zeeruro; i)rBsJE.\ap ESBuoz ur nrr un ep osnpp 9-rr.r!Srrlard r$ drsru ogur op18.reep ape.rndaq elerleo '(trDssr,l.S- ofoJ) unql u! azreluraur eJ?c 'aug rrsuedsns nc eda ap pqurll IncEl o pllqp1^ alsa ! (rriarlg) .FId repuB)f rnlnrr rellep B uor^B urp erape^ 6l.9z
enorrrluu
qRi!
ollfilzod grlpul,(.y.n.S
.Fugmofra
.JolrresJB_\oJ asndns luolcarJ lurs a[rJunl purc ad 6rrsur ruur .ro1ac.roprf -Bpunur rnlnla^ru erdnseep llnru nc FU€ as al:l : rolrcunl erdnse feluu.re areur un ne elrseral 'sn1d u1 .at€reJ rgc rS a1aso6oesero nrlued elueureiuldrue ounq giego rS IIr ^ -nllncrrE€ e_lrqero^BJ luls opeleu ^rlBIer .rolrcunl rol aleieyerdng e rolec Frelrturs olso roleserel e pcge.r8oo8 eiuupodurl
'(tq;F,,x. .f rluerd o1o;) e.rofuu rerqla e1u 'ruoqooq5 lnlut€) ^po3 EEUII lnlnrr lns.rnc od ep alesBrel gI.gU .tL{
r
i
ld* ffi
w ffi re
\
D
Fis. 26.20 Stadii in formarea unei delte simplc (dupi G." K. Gilbert).
Delta fluviului Mississippi are un aspect total diferit (.fig.26.22^ B). Ace asta este o deltl digi' astfel tiformd siu digitatd (bird'foot), numiti din cauza ,,degeteloroolungi care pdtrund adinc in apa mdrii, la capdtul fiecirui Lrra1. Daca un fluvirr se valsl pe un {[rm re]alir drept, supus actiunii viguroase a valurilot', cle ape se rdspirrtransportat materialul in ambele sendegte de-a lungul tirrnului cu latrrri asculiti o tlelti suri, formind ei cu un dinte asemlnirii curbe. Datoriti ascutit, ace-st tilr se numegte deltd triungh-iulard'(cuspate) (frg. 26.22" C). Dacn fluvitrl se varsi intr-un estuar lung 9i ingust, delta estuar acestui cle lbrma este limitati estuarind (t\g. 26.22, D), nurnirtd,,'.s dtlti ( e s t u a r i n e) . {) flur-ii au Prezentat marilor Deltele clin geografici deosebiti inci importanli
sint Alcxandria pe Nil, Calcutta pe GangeArnsterdam gi Rotterdam pe Brahmaputra, pe Rhin, Shanghai pe Iangtzer, Marsilia Rhon ;i Nerv Orleans pe Mississippi' Creqterca deltelor este adesea rapidd, variind de la 3 m pe an in cazul Nilului pinl la 60 m pe an in cazul Padului 9i al fluviului Mississippi. Astfel, orage care acum citeva secole se aflau la gurilc fluviilor, se gisesc acum la ciliva kilometri in interiorul uscatulrii' il constituie mcntiUn aspect irnportant navele unui canal deschis pentru nerea spre porturi prin braoceanice care intri din delta tele deltei. Capetele bralelor fluviului Mississippi, cunoscute sub numele de portile (passes). au fost ertinse prin construirea de diguri care determini o sporire a gi. astl'el. o in albia ingustati curentului erodare rnai profurrdi a albici (Eg. 26'22, B). Riuri
reintinerite
gi meandre
Un riu matur, care si-tr lbrrnat un profil lin in condiliile unui anttrnit longitudinal pronivel al mirii" poatc suferi schimblri sau dacir nuntate daci uscatul se ridici nir ciul mArii coboarA. in arnbelr- cazttri, scade, iar riul nir.elul de bazd al riului L-l rapidd de adincire incepc o actiunc pentru a-rsi refacr: profilul albiei pe verticali la un nil-cl iuferior. Ar:est Ilroces" nutnit reintinerire ( rejur:enutian), tleltuteazi prin alia'
$lisus Fig. 26.21 Structura unei delte sinple, priviti
426 | Relieful scoartei terestre
inctrtu;ate
in sectiune transversali (dupn G. K. Gilbert).
ep grnp aunriururo.; o epuurina truauupun.t ulp BcoJ pulc_. 'rJlrqrsoap rre.rn [.r.rtlurr ''rrr,prr.1'el '1,rr 1 'esneyq uirseB .rr,,1 1"g gS"g1 rrldurexa ui1'rurril'gur eauaruasr:,rcl ;,1rnr1s - u o ; r l s o J n s E [ e - \ a r p ,u I € d o r n . { u r p l i g l a e assoJerrrnl{'olBcpr rll?rn}eu ui€JqrlJoJ rrnlr}s .unc rurrilgur alsJ.)y 'rnlnrr It? lulrncs Insrnc op qrnlel €r1ed E ad r* ulerropu€qu grrulpe elqle ep rrntui l;rrt ad a lernfuoorrr 'FUf -unloJ awrilpul o €zeeru.roj os lrcrrrpu n.rp -rrpaur rnun earaFundqrls urr4 'rrarqunderls g c n p o r d q s r S 1 u a 1E c s e a r u r p € a s e s c s a i n a r o l a opcunl ap rolcrpuueur 'r.)rlrl eseldop inla; rrr rlrrpueau lod as nu rlu6nlpcu! 16rO
atpundut :lsJurnu os liFrrz ) - o r " r u r s; ) ] s J : ) v ' l B - r p u e J u l l l a d s u u n J o r r a l u r ']ui){rrepunl rrlln.)lgap pulp ulp ecor ui punrlgd ecunI ur nrr rp .]llrnrr4 rTorpueJld 'it ' F r 1 ) r n 1 n 1 . ri n l n l a . r r u e r d n s Z"gZ li te'gZ -€rP JlleuJ osEJel rJi_ln t?utroj runJe prrr_\ -u 'gcun1 eaqcc,r. rsgE uro,r ri-rqrJ JlrqruB ap :ridnrqe rio.rad nr Jorr;llu{ ni)lr+Jl} un :rralSurr ur'e1u1rrn1eur Jp IrrrpEls surlu D InJr pulr acnpord rs EJrrrrurlura.r Ece6J 'JIJttll
"IOU
IB.t
IJIIIi
tnlcJdsB Br olu'r u3u;.r1ur ilurrnJ ri aluorrrr: u1 prder gzeasuldap as elrrnSrzacl.rg 'llrpur rrds acart erle e pun le Sgro({oc Inlr,\ru oloce 'rnlnrr ernB ri1 r"urirzodar roun erir.r
'tsnBur .ranlsa un-Jlur sndap a-s 'g i rolriuarn;l D ts rollrnlaa e a;rrrrllnd rlunrire Ezn?) urp (erelnrqF IJuJS BtiJ(I -unrr1) ulrin;sa puroJ o arB'rrrlell el!^Eor ad;rn1nrqr1 Etleo ':) i1Fun1 aleuer nr 'uro31l1B1p.l€JrJrurar dlt ep atsa 'g. !.re1n1uFung1rntuo) un 'E:t JddlssJssrlqmlnr^ng Brleq 1611nareu.rgi un grulzard lnlnlhr Brlaq'y'olleq ZZ'yZ
Fie. 26.23 Albia sinuoasi a acestui riu este rezultatul adincirii meandrelor riului prezentat in frq,. 26.4. E (ilupi E. Raisz).
Fie. 26.24 Riul San Juan din statul Utah (S.U.A.) in eectorul Goose-Necks, meanilre ailin-cite prizinti, tabulri cu structuri in formaliuni sedimentare (Spence Air Photos).
428 | Relieful
ecoarlei terestre
Canyon, in comitatul San Juan (statul Utah). Meandrele adincite nu oferi pozilii ideale pentru gosele qi cii ferate, dar in citeva cazuri au oferit amplasamentele cele mai bune, disponibile pentru arterele de circulatie. Acest lucru este bine ilustrat de riul Moselle, ale cdrui meandre adincite din regiunea muntoasi a Ardenilor, in Belgia 9i R. F. a Germaniei, au fost utilizate in acest scop. Mai mult, pentru scurtarea distanlelor s-au sdpat tuneluri prin pedunculele inguste ale meandrelor.
ac olrrncel rS ilur1ie1trq lecsn -ap useru ur oA ep prrrJoJ rpr ades es decur eelsece .nri rnun Ie ^rlnlo^o rnlnlcrc ruplsJl InrpEc ur 1€lere ruB tunc usy .e1rrnr.r eruor^ guncs ur os-nputuro3: .e1ce.rrp reru olec apec ad , lndurrl nc glefirrp g e,r eare8rncg .iunr8er reun erinlolo ulp nc tcre Totitut Inlpn$ rJBJ E-rp rur^e :I.I; ernHg uli l/ r*"r8"ip -1ol{ ul lel€rE alsa euoz Flssece urp }uour -;erJ ull .areur arlec eurl alued glurze.rd p_olau ]\rlBlor ereur op punJ rnun BaJEqruoq r5 eerecrprr urrd eluuroS lecsn ep alesetr{l 'Flualsrxe ur 'araurl
ppeurn Brurlc nc elunrte.r eunrzore
ur
eP FIcrS
'Fprre Furrlc nc aunrBar o-rlul leHe 'lBluaprcc€ ,solunur fesrod un rS ppourn Frullc nc cunr8ar o-rlur BIBUE 'palau Jorlrr nc l€csn ap aunr8or o : rigl -111q1sodBnop €lncsrp ruo^ lolrdec Intuoz -ard u1 'rozaue8oro lndrurl ur-rolrcoJ irra,.r," -ocug 13 rrradnr e oJeru.ln ec ,solunru Jorla.r .alollv .reireocs als un ne^ 'e.rrrlodurrp acrloueSorrda ropgcirur plrrolBp Frel l11 -loq nB-s oJ€c orEru op rrnpunJ rrlco^ purg 'apelau ,\rlelar aie;urdns ne alerirur lucsn ep rrapurtur alaun .snld u1 .Frnllc orecog .rrnlcrc gnop ruerrcsap nrluad Inun ellc €s J€saceu elsJ .a.IelB eJ 'prJl? nes paurn un-rlur terullJ tn[nJarlrr €areruroJ a16ar -rrcr rJ eJJJ ur rrrr{rsoap plslxE.apqrsod 'apugi." al'ol r-r.r'' r'r-r1r,, "i".,"*o,r"3 n nlJrJ u-f - E C S n P J u n r z o J J a p . l e r p r . J r u".r'EnurluoJ alBl -r.\rlce^ rp ppeorrad g8unl o ariepnuap ap .roliuaBe pulspl .rode ezea1"c.r; t-"ireois , ereturoJep Flle acrro ec rS prder ecnpord as oJlsoJol rJsEru €arecrprJ Ec eundnsard uro,r oorecgrldurs nr1ua4 .aiaugrleq e1 rode rS olelrrnleru e1 aiaraurl BI op ,\rsaccns ocaJ] E,\ p,rrlcadsar eeunr8ar Ernrec InrpBc ur 'auntzota ap nIJn oretu rnun Ie Tntitut .lnlnl Inlpols ornlrlstroc erpcrprr plsBocy -ulurqd elB euralur eprec6ru urrd glecrpr.r - lueurluoc un-rlurp elred eJeru o n€s luourluoc un - lecsn ep aJepurfur o rupu .liue8e rotsacu e -r8erur eu ES Fleurquroc ' eeunrice qn_s .asur1ul runr8er ,".tr. i,rqp -nuop IB lcadse ln8arlug runce Btnoslp uroA 'rolrrnrr eaunrice rS gieyerdns ap aie8rncs 'EsEur uI rrpseldep ,eriezr.roeleur urrd esnp -ord Jrrlar ap aruroJ ap otszrlenpl^Ipul rrndrl
Jr -\II{Y\3
I't[Y Jt\TSZgUd NIJ yNId
eunrzotQ
CPInICI]
L7,InlolIdu3
L*_
. _.
Fig. 2?.1 Ciclul ile eroziune a maselor terestr€^ rnt!:-* zoni cu climi urnedi. (dupn E. Raiszi. -1. ln stadiui initiai {ormele de relief nu sint conturate 9; drenajul este slah. il. l,a inceputui stgdi,ri':i de tirerete alhiile riulilol sini inguste. ra-r rnterfluviiie sint intinse si netede" {,. Spre sfirgitui stadiuiui de tinerete predondni relieful rie versant. dar rdmin 9i Ij . T-a maturitate uneie regiuni inaite interfluviale. predomini relieful format din versanlii viilor Ei interfiuviile inguste. .L. Spre sfirgitul stadiului cle maturitate relieful devine ilomoi" er: vii largi. F. In starliu! de bitrinele se formeazi m relief de penepieni cu monadnockuri. C, Mipciri epirogenetice pozitive pot duce la intinerirea reliefului, moment cu care incepe un ah eiclu ile denudagie, prezentat aici la inceputul ma. turititii.
Fieura 2i 'L,C infitiSeaz6 mai departe Figura 2i.]., B prezinte stadiui de tine' evoirilia regiunii de uscat" in catirui cireia rere timpurie clin ciciul de eroziune. Re' u-u.. fo"tttui sisteme de vii bine dezvoitate' iieful resiunii - adici diferenta de alti'r-iilor riurilor se reduc" tudine dintre funtiul ;i cumpenele Suprafelele dintre albiile apelor - se contureaze acum rapid. degi p i n 6 c i n d c e a m a i m a r e p a r t e . a l o r q a p n t n - stadiu pe intre riuri rimin portiuni relatir. plane aspectul unor versanti abrupti Relieful ttrzie. tinerele nurni il putern care ( f i g . 2 7 . 2 ) . A d i n c i n d u - s e .r , d i l e s e g i l e r g e s c , intrrrcit grohotiEul se prlvdieste de pe c o n t i n u t s A s e a c c e n t u e z e d a t o r i t l e r o ' ziunii pe verticali a riurilor. ,{.p-oi insi, versanti in apa riului. Suprafeleie inter' conditiile se schimb6 radicai' Cind riurile fluviaie se reduc astfel proportional. in longitudinaie line vlilor se extind. \-ersantii abrrpli ai timp ce irrincipaie capSte profilur-i Din riurile principaie se ramificd micile i l i t r c " p s i - g i f o r m e z e l u n c i - a c c e n t u a r e a vii ale afiuentilor, intensificind fragmen- f o r m e i o r d e r e l i e f i n c e t e a z i . U l t i m e l e r i m 6 qile din suprafata netedi dir;' faza de tinetarea reliefuiui. 430 I Reliel'ul scoartei terestre
ords gr8unlerd llrgur Inle^ru nc purzro -uroc gieyerdns o €l rnlnlBcsn eeracnpaJ else olesoceu lndurrl elsrxo JB €cep surle g rB orec '1eug 1n1aj 'osurluJ rcunl rS rcrur elreoJ olued runce ne ereole8rnc rolade '(q 'f '3g) eiauulpg ap ptpers ea1u1rrofetr41 n edacug ec eunds eleod as pugc .gtelnpuo 'gseoI gie;erdns o €l snper alsa lnfesrad 'lligtrrnluru eore8urle nrlued Bresocau eoa tlcep gEunl reru lgrur epeorred o udng uueldeued 13 gzuq ep FIe^rN
rrrgcSrur ietrr nu gseru uJ aieuorielr,te.r8 16 gie;e.rdns ep rrra8.rncs EurolBp .roliues .8g) -ra:\ €ounrzor-,{ '{g,t tZ lnrqBun lel -dar1 cnpar rAr aletue4 .ar€loarrr ep seoord snclns e tsa rrunr8er Inul 'p1de.r cnpoJ es rrnrr orlurp InJerler laJls\. alauadurno ec durrl ug 61ue1ap ruorlxa €.reoqoc rolreA elr.r -npunJ alureur rrrnrn rfJ.(S.:f lSO.I.l;':3L1) eurrx€ur rrello^zrp o glurzard inJorler pulc rcunlB surle elso alnntnr)ut op iupBlq 'elsniur auadurnc pulurroJ ez€alcosJolur as ,esnrlsrp runcu "ro{rpl rriuesre,r .rer lurs aiar
' { a r l n n q ) r r r itut'yt_'g' 1 oro;) gael ap nolelil mun e e1ali1uyuiu;u.rdns uJ llculpa 'rpurl uoluuc un elurza,rde.r .1uro4 uorle.rrdsu; rn1 e.rdnseap ep lnzp^ .auols^{oilor mlnrr !B uoru€J afarel{l U.rA t!.{
i"
";
*i
,' q$,
*#"
.r_4
4-
Y\
."jffi
ffi*W; -r]"tf itrM'-
h *
ailinc Fie, 27,3 Vedere rlin avion a unei regi'ni gi-mici bq-i.e de drenaj (Spence Air Photos)'
fragmentate
atit nivelul citre care tinde denudalia, cit gi o suprafati situati la nivelul apei. Deqi nivelul- d.e bazd nu poate fi atins decit teoretic, in trecutul geologic al Pimintului condilii foarte s-au realizat pe "Io".t.i de peneplend apropiate de el. Termenul (peniplain) se referi la o suprafali terestri cu relief foarte domol, care ia nagtere in stadiul de bitrinele al unui ciclu de denu' da1ie. Peneplena nu este perfect orizontal5, ci ugor ondulati cu pante line. Din aceastd cauzd, denudalia continui intr'un ritm extrem de incet. Nu este uqor si stabilim numlrul de ani necesari pentru ca o regiune si ajungi in stadiul de b[trine]e, intrucit aceasta depinde de iniltimea la eare a fost ridicati inilial masa de uscat 9i de rezistenla rocilor la meteorizalie 9i eroziune. Putem even' tual spune ci in cazurile cunoscute din 432 I Relieful
ecoarlei terestre
de eroziuneo
prezentinil
un
complex
de albii
istoria geologici reducerea unei mase mun' toase li staria de peneplenl a durat 1550 milioane de ani. Unele regiuni sint formate din roci mai rezistente La meteorizalie gi eroziune. Pe misura desfdgurXrii ciclului, spre maturitate 9i bdtrinele, aceste roci mai tari rimin inscrise in relief ca dealuri gi munli izolali, care se remarci deasupra peneplenei incon' (fie. 27.11. Aceqti martori se iurltoare irn*.r" monodnock-u.i. dupi muntele Mona' dnock din sudul statului New Hampshire
(s.u.A.). Reintinerirea
Dup[ formare, peneplenele sint de reguld prin migcirile scoarlei. din nou inillate in baza principiului Aceasta se intimplt enuntat mai sus, potrivit ciruia forlele iuterne
!:' *t
.rs, '€"
:',
Yffi .F
"#: *
: -, .-r
eliuzFoeqem ap.rolasaco.rd uaungice qnsruoprnunBmroJur rlfunror ,trnsgep r*uu ,"[i#ilalT rfYi{";S?,r""T:} t1ue.rt,un olse €cog 'aruosernfuorug am;i1gug*'gOi lS auJPunlwn f7 ^.rl*.ooia" ^;i;i 'V.LZ.t$"p ^uuaydaued "ie1ue11y luuzodmr{roup€uoruun alsa.(.y.1.g .ur8roag1n1u1s) g8u!firiouprr.4 polrald'umi"rroig-.i"1o..11
'lF^ rol olrqce^ uJ A ap €turoJ uJ rculpe reqc udes r5r rS alrreurlug reop luJs olrrnrr llcug leJtse otrlqels aurq efap else preilqur eueldauad ed .pleilgur lnfuuarp gualdouad o etso g eruer8erpcolq urp €oc pu;c ad 'ereur ep punJ rr{col un elurzarde.r p eurer8erpcolq ulp lecsn ep uie;erdns gc 1n1de; uI glsuoc qledrcurrd earrqesoeO 'pluopr^e etse (l eurer8erpcolq ur tel -uazard) aioraurt op Iac 16 nrpels tsocu erl aunrzoJe ep -urp eeJBuBruosy 'uoruoueJ lseca €zBerlsnlr rnlnlcrc e1u ecge.rtoet elcedsy 'l 'le8unlepur drurl un elsrsrad LZ €rn8rd C 1od rolaueldeued ale rrnlsor oecrlauaSorrde 'ounlzorJ rrpc6rru urrd rrleur op Ilru nes elns e-\alrc nc 'rin1o1 'FcB0 ep rrnlcrc nrlud nes roJl € eaunricu g1rnl ?leilguJ reop olse eeunr8ar -llsuocar g eluod runrFar reun e13o1o3:rour '€z€erurn oJec eunrzoJo Jp rnlnlcra InJpBc 'eunr8ar o ocert ateod orec urrd pullpnls ur olecalB prder tugs ezaueSoro urrd aler rrnlcrc op rnlnJeunu -nlce4 e Flrrurl o Flsrxr ntrI nes elelnc cruralnd ayaualdaua4 'aunr8ar eBearlur urp rolrrnl€ap 'oluePr^o rr9ruroJap nas rrPcrprr elu olueproc .esnrlsrp -uoJ alelsarc reop r e r u o urrd eunuret as qo13 ed ap runr8ar .rolrur Fzpapgrl gueldeued elsoJ .n1crc Bolrop -nrrE elB alellllqels Brurrlxr ap alapBo Ie1ol rlsr -rrad 16 crperods ezeauorice rnlnlurruqd ale IE-rP rnlJJ IB aletrrnlEur rp Inrpels uI ('v'f'S ) raprrolg Inprou ulp rS er8roa3 n l e l s u I p p 1 e r o 1 r 1a r d t u r c r p B u o z F r e J o l-ru -arn1r1s nldwaxe ufl 'elrlraJeu rrnlos p{nBar ap -uoc rnlnlecsn rrr-epuoxa eJnsBru ad rrnle,t ep oIBSFI pletd ap aseodrsru epaundaq 'aseour16g1u rropurlu; nc aeasepe .r5 qels leu -erp, nc 'pa1au ,\rleler lnlcadse ere InJarlJr olndecur uT 'ptuapr,\a olso aunrzo.:e ep Inl -nlcrc rolrrp€ls B ecgerSoaB ealeleuruasul
lelor Nu toate regiunile aflate in stadiul inilial de denudare s-au ridicat din mare I unele, ca de pildn Cimpiiie ftialte (High Plains) din estul statului Colorado, vestul statului Kansas gi nordul statului Texas (S.U.A.), au fost clidite de riuri prin acliunea de agradare gi - cu toate ci sint remarcabil de plate - au un drenaj bun 9i nu prezinti mlagtini prea multe. Cimpiile Inalte sint foarte productive pentru cultura griului, nu numai datoriti solului qi climei, dar gi pentru faptul ci terenul permite folosirea pe scarl largi a maginilor agricole. Alteori, suprafele noi de uscat iau nagtere datoriti curgerilor de lave, care. rer.irsindu-se peste un relief preexistent, constituie un platou de lavi inalt 9i ondulat -- de pildd platoul in care si-a sdpat cheile riul Yellou'stone (lig. 27.2). Cimpia riului Snake din sudul statului Idaho (S.U.A.) oferd, de^ asemenea, un bun exemplu. In regiunile cu relief tindr populatia se aseazl. pe figiile relativ plate dintre vlile adinci in forrni de V. Aceste r-[i nu au lunci gi ca atare goselele,ciile ferate, oratele gi fermele sint amplasate in sectoarele inalte. fn regiurrile cu relief rnatur, dimpotrivd, numai existi portiuni inalte netede; prin urmare acestea nu mai pot fi favorabile locuirii, agriculturii si transportului. nlulte din regiunile muntoase ale lumii se afl5 in stadiul de nraturitate a ciclului de eroziune. Relieful foarte pronuntat qi versantii abrupti au rezultat in urma unor mi,sclri recente de ridicare a scoartei. Zonele litorale, pe tle alfi parte, care se inalt.i, de exemplu, la numai 60- 150 rn deasupra nivelului mirii, nu pot avea niciodatd rrn relief accentuat. deoarece riurile nu pot sipa sub nivelul general de hazd, In unele regiuni puternic fragmentate, riurile principale au atins deja deplina maturitate in cadrul propriilor lor cicluri er-olutir-e. al'ind lunci relatir- intinse, degi regiunea ^inconjuritoare este foarte accidentat5, fn aceste cazari activitatea omului se concentreazl. pe fundurile viilor, Regiunile cu climi urnedi sint, de regul5, favorabile agriculturii in stadiul lor de maturitate tirzie sau de bitrinele. Pantele sint moderate sau line si bine drenate, 434
Relieful
scoartei terestre
deasii crescutI aici datoriti precipitatiilor bogate face ca regiunea sd nu poati fi traversati decit cu mari eforturi. Lurrcile joase ale riurilor mature cuprind mlagtini de netrecut. Peneplenele indltate si crestate de vii intr-un ciclu nou sint comparabile geografic cu regiunile aflate in stadiul de tinerete al ciciului de eroz-iune. Relelele de drenaj O mare parte din suprafala uscatului terestru prezinti forme de relief niscute in cursul ciclului tlc e:roziune in conditii de climi umedI, dar stadiul inilial si cel al primei tinereti sint slab reprezentate din cauza duratei lor scurte. Astfel. mari intinderi continentale se caracterizeazd prrn sisteme de drenaj bine dezvoltate. Chiar gi in degerturi" unde ciclul e-ste intrucitva diferit, munlii si podigurile prezintl sisteme de drenaj foarte aseminitoare celor din regiunile cu climl urnedi. DacI punem o foaie de calc peste o harti topografici, trasa reteaua hidrograficri (fig. putem 27.5). O harti la scari mai mare va indica prohabil mult mai numeroase ramificatii terminale decit cele din figura 27.5, dar principiile fundamentale pot fi ilustrate si cu ajutorul unei hirli generalizate. Principalele zone de cumplni a apelor sint de asemenea trasate (linii intrerupte), marcind conturul principalelor bazine de receplie. Pantele terenului converg spre obirsia iiecirei albii, furnizind cantitili sulicierr.te de apd, mai ales in timpul ploilor abundente pentm a asigura scurgerea riului si a mentine albia bine erodati. liheri de solul gi vegetatia ce ar putea s-o blocheze s a u c h i a r s - o a s t u p e ( f r g .2 7 . 6 ) . P e o p e r i o a d i mai lungd, in titrpul cireia ciclul de eroziune trece din stadiul de tinerele la cel matur, terenul a fost impdrlit intre mici albii individuale. astfel incit fiecare dintre acestea primeqte cantitatea de scurgere necesari mentinerii ei in activitate. Pantele versanlilor vdii qi paniele vlilor s-au adaptat reciproc, astfel incit nici eroziunea nu este prea rapidi (ducind la alungirea cursului unei ape pe seama celor invecinate) gi nici
le.ror.radns InsJnc ad co1 are a.re;r e;elagradne uaraFlncs
ur,r; 9'16 'Brg
'rn InpJBzErl B JunricB uldurrs urrd ,,epqerlo,rdrur ap rual1xa.. g .re oela urrd Srnc Z 16 I elalcund IaJtlB rcpc oc clrrnrJ ap aludus lurs JIIBA .are1e ua .5. :1a.lru €J oluuprocuo;) lurs piuonguoc ap ayelcunrl '6 | op ur.rd Srrrc Jc apluJ lrc Jurrrerrr uc aleuorirodo.rd lurs oll9.\ .f :aloruotr]urn olcerlsqe ruru poru lln-rlur lugs elBlnruroJlr 'r8a1 relsace a1e elulirrasa elcund rorl alo:, 'r,e1a rrnd Srnc eruc JolrJnrr erado rnlrlsuoc JB-u re\ elsaJE foEp elrqeqordurr cp urrrlxo q ru earurnfertl -tug :lrroqoa reru rJru 'lleul lBur r.rru llunrl un-rlur €zBJzrllror rs nu gledrcur.rtl ea1u,r nr alaiuanguoc ulp rrun rJru llcu; oalelsnfe lcexe ap_ lJlE e.reirrus cp aluetl no ri aJa o.r1ur ole8el Ip,\ op uralsrs un purtuloJ ool un el olr?o1 rS us uaurueru nc eicrrorirod -ord e1e,r o-rlurrd pur8rnc arecaLt .riuange .ludrcrrrrcl srnc op lelrrorurlu 1i1nur l€ur un-Jlurp leruroJ ar; es ared nrr arucaril.. :nn!do76 tn1 oa7al utrce l J u r n u J p o i u n u e I n r o l E r r r r n 1 e , r r 1 r 1 n dB I a gQBI rrl 'rol rlrq-\ ri rrrrr u1 arr,rrrrl nc ptel .docou IusrJ.\run rzErlsB rrrergd e ereole8ur.r" -uoc ri fralc orelnruro3: etur.rd ernqrJlu cs r ozel8ue 3o1oa8 un o.rreydeld urlof m-l 'erolsace eredo puryau 'olunrr lepece.rd nu a1rq,r ,lrcrldurr ogc 15 eleuuoJ laJls" oprnlrauJpc lednco ne olunrr Jorralln uc eaundnsard aq .arlsaJal reiruocs u eradn.r nes orucrprr o - rusr[c -aJBc ereru un-rlurrd lnrede nE Jarler ap e ruroJ ollelalec ri .roprnr.r olrp^ Fc nereprs -uoc r15r1en1eu rilnru 00BI Inup uI EuJd
S1r;:KJ q."^---il 4
it,,.
, /q\
\. ,/ l*
--'<'^{1'{'
I
)1%# r '),-'
/
'rre4{e14 rn1 r13;r1 1nrp.r oclurrl op opnorrad Eruryrroc Ir({Dun-\ur rFunl BolElr,trlrE ltraqBurlsau ternipysap e-rS garyerSorprtl er-re;iar JJec ur 'ernp rcor nc eyunrBa11'rridacxa JolsecB erirrerlu e1 snpuoc n€ er€c oirqJSoJp aluJol alrrirpuoc rradocsap ruol €lrialB rBru ar€lacJec o EI 'r3nlo1areur eueoJ alu,\ o gdnco crur nrr un BJ nes 'ledrcurrd rrilnrr Inlolru aBurle e nrltratl f pecsuc o ezearuroJ luonUp un -Jpe
'eldnrarlur 1y11ur,rd loladu elauadrunr rer .anuquoc ;ruy urrd el?Jrpur lurs pde 'rJlcedsa.r ap olgnsJnJ ede ap rnlns.rnJ rrurrgrn pruroJ 16 runrsuarurp uc leldepe or"Jag .nrm aurzaq oeaoJ .erunu urp eunduroc es leua.rp ep mal€re un g.ZU 'EId
.r1eyde14rn1 uatal 'piu;erdns ap e.re8rnasop ple,\ -cape Fuo-z o rJnrr ep EnBJirr urp luetuala rnJFJaU drurl r6elocu ur cs-npurrn8rse orrqlu aurind reur lrc u: leJlueJuoc rS lrqrsod lcorrp IBru [oc Inpour ur aludrcurrd alr,rnrr erlgc lulrodsuurl slsa Inlr(lop llcul laJlsE ,sf,rincse unrq;un qns ezeazrleat as .roleiuangrroc eelelrroleyq .1rqap rS runrsuorurp ec reida.rr .alrrods pllo,\zep os eroErnrs op olllqly runrsuerurp ep eridacar ep ourzeq laJlsB purnlpcle 'ueur reur alllqle nJ nes elJ orlur c s a u ne s r o l a d e r l e e l e u r u r e r e p r i e c g r u r e g .arrnr8.rr eBearlur ed FIsr -auaF clelruJoJrun o nc rep oeuedurnc ap roleuoz e 16 .rolriuesrJ.\ € e,rrserSo.rdeo.rac -npar 16 rolrrqlu e Ftur{ Eerrcurpe enurluo) 'snlrrlep nc rolrrqle €orelBruloc ourruJalap ps lIcug esnper ap lJrB ]urs nu elrre8.rncs
pitatiilor provin din furtuni cu descirciri electrice, dar aceste furtuni se declanqeazd atit de des, incit- aici poate creqte o vegetalie bogati. ln degeituri, perioadele dintre ploi sint foarte lungi, nepermilind Ciclul de eroziune a ugcatqlui decit cre,sterea citorva specii de plante in regiunile cu clim[ aridi rezistente. Relaliile dintre regimul climatic si structura vegetaliei sint discutate pe larg Aspectul general al degerturilor este foarte in capitolele20 9i 21. diferit de cel al regiunilor umede. Apest Deoarece in deqerturi ploile cad insular, contrast sereflecti in deosebirilede vegetalie riurile care se scurg prin regiuni uscate gi de relief. Trebuie totugi sd subliniem cd rapid, depunindu-gi incirse evaporl gi in regiunile cu climat arid cad precipicltura pe fundul albiilor. Una dintre cele talii gi ci majoritatea formelor de relief mai importante generaliziri cu privire la din degerturi sint ^create prin acliunea riurile din regiunile degertice afirmi cd apelor curgdtoare. Intr-un anumit punct ,,cursurile de ape sint mai scurte decit al unui degert uscat poate cidea o ploaie v e r s a n t i i u ' .l n l o c u l u n o r r i u r i l u n g i , a l c i r o r abundenti doar o datt la clliva ani, dar curs si poatd fi urmirit pini la mate, in cind aceasta se intimpli, albiile se umplu regiunile de degert vom intilni riuri in cu api, care curge si efectueazd aceeagi general scurte, ce se termini in dreptul acfiune ca qi apele curg6toare permanente unor conuri de dejeclie sau pe funduri de din regiunile umede. Surplusul de api se lacuri seeate, unde se acumuleazd roca scurge de pe versanti in albiile riurilor, antresfirimati. nind particule de roc5, exact ca in regiunile Figura 27.7 reprezinti giclul de eroziumede, Putem chiar merge mai departe, une dintr-o regiune arid[. In cadrul acestui afirmind ci, degi apa curgltoare este un ciclu ideal ne imaginim o regiune muntoase, fenomen relativ rar in degerturile uscate, formatd prin cutarea sau fracturarea ea actioneazd cu o eficacitate sporiti in scoartei terestre gi situati in porliunea perioadele respective. Explicatia o gisim interioar[ a unui continent (blocdiagrama in lipsa aproape totali a vegetaliei din l). Relieful prezinti altitudini maxime la de,serturile aride. Pulinii arbugti 9i ierburile inceput, ele diminuindu-se apoi succesiv. ce supravietuiesc nu pot proteja solul, Intre lanfurile de munti existi numeroase scoarta de alterare sau roca in loc. Fdri depresiuni mari. Spre deosebire de regiunile un covor vegetal gros, care si apere terenul umede, aceste depresiuni nu au ap[, pentru 9i s[ retini curgerea rapidi a apei, mari a forma lacuri, ci rlmin uscate datoriti cantititi de detritus grosier ajung in albia evaporirii foarte intense. Partea central5 riurilor. In citeva miiute. utt lJ seaci se netedi a acestor depresiuni constituie funtransformi intr-un guvoi de" ap5 noroioasi, duri de lacuri temporare - playa. Lacurile puternic incircat cu sfdrimdturi de roci. playa sint pulin adinci, cu variatii consideDin cele spuse mai sus s-ar putea intelege rabile de nivel, dispirind adesea cu totul pe ci in degerturi precipitatiile sint mai lungi perioade de timp. Neavind emisari, intense decit in regiunile umede, ceea ce lacurile playa conlin api siratd, a cirei nu corespunde adevlrului. In degerturi salinitate depigegte adesea pe cea a apei aproape toate precipitatiile care cad in o c e a n l c e . timpul unor furtuni cu descirc5ri electrice, ln timpul ciclului de eroziuneodepresiunile degi sint foarte intense si bogate, afecteazl de doar micile suprafete aflate in zona respec- intramontane se umplu cu sfirimituri tivd. De asemenea, averse chiar mai frec- roc5, pe misuri ce masele muntoase adiav e n t e s i m a i b o g a t e s e p r o d u c E i i n r e g i u n i l e cente furnizeazi material pentru conurile de u m e d e , d a r e x i s t d s i l u n g i p e r i o a d e d e p l o i dejeclie (fig. 27.8). Cind bazinele se colmatea' linistite, continue, in timpul cirora solul se zi cu aluviunio iar maselemuntoase prezinti o satureazi cu apd. Mai mult, aerul din aceste retea complexi de canioane,culmi,cumpenede capitolul 28, sprijini si exprim5, rnai riguros decit o pot face cuvintele, eonceptele ciclului de eroziune 9i legea lui Playfair.
436
Relieful
scoartei terestre
" "i alrzodap rB1u*n1o'rd r'r'a'1Bru "" ::"J",#r,:,",:.ll:i,.t"J,1:T::ililsiTf,."?ri.11""ilfi:: ,f. xi ;il:1il':,#j,xi ill.$:i: 'solunur rnun 1.ra6ap
]usLUtpa.l_ r l u n L ua p u n l s a u_ P^Pld ! l l u n na r i c a l a pe p u n u o Cr u n t A n l -v
,..1 u I n J v
q 3|u o ] 3 a l aunrsajoao - c
rearrnrEe,r ur ounrzoJe ep InIorJ Z,LZ-.8$
; *-s#tr
1ffi
: rslli€X'
i:
l ,
Fie. 2?.8 Yedere ilin avion a regiunii Death Valley (statul California), caracterizati mitur, aseminitor celui din frg.27.7. B 1()op.vright Spence Air Photos).
ape gi piscuri, se poate spune ci regiunea a intrat in stadiul de maturitare (Iig. 27.7, B). Munlii igi reduc mai departe indltimea prin tocire si prin depunerea continrld de aluviuni la baza lnr. Urmeazi stadiul de bdtrinele, cincl muntii nu mai sint decit nigte mici insule - resturi ale maselor rlrun.toase de otlinioari (blocdiagrama C). in cele din urmi ,si aceste resturi. care pot fi eomparate cu monadnock-urilc unei peneplene. -sint erodate complet, regiunea luind aspectul unei vaste cimpii. Ace asta este un anumit tip de penepien5. carc insi nu s'a dezvoltat ar.incl ca bazi nivelul mirii" deoarece riurile nu reusesc si ajungl atit de departe, si carc se poate deci afla la sute de rnetri deasupra acestui nivel. Ea contine depresiuni putin adinci" ocupate de lacuri playa, Aspectul acestor depresiuni se datoreste in mare parte ;i vintului, deosebit de eficace irr regiunile de desert" contribuind la formarea dune]or de nisipuri miscitoare. 438 I Relieful scoarfci terestre
printr-un
peisaj de ilegert
Pedimentele climat cu regiunilor majoritatea itr pietrig 9i desertic, cuvertura de bolovini;, nisip care se intinde de la baza abrupt[ a munlilor pini la nivelul lacurilor playa re' prezinti conurile tle dejectie care se afld sub strat€r groase de aiuviuni fluviatile ;i curgeri de noroi pror.enite din munti. Pe alocuri, totu;i, aceste aluviuni, care pot imprumuta aspectul exterior al conurilor de dejeclie, nu groasi tie 3-6 m, siformeazi decit o pituri tuatA peste un strat inclinat de roci in loc. O astfel de suprafagi modelati in roci dure, situati la poalele unui lant muntos sau la in unei linii de abmpturi, ertremitatea de;ert, se nnmeste pediment. Secliunile transB r-ersale din dreapta ale blocdiagramelor supra(fig. 2i,7) profilul prezinti C 9i felelor de pediment dirrtr-o zon[ ingustd, aflati intre regiunea cu strate groase de alur iuni si nrasele murrtoase.
* 19-as
l,ol",*-'
Pli";i**
' , *7",.: ;' :".-:,
"'.t"':;
,?* ..*+. v4t
'(uosuqol se;Bnoq oloJ) (.v.n.S .euozr.ry 1n1e1s) uosuag eBurl 'uoo8e.rq .ro1;iun141alapod u1 'lueurrped rnlsacu uie;u.rdns ed rt.re1 g1.ruad a.rude gzrq ap ecog 6.26 'EJg
'rolrrnrr
Ie nrqrlrqoa ap Inlltord 1€rnqlnl B arec pulrlc op rrFr{ -urqcs raun ues solunru rnlncolq B rrorluJrou reun BJolep aleod as InuorrrouoJ! zec lsece ur rolrJnrr IlunrzorJ ilre_\rlJBJrBzn€J eurpnlrlrJJ nJ
ruJlsEounc
n\-'JlrrJruIIoHa
SsBorJlrrnu
uJ lerlsqns ulp eJor purundxa "rolrrnrr eaunrire urrd lelsarr lsoJ B 6" 6 err8g urp 'erBorrJlln aunrzora urrd lnluaurrpad IJJ]sy esndxJ'col ur SJOJ ruopa-\ €s olsJ luatlr -rpod rnun eiualsrxa op a8ur,ruoc Ju u Jp pour Inrngurs 'nrnr-rn1e nc lrJedoJe l€rJuag ur e lso lnluaurrpad es eorprnroJ gdnp e careoeq 'rola]uourrpad eareleporu ur luelrodtur Jolc€.I un also rriepunur Jolsace e ounrzore ap eiroy Fc groprsuoc rBoloa8 rruil 'luusro.\ (poot{ rcaqs) nzutd lnBerlur ad u! atiopunur - oruroJrun ,rrlelor el€rls roun errrroJ qns rres.re:ror purco,rord oalsn8ur urind eyg-t piuunAn nc nldrun eu€oruec urp puru -o,tord rriuarol 'lupuadsns erioefep op uoc Inun a nES lue{urpad rnun eereruroy pdn6 'oJourur riielnpuo nc oecor ap anurluoc eioJerrirls raun €rurol qns lnluaurrped epurlxe 1od a1a '1ag lsaJe ur ! csaun os erec nc eledrc -rrud rolrrnrr e ero8rncs ap rololued es-np -umrro.Iuoc 'olalued azelsn[u 15-ps ernqerl areolgimc ade alsacy .ropiuesra,r Eerrcol BI purnquluoJ
ri glezrroalour ecor puglrodsuuJl
o11iuesra,r.ezeoucrp '( tltlt ) a1o?tt ::.lunu eotnd rue-ol a.rec ad'rorur reur rS rrqle nc rrllsJllc !ridnrqe riared nc elsnBur suaiBr urp purror\zr 'rcrru reur rrng Srnc uorueJ drt ep ;1g-r ezeau -erp cruc adu aleledrcurrd arlu1 '}€rlsqns urp rrror 1ndr1 op ri arirzod ap pdrzurdap ro1 e c l € l g u t u a s u r o r o l a l u au r r p a d u a r e l d l n c s u I aluelrodtut lqeqord lurs asacord alle IS 'rlrrunl csa8rgl 16g+lrrngr erec urrd "apJun eyunr8ar ur cpurnlrlsuoc 6nr.r lncolfrur rnJpJrIo € Blerurou €olelr\rlce urp elrud acej '(uououn1d pllntnl afinunld 7onw7) lrtunuop sacord lsecy 'riuecurpe ropiuesre,r eoor pulurruqns ri IBrrlel esuldap os-np -ultnrl 6ur1leurpntr8uol lgord un eela €,t Inrr 'rnlnuoru€c e.rn8 ep edeorde 'Frurpour FlBnlrs -re1ur oglsn8ureuoz o-rlur'JrBle e3'araundap ap 'ereper8e ep eunrice o col ere 'rnlnurzeq 'rorr 1e reld InpunJ ed Sunfe elrrnrr opun 'JSBOIUnTIIlrullrtsOJ -{uI uI InsJnJ InJ}UnEur crrrpE Jpunrrpil ac rorredns InsJnc ur ounrzore op errnrice pcruralnd o Elrcrexa rreur r€ur olrrnrg 'red€ e ounrzorc ap eaunrice EJo.Ins prlueturped ec sndnsard ap etse 'ropiunru e1e elsnbur eIrFA urp sar erBJ 'ur1 leurpnlrbuol lgord nc rolrrnJr B punJ ap tsrnlpcrgcug urp lgue,tord Inlerraleur urp leruJoJ also JBuorA 'erdnseap ap reuor^ -n1e ln6rle,tul llcnrlug rS -n1e rn1n6r1a.tur E BeJ nc gle8a rrlerurxordu otse rnlntuaturpad ee.ruurlcur lJcnrlul
de vasta regiune care cuprinde statul Nevada, sudul Californiei, vestul Utah-ului qi sudul statelor Arizona ,si New Mexico ( S . U . A . ) . S t r i b i t i n d d e g e r t u l p e q o s e a ,p e calea ferati sau in avion, observatorul poate identifica excelente exemple ce ilustreazd stadii diferite ale ciclului de eroziune. Regiunea este slab populatl qi are o vegetatie rard. In anul 1960 statul Nevada, aflat in intregime in aceastd zoni, avea numai 285 000 de locuitori la o suprafald de 286 000 km2 (ln aceeagi perioadi, statul Pennsylvania avea 11 000 000 de locuitori la o suprafald de ll7 000 km2). Marea intindere a terenurilor sterpe din aceasti regiune poate fi intrucitva apreciati daci ne gindim ci explozia primei bombe atomice s-a putut efectua in secret intr-un bazin intramontan din statul New l\Iexico. Cel ce ajunge si cunoasci acest peisaj de de,sert muntos poate stabili ci el este compus din trei elemente distincte: munti neospitalieri, puternic accidentati; enorme pedimente inclinate gi conuri aluviale crestate de numeroase albii seci, putin adinci gi, in sfirgit, de lacuri playo cu fund perfect neted, acoperite cu ap[ pulin adinci sau o crusti de sare. Munlii accidentali contin, de substante totugi, prelioase ziciminte minerale, de o mare valoare economici. Pantele conurilor de dejeclie sint practic inutilizabile, cu exceptia celor citeva puncte unde aqeziri izolate igi oblin apa necesari din puturi. Lacurile playa sint gi ele o sursi de bogilii minerale, continind, adesea in cantitili importante, s5ruri de calciu, sodiu gi potasiu.
440 | Relieful
ecoarfei terestre
nes aunrzore ep esacord urrd a.rel6eu lunl € ec Jarlar ap auroJ ep dnr8 rnrecrro ecrlde 1od os nrpnls op o,\rlelrluEs JIJpolour rsaq 9IIlBr^nB
eunrzoJe eP eloulalsrs ' r a r S o l o y r ou r o e3
a1e rrgdncoard rou rolsace erdnse a.rr,rl.rd qlrncs o Ppnlcur 9s rnqerl E^ gcrzg Bgertsoets ur oracnpoJlur o 'giurcasuoc uI 'ocrlerrrolerrr alepour roun ErrrroJ qns al€lelsuoc ollll -e1er eurrrdxo FS gln€c rrrolelecrec reger8oa8 slrrnruEr alBol uI 'lualnc olrsoloJ rrrnce lurs acrleruoleru IIc{lsllEls olopolotr{tr'^rlrugaP 'auBrun rag€rFoe; lBIBtrSur B-S earBCgrluBnS elrrueuop ur rS ec 'acrzg reger8oa8 e1e acrselc rruouop alsace olEol ur luqurqcs nB-s olrr -nrcnl req 'g,rrldrrcsap 16 F^rtulrlec purrnc ep gu;d lsoJ e orrnlos ap rrndrl rololedrcur.rd rrrrpurdsg.r r6 rr.rgcgrselc lntcedse qns solB reru oertolopad IS 'arSolorprq 16 ar8oloteurrlc ap giur,rrrd plseac€ uI trqosoap e-s er8o1o; -.rouroa8 'purrnc ap guld arcep 'cr.ro1sr eJepe^ ap lcund urq 'F^rt€lrtuec lcrrls pzeq o ed erueruose op lunlaoJe tsoJ B rrqle urrd ey otuesrar ad eg rogre8rncs Inrpnls 'rol Fqqap erdsap rrieurro;ur auriqo es e n.rtuad nnurluoc ol€rnspru fsoJ nB pde ep olrrnsrn) 'apielrdrcard rS uelelrzolnqeu'ealulrprurn 6egrnlur.,l 'pcuaJsorul€ eeunrserd ornlnrae 'rruecap ad 'llpaur ernleradrue] pur,rrrd . elrrolB^ lelnclBc ne-s rs a}€llncgrP nc surrls rrgurrrdxe ed ne-s nuacop ep durr;'alrlelrluec er8olo;rotuoa8 lndacug BI ep lezeq ns-s ep^ eretel su,rrls aurldlrslp - erFoloteruryc rS er;oloJprq 9c erapo,\ ur rua-\s PS ernqartr 'o,lE1dBpB qelsoo nBS o o . } ue1 oulqo' .,leldepu Ieul'o nes o,ptdu.r ooou]l Ieuroo IBur'o nes ,.ldn.rqe lernoo Bc e-rrlcefpe roun 1nro1n[e nc neeceJ es api -eredruo3'cge.rSoeB rnlnfusrad rololuoruele u q.trleurrxorde eieJerdns rS eaurrilgug'ueurrigl oeeurrFunl ec rrlarue.rud BAJolrc eridacxa nc 'r.rolg.rnspur ap alrsdrl 1e1o1. edeorde sBtueJ ne rnlnJerleJ €a.Iarrcsop rs EorBcu 'nps -rselc rruocop €^otrc ap d-II 1n1d -uroxe lururn ne rSolo;rouroeF rilnur rew raJ '(69 'dec) 068I rnFu€ lnrnl ug srleg srrrotr\l urellllA ap snporlur,uldrrcsep-,r.r1ucr1dxa rnlnruolsrs PzBoruJoJuoc os Jorlor ep roleuroJ e oreproqu Bouaruase g '.rrldrrcsap r3 ,rr1e1r1ec poru un-rlur elrud eruur rBru Boc ur olel€J1 lsoJ nE elrl€r^ng rrunrzoro e 16 ezn;rp rrre8 -rncs 'gseur ur rolrrgsuldap u 'reriezrJoeleru e qleurquroc eeunrice urrd aleurro; a1eles
'I3d
3J_\3(IStSUd
STSTOIIdY)
t{I
eunrzote ep InlnJerler E FArlBlrluBc
ezrIBuY
BG InlolIde3
mului respectiv. Sistemul se numeste sistem recunoscindu-se astfel de eroziune Jluaiald, Erozial apei curgitoare. rolul dominant de sol ,si unea eoliand, deplasarea piturii alte forme de deplasiri in masi (cap' 24), deqi insemnate sint privite ca fenomene de ordin secundar. Sistemul ideal de eroziune fluviatili folosit in analiza noastri este cel descris in capitolul stadiile de maturitate 27 ca reprezentind gi de t'itrinefe in cadrul ciclului de denu' dalie intr-o regiune cu climi umedd. Regiau fost ilusunile cu eroziune avansati trate in figurile 27.1,D gi 2?.3. In aceste a aclionat regiuni procesul de denudalie astfel incit acum toatd vreme indelungati, suprafala este ocupati de bazine de drenaj intre ele. Cu exceplia micilor apropiate predomind lunci ale riurilor principale, acliunea de transport a apei ,si a materialului detritic de citre principalele riuri ale regiunii. Conuriie aluviale, deltele gi fundurile de vii late, aluvionate. nu sint cuprinse forme de in acest sistem, ele constituind relief de acumulare. Sistemul fluviatil descris mai sus poate fi intilnit gi in medii aride sau semiaride. De pildi, in regiunile muntoase intens fragmenactivii;i exerciti tate din figura 2i.i,B tatea mai multe sisteme de eroziune fluviala aceste analiza se limiteazi tild. Daci conurile pedimentele, excluzind por;iuni, aluviale si lacurile ,,playaoo din bazinele intramontane, principiile sint aceleasi ca in cazul unei regiuni umede, cu un mare surplus cI in zonele de anual de apd. E adevirat dereert versantii muntilor sint in mare misuri lipsili de invelig vegetal, avind soluri slab grosierd. E de asedezvoltate, cu texturi apei subte' c5 infiltrarea menea adevirat rane in albiile riurilor joacl un rol minor in acest caz" scurgerea de bazd fiind de reguli absenti. Totu,si, in ciuda unor deosebiri evidente" sistemele fluviatile sint foarte in regiunile aa geometrie asemlnitoare umede gi aride, daci comparim zonele cu o inaintati. fragmentare Asa cum se va vedea in capitolele urmia maselor de roci toare, rezistenta diferiti au o la mr:teoriza{ie gi eroziunea fluviatill in formarea reliefoarte ^mare importan!5 fului. In multe locuri ioaci un rol insemnat M2
Relieful scoar[ei terestre
folosit qi in descrierea ciclului de eroziune a uscatului (cap. 2?). De fapt, existi nume' roase regiuni cu un grad inalt de asemenea uniformiiate. Un exirnplu ni-l oferd zona agezatL pe un batolit granitic (cap. 22). Elementele morfometriei fluviale Mdsurarea formei (geometriei) oricirui corp natural - plant5, animal sau trdsiturd de relief - se nurneste morfometrtle.Termenul d,e mor.fontetriefluaiaki desemneaz[ misurarea proprietltilor geometrice ale suprafelei de teren dintr-un sistem de eroziune fluviald. Morfometria fluviali poate pirea, la prima vedere, o operalie cxtrem de complexS. $tim cu totii ci nu existi doul forme de relief perfect identice qi c[ peisajele se deosetresc intre ele prin anumite detalii, tot a;a curn nu existi doui fele omenesti absoiut aseminitoare. Recun.oaEterea oamenilor gi a locurilor nu este posibili decit datoritd unei configuralii distincte a ansamblulrri de forme. TotuEi. componentele de bazd ale formelor complexe sint in esen![ similare, putind fi descrise 9i clasilicate sistematic. Care sint elementele morfologice esengiale ale unui relief de eroziune fluvial[ ? Primele gi cele mai simple sint proprietitile liniare ale sistemuloi de albii. Se anali' zeazd tn sistem ramificat de linii. Indiferent de lilimea lor reali. toate albiile riurilor sint considerate linii idtale cu o litime infinit de mici. Proprietitile liniare se iimiteazi deci la numere, lungimi ,si aranjamente ale unor serii de segmente liniare. Deqi aceste linii prezintd in realitate anumite inclindri fa15 de orizontald (toate riurile au o pant[), liniare se face pe analiza proprietililor baza proiecliei orizontale a sistemului de albii. Metoda se numegte planimetricri, adici de .,misurare intr-un singur plan". A doua clasi cle elernente de formi ale unui sistem de eroziune fluviatili cuprinde proprietdgile areale (d,e arie) ale bazinelor de receplie. $i in acest caz suprafala terenului este proiectati pe un plan orizontal gi, implici t, analizat ta plani metric. Propriet Stil e areale includ ariile bazinelor de receptie, ca Ei descrierea formei (conturului) acestor bazine. Aria este un element bidimensional, reprezentind produsul lungimii cu litirnea,
rrunrBar rllul reIII tuPurtuexo gg e feuerp ap roleier elrunrsuerurp 'rS eurro; e.rdsep rrezrle.reue9 oloun aceJ urelnd (sns rerrr ep rolln8ar ezeq ed Ernrpcey Inurpro puqrq€ts uaunr8or o-rlurp Ilqle op eleiar ap r€runu orpru un etueu8as ug urrirgdurJgceq 'psuorold atuor-\ ad rlcap gde nB nu €airop 1e rS r1tul Inurpro op eprqls pln8er aC[ 'uratsrs lnFertul urp JrEru leru Ioc urpro op lnrpurnu Flreod eridecer ap urzeq un-rlurp ludrcurrd InIU 'rnlnurpro € errreru o r6n1o1 ecnpord os nu ,rrlcadsar lnlcund ul 'ee1e.r1 n€s eelrop IB Inurpro ap tuoru8rs I€ un nc e16eunes urpJo lnurrrd ep lueru8as un gceg 'epedop reru e6e rS (naynt| Io Inutpro ep luaru8as un erelSeu Er epun 'eallop IB Inurpro op orqle Ftle o nc orrun ap lntcund ug pu;d pnurtuoc es ertsc ooayop In InulpJo ap orqle o a.redeurpro Inrurrd ep eluam8as pnop € eiuenguoc e.I'u'tpro Tnuntd ap luoru
edo
'eUnqlrtrc eulrgru ap eleulpro nc a.rreole8.rnc rrrelsra rnun alaluam8ag I'Ba 'FI.{
ep luJgnuer
aleut tBu
u prcap snc I
inurprc
u-,^1 a
.l
' \
z .4
r*
t
b
! rrrrpr3 ;!r !r zPE
:s
ap ounrsaccns o Joleurpro purnqrJle ep ourpro ep rrqrerer rcun ruroJuoc'atq1o ap aluaru?as ur eoiar Elspac€ apr^rpqns uralnd 'gqp ep alalduroc alaiar raun plrpq pur-\y 'ue1d un-r1ur esuJl rrurl rugJoprsuoc al rolotuelsrs €rn} a.ruc ed 'IIqlB ap oleclpu€r -cnrls IIIUI reru eproqe ruo-r. 'llet,rng rualsrs rnun ale arerrrrl epiglarrdord e1 ep pururod gde ep rolrrnsrnc
alourprg
'ledrcuud
rnlng Intrqap rS aridoca.r ap rnlnurzeq uiu;e.rdns erlurp erielar uurur -sxe ruol 'nlduraxe e6 'orSolorprq lnsecord ap gre8el olsa BurroJ pulc llntu reur t$ a16arc rerrloruoJroru e gcgriunl3 BJJeolB,\ 'Juoz olrr -oJTp ulp osurrls ocrrlaruoJroLu elalBP purs -o1o3:or.rrle1llueJ lcrrls nrourrel ur a,rrlcadsa.r olrrpBls rugep rS rrpqurrqcs alsec€ Brnseru 'sr.teg 'I,{ '.4il. ep srrcsop ariup urslnd 'rnlndurrl €orocorl -nuap ap rnlnlJro lnrpec ur nc pqurrqcs as aruolp8rnc alade ap lereue8 'durr1 u.r Fqrrrrqcs es oloturoJ [nJarlar Fceq erec ur Inpou ap PruBas rlloull 9s IIln olsa 'crlels JalcBr€c un ne JoloruJoJ alrJalJcsep ecar -eoep 'snld uI 'rrpzrleraua8 16 r3o1 ap erres o ed eu-npurze{ oaler,rng rolo,rualsrs e Ecrrlaru -oJroru orBlacJac ap aluelrodrur rEur oluolualo e.tolrc erJcsap ruo,\ Bz€currn ac apur8ed u1 'trodsueri rS ounrzora op rolasaJord e ri rolrra8rncs eelelis -urlur Fclpul a,rrtcadsar rlrrotqrnsqtr{'rrngr rle ri uarJl ep roloie;erdns op roluqle alalued Elurzardrr II gselr glserce urp acr8o1 -oJroru alurruelr ap dnri tlB u--l '.Irrl.rr rp lrru -roJ e JlucrlJe.\ rrunrsueurrp BoJeole-\ gurrrd 'alur-\nc ollE nJ 'alcund enop -xa InJerlar Jrlurp arurilgul cp eiuara,;rp rles 'actr+alurueId rJztsq erdnseap lcrrnd rnun earurilpug €c orSnsur lrurlap InJarlrr gr.r;o o acr8oloyrour oluauala ap gdnr8 O 'acrrlarurueld apolgr -nseur cB.'as eruc ad opleluozr to ezEtq ad grelnc -rpuedrad 'aunrsuorurp erall e o nJ €zercoseas rnlnJarlar elrrnl9sErl'PIeluozrro B l r r r r a . I J r3 p gzeqo nc lroder ul Ilull ad ap ri aiagerdns e d ep rolelcund e E-\rlBIar uarurilgug utrtl aur.rral -ur InJarleu'mlntatlat apilnaltdotd arnlrlsuoc o ecrEoloJroru Jlucuralr JP Esr?lr €rJrl Y 'rnln,cnfufJp rS radu e lrodsuurl op erioun; rulq IBru Iac p . r n 8 r s e( " g l q t o ) r l r r u l l J J d u r r l u 1 ' g c o r a p r n p -snlrrlJp e rrr?zirrrnJ ap ri rolrielrdrcard e ereldacralur :rp ericurq Jurq reur 1ac grn8rse JIrrre Fc aunds uralnd 'pu1zr1eraua3 'rrrurB -unl eJunrsuaturp lrJap np nrr eltrurl pugc ad
nindu-se datele din tabelul 28.1. Ordinul segmentului este indicat prin simbolul u, iar numirul segmentelor de un anumit ordin prin simbolul l{rr. Raportul dintre numirul segmentelor de un anumit ordin gi numirul segmentelor de ordin imediat superior este raportul sarucoeficientul ile bifurcalie (simbol R6). Coeficientul de bifurcatie al ordinelor succesive este definit ca: -A'/ ',
R^:
Na+t
ln exemplul referitor la regiunea Big Badlands existi de circa trei ori mai multe segmente de primul ordin decit segmente de ordinul al doilea; de peste patru ori mai multe segmente de ordinul al doilea decit segmente de ordinul al treilea; de 3,66 ori mai multe segmente de ordinul al treilea decit segmente de ordinul al patrulea; de trei ori mai multe sesmente de ordinul al patrulea decit segmenie de ordinul al cincilea. Diferenlele dintre acegti coeficienli de bifurcatie se pot datora varialiilor accidentale de formi ale relelelor de riuri. Media celor patru coeficienli de bifurcatie se apropie de 3,5, constituind o buni valoare reprezentativi a progresiei. Studiul unui mare numir de relele confirmi principiul ci intr-o regiune cu climI, tip de roci gi stadiu de dezvoltare uniforme coeficientul de bifurcatie tinde s[ rimind constant intre ordine. Sistemele fluviale naturale se caracterizeazd printr-o valoare a coefrcientului de bifurcalie situat[ intre J
SI
).
TABELUL 2B.I* Ordinul (u)
I
, 3 4 5
Numirul segmentelor (I[r)
139 46 1l J
I
Coeficientul de bifurcalie (R6)
3,02 4,18 3,66 3,00
* Date din K, G. Smith, l95B
Un cunoscut inginer hidrotehnician, Robert E. Horton, a formulat urmdtoarea lege 444 | Relieful
scoartei tereetre
tat de coefcientul ile bifurcagie. De exemplu, daci coeficientul de bifurcalie este 3, iar segmentul principal este de ordinul al ,saselea, n u m e r e l e s e g m e n t e l o rv o r f i 1 , 3 , 9 , 2 7 , B l ei 243. O progresie geometrici a numerelor (cum este cea de mai sus) are un raport de crestere constant, adici fiecare numir superior lui I este triplul numirului precedent. Cind o progresie geometricl este reprezentat[ pe o scarl cu raport constant (logaritmici), numerele seriei se dispun la intervale egale pe scar6. Si construim acum un grafic in care numerele riurilor (I[,) sint reprezentate pe o scari verticali cu raport constant, iar ordinele (r), p" o scari orizontal5 aritmetici (flg. 28.2). Degi punctele nu formeazi o dreapti perfect5, abaterile de la aceasti dreapti sint foarte mici. Figura 28.2 conline de asemenea reprezentarea grafici a unei secvenle similare de date din bazinul de receptie al riului Allegheny (tabelul 28.2). Acest bazin mai mare are 7 ordine, numirul riurilor din fiecare ordin fiind deci mult mai mare decit in primul exemplu. Mai mult, punctele indici abateri sporite de la linia dreapti. Chiar gi aga insi, succesiunea punctelor poate fi considerati o dreapt5. Relalia dintre ordinele si numerele care constituie o progresie geometricd reprezinti un model matematic numit funclie exponenliald, negatiad. Iatd acum forma legii lui Horton cu privire la numirul riurilor:
N,:
Rtk-')
Simbolurile Nu, tt si R, au semnificaliile de mai sus. Simbolul lc reprezinti ordinul cursului de apd principal, desemnind segmentul de ordin maxim. Existi, fireste, un singur asemeneasegment. ln figwa 28.2 valoarea lui Ic pentru exemplul din Big Badlands este 5 ; pentru bazinul riului Allegheny valoarea este 7. Nu trebuie sI uitim ci ecualia aceasta este valabili numai pentru valori intregi ale lui u (de exemplu 1,2, 3,4 etc.), neexistind valori intermediare in cadrul definiliei adoptate pentru ordinul unui segment de riu. Iatd o verificare a ecualiei exponenfiale. Considerim o retea ideal6, cu coeficientul de
(raldurocur) 099
(reldurocut)
+B
zvz
0z
IT
6'Z
0'L
II
B,Z I'9
c
9
€I
q
€'9
9'Z
6't
89
I'€ 98'0
|.'c
8'0
o t
sr'0
v'0
90'0
€'0
eu'Eunr ap ' rnluJltueo-rv
t
629 r
7,
996 I
I
6'€
60'0
60'0
7v
Bt€
0'v
t't
(.eprr) arfdaca.r ep rnlnurzBq B elpaur eieyerdng
L
t'9
6C
,V
I
0't
nj
4u
,^,f.tt:] rolelueur ^ -iJs e elpeur BerrrriunT
a1luc.rn;rq ep
o'I (all-) Prul -.-." rro.ri :. Eaurbun .rr
"11 JOIJIUJI['AS
'lnrpunN
InlualcseoJ
lnulPrO
rNtrHcsrrv rnrnlu Tv sl.idmsu xc loTnNrzvssrlf,nslusJ)vuvf, a'Barnrxsyr '(396I .qrIES .-O .y .f .fi uJp elup) q,r1teffaugpliueuodre puroJ ep erse.rte.r F 6961 .a,nuepo;q _ .tU ep grtdoe.rpo ptuperda.r ..rrloedeer InurDro ep erlluny .urDro araoeg urp ngJ ep ro;eluedes ;n.ruurritr1Z'g-Z n ' . r o l l t n s r n cI n u t p t o 9
9
r
t
z
l
\ € E
tt
etofec s s p u e l p e g0 r g
)tt
oz 0e 09 89 eruenl{suua6
6Er
Auaqbally g
\
,.)i
0 0 0I 0 0 0z 000e 0009 0000!
I
8t
2
,1
3,0 3,0 3,0 3,0
I
J
J
I : Nu 121
k: 5
Si determinim acum numdrul de segmente de ordinul al doilea (I{r). gtiind numai ci coeficientul de bifurcatie este 3, iar /c :5. l n l o c u i n d i n e c u a l i eo b t i n e m : N, :3(n
z) -
3Qt -27
I{orton a mai observat ci numirul total de segmente clin intregul bazin de receptie se poate exprirna astfel: -R- nt - l
x A r "-. :
R^--r
insearnni ,,suma segrnentelor Simbolul II{, rlin fiecare ordin". (Litera greceasci sigma arati ci este necesari atlunarea tuturor termenilor). Verificind aceasti ecuatie cu seria ideald de numere in carc R' : 3 obtinem:
) - v, , t
) \ " ,
"
- -
35- I _-:43- t :?.[3.:12r 3 - t
I
:
Lungimea cursurilor ile api Revenind la harta re{elei ,1" ,1."r.u1'(fig. 28.l), observdm ci segmentele de primul o r d i n a u i n r n e d i el u r r g i m e a c e a r n a i m i c [ q i c[ segmentele der'in mai lungi pe misurd ce creste ordinul. Tabelul 28.2 prezinti misuritorile pentru o portittne din bazinul riului Allegheny, in comitatul McKean (statul Pennsylvania). Riul principal din acest bazin este de ordinul il qaptr:lea,dar lungirnea lui totali nu a fost miisuratd cornplet in amorlte de staliunea de tndsurare aleasI arbitrar ca guri a bazinului. Ca atare, nu rle vom ocupa iecit de primele sase ortline. L u n g i m e a m e d i e a s e g m e n t e l o r ,i n m i l e creEte cu un raport de aproximativ 3 la fiecare rnlrire a ordinului. Acest raport de crestere a lungimii se nunlefte r{tport sau coeficientulile lungime (length rotio/ (simbol Rr) 9i tinde si rdmini aprorimativ constant 446 J Relieful
seoar;ei terestre
Definitia coeficientului de similarX celei a coeficientului de bifurcalie: R" :
a
--::u Lu _,
Simbolul Lu reprezirLtd lungimea meclie a t u t u r o r s e g m e n t e l o rd e o r d i n u l u . l n p r a c cu un se Inisoari tica morfometrici curbimetru toate segmentele de un anurnit ordin pe o harti, citiirdu-se lungimea totali' ia Aceasi6 valoare este apoi impirliti numdrul dr: segmente de ordinul respectiv, obtinindu-se lungiurea medie. Exprimatl matematic, operalia are forrna: iL U :
ZI'u
-W
t\
ll
in care )L,, indici ,,surnalungimilor tuturor de riu de ordinul rroo. segmentelor -Sto.linl a numeroase sisteme de drenaj l-a condus pe l{orton la formularea legii lurts.imilor riurilor care, cu unele modificiri" so.t"e astfel: lungimile meilii cumulate ale sesmentelorde riu, ilin ordine succesiuetin'd ,i for*"r" o progresiegeometricdincepind cu luis.imea *idi"" a sigmentelor ile prim'ul ord,-in;i md'rindu'se ci ,n coefcient ile lun' sime ionstanf. Cuvintul ,,cumulatoo denoti "ci lungimile medii se adaug-i progresiv. (se cumule-"azi) incepind cu ordinul al doilea' Pentru ordinul ol doil*a se insumeazi lungimile medii ale ordinului intii qi al doilea; pentru ordinul aI treilea iungimile medii ale iirdinelor intii, al doilea qi al treilea, ;i aqa mai departe.ln tabelul 28.ll existd o coloan[ a luneimilor medii cumulate imediat in rlreapt-a coloanei lungimilor medii. Ca ;i in cazul legii ordinelor -riurilor, putem exprima mate.rna-ticlege'a lungimii iiurilor printr-o ecuatie de regresieexponentiall. Fieura 28.3 este un grafic in care iungi-ile medii cumulate aie riurilor -'int reprezentate pe o scari cu raport-constant (logaritmici) pe axa verticald; ortlinul este reprezentat pe o scarii aritmtlticir' pe axa o r i z o n t a l i . D a c i p u n c t e l e r e p r e z e r l t a t ea l c l t u i e s co l i n i e u p t o a p " d l c a p t d .p t r t { ' mc o n s i ' dera acest l,rciu ca o confirrnare a r alabilititii leeii lui Horton cu pri'r ir': la lungimile riurilorl tn cazul datelbr pentru bazinul riului Allegheny (tabelul 28'2) punctele
-rrarugJse orparu earur8unl t7 ereo ur Falpul t7: 6-,7;lI "I : eriencO L.JrB0]eurrn urld crleuraleur q l E r l r u { I x J ? l s a u o l r o H r n i e a B a Jg l s e o c y
e'u*se1apsorui eurrcur(r.;;''iiil"il1; -Jpurnu eareluezardar urp"..)[Ji oc rlturl rrl 'eldearp
!j]r I r,i:lrl i.t:lt D 3 -tv
l J a l . l r i - rt
,r!:
ards eFurlo^ei rp srrs ur oluurlcui 1u;3 ^alllulJ Ei) III?t0l\ 'rrrnrsururrp ap qo*re1 ?_IueBo ne IJnII Jp lualsls- un-Jlrrlp alaluaur - t s a sp c € r z n [ ] u o ] u l J c l t p o u J c n a a c . J u r z B q asralrp orlui urpro riu1.r_cu nrluarl IIqBr -aprsuoc Fr{lp rrpour Jlrulrbunl E.} ur€.\rasqo 'RlualocxJ o_]soroialaund u arurlrllc.r emleEai a.Initq uI Eau.rurJsB op .EruroJ luJrpui t'BZ -r1"3 rrrp eridac;rr ep urzu(l un -- urcd rnlnu '1o1duror olurnseru -oruec lso{ g nrr [nz€J rrl Bs oluaurtJS Beucilrls-a oseoJarunrr ec yqrsod olsJ 'lJexe Bururralap aluod .rs nu a) gJeqll ariutrrurrel o oJe urpro lntur.rd ap lueu8as orBcoll acereoa0 .pqercarde qzer.rap I lnurpr{i nrluad yrlcund prrl:l atl oFldearp cp pq", -r€ruoJ arurl o €zBeuJoJ 9--A ali]urpro n.rluad
'(6961 .11a.rtxe111 'l 'f 0696I 'nrda€lrol{i.'g 'W u1p tlep) g.rp.rzod gpgiueuodxa purroJ ep arsa.r8arap !A gtdue.rp o plurzerda,r urpro ep e$crm; ur (FrBInEnc) urrtro errgceg op rotrrnsrnr B arpam uamr8unl g'gz .tlC
50 30 20 10
Fern Conyon, Co lcrn c
0.005 0,003
2
1
o 1 on u t t ' " u ' " o l '
Fig. 2g.b Suprafa[a meilie a bazinelor din fiecare orfin,
fi";;;
"rfu""riir"re
funcgie de ordinul respectivrre-p-1e.zinti o dreapti
Suprafeple bazinelor Ocupindu-ne acum de suprafala bazinelor de receplie, -a Putem studiarelatia dintre supra' unui bazin de un anumit ordin fulu .tt"di" (simbol Z-) Ci ordinul propriu-zis.,ln multe orivinte aceastd relalie este similard celei medii ale riurilor 9i ordine' ii"t""'f""nimile si examin[m modul in intii, trebuie Mai care mirimea suprafelelor contribuie la bazinele din fiecare ordin. prezinte un grup de bazine F i g u r a 2 8 . - l r e-2 (patru bazine de primul de oidinele I 9i rt48 I Relieful
ile regresie
poaritl 1a"," ilin M. E. Morieawa,1959 9i J. C. Max'*'ell'1960).
scoarlei terestre
ordin gi dou[ bazine de ordinul al doilea). Bazineie de ordinul al doilea contribuie la realizarea scurgerii in albia unui riu de ordinul al treilea. Ordinele albiilor sint indicate prin numere, iar direclia scurgerii rr" n"r.utt: prin sigeli scurte. In fiecare La"in d" primul ordin toati suprafala bazi' nului hidiografic participE la scurgerea prin albiile de piimul ordin.-ln fiecare bazin de ordinul al- doilea, luat ca intreg, numai o parte din scurgerea de pe Yersant ajunge hirect in albiilJ de primul ordin. Se indici, in plus, doui zone triunghiulare sau trape'
.l:l;:,.'Jj,,J1't.-i."-",T ;;#;,"# ?::j;:'.!i,*'ffi.' I ;;'"' I ;i':l":;i ";;: ri i i;l#rl,:ii ffi lff "li#ftil-r*r**1l* rNL r i,Ti il t":*,#,,ji; ;$ii1 '"!!rruut*; ililill;:*il+j:ili,.'#, TT#;li1,,
*#i+,ui#{fi 'i;]il*i,'*ii,, ##kfi,,d;iffi *fr# t
'(096I
'rJPproz
.llr^rxBl{J .f, .f
I,i 6 ,n1.,ii,,-q;i*:f ,::Xlrr;;r:;"il;,ilil" flr,itTii""T""it,:;1l"iTil"Sfi D Jtpf,ru 00t
09 ot 0z
,a .. "l ^.
"'
i
earur8unr ri ap arsa.r:ag gz ;lj s
e;p."u.. r.p 1r..1. PJru btn-l
9 9
o,
s o t'0
z0
1,0 s 0 0 t o 0 z o 0
i-__20...
e000
i.--_
9 0 0i r00
zoo t00 L
s00
)
l
- + - L ---t-I
-1Zo,, Jeo - lj s ' o?' i l l l
e !
Jo'r !
l
l _ ]c
l
3
\l
l
/ , ; = ot
l0z 0€
0s
ooz o0t 00s
.!
functie de timp. Dac5 atit lungimea riurilor cit 9i aria 7 prezint5 o creqterecu un raportconbazinelor R" - -::!stant in ?unclie de ordin (timp), -ordinele Au- r fiind identice pentru ambele serii de obserin care A-u reprezinti suprafa!a-medie abazi- vatii in acela,slsistem fluvial putem trasa nelor de ordinul u. Prin analogie cu legea un- grafic in care aria bazinelor este reprelungimii riurilor, legea suprafelelor bazinelor zeniatd in funclie de lungimea riurilor' ia urm6toarea formd: Ambele scdri ale acestui grafic sint de tip loearitmic (cu raport constant). Un corolar tru : At6\"-tl al"legii creEterii alometrice, aplicat in bioSimbolul f, reprerinti aria medie a bazilogiel spune cd daci reprezent[m cregterea nelor de primul ordin. Figura 28.5. indici relativi a unui organ in raport cu cre,sterea suprafelele bazinelor, reprezentate intr'un relativi a altui oigut al aceluiagi animal, celui din figura 28.3. Datele graficul rezultat va contine o serie de puncte e"ufi" ti*ilar se gisesc in Jituate in linie dreapt[. In mod corespuni"tttto bazinul riului Allegheny 2 8 . 2 . tabelul zdtor, reprezentarea lungimii -riurilor in funclie de aria bazinelor, ambele pe sciri Legea creEterii alometrice logaritmice .(cu raport constant) ar trebui si arate o dispott""e rectilinie, a punctelor Dezvoltarea unui sistem de eroziune fluvicare reprezint-i diversele ordine' Figura atili este in multe privinte analogi cregterii 28.6 este un asemenea grafic' El combini unui animal sau a unei piante. lrrstadiul de datele din figura 28.3 ,si 28.5. Otdl.tele 2-6 de tinerele al ciclului de eroziune reteaua ale bazinului riului Allegheny sint aproape riuri forme az| noi ramificalii pe suprafala conforme unei linii drepte, pe cind total regiunilor inalte, primare (fig. 27.I). Exemple primului ordin se abate considerabil, punctul inlcest sens putem vedea astdzi in regiunile ca qi in- figura 28.3 9i 28.5. Aqa cum am semiaride cu piminturi sterpe, unde eroziaritat mai sus, aceasti abatere se poate unea are o intensitate mare. Pe misura datora faptului ci nu s-au misurat^integral formirii unor noi segmente de primul ordin, de primul ordin. ln ci'ul tor,gi-it"'"iurilor ordinele sesmenteloi mai vechi din cadrul itatul California rectidin Fern cariionului sistemului i-au valori sup erio are. Presupun ind este foarte buni' punctelor liniaritatea c[ roca subiacentd este omogend, ne putem inci multe informalii de avem^nevoie Degi un agtepta ci aceasti dezvoltare si aibi receplie situate in d e b a z i n e u n o r asuDra ca"uct"" regulat qi si urmeze un anumit climatice Ei giologice' datele regiuni dife'rite p - rincipiu fundamental. existente iitrd ta confirme valabilitatea legii ln ultimii ani geomorfologii au imprucreqterii alometrice aplicati la sistemele de mutat din biologie un principiu fundamental eroziune fluvial5. de crestere z le[ea cregterii alometrice. Apli' Exprimati matematic, relalia dintre supracati unui animal, aceastd lege denotd ci fata medie a bazinelor gi lungimea medie a ritmul relativ de creqtere a unui organ este riurilor (cumulate) are urm[toarea formi: o fracliune constant[ din ritmul relativ de cregteie a intregului individ. Prin analogie, A r r : o L b , ptrf"* consideri cd proprietilile misurabile in care o este o constantl numericl, iar 6 ale uttui sistem fluvial - de exemplu, luneste un exponent. Aceasti ecualie de regresie gimea riurilor sau aria bazinelor - sint comeste o funclie ile Putere. parabile cu organele unui animal care se dezvolti, crescind conform legii cre,steriialo- Debitul riurilor gi suprafala bazinelor metrice. Am vizut ci in legile lui Horton unul din obiectivele morfometriei fluviale care asociazd lungimea medie a riurilor cu obtinerea de informalii cantitative este in creqtere de constant ordinul, un raport despre geometria sistemului fluvial care sI lungime exprimd qi cre,stereaordinului. In hidrologice' ."".-t .u, oidinele succesive denotd perioade poui6 fi.-"otelate cu informatiile
coificientului de arie (Ro) este
450 | Relieful
scoarfei terestre
e FIelo] eie;erd -ns elsa ,y ,"1 talaurp:o eleol ap rolrrqle roJnlnl € glBlol eeurr8unl gy:rzerdar y73 '(rur1/ur1 nes) opterlqd elur rad allur ui leuerp ep €olelrsuap glurzerdar O orec ur
,Y
-Eruese ap rieuorsard-l .(11.7S .BC) S tuo.t rorrr nc apnu rprra rogunr8er -eIIErE arguads 'relueur8ury curpe Jorler nc .lrn -iluElpeq ap rropurlul o uorpnls qcecl acgu.r8odol raie;u.rdns ra.rn1xe1 16 ecgu.r8o.rprq releie.r raelulrsuag
\ K : o '(arie8rrr ap eurelsrs.rrnpod oefereq) acru -rletorprrl ro|ricnrlsuoc €oretcorord u1 leri gie;erdng -uasa a1so nrcnl tsrcy .lcund .: Balelrsuo([ ln.rrlcadsar ep Jolrrnsrn) E plelol eaurr8unl eluorue ur lenlrs rnlnurzeq rJrre EerErnsEru '.(.tqtuup a?nutntp) lnuatp ap Dar)nsuap urrd 'rnlnure ]srs Ie lcund ocrJo ur nrpour uauriqo 'urzerUnln8arlur e (zul nes) alerlpd e zanle-\o ps rnlnSolorprq alnurad Intlqap alrtu ur pletol eieyerdns e1 prnuriqo Baruol €c BIacB alsa rnlnurzeq erre nc pzBal Inlrqap -e.r turirgdrur rS ro_111q1e rornlnl e (-r1 ,.esl -oroc oJBc rarienca 1e crlcerd [e1ue,re rr1.1 olr(u ur plelol eaurr8unl urernseur 'I ap 9.16 ernBq " ulp acye.rBorprq raleiar elreq ed allraJlp_€_AlrcnrJur g rnl ale rrol€.r le,\resqo C"*O 'JolaurJoJE Orrrrreruop rrJpcs B oreJ n e - s e r i d a c e r _ c p o u v e q s U e u r . 1 d u 3 i r g - n s p t u r S a r a r r a s a pJ p p o u r r n u n e e l B l r s a c o u 'erre nc leuorirodord lcarrp e16crc InlrqJp €c arede 'aleporJ_ suJlur oyrunr8ar ur Fluapr,\a e u r u E a s u r a c E e o J . I lCBXAelSa g lnl eoJ€olE,\ olso BcrJlaruoa8oruuerrraseelseace ocaJeoa0 €c ."SF op rq8un rrn qns olsa _€ruJge uelnd 'IlluJ [nurpro ap aridacar ap rnlnurztsqolrunrs F r d e e r p e r u r l o c a r € o a q . ] u a u o d x o u n o l s a -uarurp ep luoroJrpur orolrrnrr apue ,alrurr8unl g rer oecrrotunu ?lu€lsuoc o also 2? oJec ur oalararunu
crloqurrs pteurrrdxg
el areolrroJJr rolrFal giea-.,u; -uoJ Js ernlErr pc rE[c alsT .eurlors) quo,v ulp ,\{otuS tearC rrjLunu n€s €ruroJrlBJ u l p I O J r q e Ou e g l n i u e 1 t u r s r u r l r , l i u l u a p r c c e llunur roun JlrlsarJ rS alrueorueJ pJlur erecs rrl purcnpordar .Jlncsnrrnu rq-r gtles
'/.r'r.trrrg lDrt;olon.t.S. I lS uqof ap_at€zru.rn; atup) rr€rnsEu ap lgord un IIBH'J'Juruolod a.reaarg rnlnrr Jnurzaq urp ^etulzarda.r 1lund. Jrernseru ap a1;giers a1uo1 nrluad rge.r8orprq gnlnrrr"q ::f.i efe;urdns 16 nrpau 1.1rqap a"1urp urlelig f.iZ ( a l p r t p da r u ) y n n u r z e qe i e ] € r d n S 00001 0009 0002000t 009 002 oot os o0 oz
0! 0l
oa 0t 09 00r o
002 o s 00s 009
*
0 0 0r o00z 0008 0009 0 0 0 0r
oYn: 0 : arelnd ep eriunca urrd gtruyap elsa ulduerp 'gtuopr^o elul_T ofso plereuo8 eiurpuel ' g l d e a r p B r u r l r ? la p c l e i u n u o r d rraleqe elurz -ard alenpr-rrpur alcund alcun rsaq .eldearp urp ereorJJdns eaunrirod ur rede 1e.r.e ur rl€nl_Is rlac rer ,eFugls utp gr€orr{ur peun -eprrnrBar -rirod ur alcund ec retle arsrgrlo ap .ereJnseru op uJ rlenlrs alalgord luopr-\g un plurzerdar lcund erecard .cetuo]od lgord rrrlnrr nrluad (n ) aridocer op Inurzeq rnlnurzr?q eieyerdns 18 (f) ntpatu pnqap en -urp Fl€-\rosqo eriular pturzard r .g3 urnBrg 'oreJnse{u cp lnlyord op eluotue uJ lenfrs ariclacar rp rnlnurzeq e glelol ErJe nc InllqJp ruplJJoJ €s reurnu urelnd 'rrele e) 'rrnrr ad alcund allreJlp ur alelelsur lurs elclerede 'qrsur .qcrloerd u1 .aurpro ad rolrurzBq elaiayerdns eErlsa-rui eolnd tuB 'urpro arecag urp Jr(llu ep luauBas lnrgJag Ie rorreJur lnledec el lErnsgru ap alerede nc Jlnze^ard g re eler \nS alarurfsrs Bc€([ 'rralSarc rolsJce luorlde g aleod crl€ruoleru .aridacer Iopour ac rueururJJlJIr ES aurtuFU op rnlnurzpq raiaSurdns rrra16erc ernsRur ad nrr rnun InlrqJp pc aunds eu ^e16arc ecrEol '(rn1 earerrsgur rS rolrrnrr Inlrqep nc grn_rp8a1 u1 rrierrldxo n.rlued c6 .dec rze,r) aridacar ap rnlnurzeq eielerdns 15(D) t.rtq"p arturp erielar arnlrlsuoc II nldurexe ur1
p r i n s i m b o l u lS s e iupott. near-ind deci dimensiuni. Astfel- o panti de 0,01 erprimi un raport de I : 100' rdi"a o cidere r-erticald de I metru la o distanld orizontald de 100 metri. Daci misurim pantele tuturor segmentelor de albie de primul ordin, putem obline valoarea medie i pantelor pentru ordinul respectir', desemnatbprin simbolul Sr. Ace' ea;i operalie se efectueazi pentru pantele cle ordinul 2. 3. 4 9i aga mai dcpart" (Ss. S r , S n e t c ' ) F i g u r a 2 B . B p r e z i n t d a e e s tl u c r u in foima schematicd. Fiecare triunghi din grafic reprezinti un ordin. Cateta verticali i trin.rghiolui este ciderea verticali medie (l{,,) u ordinului respectir-, iar cateta orizoniali este distanla orizontali medie a ordi' nului, identici cu lungimea medie a riului (2,). Ipotenuza triunghiului redd panta m e c l i e ( S , , ) . \ i a l o r i l el u i S , s i n t d a t e P e n t r u fiecare ordin. S e g m e n t e l ed e p a n t i d i n f i g u r a 2 B . B t i n d si aprorimeze o curbd concavi in sus, care s e a p l a t i z e a z i i n a r - a l , S u b a c e s t _a s P e c t e a r"uildnd cu profilul continuu de riu din figura 26.9 Se reprezent[m acum panta m e d i e a f i e c i r u i o r d i n ( S , ,) i n r a p o r t c u o densitate ridicati. este prezenta factor principal ordinul (r). folosind Pentru panti scara Un al treilea logaritmici (cu rapcrt constant). ala cum sau absenta inr-eligului vegetal' Rocile fria.ri p.o"ed.t gi in cazul numerelor riurilor, bile au o densitate a relelei de drenaj rnult unde umedi, cu climi in regiunile lunsimilor riurilor qi ariilor bazinelor. Figura mai mici de un 2B.i este o rePrezentare gra{ici a datelor sublacent estc protejat materialul din tabelele 28.3 r.i 28.4. Punctele nu preinl'eli9 dens de pddure sau ierburi" decit in r'egetal inr-eli9 existd nu unde zintl clecit abateri minore de la liniile reeiunile aride, cauzd badlanclaceasti Din drepte. pritector. aride, climelor Folosind date cle tipul celor din figura caracteristice sint urile -qi aici tinzind drenaj 28.9" Horton a formulat urmitoarea lege a densitatea retelei de pe toate tipurile superioari pantelor rturilor: pantele medii ale segmen{ie pronuntat ielo, de rtu de ordine succesiumai mari de ioc[, chiar gi pe cele mai rezistente' ilintr-un bazin tind sii formeze o progresie geometricti in'-ersii care se mic;oreazd cu o ionstantd raportul sa:ucoefcientul de pantd' Panta riurilor lege:r pantelor riurilor se Pusi in "".,ugi"" prezinti astfel:
mdsuiate sint putin mai mici decit cele reale, diferenla fiind in funclie de mdrimea pantelor. densitatea reteCe factori influenleazi lei Lidrcgrafice ? Un factor foarte important este tipul de rocd. Rocile dure, rez'isgre' gnaisul, granitele, c,,m sint tente, sia gi cuarlitul, tind si dea o densitate mic[. deoarece eroziunea riurilor este di{iin asemenea conditii' neputindu-se cil5 Ca mari. albiile relativ decit mentine atare, bazinele de primul ordin sint mari 9i apreciabile de furnizeazI albiilor cantititi argile Ei gisturi scurgere. In rocile slabe argiloase - chiar ;i un bazin mic poate fureroziunea niza scurgeri suficiente pentru albiilor. Un al doilea factor il constituie infiltrarea relativ ugoari a precipitatiilor (r'ezi cap. 14). Depozitele foarte permeabile, de eremplu nisipul sau pietrigul, tind si dea o densitate m i c d a r e t e l e i L i : i r . r g r a f i c e , d eo a r e c e i n f i l t r a r e a apd este abundentd, rdminind doar putini pentru intrelinerea albiilor. Argilele 9i gistuiil. argiloase.pe de altA part e. atr ' proportir-are de scurgere de suprafati" care se com' bini cu caracterul lor cle roci {'riabile, dind
Asa cum am aritat in capitolul 26. forma tipicd a unui prolil longitudinal_ lin este concavi in sus. prezentind o indulcire progresivi a pan.ei in aval (fig. 2- .9). Aceasti unei stabilirca 6bserr"atie. ne duce la r i u lui' o r d i n u l a l l i i e i relalii intre panta 9i in ace-"t scot se obline o I'aloare medie a pantelor pentru toate segmentelc de un 452
Relieful scoar[ei terestre
S,,: t,P'"
1
in care R. reprezinti coelicientul de panti d e f i n i t c a R . : 5 , ,f ( S , , , ) . C o e f i c i e n t i i d e pant[ trebuie sI fic mai rnici decit 1' \'-aloiil. tif icc sint {}.3pini la 0.0' Cor'ficicntii indiviiluali difer.l dc la r.n ordin la altul.
eurl alelued pugc ad ep Inl -nlclc ole Fluerdrcur alBlrrnl€ru r5 aiaraurl ap elrrp€ls ezeazrrar)etuc oldnrqe alolued '16 'gte.rrllnc 1n1o1rdec uI le^rosqo rue runc u6y suolur elso ]uESror op Euoz rS urielncrrc pclp -ordurr nu alg 'aurl reru lrrrs er8roa3 rS eurlore3 qlnos 'uur1ore3 {lJo19 'erur8rr,\ urp }uoru -pald eeunrEor urp Ip^ Jp roliuusra_r r1a1 -ued olse.rluoc urrd 'roqrl Ecrunle rS er6eloB -olsor os crlrrlep Inl€rrrf,Bur clued alsacu ad op 'FlBcsn ourcrr a6 'lnrorcrd nc alrqrsecce ,oldnrqe nerB tuls lJcur eldnrqu ep tllu oueoJ lurs alaluud - roruroJrlp3 Inpns urp 'pp1rd ap lorrqu3 uug rriunur Fletueprcre 'useolunru aunr8ar o-JluI .Blle BI aunr8ar o B[ op praJlp llF.r rolriuesra,r pcrlsrr -olcerec elued gc Blrcsqo aleod eurcrr6 'ler^ng rnlnuelsrs Inrp€c ur crlrJlap rninlBrrolBru rnlnlrodsuerl I5 rede ruaFrnc €JEsoceu eerapuJ grn8rse ealsece 'punordrul 'llqle rJrgcarJ rolriuesra-r olat -ued lurs rolrrqle rolaluud ereluauelduro3 .rolru,L .rolriuesral
Blusd
snld un eBnepe eor.r1 prrr8al -Jruole rrral6arc eo8el 'e,rrasqo eleod es ac r€rullu purrJcsaP oacrrrdrualurs uolJoH rnl ap8al ;rc durrr u1 'ro1 alelued nc pluapuodseroc punq o glurzard a1aec rS rol rrrurrplu eleuori -rodord rq.r.urrd Srnc nrr rnun apriecynu€r Ec a u n d s ' . r r 1 e 1 r 1 ercn d g l e l n u r r o ; . a 8 e 1F l s e o c v '(13-'dec) pde_ap olrrnsrnr BI oreolrroJor rreJABId rnl rr;JI e europoru oJ€1lo^zop o g}1e1oe1 €zerruJoJ 'a1c1ued16elrrre .alurr8unl 'lolrrnrr ole aurpJo ap ola.rorunuuzeouro.rn8 orec 'uolroH Inl o[e rJr]uruJtutu epBal .rreyde14rn1 ea8el rS uo1.ro11rn1 epta.1
.'",r leroueg ur r6n1o1elsa eagel o l a u r z B qu r e l e l r l r q € u B ^ a p a r e r u"rijj:Tt:; op Inlsep per8 un plurzard rolrrnrJ alelued el ereol -rraJrr olelep r6aq .gtued ap rnlntuarcgooc e oplu€lsuoc 'pJrun oruolel o etrldur rolrrnrr rolalued eeBal .latql€ 1n1ed ulp rrcoJ e elrreJrp raiualsrzer plrrolep,V.BZ 16 €'86 rlrlaqel urp Erpr.\ ruelnd urnc eSe
'f 'Y uolueJ oualrq] aridaca.r ap Inurzeq BI ^Ednp) (eru'ro;r;ej _1n1a1s) os alaruo .-__,--"_,19-!6^!:]."-":js '|Jnrqtunulap "raJer g.g7,Afi lurPurJsap.rrS un-.rgurrd gletuazarda.r g aleod urpro arBces,n.rruad.rolilqie i, "tirn.itir1.i"4 { l } ) P I E } u o z r r eo t u e } s r c 0 00 0 r 0009 00tt 00t r 00zt 0 0 tI 0 0 0I 006 008 002 009 009 00' 000 ooz 00t 0
mdsoari unlite de calitate, cercetitorul ghiul pantei (inclinatia falI de orizontal[) la punctul siu maxim de pe un profil, de la cumplna apelor, pini la albia confluenti. Aceste misuritori se repetd la intervale regulate de-a lungul versantului, pini la obtinerea unui numlr suficient de date, dupi care se calculeazi valoarea medie, Simbolul S, este folosit pentru a desemna panta versantului, de simbolul S, al pantei distingindu-se gi in albiei. Aceste pante pot fi misurate grade de arc, cum se obignuie,ste in misua inclinirii stratelor. rarea geologici Unghiurile pantelor in grade, sint desemnate prin litera greceascd, theta. Ca atare panta medie a albiilor 0, qi 6o reprezinti si, respectiv, panta medie a versantului (bara de deasupra simbolului indici totdeauna o pe baza mai multor valoare medie obtinuti observatii). Panta albiei gi panta versantului nu pot fi una dc alta. Perelii independente total abrupti situali de o parte gi de alta a r.iilor furnizeazl api gi detritus grosier cu o mare
0,lBl 0,48
2
0,087
0,32 0,028
0,32 0,009
0.56 0,005 + Date din Nlarie E. Morisawa. 1959
TABELUL 28.4 PERTH AMBOY BADLANDS (STATUL NEW JERSEY)* Ordinul u
Panta medie a
Coeficientul de
albiilor .Su
panti
I
0,60
2
0,41
3
0,34
4
0,lB
5
0,ll
R.
0,68 0,83 0,53 0,61
* Date din S. A. Schumm,1956
Perth Amboy lq q !
o E G c G
I
1
2
3 4 O r d r n Lctul r s ulro r . u
5
6
Fie. 28.9 Panta medie a albiilor din fiecare orilin, in funcgie de ordinul respectiv. reprezinti o dreapti de regresie de formi exponenliali negativi (date din S.A. Schumm, 1956 Ei M. E. Morisawa, 19ti9). 454 | Relieful scoarlei terestre
intensitate; o pantd abruptl a albiei este nccesard pentru a le transporta Ei a impiedica colmatarea viii. Versantii lini aduc detritus putin, cu granulatie find; ca atare, riurile pot curge chiar cu pante miciDateli referitoare la pantele versanlilor r'5ilor gi la pantele medii ale albiei riurilor prin' tr-o serie de localitSli pot fi reprezentate gra{ic, pentru a ne inlesni studierea acestor re' lalii. Figura 28.10 este un grafic de acest fel. o localitate. Pe Fiecare punct reprezinti se reprezinti valoarea medie ."ur. t".ii"ali a pantei versantilor, iar pe scara orizontali panta medie a albiei adiacente. Pentru a oblltt" o comparatie realisti intre regiuni, toate egantioanele'sint limitate la albii de ordinul 2 gi Ia versanlii imediat adiacenli acestora. Se folosesc sciri cu raport constant (logaritmice). Punctele sint bine reprezentate de o linie dreapt[, inclinatd spre dreapta
raia;erdns €arJcnpor ecrpur aleod nu slls ruru op InlJporu 'oJJz Inlcunrl nu nu 1ue1s 'ra1dar1l -uoc lroder nc alrrgrs llJnrlul s o f e 8 u l t s u r p ; r p u 1 t c i r n r l un ap le lntgduc leluazcrdar olsa 'rcrur aluutl n:r 'JiauulPq Jp 'rrzrll olBlrrnlpru op Inlpuls Inrpels ul Erlur '1ue1suoc lroder un-rlur cscJcsJp InfesrJd rur ro[rg^ roliuesra-r e1e rS ro1rr111e alaluutl rnprd -urrl errJrorl n3 'sof e8ults urp 1ni1oc ords 'aleurlcur rarurl u r e z u c r 3 r ur eunr8ar lnsoI Flrurnue o glurzardar ac cger8 ad ap lnlcund 'durr1 u; ocnpJt JS InJJIIJJ lrJ rlJnsgru Jd 'prdur ereoqoJ rnlnlecsn eieyerdns rpr .usuelur olsJ Eaun -rzora nrpBls lsJcB uJ .FIBUTJOUOrurJErrr Jp 'grues rolrniuul olB esnper e1 alrporu liurap ,ldEJ Jp -rsuoc g lod oJ rlernlerurru liunur ap 'eqro,t elsq 'puelpeq ep BJunr8ar urp ul rord erirzod EtsBrce urp alaldruexg .0I.BZ ern8g urp rJrurl e sns uldurrp url] eaunrirod ep e l e l u a z a r d a r 1 u " r sr r i r p u o c r l s J c y . r o 1 r g - rr o l i -uBSrr-,r a1e rS 1rc 'ro1rrc11eJIe rJre aldnrrle
JP JlPc:rrtu o lr.I{ns B JrBr ounr8ar O '0I'Ba emB4 ur esurrclnc erieuro;ur lla Junrzo.ra rP rnlnlrrJ Jlrrpels urrlJe €JrroJ ruJllld ' a u n q r e u r a c r r r d-wa rrfenr;r Jorrn EJJulnurrog nrluod oeleuori -c;yrad 'rou rluL) .rp EtruJluocJu orelnpJ o elsa p-\rlelrluec uratolo;rouroaB'prnsuur oJe[u u J ' E q u r r r l r s r s r l r : 1D J l r r o l r ?r ' 1 i g r r 1 e c o 1; t 1 e BI rreolrr{Jr r}8p Jnpor}ur rs pur) 'g}\za arroel o e
i,eo: ", : arelnd ap arirunJ ap EuroJ ore 0I'BZ urn8r; urp pldearp erurl glurzerdcr ac pcrlBruoleru eriencg 'ler,\nE rualsrs rnun
,ro1rfp1r-rr1ce JoJnlnl eJJeururexo ad rorielar IBJauJF ur €z€aur Elezeq'Jleluocs -roJuor as rS g \rlpJlIru{uas plerrprsuoc e}so erielag 'ea BI rp rrrr-\ep areo6n rede r6ap 'sns
.(096f .roFlErts 'N 'y pdnp) arllaullr ri aarFoloa8 !!i!puoa ap gF.ru1gureF o-,r1ugetuarprpe roJrrqp alalurad 15 'FIJ .rogur .rolriuusrJAalB rrpau alalued a.r1u1p erielar pullrrsap aralnd ap aJiaun; BruroJ ep arsarFag 0I'BZ re 1apor0) 0 6 8
t 9 s
e qlD D erpau DluDd
v
E
z
or 80 90
t0
g0
ouorstnol 'ilaS ap eldurO
,,-A -^ +lo> eP
^,A,,,,^ e uur-l
I
-o o f,
J l s sa P a l d u r 3
L
d
I 6
f o o o o
l u o u r p ad t n o l o t d
o
0z la rqoO uoS t|/^i puDlpDq ouozlrv
o ol
!ic
/iaN
tjsloC lt\
00 0t 09
p p ' A o q u y 1 r a 6i
9 '=
09 0l 08 06
a o a o
se referi la relatia mlrimilor a doui elemente de formd din icela,si sistem. Prin aplicarea principiului cregterii alometrice se oblinc o ecuatie functie de putere. Aceste conditii sint satisfdcute de relatiile de pantd din figura 28.f0. Se pune totugi problema cI, odati cu trecerea timpului, punctul ce reprezinti regiunea in schimbare migreazi de la valori superioare ale pantei spre valori inferioare. In cadrul cregterii sistemelor de drenaj ilustrat in figura 28.6, schimbirile lungimii riurilor gi sufrafelelor bazinelor se fac irisensul cresterii. Este evident ci intr-un sistem cregterea alometrici poate fi atit pozitiad, (cregterea cantitililor cu timpul), cit gi negatiad. (descregterea cantititilor cu timpul). Rezultl deci c6, dupi ce un sistem de eroziune fluviatili isi incepe evolutia (stadiul de tinerele), modelul matematic aplicabil este cresterea alometricl pozitivi, iar dupi ce reteaua hidrografici a ajuns sd ocupc intreaga regiune (stadiul de maturitate timpurie), modelul este cresterea alometrici negativi. In stadiul actual al cunoEtintelor noastre despre relief gi procesele care ii dau nastere, aceste generaliziri privind aplicabilitatea unor modele de crestere qi negativi alometrici rlrrin la pozitivd nivelul de ipoteze de lucru.
Scurti trecere in revisti a geomorfologiei cantitative In acest capitol am examinat doar citeva dintre numeroasele date de care dispunem a acum cu privire la analiza cantitativ5 sistemelor de eroziune fluviald. Existd insd analiza qi numeroase informatii privind a formelor de relief senerate de cantitativi lt curenti gi i'inturi. valuri, ghetari, aceleagi urmeazi esenti, studiul cantitativ linii in toate aceste domenii. Relaliile dintre elementele formei ,ri dintre forme si procese de ecuatiile matematic prin se exprimi din tipurile descrise mai sus. Observatiile teren si studiile pe modele in laborator loferi date pentru formularea unor ecuatii empirice. Legile fizicii genereazi modele matematice ideale. al unui singur capitol ln spatiul limitat am observat ci formele de relief care iau nastere prin eroziune fluviali, in ciuda com456
Relieful scoarlei terestre
pantele albiilor gi ordinele de mirime urmeazi legi inrudite, de formi similari. Aceste legi ale lui Horton sint exprimate Prin ecuatii exponenliale. S-a mai aritat ci schimb5rile de mdrime ale oricirei perechi de proprietdti de formi din cadrul aceluiagi sistem, urmeazi lcgea cresterii alometrice, adaptatI pentru utilizare in sistemele fizice anorganice. Am ohservat cI legile 9i conceptiile pur calitative gi descriptive, cum sint legea lui Playfair gi modelul Davis al ciclului de eroziune pot fi reformulate cantitativ la nivele superioare de intelegere.
as alolr?r olsrce arurael8 rolapeorrad Indurl uI rrnirporl u1 nas eseolunur JIIu ^'Jllerrr - n r H a r E I l e ] r t u r l p i u e q H o p S r 1 o , r u ru n , e y n B a r op tpzeruru.tsap (dotatr) pnnn1} prcInr rp 'lriaqB €Jrelnrunre nrluad glirpuoc InucurrJJ ezeaarc clrroqoc op Inlsop aluuururopard aJrrnler.rdrual arelod rS acrlcru alrunr8er u1 'u1d7o d4 ap nniar1.8 nes aIDa ap nniiq} t u l s e r l 6 a c v ' f t ' O Z ' 8 1 g )e r i e l q e u r r d l n d u r r l nc gredsrp gs eieaq8 ec aceJ oc Baec ,elec -rprJ r€ru lurs alrJnl€redural,lrcrldrulepun clrJoqoc retu rurpnlllle rrleJ .rurrilqug rreur BI elege 'arelnurncu op alouoz urp ,gcr1se1d eieoq8 ezedzrleueJ ereJ .olualsrxaard ]p,t ednco ra acoruoop '116n8ur ri r8unl le.raua8 ul tuIS rileug rriunur ug rieuro; rrreiaqS 'gieaq8 rp rolosenr eriuede EzeJzrro^BJ or€r r r i r p u o c a r n l l l s u o c ( 1 1 ' d u c ) e s t s o J u n u ro l r u n r B e r c s a t u r . r dJ I a r e c a d a l u a p u n q e c p r i u l r d r c a r d r S - areorJ llr rnlnJJB B FlnzFJs ernleradual -eyur rurpnll}Bl el rS lgc areorradns rurpnlrlel EI llle - rrE{rr 3P lucrcgns lulpnllllp eT ..tr1ce reiaqB un ar;13eu er IeJlsB rS gieeq8 op laseur e ale^ el nes rorrelxo ards (eoreBrnc) ecreseldap adecu; occrlseld ur^op punJ BI cp ala]er]s ]Icul lllB-rluI p 6 e o r S ^ u ro s u i e a q 8 p u ; 3 . p r c u d t u o c B u r l e f s r r o gieaqB ur os ..rreorradns ro1a1 ,FruJoJsueJl -er1s eaunrice q.,s rrrqsBl rode psnr{ns .rr€c grelnuerB giuaqB ur euroJsuerl as epud,gz 'alurcgrodns rolrrnluozrro uareiaqFurir rS ecrrdol urrd 'Jluefsrxa elop gie.rqB-ap raseur e8nepe as epudFz ap lurls nou un u€ JrerrrJ u g ' y a y r s _ y' ( 1 1 i a q 8 e n u s r r z . r d n z u a r r d o l 1 6l r J 'earerode,\o lJlE Buuasap u nrguad uo4blqD - aliDIqD ap_ Inuoturrt JsrsoloJ rrBolorreln) 'ere,\ elerode,ra rS gtrdot gpedpz rp prtel -lluec arpeu ur pcsea6gdap ps eurer Flnzpr epudgz ec oropal ur ne ruiaqB un-rturp piearl; ep raseru rrrplnrunce arBsJcru alrrirpuo3 .lncJJl trr nes luazard ur rrpa6rur ap Jlelc{e Br}sJrJJ gieaq8 ap rrei _aleJnleu rrelntunce rreur -aq8 nrluad crlsrJJlcerec elsa luoruelrotluo:r fs_acv -qlned ad razeeseldap as nes FSurluJ gieyerd^ns o ad olSapugdsgr as pie;rqB cp p s E r u E E e a r l r r Jt r o u g .pluel cra8ml o_rlrrr l%lse lpuJJlue 'cr1se1d IurrJtetu un uJ glroduoc JS PulU J-P InlBrls '(r1nur reur ngs ur _ol 06 -().9) EiErrt8 ap sor8 larJs rnurl rafualsrxa ' r c l u r elrrirpuoc uJ Iiptrlrrea ur ruurnu rurpe,\ ,, es rirnuSiqo ruJluls acJJeocp.gurlelsrro 'plrrESeJ E p r l o s q i u e t s q n s o r E o p . r 1 s au i u a q H
'r(_)-\ f uJ,\Io tirntu IyN IS.t OUJN.JTd
rBroB[F
InJoIIoU
",t."uv ghea{a pdrdseqte r-egiun"-a circului glaeiar i"tntita-acelui fenomen de curgcre a masei de gheatd, realizat citre partea inferioard a acesteia. Accentuarea pantei Presupune a p a r i t i a u n u i p r a g g . l a c i a r [ r o r k s t e p) ' . Y i t e z a de curgere cregte in acest sector unde apar ca urmare creaase adinci, care formeaz[ o cascadd de gheagd (ice fall). inferior al viii glaciare se afl6 in "r,r..ri zona de ablalie, :unde gheala se topette rapid, ceea ce favorizeazi aparilia la zl a stiatelor mai vechi de ghealA de dedesubt, adinci' Pe ,i c u m u l t e r u g o z i t i t i '(snout) " r " se ' , ' uafl5 t r ' acumuldri fruntea ghelarului de roci. In cursul sdu masive i" .iati*6turi un profil inferior ghetarul are, de reguli, transversal .onr'"t , partea centrald fiind mai (dreapta, decit sectout"l" *u.ginale inalti
Fie. 29.1 Imagine aeriani a ghelarului Eklutna din Muntii Chueactr (Ataska). Zona de ablalie cu creYase adinci. cu rioreni meiliani (din primul plan), contras' leazi ct zona de firn netedi (din planul al doilea) (foto Steven McCutcheon, /hsku l-'ictorlal 'Serrice)'
opriti aLlaliei
in
in
momentul anihileazi
viteza
care cle
intensitatea inaintare
a
ghelarului. Ca urmare, intinderi de mii de sint acoPerite de o placi i
ghetarilor
Figrrra 29.2 prezinti o serie de tr[situri ale ghetarilor de tip alpin. In partea. centrali este infetilat urr ghetar simplu intr'o lale inclinatA, cu pereti abrupti' Zipada cste colectati irr zona tle obirr"ie a r-iii glaciare, intr-o tlepresiune cunoscutd sul) nurrrele de circ glaciar' AceastI regiune estc 458 I Relieful eeoarlei terestr€
s u s) . li partea sa superficiald. masa ghetarului, g..r, ,i" circa 60 il, este casanti' prezentind -- crevase -. in timp ce gheala cripituri ca un material de'tleclesubt se comporti curgere. lenti prin deplasinclu-se plastic. citeva jaloane (stinga, jos). Dacn am pllc ghetarului, treptat, datoil"-o'".,i*"ziEul ritd curgerii masei de gheald, linia conie ttni s'ar defoima, luind aspectul struiti unei curbe parabolice. tle unde deducem cd r iteza de miEcarc a ghelii este maximd r:[tre c e n t r t t g i s c a r l es P r e m a r g i n i . Luat in un.o*bl.t. un ghetar simplu formeazi un sistem care ajunge rapid intr-o stare de echilibru dinamic, intensitatea acumul[rii din partea superioari a vlii glaciare fiind eealate d" fntfo ablaliei care actioa acesteia' Prin neore ia partea inferioari curgere. [hega.ol i9i men{ine a.proximativ aceeagi lungime 9i aceeaqi sectiune transversal[. F],ciiili]rrl.l poate fi insi tulburat de schimbdrile surveniie in intensitatea medie anuali a acumulirii sau a topirii' Curgerea ghetarilor alpini qi continentali este fiarte inceat6, intre citiva centimetri mari pe zi, irr cazul g ' i eh e l a r i l o r c o n t i n e n t a l i c i liva s i l e n l i m a i r a l e li ul gh.lo.ilor a c tir-i' v a l e d e g h e t a r i l o r i n c a z u l z i . metri pe
Eroziunea
glaciari
Masa ghelarului estc adesea inc[rcati cu f.ogrn*ni" tle roci" tL'la particule fin pulveri-
Inpns urp i>1orug 1ear3 niunur op 'aparun elunr8ar urp ioliunur .euneoplor Inlcadsu ezEarlsnlr Ir 1r.,1gr.rga1s" nu JJrlor ap dr1 lsace 16aq .a1rlun1or Ar]elar pulg olll-\ngralur '.\rsutu ,paleu lcedse un n? IIlunJ^i.'rollrnrr eaunrice rS gseu ur rrFseld -op 'criezrroalcur urrd grerdlncs useolunur cunr8ar pzea6rigsuJ ft'8.62 o ernacrg nldruexa
uluardururnrnJrrrar FSerre
",irr::ltil":jl;: e Fqnp 'erolsare raiuengur rode psndirs .rrei -aqF ap rorrJlue glrsdrl €saolunru aunrFar o p u r t u r z e r d a r , ( 9 . 6 6 . 3 g ) a u r e r 8 e r p c o l r lr p o r J e so a d l e r p n l s a u r q r e r u 1 a cq a l e o d i u e l -uoru rolrreiaqB cgrcads rerculS InJallaU rurdle rr.rraieq8 aluerr Jerler ep eurrod "p 'l€luJurluoc nes ueluoru .reiaq8 op lndrr nc lroder ug rS gzeriuar -oJIp os rrnzec olrrunu€ ur oJec ,crlsrralcer
uI elunl ernqarl erec riplr,rrlJB op rrro8aluc pnop 'ereurrn urrd .qrlsrxT .rnlnreie qB lB rorreJur InlFdec nes eaur8reur u1 llrl6grrdrug es snlrrtop earrdol tsoce fliaq8 ulrd
lnldarpur z'6zurngr;uI rurrsnlr
'rrnsg rrr r;rde lsccy eoreiaq8ur "i:i'::::$ urrd cle6 -Blrp Ecor Jp unrolq Fcolsrp ezeoseldop as ac eiuaqH arel urrd sacord - an?Tnuts urrd rS Ul ^lerlsqns urp ecor csccol rS orn8z erec "pierqF rp Bsllu ur olerodrocur EJor op a1.l1 -ualu;eg ap gluznEc eJunrzora _ atjotnxa urrd 1r1u 'ounrzora ap errnrice pcrurolnd o ellcrrxr tod rrreiaq3 .riuesrc.r ad ep opec nES pcrunle ac InlBrraleur ulp cur.rorrl orurd .nus gieoq8 cp Bsuur -1e ropreiaq8 lnzec ur g z e a s e l d a p o s e r u c e d 1 e r 1 s r 1 n su t p e - c n r , , p eur,tord [erraletu lsacy .a1e6e1ap lgdseord 'aruroue eseo^rniloc rrncolq e1 pugd - ( mod tlcot) toiaq? ap pulpt eq'nnu-e6e - eJftz 'urdp .relaqf, rnun eelesuldep16 e.rnlanrls Z.6Z .FIC
:ii, r: lll-l
"i,:2 il:.
dl Q lo l Q u arOIAJ
e
cl
]UVINWN ]C VNOZ
rotunjite 9i vii ,4. inainte ile instalarea glacialiei, regiunea prezinti interfluvii slab
inguste'
SP:-a
loferold
B, Dupi
milenii, sub acliunea ghetarilor s-au dezvoltat noi {orme sculpturale'
Fig.2g.SFormedere|iefcreatedeghelariialpini(ilupiw.M.DavisgiA.K.Lobeck)'
460
Relieful scoarlei tercstre
'(rressr-ug oto;) tlr un E^rrsqo as ueyd lnuud uy 'rJnuJotl rS alrin.rsc JIsJJJ Jp Jrpu ulp linzg,r t'GZ 'BIC o Br r€dE ruariarila rrdly 'uole
PtsBJrJ crrr ap -srxeaJd
o ' ( a t ? t D) riaracl rop
I).tnJr^rr) o e
EzuJturoJ
EriJJSrJlur
rs
urrd'lur]
IS rnlnJJrlJJ olr,r Jlrfuntor solunur li€l cpalou l€rirur rlJtuEd purrnJ pulnrolul -uJprJJrl Jol nirlt?sJJ-\ 'nnuIluoc rS ridnrrlr ' l+]sy 'eiu.rqaQ guI[Irds csoBrEI rs rlrrnJrrc
- e i o q 8 € s u r r ru r a l e r o d r o c u r l o d e p u l u ' F p E d g z ap Indulc ad csaloBolsor as nBS p€J JreJ 'asuornfloc aluaru8ers ur 'opnu rrcoJ eJJerrr -lrgJs leug u"r gcBo-\ord orer uaruoua; 'icqF -zap rS f;q8ug ap sarord sustur rnun €sndlls olsr rzadez urp plIua.{ord ede 'rnlnreiaq; e orSrgqo ap rruoz lriarat{ ulp ellrns$ uI 'atlraJIp rrurilgul el as-npurntIS rolrq-\ prled'nrzrgl reur EJpJ-\ ruo.\ tunc eie 'rep 1a.rtu rielo:e BI'alueprocuoc aiuonUuoJ ul Iedlculrd nc csaun as rrepuncrs rrruioqS lnreirqB 'prder llrr rnun Ie Iac nJ tualE.\rrlcJ lr({rp un a u r i u a u r F l e o d r 6 - E Sl n r e i a q 8 e c n r l u a d a r u u r reur Bl€sJalsuerl aunricJs o EIISJJJuJJecs:ttu u 1 r r i a q 8 e p c r u r a p r u J r l x a B Z o l r - \a c r r e o r p 'clrmrr llcap rSouruinlo-\ retu lprur "JnFrsJp 'lEr.\rrg rxrlsrs Inun 'luls rrrui;q3 IrtzeJ ' l e d r currd reiarl8 un JrIEJ )irr \ ur EJ lcexa -uoc rreJ 'riuange Jp rualsrs un puluro; '(g erurrBerpccrlcl) ;r11gr rode nldurn rrruiaq3 ' 9 1 E S B 1g p u d p z r p a l r s e r u nJ InlJuluo:r u1 'rnprr;8 eaunrice qns 'rlcor E asurlur rr:qlrrlarcap rS gieaq8 ap IJsutu crds rrrgreirtu plrJolep .rrurluy;i € rorrJlxJ rrncrrJ aludqs lugs ri ppedEz EZuJInurrrJB rs rprrn og rrrn8y e eldeorp urp ealred u g l u l u a z a r d a l s a r e t i e r : r e 1 81 e n r r n c l u l I ] I n r p -urg 'gpedpz op riglrluu) rruru EzeJJnuInJrt es re-\ Jllnru ruru JolrJ rlp JlJuur rolrrirrqo €uoz urJJu{urrr EJ 'JPEJ;t E.\JlrC nJ JPEJS
JJBTJEIE r"-{ ap uJlsrs
un aurmer rayieJrelHelirredsrp gdnO
\' . t
")
'f
Fie. 29.6 O mare alunecare ile teren (S) a format un baraj ( /l) pe fundul unei vii glaciareo dind naqtere unui lac (L) (dupn Y'. lf. Davis)'
Fis. 29.5 Masiv munlos puternic fragmental' prezen' tirid numeroase circuri, cusluri 9i hornuri. Cireul din Dartea centrali adipostegteun lac. Mungii San Juarr istatul Colorado,S.[.A.; (foto Frank Jensen)'
alpind foartc ascutiti ;i colturoasi. La inter' sectia mai multor creste alpine apar piscuri asc;tite, numite horn in Alpii elvelieni (fig' 29.4). (Unul dintre cele mai cunoscute este Lu interseclia foarte piscul Matterhorn). c i r c uri opuse se formeazi d o u i aprcpiati a sa ( col ). o trecere denumiti a masei de curgerea constantl Prin lSrge,ste gheat5, albia se 9i se - adince-qte astfel incit dupi ce ghcala disiecont"nit, pare rdmine o vale adincd, cu pereti abrupti. printr-un traseu relativ drept 9i iaracterizatl prin profilul idu t.tns't'ersal in formd de U, u/uc sau trog glaciar (glacial trough) n.t*lia (fie. 29.3, C). $i ghetarii aflucnti sapi troguri in-formd de U,-dar cu o sectiune mai mic6; acestor I'ii glaciare sint situate fundurile cu mult deas:upra fundului viii glaciare.principale" de unde gi denumirea de froguri sus( hanging troughs ). Riurile care ocupi pindate -ul t e r i . , r v d i l e - a l r a n do n a t e d e g h e q a r i f o r m e a z d Relieful scoarlei terestre
Fig. 29.7 Morenele unui rechi ghelar de vale apar.sub foi*a tto" diguri semicirculare- marcind- P:ziliile succesiyeale frunlii ghetarilor (rlupn W. M' Davis)'
cascade spectaculoase,inspecialin zona unde se fecea odinioare confluenta intre ghelarul principal gi afluentii sii. Aceste riuri sapi rapla -i.l r Ai in formd de V pe fundul trogurilor' Pintenii inter{luviali care ajungeau odinioare, inainte de glacialie, pini la nir-elul apei cxaral,ie l,rincipalr-. au fosl retezali .prin de sub numele fiind cunoscuti elu"iuta. spurs) (fi'g; 29'3, (truncated, retezal;i iinteni B). Roca ce formeazi talpa ghelarului nu astfel in-cit. pe fundul apare uniform sipati, apar glaciare gi al circurilor uiucului -i c i r c r r ri. si n frecr ent lirgiri si praguri. a r-ailor. glaciare cetre putt"u- superioari se inst;leazd numeroase lacuri mici" numite
gturzcrd 9'66 ern8rg 'ecor ep alueur8er; nc glecrgcur cruralnd royreioqF llqurll earrdol uud orolBeu lenl nE ec Jollrnlr e_ oreper8e ap nunrice plrrotpp oe1e1d edeorde rrnpunS IzgtsB gturzcrd rr€ur arercalS lg.t cllnl{
.(g -a1eru 'reiaq8 rnun B Fleluor; Boued uI '€'6e '3C) colfrur op euoz ug pi-eaq.q IS I'62 'puotpau ad Eleund Duatout o BzearuroJ orreiaq8 rop e Jrlrrlap leurEreu Inlerraluru qiuanguoc op euoz uI .(g .t'62 .3y) alnralDl -.rrer auaroru rp BurroJ qns alalered 16 gieoqB elrrnprog rS e.rurcu18 epgrl orturp lnrieds ur Jrglt urrd ag .gieaq8 ap '( sautntotu €setu ur lerodrocur oy 'ruuluotu rrreicq8 ap Touot -ssatat alDuotsaJat nes an?otlat ap auaJora g ereod crlrrtop InlBrrotetr\l lelrodsuerl ) '(S'Oa '3U) uarel op rolrreceunle olrrunu 'alrsJccns oueJoru ap rrnrr6 BzBoruJoJ .rs elrsJcJns luJS eprrrdo FcB61 .crueJoru e r6.rseororou rolua8rnJ EJIBJ ur.arerceld .rriaq8 rrreB rolrp^ lnpunJ ad qye as rogreza6e ealelrrofeu Ia.\ nou un arede erze)o oJBc nc -erloJ B ererodrual eorrrdo eco,Lord 1od eal ocaJeoap "e1ern1eu oJoJlselec rreur ecorord -sace'rrequrrqcs alrunue urAJJlur rnlnreiaq8 ,erie,r1g) tod lrFcaunlB alse cB '(erBarrog e a r r d o l o p I n r u l r r u r p c B O . 1 u r 1 6 p r d u r r ropeiaq8 e ar€llo^zep aruru o nc oseolunru crlrJlJp I€rJJlBru curur€J ErrrJn ur .a16edo1 a l r u n r F c r u 1 ' p r e r c e 1 8 e r u d e s q n s a p r r u n r i c e as rnlnreiaqB e preorra;ur ealred cc €rnsEtu rlrrurn qlrEod Jolrrncnln rriared ocarBoep ad '0'62'3g) a l e r a l u l a l o u o r o r u n c a 1 6 a u n olrsEoratrrnu luls ueral op olrrnfruJocl 'saqoy n?utt os opun 'rnprcnln lrierad erds lrncre rS rre^,1 olr8unle ,a1u-r .qrr." ,-,r1.1*"i tr.ntt ep uncel rJ€ru rrocsep JscullluJ os eledrcurrd lnSrziurrnc B-ep rEnlrs erercel8 alre-\ uI .(S.OZ .Fy) ( sunl) unpt lnlcodse pln8cr ep ore €turn urp Blsearv 'prog n€s arBrl ap iErq un ap grlrdnto g €^ Be 'rr.reu .O, yn1a,lru qns r.roqoJ .re u.rurculF ?JBq "olc.r ,t ! runranlt nc rrBA InpunJ slBrrloc aleod 1a allqepa.rdu prtos lrqep un a.ru ledrcur"rd 1n;.r gcoq ,g ! rJnJBl nrs nrr un €lutsut 1od as nel lnpun; ad ..ro1r.ruiaq8 ua.raBu.r1a,r Fdn( : $uanua rolrrlru Inlo^ru 8l guld pieaqF na elnldun alsa Il ap pruroJ ur eale,r.rrunriuraulF u arurxuru llrgtlo^zep grip"1".r1 ,y '(zsreg 'g ednp) erercul8 rpa raun rerello^zeO g.6Z .BI.{
gh"tu.i se topesc regresiv rapid- iar-apa i're.ii pattunde in fostele vdi glaciare.. I'iormai ales de'a lungul durile s-au format cuprinse coastelor muntoase, la Iatitudini intre 50" gi ?0' latitudine nordici qi sudicd. a lor se explici - prin Aceasti rispindire anumite condilii climatice care au fost discude tate in capitolul f 6 (clima maritimd coastd r-esticd). Aspecte geografice
ale glaciagiei alpine
in general, masir-cle muntoase unde ghe- Alpii, Pirineii, tarii au o mare dezvoltare un prezinti N e v a d a S i e r r a if i*uluyu, relief accidentat, ceea ce ingreuiazi accesul, de unde rezulti o populare foarte slabd a acespddurii, terenrrrile tor locuri. DeasuprJlimitei nu pot fi folosite decit ca piguni de vara substante ,si pentru exploatarea diferitelor minerale. daci acestea existd. Sub aceasti lirniti s-au dezvoltat, totusi, picluri bogate' Yhile glaciare in formi de U oferi la nir-ele relatir-- joase figii late, accesiliile, de teren' propice pentru amplasarea unor orase. peniru'pd;urratul d" iarni Ei pentrrt-corrstru.clia italieni In Alpii artr:ielor de circulatie. funtl plat glaciare cu ulucuri mari citer-a pornesc din irtima muntilor spre sud, cdtre cimpiile din nordul lnrii. Ele au o rnare Fie. 29.9 Riul rlespletit din primul plan colmateaze * aii glaciare'(fenometol il. agradare). - Ghelarul deoarece asigurf, fridrl geografice, irnportantd in retraeere."din ultimul plan, furnizeizi api 9i material montane regiunile spre acccsul ,si spre prinderritic.' Riul Peters, Munlii Chugach, Alaska (foto Pasul Brenner, de a l p i n e . p a s u r i c i p a l e l e ^ a f l i Steve McCutcbeon). la obirgia unui mdre! uluc piidA, sc rlr accst tip - r'alca riului Adige' ce se extincl de aluviuni in r Aile glaeiare cu perct i ahrupt i se r-ionat. Depunerile d e i n o u r s a l l a t g h c i a r intilnesc ,tu-".onse cideri de api Ei repeziin josul viii unui suri. care pot fi folosite pentru construirea topire constituie ceea ce se nurneqte xallev Elvclia hidroelectrice. itt 9i ile c"ntrale train ({ig. 29.9). deschio p o n d ^erecleosecu a r e glaciar uluc Norr.cgia. hiclroenergia Daca Tundul unui bita in balan!a energetici- {iintl folositi cu dere spre mare se.aflI sub nivelul acesteia pe cle ghe:rt6, I'rontului retragcrii precidere in industrie. 9i transporturile fero' misura a p a m A r i i p d t r u n d e . d i n d n a i t c r e u n t r i r iare. ..^estuar" ingust denumit ford (frg' 29'10)' Fiordurilc pot apirea he prirr submersiunea ile caloti in Prezent Gheprii coastci. lie prin eroziune glaciari la o anuCalota groenlandezi 9i calota -arltarctici miti adincime sub nivelul rnlrii' Celc rnai s i n t doui acurnuliri uriage cle gheati. EIe rnulte au luat naitL're in al doilea rnocl' f i i m a g i n a t e c a e n o r m e p l a t o - g cd e g h e a f i , p o t r n a r e ' d e a t i t deoarcce gheala are o densitate de metri in la citer a mii g r o n st' pini t r e i p [ t r i m i i n t r e d c ; 1 p l u t e ; i incit,ste, tcrestre nlase pe sprijinitr-' ct'trtrale" zonele noue zecimi-clin ma-"a ei se afli sull nir-elul groen C a l o t a s u b c o n t i n e n t a l e . d i n r e n s i u l i t l e s u t e c i t e r a t l e apei. Ca atare" un ghetar gros Relieful scoarlei terestre
'rrtoru
rp olns €:\olrc BI Fuld qzEriqns es rololec eieoq8 erroJrrod erds .rorroJxJ ords lual a8rnc ecrlseld eiuaqB rruur rurrcurp€ e1 cc durrl ur 'efeaq8 ap rost?ur rJnl€Jl:- rou eFnepe Ezaclnrunca .rs ec clrz.rdez .JorJJlxa a r d s g l e c r p u r u u r J l r p ' p 1 e r 1 u a c e a u n r o q a ru r rrJprrr Inlr.\ru ap .rdeorde alse plolec cp rnlnr -eieq8 trrlle; '1sa ards ur 000 g rrluurrxorde BI lentrs l1eu"r lcuntl un-rlurp pururod .apri -ceJrp eluol rrr pleldaJl areurlcur o BcJl?uloJ cS 'surlul cueoJ ri palau ruop rnun Eruro.I oJe ulseace EJ pll?Jr? ozrpuuluJor8 l;1o1ec eiu;erdns arI oleserl [r-\ru ap aJJqrn') 'areo1r1n1d grurlrr€ur gieaqF ap erritlns lurls un el rJre €z€al.rrurl es niar{g Earelnrunce ler 'lecsrr Flsrxa nu proN lnlod
BoJeJnurncenlluod €c crunue .leluaurupul5 nrclrcur.rdun etlnzor rcre eO 'proNl lnTod ap e l r e d a p o p I n l s a p r c a p . e c r p r o uo u r p n l r l € l ^ cr ,rrleurrrorde BJ InJluec ere 161ezapueluor,rrE u a c ' p n g 1 n 1 o 4e d p l e r l u a l o l s a E c r l c r e l t r e uloleJ ,rr durrl u1 'r1od ap piB.I F.\rtBIrr ro{ urirzod ur pprzrr qlolec ep rreiaqB nc rurr - r F e r e n o p o l r J a r l u r E ^ r l e J s r u r u e so J r q a s o a p '(Zf 'Oa 'Bq) uolrlnyI ( saqaqs att) O tlai ap uniarlB ezuoruJoJ apun crueaco Inruatuop u r r s r p r r r t x a a s r r n c o l e a d r i , u r r 10 0 0 0 0 0 € I ,r.rlerunordr pcrlJJulue ore eloleJ ' r r n i e r q Br p g r a q r l o l s a p s e o l r r n r u r S llsn8ur g l l ? r o 1 r lo r i r y o r E u r n \ T ' ( t t ' O Z ' B q ) r a p s u r I e n r r o l r r r l 1 r r 3 : r r 1 uur l p B r l e c r r c p u r d n a o 'rur1 969 gtj I Jp gieyurdns o rru gzaprrel
'('o3 pue 1a11r11o1o;) raurpe .Frg erer;ru1FJg.r raun rB Ereorurpo ap niues.ra.r .- yidnrqe g;or ur riuesru.r nr .auurHaltou elseoa ad p.rorg 61.67
.J :^{t
*
$€
i,ur", lur"ori depaqind limitele golfurilor 9i ale rrlatformelor continentale. ln' Antarctica masa de gheati atinge srosimi mai mari decit in Groenlanda' De lxemplu, in fara Marie Byrd a fost misurati L grosime de 4 250 m' roca din substrat ali-indu-sela 2 500 m sub nivelul m5rii. Pe platoul ldrii \rictoria, la o in[11ime ile 2 ?00 m deasupra nivelului mirii, gheata este groasi de 4 000 m. Aceastainseamni ci pe niari portiurri din continentul antarctic roca peste care sti calota se afli sub nivelul oceanului. a glacialiunii importanti O trisitur[ antarctice este prezenta unor mari ghelari plutitori (frg. 29'12). Ghetarul de de ;elf -Ross-" cel mai mare dintre ace;tia, are o self suprafatd de aprorimatir 520000 km2 Ei o m e d i e d e c i r c a ? 0 m d e a s u p r an i v e inilti-" lului mirii. Aceste adevirate platforme de ghea![ sint alimentate de Ch.eTaliide evai.tu." gi de gheata nou acumulati prin tasa' rea zipezii. Calotele glaciare din Pleistocen Ca gi cum marile calote din Grocnlanda 9i Antarctica n-ar fi indeajuns de uimitoare p r i n d i m e n s i u n i l el o r " g e o l o g i ia u g d s i t d o r e z i indiscutabile ci mari portiuni din Europa, America de Nord, Asia de Nord 9i sudul Americii de Sud au fost acoperite in plei^stocen de enorme intinderi de gheati' In ciuda faptului ci aceste gheluri au disp[rut acum I0 000-f 5 000 de ani prin topirea rapidd a calotelor respcctive, epoca glaciari esie episodul principal ecl mai recent al (dupi Fie. 29.11 Harti generali a insulei Groenlanda giceR . eiieful format de ultima i s t o r i e i g e o l o-retragere . Gilacial anil Pleistocene Geology >). n." F. nfnt. a ghelurilor a . fost si inaintari ulterior de ceilalti modificat putin foarte merg^iconstante, in punctele unde calota se morlelatori. asenti ln litoralului. a uscat figia de negte cu 'In figurile 29.13 qi 29.14 sint indicate alte sectoare gheala poate forma limbi ale ultimei inaintiri a ghetalimitele"maxime lungi numite ghegari de eaacuare (outlet glade Nord gi Europa' Planga 5 America in rilor fiordu' la cap5tul in mare cie*), care ajung pleistocene pe rilor. Masele enorme de gheali ce se des- indicI limitele glacialiunii ghelarii au Unite ln Statele glob. intregul -cea prind din marginea ghelarrrlui plutitor qi a regiunilor parte mare mai u"ooJ.it curentii de liberi marea iint antrenate spre aflaie la nord de riurile Missouri gi Ohio, ca mareici, devin aisberguri (cap. l0). Aceasti si nordul Pennsyh-aniei, statul New' York a falezei de gheali, numiti in imbucitilire ri N"*' Eneland. in Europa calota era cende calaing, este provocati limba englezd -qi acopecoborirea nivelului apei sub irate deasJpra Mirii Baltice actuale, ridicarea sPre intinzindu-se qi icandinave actiunea mareelor, ca qi de subminarea 9i rind tirile E u r o pei' a c e n t r a l i i n p i n i s u d nivel. Partea topirea ghelii care are loc sub acest 466 | Relieful
ecoarfei terettre
F
(\uolllA
oaon
.+
o'
/"r
-
/
d
ou)j
siiT;-
'$
ghctarr alpini -- r'estigii trlc acelrir tituptrri. ln rcgiurrile {rilr(: atl intrunit contlitii rniri {lollserl iil'ii iot'. giret r rri I) ll t in iavorabilt' illt,ttl
lt!ili
!lIl'slstilt
c ar{'il rlntintlcrc rit',ttlirlii ) o v t : z r l c 1 l { ' - c p rm i)al'ir l calrttcltlr qlacialc s-atl i.lculrltliitt iltcr" pirrrl tit: la rniiloctrl secoiuiui ai )r.i--r.-i,'a" ,\gassrz it lnirr('i{' tratllr{rlist Loui. "'intl trorif ittrit'iz. rtrlillitl
i,ritttlt
rlitlli
.tr'r'AslA
sc sprrjinit Dt' t'\istr'nta iri g"tou'."t "it i'-uroirt'i .i ai -\rrtt:ricii rir' -\orrl t { ' r i l { } r i r l i i)c ;.a,,rt,,. iornrt' tie rt'ii,'f irlt'rrtic(' trtl r('l(' {'ilI'(' anitr astitzi la rrlirrgtnt':l laiotci gr{){'Illalr(l('zl si ir aitol glrt'tart, I)t'si irt:lrltr llII {t'tll)l tl){)1.1'z;t l('atii,
\gassiz a iost intirrltrllliltil r'tt lrltlit s( ('llIirlistrr' ltI l)r('z('lit glacilIirrrlcit llotlltttt'ltl'ti:t
lrri
Fig. 29.13 Calotele rle gheatir riin tinrpul pleistocenului ajurrgeau. in perioadl dt' ruaxirtril dezvoltare . glncia' liunii, pini ia iatitudinea ra care lurg a '.t;izi riur:ile O h i o s i t r I i s s o u r i( d u p n R . I " . F - l i n t ) .
{'rrltt ac()l)('ritt. itpl'(}itl)e i'ltlol ir giacrarir {:e il\ {'tt l}lill nrultc r't'rrtre sitltat(' irr r,'giutti itraltr'" t'lltitii rar{' tilr(lea sii t'uzloll('z{' ctl c('a scltn(l illit\ ii"
lnstrlele
lrliianrlt'
intt'qral
ilt'
o
,:lin pit'ist oct'tt t'il {' llll lilpf tlnarlir}r rt'('llll()scilt tir' .:tr aIrti, \lar lllull. I't'rcf'l:tr{'ii .ttt'l}[li :l il lllrs ia rrttttlitlzia li rli,ptizttt'loliitciare .-,i., llrrrtirrs lltt uIlit. ,'t l,ill! lt t'rttttilralt ini'.irttilri si rl'l I'tlg{'rl \il( r't':ir r' :tiI glt''tttrlrlr. l)r" i, i;r'rioit(iil t.otaiii ,lt allr,rlitttlrl ir i {t()0i}(i{}rlt' ani. l"itrtnt'it' tlt' r't'iict ntai iritl'' -ilil trll-r' i,,' iIltltl.l 'i, ;r,rZi{ , 0 1 t - i . ti' l\l i tt'ior glat'iart' liirt trrlt;rrri llltilrlcl intrirltiiri" rlerrtrttttta stttdirti lI'istorrsirr. in rlist-trtart'a l,rrtttli,,t ri,' r, lir'l glltri;tr,' llr' \ rlllt "t'tlf il ''''l l n a i a l { l ( ' s ( ' t t -l ) r i l r u l l l r l l r { ' . { l ( ' a ( l { ' s t ( 't l t ' l l o z i t r ' r('c('ll t ('. Perioadele
glaciare
glr+:tarii se rctrilgcalt)"
acc-ste perioade
468
Relieful scoar[ei terestre
glaci-
urmiitrlarr-le:
nord\omerrclatur r arnericanil (perrtm Partea centralir ;i de nord :r
Jriornenclatur:reurol)eanir (llunlii Alpi)
Glacialia Wiscon-"iIr Interglaciarul San€ianlo rI Clacialia Illinois Interglacia ml Yarmouth Clacialia Kansas lnterglaci aruI Aftonialr Glaciagia \eliraska
Glacialia \l.iirnr Interglacianrl Riss- \I'iirIu GlaciaqiaRiss Irtterglaciaml Ilindel-Riss Glacialia llindel I n t e r g l a c i aI u l Oiinz-llindel Glacialia Ciinz
s.u.{ .)
Fig, 29.14 Calota scandinavi acoperea. in pleistoceno nordul Europei. Linia continui indici extensiunea sa spre sud. in timpul ultimei glaciatii; linia intrerupti (pe uscat) indici intinderea sa maximi (dupi R. F. Flint).
i
I
(iclr' patrrr principalt' ptrioatlt' glaciat'e tlin cor'('spurrd unor 1tt'rioacli' dc \ortl Atnerica as('rni'rniitoitl'p i11 [111o1ra. iderrtifirate in \lpi' (plrii n r 1 , r , ' r r n i t c t t p , ' r i , r i t , l , ' 1 , i' r r l r ' r g l r r r ' i a . r r ' clrora timpul in blindi" oatic dt' climir arc' sint
I
I
1 l ' l ' . l J r ? l J u [ ; J ' ] [ , ] ] o l l r , rl ? , ) J . ] l ) r r r I \l.:) t ] . ) . r . ) l : , ) J . ) t u . r r r r t r i u i : r u 1 8 !J ' l r c r l t I r r r r" r i e p e d r l z . r p . r l r . r o r l sr i q l r l u u ; r r . r r r n
pr1rlu.y .rtl
JI€lUeurlu0J
c f i u J t l S I l t l r ' ) r l ? t t l J o . l . - s u t tl lul l l r r z . ) J r J l 1 \ u u ! p B ( I g z J p r { ) l l r n ( l ( n r J l r E s r r .})r r r r r r i n d reur EriEI({rl 'Etrrtrrrd rjpu,lgz .)l) lliqrlt
.!u-nl)rrrzll[[
.rolrrinr;u13 oleznBJ
'rtrE ,Ji) ()00 00() I I llJ.I{J I.ulrJlr u J r r r y r r r l l o l s i ; 1 d 1 l 1 n r l . r , r r r r! l r i H J . r . ) p J s . ) [ -IIEJ aJJEIIIIItrlII) lll lIn{[IJ]uoJ 1l-u .)Jt?([uIIlJJs^ - r r 1 n ; sr r E o l o . r Br s , r p ' n r u r [ ) 0 0 0 009 00(] 0()tj gJ purrrn
'(< rltolr:J
r:
JJ?lutlrt!r
Jp
errrrxBru
ptrr{rrl
ulrrrrnlre
o-rlrrud
iiolo;1 rrrJJolsrrl(I pun lurJul.l D 'llrrl-I .{ U Erlrrl' ; ;lrt JJDJJT,,I SI6Z ezDJZTJJIJEJEJ ;.^ ,ltnrierrelii
' i
u u D l p t l l s l o t ll l l i
oiroluo
)i)
( r l + D 3 s D L )U D)sDrqoN SDSUO> <--t-r SlOUllll
lstitfrr
ursuocsrA-v-rY uorINntlvlSvtcttl-Ltnt]
ursuo3stM/
/oJO\Dn urulDo
S N..-
t
Fig. 29.16 Striatii glaciare gi urme de fratturi acopir srrprafafa netedi rotunjiti a acestor roches ntoutonnies. Urmele au fost lisate de ghelarul East Trr-in (Alaska). Gheala s-a migcat in direclia in care s-a ficut fotogralia (foto Maynard Miller).
tirea'in spaliu a unei cantititi energie solard, s-ar reduce encrgia calorici in stratele inferioare alr: atmosl't:rei. ajunii Paralel cu sclderca temPeratulii atrnosfclicrs-ar inmulti particulcle. rnintrscule de praf ce ser\ esc ca nuclci de crtntlcusart-. fal-orizindu-se astfel intensificarea precipitaliilor. Alte ipoteze l)resupun deplasirri dc pozitic ale continentelor in raPort cu polii, llrin care tlir-erse portiuni de uscat au ajutrs '*i far-orizcze dizvoltarca calotclor glaciare. O altir il)otezi presupunc cI schimbiri survenite in t r a i e c t o r i a c u r e n t i l o r o c e a n i c i . r r - r a ia l e s d t r i erea sau blocarea crtrt'ntilor calzi. de cxemplu Gulf Stream-ul. ar Ii provocttt al)aritia unor clime rnai reci in regiunile sullarcticc. \''ariatiile orbitei ter{'stre. care rnotli{ici cantit:rtea tle encrgie sol:rr[ primitI Pe Pdmirlt- att f o s t d c a s e r n e r ] c i lc o n s i d e r a t c d r c p t c a u z c a l e glaciatiilor. Eroziunea
rnuntoase pe mari portiuni contincntale in plioccn si la int:r'putul plcistoc{'nului. ca si bornLarca amDlir a intcriortrlui continentelor ( i n I l l a r c e p i r o g c n t - t i r - A ) .i n c a p i t o l u l 1 1 a r n cantistabilit crri muntii l)rirnesc rnari tnli de llrecil)itatii. Ilfcctui conrbinat al scirtlerii ent'rgit:i solare;.i al crt'stcrii altittrtlinii contincntr'lor a dus la aparitia urror in clirnc nrai reci. cu prccipitatii.p,rrit,'. rcgiuni contincntalc favorabil(.. cum ar fi Pocli;rrl larrrcntian din cstul Canadei si Peninsrrla scantlinar'5. .\ceastd inotezir rnixta asrrpra cartzei glacialiilor s,' nunr.'ste ipotezd solar-morJ'ologicri. O alt:i ipotezi importantl si larg acceptatir atribuir. aJraritia glaciaqiilor urrci rt'duceri a contirrrrtulrri rle biorid tle carbon tlin atrnosfcrd. ]lolul bioritlului de carlronin trlrsorlrtia ratlialiilor dt urrrle lungi si" irnplicit. in i n c i i l z i r t ' a a t r n o - s f c r ( . i "a f o s t s t . u t l i a t i n c a I i t o l u l B . S c a y r r e c i a z i rc I i n c a z u l r n i c s o r i r i i la 1l a proc('ntului de biorid tle carbon tll'rt atrnosferi. care rlst{'aclrnr dc 0.03o,o tcmperatura nredic a suprafetei tcrc,strc ar st:itlea cu alirorimatir 4'C. O ascrnt'nea rt'ducere a continutului tle bioxirl dt, t-.arlr,rnar fi pu trrt contribui. intpreund crr creitclca altitudinii continentclor. la tlezvolt u l ' r ' i t ( ' i t l { ' t , ' 1 , ,gr l i t c i u r , . . 470
Relieful scoartei terestre
exercitati
de ghetarii
de caloti
La fel ctr ghetarii tle tip alpin. glrt'1arii rle calerti ert'rcitir o imlrortarrtii actitrrtc tlc t'roz i t r n t ' , D e p l a - s i n d u - s el c n t " g h e t u r i l t ' z g i r i t ' i i toccsc intt'ns roc:t tlin talpi" lasintl irt ttrrrtir masc rotuniite cu lltllnerlrast' ttttttI ltlttrttscrrlc de eroziunt'. Zgiricturile ( striuliilc) urrneazi -.enstrl €{cncral al nli'1cirii ght'tii ( I i g . 2 9 . 16 ) . p r e z e u t i r r d u n c o r i i n t t ' r s r : c t i i schin.rh:irilor rlc dircctir'. I nele daiorate tipuri tlc ro(-'i atl fost sulicietrt tle slabc pt'rrtrir a lrcrnritt'forrnaren un{)r iatrttlri adincr. .,,,rtt i. fi. tlt' pildit calt'art'le tlr' pc I nstrla Kellcv. din alrropit'rca rnalului su(lic nl lacrrltri I'.rie (fig. 29.Ii )' C i n t l n ra s a t l e - g h t ' a 1 [c o n t i n r ' ; i f r a g m e n t t ' r l t roci tlure ;i cttlturoasc PC car(' lt' antrent'azi irr rnilcart'a ei pc -.trprafata rocii rlin talpi. iau nit;tt:rt o si'rie tlc.fisrrri curle itrbinate pe tlirccti:r dt'plasirii ghetii. \ccste {isrrri (thatter itarks) ca rii f-l()ltrrilt in .formd de scmilunri ( rrcscentic gougc.s/" crt cttrburn in s e t r s i r r r c r - s "s i r t t i r l t l i c a t o r i t r t i l i a i d i r e c t i t ' i de mi-.care a ght'tarilor ({ig.29.16). Prin frecarta de roci a Particul('lor {ine tlc argili" unt'lc roci foarte rlure au cipirtat suprafi'tc l u s t r u i t c . D o v e z i l c d e s p r c t ' r o z i r r n e ag l n c i : r r i toati tlescrise ntai sus pot {i intilrlitt'in Ii obser' Irartca tle nortl-est a S.t,. t. f',le pot latc pe al)roape orice suprafali erpusii rJrr
erlsncal JolauFaq eialu.rdns BzEaareaBrl a.re.r lsnBur un ec arede lg 'uBlpuual rnlnlnJs luarrru€rrol 'FlC ur uorAa ulp lnzgr ra{se rnun uauyFurnl 6l'62 "uoz
FlrFre EJ PurrrE-\ "qJor rp olurru8eJJ ap ur8oJrlJ J r l s J r u e r r n ' 1 n - 1 1 r 1r . r e r e o l e r n l u o e u 1 c l a i a ; -urtlns ;rd ap nes rolueirqB Barrdot urp gl€l -lrlzJr gdB nc aleluarurle oltrnlr cp Jsndclr 'rrnirJlJrd nes lrndrsru ,rrnlrur lS eleuos 'elr8re ulp aleruroJ rlerls urp pullsuoD -- alDJ -{t1ot1s altzodap : JIEdrJurrd rrroBaluc enop 'roIIJBirqS BJlBlr-\rlce r1c JrrrrosB Elsrxg rlsurrJs ur sntlap arlrrtdp IErJJluru.)p Jlrr -ndr1 a1eo1 EurrrJsJp e nJluJd JruJJ.\ plJltur ap trso[oJ rtsa rDDnIE 4zodap rp InurrrrrrJ
IrunriJa
'(8961 '{ro.[, ^{rN '^{ou PUE '(( eaJuarJsrlrrBg arIJ >r 'ra1qerlg 'N'y gdnp) 'E!d l.roieqB ep ^BlalaPoursrorurlE Pluauruaord 8I'64 radrr11
nE erBrJBIS alatrzodap 'udJolsIJ[d uI .]lolEJ rp rlrJJdorE 'y'rl's urP runl8Jr rlrJll rrI 'rlEJgrlErls JlrzodJP urP undruor as elutr - u l q r 1 - . ( a n D ap u r J a d " 1 1 1 1u r p J l r E d J r u u l u t rlBrrrroJ lurs rl€ \ rp rolrruirq8 alarrarolg '9tIe 'luaudolarae )turouo)'! puD '(olrt6 lotusnpul .{o a1n1q fo tuautndall oto;) errg rnlnr€l I€ alpns 1n1urugturl ',(a11ayulnsured opieaqtep rasurueaunrire qns raJlBJur rriurrlg LI'62'ElI eledgs'gaugpu ap t;nu6gqoarr'apalarr
BruJn ur
Pl0lBr ap roluBiaqt elBlFzar ololrzodo0
'rErJe[F JrlrJl,rp IurJ.]]r?ur rp JlEInErrarr clrr;undap ri lecnf lru-l Jor '(6I'62 'Hy) llrunrrB un urolsJrp nJreturoJ uI rriaqF e;rrmricu ur.rrl ;r1etIe s oru uois.r.rtlop JrrrJoJ gdnco ('V'if'S) ptosruurl l n l ! ? t s r s :u p u € l u r C 'epBuP) urP rJrru rJnilel JlPJEurnuJVrJrl€rJ - e 1 8 e s n d n s J u a c r r J r u B - l ) r o ur i J u J d o J n J J l r u n - r B . r .ur 3 r r n J E I J p a l n s l n r e d e n e ' r p [ r u r l s p r ) u r u I ' g 1 r F u n 1 e E { u r o J i fp r r n J E I r u n J e u r i r r o J a u r z u r l oa J 1 s - J r PU J B T J R lS n]rJlJ[] Jp JSeUrrrrrd OCrproU o l J l J d B J € l a s r q J u l ' r J r r r p e J J E T c E [ or ra? . \u r ] e r r r - r o l s u u r l u - e 1c - r t r . r ; r r i a r l H e pns arrls e;rese1d.r1r nl e1;1urud'JlrlBr-\nHrrlJJ.\ rp \ JlInur rBur nel -srrJ rJrv'JIrr{EJJ€rrrJr alrlurar; -srrJS }saJE ur >lroI ,trrli ItIP r)[Irrl-a31Dl Ilrlnluls \ FIrJt) Ilrl!-,) ta?utg '-l Jp Eurro.I ur rrrrpe Jnln un pugdg.^ "r le-\ J p re i; rtrq r nu ll Jo lE u Eul.rs-B u lro tl -uroJ rs Blol€J IIilpuoJ Jls.)JB u1 'rralirna e p e r i c J r r p n r . r1 al e r u r l I q - \ r . i r r n u i u a z -Jrd Jp glElIItJp.I ra e;r.retrtrc rS gle[rrrp ur.t gieaqF ep eseut rer 'E(lu[s er; erl1el uI[) uJor r p u n o l J l J u n d u r . r r e r l u l r Q; 1 ; l o 1 u c r P J I n J F J rriu.recxa ;rlaSurrn lurs JunlzoJJ Jp .)JoIIIur JurroJ JJsJJlrllJrP rlrrulJo(lulr rrlttl llnur 11') '(.taqtaq ap r.t1turcIssdduuolrrotu ) saqJoJ zJJu€{ InuJrrrr,)l urrrl pcor Jp alL\ - o u r J l s J J e E z B J r r r r r J s . ) i[l); t o l o r J e l r ) ' J l r r o u r e ulp ernlp[ ]rJrp gt(lnr({u rEtu ri gseof;nr ' g l e 1 n ; q a r . r r rJ l s r J S l l ( ) r n i 1 o . r " ; l u r n s S r J n r o l ( { s l n u s u e i u . r q o Qa P u n ' ( a a 1 l E \ e u r p e r n l u l ) Frrllul ElJl?lr?JJ'(ssols Jluoure urp BJnlul) rrnirruS ri rriur.rls llJ !ipJurdns o purlu:)z - ; r t l " c r 1 " - r r e l J E J E Jg l r z J l J r r r i g l r f u n l o r a l s a e f u . r r l ' cu s u l i l . r p J S J r u J . r r t l s r r r p B r r t e r I ' ( g t ' O Z 'By) rrBrsrru rri rolrrniaq8 eaunlire urrd .)1€lJl)ourEPrlo:- EJor JP rrgurds ad uasape retlu r;.rer.ruyi;unrzor.r op ouruos olsecy 'rjll?zr.\a grreosrad eJrro op olnJsouncoJ g rort'JlEJqrlrrJpr ElBpo rel'FJnp Fcor
". \Gheati
',,-__*->
'-]l--.--..-.----,-.....-
1
'\
',t..t'S
\. --.
\ \'...tu"tt'
t a,
'\
-.,\
i.G
8C, LM, A, D. E,
T, Tunel R, Riuri despletite C 6 , C ' i m p i ef l u v r o - g l a c i a r i de sandre l"
Cind partca I'rontali a t'alotei s-r stabilizat. subglaciari dau nagtere rrnei rnor'lirlogii tipire.
iar
gheala
nrt
nrai
Fig.
472
Dupi
retragerea ghelarilor.
29.20
scoat[ei
terestre
apele alirnentate de lorentii
apar la zi forme noi de relief cale s-au forlrral -'ub nrasa de glreali'
Forrne rle relief dezYoltate la periferia
Relieful
inainteazi.
D, Delti KD, Kami deltaici L ! n r ed e t i r m I F, Fundullacului CG, Cimpie fluvio-glrciari de sandre 5, Solle
/ v 1 T ,M o r e n i t e r m i n a l a MR, Moreni recesionali interiobari Ml, l{oreni MF, Moreni de fund Esker E, DR, Drumlrnuri B-
B l o c u r iC e g h e a t i m o a r t a Lac rnarginal Arsberg Delti E mi s a r
ghetnrilor
eolrtirterltali.
'-1euolsay ?JiJJ o puruioJ
ecrarraroru r,rn;u1 g7.67 .Blg
u l J S l J c s l r r s e t r r B r I l l l J J t J . i r e u o r i e l s J J r r , )t t -()nr 1r\cJrJ B eJolsJJu ]nJ1sr;Jrur lnlu{r.rI
' E l o l u J a p r o 1 1 r e i . r r 1ei r i r r e t { s r p 1 u p ; o . r r de . , r a 1 e . r ; r r r r ,rir r o q E . r l Jl rn r [ r u J r r I t F I . 0 ; . 6 [ . ; g )
' /.ta.lrng lurri,01)r') ',tt oloJ) 'rrrsuolsr-1f, (.y.f'S 1n1e1s) 1:er1 -Ilg tnlnJBJ E lsJ-prorr rp uolred urp BreqolrJlrrr B{raJou rtzDazrJalJEJuJ ! salltd:i pltD sqouyT Irrnrsa.rdap !I6"JJB .ol{ rarm li oiuarrrureo:d r;rm nJ tunle,{ [n]arIJ]I IA.6A '('-l
tuopJv
'f
*e* '!,V.i
:;:ffii
?'
rol.)rrJrotu nrJlrrrrar uIJ([ .t(lol rop E JJrul.!]uJ .;qq) rlrna .)[) Euoz rrJ 'kt'OZ Juo4 {rn nr ,)rr?.)Jg'l(loI rreur .rp .)lJJs t)-Jlur ]l?.]uraur u u iurrli E J l n l ( I B J E r J p u l l r u o a J , 1 rn s .rJds plE](lJJprrr prrrrJ rrJnqJnc EJlr?lr\J \rro;) ' E l l n r r u a r f r r n . t q u o : l o g ( l r I ?l r s purf .)[EurruJ.r] JlJuJroI\i '(te'Oe .;y) (.r'qrlutiodot alnaq p u o q o u q ) ( a 1 1 g s )r r r n r s l r r l . r l r r i . r i r r o r n u r . r t r r t l I J I I T Tn . ) ' l r J n l p \ " . m r l l { r . , . [ , t t l J J ,'r;l,,lo"lrour FlrlrrilrrE {) }u.}JnJ [){rru rrJ Jrtr{llJlr] Ji^ tJ . ) u . ) J o t t J{ P J O I I J n I J F I ' t l t r J r l [ t l . r \ . r l ) ] tl , r r r . \ E _ti euiJn urp uJliJJe i l r r ) l s , ) r ( 1 . ) [r)l r u r l i . ) r r r J o J . ) p l r r J q 1 r 1 1l r J . r : u d u u u . r l o r i r . r r i l r ; 3 u r i r r - t t l s r p q r I n 1 1 ' - o l o r r ru t ) d JD u d l o t l r q IulnS;r"rrr 'soBnr uuurJour rm rzu.)rrrJo.; iulroJ .r1i 11iar1S uarrri-rerrr a I Bzr:]JInrLrnJE Js,r.) lil r.rl 13 In- It l.L, '.) l s J ( t oJ J ! - i l u s u r r t r l Ur . l J s - u i e . l q r ! , ) J l l l l t i l r r u , r t [ . t t t r B - r t : i l r , , r l t t t t r l , , l r. , s 1 r 1 . , r 1i ,l .r tJ ( , r J . r l , r, , , . , . , r 1 , r . , e J ( ) J J [ ) ; 1 , r l r r . r u r E u r a '1r J 1 1 r !nr ] r u . ) J t t r . ) J u r p . J o l . i d , ) r r r uP l J Jl9lrlrn?J ur EZE.)[nurlr]]r .)s ,)JeJ rrr InzEJ rrr J]rr \rr{).) 1n1qrlu.r .'nrlnJ,lr,) E [ ] E J u n J L ] . r 1 s , r 1 e 1 . r n d l n l c r J . ) ] l ? J { . J . n . }\ r r o i ) s u r J n r n u n u l ? J J l r J t l u r u r - l u r o : , I J . r : l t ? o (,l) J t : t J - u ; i . , 1 r ' 1 u r. ,r r r r r u ; l u r l . u n r l . r p n . r l i .l r. \ r l . ) \ ' { ; ' u t u e r i r ; r p : r ( ) 1 t 1u) r n } - s r J E E , i l E l r l r ( f E l s R \ r 1 1 ? 1 . )r rp J I t q u r J l r r s u ( ) J .lpeorrltl rs lElsr\.t ne,.rlunlrotIurr urlrtd rerrr nEi- ]lnrlr ruru rriunlllnlJ lnJr-oun3 nI] J()lrrp] - a r 1 ) i t l r i r r n r . i u . r . r o 1 s r . r 1 r ir 1 i ' i . r g ' , r u n r j u r t u l S , ) p ; ) l u l J 4 l l r . r i . r , y u r d n sl r . ) . r . ) J l t l ) . ) ur 1 i i r r r i n r ' E l J r { o q r r i r r n r . l u . r r . i i e . r 1 e rl r l J J n l ) r r : r r i ; q B u J r r { l o } J p r n I n u r ] t J l ? . ) r . ) ] s . ] J .Js J , )\ t r t r i g i u a q : i " , ] r r ? s B r r rl p a l r r ; d o : r € g r o _ \ . r i . r 3 t r r t l n s r o r r '.)Juur rurrr alsa qfe;q;l Jp rrrsuuru .rrnsu1d.rlr .,I) Inru lr,r rrrrJ rJrilt]\' .r.)loluJ 11.)-tt?Jitr.u u t r d E l u s u T t l , r pg i t r . r q B . ) p u J l e l r t u l l J t l J q I u r r . ) J]:-.) roriPlqr e.)lElrsuJlur prrr.l lnlu.)ru - o u r r r r a r e r i t . r t . l r i t : n 1 r s - . r u r r o r j u 1 " -. \ r l l l l J J . ) l s . ) l r r o q r o r e J l u . r J E i J r [ ; l r . ) r r J u r . ) s t ;. r l ) qlrJJ(l()JE lurirerl .rrrnri.rr o elrrrz.rrd ,.. eururEurpli.rlti'(0e'6;'5q) g . r r 1 : r r d s . r .rr: : , r r i t l a ul rlrrJlsrxJ .rlrrirpuoa luerrrulp\J rls IJlrr ols.) r?loleJ;rp rrrei.rqH Jp Jlrlspl .rol,rtrzor{.rp erirzo
.)lIUIrrot,rr
ttr Iu
g JJIuI
IfuI:-oJoa llI[)JIn
rrr
iclSugindu-i-sir altrupt, forun povirnil ghelanilui lruntia rnat din depozite lluvio-glaciare, povirni; ctr e,.tt' runo-.t'^ut in limba engleza sub numele de ict,-contact .s/ope. IIai in -spate. tlincolo de nr{rrena terminali sau frorltald, pozitia untli fost tunel prin gheatA cstc lnarcatA de o c r e a s t e l u n g i 9 i s i n u o a s l " n u n r i t i e s l c e rs a u d s o r forrnatI clin nisiJruri .;i pietri;uri aduse rle gheaga alc[lntrucit torentii subglaciiri. tuia laturile ;i tavanul tuncluiui. 1a disparilia t'i a rlmas cloar depozitu] adus de riu ({ig. 3 9 . 2 3 ) . - { c e s t c f o r m e d e r e l i e f p o t i r ' \e i r Fig, 29.23 Esker pe care s-a dezvoltat un inveliE d e atlesea lungimi rltt rnai multi kilometri : in soi si vegetatie caie mascheazi materialul detritic din statul ltaine tle t'xemplu pot atinge 160 km' t ..s. Countv, Wisconsin, S.U.-{./foto interior.'Doige l. nele tlintrc ele apir rarnificate' in motl Ceologiral Srrrler l. similar despletirii apelor ce lc-au 1'orrnat' f)t'oart'ce t'sker-trl se compunc clin matercliei' sub forrna unor fisii rnorenaice. .cinri- riale foarte poroase (rrisip ;i pietri;). tlrenarea fare nrorenel()r terrnitrale" Ilulrlit(l ntorene rapitlI a apelor poate impiedica cresterea rpc?sionole (lig. 19.20 ;i 39.2f )- care sint, cojracilor in regiunile lor mai inalte. cartr tle reguld. ..ub!iri. tliscontinue si. in general, lasd uneori irnlrresia ci au fost defrilate (lig.29.19). l)aralcle ctl tnorena terminalri. in figura 29.:0. '1 tlistingt'm in fala ghclaDitt \-arietatea tle forrne a reliefului drr r i l o r o c i m p i e n e t e t l i s i i n c l i n a t i . - h , s t eo c i m p i e actrrnulare glaciarl face parte { drumlinrtl f o r ' ( o u t u ' a s h n c t e d i " s e r n a p l a i n ) . o coline alungite. rotunjiti ;si Jlutio-gtaciara tle sandre m a t a d i n d e p o z i t e s t r a t i f i c a t e " t l e p u s t ' d ea p e l t r n i n d c u c u p a u n e i l i n g u r i r [ s t n r n a t c . D r l r r n linurilr, sirit fnrnratt- din till glacir'rr (fiS' c e - s ea l i m e n t e a z d d i n g h e l a r i . - E . s t er ' o r b a . i n c a r e p e t l e j e c l i e 29.2tl). aflintlu-se irrvariabil it.t1.-o 2r'rni -siturcalitate. tle mari conuri cle p i e t r i n i s i p u r i g r o a s e t l e s t r a t e ; i a t i i n s -p a t e l e m o r e n e l o r t e r m i n a l e - q a l l r e c e t l e p u s s-au t l c ' " e m n e a z i . . f l t r l i o g l a c i a r " A i l j e c t i v u l s ionale. ll)le apar de reguli in grup-uri de ;uri. a d e s e a d t ' p o z i t c l e s t r a t i f i c a t e c o r c sl l u n z A t o a r e ' pind la citevi sute. Axa mare a fiecirui ilmmlin cste paralcli cu direclia de mi;care a llari ape crtrgitoarc ieqeau la zi tlin salcriile sapite in gheal[- mai ales in znnele ghetii ; drumllnurile -sint prin urTa1c intlrepunde calota tler enise stagnantd pc rrlulti iut" .p." rnorent'letcrminale. iudicind sensul T u n e l r : g h e t a r u l u i . f r u n l i i kilometri in spatelc dcplaiarii ghelurilor. Stutliul compozitiei ;i structurii drrmlinurilor a dus la concluzia gcnerali ci aceste rnovile -q-atl format sub fel de ghcala aflati in migcare. printr'un actiune de zidire" in catlrul cdreia -seastcrglaciar6' neau mai rnulte strate de argili Ace-"t lucrrt nu era posibil decit tlaci gheata atit de mari tle tletritus, continea cantititi t r e b uia l6sat in urmi. llai incit surplusul rnult. pentru initierea acestei actiuni erau protrahil necesarc unele nercgularitarti ale
situat la sud de Sodus Fig. 29.21 Mieul ilrumlin (siatul \e*' York" S.U.A.). prezentind a inclinare de la dreapta spre stinga. indici sensul de deplroare -a .ghelii ( f o t o I I o r d ' s f o t u r n l S c i e n c e E s t a b !i s h m e n t , lnori-sud) Ne*'York).
474
Relieful scoarfei terestre
suprafetei terenulut. intre morencle terminale . recesionale ii interloltare suprafata lisati ele gheluri este. in general. acoperiti cu un strat de till glaciar numit morend de fund. .\cesta scapi neprezentind trisituri ade-.ea obserlatiei.
96 'esrqrsap arrolnJ ep JolraJut -urig lnun rB EsrrlJur aJBolnJ ap rorradns leJl€ un-Jlurp gllnUlsuoJ elsJ BAJua rrBJarC 'Irotr aeN gBull ep reltulH cu1 gnun alallzodap urp (a-rrur) atauaqnr eyrF.ru ep uorluu6g SZ.6Z 'Em
&"
i"t' "" _# ' lii;,
,'r:iffi
aP asDtal JrnJrlsuoc lpA rJun InluusJJ,\ rs Ftuerrguls FieaqB rp FsBru o Jrlur cseurB.r JlrrrundJfl 'aJl?lldp auDy i)]rtunuap ,JlBlozr ' J S P O I J n OJ T U J O JJ l i r U u r n J u .JBI rnlnl lurs -s(5 rnlnlJ.\ru JLtlFzrrnds;)JOJ P J J J T Tl O J d s B U n p r l l o r r J d n s e J } J B T Ip I E l u r z . ) r d r r p J . J I J I I J C I ' J S r ? o u r l s g l u rr J J p l n l u l r J u u r r s e l B . r p u l ? J u r IrtlrJ llJ '.rp.r1orr Jp rx.)rl\J lrns JJI?rJuIn: rrnrel ulp Jlrur \ord rlnd{rrrJ .qiu.rqii ap lerls un nJ lrJJdocB JlsJ InJel purJ .uuJer Jundep Js Jr€r 'gug glrBre url) Esnduot pul1l Psrqcur oruOInc ap trrirlns ur!r; rur .i?rJtsoJB rllru ErnlxJl nJ 'p[eJ durrloue .)p rr.runt{ap utp ElrnlFrle purg 'EsrrIrsep ;tr€olnr cp .FS -eor8 reru €l6lJ * rre un-rturp oirr.)undJp Flurz .Jrdor eJ graprsuoJ JS .plenpr-rrpul E rre-r rr€or$ Brrpa 'rqcJrrd rrerrrd .(SZ.OZ ...U) aotDtT JlrunuJP 9STIIJSJP nES -aJ€oJnJ ap aiueurallB nJ 'plBuBrlnr
***
-w
FSlr{JuI 1er.rrrag ul Jlsa EJnlcnJls'at$nJDI-|tJDlra Jlu,rurrpcs r r n l r l s u o J ' r n 1 n c e 1J I E r r n q l n l a l a d e u r r l E l J E rrsuedsns ur alrunr-\nle urp Jleruro.J;Fug JriEI -nuer8 nc 'JlBJrJrlerls Jlrzodrp JlsrJV .[rur - punJ rd rsndrp elrlururrpils ls FuV elrBre r i p rers InrBI rolrruiaqF erirrudsrp rede l{lse e d n g ' l e c s n a d o . r l r n u $ r r 1 (l r) i r p u o J u r r l u r u l o J JolJllap oiur,rrrd ollnur retu rlrJ ur rreolFu -ptrrose'atnttnlB allap aluur8ruru rrncul alsaJe ur rserrulsuoc rolrruiorl8 e;rrrrlol urp ErfruJ-\ -ord ude nc JlBlrrJrurle JIrJnrU 'roy.rde rolau -adurnc 1 n 8 u n 1u - ; p a s u o f r € r u r l r r n o ( ) l u r r d n u s 'luBSra.\ ri gieaqH rrlur Ege Js rrBJ lBupJ sof reur lar urrd oFrncs JS rolrrncel ,dV '(f '02'62 'Eg) apudtou atnttoy? rtrtrnl e.rredu 1od gieaqB ap rnlnluorl lnHuny €-ep 'rrirp -uoc rlsrcu u1 'rrniaqB rp rlerolq lurs prou aJds elsr\a lnind g rE JJ rln?,\ 'ereuorsardap E l r o z o E r z € ; r u r J O JJ r - r r J r J ] J P J l l B u r s l J u o z ri 1uor3 lsi)Jl? Jrlurqlo[BJ ap ruiaq8 rnun Ealun$ arlqJ Furlrrrr rnlnuJrrl eluud gcuq erBofglBls ede urp arBrrBlt
alalrzodag
'.rllJtlJll 1 U u . r l e t a u . r o iu r Juriurur rig lrralsrr.rard lrgarlcr'1eluaurHer3r suJlur JrrlJr nJ clrrrnrBaru1 'o1e1d ap sunf -Brpul alrrrnrF.rr ur rBurnu fjdur;ru; os nrJnl 'nll ap ttdu"tt JSurJur raun eralSuu lsaJe rep pp purlJ Jp eurroru'grfpuldspr ruro3:run 16 e s e o r B r l s r q J e O ' r r u n r f e r c e l F r r r E r l € l s u ra r e o r r -alu€ JJrlrr rp JIJurroJ arurBerlul ur purdor8ur 'gseorot q lleod puru Jp Bua'roru orsn1o; 'lnJSounJar ap,roSn'eluoururaord ecgerSodol
Kor'nc
Eske!
,l
I lacustre a materialului Fig,. 29.26 Kamele Pot lua nastere datoriti sedimentirii fluviatile sau F l i n t ) ' ( d u p i F . R' intre o masi de gheali stagnanti q i v e r s a n f i i v i i i "cwie
detritic.
ffi
:""t
1" Fig. 29,27 Stratificatia incrueigati a nisipului depus inir-o delti glaciari lingi North Ilaven (statul Con' necticut, S.U'A.) (foto R. J. Lougee).
de deosebit de .cint greu kame de teraselc alurionare, dar rnajoritatea ka-melor conlin depresiuni nedrerlate, Produse prin topirea blocurilor de gheagd. Fiind riin nisip gi pietri; foarte bine spilat "la,lit" si sortat. kamele prezinti de reguli s_tratifica1ie c:rracteri-stici deltelor (fig. 29.27). 476
Relieful scoarfei terestre
Fie. 29.28 Strate groase de nisipuri ;i pietriquri fluvioeliciare pe tarmua nordic al Long Island'ului (SUA)' e*ploatut" pentru a fi utilizate in construclii si terasamenre. Stratul de culoare ilrchisi de la partea superi' oari este till glaciaro ilepus intr-o {azi de inaintare a ghelarilor. Materialui grosier dir,rprimul plan este,{ormat ii. Llocuri eratice, rostogolite din orizontul de till (foto A.
K.
Lobeck).
Aspecte geografice ale reliefului glaciar D e o a r e c eg l a c i a l i u n e ap l e i s t o c e n i a a f e c t a t 'EuroPei 9i Americii o m a r e -Pf a o r tme e l ea de relief rezultate in de Nord. urma actiunii ghetarilcr prezintd o importanti geografici funclamentali in ceea ce
'1r()I _r\JlJ rs uruE \ -y,isrrua4 'orqg al.rluls ulp rlrr lurs urn.rsrrl 'dlerJlsnpur auoz ti treur oiero rollnur p ptlu nl eJJ€uorzr-\rrrde 1.5tse Js-nprrJJn'qrsB 'rraunrl.rp JlsrcE ur aludgs rrninrl urp oluri -rrrorl y lorl gde ;p riplrlrrec rruru uclurr:rluur .il) l.Ursu nc lnlrlurn ne-s rJrrrpu JJurJuloqeJd .)lo.)\, 'qrrr?r.)lqlrs ridr: Ellnur rllE \ rpun J l J U o . l t ? J r r J r i l J S l.l) l r n l u o J . ) J E T J E I J - o r _ r l l.l)Jl r J - ; u n r i . r g ' ; r 5 r n l u 1 . r u r r r r . r 1 e z r 1 r 1 nq 1 o d J u g n r r u r I r J a r r r n d r s r 5 ' ( l ] ; ' 6 i ' ; - r yr . r r i . r u . i l s r r o ; Jl)
JIIIJJIEIU
Jl)
llFlllull.r
lJtlttr
l.r.lllnslst: iJLllii
- r ? l i i - { } r . \ r r [ .Jr l r r < i r r r r ..ir < [. r 1 r r s . ) J . ] y s . , r s r . ) r l r u y rup lnsrrlJrd ri lndrsrl'!rJrirr{lu()Jr .).r_eolu.\ ,)ru{lr o np ,rrrrlui;*-or rrry ,r1,r1lzor[.rq ' { ' t ' - t ' S i l ? } o s . } l r t l r [ fr F t r l i t r ( [ r \ - " r , \ ! ( ] I ' s r o r n l i l ' a r r r r [ ) u | . ) [ , ) 1 e 1 5u^ r l ] ; g r r r . r r r i e r e . l t t F - u J s1 s . ) J uu i ; r 1 d t r r . r x ' ,'1r r u n r l J I I ? , r l o J r r r q sl r n r r -.lJJ.l ; rr1:trrirorti rurrr JlJ.j .)JlurI) i)I.)trll !)In1 -rl:-Ii()J
t?JlsllilEI
Jur;.ir.lo
Jl!
Is
JJI]IJl?[o--ttt rn$
'111t .,1i rttlrtrr;i .)lrrour ".r1.rud flTB ol) .)(tr ' r J E Z , ) i r pn . l l f i J d J I u . ) t ) r r r i r z o r i 1:.r.r1ri r J n J r | l I J r t t r r s r u n r s . ) J ( 1 . I l' r J r l r l . l . ) l l)1 r q l n : r u 1 t i ! i t l l l r { l u n ' r1 , ; ' . rt u l l r r , r l r rz r . r . rl r r . rr r ru s r ' : liru r t : . r s e o . r - o l E \ . i . ! t J J , l r i s ; ; , r 1 . i r r , , zi l r l r J t l ' , r 1 r r r l e l i r : . r 1 r. r r i ' l ; n 1 q s u r 1 r i r , : , r ; . r . i 1 ' q r r L l p r . l r i r :n . l l u l r l . l l r : 1 u r \: r t z J l r . ' n ! l r l s r r r l Jl I i i r r r l r ; o l r m l o l r t t r r - i r o J . r r 1 r r r i t l i r r , r i r r r r r i 1 rr:i r n J n u . t . r , r lI u 1 f I n o q i ) J J u 1 ni : l . r ri s r ' : ' . r1 r ln . r r 1 ta: 1 ,irr r u r { J J r l r r r , ) J o i rJr o l r J nI B - \ 'rJnJol(i rs JrlJl(l iiuil7 riI "rfilltlru l? los uJ r iri,r2,rrti ,)f ,liEm.l.r;tlrr lrrrs alolrrHr,,rlrrlr.r.lnJ 'sor1;rrl ,)lreoJ rs lrpultlsr3r rtcls .r1:,rrur.lulF In-[[r] (puul;iu.q.u,r.l u1 gplrri 'ill i ,)su01uI1lrl nES JSeOJnli]lf Jlrunla-JJ ' J r u l u J u r r [ ) . l s r i ; u n r z o r J J p t ? s u . ) ] u r l r r n r i.cuuI {} lrrr lrus ln-\D E efeaq;i gcup lnttlu.; op rs r.itl€tJulF rrrFlelsui E.)lun?urp mlnueJol Iu 'alrqero-r JroaoJ{}J.rour lrrlcadsu ,rp .rricrrrg tr -t1JJu ri ]lJ JIr(lero \pJ lllc 1u1s rrrnllncrrFu pJdns€ JIJIc{g'lnlnruo eJJu}r-\r}Jll .r15l-rrrd
Relieful format de valuri ST curentr ,
rile isi pierd treptat din energia acumulati, dar cind ajung in apropiere de coasti, in zone de adincime micd, aspectul lor se apirind noi forme de schimbd radical, miscare a apei. Astfel, iau nastere valuri puternice, deferlante, gi curenti capabili sd o intensi actiune de abraziune producd asupra coastei. ln majoritatea cazurilor, spre coasti fundul este aproape plan, cu o pantd ugoari care se prelungeqte spre larg. Cind valurile se apropie de aceasti zond in care adincimea scade, viteza lor se reduce, iar crestele se apropie intre ele (fig.30.1). lnallimea gi panta valurilor cresc rapid, iar crestele cad spre inainte prin deferlare, dind nagtere unor valuri care poarti denumirea d.ebrizanli (brealcersJsau ualuri de resacd.(fig. 30.2). Dupi spargereavaluluideresaci plaja este inundati de o pinz[ de api inspumati gi agitati numiti jet de resacd, (suash); acest curent puternic de api deplaseazi spre uscat nisip gi pietriq din zona coastei. Cind forta jetului de resaci se epuizeazi, apa se retrage de pe plajn printr-un contra,curent de spdlare ( backwash ) ; in aceasti retragere o mare parte din api se infiltreazi in nisipul permeabil al plajei, iar parte din nisipul gi pietrigul dislocat de jet este spilat de contracurent si dus inapoi, citre mare. Eroziunea
exercitati
de valuri
In perioadele relativ calme sau cu vint o actiune slabl moderat, valurile exerciti de eroziune, clidind in schimb intinderile de plaje sau alte forme de relief de acumulare. Pe vreme de furtuni insi, cind valuri enorrne tone dc api, deferleazi aruncind pe tlrm (fig. 30.3). Jetul de eroziunea este rapidi resacd,(sronsft-ul) amnci cu violenti pietriE ;i bolovdnig asupra rocilor de pe tirmo profrecarea acestora. Prin r-ocind erodarea desintre ele a fragmentelor repetati prinse are loc o actiune continui de sfirimare gi malaxare, ai cirei produqi se sorParticulele fine sint mirime. teazd dupi transportate in mare, unde in cele din urmi se depun in zonele de apd adinci, linigtiti, forrnind strate de argile gi miluri. Nisipul ;i pietrigul rdmin aproape dc tdrm, alcltuind plaje ;i bare. 478
Relieful scoartei tereEtre
'"
*:,:".
". " "
'1'' , . -'-
t^.,
Fi,he
'*---.
'",i{&
;
#,'
v
d
durl ap gternp gurunue o ed 1,rcnr1u1 .ereorrJlue BrJ cp pi"; grrr-rr1, arirzod o-riur undap os Jluuorlue elerrclerrr elelnorued 'rreur ul orodeur ,Flued arerrr rBrrr erc ap erurl ad ,arielr.rur8 op rairoy eaunrice qns a8rncs es ea ,erBrauc aprard rSt ede ac ednq .r.r1seorerurl rp gieJ gleurlcur aricarrp rSeaace ad 1n6rug-rtrloq ti 1n$rrlard 'lndrsru a8urdrur.crlrlo ufeld pur-\ol oBrEsrr ap 'areurJn e) .a.recaJEo rq8un un qns 1n1af eesape ezuJproqe o oJEJ ad .ralseoc erurl nc
s
alalered eunseplotul luls nu rolrrnle.\ olrrnl -uorg' ( g' g g' 8g) ( ?ut{rtp r1coaq p [o1d ap p auap ) 'urolsace e ?lllunu F[Bratel areseldap o 16 ra 'aretu ards nBS IBJSn ards ecor ap roleluaruBur; earea$rur reurnu nu lallnzeJ €c ore .JrB[ -gds ep rnlnluarncerluoc rode rS orrrgl.rc;ap .^*JMd.-* prrlurl ur .BJesar ap rnlnlaf rlfu"r retu ptrr ' r o l r r n r u r E i r a r i e r n B s u o ce r i n l o _ r . a - o l B p " J r E r l u o c r J n s u o s u r r r n l e - \ a p l e u a r l u e rnlnlelr;rtErx e eareseldag Fnurluoc so:rorrI
ur luulJodtur un ornlrlsuoJ qseru ul uodsuerl ep qurroJ Fls€acu gr oFrlaiur Iarolrl Jnluernc 15 g[e1d ep B^rreq wo,r '1a;lsu alesuldap rolalncrlred [B rerunu eloreru ep rS rnlnuououal e Ercrleruolsrs earelader ep €Iu€es ruauri gceq .rnlnurpi .rreolerurn ala;er8ered urp ynbunl €-op qJrqeroprsuocgiuersrp o Srncred a c e J B . \ as roIrJnle.\ rrunrile erurn Inun-Jlur 9COr ep aleluoru;u$ rBr .IJt) clere{unuJu op ur Jlellnzal ap acgrcads oruroJ roun . ( tlstttltoq) alul^eds ap tualnJurtuoJ rnun^ ara;6uu purp 'ereru a.rds aterla.r as ude aJiut .r^Brts Jp gei.ro; uaungi.re qns rode o.rds /qso.ns) leasn .tld Bruser ap laf un aanpo.rd lE-r rnun aara8,rudg 2.0'g
Jrrlar BrrorrcsJq '(t'Og .3C) rununJ arn8urs raun lndurrl ur rJlJru rilnu nc zec lsace ur aBerlar os-npuglnd rlezJ[BJ .rou rpru alrzodap olsJce epor_J e nrluad BlurrJyns alsa rade eirog 'Epfcler JlrE(U aJSJ pJrrllrzora "arurce18-or-\ng rrdlurJ nEs JreuJJour IurJJlBru Bc .e1ua1 -srzar urf ncl reur runrieturoJ ulp lrntEcl€ alsJ .rnlndturl lnrurei rprrn olor\. 1 n 8 u n 1B - a p o l r q -rzr-\ rrErlrurr{rs rJrur llJJp gJnpord gs pur6 -nJJJrr JJrunlJnJ .gluJI .arnp TI JB eJunrzora rJoJ rrrp rEfrunu leurr()J rl Je InruJpi Cce0
'llrglreJop ea.raanpo.rd u1 purd pqurrqce as rot BuroJ 'ulurpu urind edu nJ Euozur Erlur alrJnlB.r pull I.0g .Fld ::l:l:l:l:::::::::::::::r'i: j ,:,::a:l:l:l::::::::,::::::ri:
I ape3s eour6unl a 1 $ a : cr n l n ; e ne a u r i l g u l p3ulpe pde ul Inlnlen eautOun'l
lue2 riI
r5 -i i o
:
it !"' -* l lz\
r ri , * i p r r l : r j u n g e p o r p r i r t i u n e . r ; lu r n i t a r i l r-rlajri inaintc tle :r ii luat tle rontracirrcnt. si t r a n s r l o r t a t i n a p r l i s l ) r { ' i r l a r ( ' - .r r l a i l l . i ' l i r ' g e q t c , u is e i n a i l i r s p r e i r s ( ' i t t r r r i n t r ' . r , r \ , t ' r ) ( l ( ' s l f ( fr n l t p r o g r a t l a t p ' p r o e r ' t t l t t t i o n. . ; ) . i , . i i r t . i i i n t r - o z o t l I o a t l ' r ] i l r c n i s r y i t r lr l i s l c c a t i ' . : 1 1 'rl i ! ! l { p o r t a t s p r e r n a r ( 'i r t r a n t i t a t e n r a t i n t i l r ' t l l t ' i i c t ' i c c s e t i e p u n c . l i i a j a u t i n g u , s t r : a z t i '-t ; r "l i t r i l r r ' r ) A S l r ' t: c , l e l r l . t : r ' l t z i i : l l r , ' t t i c f ! l .
Fie. 30.4 Valuri de furtuni deferlind in dreptul unui tirm tormat din material nisipos slab colrsolidat. i)atoriti erod:irii falezei. au ibst afectate construcliile la Senbright in statul New Jersey (S.U.A.), Barajul pe piloti de lemn (dreapta) n-a putut impiedica eroziunea exerritati de valuri (foto Douglas Johnson),
Fig. 30.5 Cind valurile se apropie sub un unghi oarecare de [irm, jetul de resaci gi contracurentul de spilare deplaseazi particulele de nisip gi pietrig pe traiectorii arcuite de-a lungul plajei.
Refractarea
Fig. 30.6 Cinil valurile se propagi oblic fa15 de linia in zona de spargere a valuriloro cu api tirmului, pulin adinci, se formeazi un curent litoral paralel cu firmul.
480
Relieful scoartei terestre
' ,','-rti lrrtt; : :
rrrrnr it r et r ogr a d o r t" ;'a'l v s g vtl Tleti ott ) . t t n a i t ! ) r { ) ( r i ' si r ' g l t t r l l r l c l ' i r a r i r ' p i a . j i i c s t ( . d c r i t ' u d e r o r t s l t i | ! o n e s h o r t d r i . f t i r t t rt . D i n . a l l z u r a l r r r i i o r s i r i n t r r l u i l t t t t tr t t i t ' . n i r e i r rI a p e i c r t ' 5t r ' t t s o r i r t a p r o l r i t ' r e i t t . i rt 'r l l t i i r r i . '\ccsl srrrplus de nyrir t tttrlt sit st'scttrg:i slir(' rr r r i r t i a r r u l ) r ' i l f a t aa p e i . i i t i l ( ' ( ' s l ( 'i ' c t t r l i t i i r - r n a s t e r e t i r ' - a i r r n g t r ii i r r i t i t l t ' c o i t s t i t t l l t { r t r e t l l litorol, a citrrti rlirt'ctir' ''stt' rlt'r iatir falr:t ile c ( ' a s l ) r { ' c a r t i r a t t ' r i r r t u l i l i g . 3 ( ) . ( r ) .D a t : t i condiliile rlt' r int si valuri sitrl i'avoralrile. a ! c r . s t c u f ( ' t r t r l e l r l a , s e a z i la t i t r n a t e r i a l u i i r r suspensie" eit si nisiprti tlt'ltc fitrtrl intr-rr rlirecti,' paral,'litctt liirtttrtl. . \ t i t r l e r i v a r i t ' 1 t i a i i r . t ' i t g i t r u r e r t t t r ic o s t i t r tleplascazd particult'lt irr a(r('ellsirlirr'cti,'. r e z u l t i n t l t t a c t i t r n e c o m b i r l l t t t i a a c c s t o l " ai n transportui materialului tletritie. {lurentii de tnart'e cortstitttie rrn alt tilr tle mi;care a apei. carc l)ro\'()aci tlepla-sarta s{'iirinr[turilor tle roci litorale. Natura ilcest{)l' curenti este r--rplicati in capitolul 6. Ei sint deosebit cle activi in golfurile inguste ;i in estuare, dar nu prezintI tnare imprtrtantI se lrrezintir in in regiunile in care !irmul t l r e a p t i r . linir. nproape
valurilor
Schimbarea tlirectici tle propagarc a lion' tului r.alurilor" in cazurile cind acestea se apropie de linia coastei sub un unghi oarecare deinclinare. poarti denumirea dc reJ'rac' tarea ralurilor. Principiul este ilustrat in Iigura 30.7. care prezintI o linie de 16rrn cu golfuri fi promontorii. Pozitiile succesir-e alc unui val sint indicate de liniile numtlrotate 1.2" 3 gi asa mai departe. In zonele cu apd adinci fronturile valurilor sint paraiele. Pe misura apropierii de tdrm incepe insi si se resimti efectul de intirziere din zona apelor pulin adinci, nrai intii in portiu-
lndurrr ur oreoa.r;urrd gurnsuoc as Jolrrnlel ur8reue pleol adeorde nes 'gleol llcuJ 'llnu op llls l1ip1 e-s ounrzerqB ep EutroJleld 'elslunleru ap nlp€ls ec €roplsuoc aleod es orBc aulrBtu rolezaleJ € DreturoJ ap InlcIJ urp gdere eace pturza.rdar 3 '6'6g ern8rg '(et'og 'Bg) 9 z a 1 e 1r ' I P o ^ r s -etu rrncolq ap r.rapurrdsopnes oJ'Bceunl€ep euoruouoJ15 co1 ne pilqPIrJ atso rozeluJ€ror pceg 'rezaleJE aJepora eprder nc sed ur elllqle rculpu lod r6-nu llcnrtur '(tf'Ot '39) (s,tap1oa3ut8unt1) awpuadsns ?po roun BrrrroJ 'rrtpur qns purultuer 'lndrurl nc gzeeuncs as uud el€ nqle roruc as trn8 nBUB BI Inla^ru
rnlnlaaru rrrolSa.rc nes Inlnlecsn elaqrrre e- ergroqoc ap rrpcSnu roun pllJolep eargde aleod arienlrs Boueruosu g 'ardn.rqe ozeleJ nO alseoc reun Borerrrro; n.rluad alIqBroABJ elraoJ 'tede Inle^ru qns eretu Elued llirpuoc lurs
uI Freoqoc t"-'-t"::r::
ffi
";;"
'c'g1 ern8g ur rlulere lurs alcadse Eauourasy'rolrrnurrpi €alElPuIcaA ur rnlnpunJ InJerlor ardsap 111n rrieurroJul pulz -rurn; oeuauee rolrqerSoloj ezeq ad alurp-n1s g toil rolrrnle'\ IIrplcEr5ar elarcadsy'e[u1d nc lalured adeorde gzerlraJap llcul lul\ep a.Iutu uI nesJ€,\ os 9JBOTUIPOOJeC rJnru '(g'OS '39) ldarp teo; 'I.Inlu,\ ap alePora oircoJ urp laJlse elsa rol lntuord r a d g i e ; r q8un llrunue un qns a p r6 u n u r r p i reu aluauBer; ap rJeru snlrrtap alrua.rord drsru urp gleurroJ '(acntnr an{ atoqs) qt1rttot g8udo.rd os allrnle,r purc lJunle ri acnpord B arelJ€rJar Jp Inuaurouac -qatd psntar r.es ptsraulqnsp[o1d gtrurnuap '1etr es rolrrnl€^ 'grdee.rp arurl u! 'gldurrs pleug PurroJ o rollr -aleur ep arelnrunce o ecnpord os ounrzerqe 'runl -nurrgi eep us Jpull arec 'aprder nrnlzoJa Iaun ap raruroJl€1d e 3re1 ardsurp eUurll BT 'arulurn utrtl osndns luls allrJolrrotuorrl pc aqntu r€tu ap durl Inlecur nc l€turoJ e's ' g l l n z a g ' r o l r n g l o 8 'runlrn3: r , . l u oz rcecgrur I n l n p u n J ps gredsrp u"r raun arn8urs r6ap lndurl .ur 'rolrlro} o i t . r l a r d r e u r r 5 p r { r ? l st e u r e l u n t i le r o l aleod acareoap oplernp Puncs aP rep Purq -uourord Buoz ur aunlzoJa ap riua8u rcturaln
8 7 b
c
E o_
Fig. 30.7 Fenomenul de refractare a valurilor in dreptul unui lirm cu golfuri duca la concentrarea energiei valurilor asupra promontoriilor.
in linie dreapti refractarea Fie. 30.8 Pe un lirm valurilor tinde si curbeze frontul acestora citre plaji.
actirrnea valurilor asupra bazei falezei s-a redus considerabil. Prin rneteorizatie gi prin actiunea ploii. peretele falezei iEi reduce unghiul ca grotek' pantei. Neregularitili marine si liridele dispar. Plaja este acum latd. iar roca din substrat nu al)are la suprafati decit pe alocuri. ldrmul cu faleze exercite o influenti geoirr mai multe grafice care se manifesti moduri. Falezele inalte pot face zona cle coasti inaccesibil5. Daci prezinti ldrmul \ 6i suspendate" eri-qtd putine puncte de acces de-a lungul ace,stor tirmuri care tind sd cle'i,ini ,elaiiv drcpte : singurele porturi naturale se alli la gurile riurilor care au reugit si se adinceasci pini la nir-elul mdrii (fig. 30.f 0, :0.1I ). Condilii de acest fel intilnim adeseori pe coa-qt-a normande a Frantei. cu f'aleze nrarine nu prezinti Jirmurile Relieful scoartei terestre
Fig. 30.9 Evolutia falezelor marine (dupi E. Raisz). ,{, Prin deferlarea valurilor se formeazi. mai intii o mici falezi. R. Cu timpul apar nise de abraziune, portalurir stilpi s,i ravene; se mai evidentiazi o platformi de abraziune Ei o plaje (Pt. Portal; S. Stilp; G. Groti ; .\. NiEi sau firidi ; P. Platformi de abrazime ; Ps, Plaji submersil Pe, Plaji emersi; R, Ravene). C. Cind este atinsi faza de echilibru sintem in prezenta unei largi platforme de abraziune; faleza nu mai este subminati activ.
interes prea mare sub aspectul r-alorificirii plajei in timpul sezonului estival, din cauza inaccesibilititii lor ,.i a faptului cd insdsi plaja este adesea ingustl si pietroasi. In timpul fluxului platforma de airraziune este uneori inundati pini la baza falezei. Cordoane
qi sigeli
litorale
Acolo unde abraziunea continui a unri falezr. marinc furnizeazd cantititi importante de nisip. sau acolo unde nisipul este adus in cantitl1i mari din zona de deltri a unui fluviu. derir.a litoral6 il transporta de la locul de origine cdlre zone mai adipostite. unde r-alurile exerciti o actiuno mai slahi. in cazul unui tarnl drept ce prczinta un golf adinc (fig.30.i3), derir-a litoral6, contribuie direct sau indirect la extinderea plajei in largul golfului, formind o s(igeatd
UI.6g
(tpplr ;iue.rnc) eeruru op rolriuernr Bounricu urp elullnza.r elolrzodag
'(stleg '11 ',46 gdnp) rrod Jnu un araliuu l€nl e apun .rueur Inlaaru u1 eiuang -uoJ trlspd lnlnd e-r$ ogtgcu;pe reur arqlu nc .e1dua.rp ulp InJU 'alepuadsns urrrrEJ JIrDr .rrunzrrqe uurn ur prder aFu.rlar as szaIBJ nr ur^€i un purJ II.0S .EI.{
'(tt,Ot 'Eg) (puolatot awdsn:t) nqol nTrotuout -o-tclareur un ezeoruroJ as 'c[e1tl ep runrfrod I o u p u r n J l s u o c ' € n u r l u o c r n l n d r s r uu a r o u n d . r l r '(St'Oe '39) ( toq arndsnc) atunl ap lceq u1 ltla IotoUI uoproJ un n€s €rllrl o rrrl - S e u u r ' a c r l q o 1 i a 8 g sg n o p e d u r r l r i e l a a e u r ee.ro16orccol cru 16 rnpdrsru e e.rese1rlo1., ap rricarrp gnop glsrxa pul3 .(St.Og .irJ.i [ n l e c s n n c € l n s u r a 1 6 a u na r e c d r s r u o p ? r e q r ) * o l o q u o l u n e r o l i e u e n 1a l e o d g l n s u r o a r t l ' '(tt'ttt - u l p o u r - \I e . r o l r l Inturrnr purr rrunl\'3q) aruru op ,(nq e r e d a s e c 1n;1o8 Uytout ,t'oq) dtsttad ap elrunu qns 15lncsounr ,Iv)ottl uopJoJun nBs enurluoJ ptDq o pulru.roJ'csJrrrl as jlo8 rnun e etle rp rS alred o ap Jtel - l o . \ z o p ' d r s r u a p r q u r l a l s o c l ?. R u r r n B l p u l d ' ( sltds paatncat arcqin)ar aptot! ) liaFps ap alorrrnugtreod zec e tEJ ur 'ro1 apiglruarlrt e1 leosn e.rds clrncre rcJrr{o ep luJS €urJpru aJEI -nurnce op aruroJ elsccv '(nds puns) plDtotll
'Ju.rJBru r.rnlulrod'1d1gls
elrasqo
lod aS'IrJJurW
rnlnleuu3
lnFrrnl
ir,,-r.-"1" t
'a?i::j
qb ' x
e.ap.rarpu?r[JoN
ulsuoc
ad Bs€oJBJIET gzapg
a1o.r-B rl .o.rg
91.69
se ridice iproximativ pini la nir-elul mareei mli,stinoasi litorali cimpie o inalte, sdrati (sattrnarsh) (fig. 30.18). Curenlii de m a r e e v o r c o n t i n u a s e s t r i b a t d a c e a s t dz o n i , folosind o retea complexd de canale sinuFig. 30.13 Sub acliunea derivei litorale, -in regiunea o a s e , p r i n c a r e a p a s e d e p l a s e a z da l t e r n a t i v - nisip (din a golfurilor iau naEtere sigeli d_e_ ailipoetiti s p r e u s c a t , s is p r e m a r e ( f i g ' 3 0 . 1 9 ) . <
scoar[ei terestre
Clasificarea lirmurilor D e o a r e e et d r m u r i l e p r c z i n t d o m a r e v a r i e ' t a t e d e f o r m e e s t e u t i l s d I e c l a s i f i c A md u p l g c n e z a; i m o d d r - r - ro l u l i e . S - a u s t a h i l i t c i n c i clas* p.in"ipale de lirmuri, care cuprintl m a j o r i t a t e a t i p u r i l o r c u n o s c u t e .( f i g . 3 0 . 2 0 ) : i. ldrmuri'ile submersiune. Dac6, are loc o miscare de coborire a uscatului in apr,opierea !6rmului, sau daci se produce o ridig".t".ol6 a Oceanului planetar., lloua "u." linie a tirmului va urma aproximativ linia unei foite curbe de nivel a uscatului. Sub a c e s t n i v e l t o a t i s u p r a f a l a a r - r t e r i o rs u h a e riand este acum subnrersi. In acest sens trebuie inteles termenul de 16rm de submer' siune. L a r i n d u l e i , a c e a s t i m a r e c a t e g o r i ed e in lirmuri poate fi impdrtit[ in subgrupe,
nc lcBluoc ur urnJe our^ red€ erurT IE IBrouaS rnlnle^ru_eerrJoqoc urrd nes rn1n1 -ECSn BOr€CrprJ urJd eJalseu ner aunrsJarua 'z e p olrrnuJB a .auntstawu ,p ,1trr*tpj
1ndr3 ll.0g
'(o t 'oe 'oe'3c)
plolec ap .lop-ruiaq8 alerurn gtreod 3er1a.r Jorec Ip .rolrunr8ar earepunJncs urp pllnzar aunrsraruqns ep rrnrurui ap undrlqns olly .rnlnlecsn Inrorr_olur uI culp€ pun,rlPd alrrnprog qc 1n1nr{egu rS redu B rreru rrrurcurpB.rol.rnproy re ridnrqe ropiarad ptrrolep ,crlsrielce.rec lcedsu un nB r.rnur.rpiep IaJtsV .(67 1n1o1rdec oeauorueseap .rze,r) (f, ,ge'Og .Hg) unp t -toY nJ utpi un teruroJ u-s .ropeieq8 rarirr -edsrp Erurn uI 'llrgrr lnlo^ru qns anurtuoc es rrncnln rorec ale .aJe..r, ep rr.reiaq8ap - ll]Bporr cruralnd lsoJ ne alerolrl runr8ar "1",ri1
urneg ur alesrigsugruls - (g. ,) ,*%e;g:
rlreoJ Jrrlar nc ounr8er o $ (y I) grleul aunrBa.r o_ - 1igr111q1sod orlulp FnoO 'lualsrxaard rnlnJarlar uaresrip;ug op I; rugtuarp8er; e p rS apurdll p lnper8 Ieur .alnsuruad nBS Irnrurpi rolsace lnlcadsy rr.roluoruord urlop rrulnc olalsoJ ler .rcurpe . ( uutl unJlo; runce BzeoturoJ rE^ oJrqco { -anqs o1t) olr uttpi un - elelsarc oe1u1 -nBarau auuoJ urrpi ep arurl o aral6eu er .rr,tngralur rS orepunJnJS Ip.\ op ruafsrs _urrd un-Jlur pleiunuord oreluaur8er; o etuezord e o u n r t s a . Ie c E o . e s r J r u q n s B u r , \ J p g s € l s e a c e BJ Jlurpur .rrunr8ar e13o1o.;roru .rp .rrilun;
'(r.llu 'fl pdnp) Ji.rgd o;equru urp plBrotrl B^lrJp ap alat.rnd JIBuJlaru al6auud .Frulnnr8unrrl punFel o .eouBl erqcug a eral ep Jrra ur larolrt uoproJ 91 0g .t!.{
'(uosuqol selFno6 o1o;) a.reza6e o s^Jrsqo aleod es Jraur ap puoz plseaJaeradaeac llBu! Jarudrsru ap uopro.r ,sllaenqauesulq un ad .ur;d Inrultln uI 1n1u1s) ^.(.v.n.S uoleog rnlnJlot rcJunrtsJr '(sr.req 'il1 ',4tr pdnp) uea.r3_ xnBeJ BI ..JoqJBH (qsnu 4us) r1u.rus.gsuour16u1m u1e.ro1q uuoz gI.0g .t;j luaurluor ep slnsur gFeal aa nlqnp oloqmol gt.6g 'F!d
$*:r!F#.-{try
5;*
ln apropierea unor regiuni morfoloeia reliefului submarin se caracteriz e a z i p r l n v e r s a n t i a b r u p t i . i n a c e s t er e g i u n i l d r m u r i l e d e e m e r s i u n e s e d e o s c b e s cd e 1 i r murile din zona cimpiilor de gelf prin faptul ci apa prezinti adincimi mari chiar lingi tlrm, iar figia litoralI poate fi rclativ mun' toasi pind foarte aproapedc ldrm ({ig. 30.20, 3 B ) . I n l i p s a u n u i l e r m c n p r o p r i r ra c e s t u i subtip, el pbate fi definit ca fiind nn ldrm de emeriiune.iupanteputernic inclinate ( steeply Falezelemoarsloping shorelineof emergence./. te rimase la diferite nivcle deasupra mirii indici faptul ci emersiunea a avut loc in etape. 3 . l d r m u r i n e u t r e .D a c d t d r m u l s ' a f o r m a t prin acumularea de depozite ce rizbat deai u p r a a p e i e l s e n u m e s te l d r m n e u t r u .C u v i n t u l o,nlutru'' presupune faptul cd zona litorali nu este afectaii de variatii de nivel ale mdrii gi ale uscatului. Se cunosc mai multe tipuri de ldrmuri neutre, in functie de agenlii care transporti materialul in apd (fig. 30.20, 3 A - 3 D). Un. ld'rm cu conuri d'e dejeclie (alluuial fan shoreline), cv contur con\"ex ia naqtere prin actiunea riurilor (vezi cap. 24\. Foarte asemdn[toare sint lirmuriltr formate din materialele ce apartin unei zoni litorali mlietinoasi Fig. 30.19 O intinsi tialoli de numepe coarta risiriteani a Floridei este etribituti cimpii glaciare in zonele unde partea fron' roase canale einuoase de maree (foto Laurence Lomy), tal6 a masei de gheali se afld in apropierea 16rmului. f,drmul deltaic (3 B) este clidit din depozitele transportate de ape'e curgitcare nriri (cap. 26). Dupa erupliilc rrnor \ ulcani nou[ figie litorald emersi. O cauzi imporp o a t e a p i r e a t i p u l d e l r i r m u u l c a n i c( 3 C ; . f o r t a n t i a m i E c i r i l o r e u s t a t i c e n e g a t i v e o c o n - mat fie de vers;ntul unui con vulcanic, fie de stituie retinerea apei de citre intinsele calote marginea unei curgeri de lavi. !'drmul cora' g l a c i a r e . E s t e p r o b a b i l c i t i r m u r i l e d e e m e r - tigei ia nastere datoriti acumuldrilor de siune au avut o largi rispindire in timpul schelete apartinind unor vietuitoare marine inaintirii maxime a ghelarilor din pleis- i n z o n e l e c u a p e p u l i n a d i n c i a l e m i r i l o r tocen. ldrmurile din stadiul Visconsin se tropicale. prelungeau, de pildd, pini la I20 m sub 4. larnruri faliate. Un tip neobiEnuit de nivelul actual al mirii. fiind situate cu mult tirm ia nastere in urma apariliei in zona de dincolo de tirrnurile de astizi, pe platformele coasti a unei falii, de-a lungul cireia porti' continentale pulin adinci. u n e a d i n s p r e m a r e s e c o b c ' a r 5 ,i a r p o r l i u n e a Majoritatea zonelor devenite submerse d inspre uscat se inal15. Daci compartipentru o lungi perioadd de timp la scard scufundat ajunge sub nir-elul mdrii, -"rriol argile, geologici au acumulat depozite de linia ldrmului va urmiri suprafala abruptd miluri, nisipuri, pietriguri, provenite din a planului de falie, constituind un tdrm eroziunea uscatului, fiind purtate de curentii oceanici, Aceste platforme continentale au f a l i a t ( f i g . 3 0 . 2 0 , 4 ) . A c e l a g i r e z u l t a t s ' a r obtine daci un bloc al scoartei,limitat de o suprafali relativ netedd qi o inclinare d o m o a l d s p r e m a r e ( " u p . 2 3 ) . C i n d o planuri de falie, s-ar inilta deasupra nivecontinentali devine emersd se l u l u i m d r i i . platformi 486 I Relieful scoartei terestre
I
I
1:s.rimq'nsrpiu;u.rajiy 1 ,rinrrrr*qni op'tniryi 'rolrrnErPl aercrgrsrBl] 02.09'5!I
S
/-
ile submersiune' Fig. 30.21 Dezvoltarea lirmurilor Sigeati ?.. Tombolo; S. Seg""Ui SR: Slg""tA recurbati; SC,
99mple-x5;
TC, Tombolo complex;
Cy'' Cordon
FF--nr"ji-f1Promontorl"t'CL' Corilonlitoral fixat; i;d-dJi"; arcuit: pF. promontoriri;Jiil;F;?4 pFG" plajill-irrilq" grrir'pr'rc, pt"je de margineile golf; DI'G, Delti .LI'" corilonlitoral in virf de lance; L" Laguni; P. Portili; DI'o Delti in virf de lance' ;;i""il;;;lir
visuros promontoriile 9i laturile dinspre 5. ldrmuri miirte sint cele care imbini tl" insulelor. Datoritd fenomenului de *ir" formei" a douI dintre categoriile mentio' valurilor, aceste zone de tirm n a t e p i n i a c u m - d e e x e m p l u , s u b m e r s i u n e refractare a unei abraziuni de intensitate supuse sint u r m a t l d e e n t e r s i u n es a u i n v e r s . .rraximi. Falezele tiiate de valuri prezinti grote, stilpi gi portaluri. Peninsulele reteEvolulia unui lirm de submersiune iate poarti tto-"I" de promontorii cu faleze t'^""ire cliffid headland). La 6aza falezelor se forUn lirm de submersiune de tip ria trece platforme de abraziune, iar plajele prin mai multe stadii de evolutie (frg' i n g uste sau liPsesc' s i n t itl.Ztl. ln faza initiali, linia lirmului foarte de tinerete tirzie, falezele prezintl fa-ra in cste recent modificati prin submersiune mari. fiind tiiate pe o adincime adinc crestati de golfuri ^adinci. peninsule iniltimi mai Unele insule mai mici au dissau promentorii preiungi. ln largul tirmului ".rnsiderabili. valurilor, iar cele mai pdrut acliunea sub se afli numeroase insule. mari Ei-au redus mult suprafafa' In acest Ln faza de tinerele timpurie valurile ataci 488 I Relieful
scoartei terestre
-ued nirpuoc aluolacxe g.reyooalelsarc curpB oareurl el.rnur.rpf 'l15euoruo IIiPlr^IlcB erdnsu - eunrsreru EuqasoaP giuangur o Plrcrexo -qns op ap"rnurrpi sele reru 16 - altrnurpi
url as-npurun 'or?ru e.r1gcpletdeJpur pUB as auBopJoc rolsac€ runqrnc E F^€cuoc eelred '(snq poaq,(oq) -fioB ap pun{ ap auooptor rnlnylo8 InpunJ artBc FUE es gcep rel '(snq ,toqptu) auorparu auDof,ror rsownu eunrsreruqne eP es eolsocE 'rnpglo8 € puerparu eeunri.rod rolrrnlrrrpi a1u ecgertoeE elcedsy 'e.rrsoccns ouBopror u1 eluseld luls pull ezBaruJoJ as Jol Insrzeulrnc E-ap ielsnbur 'snlrIlaP 16 r8unl luls alrrnJlo8 pceq 'prururru otsa ap rreru ruur riglrluec rnlnur.rgi gzeazrurn3:16 rolrrnleA eeunricu opun irolrrn;1o3 lnpuny ur ezelnrunce es Bs apurt lndrsrNJ'nrroluotu rezaleJ eereilgug BI acnp Inlnlecsn Ie leJrplr -ord ep Buoz urp rnlnurrqi 1n8un1e-ap rnlnd etr€oJ prnspur ed ac tual lndurlt InJerlar -rsru Blrrep urtd o(saqtoaqpnaq,tnq oseqtoaq nc aur,\ep seco.rd lsace r5 rerq3 'rnlnurrgi e lacsn ards ore8u.rloJ anurluoc op gJBJe apts{oq) fioB ap punt ep r.6aut?tout ap afoyd oaroferu eluotuluole ellp col nB ezearuroJies .ro1r.rn;1o8 Ieur nN lnpunJ rS apntul a4 '(tZ'OS'3g) psrz-nr.rdora d l e l r . r n l e r ua p I n r p e l s ur runre legu 'ru.rpi rnln8e.rtul p8unl e-ep ardsurp runlsr re gzare1ncInrorces apurlul as ecor u1 grudgs ezolel J€t'eteoltalxa rnlnlurJeleru ln.roln[e nc oralnsurB "ro'".1"# luJA ep .ro1a[e1deridecxa nc arulnrunce ap eruroJ elrlsodgpe rrrnlel p^rrap urp ap rnlnl lnrnl etlelaloc a1eo1 rS eprndrsrrad .redsrq 'JtoF -uernc eaunriae .urld,(nq padool) (pycnq u1) ap rolrrnpunJ B EIErirut elurl nc rprJuloc ! 7 n 3 t Du o p t o J u n € l l o l z e p a l e o d a s r a l n s u r E rnlnurrpi Brurl erec ug erirzod o-rlur e8un[e a . r d s u r pB r n l B I o d ' ( S I ' 0 t ' 3 g ) r e c s n r S '9rdea.rp arurl o auriueu e l e c s n as grrrrn e1 guJd o ertur Fluntrs 'a1r15rur1 ade nc pun8el n.rluad oala168er1er es eg.rndrsrredrer ',ro1ez Flnsur 'oloqurol pruroJ o oc erelnrunce op Ezealozr -al€JBaJar9lBoueuroseap PnurluoS 'rnlnlBcsn 'snpar nlqnp un rS arede rroaulf fuuol nc erica.rrp u1 p8e.rlar as es pnurtuoc rnlnurrgi perrnJlsuoc nrluad a,\Bu nJluod rnun trod slull arrndurrl 01€lrrnluru rp ezeJ uI 'esuour15p1ure1upr1rrdurrc uI oletu llirpuoc Flsrxe tecsn rS -Blnsurrrlul 'alBraJ -roJsuer+]uIS elrrnJlo8 '1uuy uI 'rretu u1 radu Ipc I5 alaso6 ep elueureseldure nr1'uad olrs 'tecsn ap alalnsur p8eal alrrn Bareuerp alrur.redpqe.rurrad ep tuaragns purg -otoJ U pugrnd 'r.rndrl ' r r e p r q c s a p B a u e r x e s ua p e l r s d r l -oloqtuoJ osBorelunu .rede erolsa;re lndrsru rep 'roloirlrod gzealom erer 'e1erolr1 uI :elunJlo8 eleuil rcrru trn;lo8 tuls lolduroc lnrpBc orrndrsrrad rS euBoproc puluuoJ csaun os olric8ps c€nul1 Buoz urp lepora Inle-Ireleur nc -uoc rnlnturpi earellolzop ac BrnsFru od rrluernc pulerc 9rurn ulp BIlsecB "eorBru ap 'axelduroc ap sndep IIur nc rS rr,rng ep asnpe cclellep lieBgs oasndruoc rieSgs op llle arrlcerpc ep 16 11c elBrrelBlu nc olBtBrrrloc a5 9s pull elrrnJloe 'ptduarp -rrletutxo.rde erurl o-r1ur,rd atBI glurzard ({ooH ,(puug pplld op) r.reur ria8gs -nBarauolreoJ urgi ap rrurl roun e plBldarl prca?pso IaJlsB as-npurruroJ apun'pxalduot uaJrncolur nJ oJEJ E-Jp ln-\u rue 'JorJalue o e J e p u n c e sg t e ; r 8 g s o r n J l s u o c a l e o d e l s e o o r s r . r c s J pJ l n p e l s u r ' E c e l a J e a l s a g i u e l r o d u r r e p € . \ r r a p r r i a 8 g s E l e J S n o r < I s u r p e a l r u d ad gzuapaSap rn1n;lo8 ede ug rlBurroJ lrlrr arBru rEur EJJ JP IUJtrrJIJ BJ lnullar OInqeJ] -nl€.\ EcBg '(sqds partnr)r punoduot) asnd ac eJaJ 'JlB\g rlerotrl JuEofrL]J rS gzaleg nc ' a t r n d u r t l - u o J a l o q r n t a t a l t i a d p sa r a l S e u n e r ' B r o l s o c e rrroluouro.rd rurlJ€ JluJzard rugg _ a b u n l u J S ' p J l r u e a r e l S a r r u r r d ' l u c s n a r d s a l e q r n c r J c r r { oe p olelrJnlBru ap lrlIpEls ur 'riaEps pulruroJ 'rolrrn;1oB apnF ards p.\rrrp o n l d t u r s u r r E i I n u n p J T B z I I B J Tn J Flep 0 'Jle ul lBlillcr alse Jrlrrlap InlBrrelBtu epun ap IozI '(saqtoaq puo1poaq) nttotuoutotd ap ap[n1d adeorde tuls alrrnJloB ar prrld grlurluoJ rollr -ndrsrrad €erello^zrq'grduarp a d e o r t l e ; t r r r 1 gUB rs JzelEJ nc rolrrroluourord eiey u1 'rolazal€J rrunrzsrqB arrrrn ur o gzearuJoJ ezeIEJ nc olltJofuourorcl .reralep -o.ra lalduroc lurs ereolroJxo olJlnsul 'rrSr1;s llua-rord Inlerrrleru nJ olrnJlsuoc lsoJ nB J J a r E o J po e l e r i u a . l c a s J e r l o o Jp o r u J o Jp f u r z a r d ap ardo.rde es oiaraurl op Inrpels pulJ 'srolsece € a.IeletuloJ JP - a r o l e ! g l s u o c a p 1 6g t e l d e p r a ^ r r a p e i u a n g u r 'a11ap rS aral6eu qns 6rrlerd 15 drsru urp alrrulsrroc erelnrunoe lnsacord BI ernqrrluoc a.rec '(qt'Og 'Cg) ap euroJ oseorarunu g.rede gs decur urpels Enl rod ropnylo8 1npun; a4
planetar din postglaciar, de-a lungul unei mari porliuni a tirmului dinspre Oceanul Atlantic ,siGolful Mexicului, s-au dezvoltat coriloanelitorale cu aspect d.einsule-barierd (barrier islands/, creste scunde de nisip construite de valuri gi ulterior indltate prin dezvoltarea dunelor, nisipul fiind adus aici de pe plaje sub actiunea vintului. In spatele acestor cordoane litorale s-au format lagune - vaste intinderi de api pulin adincd,-cu ldtimi de citiva kilometri ,si pe alocuri colmatate cu depuneri mareice. Aspectul coastei atlantice a statului Virginia, la nord de capul Charles, ilustreazi acest tip de !6rm. Modul in care s-au ndscut cordoanele litorale de-a lungul tirmurilor slab inclinate, dupi ultima glacialiune, este infltigat in f i g u r a 3 0 , 2 2 ^e a r e p r e z i n t e c o a s t a t e x a n i a Golfului Mexic. In perioada in care glaciatiunea atinsese dervo^ltar"a maximi pe contiEvolufa lirmurilor joase cu insulenente, nivelul Oceanului planetar se afla cu barieri aprorimativ 120 m sub nivelul actual' Tn acea vreme {drmurile se intindeau mult mai ln contrast cu tirmurile de tip ria gi cu departe spre mare decit acum, lesind expuse cele cu fiorduri, avind contururi crestate qi intinse cimpii cu panti domoall - aspect un relief pronuntat, sint tirmurile joase, care aEa cunr am aritat mai sus - este care coboari domol, sub nivelul mirii. caracteristic unui lirm de emersiune. Apele Cimpia litorali de pe coastele americane ale c u r g i t o a r e . s t r i b l t e a u c i m p i a l i t o r a l d " i n c a r e Atlanticului gi ale Golfului Mexic prezintd igi sipau vii adinci. In urmi cu 10 000un reugit exemplu in acest sens. Asa cum 12 000 de ani, cind ghetarii au inceput si se se explicd in capitolul 32, aceasti cimpie topeasci repede, nivelul Oceanului planetar litorali s-a format prin acumularea de sedi- a inceput sI creasci, linia ldrmului inaintind mente relativ tinere sub nivelul mirii, pe s p l e u s c a t . Migcirile epirogeplatformacontinentali. I n p r i m u l p l a n a l b l o c d i a g r a m e id i n f i g u r a netice pozitive ale scoarlei au iniltat aceasti condiliile existente 30.22 sint infiligate cimpie litorali in ultima parte a neozoicului a c u m c i r c a 5 0 0 0 a n i . D i n n i s i p u l d e p l a j n 9 i c h i a r m a i r e c e n t , S i n t e v i d e n t e , i n a c e s t adus de pe fundul putin adinc al mirii ;i caz, trisiturile reliefului submarin de odinisub actiunea derivei de coastl s-a format un oari, astizi emers: abrupturi gi platforme cordon litoral scund, Pe misuri ce nivelul t i i a t e d e v a l u r i , a m p l e p l a j e d e n i s i p , d e p u - m i r i i c r e q t e a ,v a l u r i l e c o n t i n u a u s i a d a u g e neri lagunare de origine mareici - toate material pe creasta acestei bare, indllind'o aflate a"cum la multi liilometri in interiorul ridicarea nivelului apei. in astfel in pu. uscatului gi la inillimi de zeci de metri. "o m o d c o r e s p u n z l tor laguna se l6rgea. iar Aceste indicii ne duc la concluzia ci inainta pe supral'aia interior linia ldrmului tirmul cimpiei litorale atlantice a S.U.A. i n c l i n a t i u s c a t u lui. Astizi, asa cum u g o r a este un lirm de emersiune, dar la un examen aflati in planul al se vede din sectiunea mai atent vom constata ci in regiunea d o i l e a a l b l o c d i a g r a m e i, cordonul litoral a-ceastd cursului inferior al riurilor ce strdbat prezinti o structurd complexi, formati din zoni exist[ mirturii Ei in favoarea ridicirii nivelului mirii - cimpii tidale ml5gtinoase citeva creste construite de valuri si din gi canale tidale ce pitrund adinc spre uscat. d u n e c a r e a u l d t i t - o p e p a r t e a d i n s p r e u s c a t . Laguna este partial colmatatd cu mil maApare evident faptul ci ultimul eveniment reic. produs a fost o migcare eustatici pozitivi,
sibili, obligind oamenii si-9i cigtige existenta pe mare, Totugi, existenta unor pbduri intinse,si potenlialul hidroenergetic important au stimulat exploatarea qi prelucrarea -S.U.A. gi lemnului. Coasta atlanticd a Canadei are l5rmuri tinere de submersiune, cu numeroase locuri favorabile construcliilor portuare. Influenla istorici a acestui mediu s-a exercitat, ca qi in cazul Insulelor Britanice gi al lSrilor scandinave, in sensul incurajirii pescuitului, comertului maritim Ei construc{iilor de nave. l5rnrurile de submersiune ajunse in faza de maturitate au puline porturi naturale si numeroase faleze abrupte. Aceasti dezvoltare este ilustratd de anumite sectoare de pe coasta francezl a Canalului Minecii (fie. 30.10).
490 | Relieful
scoarfei terestre
UI rJlaur -op1 rilnru EI alenlrs e6e.ro roun e rrnllod ur BaJBruroJsuu.rl olrcrldurr ,rS rreur o,leu roun eotrerlur pulirurrod'ele8urp g lod arec eeraru op elEu_Bc ezeostc rJnrr JolsocB Ie JorJeJur .punBel Insrnc ed areul ep rede eorepunrlBd o-Jlur BsJe,\ es nrJ oJeru un apun olocB eleseldtuu lurs unuod ololedrcurrd oeasipy 'lculpe ep tuarcgns aleleuec puriuaur Fs_ rS .elercgrlre rrnBrp lliuarnc gcsEelr^Fls Bs orpc Joun BricnJlsuoc BrBgecou elso J€p .rn1nu -oproc rererreq Inrpec ur oluafsrxa elairpod urp eun-rlurrd ser rS grlur ole^eNl .ele8erp luorcue lurs FcBp '1rod tdarp olosur 3lo .rrnrurgi op r,tras 1od eleun8el laJlse roun eaunr8er ur oleJnleu rrnlrod roun aoJeruJoJ ezeezrrole1 nu radp e Fcrru Beurcurpv
eseof .rol.rnurr?i
BrerrBq-elnsur nc oIB ecgartoet etcedsy
'crru Bard Jsrunu ur Icru oe.reru uo.rd .reurnu uI rcru lurs nu alai .nrqrlrqca op -r1ro_dlgcur leJlse IaJ un plsrxa .alecolq asndo_ liplr,trtce Fnop olac arlul g lod elBrotll ra',r'rrep rrunrici plrrotBp .alo rSep 'air1.rod rou elsece puriueru FS epurl ro^ .(ge.OS .3g) rreprqcsep eereru ap niuern3
alelrsuelur ep rrirpuoc ur rcrur reui aiuelsrp BI alunlrs puly ala .qrrlcedsar ElsBoc ad rolaareru B orperu €Jlelrsuelur ap oelred u1 'apurdap pJarrBq-elnsur nc rnlnru -rgi lnrpec ur JIBuBc rolsJJB earaundsrq 'Jerslu 'tnlnxngar Jp af lJp pulnJlsuoc ts: rnlnxng lndrurl ug ,lecsn ards 16 IJJ ;ereu ards 1r1e plncrrJ rcruralnd liuarnc orec urrd 'aaJvut ap aInuDJ nes aitltod-rreprqJsop Joulr eiuazard alsa - 'lerruJoq ug 'a1erolr1 J{reoproJ rollnur e rS ec - erarJurl-Jlnsur nc rrnturpi a l l n t u r e r r rJ o l a c E F J r l s l J J l J u J B J € J n l B S € J t O eeraru eP otJeP r5 aareru ep elBuBS .crluBIlY a p u r 1 . r r s a d rp ErEI gun8el Inueaco B o - qtnos tearC InJIoB predas rrrg Blnsur Brnrec 1nBun1 B-ep ocrpns nps lnrurgi ad '(IroI - t a 1 q 1 n 1 e 1 s )p u e l s l F u o l g r a g o I r s u e s lsece ur rolecsrpo nldtuara u-1 .eun8el o lEIelsur p-s BrnJec aleleds ur I€JolrJ uoproc un drurl r6ulace ur as-npurturoy ,gdu ap rlrr -adoce ay gs rrdurrc alsaru Bc lnJpJ e rercelS -tsod urp g,rrlrzod Fcllelsnr earecSrJq .gleu - r l c u l q e l s p l u e d o n c ' a r e r c e l S o r . r n gr r d r u r c l e u r -roJ ne-s apun olauoz ur rursp; asJJura alerolrl eueoproc ep IoJlsenc olseoc ap alducxa a111;
(896I t{'totr .r eN ',{dog puu .rad.ru11'(( sacuerrs r{ueg arlJ D 'rrlqBrls 'N 'y Jp lalrJ '{srd 'N 'H Fdnp) crxelll rnln}lo3 a auuxet ralseoc garinlora e gluliuasa- gr,r",rod-o" o .3f.{ el6e ruam rnlnle^ru r e.rurcu;81sodllrpclprr Jndmrl u; ararruq.elnsur reun Barmrtsuof, zu.gg
guJn ul r u ea p 0009 nc
V
- -se l"l ^
-/Er/\-- - / _ 7
fr
j (-//
-Y 2'-/ IP r O l l
u o p r o t a p a l s a rc
E/.t
Fie. 30.23 Portila East Moriches a fost tiiati in insula' la sud de Long Island - in Fire - situati baiieri puternice care a avut loe in unei furtuni timpul maitie 1931. Imaginea, luati fin avion la citeva zile submarini rlelta mareici prezinti dupi stripungere, (dreapta). Intreaga ile curenti in laguni construiti 116 km lungime. Nordul se regiune are aproximativ afll in partea ilreapti a imaginii, iar Oceanul Atlantic eete in stinga (foto U.S. Armv Air Forces).
asemenea cordon litoral (o insuli) in apropierea unei portile care face legdtura intre golful Galveston gi mare. Majoritatea celorlalte porturi texane sint totugi amplasate pe ldrmul continental. Submersiunea a format un lirm interior crestat, cu estuare la gurile fluviilor principale. Corpus Christi, Rockport,-Texas City, Lutuca gi alte porturi se afle in dreptul unui asemenea tip de tdrm crestat (fig. 3 2 .l 0 ) . $i coasta atlantici a statelor New Jersey, Virginia 9i North Delaware, Maryland, Carolina. poate oferi un bun exemplu de ldrm cu cordoane litorale (fig. 32.5). Ap.oup" intregul ldrm de la Sandy Hook pine la capul Lookout este flancat de un cordon litoral. Submersiunea postglaciari deosebit de extinsd a prilejuit aparitia golfur i l o r C h e s a p e a k eE i D e l a w a r e . L a c a p e t e l e acestor estuare mareice sint aqezatemarile o r a g ep o r t u r i : B a l t i m o r e . V i l m i n g t o n 9i Philadelphia. De-a lungul coastei statului Nell' Jeise.v. totugi vechiul tdrm interior al lagunei este remarcabil de drept, prezentind urme ale actiunii anterioare a valurilor. Astizi laguna este in mare parte colmatata ,si formeazi o cimpie netedd cu canale de m a r e e s i n u o a s e .Z o n a d e c o r d o n l i t o r a l o f e r i pozilii splendide si a fost din plin folositi pentru amplasarea unor orase cum sint Atlantic City gi Asbury Park. Tirmuri
::ti{.il
Fig. 30.24 Treapta orizontali ile la baza muntelui este o bancheti litorali cu ilepozite de pietrig ce evidenfiazi a vechiului lac Bonneville, care extensiunea maximi a oeupat bozinul Marelui Lac Sirat in perioaila glaciari' (foto Hal Rumel).
t92
Relieful
scoarfei t€restre
inilgate
In orice moment al evoluliei sale un tirm se poate inilla deasupra nivelului mirii. ata' , s i n d u - s eu s c a t u l u i . I n a c e l a g i t i m p u n n o u tirm, care este adeveratul tirm de emeriintre, ia nastere la noua pozitie. !drmul indllat (eleaated shoreline) nu este un tirm de emersiune; de fapt, el nu este un tirm in sensul propriu al cuvintului, intrucit nu mai este supus acliunii valurilor 9i curenlilor. D u p i r i d i c a r e oa c e s t l d r m e s t e s u p u s a c l i u n i i agenlilor subaerieni, deplasirilor in masd -9i acliunii apelor curgitoare' ajungind in cele din urmi sd fie complet erodat. ldrmurile inillate apar fie datoriti ridicirii scoar[ei in zona ocupati de figiile litorale (d" exempluo pe coasta Californiei, afectati de falii gi de cutremure), fie prin coborirea nivelului mlrii sau al lacurilor.
?cllse lanlct ulsuoo ad eunrarerne ep eeoo.rd un acrDur ec 'E{ 99 ep prrl ;6 u1 fi)gl ep gttml 'yye6 ep erdur3 ZU'g€ 'Fl.{
Fclpul 1u E I ^Ilau1xordu rs1gtunt;s.(nouug pFeledrqre) BIInrntr relnsul pm.r^ci ed ( g ) aunrzurqe ep ?saretr 9Z'0t 'FlC
N\
\\-"
\
\-:
\\:=___ -
=-----=>
ut)lpnuoJ oroJ)pi'eqFeprunrPcrB,ur ua.rulredapur uospnH rn;n;got elseoc ad "tH,,:Hg"ii:iii;j:t"';liii"!'":;:#i:"#,;:i;ffi'::: m.rqri ap rrurl rrlre^ ap aunrsaJrns gtueuolsardul
-Eorpu purDa^op '(upuuu3)
'"*ou,
f jF
i r',
}rs
ia.OS
'dl.{
tate se gdsesc la baza versanlilor lanlurilor muntoase din regiuneaSalt Lake (fig. 30.24). Pe baza studierii acestor vechi banchete litorale gi a plajelor, slgelilor,si barelor asociate lor, s-a putut reconstitui istoria r-echiului lac, trigindu-se unele concluzii qi asupra evoluliei paleoclimatice a regiunii. Daci nivelul lacului scade continuu sau regiunile litorale se ridici mereu, lirmurile inillate devin xechi linii de 1d.rm (strand Iines), cu o dispunere aseminitoare curbelor de nivel (frg. 30.25). Atunci cind platformele tiiate de valuri si indltate se aflI doar la citiva metri deasupra nivelului mediu al mirii, asa cum se intimpli pe multe insule din Pacific (fig. 30.26) este greu de apreciat dacd a avut loc o ridicare a uscatului sau o coborire a mirii, intrucit in ambele cazuri rezultatul este acelagi. Emersiunea extreml a unei regiuni de coasti poate aldtura uscatului o zoni latd a vechiului fund de mare (fig. 30.27). Acest uscat nou este o cimpie litorali sau de gelf ("up. 32), acoperiti cu miluri ;i nisipuri
Fig. 30.28 Recifi.litorali pe coasta sudici a insulei Djawa, forminil o treapti lati intre zona de de{erlare (sttny) 9i o plaji de nisip coraligen alb. Vegetalia umedi (foto din interior este o pidure de clirni Luchtt,uur t - A.fdeellneo Bandung).
191
Relieful scoarlei terestre
de coraligene o varietate Jdrmurile tirmuri neutre se caracterizeazd prin faptul c[ extinderea lor se rdatoreste prezentei unor organisme cu schelete calcaroase., coralii, si algelelor. plante care de asemenea creeazi concre\iuni calcaroase. Coralii trdiesc in colonii compuse din numer')gi indivizi. Pe misurd ce unii mor. peste scheletele lor se formeazi alte colonii, ;i astfel ia nagtere un calcar coraligen puternic cimentat, alc[tuit clin acumularea acestor schelete. Fragmentele rupte 9i pulr-erizate prin actiunea valurilor contribuie la formarea pl6jilor, sigelilor qi barelor; ulterior fragmentele sint cimentate in calcare. cu recifi apar in apele caltle lirmurile tropicale si ecuator:ialr-., intre 30' latitudine nordicd gi 25" latitudine sudici. Pentru dezvoltarea coloniilor de corali sint necesare temperaturi ale apci de pt-.ste 20oC. Aceste organisme triiesc aproape de suprafala apei. pind la adincimi de circa 60 m. Apa nu trebuie si contini material detritic in suspensie gi trebuie s[ {ie bine aeratl pentru a ca atare, permite cresterea lor viguroasi; coralii prosperi in zonele expuse valurilor ce vin din larg. Intrucit apa miloasi le impiedicl dezrroltarea, nu vorn gisi recifi in regiunile de virsare ale fluviilor ce transportd mari cantitdti de rniluri. Recifii coraligeni au un aspect plat la partea superioari (fig. 30.28), atingind un nivel aproximativ egal ^cu treimea superioari a innllimii mareei. In felul acesta ei formeazi o suprafali emersi in timpul refluxului, fiind acoperigi de ape in timpul fluxului. Existi trei tipuri generale de recifi coraligeni: recif-franj sa.o litorali, recifi-barierd - anj s att I it o r aI i ( in gin g r eefs e c at o I i. R ifi i 7i fr ) fr (fig. 30.29) cresc direct pe platforma continentalS; ei ating litimea maximi in fata promontoriilor, unde actiunea valurilor este foarte intensi, apa curatl 9i bine aerisitd, precum si rezerr-e mari de hrani. Acesti recifi sint, de obicei, absenti, in regiunile ,ie vdrsare a flur-iilor, unde apa este miloasi. Recifiilitorali pot atinge 0,4 pind la 2,5 km letime. in functie de perioada de dezvoltare precedenti, ReciJii-barierd (barrier reefs) sint separati in tlrmul propriu-zis printr-o lagunb lati cle 2,5 pini la 16 km sau mai mult
,tI'alretle ep 'aJrun
lnurrrt[ cqer8o.rBro1 lntradsp rs.)[)un rJrJSrrrlJer€t glrrrzord !llotY
nu-rar rnlatusruesro e eseo.rns,,
u r r d r r r p t u I n l J . \ r u e 1 r i n u r i u a u r p"rr;lr"i-1;i; urrJ -serugr nB rgrcrr J€p 'lnlol nc lnredsrp nE Jlrlnsur 'lpug- uJ 'grrrreq-yrcrr os-npurturr5 .aun8el lnrgde ne rS lero6rtur ll-s rolalnsur eiuSerdns 'l+lsy 'ra ri l r r o q o J n E , r o 1 el n s u r r i e s e t e IIBro?rlgrcar lerinrr'rucBrleroc lglcog .cruerco rnlnurzeq a1e runrirod elrurnue ad arlsarol rrireocs B rrrroqoc ap oleraua8 rrgcirru raun InrpBc ur lurl FpunJncs as .acruBcln,\ a[ar nlduraxa rp ,Jcl* elelnsul pc Bound -nsard urnreO .(aS.Og .Eg) uiuaptsqns Dltoal turnu ualnd rE-s .etgI ur .urHreq selreqJ lue.\Bs JIaJeur arlEJ rp qlBiunu., "gIsnlce p r u l 1 5F l u e s a r e l u r e l r o c l f J . r u r F e d a s e o r J r r r n u BStrr Bnl rB-au rol earetncsrp rS earecrldxg 'olrtlrzneyd azalodr e llnur l€ur srrua nB-s prarreq-rolgrcar 16 rolrlole rrur8rro erdnsy '(sr^EO 'ni 'A pdnp) relnrrrc uooFll n;r Sraar un u1 purd pJruuJlnaBlnsur o ad 1u11o.rzap ;uror11-j;ru .;rpe1snrlud ug grteluazard..ro1r1o1u un €ercllol .ep -zap"l 16 Ererraq-rolgrrer raiuaprsqnsuJ.roa; gg,gg .Frg
trrind etsa InpunJ na utrniel gr Eltsre Iolr? elesra,rsuerl _un-rl_urrd.runricas f) 'rlrcrr urrtl a1ega1"epunJs r[nsur ,rp rrniuul I)ulurroJ .rnlnluJ r e rS rolrrrlle.\ EJunrlJtsurrrt JlrpelJ lsoJ n€ Jrorr urp runrirod 'rJEur Jo[rlo]E .EJJtJB([_JolqrJ-rr rrol IrrzuJ ul - p u ? r r r r s E -l u r s r J c i r r r _ i r r d r l l p l r [ J J r l e o ] uI '(tepe 'Hg) tecsn.rp crlad rrrro ap rrsdil uooiol un uriuoc .)JeJ -FJulnJrrc ,rrleurrxorde pruroJ rp ru,);rluroJ qrJrr 1u1s(s11orc) lllotv .ro[r[nroJ rrrp]lo,\zrp ertlnsu llur rp lelrJrJxr rolr?qrqur tnl.nlJaJJ plrrolep ' r o 1 a 1 1 o pB i B J u l B.)sJpe Jr-JSuBrs Balsroy 'PJeqll EJJeur ur Jur_\Jr JoIrJnle,\ errBlroJrp ulp l€llnzer erle rp lnsnldrns rrer urrd alsn8ur ( ahuod ) rrrprqrsJp rede ErJ -rJBq-rgrcoJ ur a[8,\ra]ur J]rrunuE eT .J[BJ11 - r a - \ er r e o l o c a l S r u B J , o u c B r l e r o c J fi c n r l s -uoJ aseoJerunu .r$nlol .rrrriuo.r E-,1 .(ur gf Bcurpe urind ;1sa ri 1e1d _SS) 1,.p.r',ly,r" eun;ul Bl puld 9 EI ap lurlipl 0 q 6 -.ur .(Oi.Og .gCj uluaza.rd aleod 16nsur InJIcaU
'(srruq .t{ .1il. ^?dnp)p.rurpuurind grrnFrl o-Jluud, tueurluoJ ap lierudas BrarrGq.grrau .Sltr 0S.0g
prauoq !I!caH
'b
-tueJl
u30u l L r et ; ro3 | A o:lsLrl
'('u'd urrqoq -EJIna .llaroJ g^e
.yq
^ednp) grru
eJor 3P urJcurqns lueuEpunJ un ad rluza6e .ruaF glJar ap rraundap ap soJB lBJls un-rlurp llnrPJIB ared rgrrBd Brg InueaJO u l p ! u l { ! g
1nlory 1g.ng
'(suuq '141 ',a_pdnp) orrolg8rnr .rolode a 1 n r r u s r p . r r p alr.rnt u8url l J l d u o J l s d l J _p u l t n d . r o l r l r o l r r o r u o : d e i u S ur erurxEu 'F!.{ runrsuourp tugte (r1uro1r1) fue.ry.rgnag 6Z'08
f u e l l- r ! 3 a d ::::j:-i.t+:_>
aur3ulpP u99-/ e uoo'el . :"f -:-::i-:l:'.:'::-91u| I Ig l
'tt,
se rdspindesc plutind de la o insuli la alta (lis. 2i.B). Populalia biqtinaEl cultivi cocotieiul. care l" de hrani. imbricdminte, {ibre gi material de constructie. Apa.dulce este foarte rari pe atolii mici" deoa-rece nu existi suprafele suficient de intinse pentru colectareaprecipitaliilor. iar terenul este atit de jos, incit stratul acvifer nu poate avea iniltime suficienti p.entru a alinienta izvoarele, riurile sau puturile. Apa d e p l o a i e e s t e c o l e c t a t i i n v a s e d e s c h i s es a u in tazine de captare 9i pistrati cu grijd' Regimul alimeniar al populaliei locale se h a i e a z d i n p r i n c i p a l p e p e s t e E i a l t e .r - i e 1 u i t o a r e m a r i n e . A p a c a l m A a l a g o o n - u i u ip e r mite practicarea pescuitului. Insulele corali' sene din Pacificul occidental se afli sub de p ' cel cr m l oanni le n t a a m e n l rrtare de a fi devastate tropicali (u.ugane sau taifunuri)' V a l u r i l e d e f e r l e a z dp e s t e t a r m u l l o r j o s . d e z rddicinind palmierii, distrugind locuintele qi inecind populalia. Nu existi puncte mai inalte p"tttirr reiugiu (cap' 12). Atolii pot fi, d e a s e i r t e n e ai,n u n d a l i d e m a r i l e r - a l u r i s e i s ' mice, a ciror aparitie nu poate fi previzuti (' c a p . 1 0 ) . ioastele cu mangro\-esint larg rdspindite in regiunile ecuatoriali gi tropic-ali, in.zonele undJ suspensiile abundente de sedimente fine impiedici formarea recifilor coraligeni (flg. Zl.?). Ca formi de r-egetalie naturali mi.rgro.r"le au fost prezentate in capitolul 2l'
496 I Relieful
scoarfei terestre
U -oJrp runrsuourrp ap alncrl.rud ep celsaruB un oeJel€ eJ 'rcor eP eluaur Plsrxe ua.ral ed ecBp -Be.r; arle arlur nes rnlnuorel eligluelnBa.rau u! arzaJo eurr.rd nc es-npur.rdo 'al.redap 8un[u nu rep crcrurelnd ree ep riuernc roun uaunrice qns e1r1o3o1sorg tod tuc g 16 g arlul suudnc nJlaurerp un nc a1r[un1or: alarlerd rS 1n5rr1er4 'los op eduo.rde rerunu rS acru -.ralnd ^rtuler rrnlur,r ep rerrrnu rieseldap g 'nurilpug rreru el atec lod drsru ap rriunprg 'ariugap ap -rpu luIS eu$ ot.rsoJ rlolncrued es uaunrice u! ^rtceles etsa IntuIA 'ptBpnuap otse ecereoop 'rariegep gsndns alse rnlnlos e giuyurdns e8€orlur edeo.rde Bprre eurlc nc apunr8er u1 'ariegep BI aurq el.raoJ pzeel -erd es aluece'r arercel8 alrzodap nc alauoz 16 elafuld o.roprnrr ele rcas elflqp 'laJlsy 'rrnlel nes pieaq8 oareoje8rnc ade ep Joueluu asndap nes rolrcoJ uriezrroalaur ulp e1rue,.r,ord oareqrl olclelncrlrud nc gtergse.rd rS ptucsn urldap ed elsa rnlnuarol eiu;u.rdns purc rcunl€ ecnpo.rd es eriegaq 'Joe op roliuernc e aunrice eldrurs urrd gzeezrl€oJ os eriegap '1ur,L ep elulrnd roun eiuezerd ,roJorpl ep aluarunrlsur" aundnserd Beunrzeroc pce(J'aunMDJo, lrrunu 'guerloe aunrzoro op IaJ Eolrop Ie ep lec nc ecp,J B-op rua^B 're Borrcol IaJlsE purusalur ornlnlos € n€s ropco.r e gsndxa eie;urdns ad ;erd ri drsru ap alncrlrud uzeelcaro.rd Inlur^ pcef[ 'atin{ap op alaunu plreod arec secord 6rn1n1os eiegu.rdns ed atuUe areqrl elncrlred IIoF 'alBuolzorJ -olsor nes Jee ul Bcrprr eluod 1r ap rrnloJ Enop Ftrcraxa Intur^ ligtrnrlce guBrloe BeunrzoJg 'asualur
rrrrnpgdsap leuarlue B rnlnruo eiuazerd orec ur rolrunr8ar eridacxa rnlnuarel nJ '1n1os gzea fe1ord eriela8e,r 'ounp ap leie;erdns Inlser ad 1n;er1er ur.rd o1e.ro1r1ep Buoz ur salE r€ru Fllqrzr^ pulg ea oelec.reurer urind alse rnlnlur,r uaunrice o1e8oq nc rS 1os ur pde ep lipl l€lege^ 6r1e..r.u1 -lluec rJerrr nc oepaurn olauoz uI 'lnl rrunrice eardo.rd ep lrqesoep eprre runiSar olrrunue orBroprsuoc ur elenl lurs nu purc rcunlu 'r.reiaq8 rS rrnle,L oareole8rnc alade ogsetu u3 epgseldap pdnp Bzeenlrs as ln]url osndap nes leseldep lerraletu ap plelol esBur nc lrode.r uI 'erelnurnce ap r5 llc 'eunrzora ap 1!le 'aluesaralur eruroJ op errJS o 'urnce EzEJarJ purd rielncsrp aunrzora ep roliua8e erres
\IO
Y'gTi]UTYd TY.SO T'df,
.TTIJNIA
uBTIoe
InJeIIaU
It FIorIdu3
'i4;
*:;
,,i,:
Fig, 3f .l Depresiune ile deflalie in regiunea ile cimpie din statul Nebraska. Se poate observa un nartor de eroziune indepirtat prin deflalie (foto N. H, Darton, in partea centrali, car€ ne oferi indicii asupra grosimii materialului U . S . G e o l o g i c a l S u r u e y) .
deflatie este o depresiune putin adinci, nrrmiti ilepresiune ile ileflalie (bloutout, ileflation hollow). Aceste depresiuni pot avea de la citiva metri pini la 2 km in diametru, fiind insi adinci de numai citeva zeci de centimetri. Ele se formeazi in zonele de ses cu climi aridi. Orice mici formi negativi a suprafetei terenului, mai ales acolo unde inveligul ierbaceu este intrerupt, se poate transforma intr-o asemenea depresiune de deflatie. Aici se poate acumula gi apa de ploaie, luind astfel nagtere o balti sau un lac putin adinc. Cind apa se evapor6, fundul milos se usucd gi se fisureazi. formind mici pldci sau griunli de noroi uscat care sint luate de vint, In zonele cu pd,sunat intens, unde vitele bititoresc terenul din jurul acestei depresiuni, transformindu-l intr-o masi noroioasS, stratul protector de ridicini ale ierburilor este distrus, ceea ce va dupi inlesni ^ indepirtarea materialului uscare. In felul acesta depresiunea se lirgeqte necontenit (fig. 3l.l). Depresiuni similare se pot forma si acolo unde roca apare la zi, fiind supusi fenomenului de meteorizatie. 498 | Relieful
ecoarfei t€restre
In marile deEerturi din sud-estul Californiei, din Arizona gi New Mexico, pe fundul actiunea deflatiei bazinelor intramontane, Altitudinea la care se afli este evidenti. marile lacuri playa putin adinci a coborit acestui fenomen. mult datoriti Acolo unde deflatia a actionat asupra unei de roci cu fragmente suprafele presirate cele grosiere rimase in de diferite mirimi, urmi tind si se acumuleze pinn acopir intreaga suprafali (flg. 31.2). Rostogolinduce particupe misuri se 9i ingrimidindu-se lele mai fine sint indepirtate prin deflatie, aceste pietre se pot imbina foarte strins, formind trn pauaj de de;ert (desert paaenxent). In partea de nord a Africii o asemenea de roci cu sfdrimituri acoperiti suprafati poartd numele d,e reg. In unele locuri, acolo unde carbonatul de calciu, gipsul gi alte sipe ruri aproape de suprafali, precipiti misuri ce apa subterani se ridici gi se evapori, are loc cimentarea acestor fragmente, fenomen ce conduce la aparitia unui strat contra efectelor care protejeaz[ terenul ulterioare ale deflatiei.
-orule uri€Frcrrr ur sunrl€d urp 'JeJd ap esetu BruJoua o
'(qroruaqug '1'q 'Guozuy otoJ) ('V'n.S 1nru1e) ouruoco3 Inolrld egdordo e6 erBc;erd ap rununJ reun Inluord g.Ig 'FlJ
'(.taatng pt8o1oag.c.r? .{uuag .g .3 orol) 'rur gg-g.Z erlur BzErruArolaluau8u.r; Baurlr9l{l .tsJ-pns op raruroJrlBs e 1ra6ap ep Buoz urp aJicafap ep uoc rnun aeunrta.rur redru 16 rnlnluta rgunricululral;nzer .1ri.renc ep eluaur5B{ urp lrnlaclu cgt.ra6ep fia,ru4 6.19 .Frg
e elJBd o aJ€J leJouag B rerzau -opul In8Bladrqry urp €olp{erx rnlnuscln-\ B €BBI InuB urp aridnra €lrlsa^ 'ug elrBoJ rrurrr ereJsorule ur EzBrr JuJd ap lipflfuec -rqrla rruecln,\ ls 'l€roqlnds lsoJ e erec urp Inco[ 3p ru{ 000 t el letcelop easape pury 'ourroua aiuelsrp roe urJd e8rnc.red InJErd 'eP 6lBrralBtu 9c lrr{Bqord eueoJ rep orunr8ar t6eoloJe l.rerrr reur rf glrluec ap urp cuporJ ealnd rB allrnrr durrl ap gpeo -uad r6€aac€ ur pcep lercarde ep ner8 alsg 'BJor ap Jlrqproprsuoc eseru pJard runlrnJ uoueruosB ;e.rd nc ezBaluerurle oc olrunrgar rue ap llur eAalrc uI '* pzeq sl ur{ g ap re1 16 IrI 0t ap }l€ul IEOP un rzeruroJ €s ec eluorc -gns ol€trtuec o Serd ap euor 000 000 06 alsad elrodsuerl cleod ruteruerp uJ ur{ 00S pur,re ;erd oP gununJ o 'arBts e3 'ersuadsns ug yercl rp euol glg Bl gugd auriuoc aleod un gc lBlnclBc B-s raB op qnr nrlrruou{ 'ruopurlnlard apunrlgd'sorcecaur'ug;erd ui1 'rrlrur e,rrigc eI es-npurcnpor eol€llllqlzl,\ 'leiunuord JuBoJ rlsr Incrrounrul ;erd ep rnlnrou Inrorrrtrur uI '-(s'Is '3u) aurrilprrl_rrlaur ep llul €Aolrc e1 gu;d rnlnuorat eiegerdns e1 FCIpr.r os Jc JecJunlur Jou oreru rnun eruroJ qns erdorde as Serd ap gununJ O 'returlr e rrua.rlxa l!19]lprrB BznBc urp glsrxo nu rolcalord ]Brls lsoc€ apun nBs '.ro1ca1o.rd 'rnlnteun6gd 16 Iernleu 1uta8a,,r. IntBrls rp rrrn11ncr.r"9errrprcrlcerd ElrrolBp 'glrsdr1 lso; u rnlnuaret eieyurdns rpun olorB rede Serd ep rununJ JlsJry '(utrcss rsnp) tod ap purutnt 'ug gerd lrurnrr tleug 16 surp Jou un /uyuroJ ep riglrluec rreur rre ul grrprr olualnqrnl 16 JcruJolnd rrnlur,\ 'JleJSn alrrndurloue u1 dlsgu ep rununJ
15 ye.rd ep runund
'ariezrroalau ap axaldrnoc elasacord urrtl asnpord gsur lurs rruroJ rotsrt€ eelelrrofeJq 'rerq lrodns un ad pqel n r q r l r r l c r u n - r t u r E 1 E H E' / . y r o r u o o r q s n u " r p o t pSapad ) auarpa rttadnrt rJun BrrrroJ qns pultrrupr 'qzeq El ElBllorr g aleod €r lrrrd -urrc erdnse;p pHE Js gJor ap gcrrrr EsEru o Bcr?g 'EJor rrr rrniues ri rrnlrqocs Indurl nc I{ }sJJB rrr JJnPOJCt €JunrzUJOS 'Jae ur srls eard elrprr 1od;s nu disru ap alal -nuerB JJ;rrBoJp'nrInuJJJl rnlnlJ,\ru e.rdnseap aurrilgug nrlrur url el eurd 'uco.r ep rol -asBtu JIE rrEorrJJur alrunrirod el Fzealrurl as asndra JoJrJor EJdnse rnlnlurl Eaunricy
Punctdq rmpact
S u p r a f a t ad e n i s l p d f i n a t
Fig. 31.4 Particulele
de nieip se deplaeeazi prin salturi
.<7
-...\ //
)\.
lungi
succesive (dupi
R. S' Bagnold).
sferic[ la mari inillimi, fiind purtatl peste intregul glob. Se afirmi ci in anii urmitori' in rCgiunea Insulelor britanice puteau fi vizute apusuri de soare minunat colorate, produse de prezenla in atmosferi a acestui praf vulcanic. Este vorba de ,,apusurile de ia Chelsea" - subiect predilect al pictorilor englezi din acea epocd. Furtuna ile nisip (sanil storm), care ia naqtere intr-o regiune de degert este un nor jos de nisip mobil, care se inal,ti pini la maximum 2 m deasupra pimintului. Particulele de nisip sint purtate de un vint puternic. Se afirmi ci adesea un om stind in picioare va avea capul qi umerii deasupra noiului. Motivul pentru care nisipul nu se ridici mai sus este acela ci particulele indi-
''Sp-'.'l
Fig. 31.5 Barcane.
Sigeata
indiei
direcqia vintului.
Fig. 3f.6 Barcane in regiunea Biggso statul Oregon (foto G. K. Gilberto U.S. Geological Sutuey).
Sfl)
I Relieful
acoarfei terestre
'(g^'tg'39)
pletuozrro ep gieg ogt ecrrc op rq5un urr qns as-npururiueur (acot dtp) atnc .reun1 -aunln ap oiot 'ldnrqe olso Inluesle,r -rrues eJlelr.\€cuoc ur .raunp e Esnrlo ealrud e4 'drsru ap rriungr8 uzeeseldap os Brerec ,ur1 alsa drsru Insns ul elued purnlrlsuoc Jp InluesJJ,\ Inlur,\ JlBq oJlocurp eelred u[ roJrJn]uln 1e rs rolJunp ilJqs _'JluBuruop .rnlnlur.\ ericarrp ad -eltlap InsuJS purJrpur oleturrro turs reunlruras a1a1ede3 .(S.tg .3y) ollfunlor rrniloc nc cunlrruas raun eurroJ ere oueld uJ plnzg.r oarec .plulozr punp o also (gunlrruas ap purroJ ug gunp) ouD)n)g .lonp ep rrndrl
allntu
rEru rcrB eurruuxo rno-1 . r n l n d r s r u u € J B o r J a t r l ne o r u S - u 1 d a p p c r p a r d u r r c r e c o a r f e l a F e , rn c a l r r a d o c e eleunp lurs r]?xrJ nEs l,\rlceur rlJJ .lnlnl -ur,r eeunrice (lns euJoJ ]rualuorru Fqrulqcs rfr rS erielaBa.r ne nu purc rJunle .rr,\ nes
drsru ep oleung ' g z e q e I r J o r J p r r u u r a l . u o r u 8 e r ya p e a r r p q u -gr8ug urrd nes Jcrlelrur riururgcgrqwr roun l n r o l n f e n c a r u l a 1 o r d e p r J n s e r r rn e r a s n u e c e p ezE(l el prdur rfezatJr tur!- rcruoJalrt rrdlgrs olur-r ap rlnlgq oseodrsru elrrnsrs e6.re1cl uaral rnun erdnseap ru 9"0-€.0 ey gugd asndxa rolaia;erdns erdnse lJrp gzeorluoc -uoc Js lur-\ Jp legns rnlndlslrr uaunricy 'rolrlunPrts ale rrnl -cedtur JololeJeurnuau uarrnrile qns rnlnlur^ ericarrp ad gzeoselclap JS drsru ap Ielcg 'luJlnuoJrro-l .JJe ur ezeaSocrr -radns InleJls thsru ap rriungrF lcedrur grlnq .lrur rq8un un qns rep 'glqeraprsuoc giro.y o nc lnlururgd 'FQrnc rrrolcJrBrl pulqzl o nrrrsap elg '(t'tg '39) (uoan4ns) afinqns orrnl ^elltunurp -lEs uJ arscSrur o-rlrrr atefuBue lurs olBnpr.\
try' aLuadq.n1iuitlo1) alssreasuurl runp ap arEru o rop .euBrr'q ap drurc uuJd lafihl lnuu;d ur rar ;nurrd ", -rlBJ Intuls) orlxelaS (BuozuY !i 1nle1s)euna artur lanlrs Junp ep durc rnun e Bu?rrar ugu.rBo1o,5'l'Ig.4.{
-d#*
,4, Dune litorale de farfurie.
de deflagie, cu depresiuni
B, Dune parabolice ile aridi.
intr.o
Fig. 31.8 Patru tipuri dt dune. Vintul
zoni
in formi
de cimpie
Relieful scoarfei terestr€
de ac de pir.
D. Dune longitudinale intr.o cimpie ile degert.
dominant, indicat prin sigeati,
Daci r.intul llate tare. pe creasti abrupti. ia na;tere un nor r-izibil de nisip zburitor, numit creastd. fumegindd. Barcanele apar pe suprafele plaLe, acoperite cu pietre. Nisipul se poate acurnula in partea protejatd de vint a unui rnic obstaccl -- o movild, o stincd' un tufig. Dupi ce s-a forrnat o rnasd sulicienti de nisip, ,iceasta incepe si se cleplaseze in sensul vintului^ luinti aspect de barcand. In acest rn oil clunele sint, tle reguli, dispuse de tlin punctele'sursi pornind in lanturi" emitere a materialului. Dac6 nisipul este atit de abundent incit acoper* intreg tercnul" dunele iau forma unor cuimi vhlurite, despdrlite prin adincituri in formir de gan1. Aceste dune se numesc ior de dune transt:ersale. deoarece linia 502
C, Dune parabolice in formi
creasti
este acelagi pentru toate hloediagramele.
formeaz[
un
unghi
drept
cu directia
vintului (flg. 31.7). Regiunea poartd numele de mare de nisip, serndnind cu o mare agitati Pentru acest care brusc a der-enit imobili. tip de peisaj geografii au adoptat termenul de erg, care initial desemna marile intinderi Sahara. acoperite cu dune din de;ertul Dunele individuale au creste asculite ;i sint asimetrice, cu o pantd lini in partea dinspre r-int ;i cu o pante abrupti in partea opusi. crestele de dune se afl6 depresiuni intre adinci. M5rile de nisip conlin enorme calttititi de nisip, adesea provenite din meteorizatia unor formatiuni gresoase sau pe seama adia' aluvionare din cimpiile depozitelor se cente. Alte figii de dune transversale formeazi in apropierea plajelor, unde nisipul
Tx.$
.(ia,ttng .S.O .samlog .y .1 loctSoloaX otoJ) /ralr sntnnl) _lua.rh.raduas .refels ap alErolfl arnppd o pzurpe^ur drsru_ 3p alarmp (eurlo.rrC qt.rotri p1e1s) 1no4oo1 pde3 pFurl .l.ro;neeif i.1 O.f g'.AIi
IpuI rnlntels Je runp rP Incl^ed JerrlJ }E[BuJrue Jlsr crpns 1n1eur rd : u e ; r q c r l , u r n l n c e l I e u p J l r J E S B rr 5 : r r p n s 1 n 1 e u r ad lua,rcarSl alSaulgrug rs runp ap arroBrle.r ptseocy '(O'tS 'FU) nrEdoc purBnrlsrp 16 rlrr - n p g d p u r d o r B u r ' r n 1 n u a . r a 1e g s e o f e i e . I e r d n s ad ezealureur arec eldnrqu gluerl o EEB rs tecsn ardsurp eelrecl ad 'F.\eoJlod ap lccdse nc aqrnc rJEul rJun EurroJ qns as-npurl 'arJnJJeJ Jp gruJoJ ur aunrs -ntunJ€ lndrsru -a.rdep o rllul reur ezpJurroS es ariegap urJd '(f, 'g'tS '3g) aluuururop Jlrrntur.\ ap lersn ards 1e1rnd 'giuapunqe rrrp drsru al6osp8 as apun Euoz 'afe1d giurl JrJlsrpu Br erEJ ,(aunp nonolq -F)tsoor.) atin{ap ap pprottl Dunp a l s a r r r o E a g e Jr a l s J J p e E . \ r l e l u a z a r d a r e u r o ; 'acqoqotnd apunp alred cEJ .alesrr.\ O -suerl alaunp ri auacreq el tlcap sra.r.ur 'rn1n1ur-l ll-elpq InsuJS ur BxJ.\uoc alse rolal" -serc ernqrnc arEJ ur rolJunp ErlrurEJuro '(Ot'tg'39) recsn ards ecruralnd rrnlu,r-\ leq epun 15 luepunqe also
Fig. 3f.11 Fotografia aeriani obtici indici creste de dune longitudinale care se continui pind departe la orizont in desertul Simpson, la sud-est de Alice Springs (Australia) (foto George Silk, < Life Magazine >.. Copyright Time Inc.)
Fig. 3f.f2 Sand drift-wri, creste asculiter^ alungite in partea protejati de vint a unui ileal. In eollul din stinga jos, se vid citeva barcane. Lilimea supra. felei din imagine este de circa 1,2 km. Imagine din avion a unei porliuni ilin regiunea Chao.Yiru.Moche (Peru).
504
Relieful acoarlei terestr€
acumulindu-se in creste late, scunde. Aceste dune nu au fele de ^alunecare abrupte gi pot fi relativ imobile. In unele cazuri, totuqi, creasta dunei migreazI in sensul directiei vintului, parabola devenind din ce in ce mai lung[, mai ingustd qi cu laturi paralele (fig.31.8, C). Aceasti formi seamini in plan cu un ac de plr gi a fost numiti dund in forrnd de ac de pdr (harpin dune), degi face parte din familia dunelor parabolice. F i g u r a 3 1 . 1 0 p r e z i n t i d u n e d e a c e s tt i p s t a b i lizate prin cregterea vegetatiei. O alti categorie de dune poarti numele de ilune longitudinale, deoarece crestele lor sint paralele cu direclia r-intului. Ele se forrneazd pe cimpiile qi platourile din zonele d e d e g e r tu n d e n i s i p u l n u s e g i s e g t ei n c a n t i ' titi mari, dar vinturile bat cu putere dintr-o singurd direclie (fig. 31.8, D). Aceste dune auinillimi de numai citeva picioare (I pic: 0.3m) dar adeseasint lunei de citeva mile. Pe alocuri, dunele longitudiriale mai pot lua nastere gi prin dezvoltarea extremi a dunelor in forml de ac de pir, atunci cind crestele laterale paralele devin forma dominantl. Dunele longitudinale, orientate paralel cu direclia vinturilor dominante, ocupi suprafele intinse in partea centralS a Australiei, unde formeazi degerturilecu crestelongitudinale ile nisip i.sand-riilge deserrs)(fig. 3 1 . f I ) . C r e s t e l es i n t i h a l t e d e l 0 - l 5 m , d i s tanlate la 0,4-2,4 km 9i se extind in lung i m e p e 4 0 - 8 0 k m . ( P e n t r u d e s c r i e r e aa c e s tor deqerturi australiene, vezi lucrarea lui C. T. Madigan citati in bibliografie). Orientate de asemenea longitudinal fa16 de direclia vintului, fird insi a fi dune propriu-zise, sint sond ilrift-urile - creste de nisip lungi, ascutite qi subtiate la o extremitate, care se extind in sensul bntiii vintului, pornind de la un obstacol topografic oarecare, de pildn o movili ce se inaltd deasupra suprafetei de,sertului (fig. 31.12). GrIunlii de nisip care se migcd prin saltalie depigesc o b s t a c o l u l , d e p u n i n d u - s ei n p a r t e a p r o t e j a t i unde formeazi treptat creasta pind la um plerea zonei unde nu bate vintul. Dunele prezentate mai sus reprezintl tipurile existente, in general, in S.U.A. ^Geografii au mai descrisinsd multe alte tipuri. In vastele degerturi din nordul Africii, Peninsulei Arabe
tf'.IS
0I
Intrrsap
\
url
AE
'k
! a
"%s
,a-
t$*q;l*": aq;+-
*
r
-+-i*-;"1
J--;G ',4
.*
gv
l*r-!{"-* $'*+*
,.".f"; ---.:tf
r*eF
?
a;
{F
.\SC & " *
"":b*
I
"a* ':-rT
*-*--\
tF-
; "_] i4, ";
G r o s i m e os t r o t u l u i d e i e o s sv o r r o z c i i n t r e6 3 - 2 5 4 c m
l . .-al\
r50 \0c 1 5 0- 3 0 0
Peste300 Fig. 3f.f4 Sosea tiiati in loess la sud ile Vicksburgr ilwtrinil marile acumuliri ile loees de pe povirnigurile eetice ale fluviului Mississippi (foto Orlo Chills).
50 75 100 150
127 190 254 381
n
",iN\ '%) mr Rn
100
1^n
200
km Fig. 31.16 Harti a statului lllinoie in care este indicati grosimea loessului (in in 9i cm) (dupi R, F. Flint).
Fig. 31.15 Depunerile de loess din partea centrali a Stctelor Unite ating grosimi apreeialile in porliunea umbriti (dupn E. T. Apfel).
bazi seamini, in plan, cu o stea cu mai multe colluri (fig. 31.13). Din centul dunei pornesc creste radiale care se termind in virfuri ascutite, inalte de peste 150 rn deasupra bazei. Dunele stelate rdmin fixe timp de secole, constituind repere foarte utile pentru cil6tori. Loessul
;i in sudul franului se afle dune mari, complexe, pe cit se pare inexistente ca tip pn teritoriul S.U.A. Una dintre acestea este duna in formd de sabie (seif dune) - a enorme creaste de nisip ascutitd la un capit, a cirei culme prezinti proeminente gi scol-,ituri alternative gi ai cirei versanti laterali cuprind fele de alunecare in formi de semilun6. Aceste dune pot fi inalte de citeva sute de metri 9i lungi de zeci tle kilometri. Un alt tip de duni sahariani este duna steIatd sau duna piramiilald ( star ilune, piramidal dune), o mare acumulare de nisip, a cirei 5016 I Relieful
scoarlei
tereatre
ln unele regiuni ale lumii pe suprafata terenului se gdsescdepuneri de praf fin adus de vint, sub forma unor furtuni care s-au declangat in urmi cu multe milenii. Materialul format astfel este cunoscut sub numele de loess. El are o culoare gdlbuie unifornrdo fiind in general lipsit de strltificatie. Loessul prezintd o anumitd tendinld de a se desface columnar, formind abrupturi verticale, acolo unde este expus acliunii riurilor sau interr-entiei ornului (fig. 31.i4). Aspectul columnar se poate datora unei ugoare contractii a masei de material. pe misurd ce el devine din ce in ce mai compact.
' a q g )r a d e u r i r n 1 n 1 u 1 , e t aunricn urrd rn1 t'tS rrrplrgdapug e rSrnlnssaol rrr9zrrarlntI glrrotep llntu lepunlB ns-s ssool nJ slrunrBar IrIP elrrnurnrp ri alrcalod Ezarrrq3 'd 'U rrl 'rrrol -srard rnlnuro e rrnlsodppE rr{ca^p11srindrur} 1e ulp aleclps tsoJ nB ssaol ap ay;rtrzodap ug 'luABJxa ap ro$n r6n1o1 purg oara8rnos e1 rS arecaunlu Bl fiuJlsrzar oreur o durrl riulecu '(f
' (.{tanoq lnnqdntSoaS uot -rrauy oddu13 'J {rlraprrd oto;) gzaurq3 'd 'U u! 'BJg 'IBuBqS urcur,rord'ssao1 ur au;pu lodgs runrq 21'19
rBur olsa erurlc .r-run 'uolSulqseA rnlntels Inls-ourp asnoled r r a u n r 8 a . rr r r r S p c . ' e l s e r q a l q r S s B s u € X e [ o l B l s rrr llrrB ri (srour11y 'e,no1) i)lrrsrcqns 11ie1rd -rJJJd nJ JIJ1Bls ur 'qrunrod Flrllnc os ssaol nc alrrdurla ad a1ru1 alalels u1 'ssao1 ad alD[uroJ IrIIS azrurrlS 'd 'u Inprou urp Prarl - B J r o o a u n r S o r e t e 8 o q u r p 1 6u e r u r l u a 8 r e r n l n - s e d r u e d e a u n r E r r , : l p " r J r : _ r a r . \ o Sr r u n r u 0 JilrotulS 'Jrrrluerac rolrrn} Inpns ulp ailu{ -1nc aardord ap ]r':{rsorp 'a]e8oq er8au r.rnlos leraua8 ne ssrol nc alrrnSrpod rS alrrdur;3 'rrurnl Ie locrr8e lrrJerfrr.rlori ^uzurcarde es p u r c r c u n l e l u e l r o d u r l J O Ju n a r € I n s s a o T ' ( S t ' t g ' 3 q ) . r u n r 8 a r g l s e J J e u r r z l ?J l u o l s r x a r r n - r r J l l n u r e r r rr o l e c r e r i d n ; q e r o g i u e s r a , r . e u o z rrr luazard purq '1sar a,rtlsurp agueururopard rolrrnlurl EzneJ urp 'Jolrp-\ e gcrlsJ urn1e1 ad rurrso.ri glurzard Insseo.J lurcads ur'uuur 'Epaleu giuyerdns o pulurroJ 'eletuozrro 'nr,r.ngra1ut Jp tlJuoz ur 1u1d.rr1 leprruncE e-s .;ertl ]sac\r' 'rolueiaq8 eerrdol urp Flrrr -aro.rd ede nc i)lelue{ur{e rruJe eJeJ rolrrnJJ olrrunl urp 1n;erd purcrprr'lilo9zop lnlurugd alsad 1sa erds rS pns ards nualuq ecruralnd rrnlurA i rolrrrriaqB erra3:rrad e1 ap ayrunr8ar ur elEcsn rurar no FurlJ o lBlsrxa 5 ps pJoNi ap ncrratuv e ti radorng e alred areru o earodoce gieaq8 op Blop?cpulc Epeouad ur ec pqrsod atsq 'uecotsrald urp rleluaurluoc rolrr -uiaq8 Ealalr.\rlce nc lercosu alsa edo.rng urp ri proN ep €cuJury urp InssaoT 'oqepl rnlnluls Inlsr,\ ur rS uolHulqs€10. rnlnlets rrl pSe Js sseol ep rraundep Inlsa-prou '39) rddrssrssrlll rS eesseuueJ '(tt'tS elly alalsls urp scrrnl ap euoz ur 'rddrssrssrtrq rnlnr^n$ Is rorJaJur rnlnsJnc €cunl 1sa arrls csaur8rgur ac apunr8ar ug rS EUe es aluel 'ur -rodur lrglrlruncy 0t u1 grrld 1 ap sor8 ssJol ep lurls un ap atgadoce lurs sesuey r": ulserqa11tr arrnossrlg 'E-rroJ 'srourlll rolrt. - e 1 s e l r u a r d u r p e i a g u . r d n sr r € I , \ i ' ( S t ' t g ' 3 C ) rddrssrssrtrq rnlnrlnH ee1u,r. ad FHe os sseol ap al€uruosug rreundap alrurt rlof,Bls uJ ' E z a u r q 3 ' d ' U u l p r o l r r E a r u r s o . r Er S €eurrreur ap FSUI purrJru "Fpuelraz enog r5 eurluo8ry ur 'e1er1uac edorng ur 16 csasp8 rBru as ssaol ap rraundap aguelrodurl 'purer ap elecsn rolrrnlur.\ IurpaurJlur uud 'rn1nl -ueurf,uoJ Inrorrafur urp lruelord g ps o.red 16 rrrgi Inprou ug rierlpd rrlerrroll{ ep olns ep eieyerdns pradoce InssooT '(ru 96 rerqc lernsptu ne-s) tu gg elsad ep alua^carJ mrrsor8 plurza.rd epun ozaurqf, 'd 'g ynrrolr.ral ad FU€ es sseol ep r.reundep rreru reur ele3
I
-
t
relief pe strate otrzontale" oomurr I
.
-
)
structura geologici gi constitulia petrografici inlluenteazi forma Ei dimensiunile reliefului. Presupunind ci toatl roca din substrat are o constitutie uniformd, a fost posibil sd descriem formele de relief de eroziurre" simple. icleale. generate de fiecare agent de denudatie in parte. Existi" desigur. regiuni in care acelagi tip de roci are o dezvoltare relatir- uniformi" 9i unde agenlii de denutlafit' pot crea forme ideale. In alte regiuni insii. rocile sr.dimentare apar inclinate, c u t a t e . b o l t i t e s a u f a l i a t c : c t - . l em e t a m o r f i c e sint dispuse in pinze. iar cele enrptive se consolideaz[ intr-o variet ate de forme. In capitolele ce urmeazi r-om examina aceste st.ructuri si rnodul in care ele se inscriu in relief. Clasifiearea
regiunilor
de uscat
Asa crrnr se vede din figura 32.1, masele r:are alcituiesc uscatul terestru se prezinti diferenliat in funcfie de structura gi de constitutia lor petrografici. A. Structuri nedislocate l. Cimpii de Eelf (coastal plains) sau cimpii de Zone litorale exondate. formate s e d i n r e n t a r e m arini, peste formafiunile mai ;rrin vechi ale blocurilor continentale. 2. Strate orizontale. Depozite sedimentare, caracterizate in gerreral printr-o structuri tabulari, care acumulare marini.
insi a su;irafe{e, firi i. aceasti importante. categorie pot fi incluse gi curgerile orizontale de l a l i d e o s e b i t d e g r o a s e9 i c a r e a c o p e r i m a r i s u p r a f e l e , au fost inillate
suferi
alte
B. Structuri
pe mari
rnodificiri
dislocate
bazine. Forme de relief circulare sau ovale. rezultate printr-o boltire uqoari a rocilor sedirnentare(domuri). sau printr-o ldsare a acestora (bazine).
3. Domuri
gi
.1. Cute. Strate deformate
sub
acliunea
migcXrilor
structure compresie a scoar!ei terestre. cutele pot fi larg deschise sau
orogenice ale cutata.
in
scoar(ei,
funclie
de
alcdtuind
gradul
o
de
strins;rliate. 5 . M u n l i - b l o c . M a s e a l e - " c o a r t e ti e r e s t r e , c u o c o n s t i t u l i e geologici diferite, rupte petrogralici qi strr.cturI prin faliere in blocuri bine definite, deplasate pe verticali unul fali de altul. Falierea este de regulS insotite de o anumiti
508
modificare a inclinirii.
Relieful ecoarfei tereEtre
;',1 ,ii;: lll.t
',:;
.,1'll .'::I iil l. .,.:'i i
'1n1cedse ecgrpour alureur '(r.rn6rpod n€s
Bc I-ps Beunrzora Ildulc) aueld eia;erdns nc Jerler un gzeareua8 euotelec anop B-ep Bo3 'llroqoc rBru ac ur ec urp Jrrlar nr aie;erdns u1 tetdart esnper pulg lBcsn ep aloseru olndacur e1 orurxuru rurpntrtle glurzard InJalleU 'aluau -rrueord rurrilgu; nc solunru Jarlar un glurz -eJd 'acru€cln.\ alauroJ 15 rugtngpe orec 'alecolsrpau rS alpc BI euo8alec erulrd -olsrp rolrrnlcnrls 1e returrd lnlcedse at6a.rrrd ec Beec ug gleriuesa arrqasoap o glsrxg 'p^EI ap rra8rno rS rueJIn,\ep r.rndrl aleluaJrp15a.repa.lur as-np e.ruolezundsa.roc
-ur,,le '(atruu;r1n-r rrfdnra) eunrzutxa ur.rd a.ralBeu lunl nE erBJ lJor ap alrrndrl alBol uapnlJul etrpnrur
'J euuoJ 13 lu"cln^ 'e1e1nBa.reu
' a x a l d r x o a a c r S o l o a 8r r n l J u l s n c ' a c r l e u F e u r r o p u n -rznrlur nBs rrrerlBJ 'lFgtnc E alBurqrxoJ rrunrlce .exeldruoc unlonrls .B asndns ref.ruocs e1e runr8ag '(11'96 '39) ry.r rt rfunu ep e1a1e.red r.rn.rr6purur.ro; eJgroureleur rcor ep gunglour.rog '1 alsn8ur euoz 'l teq ur eogrorrelam 'eunrzore 16 ellezy.roeteur e1 ra{ualsrzar 1nl.rodu.r qns urroJrun -a'tle1a.rgl.roduroc es erpJ 'ecgroruuleur rcor nes elrznrlur earldn.re '9 rcor ep esBI{J .eue8ouro eulFlsrrc ;unllurulog
l.
Stsdiul primar;
cimpi€ recent emersi.
Deprestune rnterroara
DeDrrlsrune
a,,^^+: vus5Ld
B, Stadiul de maturitate; s.au format cueste ei zone depresionare (S. curs subsecvent I C, consecvent I O. obsecventl R. resecvent),
C, Stsdiul de maturitate avanEati sau ile bitrineqe; relief foarte jos. Fig. 32.2 Dezvoltarea unei cimpii de qelf extinse (dupn A. K. Lobeck).
Fiecare dintre tipurile structurale infiligate mai sus trec printr-o serie ordonati de stadii de eroziune, conform ciclului general de denudalie a maselor terestre. Pe structuri orizontale sau in regiunile cu roci cristaline omogene, acest ciclu este foarte aseminItor ciclului general ideal, deoarece aici sintem in prezenla unei structuri si a unei constitutii petrografice uniforme in toate sensurile pe orizontal5. ln regiunile cu structuri cutate, cu munti bloc, domuri gi vulcani ciclul este foarte diferit nu numai fa15 de ciclul ideal, dar chiar qi intre ele, deoarece roca gi forma reliefului primar exerciti o influenli dominanti asupra intensititii de denudalie. Cimpiile ile gelf Cimpiile din zona litorali trec prin mai multe stadii, a ciror ilustrare o glsim in 510
Relieful
eeoarfei terestre
figura 32.2. 7n blocdiagrama I este prezentatd o regiune proaspit iegiti de sub apele mirii, unde formase pini atunci o zoni de continentali pulin adinci, pe platformi care s-au acumulat depozite succesive de sedimente aduse de pe uscat ,sidistribuite de curenli. Pe suprafata acestui relief primar reteaua de ape curgitoare se indreapti direct spre mare, urmind sensul pantei. Riul al cirui curs este influenlat de panta iniliali a unei suprafele terestre, poartd denumirea de riu consecuent,el putindu-se forma gi in cadrul unei structuri vulcanice, de munti bloc, in foste regiuni lacustre, astdzi drenate. Apele care drenau deja suprafata de uscat . 9i care acum si-au prelungit cursul peste cimpia litoral5 proaspit emersir pentru a putea ajunge la mare, formeazi o relea hiilrograf,cd. consecuentd.,Citre interiorul uscatului, in continuarea cimpiei de gelf se giseste o zoni reprezentati de un masiv vechi.
-ttuoc o nB Elenlola gcyEr8orprq €riar o nc JIaS ep rrdrurc raun ole feuarp rp ellrurrl
'(r'zs'By)
eluelsrzeJ urind reu ereor.radns rolrJnluozrJo eerelrgdep_ur ur.rd ralsanc rnlnsraAJr rrJpurroJ BJnsBru ed reurnu gllo.\zap Js JBp .a1eri1uJ eluolcasuoc alrJnsJnc rS ec ar]Lcarrp rieaace ur 'rnc olg'aluaaJasa) csotunu as oaluo,\ -aesuoc rrnsJnc ap qns FurroJ lerirur nelsrxJ nu aJBc rep .rolalsenc olrJnsJelar ad leurro; n B - s a r B c l J n s r n c J I J C Y ' el u s ^ c e s u o J r o l r J n r r € ara8rnc ap rcricarrp rS ec ,.ro1e1er1.ttrg.rt1".,, gsndo alsa ara8nJ ep Jol ericarrq .rrnrr ap pluaaJasqoEaiJr o pzeJruroJ .eunrsardap urp 1ua,\casqns IllrJ rlJ JS-npurun ,JlsanJ raun B ereorrolur piEJ pzBJuJrp rreJ JIrJnsrnJ
ele runr8er eqnru ur e.rede rp,r ep dr1 lsecy 'erolsoce €orellolzap .alrqer+ rcor nc olouoz ur Iepg _puugurrn ,aruaorasqns uI lurcads Ello^zep os rol elrrqly csorunu es ornlnw.rgi erurl nc e1ale.red Jolrunrs -e.rdap 1n8un1 ug e.re16eu ner arec elr.rnsin3 rpuncs rrnleap ap luatu -Blulle un Bc erede elsanc Fsur eesepe ruur '(S'Zt '39) eiue.rg urp srurog q8ugl ,p Iol as€orecluc relsanc Inzuc elso runc ogtdn.rqe ogleurlcur rroeun cru.relnd Besapu e lsa 'egqerr; rcor ap Ialsonc eie; lerts un ed 1eze6u .alBu alsa ernp rcoJ ep InleJls purc rcunly -llcuJ qBIs rS ernp reru rcor nc lerls ep eiey - e.rdn s purrprurn .lour op etse ( ad o1stpo q-,ed o 7-s pnmoas) relsenc IB areru erdsurp InluesJe^ ooatourds nas oqurrqcs u1 .1c1upsndxe InsJocat rnlnlerls lepore eaur8.rdur acoreoap "l:" '1dn.rqe ,rrtelor luesro,\ un ,(anlut) naluni! 'ureorrelur nirJ lecsn a.rds glurzerd alg 'a.reclec orrsalS ad .racrqo ap .aredu alsonc ep '( InJorleU pun1moynuut ) otoottalur aunrsatdap alSetunu e s elsonc ap erurl erurrd rS leluaurluoc .alsonc nr lnlcos orlur Fl€nlrs ueunrsardo61 rrnleap ep rrnn6 nes o_lel 16 epuncs elsarr pileur es Balsecu ellul '(spuo1mo1) tuntsatdap roun erirrede e1 puginp "pprde.r ats.r uriep -null p '(esuolr8ru rrnlsr6 .e1r8.re) eunrzorr el oluelsrzJr urind renr lurs rloler]s Jpun 'B$) sJ rp rlerJu;8 o;ocy'(g'6'Zt ;ar1ar ap elrrrrroJ rS ec .px.rlcluroc reur Jur.\op gcgur8 -orpF{ enErlrr gurrEru JrelnruncB ap roll 'egelrrnleur ap -rtIur;c Inrpl?J ur lnrpers u1
r.p,,s urp trrpu; 14,,,,;;:'J';i i]",'"r!:,,|r:J
" " -nuap) dlpuau lirunu rrolreru Joun uuro.I (lns r l e r o l r l r a r d u r r cu i e y e r d n sB I r u r r u e r t o d r r i 1 " r p , slsaJ_B"JluJurruJord rrnluap eluazard nlcos rp ; u n r 8 e r E l s u a J B( a 1 a 1 u e r u r p sans d e p n e - s B r e r p J l n d r u r l u E ) a u n r s r e r u q n sr p e l u r E u l p r e q
t;i; ,"J"?,:Jit 'erauslcur pr'ruarro lsaa.rde .'u.ra1nd ,'iii,?""fi''1,lij-r["jl;,.'; ",,Jl"T"J"'f,,ii,l3:;o,""n',"i)
I d
,'/
filH
$ue
---t - s I
F
r
O
-{
)t
g: I
t----:-
cool,oc/u ''e41a/
.,.5 7"#,;,:T::-,:
i i /
\ t d
Fig. 32.5 Cinpie de gelf in regiunea litoralului atlantic al S.U.A,, prezentind putine aliniamente de cueeti, cu exceplia atatului New Jersey. Limits interioari a cimpiei este marcati printr.o linie ce reunegte o serie de localitigi (dupi A. K. Lobeck).
Fig. 32.6 Pe cimpia de acumulare marind din etatele Alab.ma gi Missieeippi (S.U.A,) ee gieesc aliniamente de cueete dezvoltate pe roci nieipoase, alternind cu depreeiuni sculptate in gisturi argiloase aau marne (dupn A. K. Lobeck).
guralie rectdngulard ( tr ellis pattern ) (fig. 32,4), datd de sistemul de vii consecvente, subsecvente. obsecvente si resecvente. ln figrr"u 32.2, C este infiligat relieful litoral redus la peneplend, in stadiul de maturitate tirzie. Persisti configuratia in relea a drenajului, iar cuestele se mai vid inci sub forma unor dealuri tocite, inlltate deasupra depresiunilor cu fundul aproape plat.
rapid spre sud, incluzind mari porgiuni din statele New Jersey, Delaware, Maryland gi Virginia (fig. 32.5). In toati aceasti zond apare o singuri cuesti, regiunea cunoscuti sub numele de Atlantic Highland, munlii Laurel, Pine Hills gi alte inillimi similare. Relieful de cuestd este dat de formaliuni poroase de gresii tertiare si cretacice, care pe de o parte prezinti rezistenli la eroziune, iar pe de alti parte absorb repedeprecipita-
Cimpiile de qelf din S.U.A. Ei Anglia Exemple remarcabile de asemenea cimpii putem gisi pe coasta Atlanticului qi a Golfului Mexic (S.U.A.), in sud-estul Angliei si in Bazinul parizian (Franla). Dintre acestea cea mai intinsi este cimpia din partea de est a S.U.A., lati de f60-500 km, desfdqurindu-se pe 3 000 km de-a lungul ceastelor. Formatiunile din care este alcituitl au virsta cretacici Ei tertiard, cele mai vechi fiind vizibile spre marginea interioari a cimpiei, deoarece sint asezate direct pe soclul continental, alcituit din roci de virsti precambriani qi paleozoicS. Cimpia de acumulare marini incepe de la Lone Island cuestl parlial submersl ,si ie ldrgegte 5I2 | Relieful scoarleiterestre
Fig. 32.7 Sud-estul Angliei eete o cimpie de gelf larg in stadiul de maturitate. arcuiti, -L, Londra; K, Cueeti pe creti; C, Carnbridge; O, OxY, York; N, Nottingham; foril; -EI, Riul Humber; W', laru S, Riul Severnl B, Brietol; D, Dartmoor; P, Langul M, Maneheeter; L, Liverpool; Galilor; ?, Cueeti pe calcar jurasic (dupi V. M, Penninilor; Davis).
'ropriecrunruoc earello^zep acrpardurrFS lJcul letueprcce rp 1!1e eg Bs rolalsonc InJarlrr uc gldurgtul as rJoereu 'FJBorralur eunrsardep o-rlur alBol eleUB cuolSulqselA,rSarourtleg'erqdlapegq6 'uo1uel; alo6eronc In-{ro1 talq pFual rleraJ 'gpgd aq IEc 16 aleso6op ueiar p1u8oq o 'rcr€ oienlrs rr€ru 0106Eropu;8e1 oalrunrsardap FcsBergrrrrn€s purl II1Bcrunuoc op allP] 'rrefals rS rurd csarc '.,(asraf AolJ Inlels urp ;1aS ep erdurrc ap eaunr8ar urp aseod -rsru elunrieruroJ ed 'elru1 roletets Inpns ur rS 1gc'edo.rng rS ecruelr.rq alalnsul ul tll€ oale8oqunppd nc aluadoce turs olrlsonS 'ounrsroruqtrs oeseolunur elBJolrl ap rJnurgi op olelrturl
op Fqle Flerc urp plrnlpcle alsa erBorrelxe plsen3 'olsonc eJlurp uaunrse.rdep al"o Inuotu -ra1 JB.r^oplsanc o ezeauruasap ppot Inuau -rel erltsuy rI 'rulH plo.l,\'slo3 lBcol Flrur -nuop purg 'crs€rnt reclec urp afss aJeorJolur BaJ 'lnJerler €ururop etsanc pnoq '(1.69 .3y) elelrrnleru ap nrpels ur 31aS ep ardrurc o else rerlSuy e lso-pns ep aunrBar e8ee.rtuJ 'elue]\ -casuoc rrnrr Ec a.re16eu 1en1 ne pc FIeJB ou et eooc 'rolalsanc 15 rolunrsa.rdap eareu
-ndsrp op etuees auri e grFJ 'Jzuaq uloo Jerler tsace BzBesroAprl eledrcurrd oyrnl5 'eruBqely unce.rd InlBls uTp tlog {c€lg callrey rJnlos nc runrserdep el e.ra16eu nep eelsace oseoreclec olrcor e16a,lrrd 'luld eyrr6;gnc prnlg8el ur o-lecr€rrrJr ruB orec r c e r J c u I ep alrrielueld oulq ed 116arpurreur rrrcrulolapug e.rds pteiunu os rolelsanr al€ aleluerurc qels Pllo^zap -ord giurpuel Bece lElsrxa E-u rcrB 'rrnlrod alrrsar8 od'Euaq ug t1ai ep ttdugc ep olarunu -a6ero aluelrodurr .roun rarirrede eyrqero,rey p r r e o d r u n r B a r a t s o c y ' ( q ' a g ' B C ) nrurpi 'ereuors nc alalered -r.rleurrxorde eluaruerurle l pzeour 11i1puoclrraJo ne runrFar afsaoe rSaq -e.rdap eleuoz ulp rollrnuaral rriglrlrlreJ pUr -roJ olrunrsardap rS elalsenJ'srerue luacor oglseoc erdsurp rauoz eridacxo nc -olBp runllncrrtsB BarelloAzap lezrJo,\€J ne nc Jerler 'y'O'S 'rar18uy oglenlo,ra gcgu.r8orprq eaiar o glurzard y1a5ep Inlsa urp alectuIS I n l s e - p n s1 6 or8.re1 runc Eurrerrr a.relntunc€ ap aprdru;3 urdurgc rddrssrssrlq rS eureqely eleluts uI 'BCrCElerC oaseoy8re 'roru y1e6 ap elrzodap uJ plul Flsrg^ ep .ropdunc e1u ecgu.rtoe3 elcadsy -lo^zap 'rnurtuoc r8unlard rg,t roun 1n1ced 'RIBIcg -sB eru preorralur eaunrserdag ' e s n g o l u o r l c u o ^ y o u r J . \ J S : e c -.radns ea.ra8rncs IaJ lsecu ur purcnper oelrri
alua-\cosqns rrnrr allnru raIu ap gl€ua.rp alsa eaunrsa.rdaq 'elocrr8e rrnueJel asurlug r5 ec - r{rol 'uyocurl 'ueq8urt1otrtr 'ureq8urru.rrg 'ralsJJnolC '1o1sr.rg eluelrodur o6ero lEllo \zap n€-s orec ur 'ereorrelur eunrsard -rp rretu o t€ruroJ B-s rolruruua4 1niue116 r o l r l e C e r e j ' 1 1 e , t u r o Ju r p l e l u o u r t u o c I n l r o s csarn]gJIB areJ apunrieurroy ri ereorJalur B l s a n Ja r 1 u 1 ' ( p r e l r s r a - \ r u ne a u n r s e r d e q )p r r l --f\of leuorleJnPl Elrtunu lsoJ e orec nrluad r d u S ' a 8 p r r q r u u 3 1 3 p r o J x o e 1 r i p 1 r 1 e c op1g e e s o r e c u r a u n r s a r d J po g g e e s a l s a n c B n o p eloc arlul 'sllrH urallrqf, - 9crcEfarc plsrl^
pdnp) d;sgu ep else euezalrE
simbure diapir.
de titei in cadrul Fig. 32.f0 Localizarea zicimintelor a doui aliniamente situate in zona de efilare a nisipurilor eocene gi oligocene (dupri A. J. Levorsen).
Fig. 32.11 Secliune printr-un
Inclinarea dinspre uscat spre mare a stratelor ce alcituiesc cimpiile de gelf creeaz5-o structuri favorabil5 formirii apelor arteziene. Apa seinfiltreazd adinc in stratul nisipos,peste care se afli argile sau gisturi argiloase impermeabile. Daci se sapi un pu! in formalia nisipoasd la o distanli considerabilS citre mare de punctul unde aceasta apare la zi, apa sub presiune iese la suprafali (flg. 32.8). Mari cantitnli de api arteziani se oblin in cimpia de gelf a S.LI.A., dar in prezent ele nu mai pot satisface necesitSlile marilor concentriri ale industriei ;i populaliei. Cimpia de acumulare marini din zona Golfului Mexic conline pe teritoriul S.U.A. ziciminte de 1i1eiEi de gaze naturale extrem de valoroase din punct de vedere economic. lileiul ap ar e aiciin cap cane stratigr artce ( strati graphic traps) - strate sau lentile de nisip sau gresie permeabill acoperite cu argile sau qisturi argiloase impermeabile. Un tip de prin ef.lare capcani stratigrafici rezultati (pinch out) este ilustrati in figura 32.9. de gresie din succesiunea IJn orizont de strate a cimpiei de qelf se subtiazi de la capdtul dinspre uscat in formi pani gi dispare fie din lipsa altor depuneri, fie datoritd eroziunii ulterioare care
precede depunerea stratelor de virstd imediat mai tinirS. Fiind acoperiti la partea supe' rioarl cu strate impermeabile, pana de gresie formeazd o capcani pentru lileiul care rnigreazd in susul pantei. Figura 32.10 prezinti doud ziciminte de 1i9ei de acest tip din zona coastei texane a Golfului Mexic.
514 i Relieful
6. ttlcxic
o #
loo
200
300 {00
500km
Fie. 32.12 Riepindirea domurilor de sare in regi-.64 coLtei Golfului Mexic (dupi K. K. Landes)'
scoar[ei terestre
q
'(.ia,trnq ytttEopag 'Q'n 'uo11nq ednp) < gpeu_u1dsa )) ptfunu.gtutlorzap aurq pturntrnrls gl;1od o BJrBtuoJ a_s- 1tA1.rn1op glnze^ IroerBJ - rnlnuoruac u aunlirod plsBJJB u1 'duano.ro; rni"g" al uoruu3 elarul{l "".i gi'lq"S uI serrlog'H'711 purluazardal6Bgl uerrgsrF 16 Foloa8 lntnreounr ap-grerncexe-uigur.rouud Si.Zd.gfi
'elurnlcnrls omroJ ep _ gcgrcede eunraemne o erudu prru.lnlourlo urp p.rulnqal u1 p1'6g 'E;g Frnlcnrls nc erBluerurPes aflunriru.rol
.(r.Jeg .S pdnp) ^Bplrs aurrlc nlluad cldlt purg 1nueuoury 1i;u-gi-urig"i6 "1"n "o;r"111 -dn.rq_u ue.ruqo,rzaq 'rrepqur1 Errnlrnrp nc arBluegrpeg ;AI elrzodep roun Inrpsr ur trunuzore u;in1o,rg tI.Zg
ep Sr.radoceun 1€ln8ar op 6ere eres ep elarnq -uIIS 'roiri nrluad ouBcdecpururroJ oares ep alernqurs nc InlcBluoc B[ elBurruel rs sns uJ olropu! luJS asundPrls elueurpes ap alolerls '(ustttdotp) rerdurlc ele epunJord e.reorra;ur olaluJls ur eluelsrxe eJss ap osEoJBrolrun -liuur.roy Inle^ru BI op Fluel ?cr1su1d e.re.r8 -nu op uoruouoJ rnun gllrotep lrqeqo.rd oerdnsuepep er€luerurpas elrcor gcolsrp prue8 erEs ep esBru urp elrnlFcle olBpnrc rrndroS '(tt'ZS '39) (s?n1d rIDs 'sauop t1os) an{t1os trnuop nc epunr8er ug e16eu1Jtu!es elueru -rpes ep aseo.rt rrBlnrunce nc runrter alIE uI rS glaS ap rardrurc elunrieur.roy ur e.rot6eu er rr rrJrlorled lururecgz ap d1r r1e ug
G
l*nr
; *ffi:r" W4r*":e
-, e1?
Fie. 32.16 Martor ile eroziune format din gresii rogii orizontale cu un strat ile grps la partea superioarE, situal Iin-gi Cambria (statul Wyoming) (foto N. Hl Darton, L .S. Geologirul Suraey).
roci calcaroasesituat pe o placi de gips qi anhidrit. Titeiul se acumuleazi in cavititile calcarului. in figura 32.12 este infiligatd rispindirea domurilor salifere Pe coasta Golfului Mexic. Relieful generat de aceste domuri nu trebuie confundat cu domurile sedimentare pe care le vom discuta mai jos. Alte ziclminte de substanle minerale de interes economic situate in regiunea cimpiilor de gelf sint cele care contin suf (Loui(Florida), lignit siana qi Tcxas), fotf"ti (Alabama, Ilississippi gi Texas) si argile, folosite in cerar"nici, ol5rie qi fabricarea cdr6' mizilor (New Jersey, North Carolina, South Carol.ina). Relieff pe strate orizontale Suprafele considerabile ale scuturilor continentale sint acoperite cu succesiuni groase de roci sedimentare' care odinioarX, in trecutul geologic, s-au depus pe fundul unor mlri interioare putin adinci sau au luat nagtere datoriti materialului transportat de apele curgdtoare care au clidit vaste cimpii aiu.'ionar". Formaliunile aparlin celor trei 516 I Relieful
scoartei tetestre
ere geologice postcambriene. ln planga 5 regiunile care ipar desemnateprin litera S ( c u c u v e l t u r d d e r o c i s e d i m e n t a r e )s e c a r a c tenzeazd in general printr'o structuri tabulari. Prin migcirile de ridicare ale scoartei acestea au suferit doar uqoare deformlri sau falieri, ele fiind in schimb supuse mai multor stadii de eroziune, dupd cum este ilustrat in blocdiaeramele din fisura 32'13. In stadiirl de tinerete ierettul este relativ neted, drenajul fiind asigurat de o relea de riuri consecvente, care urmireqte panta lini a suprafelei topografice. Dacd relieful are de la inceput o altitudine mare, riurile vor sipa curind vdi adinci, intre care vor rlmine podiguri. In schimb, daci regiunea -este deasupra nivelului inilial putin ridicati mirii, nivelul de bazi nu va permite riurilor sd-gi sape albii adinci, situalie in care nu se va putea dezvolta un relief viguros. Atunci cind eroziunea a cuprins intreaga suprafati a uscatului 9i relieful se caracterizeazdprintt-un grad accentuat de fragmentare putem spune ci s-a atins stadiul de maturitate. iln continuarea ciclului de eroziune relieful pierde treptat din inillime, iar pan-
pzeeurroJ es 6rpod ep eunr8e.retee.rlur gceq '(St'Zg '39) opouoydsa el6eurnu es girlod 'luecerqns rnlnlerls e psndxe eieg Elsercv -erdns rdey ap glurzarder arec .g1e1uozr.ro 'plBI gillod o aurruer rnl surrn ur ouoruBc op plrquraprsuoc giu€lsrp o el poru lsoce ur e8e.rlar as gntdnrqe pulc rcunlv .olucrlrel rrns5 ep rrurl roun Iniunl €-ap lue^carJ ep -urrdsep as rnlnldn.rq€ e Ereorredns ua1.red ul plenlrs ecor ogteururqnsleJlsy .aluriuerol epold ap ete6uelcep ecru.relnd rrre8,rncs u r5 a.reolg8rncrolede e gleriuara;rp aunrzoreep eaunrice urrd prder rlBurrurle luls rol Ezeq €l pHB as ac (eseop8re rrnlsr6 nes a1r8.ru) .arelncrpuad.rad oqBIS olrunlieur.ro; acereoop adeorde rrnueld udnp 8er1ar es ,ernp rco.r ur eledPs purg preorradns ealled e1 oep.rnl -dnrqy 'e^rseccns elerls ppurrdsep FS purl ounrzoro ap elasocord ogleluozuo BrnlcnJls o ad alello^zep Srpod ap apunr8er u1 '(St'ZS '39) ocrx-a1q oqetn ,opero1o3 elolels -r\r\l rA €uozrry '('r[ s.realq 'g oroy) gpF.ru ap alqoHzap lunliurn.ro; u r ' o p e r o 1 o 3 r n 1 n o 1 e 1 dJ I e J u p o r u e J r o J r J e r u u! laldlncs lErnlBruru sotunru gnfusrad na Bu?ruraa elduaxg .lu[e}a ;ar1a.r ('V.n.S Buozrry 1n1u1s) luaurnuol{l luuorlBN lsorod 1lia.radg.rayor16a.ro1rd pegrrlad urp roloc 1ndr1 ap alJrn.puulpefl ZI.AS .EId rnlsace € aJBoleturn Eeunrsoccns adacur oruc nc 1nldn.rqe ep Jorrrlxr rrlec prei -rur11'gpalau €lernlcnrls EieJ€rdns porur o dr1 ap aunrsrccns) reru sns osrrcsap ldnrqe pulurroJ 'lnrqBun ezeero6crur16IInl Inpurr BI alaluatuele ppaurn prurlo nc a11un18_er u.1 a.rec'loruop tuesrol op aunri.rod o el6asg8 '(r1Ze rs r1Z€ '39) (a1at as 'rnlnldnrqe ezeq BT 'Elernlcnrls giey unlunapd) spuo1poq cserunu es IeJ lsaca ap -erdns - Srurr,rod - ldnrqe rleJtse gsrrcsep apunr8ag 'rlurnlerurru liunru nc [esrad rnun g eleod arec eunrsJccns o pzuaturoJ J[g 'ot€rntuoc oulq rplrrurs olulueprcce rlr€oJ Jorlor un leJls€ oececga JalJar ep arrrroJrude a r a l 6 e u u 1 ' ( e s e o l r F r e u n l s r 6 r S g p 8 r e ) a 1 u e 1 oueoJ ereold ap rade eaunrice rer .gceres -srza.r urind apcoJ eJBle gleriuerol €eunrzora alsa eriele8a^ epun opprre grurlc nc oleuoz rS ee.rrorr6 orolcelord 1e1a8e,t Inl€rls e15asdr1 u1 'luII rBur riuBsrs^ rol ezeq eI qurrqcs rrec ug ur rprre alunr8ar u1 uJ es-npururoy 'apnldnrq" ezeenluecc€ os ^alrirpuoc '(qt'aS 'E g) (aunq) aunrzora ap rortDra uo llcul laJlse oerdnseepep aluelsrzer rolec elB puruo^ap oridnrqe riuesre,r nc rurilpur rorur l€rts op elaladec qns ep olepora ro6n reru raun lnlcedse plgdec oFletol es erirredsrp ap lurs 'esuolr8re rrnlsr6 oBurBur o^ep8.reulp cfurBul 'eaurilgug rS gueld eieJurdns auriuaur alumroJ 'eluelsrzal urind l€ur aloc ollr 'uarapurlug acnpar , r o 1 1 i -ntuozrro '( t$ttt D s a u t ISI rep t6l ) ltntdntqo BI arel6eu -uesrJ-\ uJrotseJlal urJd .ereluarulpas olrcoJ nep (pprre grurlc nc alrunr8ar ur olereua8 l;cep Jrutu reru priualsrzor o ne leleuaB ur ur as-npurulllul grurn ulp elsece) Jraclec arec 'g-re1 ap r.ro8rnc nc alrredocs lurs Jarlar I l t 1 s a r 8 .a p o r n p r e r u r l r r n t u o z r r g . ( y 1 ' 6 9 '3C) leriuera;rp ap aruJOJ elsacB eosepy .ornp rcor ap surluJ ;a1ue1 Jarler un er arede -srzar urind reru JIeJ nJ ezeauJelle 6olue1 FJeOrUrpoluJls rnun rB rrolr€ru purnlrlsuoc 'aprntel a1eo1 ocl rrnldnrqe oeleluozrro -srzaJ elalErls €lJJsJ op riecueg rrBI IrlJpBJ ur -nqe1 riunur nBS rrnleep - (?I.Z€ .Eq) nsau ernlcnrts o ad gllo.rzop es oc InJarlag 'rou aruro.l eerecle 'alrrn-rlJoupeuour _ eunrzoJe ap 1od aprre runr8a.r raun 1nf .esrad ur'JunrzorJ ap Jruorrelln alrrpels uI rJoueru .rede 'asnrlsrp g tnrnd ne nu ernp reru alrcor epun olooV 'rrnrr eleludrcurrd ed paddtt1s) n ro, nrrr rrr'' f,;Xlf :; :i.:#; a l e l l o l z e p ( a p a l a u . r 8 r e 1r c u n l n c . a 1 e 1 n p u o SrfrT" glreod no1e1d lsace ;e.rnp Fcor ep leJls rnun rrdturc raun lnlcadse ore eeunr8el eiau;r1gq eie;erdns ed 1e11orzap noreld un Frurn ur ap InrpBls uI .aurl retu pur^op ps purl elel
""knr
de sol. Apar, totugi, unele linii de abrupturi, ca gi dealuri gi munli tabulari de tip mesa. Regiuni intinse din vestul statului Pennsylvania, din statele New York, Ohio, Yirginia, Kentucky, Tennessee 9i Alabama prezinti structuri orizontale puternic fragmentate de eroziune. llun1i bine impiduripi ocupi aici suqrafele intinse. fu reeiunile in care relieful se dezvolti pe structuri orizontale cu o fragmentare ajunsi la maturitate, reteaua hidrograficd realizeazd un ilrenaj ilenilritic, in eadrul cdruia riurile mai mici nu prezintd o orientare predominantd ca directie (fig. 27.5). Aceasti configuratie a fost'asemuiti ramurilor unui mdr. Riurile principale prezintd, de obicei un anumit paralelism, intrucit ele au fost inilial consecvente. Riurile mai mici, a ciror configuratie este dendritic5, sint la origine insecvente, ele fiind influenlate in dezvoltarea lor de micile neregularitdti ale pantelor, de rezistenta rocilor. Ca atare, sensurile ramificirii sint adesea intimplitoare. ln afara regiunilor alcituite din roci sedimentare, structuri tabulare apar 9i acolo unde s-au produs mari acumuliri de lavd. In unele pirti ale lumii, de pildn pe podigul Columbia (statele Washington gi Oregon din S.U.A.) sau pe platoul I)eccan din vestul Indiei, curgeri imense de lavi bazaltici foarte fluidi acoplr in prezent mii de kilometri pitrali, pe grosimi de citeva mii de metri. Lava este interstratificatd cu depuneri de nisipuri, pietriguri 9i argile de provenienti fluviatild sau lacustr5, si cu mari cantitdti de cenugl gi praf vulcanic. ln cadrul acestJi alt""rrurrte h" roci co o rezisten!5 deosebiti la eroziune, vor apirea forme de relief foarte aseminltoare celor intilnite in cazul depozitelor sedimentare.
regiunea este traversati doar de citeva riuri principale. Unele regiuni cu structuri tabularl din interiorul S.U.A., cuprinzind o mare parte din statele Illinois, Indiana, Missouri, Montanao Kansas gi Iowa, prezintd o fragmentare evoluati, dar cuvertura glaciari ce le-a acoperit cindva a atenuat denivelirile, astfel incit pantele au devenit domoale, fiind intens cultivate. Acolo unde formele de relief sint proeminente ca in zonele munlilor Allegheny gi Cumberland, agricultura se limiteazi la citeva mici portiuni, cum sint luncile riurilor principale, in ciuda climei umede favorabile (fig. 32.18). In podigul Colorado unde se afl5 celebrele canioane, densitatea populatiei este foarte redusi nu numai din cauza reliefului gi aridititii climei - conditii care nu sint propice agriculturii - dar si pentru ci accesul omului este practic imposibil datoritd fragmentirii accentuate a reliefului prin releaua de canioane cu pereti abrupti. Ca gi cimpiile de ,self,regiunile dezvoltate pe structuri orizontale dispun de substante minerale utile - roci Ei minerale de valoare economic[, asociate cu rocile sedimentare (sau cu lava). Piatra de constructie este un produs valoros. Astfel se exploateazi calcarele de la Bedford (statul Indiana) 9i gresiile de la Berea (statul Ohio). Calcarul este folosit gi pentru productia cimentului Portland sau ca fondant in metalurgie. Rocile sedimentare mai conlin ziciminte importante de plumb, zinc 9i fier. De exemplu, minele de plumb gi zinc din districtul Tristate (Missouri, Kansas gi Oklahoma) se afli in depozite calcaroase cu structuri orizontald. Dar cele rnai importante resurse minerale localizate in formaliuni sedimentare sint probabil cirbunele gi 1i1eiul. Daci structura inilialn n-a suferit dislocdri, cirbunele este de tip bituminos, fiind localizat in strate Aspecte geografice in legituri orizontale groase de la ciliva centimetri pini eu structurile orizontale la citiva metri, pe suprafele de sute de kilometri pitrati. Acolo unde relieful este proNu putem ajunge prea usor la generaliziri nuntat, orizonturile cu cirbuni pot aperea in privinla folosirii regiunilor in care relieful se dezvolt[ pe structuri tabulare, din cauza la suprafald pe versanlii viilor, unde pot fi deschise guri de min5. Aceasta este memarilor diferente morfologice existente aici. toda eurent folositi in cazul zdcimintelor Pe suprafelele initiale sau senile, unde relieful este asemindtor celui de cimpie, agricultura din vestul statului Pennsvlvania. estul se poate dezvolta foarte bine. Cultura griului statului Ohio 9i din West Virginia. Daci 518 i Relieful
ecoarfei terestre
*-...'w
_-
-,jft ',lL
+
1nrpels) FiusF.reue Jp elcund pzBeurroJ BrnJPc lnlstu ur .[Bdrc -urJfl InrJ erlpc EzBalr-,\,er5rnlnrEclsc eFrnss uud elncrrc ps lndecuJ nB erec euBJelqns eledu reur ec ur ac urp erqle o pdes _6pcu"rp_e :pi"Jnid.rs 169ledrcurrd _1n;.rec Brnseru "d ap e* ep ueie.r o ep Fteuerp eri" ueunrteg 'rrserE ep_ lErls un ep lFedocp purg .lcBd .(y prpers) -ruoc eredB lndjcug e1 Inreclec 'Ie^ru ap aiue.re;rp e^roJops erBc rcuJpe Ig^ ap oglleugeunr8er o-r_lur Pleuerp tEnlrs erpcl€c ap so.r8leqced rnun BiuezJrd g.resecarr alse roy.r -et5od eeruurroJ nrlued .alrpurdsg.r Frel rr.roel reun uuoJuo3 .6I'Zt e.rn35 ul preSrigJug alse op tuelsrs rnun Berello^zeg -uol5ad '1o1rdec Intuezerd uI rol eereproqe p",1d-*n ec eoec 'orelnqel rrnlcnJls nc eyunr8a.r ,a1uu ul ''y'O'S ur_o.reduela eosape reur 1ac -rlou] crurelnd nes aIBII€J 6e1e1nceseo.realec runrieru.rogur 16 arel6eu snl lod rseq .(.cra .pylA o^BJ 'aernT .peqs1.re3 ellr .eqr Jo -elseo 'a^BJ qlotuurBltr) pcllsrrnl arice.rle ep elcund elap lrueaep ne ..ro1 eeiesnurnr; rS elrunrsueurrp 'r.r.rd,uelied Beuaruasuellnl tr 'euprolqns_ rrnlo8 ep alecrlduroc eruefsrs pulurroJ'lie.,r.lozrp rlieuo q"rec g1.rodsue.r1 eue.r -elqns eledy .euurelqns elede ug 16 ug gge 1os es ec ocruoqrec prce ap oqBIS e1y1in1osap elealozrp .ro6n lugs nlzeu8uur ep 16 nrcluc ap leuoqrec .ro1urirzodwoc ur nB arec elrcog erBaIBc urp ep.re16e4
'(<<.r,rer.reg
.qc!U .1 .1 oroy) lucrudraaFoa3 D ep pllreJo aueruo ep esuopflru r.rn1sr6ed roIB lallo^zep e-s .ru gp6 'tFnppdul -gIU ep tpug .p;egeg eurq e.rudu .a1r11.rn1 -au 11 germfe e.ralueuir.r; o nc .(.y.11.g) ururtrJtr tserl lnlBts urp {uaq3e11y lnotold .uor.ru ury rnzpA gI.ZS .trJ
( f t . t g . 3 9 ) a 1 e r 1 se p r o l -rurS.reur ee.re6o.rcepur.rd orr.rarleygrt"olep ,S erelSeu en1 tod euecdec elsecv .a1ue1.rodur elurruecpz ernlrlsuoc t1e5 ep .rogrdru;c euoz urp rolec nrdlcur.rd uJ er€olpugurese .ecge.rt -Itarts eleuecde3'rrelnruncu BzeaurroJ Inleili eJBc ur rJnlcnrls es€oreurnu .rude .er8o1olr1 15eeurrso.r8e16ear.rdec €eec ug rrier.re,r eluez -erd aleod gpze? Bcor gc rnlnrdeg ptlrorBp '(IrelIeJ rBrIIc 16 rrgturo;ap rcrw nu) 16 rlc eleluoz.lJo 1ce;.rad.lurs nu ele_lerls llcn.rlul '(ese_og3.rerrnlsrS) elqeeu.redrur rrnluozrro Srredoce u! pur^e epqeetured elerls uJ el€uotuec csesgt es rairi ep elalurrrrpcpz
'ecru.ralnd e[eg1n ;H::: """"'iX""rT;r1t";i .gie;u.rdns uJ eceJ es ea.releoldxe
FtuII e1€nlrs lurs eseounqrpc elrunrieru.ro; purc 'srourfiI rcunly InlBls urp rolalurlugcgz ll]-zec uI pzeepeco.rd es runc e6e oalecrl.rea r.rnind .roun ea.redgs ur.rd surle g eleod 1e .giey -u.rdns BI lrqrzr^ alsa nu eunqrgc ep Interls
pe Fig. 32.20 Strate orizontale de ealcar afloreazi peretii unei doline adinci ilin regiunea Kaibab, din norilul etatului Arizona (S.U.A.). Datoriti altitudinii (2 5fi) m), clima este '-edi favorizind Fi ricoroasi, fizolvares calcarului (foto A. N. Strahler).
520 I Relieful
seoar;ei tereotre
pind suprafele din ce in ce mai mari. ln blocdiagrama D se poate observa tendinla lor de l5rgire, de a forma chiar aliniamente drenate de mici vdi. in subteran sistemul de pegteri fiind deplin dezvoltat, cu numeroase orificii de trecere. La nivelul inferior al regiunii carstificate curg riuri subterane, care diu,seazi in riul priniipal. PeEterile abandonate de la nivelurile superioare sint in g .-e n e r a l u s c a t e . O alti teorie asupra formirii peqterilor sustine cd eliminarea carbonatilor se produce sub nivelul stratului freatic. Pe misuri ce apa inainteazi lent pe traseele aritate in figura 25.30, materialul dizolvat ajunge in riuri, fiind astfel eliminat. Aceastl teorie, numiti teoria apei freatice, ne ajuti si intelegem multe trisituri ale pegterilor care nu pot fi explicate conform primei ipoteze. O dati formate, peqterile r[min deasupra nivelului freatic, intrucit riurile continui si se adinceascl. Depunerile (formatiunile) din peqteri sint alc[tuite din concreliuni de carbonat de calciu sau gips formate dupi ce pegtera s'a ldrgit suficient -sinu mai suferdun procesde dizolvare rapidd. Prelingerea lentd a apei din tavan este insotitd de evaporare, astfel incit mici cantititi de carbonat de calciu rimin pe loc, dind nastere unor forme deosebit de frumoase (fi,g. 32.21). Jurgurii care atirnb denumirea de stalac' de tavan poarti tite (D), iar coloanele ce se inalli de pe podea de staiagmite (B). Stalactitele gi stalagmitele se unesc formind coloane,iar girurile de coloan e p o t c o n s t i t u i p e r e l i . A p a s e s c u r g ep e s t e b l o c u r i l e d e p i a t r i p r e s e r a t ep e p o d e a u ap e q t e rii, formind gour-urile (trouertin terraces)(D)' Daci ar fi sI vorbim despre importanta geograficd a pegterilor aceasta este multipl5. La inceputurile existenlei omului ele au servit drept adipost. Morminte ale oamenilor primitivi, uneltele qi desenele lor rupestre pdstrate de milenii in diferite pegteri de pe glob sint o dovadi griitoare in acest sens. Unele pegteri contin depuneri prelioase de guano - excremente de pisiri sau lilieci, bogate in azotati gi folosite in ^industria ingrigdmintelor gi a explozivilor. In timpul anglo-american din f B12 s-a rizboiului fabricat praf de pugci pe bazi de guano.
'lrn-rno3
'o
! ecrlsrBc rr.radu.rq '3
!g.ra16adur aererlul
.f
cularele. Peisajul carttic Daci dizolvarea calcarului a fost deosebit de intensi, peisajul format are multe trisituri caracteristice. Acest lucru se remarce mai ales pe coasta Dalmatiei (Iugoslavia), de unde acest tip de relief este desemnat prin denumirea de carst. Termenul poate fi folosit astdzi pentru oricare regiune calcaroasi unde apar multe doline 9i unde reteaua hidrografici superficiald este captati in adincuri. In figura patru stadii carac32.22 sint infitigate teristice in dezvoltarea unui peisaj carstic. Acolo unde calcarul apare la suprafal5, apele de siroire formeazL lapiezuri (A) (fr9. 24.15). Morfologia carsticd este completatl apoi de aparitia unor forme depresionareo numite iloTine (B) (frg. 32.20). Pe aloculri acestea se unesc, formind depresiuni deschise cu fund plat - polii (C). Pe suprafala unei polii se pot canaliza apele superficiale; in ceea ce privegte solul acesta permite dezvoltarea agriculturii. ltt cidrul acestei extrem de succinte prezentiri a peisajului carstic citim, in continuare, ea zone de carst sau aseminitoare aeestora: Mammoth Cave din statul Kentucky (S.U.A.), tinutul Causses din Franla, peninsula Yucatan gi unele regiuni din insulele Cuba si Puerto Rico. Fig. 32.22 in evolugia unui peisaj carstic poate fi fietinei o fazi in care are loc fragmentarea reliefului gi dezvoltarea goluritor subteraneo irmati de reducerea generali a altitudinilor gi de indepirtarea rocilor calcaroase (desen de E. Raisz).
Fig. 32.23 Regiunea Veald fin sud-estul Angliei este nn vaat dom de depozite sedimentare, al cirui virf s A. K. Lobeck). foet indepirtat prin erozi'ne (tlupi
522 i Relieful
scoarfei terestre
I)omuri
gi bazine
ln multe regiuni de pe glob stratele de sedimente sint deranjate din pozilia lor de initiali, alcltuind structuri in formi domuri sau bazine, lungi de 160-325 km, in cadrul cirora inclinarea nu depSgegte L-2" fali de orizontali. lntr-o fazdmiiavansati de eroziune, pe aceste structuri apare un relief de cueste concentrice. Un exemplu in acest sens il formeazi domul Weald din sud' estul Angliei (fig. 32.23). Apare evident faptul ci pe misuri ce porliunea central5 a domului este erodati, structurile mai vechi apar la zi, inregistrindu-se o retragere dinspre centru a stratelor. Astfel, cuestele spre centrul domului au fruntea abruptl 9i se retrag in raport cu acesta. Un exemplu in acest sens il oferi Bazinul
.lueaceaetr€.mf, 'u tFInuoP
prnt
ug eJquozlro-ersrrs 'o feuqelsr.rc
rFlnuopFr{ueoq norsld'd !(uor$sl.{" tto'^Tfi,,ffi,f*g^;t'il'fr'"ta.;;qt3 lcorurn$unw',71I "{ alaulr]98
arzrl] alaraurl
-]
i-:--\
t='i-:\tsi..
: r i . --, I
-.9^l
R-:':iS :\-\\ \\-s\-
-t.-
\
-\ \' :t---\,\
:-\S\--l _" i:::-f
"f
_/
€-
aundurl alaraurl
\
Fig. 32.26 Hogback-urile pot trece treptat in cueste' iar cuestele in platouri gi suprafele structurale, ilaci punct in inclinarea stratelor se micsoreazi dintr-un altul. S, Curs subsecvent; Ii. Creasti de hogback; Cu, Cuesti; M. Mesa; E, Esplanadi; ,,{. Abrupt; P. Platou (dupi V. M. Davis).
Fig, 32.27 Sistem de drenaj in regiunea unui dom are intens sculptat de eroziune. Releaua hidrografici atit aspect inelar cit gi radial. Aceasta reprezinti o configuralie in relea concentrici,
parizian unde cuestele iqi au frunlile abrupte spre exteriorul bazinului gi, pe m d s u r i c e e r o z i u n e a a v a n s e a z S ,s e r e t r a g cdtre centrul acestuia. Domurile largi sint
Plotoul Rainbow
Fig. 32.28 Muntele Navajo (statul Utah, S.U.A.) este probebil un lacolit al cirui nucleu de roci eruptivi se afli inci sub depozitele sealimentare (dupn H. E. Gregory).
524 I Reliefnl
ecoarlei terestre
sub ci stratele de pe flancuri se de peste 25o. Aceste domuri forunghiuri rneazd dealuri sau munti proemirrenti gi, in a reliefului stadiul de frasmentare inaintati pot alcitui o masi de virfuri foarte accidentat6. Pentru a distinge acest nou tip de dom el a fost numit dom muntos (mountai' n o u s d o m e) . N u c u n o a g t e m b a z i n e c u d e z voltare comparabili, intrucit, degi stratele pot Ii puternic boltite datoritl presiunii exercitate de roca intrusivE, nu existi nici un mecanism geologic prin care stratele sA Poati fi atit de rapid indepdrtate. in figura 32.34 sint infdligate stadiile prin care trece relieful de dom muntos supus e r o z i u n i i . L n f a z a d e I i n e r e te l i m p u r i e a p a r e un sistem de drenaj radiar format din riuri consecvente. Aceste riuri se adincesc in flancurile domului, ajungind repede la stratele de roci subiacenti. Pe misuri ce r-'roziunea progreseazb, stratele dure rlmin suh forma unor creste ascutite, hogback-tri" cate inconjur[ domul (fig. 32'25). Hogback-urile foarte izbitoare ale relie' apar ca trisituri fului, ele rezultind in urnta clirninirii rapide sau sisturi slabe cle argili a inveliqurilor (fig. 32'26). laturi ambele de argiloase pe In stadiul de maturitate se dezvoltE o retea concentricd de vdi, in alternan{i cu crt'ste de hogback-uri. \riile, sipate in orizontul subsecvcnte, de roci friabile, sint inilial formind ulterior un sistem hidrografic concentric, inelar (fig. 32.27)' .\fluen1ii care vin de pe hogback-uri sint resecventi ;i obsecvenii, primii curgind spre exterior. iar ceilalti spre interior. Eroziunea domului poate avansa^ in zona sa centrald fiind expuse roci tlin ce in ce existi mai vechi qi mai din adinc. Daci de procesele favoralliL:, conditii geologice eroziune pot scoate cu timpul la iveald, in centrul domului, pini gi miezul de roci erupdin acel material format intruziv5. tivi care, fiind odinioari impins in suso a generat domul. In acest caz roca eruptivi este mai tiniri decit roca sedimentard a domului' o este lacolitul Un tip de dom intruziv masi convexd de roci eruptivi, cu fund plat, care a strdpuns pachetul de strate de deasupra intre care s-a intercalat, obligind orizonturile superioare sd se inalte (fig. 32.28). ln cazul altor domuri, miezul central este
uI nrrcsul as allrn-{cBq8oq epun oguelderrad op InrpEls €l osnpar luls elrrnluop "eleulrlPq ep 'arfnlore ap preouolln pzEJ o-r1ul '&Z'et '3g) uoruec dr1 ap Ip^ ep elri.rpdiap purg 'r6o1untu rolruelurd aleladuc racrqo ap '( EzeeuroJ €elsacv suonwd) wclpc ap an{ c1t
Bz€aluroJ eJec FurlBlsrrc €cor nc InlcBluoc BI ep Ier 'ereluaturpes rcor ap t€rls lnufltfl 'eJeorralln elunrieur.roy sndep nB-s orec alsed pcoJ puSluaza.rdar'arelueturpes elrcor lJcap Flel -ureul reru tlntu plsrr^ ap 'eqcele.rls pcoJ urp
ri sulruguropun prupe.rda.r sunrur upun;o.rd Beunrzoro !luzgte;du ('T''A:lffitt[ti":#I|}:ffittJ
'-
Blo)lec .lp a silrb Lt !-.Eq6oH
rl{97''1 =iSGi,.,
inalt de gresie de tip Dakota, numit Hogback Ridge, care se inalli la I20-I50 m deasupra nivelului viii. Spre marginile domului stratele sint mai putin inclinate, alcituind o succesiune dd cueste. In regiunea de cimpie inconjurdtoare existd condilii de alimentare cu api arteziani. Portiunea central-rdsdriteani a domului Black Hills este formati dintr-un miez de roci intruzive qi metamorfice care se inscrie L i n i rd e c o n t u f in peisaj printr-un relief muntos. Munlii sint lcrmotiunil bogat impidurili, iar viile ce-i stribat constituie minunate parcuri deschise,ceea ce face ca regiunea sI fie o importanti zoni turistic[ estivali. Cel mai inalt punct al acestei zone centrale il formeazi Harnev Peak (2 207 m). ln partea nordic[ a simburelui central, aproape de localititile Lead qi Deadwood, au fost puse in evidenli pretioase de nivei 1' -q l , ' - " \ . - C u r b e ziciminte de minereu. La Lead este situate ole suproietei topoqroftce renumita mini Homestakeo una dintre cele HOrto mai productive mine de aur de pe glob. In partea sudici a zonei cristaline centrale, Hills - un dom scund aflat Fig. 32.30 Do-inguez la Pannington, este mina Etta, cunoscuti in primele etafii de eroziune - pistreazi in adincuri pentru enormele ei cristale pegmatitice de un valoros zicimint de lifei (dupi II. W, Hoots gi U.S. Geological Suruey'1. spodumen - un mineral de litiu. Toate acestea tin sd ilustreze principiul ci in regiunea simburelui interior al domurilor existd posibilitatea localizirii de bogate ziciminte de substante minerale. Aspecte g€ografice ale reliefului lo ,orru tentral-vestici a domului Black de domuri. Hills se afli un platou calcaros, adinc sfirtecat de ape. Domul original apare turtit Pentru relieful de domuri (largi 9i scunde) la partea superioari. El este rezultatul indeca si pentru cel de bazine, trisiturile interepirtirii progresive a depozitelor sedimensante" din punctul de vedere al geografiei tare pini la nivelul calcarului, care dI relieumane si al celei economice in special, sint fului aspectul unui platou. in esent-i cele pe care le-am intilnit in regi\rorbind despre importanla economici a unea eimpiilor de 9elf, sau in regiunile cu reliefului de domuri nu putem s[ nu men[istructuri tabulare. Domurile muntoase Dreonim importantele acumuliri de lipei gi de zintd. irr schimb, unele trdsdturi specifice. gaze naturale, existente in cadrul acestui ilustrate de marele dom Black Hills din estul tip de relief. In regiunea Muntilor Stincogi, statului Wyoming qi vestul statului South de pildd. domurile constituie importante Dakota (fi1. 32.29). surse de petrol - de exemplu, domul Rock Vdile subsecvente inelare care inconjuri domul formeazl minunate ^amplasamente Springs qi domul Teapot din statul Wyotinde si se acumuleze in pentru gosele gi cii ferate. In mod firesco ming. lileiul boltite de gresie, peste care se afli stratele vii in asemenea au 9i apirut numeroase orage. in regiunea domului Black Hills o gisturi argiloase impermeabile. Un exemplu vale de acest tip este Red Valle,v -- care de dom foarte scund. aflat in stadiul inigial de evolulie si care este o importantd sursi dh ocol imprejurul intregului dom, fiind numit din cauza formei sale ,,pista de alergirioo de litei il gisim in regiunea Dominguez Hills (Race Track). O formatiune de gisturi argi- d i n b a z i n u l L o s A n g e l e s ( f i g . 3 2 . 3 0 ) . Relieful
scoarfei terestre
-cerec nc ,(g Bruergerpcolq) grsntur r$ ptunJ al€r o aratseu Br €rorgc ptunl e-ap .rnlnlBu -IIcrlue €lseerc purrnc eFurle ee.reur,rer 15 pluacerqns Bcor BI purd csecugpe as rololBu -rlcrluu elrrnouaH BzeeuoJp a.rec rriue.ro; ,aIouTlcTIuo olualnc nc elalBurlcrluB r8r oa\ourpcuts afp)a nc prcuroc oleleurlcurs nrpels lsece uI .ilrplnc E Brrrrxpru eaurpntrldurE ElcegJr aiuc .glet -uerurc eulq else.r8 ep rnp lerts un gieyerdns og eurel8erpcolq el atunfe ur es "pa,o runc e6e ,1e1de.r1 16 eunrzo.ra ep elelredepur lurs 'aleprlosuocou .rotu elrzodep urp eleru -roJ elercyredns alelerls 6rrrgtnc ealelecug 'eluecBrpB Pon([ leurlcrluB ep alouoz urp t€pora rnlnlerreleru Berulnruncg efep co1 ere al€urlcurs ur runc Elresqo eleod es .ecru -e8o.ro epeor.red reun ptrs4ys BI Fletnc Frnl -cnrls o gturzerde.r etec oy ,1.gg ern8g u5
ap e,rrletau ere..'roJ nc pundsa.roc Jr:tH -rlcurs rer osolunur InJorler nc prcuroc olelBu -rlcrlue .urplna elu .lurluec IIpBls eleurrrd uJ Inxe ep pzeat.rpdepur os elelarts ieurlcrlue un-rlur gc 1nrdeJFCIpul o,rEJ1UoC.. puruuesu! 'pleqe euoz ards prpoqoc erec Aucuoc ltuv lcedsu nc alerls ur.rd pluzrrelcuruc glur -nlcnJls EurloJ o areruJn ur.rd elsa leurlcurs ull ',,punordrur'o eurupesur urs lnxge.rd ret 'rrau-rlcuges eoo €uurpes:ur oullx BurcppFr pc urelSeounc ps lrln else ruoruJal r16aceaurie.r ,@ eurerBerpcolq) (euqcuuo) € nrlued plerxE euoz nc eun IoullrTtuo Flllloq ter '(aut1cu.ts) puqcurs elSaurnu es B,,r'ec -uoc ?l€rxe ?uoz nc glnc o ucr8oloa8 er8ol -ourrural uI 'ele erlurp elunrse.rdap gzeeu -arp aJEc or.rerureur pde ap rrnsJnc el1e nj os-npurun .Jolelnc olrrncuBU ez€auarp lue,^' '1.99 e.rntg uI elerl -cesuoc ratcerec nc IpA -snil Pu_BIraeqnserElapotll ep rrpels etlnur reru urrd cer] ,rrnle-\ ap tcadse nc alaluled elnc ep rrJas ur acruaSoro rolrrEcsrtn lndrurl ur :leturrduro,r lsoJ ne e.rei oareluirurpas a l r z o d a p _u 1 p e l r n l p c l e r B a r l u r r u n r 8 e g '1irco1 liunur ep Jarler un rzelse pzeeturoJ erec oeueruopelecJolrJplnc rolrrnlser Inzuc u! eurq aueoJ epel es Jarlar ep rolam.royerd -nsB e1e-tncrolrrntculs eiuangul .(1xa1sroq) g e5ue1dur 3 ,trlcedser rS y atrrnloqutrs urrdl olecrpu.r_ luls alrlorrrrB acruaBoro eleuoz 'qo13 ad rrncol ellnur ur elecgrlu"pt g roE '1qca,t reur'oueruopelec rezoue8oro alrrnlsa.r tS ec 'gcrse.rnf epeor.red ur tndecur E orec 'gNIdTY UOTIUYIIIS TniltgJSIS
a
colq-]lunru IS 'eln3 ITIBJ
gt [nlorIdu3
-ryrn
eroziunea B, La mult timp ilupi terminarea cutiriir atinge un orizont foarte rezistent ile gtesie sau ZS, Yale sinclinoli. c\a;rlit (VA, Vale anticlinali; Sl, C, Curs consecyent; M,4, Culme anticlinali; R, Curs resecvent). Stripungere anticlinali;
pargial formaliunea elimini continui C, Eroziunea rezistenti, exhumind insi o alta de sub ea (SS' Culme monoclinali; Sinclinal suspendat; CM, VM,Yale monoclinali; O, Curs obsecventl S, Curs subsecvent).
D, in stailiul de peneplenio zona cutati prezinti un relief coboriti ee mai observi crestele de roci duri.
Fie. 33,1 Fazele
528 i Relieful
ile evolutie
a eroziunii
unul
relief dezvoltat
pe structuri
cutati.
scoartei terestre
*
ep ernp elelErls ]er1e.r ur eunrsroaur Fnou o ecnpord es leJlsy .elBu -rlcrlu€ Iq.t uJ aleruroJsrreJl .Eurrn urp elec u"r 'rS rrnu ep eluluorrr8u.ry tugs eJeorurpo ep aleleurlcrlue 15 Bc rrulnc olsece ,1ndurr1 nJ 'Fteupdepur atse rnf urp FIrqsuJ ecor oc BrnsBru ed erurilpug ur g8rl6gc oeriereue8
ed esurlxa r5 lep.red ,.r,rleurrxcrdeeleluerro rurlnc pururo3: oaruro;run alsJJc nc rS anurl -uoc turs 1'gg e.rn8g ur eletuazerd e1a1n3 eluuluo1d elnc 16 frezfrv u! rruln3
Enop B ep alDullrltuo lutln) tderp e.raprsuoc rlrolnd el eJBc od orou elsa.rc elsecy .rnlnueral teieyu.rdns Ie lereue8 Inlo^ru qns nBUe es rorr -olue aJBc r?p 6ollelelec nc el€po lelnc ne-s orec 'oluolsrzor "rqco^ rBur Jololerls rrrrle^zap €ruJn ur 6rou rurlnc .rede aleurlcrlue rolrpl 'durrl tsace uJ .euuzore urrd 1a1d Inrluec ur -ruoc ersdsrp roleleurlcuis ln.rpec urp ,.,r.r1rzod 't 'I't€ e.rntg uI plerlsnlr Injlerler Jorler op eeunrsrelur gdnq 'rg,t 15 rurlnc ep r.rndrl roles
-re^rp erirzod rS eur.ro; ur anurluoc rJpqturr{cs rS cnpord es 'ezeasuule Erlelnc ernlcn.rls ed 'relncrlor feue.rp rnun eriern8guoc pz rnlnJerla.I eeunrzoro oc Brnseur od -ee.rlspdolrrnsrnc rer'apuncs rJnleep ap rrnrr6 lello^zop 'uerrured u! col ln,te e e.rec euarsel roun BruJoJ qns uriuJru as Jlrrulnc I'unc€ -edde razeueSo.ro lndurlf ug orlserel ra!.reocs 16 rerqc rep '(O 'I'€€ .3g) gueldeued ep rrrgilgug ernseru ad ,rrsarSord csecurpB .1eug u1 JnrpBls BI snper otse etnc op Inrrq as ec IaJ lsace ep rrnrr Blolrc eleluazerd 'areolezundseJoc elrB,t nc .aluopnatuD g'ZI'EZ ern8g uI luls lpa aleurlcouou rS el€urlcurs .a1uur1cr1uu: rulnc ep eleunu Flr€od rp,t a1s-ecy .saco.rd rnlsrce ap r.rndrl rerl B eiueza.rd ur.rd lezrrelcerec uI 15 purnurluoc nosurl r6elece g eleod aunrzoro EI ptrr{rp giuelsrzar o lndurrl e d r g y r q l e e a r r c u r p B ' r r r e t n c € o t u r e u r 1 6U q s q nc aluJls glurzard erec rr3o1o1rlroun Inrpec .ord lelsrxa ne rrnrr pauaruesy .(sdo?nlom) u! lBllo^zop rnlalu InJorlar olEurnzar uI .a.re8und ltnsLlJ 'alsnBur ' (p1nut1coutor1)p1our1couotuipa leqc rS-nprrrdps -Erls o rrncol ellJaJlp ur ezrlear eleod ledrc ep olorunu Flreod arice.rrp ernFurs o-rlur -urrd ngr un 'el.ElnJ Juoz rJun lnrpec uI eurlJur elerls rJrBJ rlE rS aquls aseolrBre .(e'Sg .FC) rirncs reru liugs rrnlsr6 nes ruclec ug gredgs ale^ o, .relrurrs r i r i u a r c asqo rriuenge .rur .eya11e '(, l i u a r c a s a r pour uI InrpBls) Tp|outlcoutotl) pIDulIr -ouora aut1nc al|awnu es p.\rlcadsar elsearc e p a l a u n r J r r u r e r u a i u e l s r p e 1 S r n c J l u J - \ c o s -qns rrnrr alaledrcurrd gc 'leurlcurs nBS 1n1de; urrd reop as IEurlcrlue r[t cueU un purur -npurqrsorp 'rrnluru ylaS ap rrdrurc reun rnlnl -ro; 'oricarJp !rnBurs o-rlur FurlJur eJtulnJ -EuJrp rariernBguoc areoleueurase elreo; ari .FleuJnlsg.r -ernoQguoao are lalduroc lnfeuerO -glerirur alsa erFolo;rour plulnc BJnlcnrls '^Blsancap InJrrJar ad ap eliuntls ap girJ aJuoleuBuasr ad 1e11o.r.zaprnlnJerler e otetrrnleru ep lnrp FnlEml ap 16 almrs ruu lurs rindo riuange ap alrutarad -Els nrpets tsrce uI .(J Inrp€ls) plpurlcurs rap tt'Zg 'tsg urp BaJ nJ EUEuBJS etur;duu1 .-ElBlnJ Bml -cn.r1so ed lBlloazap le1ntua1..a: fuuarp ap ualsrg rrulnJ o 'e,rrlrzod FturoJ o eur^ap Inleurlcurs 7.gg i;g Erurn €l puld 1rcu1 IaJtse .tEpore ep .ro6n FJor ep elornqurs ug eludgs lurs aoereoap oprder ellp.t laru asacurpe os al€urlcrlue ollnur retrq 'rrnlel aloqtue ad e11o,tzap es ac aleurlcrluB rp^ gnop alac eJlur runce Ezpal -.13"g es 'gde op srnc lnludrcurrd eeuriuoc 'plBurlcurs ealB^ 'Jaqar op aunrs Ierlrur erec .g1e -Jaaur.o urnunu ac Baec IaJlsE ocnpord ag -rirur qleurlcrlue eeurlnc pcserncolur gs p,Jalu -o1ng alSaurnu es ac eoec urrd a8unle gleu -rlcrlue ea1e,r 'e,r,rr1odoep erelsece ee,rripl rS rarqle Barrcurpe urrd .nes rnlnsrnc ea.rr8unle
cu trei orizontui Fig. 3it.4 O mare cuti einclinali ile roci rezistente formate din cua4ite 9i conglomerate, alternind cu strate groase ile Eisturi argiloaae care au foet erodate, ee inscrie in relief printr-o serie de creste inalteo in care riul Susquehanna a tiiat clieuri (dupi A. K. Lobeck).
mari distanle. Existi insi regiuni unde in linia crestelor apar deniveliri. Ajunsi intr-o faz[ inaintatl de evolutie a reliefului culmea oferi un profil in zigzag (flg. 33.3). Aspectul reliefului generat de un sinclinal a cirui forml depresionari plonjeaz[ diferi de cel al unui anticlinal, care plonjeazi in aceeaqi directie, in stadiul cind ambele sint adinc flagmentate de eroziune. Figura 33.3 ne ajuti si comparim cele doui forme. Sinclinalul plonjant ( plunging ) este reprezentat printr-o culme cu creasta ugor concavi 9i cu abrupturi pronuntate. In sensul de pionjare, de-a lungul axului cutei, concavitatea cregte, dupi care culmea se divide in doui culmi monoclinale divergente. Anticlinalul plonjant este reprezentat printr-o culme indreptat[ in sens opus celui al muntelui sinclinal plonjant. Capitul lui este rotunjit gi coboari treptat in sensul plonjirii pini la nivelul viii. In direcgia opus5, muntele se desfacein doui culmi monoclinale, intre care de abrupturi (fig. se afli o vale mirginiti 33.3). Capntul viii, unde linia abrupturilor coteEte,risucindu-se, se numeste oilcea anticlinald (anticlinal coae). Comparind cele doui forme in disculie, observim ci faga abruptului este indreptati spre exterior la un sinclinal plonjant qi spre interior la un anticlinal plonjant. Aspecte geografice ale regiunilor
cutate
Unele aspecte de geografie umani gi economiei ale regiunilor cu structurl cutati, cu relief puternic fragmentat sint ilustrate de zona appalagiani din partea sudici gi centrali sau risiriteani a statului Pennsvl530 I Relieful
ecoa4ei terettre
de-a lungul viilor ficind legitura dintre ele prin zon"ele de stripungerJ anticlinali. ln apropierea acestor zone de stripungere_ s-au i;nlFt orage mari, ca de pildi Harrisburg, situat acolo unde riul Susquehanna iese din' tr-un sector de chei in masivele Blue Moun' tain, Second Mountain qi Peters, S.U.A. (fig. 33.4). Daci zona de str[pungere a anticlinalului nu oferi amplasamente convenabile, drumul va trebui si treaci peste linia de creastd. Regiunile de culme se prezinti bine impidurite, iar cele de vale constituie zone agricole importante. In tr,.tlt" regiuni cu structuri cutati (cum ar 6, de e*"-pfu, itt muntii Appalaqi din statul Pennsylvania), antracitul reprezinti o insemnati resursi minerali (fig. 33.6). Acest cirbune apare ca rezultat al unor procese complexe de cutare gi comprimare. Eroziunea intensi a dus la indepirtarea orizonturilor cu cirbune, cu exceptia zicimintelor situate in partea centralS a sinclinalelor. Aceste z[ciminte sint puternic inclinate, galeriile adinc in minelor fiind nevoite sd pltrundl pimint pentru a atinge cirbunele aflat la L"ru .inclittalelor. Acolo unde acesta se afli aproape de suprafali exploatarea se face in carrere. Cutele anticlinale largi qi domoale pot constitui capcane importante pentru acumul5ri de ziciminte de 1i1ei. Principiul este acelagi ca gi in cazul domurilor joase din regiuni cu formaliuni sedimentare (fig. -3?.301. de tileiul rnigreazd prin stratele permeabile gresii citre creasta anticlinalului, unde este Llocat de un strat argilos impermeabil. Numeroase ziciminte de 1i1ei 9i gaze naturale din vestul statului Pennsylvania - unde existi exploatiri de petrol - se afli in anticlinale joase. Acelea,sipresiuni care au condus la cutarea la transformarea stratelor au contribuit gisturilor argiloase in ardezii, roci de o consi' derabili valoare economici. Carierele de ardezie din statul Pennsylvania sint localizate la baza unei mari culmi de gresii. Calcarul, folosit in productia cimentului Portland, este exploatat acolo unde stratele puternic inclinate apar la suprafali. cutati nu oferi Regiunile cu structuri pretutindeni condilii de dezvoltare a agri-
Inrluec ulp tlcartua ap aleurztrg 9.gg .€lI
qns_'e.r1se.relleirgocs B preorredns eel.red ur e.rede e.rec eriecolsrp o elsa (q""9 otID{ O colq-riunru 16 $ted '1e1ueze.rdereurq alsc plelnc prnlcruls ed lelloazep 1ngar1e.roa,noladeS ap prou e1 'puecl.ryy-pns pcrlqndeg ug rS ec 'er.reE1y rS ersrun; ur sele reur errcr.r;y Inprou ug r$ 'e1eurlclru-e aseoruclec rurlnc urp eurt -ertu3 ur eduo.rdu lleg.roy luls Brnf .4iunq 'pplld eO '(l'gg 3g) gre1nc ernicn.rls nc lunrEer ep elduexa atIE pzeeur.royruerie.rle rS rzecue.ry .ro1d1y Buoz urp u.rnf rriunru rS sesuelry Inters ulp ellqcene fliuntrq '(S'eS tg) rerielndod e e_letrsuep pqels o epun ep .elqrsacce ne.rB a1-npqcpy oeleluaprcce Sru.retnd 1,rg" eseolunur aIIISJJ 'erurtrrrl 15 ururS.rrrl tser16 'pueldrutrq elelBls u1 .(e.rue.tldsuue4)guersel -udde Buoz urp alpi ed ap elec Ec rrrnllnc
.ro1;iuns4 Be,B,no seuntrer ;ttJ":rl,.I "r;{iilff:ff*:':f,"-"::fljE{-r.*,XTf**"TtiP,":::ii:,H"_+,&Tll
illEi +:s ,a::a!**
-._trrr
- sint formali Fig. 3B.Z Mun$i Jura din Franla 9i Elvetia - un !rn1^de culmi prelungi situat la nord.Yett de Alpi aici clisui tiiat Riurile au pe anticlinale. inscrise sint inttrfluviile toate .dp"brpe dintr-o s€rie de calcare "..t"t.. adinci (desen de E. Raisz).
planului de rupturd. Faliile au adesea o mare extindere pe orizontald, astfel incit linia faliei (fauh line) poate fi uneori urmiriti in teien pe distanle de citeva zeci de kilometri. Nu gtim prea bine ce se intimpli cu faliile in adincime, dar, dupi toate probabilitdlile, ele se prelungesc pe vertical5 pind Ia adincirni de citeva mii de metri. Fenomenul este insolit de deplasiri solicitate, brugte ale compartimentelor
ceea ce genereazi cutremure (earthquakes) migciri ondulatorii ale scoartei, care se propagi din zona de maximd intensitate a migcerli. O miqcare de faliere Poate duce la deplasiri pe distante cuprinse intre 2,5 cm qi B-15 m. Migcdrile succesivepot fi despir' de lite prin intervale de zeci sau chiar sute sute sau de deplaslri insd totalizind ani, mii de metri. Acest lucru poate fi dedus din faptul ci stratele de roci sedimentari pre'
Folreinverso
Folienormolo
Decrolore
se reflecti Fig. 33.8 Patru tipuri ile falii 9i moilul rin care acestea
532 L Relieful
scoarlei terestre
F o l r ed e i n c o l e c o r e
in morfologie'
;i:!'X,'i!-itj
ap alecrldruoa
..ro1a1da.r1o 16 rolealar uJil.rudr aesepB lurs elurrrrou alrp.{ 0l.gg .gr.{
ai ol ap Jld.r,1
'(iactng 'g',1 6.{ae1g'C 'f otoJ) rallcJ 1nt8o7oa1 'rrrrxuru ed a6 lGJIprr ^eUB I€ lnaurag InlncrqaA lnlcund uJ m 9 €ullr E Bersllrruaq '(.y.1.9 .aue1uo1q 1n1u1s) ultallrS InlBlrruoc ul (696I lsnFnu 41) uetqell rnlnrel auoz urp rnlnJnmallnJ BaJBurJn elsa J€uoranlB lBrJalaur ul alltJ ap znlul tgdsuord rnl6aJ? Beruurog 6.gg .Byg
InJpec Ia : Bsuelur orulnc o ecnpord es Eterec InJpBc ur oellsaral reir€ocs e eJ€uruduroc acrurolnd o nc recrqo ep t€rcose else arleJ ep dr1 lsocy .ru{ 0B -0f ap 1e1 rS r.rletu ep IIru nes olns Blalrc op sor8 g eleod luarurl.reduroc €ouaruas€ 'rolernluocul un InJarler ap FiB.] piluur es IIIBJ ap olPlcaJe elaluaIurlreduoc e.rlurp 'pleluozr.ro erirzod uI FHB es rorleJ Inun rer opleluozrro areseldap o-rlurrd 1nue1d rcre rep atezrrelcerec EeueruJSe rp (A.g.gg luls 'frq) (sqnnt $ntqtraao) atoralDrul ap af.qn1 '(ttlr) lsn8ur un-rlurrd iueS learuru also luaurerurle lsJc€ rroeujf '(gt'gg 'Bg) olrncs aiuulsrp ed lrn -Ir ap glrrprurn g eleod erec 'arriqns erurl o tlcap a8urlsrp aleod es nu piu;urdns u1 'snpar aueoJ 6 z n 1 e 1u n r c r u Inun llnw IJJ nes BzeeruroJ es nu 'are1e e'J '(, 'B't€ .3g) CIut -uozrro ad pln8er ap acnpord es eorecSrur ec lnrdey gcrtsrratcerEc €rnlesert ec nB (sqnol dqs-aqtus ) DlDruozrro ad atoionap nr alnlDl 'l€puadsns zn1e1 rnun e oreruroJ Jp . rJlurpual eznec urp or€ru rBru olsa uoJol Jp rolrrecounle ealulryqrsod rep oaleur.rou eillleJ ap asnpord roloc eJulrurs rrnznla1 ezearauaF rsro-\ur alllle.{ '(S 'g'gg '3q) rnlnuaral 1eia3 -urdns B rrecnprr o IeJlsB as-npurcnpord'11e1 -rn1ac erdnseap piluug es luaur{ueduroc rrn tlrul Ic;ls€ alsr JrluJ ap rnlnrreld Eereurlcur '(qnot rr1zr./reun Inz€r uI astaaat) asJa,7u1 'rarlEJ JIB asntlo alrrnrueg ad Jlenfrs atcrind rntrn eareiuplsrp Jp glerurn 'F 'B'€t ern8q ur o leluazard 1ndr1 ap FlBurlrul gie;erdns ;tl snportl E-s BJr€cJunle crrlauroe8 erape,r .rp ]cuntl ulO 'rnlnlururgd e glercq,radns eireocs urp Jolrunrsual e arserdxa o olsa 'ur{ .0zt -09I ap rrolBr. Eleturou errarlBd EJsJp_Epultsurl€ "rrlauolr{ ur er€oseur es Jol EJlrlrtsUnl rer 'rrlaur op elns e-\olrc EI rrl3tu e rri"rc e_1ep pzBIrB_l atderl rolse ce eaurilqul '(O'gg '3C) rrrpseldap IB IBcrlra,\ rnlnluetuala e q \rlerurxorde eaurrrgtu gzuriuapr.ra aruri -leur rorBc e 'ecru.ralnd (sdncs qnn{) at1nl ep TJtEnIDt nes aldau ezea;reua8 alerurou alllled 'll.roqoc alse orec rlelglar nc lroder uI lecrprr JurruBJ luaurlredtuoc un lrcul IeJlse'glBcrua,t ad ecu; es plueurruoperd earec6rtrq '1ecr1.ra.r edeorde nes l€urlcur cru.ralnd olleJ ep uuld un
en (qno{ Toutou) plnurou anol O'(g'e e '39) IIIBJ ep rrndrl ellnru reru csoqosoep es e^r1 -elor rrrpseldep ericerrp 16 lnlcedse pdnq 'rrurpntrldruB eeurrJBru erzrce.rd nc ru€rnseur ps IeJtsB eu-npugirrured '111e3 reun elu esndo elr.rncueg ad fepcep un glurz
forma unui gir de fracturi paralele, destul de apropiate (fig.33.10). Datoriti aspectului morfologic al regiunii afectate de aceasti faliere ea poarti denumirea de faliere tn trepte (step faulting). Strins inrudite cu falierea norrnald sint llexurile monoclinale (monoclinal flexings ) (fig. 33.1f), in cadrul cirora stratele sediFig. 33.1.2 Grabenul 9i horstul sint blocuri c o b o r i t e mentare sint puternic indoite intre comgi, reepectiv, inillate de-a lungul unor linii de falii. partimentul inillat ^ 9i cel coborit, fird ia fie fracturate. lt.t asemenea situalii" in stratele monoclinale, de multe ori se unghi mic nu este drept qi neted, ca la faliile ajunge la falii propriu-zise la adincimi normale si inverse, ci prezinti neregularititi mai mari sau de-a lungul lor. Stratele de in plan. calcar se preteazl mai bine la asemenea Faliile normale nu apar totdeauna ca fracformind cute monoclinale, in timp indoiri, turi simple, clare. Falierea se poate produce fiind mai friabile, se rup gi in ce gresiile, astfel incit unul dintre capetele faliei si fie similare, formeazi falii de solicitare s u p r a p u s p e s t e c a p i t u l a l t e i f a l i i ( f i g . 3 3 . 1 0 ) . "otrdilii R e g i u n i le cu structuri monop r o p r i u z i s e , I n t r e c e l e d o u i c a p e t e s u p r a p u s es e f o r m e a z i de eroziune foarte stadii trec prin clinalX o rampi lnclinati. Este vorba in acest caz asemdndtoare celor intilnite la anticlinale, cu exceptia faptului cd este reprezentat in acest caz numai jumitate din anticlinal. Faliile apar rareori ca fenomene izolate. Cel mai adesea ele formeazd aliniamente paralele care conferi reliefului trisituri complexe gi o configuralie specifici. Prin coboiirea unui compartiment ingust flancat de doud falii normale ia nagtere un.graben ( f i g . 3 3 . 1 2 ) ,i a r p r i n i n i l l a r e a u n u i a s e m e n e a compartiment iot intre doud falii normale se formeazl un lrorst. Grabenurile sint forme depresionare evidente, cu !'ersanli drep-ti. paialeli, in timp ce horsturile formeazi plaiouri sau munti'bloc, cu relief relativ plat in partea lor superioarl gi cu versanti drepti, abrupti. Grabenurile sint forme de relief caracter i s t i c e z o n e l o r d e s c u t u r i c u r i f t ( p l a n q a5 ) . Structurile cu grabenuri de mari proportii. cum sint cele din regiunea Mirii Roqii 9i din Africa risdriteani, poarti numele de tdi de rift (rift aalleys).
Evolutia treptelor de falie
Fie. 33.13 Cele mai multe falii care apar in cadrul unii etructuri tabulare trec printr.o serie ile stadii de sint succesiv taluzurile eroziuneo in cailrul cirora nivelate gi redezvoltate pe roci mai profunde.
534
Relieful
scoartei t€restre
Citeva dintre diferitele stadii ,siforme prin care trec faliile normale in perioada de eroziune ulterioari formirii lor sint ilustrate in figura 33.13. ln ultimul plan al blocdiagramei se afli treapta iniliald a faliei, for-
'ESurtuUgrecs ed alerurou JrelIBJroun osndns 1{(T nE runrieu.ro; JoJqc alu elrunr8or uI colq-Iliunl{l
'(rree'3s) (dncs euq-qnot ryanbasat) luaacasar otlo{ op znID, ep elotunu plrBod Ie 'Ierirur Inz -Iqcul eu Ps rsnlol ernqarl nN 'y'o's -nlel rS Bc sues rsulace uI laluelro elso oun Inlse^ 'olrrnlsrs grBo op elezrurnJ s lod Jorlar op dr1 rnlsecB BorB1 -rzoro ep znlel Inou ecoreoe0 -lo^zap ozoJlsnlr ?s erec elduoxe es€oraurnNl -lupo sndep ns-s er€c ed gluelsrzer ?^rldnro 'lBurlcul colq-alunlu rnun eIB erello^zep ecor lueruepunJ ulp lnrBdB e feprd orBc nc (rerleye1e rrncuug elequre ad ep pruupdep ap elrrpels elBluezord ruls gI't€ uJ _Brn_8g 'lidnrqe liuus.rea. ap rirqd eleqrrrc -uI lsoJ e oseolr8re rrnlsrs ap eeunriemroJ ed elrur8.rgru lurs 'r.rn1s.roq ep dr1 un lurs ersc u; elrirpuoc u3 lnrPdB E arBc erlBJ erec 'eleilgul elrncolg 'rnFcolq BrnlBI uI ep znl€l rnlle eereuroJ BI ruPlsrsB opurnu 'g' prpets u1 urncereo plBnlrs rcep purg 'rnlnznlel B ErJBorr -Ituoc eunrzore op Insecord -adns eaur8.retu g8uq pUB as .rolede e gpri 'rerl€J rnlnJerler I€ eunrzoJe ep rnlnlcrc 'rur eugdurn3 'Fleorrop grued uI luesrea un urp FpBorred grp o-rluI eer€de o}€od Inrpec n€s 'Bzeq ur.rd gleriuapr^o rnlnlo^ru BrdnsBep 16 - 1a11eyInznIBl - ldn.rqe tuesrel un n€ erro8alec erurrd urp rriuntrq '(Sf.gS .3g) arci llntu nc PU€ es eeunr8er 9c€p rsdrl olBod -put 16awlncsoq lderp eleselc g rod etelIBJ nrpels lsocY 'rerl€J olB rrncueu oloqruB ad I€reue8 le^ru rselocE er8 rnlnue.ret uie;erdng opueldeued ap 'ln.rgdsrp B '(ecng ny uotpoun3 p,tog Inznlal .rer lnrpels 3l Psnper lsoJ e eaunr'er 06" lnrpels u1 o1o;) gcrlc.ro u.rprml gFurl .are;ruoc ep llrnluec I8 '(auty-qnot ruenbesqo) tuaac;sqo cJDrou 1ngrq ur es-npulga .acrDrou ernDnlpal .99 F 09 .Bpaua3 .eelroltilel erlug epullu; es uelmrteg t6e6 znlot elserunu es 16 lerirur rnlnz a17o{ ap -qUoN 'rtluT e^als taarC u8urJ tuntls .ppuoqcul4J elee -nlBl e ralec sre^ur sues ur 9leluerJo alsa .tale^ru Intdnrqa alnqlsuoJ ll urpi mrac Ia cul eIa.rBI{I eunrzore ur.rd pleriuepr,,r.a Fldeart FlsBece l6oJ a-u 1n1dn.rqu .euecopreld grrlculF alolac ep plp '}1nur retrq 'rei.reocs BarBc6rru ur.rd lcerrp .grdue.rp ep pquc.rumei aJurJ -edoco leog u uerml€e.r 15eg .8Id o azaeurln oIBJ ep tueaoeser ldnrqe lsacy ?I.tg snpord InznIBl ep es-npurriuareyp '(dncs aury-qno{) aTgot ep (pdoau) znyol elSeurnu as rS eunrzoJe urp ,^.rsnlcxe pllnzeJ Inznl?l nrPels lsece uI 'Flcelur seluPr e Fluelsrzor areolr.radoce-e6or Jpun 'lg.roqoc rnlncueU Ie lec qns ecge.rSodol raia;e.rdns rnynya,rru €arrJoqoc eJerurn Bc eJ€ ec Beec oaseog8re rrnlsr6 ep sor8 rnlnluozrro^ Beunrzore IeJlss pullrlrc€J 69ternl9lur erurEerlur ur lsoJ € leilFuI rnlnlueturlredruoc e greorredns eal.red
eropqseos"" '"".:tJ"'f;:" 3"l:;T:il,1I"", 'prnp
-srze.rurind aunrieur.ro; o elsad leg€ ersa.r8 ep rolr.redoce-1u.r1srnun eiuaza.rd ep truselul lsoJ B lnsacord 'gie; ep Inzec uI 'ue1d u1 teln8arau elr€oJ lcedse un r-npugp 'glerirur es erirzod BI ep rarleJrnlnznlet rorurl eereEerla.r €l snp ne FIrlBrAng eounrzo.rarS erfezrroelaur 'a1olttn1oruop '€f Inrpels uI 'gzeq el aricefap ap nes 6rloqor8 ep rrnioc e.\alrc nc rS uoruec drr ep rg,t eurind nc opalau r5 ldarp gcuJ znlul 'tgtug gerler un-t1 -urtd gzeezrrolcerBc es tr InrpElS 'alerirur Jarlar ep ewroJ ap rnlndn.rt ererurn urrd puJurirede orei.reocs rr.rpcSrurFlrrolep gleur
"c,"_lnrn
Fig. 33.f6
Stafiile
eroziunii
unui bloc basculat, urmirite
puim ci muntii proveniti din blocuri faliate s e ^ a s o c i a z en e a p d r a t c u o c l i m d a r i d i . In stadiul de tinerele, blocul faliat este asimetric si are versanli in general uniformi, degi s-au infiripat deja numeroase vii mici care au luat nastere in timpul inn\nrii masei muntoase. Relieful matur (flg. 33.16) are aspectul urrui lanl de munli fragmentat cu un mare numir de pinteni, virfuri gi cumpene de ape, separate prin canioane adinci' Principala linie de creasti a lanlului este acum retrasi spre o pozilie mai centrald, iar aspectul simplu de bloc a dispirut. De-a lungul bazei taltzului, intre gurile viilor tip canion, se conservi unele porliuni din taluzul initial care au fost numite J'alete
ile la stinga la dreapta (dupi
W. M. Davis).
triunghiulare (triangular facets), dispuse ordonat de-a lungul bazei. Conurile de dejectie au dimensiuni mai mari decit la inceputul stadiului de tinerete, iar viile adiacente sint mai intens colmatate cu aluviuni. Daci clima este umedi, citre sfirgitul stadiului de maturitate ia nastere un peisaj cu relief larg ondulat de inillimi moderate. Spre bdtrinele lantul de munti se reduce la suprafata tociti a unei peneplene. Linia faliei este complet ingropatd sub aluviuni 9i nu mai putem gisi nici alli indici. cum care si trdar fi faletele triunghiulare deze in morfologie existenta unei structuri faliate. Intr-o climi de degert. de-a curmezigul blocului de falie apar pedimente, dar versantii care se ret:rag rimin abrupti pini Ia sfirgit. Aspecte geografice legate ile falii gi de munfii-bloc
:::,.l
in stratele permeabile ile greeie s.r acumulat Fig. $.f? ile $1ei, captiv intre gisturile argiloaee un zicimint impermeabile faliate,
536 | Relieful
seoarfei terettre
Regiunile care prezinti structuri faliate sint considerate surse potentiale de minereuri, de unde interesul ce-l susciti pentru geografia umani gi economicS. Planurile de falie constituie adeseazone de-a lungul cirora roca a fost puternic fisurat5, sfirimati sau micar considerabil fracturatS, ceea ce a permis solutiilor purtitoare de substante minerale si se insinueze de-a lungul acestor zone labile. ln regiunile in care" rocile au fost fracturate prin faliere, anume in apro' pierea acestor planuri, se afli numeroase ziciminte minerale de mare valoare economici.
4S,
6l*r ngre
" _**#
ffi
F#llrffi
q\
Ihl
.r;: Y
dino gi izvoarele Palm de la poalele muntilor San Jacinto, din sudul Californiei. Studiul faliilor prezintd de asemenea un mare interes, deoarece ele pot servi drept cii de migrare a tileiului 9i gazelor acolo unde rocile au devenit permeabile prin sfirimare, sau poate fi.pri^ns.incapcane in stratele poroase care, prin faliere, sint blocate de strate impermeabile (fig. 33.I7). Prospectarea zicimintelor de titei se concentreazi de obicei asupra zonelor cu depozite sedimentare faliate, unde apar zicdminte foarte pro' ductive. Taluzurile de falie 9i taluzurile de linie de falie pot constitui obstacole naturale in constructia de gosele gi cii ferate. Marea ,,terasI'o Hurricane din sudul statului Utah constituie un asemenea exemplu, pe alocuri prezentind un perete abrupt, inalt de 760 m. In regiunea compartimentului coborit al unei falii se pot acumula aluviuni, formindu-se terenuri favorabile agriculturii, in timp ce compartimentul inillat rimine stincos qi adinc fragmentat de eroziunea fluviali. Faliile actiae (actiae fau.hs) pot prezenta un mare pericol pentru aqeziri, poduri, apeducte gi celelalte constructii situate in apro' piere, datoriti cutremurelor ce se produc in aceste zone. Probleme de acest fel existi in zona de coastd a Californiei. Prin golful San Francisco trece renumita falie San Andreas (fig. 33.18). Cutremurul catastrofal din 1906 s-a datorat unei miscdri de alunecare in cadrul acestei falii, care este o falie de decrosarepeorizontali. Falia SanAndreas, lungi de aproape I 000 km, se intinde mult spre sud, fiind pe alocuri reprezentati fie de un graben ingust, fie de taluzuri inalte, adiacente munlilor San Bernardino. ln punctele unde apeductul Los Angeles traverseazi aceasti linie de falie, fiind deci foarte vulnerabil la rupturi prin migciri de faliere, s-au realizat constructii speciale pentru a inlesni remedierea distrueerilor in caz de nevoie. .bxpunerea la misciri seismice a aglomeririlor urbane din resiunile San Francisco si "foarte Los Angeles este mare, d"ou"""" formaliunile aluvionare . din cimpie reactioneazd cu multi violenti la asemeneamigciri care n-ar fi decit slab resimtite daci roca din substrat ar fi solidi. F
538 I Relieful
ecoa4ei tereatre
terenuri agricole fertile, lat de 32 km 9i intre munlii Yosgi 9i lung de 240 k*, Pidurea Neagri, munli care constituie compartimentut fiet1"t al'acestei regiuni faliate. Munlii-bloc gi bazinele asociate din regiu' nile aride au in esenli aceleagi trisituri geografice gi economice ca qi de,serturile muntoase descrisepentru ciclul de denudalie a uscatului din cadrul climelor aride. Masele muntoase pot conline importante ziciminte minerale, in funclie de constitulia lor petrografic5. ln regiunile de deqert pot cregte, la innltimi suficient de mari, plduri relativ ? . bogate. [ntr-o regiune cu climl umedi, munlii Vosgi gi Pidurea Neagr[ din Franla gi R. F. a Germaniei ilustreazi insemnatele resurse forestiere de care dispun munlii' bloc. Uneori insi aceqti munli constituie obstacole pentru comunicalii qi sint de reguli evitali in construclia ciilor ferate, care necesiti pante line. Pentru a traversa muntii, goselele se inalti pe pant-e adesea mari, pe trasee intortocheate.
eluoz .rede orec ur 'a1€IIBJ apunr8a.r uJ 'rrooun 'esurlsrp g rod nu r.rndrl gnop elac rde; eq 'arelnqel JolrJnlcnJls a.reoleuetues€'elue,tcagur pdu op rrnsJnc urp Fsndtuoc ocrlrrpuep drr ap else pcgertorprq enEei"U '(e'tg '39) ^rrt,rt -nue giurpuel oer,^.EIBJ eueoruec 16 aua..te.r ap lurrrqsl un ap Flnlpqprrs else €e oeluel -rodrur IIIBJep llull ep pl€tceJeau rS guatouro etse eco.r aia;erdns rreru ad epun olocv 'Fl€riueraJrp ar8oloy.roruo gturza.rd Inrrloleq '.rop1e; eiuelsrxaur nes eiuelsrxa ap rS ec 'ncor erirzo{ruoc 15 €rnlxol ap aricun; u1 '(69 'dec) rolrrnruop € Blertuec Buoz uI leorc rnlnJellar ruglncsrp 1nle1rrd nc r5 lrlurruE reru ruB aturculp€ oP rolrcor e erep -nuep ep lnsaco.rde.rdseq '(t'ru '39) lBsu€AB ariupnuap ap nrpels un-rlur Egu es Ietuaull oeqcel -uoc InArsBrupulc rcunle 'a.reolr.redoce reru scoJ gJnrFIuI aunrzoJe ap tunl sacord un oc gdnp reurnu rede olg 'eunrzore ep rnlnlcrc Inrpec ur aia.reurt ap gze1 o-r1ur.rd pcuert Bs arec elerirur Jer[ar ap eruroJ cnpo.rd nu Icep '.rol rrrgruroJ Inluetuoru u! pieJ -e.rdns e1 Sunfe nu elrrn-{co1s r"r rrirloleg 'rlcols ogie;erdns u! zu{ 00I qns ep alatunu glreod 'garldn.re gcor op crru ruru Arserrr ull 'punJ g.rg3 crlcerd plereprsuoc S areod rS r.rlaru ep llru Blelrc ad eurrzun;o.rd ug onurluoc as ps ered scog 'au{ 000 0f ep rz €I pie;erdns o 'pp11dep 'ere orlupl Inlels urp lrloleq up1 'rir1o1eq r6uetur roun BruroJ qns '(V'ZZ '3g) alarrue.rt leraue8 ug glurzard os nldruaxe op oe,,lrznrlur e,trldn.re elrcoU 5
euaFouro eulluterrc rcog 'lualuopalDr Trotlnra ? Inloq -urrs urrd rieuruasep oliepore pun;o.rd lliunur u; 15 csasg8 ruru os ourlulsrJc rcog 'alltorsu -tnDI alar n.rtued 7 13 actunrnpuoB aptnlncs nrluad , elrrnloqurrs urrd elecrpur luls elo g e6ueld uI 'e[€luaultuoc rrnlncs elrqcal lurs ourlelsuc rror urp elrntpclu runr8er alrretr{l 'rrndn.r8qns ololrraJrp e.r1ugericurlsrp aceJ €uneaplol uelnd nu gcBp rBrtlJ 'ourlelsr.Ic rcor urp elrnlrlsuoc alelueurluoc aseur ep rolrrndrt e egqrsod ewet ruel6eounc €s resaceu else Jarlar op euroJ ep eleuor8er rolr.rgdnr8 Inrpnts uI 'ocg -rorueleur olec BI 16 1gc 'a,rrznrlur e,rrldn.re elrcor BI lJl€ rurroJar ou pulc raunl.€ lrln elsa gO TNNSI,{IUSJ SNITYJSIUf, If,OU
CCIUBCTNA IS . 1 0
auTlBlsrrc Jolrunr8ar
InJeIIeH !F
dr*
*' i'
IEr[$t gcle'l .&!:
'."-__l
masele de roci eruptive intruzive, cit 9i cele metamorfice. Rocile metamorfice Fig. 34.1 Rocile magmatice consolidate -in prolunzime numai dupi o perioaili--indelungati apar la suprafali.reliefului Knopf gi (dupi Longwell, d-e eroziune c Flint).
gular (fig.. 34.3). Cursurile de api sint de tip subsecvent, deoarece s-au dezvoltat in zonele labile. In anumite regiuni in care au largi dezvolgnaisele tare rocile metarnorfice, de pildl qi gisturile, apar de asemenea cursuri de api insecvente, deoarece varialiile de texturd Ei de compozitie mineralogici ale rocii par si 0
1
2
3kn
f-
4, Fie. 34.2 Sistem de ilrenaj cu configuratie denilritici cu fragtnentare avansati din statul ldaho pe"batolitul
(s.u.A.)
Fie. 34.3 Drenaj rectangular pe un batolit, care pune in evidenli prezenfa sistemelor de falii ee s€ interEeeteui'
540 L Relieful
scoartei terettre
in mod normal, rocile metamorfice se comporte ca niste roci rezistente la agentii subaerieni. Culmile tind si se alungeasci intr-o anumiti direclie, fiind separate prin vii lungi, aprorimativ paralele (hg. 22.17). nu au profilul Nici cu-lmile, nici viile ascutit al celor din regiunile cu roci sedi^".riu"" cutate, dar sistemul de drenaj esteclar de formi rectangulari sau dreptunghiulari. Regiunile de acest tip pot fi numite regiuni cu\erii de culmi gi ud,i paralele (in benzi)' deoarece morfologia reflecti ritmurile diferite de eroziune in cadrul formaliunilor ce alcituiesc rocile metamorfice (qisturi ardezie-
reun prayduoc ptnl -xnJls o nc earpde lod runrta.r elsece rz?lse llcuJ leJtse crnlnlecsn netngpu es rrnlcnrls 'leJlsy 'rusruBclnl rS eunrz .rou rS rcoJ rou -nrlur 'eJarIeJ oeJ€lnc ap rrnlcrc rollnru rBtu esndns lsoJ nB 'e1e1ueur1uocalrrnlncs lerceds u; oerlse.rel rei.ruocs e1e runri.rod elaug
ptnlpqgrls Fseotunru eeunr8eg nes rrzapre or.rn1sr6'r.rnsreut urp eleruroJ elserc ep elecueg lugs rS urlelsrrc ruclec ep euz -odep ed elelelsur lurs 'pns-prou eleluerro 'eledrcur.rd elrg1 'sns r€ru ep erienlrs ?lerl -snlr aulq elsa 'surelunotr\Juoore ur 16cruoce; ,pueltug n eN uJ .InlnJell lliunlq uJ sele reur -er elrcrlsrrelcerec giuepr,ra ul locs er-leJep aI pxeldruoc gcrtoloet Brnlcnrls nc pngtag -rrurl csarplllrn er€c elue^cesqns elrp^ '(rzueq uI 1o1) ale erluJ eleredes Besepe purg Fcor ' ( g e 5 u e 1 d' 3 ap eg.rndlt ofer.re6ep ezugd glurzerd (esre,tur auaruopelec rezeuetoro r€ rJou€tu nc loqrurs) IIIeJ) a1BIIBJ acgrorueletu rolrcor eelel e.IercosBur csoullluJ as rzuoq ur ecgroruBleru -r.rofeur'l1nru relq'aleiunuo.rd r.rn-1ceq8oq elco.r 6sns reru lelgre E-s urnc e6y .r.rn1sr6 ap gturoJ ur elsntu; elserc rroeun purcnpo.rd ep elrzueq cseJ€rurn ec rtrel rolrp^ e.rdnseep ocru.ralnd gzeriuepr,.le es 'recrqo ap olnlri.renc tlnur pclplr es trirenc ep aletsarc .pueI ! leiunuo.rd e1 gugd rrpeur rurrilgul ep Jerler un -d.re1qInl"ls ur od.r.regs.red.re11FtuUT .e8plg e.rede r.rn1sr516erzep.re ed ! acrlsrrelceJpc rpl enlg nc €errulJlul e1 purd ,pns e.rds rzueq ezeuroJ Bs epull Brnruretr{l'(g.rnru.reurollirenc
'(f aatng 'uuuduqf, oroJ) 'v.n.s .aualuolll .1,.ru4 Tottlo|oag'g'12 1nlr1s lauopaN .reroulg- r6ocugrgrol1iun1qp crrrou Inrolces u; ldnrqu luasrea un ed 'uuar.rguece.rdulsrgr ep .elarlul 16e1u1norelduoc pm$eur.rog l.fg -FU
I ,E--nn
boltirile de strate, vulcanismul au ca rezultat formarea reliefului muntos. ln stadiul de maturitate se dezvolti un sistem de drenaj por!ifoarte neregulat. Relieful prezinti uni accideniate in zonele faliate, hogback' uri, vechi vulcani qi alte forme de relief' Roci eruptive gi sedimentare de diferite virste gi'forme'apar la zi. ln stadiul de bitrinele regiunea atinge stadiul de penepleni, maseli de roci mai dure detaqindui" inci in relief sub formd de mona' ilnock-tri. Aspecte geografice legate de relieful dezvoltat pe structuri geologice complexe Regiunile cu roci eruptive intruzive, cu roci complexe sint metamorfice gi structuri adesea bogate in resurse minerale. Iatd citeva exemple din Munlii Stincogi: cuprul, argintul, aurul 9i plumbul de la- Butte (stlatul Montana); aigintul 9i plumbul din districtul Coeur d'Alene (statul Idaho); plumbul, zincul gi argintul de la Leadville (statul Colorado). ' Rocile metamorfice - ardezia' cuartitul, gisturile - nu conlin de obicei marmura gi -metalifere importante, afari de minereuri cazurile cind au ih structuri roci intruzive. Ele prezinti, totusi, importan!5 economicl datoiitd prezenlei ardeziei 9i marmurei. Asemenea roci existi in statul Yermont, al5turi de granite, care sint, de asemenea, exploatate. Printre substantele minerale metalifere importante, existente in rocile eruptive, meiamorfice gi in regiunile cu structuri p,rt"- lita zicimintele de complexeo -.i staniu din provincia minieri Shaba (Katanga)' Republica Zair. 0 parte din zonele cu o mare dezvoltare a baiolililor cu structuri metamorfici sau complexi de pe glob are un relief muntos, fiind bine impiduriti gi cu o micl densitate a populaliei.- Iati citeva exemple: Munlii River, in zorra marelui batolit Sai-btt Idaho; Mun,tii Great Smoky din South Caro' lina, Georgia qi Tennessee, formati pe roci eruptive intruzive gi roci metamorfice; sau Munlii Taconic gi Green Mountains, cu structuri metamorfici in benzi, din statele 542 I Relieful
ecoarlei terestre
cu altitudini coborite, includem continentale, reduse la starea de penepleni datoriti ciclului indelungat de eroziune I in faza actuali, eroziunea ii cuprinsul lor este slabd. Acest tip de morfologie poate fi frecvent intilnit in estul Canadei ca 9i in unele pirti ale Suediei 9i Finlandei' Nu numai cI aceste regiuni se aseamdni in privinla rocilor dar,-din canza dezvoltirii glacialiei cuaternare' ele au n-umeroase in virtutea climei similare, sint Lcuri'gi, acoperite cu pdduri 'Unite' de conifere. exemple de relief ajuns ln Stut"l" in stadiul de peneplend" formatd -pe roci intruzive sau metamorfice, se intilnesc in statele Yirginia, South Carolina, North Carolina qi- Georgia. Un peisaj uniform, monoton, larg ondulat se intinde -pe o vasti zoni intre Munlii Blue Ridge la vest qi Cimpia litorali la est. Ici gi colo se inalli cite+a monadnock-uri' Solurile sint bine dezvoltate, pantele favorabile agriculturii' iar in privinta transPorturilor acestease realizeazd usor intre majoritatea punctelor' Relieful
vuleanic
Vulcanii se formeaz6 in urma erupliei la suprafala scoartei terestre a materiei fluide din interiorul Pimintului gi a gazelot incinse sub presiune. Un canal relativ mic (co;ul aulcinului) face legitura in profunzime cu rezervorul magmatic. Erupliile vulcalice pot fi violente sau d" tip exploziv, ori linigtite, de natura lor depinzlnd gi forma aparatului vulcanic. Prin eruplii de tip exploziv iau nagtere conuri fortnate ilin scorii qi co-nuti mi'xte (v:ulcani compugi), iar curgerile relativ liniqtite de lave creeazdun relief specific de a ilomuri iJe laod. Revirsarea Iinigtiti prin fisuri unei mari cantitdli de lavi extinse poate da nagtere unui relief-plan platouri sau cimpii de lavi (studia^te in cadrul structuriloi orizontale, cap. 32). Conurile ile ecorii Produsele vulcanice spongioase numit" scorii, formate exclusiv din bucili de lavi solidificatd, aruncate printr-un coq centralo construiesc conurile celor mai mici vulcani' Aceqti vulcani se formeazX acolo unde eruplia
s'
'>, /-
i)
{-.w,
":i&' rji !*#'
":
i'{'
." *'li'{'W" M
*'
:Ar
(etinga)o Fis. 84,6 Imaeine din avion a unui con recent ile scorii, asociat cu curgeri de lave bazaltice Dixie State, la aproximativ 2? km nord--estde St' Ceorge(statul Utah' F*J ;;?; ;;;*;;?iiJ.-".1". S.U.A.) (foto Frank Jensen).
este insoliti de o mare cantitate de gaze, care transformi lava intr-o spumi clocotiti, expulzind-o pe coq cu mare,violenli. Sp^uma i-p"egtiate se solidifici in mici frag' "rff"l mente care cad in jurul cogului ca o ploaie (fig. 34.6). Scoriile seamini cu clincherul 9i provenitd de la un furnal. Buc5lile "irgrltu mari, atingind pini la citeva tone in greutate, se numesc bombeaulcanice; acestea pot fi relativ plastice in momentul ejectirii. Fragmentele mai mici. pind la ciliva c-entit': ::::, "" i:::l';:,;,, scorii (cinders); , >r,F"1'* metii in diametru, s" ,t.tri".c cea mai mare in fapt, de contribuie, acestea 5'"'" - ""'t":":"'::parteo la formarea conului r-ulcanic. Produ',,,,"r', ,,;:; P' iele 9i mai fine ale erupliilor de lavd sint t.i,.-".,,....!-" l:1 ' o:l; ll::" :,, alcituite din cenugdaulcinicd gi praf uulcanic I,i;iti:;..;,;,.,..,.,i. t;,;,"' .'.' t (ash anil uolcanic ilust). Cenuqa se poate ' , t i , , , , , . , , ,' , , ,,,,,,,,,,,,. depune ca un fel de ninsoare in zona de kilometri pe o razd de ci1ivl eniplie (frg-. 34.9, D); particulele mai fine, purtate Fig,. M.7 Con ile ecorii gi curge^ri de lavi' eare aubarat dJvint la mari-depirtiri, pot recidea dupd """1. dilrd naptere unui lac. In aval, o olti maei ile o ciliva ani de plutire in atmosferi. Conurile baraj. inci un format a lavi 544 | Relieful
scoa4ei
tereatre
{",
fe rnInIBrretem F^el e e.reundep ep prqtun ep epurdap rnlnuoc e gtdn.rqe Blued .Tuoolnoorolrs csournu rr Irolne rrun e.rec nrlued Arlour .F,,r.elep eleJls nc puruJelle ou6nuec 16 eecerrocs elrzodep ep olerls urp el€ruroJ'.o1xrrurJnuoc ne rrunl le ru€cln^ ruarrr erlulp Iilnur IBur IeJ
rJnuoc €eueruose.roun alrrnSoc urp rJoeull ',,lr1cedser Insues u1 reridn.re BruJn u! olellnzer eug rBru elel€rrolew e8urdrug e.ruc olueurtuopa.rd 1n1ura e1€q oJlocurp ealred uJ plleuJ reur llnuYpcrrlorurse Eosope atso '(q.fg .3y) r8rul elerluec rnlnralurc eaurS.retrq ereleJc 'recrqo ep one rrrocs ep elrJnuo3 'elrrlrlsrolur eldurn arec ap rnun eral6eu nep lerlslos Ilscrru IJUBoInA arfezrroeleur ap alosacord pugc purd erzrl1u3 Es eaunrzora ec ac€J ec Booc ogieSerdns 'oluecerqns rrcor B ararleJ ep e11ri ap ee.ratrncs alrnrrad e Er?J oaleriue.rol 'cerrp nc 1e1u.redasndsrp lurs rrnuoc elsece rold ep eelelrluec plsol edeo.rde eqruosqe rroeu{f 'rie.r1gd rrleruolr{ ep rcez elelrc tgcug 'leuge ep llt€ alsa Inlerrelstr{l ."0t ap erre o ed glns o e1 gurd rerqc .rrndn.r8 rs 96 arlur BzBue.\ lBruroJ luecer uoc rnun '-elntar ep pzaeuroJ elg .Q.Vt '3g) 'runl rart eleurr.rd ur IE^ 1e grued ep lnrqf,ug uI n€s riues.re,t ed oelse.rced : ecgerSodol ur 00t surtu u ocrxalq urp .urlncrred Inuecln^ 1gi;puoc acr.roedeo.rde ug ee.rgde 1od rr.rocsap rer 'Fulurpldps erur.rd urp FcuI ur 0ZI surlu 'eurroJ oer1e11 .r1ode1g ,o.ton1q rrnuo] g8ugl ap ur etuotr\l Ecgrpour r-nu Eo racrqo ap rBp u 'cruecln,t .eridn.re 'gprde.r olsa rol ue.re16ar3'aurrilgug uI ru 1n1e.rede g8.reds gs B^BI 00t ap elelrcrexe rrunrsard Flrrolep ec e1dtur1ul -gg1 cse5gdep r.roe.rerrrrocs urp el€turoJ
'(ailar2s e^ets otoJ) ('y'n'S.r{"ely) etr.roqouy uffur1 .1oo3 lDlrourd otlsoly'uoeqctn3rlll rrrep 'g.f"S':g:i 'Floeep a -ac11seruau€.ral{l 'lrx gsgg -.r.rndg 'U{J - uBoln^olorts mrm mFrratarc Inrouelur erlac erepe1
Filth
l.
IJn mare nor de gaze vulcanice gi vapori
B. eurgere de lavi evansind lent pe un ter
scoartei terestre
mare, lava
D. Sat ingropat
sub cenuqi
Japonia, a eruPt violent in 1914. Imaginile
Exemple remarcabile de vulcani micgti recent formali sint Fujiyama (Japonia), Mayon (Filipine), Hood (statul Oregon, S.U.A.) 9i Shishaldin (insulele Aleutine). Alti vulcani renumiti de acest tip, de,sicu o formi mai pulin perfecti, siqt Vezuviul, Etna qi Stromboli din Italia. In cazul acestor vulcani sint caracteristice inlllimi relativ mari gi pante de 20 pini la 30". Vulcanii micgti formeazS, in cazul inelului circum-pacific, un imens briu care se intinde din Anzii sud-americani, prin Munlii Cascadelor si insulele Aleutine, pini in Japonia, apoi spre sud, pini in Indiile de est gi Noua Zeeland5. Grupul mediteranean, mentionat mai sus, cuprinde vulcanii activi din remarca ci aceste Italia. Trebuie f[cuti lanluri vulcanice fac parte din sistemul alpin, simbol l, planga 5, 546 | Relieful
in
C. Ajunginil de aburi
fierbinte
genereazi
nori
vulcanici.
infi$Eeazi
diferite
momenle
Eruptiile sint, de obicei, de tip exploziv, fiind ul"6t,tit" dit, vapori de ap6, scorii, bombe gi cenugI, cu 9i ditt curgeri de lavi (fig. 3a.9). Forma craterului se poate schimba iuiia, datoriti pe de o- parte distrugerii piilii superioaref iar pe de alta noilor acumuliri. Calderele Atunci cind explozia unui vulcan. este atit de violent5, incit si provoace drstrugerea intregii pnrli centrale a- aparatului iulcanic, cliod ttuqi".e unei mari depresiuni centrale numitd calilerd, avem de-a face cu unul dintre cele mai catastrofale fenomene naturale. Nu gtim inci cu certitudine daci fenomenul se datoreste exploziei care distruse conul vulcanic sau pribuqirii p5rlii
brrroJ 15-npulzrard 'rcep or6 elll€r^nU IIun -rzoJoelualdrue pugrrnd lnuoc .'sulls €-s Inun rr{ra^ rBruru€clnl lilupec orlur6l 'lurrrroJ nou crueclnl uoc crru un erede rade rrzurl8o erd - n s e o p : c € l u n l e l e l s u r € - s e r o r B cI n J o u o l u r u r oereplec reun Bor€ruJo;rS ledrcurrd rnlnuucln,r Bere8nrtsrppylg Eluopl^^oIetu €ec lIrFqurrqcs B.^.elrcruPrlsrEorurBruBrEBrpcolqBnop B ul 'cBI Un aralseu pulnl P^BI ep rnlnfereq aleleds ur lnrr rnun Brql€ uI sunrled ne g^e[ op olrre8rn) 'lBrirut 'aJEruJoJJp srnc ur .rlrlce [nrp€ls else €1secv rruBclnA rieSripyug lurs Fiue^ces Brurrd uI 'oroplec 16 g.re1op rre8rnc 'r.rnuocurp teruroi 'crueclnl rnlnJerlar e ounrzoJe ep olrsaccns elrrp€ls eleluaze.rd luIs II'?€ e.rn8g u1 cluBcln^ rnlnJerler Ia eunrzore ep InlclJ 'lUeCeJ uaJIn-\ un 'pruz116 elnsur laruroJ €-s reJepleaInrlunpur 'rorrelln 'cruec -InA rnlnlerude e elerluac rrunrirod e g^w -o1dxeee.rr6nqp.rd urrd lep luoruoru un BI elel -rdecep XsoJ nB eurezetr{l rnlelunur lriu€srel ed rreieqB ep 16 gde ep elrrnsrnc ep eledPs elrp^ 'rzEtse llcop lleul rBru ur 00zI nc Bra 'ueclnl 'umezelq olelunru gc preprsuoc InlsoJ
eS'(Ot'te'39)
( . V . n ' S )u o 8 a r g I n l u t s
ulp e{eT reterJ fraJo IJ ecr-rolsrard ecoda ul pleurroJ Erepl€c ap crsulc nlduraxa u11 .wc S Z e p s o r B e 6 n u a ce p l e r 1 s u n s n d a p u - s ( u r 1 0 9 I p l ) { E I p o X e 1r u r . g i u e l s r l r ur{ 00ZI sl lenlrs 'neaunl e1 gurd puzne lsoJ B erzoldxg 'ru 00II-009 op gcurpe 16 ru1 g elsad ep p3.ru1grapluc o a.re16uulen[ B 'T,16I uI oepunaelsely Blnsuruad urp reurtey .Breluluns InuBcIn^ praJo I! zec lle un 16 e,re[q rololnsur ale aseof ropriu.rgi BUOZ IIr rUerIIBO ep Iltrr B BeuEoru l,ezl]ec ne plernl€u BJorlselBc Erlspeceap esnpord (tutounst) eSerrnocruBacoalrJnIB^rer ,uco.rep ertr{ gl _,r1}erulxo.rderee ur elelcero.rd 1so; ne rrzoldxe ralsece lndurlr ug pc pzercerde aS 'FrepIBc er?tu o arurn ur pulspl .€BBI ,tJ lepoldxa e crerzeuopul lnFeledrqre ur Blnsur o FzeeturoJ or€c oeolelery Inrrecln1 'rn[ ug 'yiu.rtpd rrteuroy>l ep atns ap aieyu.rdns ed p.reysorule ur purlnld a1e .urnce gie8ep as ;e.rd 16 g6nuac ep rig1l1uec r.retrq.seco.rd rnlsec_a -BeJB.,l'Jesqolrru.rad nu rnlnuBclnl Berardorde ur rrp.rnferdrurBouoluaseuJ eleerc epirpuoc oelenlcu pcr8oloet epeor.red ur rS .rnlnlurured FzeeruroJ es erapl€c r3eq 1n.ror.r -elur uJ 6cruec1n..r.rnlnle.rede e a.ruorredns
Stodlul Inltlol
S t o d i u ld e t o r m o r e o colderei
S t o d r udl e r n o t u r i t o t e
N e c k - u r i ,d Y K e - u r t
S t o d r u dl e b o t r i n e t e
Fig. 34.11 Fezele de evolugie a eroziunii
54B I Relieful
ecoar;ei terestre
unui relief vuleanic (desen ile E. Raiez).
*
*
*
'(sotot14 tty atuadg) r.rn-e1Ip .rradra;urpeg.(.V.n.S) orrxel{ .naN Inlul€ urn ,luBclna {reu _ {rog
ruarl purc rcunfe o.reluarurldns nrcrpur un eosepe ernlrlsuoc (rcdtuuac) rorrolur ards 1e1 .rnlnuaaln^ -darpur e1a1a.rad !uuarp lsecv ulp ernl.rgds o-rlurrd Fleurturle nBs nrl -unFurp u6nuac ep eseo.rod olalerls ap gllq -rosqe e^lso ede epun .rn1nra1e.rc FpunJ _ arlpc rur8reru ardsurp 8.rnc egrnr.r oieurro; .a,rrlcedsar eurq ralerc un Flsrxa Fc€q ^ nunrEer Ie lerper lnfeualp 1ca;.rad ppor erec rlLrgq roun In.rolnfe nc rerunu lncsou -ncer g eleod crueclnrr InJerlor ,rroasaq
_!______ Biueunuaord
gf .ru .tl.l
'Flue,tcasuoc eur8rro ep luIs alg,t oelurirur orlsa.rol aia;erdns raun elued gzeeurrn ecar -Boe( 'FIEIpBT arie.rn8guoc o .1uepr,neaer€ crueclna uoc un ed qcge.rSorprq eneeieg 'aie.raurl gurr.rd ap nes lerirur u1 riol pge es osns reru lieuoriueru Inrpets opurJo,J ec riueuorsardtur 16 runrsua.rurprretu ep rlScrru rrueclnA .leiunuord purg Jarlar op roleturoJ Inlserluoc .r,rr1ce EcuI luls .rnferd -urrp rcru reru rruecJnrl 'arzrll eiaraurl ap lnrpels uJ FUEos Bc Breprsuocrualnd ,gprilur
'(repla.rarlJ8la tollg olol) eurleuqs - luecer rapuncaa uor un alee utugle uJp 1n1uue.ra,rad ep 'eunrzore ep luluemtu.r; cru.relnd uactna un else .rolepJceuf, lllunru urp Bl.aqs elelunl{J zr.rs .Fl.;
af i?lF
i.t*t#
_t*X*rt**o"_ro "
ryff;e*
dgs
,#-**'*
ocupa cindva caldera a dispirut fiind drenat, iar inarsinea calderei s-a locit, ajungind la forma u"nei culmi joase circulare. Lava care s-a scurs odinioari pe v[i a rezistat eroziunii mult mai bine decii roca regiunii inconjur[toare, din care canz| ea a dat naqtere nnui relief de rneso, detaqat de relieful inconjurdtor. Un exemplu de vulcan care a de maturifate este masivul Muntii Cascadelor (fig' 3a.12)' de dati mai recenti, .""oid"" afli intr-o laturi a muntelui.
atins stadiul Shasta din Un mic con Shastina, se
se afl5 ilyke-vile formate din lav6, care anterior umpleau fracturile din jurul bazei vulcanului. Poate ci cea mai reugiti ilustrare a unui neck vulcanic cu dyke-uri radiare este Ship Rock, in statul New Mexico (S.U.A.) ?ng. la.f f ). lntrucitneck-ul central radiaie pitrund pini la mari ii avl"-n"iti adincimi in roca subiicentS, eli pot rimine ca forme de relief mult timp dupd ce conul lui qi curgerile asociate au fost eliminate. Domurile de lavi
sau vulcanii'scut
Un tip foarte important de vulcan' deosebindu-se mult ca formi de cei discutali anteeste ilomul ile laad (laaa dome) rior, sa:c-aulcanul'scut ( shielil aolcano) , Exem' plele cele mai concludente provin din insulele ilawaii, care sint alcituite integral din asemenea forme de relief vulcanic (fig. 3a.14). Domurile de lavi se caracterizeazl prin pante line gi netede, care tind si devini orizontale in apropiere de virf, formind un vulcan cu virful plat. Domurile din Hawaii de 4000 m deasupra se ridici la inillimi nivelului mirii, iar dacl linem seama gi de oortiunea bazalS cle sub nivelul mirii ei pot' .tittg" chiar dublul acestei valori. Ca ele ating intre 16 9i q0 \A la nivelul lili*", m6rii gi pini la 160 km pe fundul bazinului oceanic. Domurile de lavi, aga cum arati numele, s-au format prin curgeri repetate de lavd. Comportamentul exploziv qi expulzarea de fragmente nu sint atit de importante ca in de scorii sau al celor mixte. "*"itl care la vulcanii hawaieni este de tip Lavao "ooo"ilor bazaltic, inchisi la culoare, are o mare fluiditate gi curge pini la distanle apreciabile pe versanli, a ciror inclinare nu depigegte de obicei 4-5". ln locul craterului de explozie, domurile de lavi au o ilepresiune centrald (sink) largd, cu perelii ibrupli 9i diametrul de 3 [m sau mai mult, gi adinci de citeva sute de metri. Aceste depresiuni mari sint un fel de caldere produse prin fedomuri unor ale ile eroziune stafii Diferite nomenul de subsidenli ce insolegte iegirea Fie. 34.14 care alcituiesc Ineulele Eawaii (ilupi Stearns d""la"tr masei de lav6. Lave bazaltice pot apirea pe A, Dom primar cu depresiune-ce'ntrali -qi ."ao""lal' fundul craterelor-pu1, depresiuni abrupte, de Stailiu B, "ifff provenind itin fisuri r"ilitre ; i".""J"."""ie Stafiu Iate de pini la 0,8 km, care se formeazS pe tni fdarte active in zona de obirqie ; C, iioJ".i" ".. pante inclinate eculptat' fundul calderei sau in alte puncte de pe --"tirr 9i relief puternic "rr
550 | Rplieful
scoa4ei
terettre
Iliunlq lr.taaep nu -ecsBJ Iliuntrq urp a{ET raler3 rf ec .uassul 15 rarureg lfiuntrq .rrueclna rspdap 1od yarla"r ap eruroJ aurind .r15r.rn1r6orewnu 3u.r1e ec oiosnunrJ ereur ep e116r1a,,r,r.rd erdsep rg3 .orello^zep pnurluoc ur rue rilnru ep atso sruerllllA. 16 urp FrortseroJ BuoZ ;.;ulsHe1g r_o1a6u.ro ' ( n s o t a p u o d s n u t 1 1n.rn[ ) uaqle8 urd ap r rnpgd eseourng reru c[ac arlurp Eun nc rirradocu lugs '!v'n'S)euozJry rnlnluts Inprou urp rieluau -Fe.r;cruralnd ruerln.l ep dnr8 un .ocsrcuerg ueg rriunlq'1ag1sy'e.rerlseroJ esrnseroseorole,t csalsodgpe .rep 'rrrnllncrr8e u g8rel pre.rs-ed ue.recrlcerd gcrpardurr aldnrqe a1a1ue4 .rie1 -uaprcce-.rolriunur a1e acgelSoa8 rolalnqrrle eelelrroferu _ne rJnleru r5 rreurl rruecln1 'g1e1i1ug Bar€ls BI lrua^ar e eeunr8e-r 1n1nlu.rurgdB ernllnc ap rue ap 002 ecrrc .eunp qonp ls lnzpcs E rnlnlos ea1e1r1r1.ra; rrerrr ur o-tlpFurpr8uI B Intur^ 16 riues.ra,L ad ap e6nuoc ep Inlerls relp{s ne alo1d ec .eounr;Jr urld urp esul €JnsErrr lpzruoloc _od nB rruerpur .drsru od aurq eelSa.rcrdo11 ropu .prrerruos -elpul lnqrunrod llcnrtuI InlBru -llc uJ rclnur un ec leuorice B oJec ,e6nuec ep lelrcrexa f lipf rprun B orelrasuoc op optre; gur^op ps InrcaJ? ur.rd leJlss l-npuli -rurred oa,reole.rnfuocur rrunr3ar 1, p""1s 1ec6o.r Inlos alsad pcruuclnl p6nuaC ap
'(attntag .S.n oroJ) (6961) npe IrDd lnuottny lnpun; Jo FluJJsepuB.ru-! F^BJ Jp JBI un nc .EoT runeyg ed ep (n8urnBuepg |JaIDJJ ,td) lnd-rJlrJJ un g1.pg ,Frg
tosuns Inl elidnrg ea.rd rrurso.rt. e8urle nu ee orec uJ olauoz uI InI -n1os rri-e11.,lr1cnpo.rd e.rdnsu pqelo.,r,e; etreoJ lceJe un €a,,t'Beleod ecruec[nA eSnue3 'elBlrlrlJoJ ar€ru o-Jlur.rd elezr.relce.ruc r.rnlos e.ro_168u nBr ecrueclnl rolrcoJ eelBl .(,,ngi -rroleur ad esur 1ugrugd,.) lndruJr n3 srcdpu llrunu ne-ol ^v.n.S Inlse^-pns ur rJnueJal ep leJlse lrsg5 ne eruc rrlorueds ! elqrsacce. na.r8 15 elelueprcce eueoJ turs p^el ep eia;e.rdns ap r.rndrl alauf] .eiidn.re gdnp pdreats aunu€r e^BI ep eliie8.rnc ep leerc rnlnJarlar e rS rolrueclnl uie;e,rdng earlcB ecrueclna rJnluac op alrur8rPur ocrueecoelourzaq uiaterdet6eou ai ecnpord 1od os rS pcruec1n,.r. ue1e1r,.r,r1ce 1e.rgd -eau csaiosur nu Belserv .(61 .dec) urreru -qns Inruewop uI col ne area alrriecolsrp ep alezrrel o(ttuounsl) ocrrusrJs rJnlel rolrrgru urp[erur.rdr5e.redeeseof rrnru.rpiapelunr8ar ur cserncol arec rac nJluad .ueclnl rnun eridnre asaiosur arBc- roloueuoueJ InlqurBsue alnl -Itsuoc oereoldap gde nc plpqrqruJ pcruecln^ e6nuec ep as€ororou ap.re8rnc rl6rgys ui 15 'gcruucln,t €elelr,trlcu nc alercose acruralnd olornrrrorlnc oequroq r5 rlde1 .ruocs .esnuec ep ureold or8erlul a6ero purzurrdnc osogrueu ezBolurBur eJBc BABI ep rriuarol .aSuele,tu rreur e16ru €c rnlnuucln,l alolued ed eruoqoc .,l.rlce orec 'aluacsepu€cur ^oze? ep llroN r u s r u e o l nI n c a l r u n r F e r u r c s J r p J l d c J I J J -eodod rp rrrrolsr 1nFun1e-ep alrirursar plep o nu.lsoJ nB olrncol elunr8ar nrlued ecr8erl olelurcesuoC .olBrnlBu liqfluelec rrErrr r€ur elec a.r1ur.rdBrgtunu as ecruecln,,r.epridnrg cruBclna lnlnJerler ep acgu.rtoeF elcedsy 'rr.ra8n.rlsrp I€ Ieug our purnlrlsuoc InrpEls Sl Bcrrc ep rulcurpe el eurrBruqns rrncuBq Flsrxa rrJpu Inlo^ru qns r B I ' ; t r n r u o p r o l r r { J J . \a 1 u r r B r g s\a J I J u r l J n - J l d n J q e r u J n c B A J I T Jg i l u u ] r s J r e t u u r q '1ietuau8e.r; lalduoc lurs .rne1qrse1tr.gp1rde[ 'arro8alec pll€ .g1erirur eieje.rdn- oip O "Uq -erce.rde_ runrirod ecur pzeertigd .rep .icqpu ornetrq Ip^ ep liepzgrq leri.red lugs lseg g rB runc orrily 'rzaleu liuesra,r ne rS aunrzo.raap l n l n l J l c 1 e 1 e r i l u . lrn r p e l s , r g r . r g . " B o T p u n E t r { IS EanBM nldtuaxa ep or,rrlcB rruBcln^ 'ft1Vt'tg) eunrzolo op rrp€ts ollreJlp uI FUE as rrBr$,eHelolnsur urp p^BI ep olrrnuroO 'rnlnuecln^ yieled urp alrrns5 ugd.'1e.reueFug.serp..r.e1 ep - elrre8.rn3 '(Sf 'fS '3g) F^BI ep rn1.,ruop eieye.rdni
vulcanici. Cavititile cu bule de gaze din unele lave vechi au fost umplute cu cupru si alte minereuri. Renumitul kimberlit din Sud-Africani - sursi de diailepublica afli in conul unui vulcan strise *uitt" vechi. Lava consolidatl este adesea larg folositi ca surs[ de roci sfirimati pentru agregate de beton, balast de cale feratd 9i in constructii diverse. Astfel, stratele de lavi striveche ce alc[tuiesc crestele Watchung din nordul statului New Jersey (S.U.A') au fost pe alocuri nivelate printr-o.exploatare ce dureazd de mai multe decenii.
552 | Relieful
aeoar;ei terettre
B^rsertal
BzrIBus
ur rnFdurrl
Inlou
'r7|nluay)ut Ppou un our^ep FsnPeP 'par.sar8ar pzrlouo op olotunu IeJlse Bliencg puuod X 16 ,tr o.rtur Btelrosqo erielar eurq reru lec arrcsap e.ruc eriunce at6eyrqets es erec ',f, urrd lnepecord ap aricuny gtrrunue o elsa,1 (' :aunds Inu€rcrleruole1tr 'I urrd gtuap -uadep Eoc rer 6a' lnloqurrs ur.rd gleutuesep also eluepuadepur BITqETJE,togcrlerualeru areur -rrdxa u1 '(glqerru^ gllsleoc ep epurdep arec eac) ptiapuadap npqorrrro arnlrtsuoc IntcoJo pugc ed '(tuepuedapur Bzerre^ elr-c eec) pruep -uadepur pf.qouDa Ffrrunuep olsa eznec ocrl -Erualeru rrcrlsrlels 1e so.rn8rr lnfeqrurl u1 'rede rnlnle,rru earel6erc lcaJe Bc ee,re pleod- gs er€c rnlnrr rnlnlrqep e aralderc o op preJe uI qCrza Pzlrec qll€ o rcru Plsrxe nu ocereoop 'eprnsqe g Je Bsrelur erielar o zBc lsace ur rep 'glqeuoza.r ered Fc rerunu nu erznlcuoc pls€ecy 'lnlcoJa alse rode Inle^ru ter .ezrrec else Inlrqeq 'Bl€uorsuarugplq arielar o €lsrxa rnlnrr Intrqep r5 gcr.rlatuorprq srtu €l trlrc rnlelru arrul '(61'9Z'fr$ nrr rnun B ecrrleru -luurll ereqc 'nlduroxa llp un pursolod .,,1n1 -coJe" eaunrsard tet ',,ezrteco' luapr.te alse Baurpnlrlle 'sns reru ep lnlduaxe u1 'nata ep 'ptznoc op Inlor ollelrelec rer lnlor alrqerrel 'pqrsod raun alse purc rcunle .urrnqrrle es luulrodul
olse Bleuorsueurprq
eluepuadep
Bzrlsue uI
rA aluepuadepur
eIrqBrrBA
'pcrzg urp r8el elncsou -nceurq raun apundsoJoc orec oglduns ,trlelor qcrletuelew arience o ep €srJcsep else rrurp -ntllp ri rrunrsord e gu€llnrurs erierru,\'Fpolou pqrnc o ep pleluezerdar alsa rS pcrleuralsrs also eu€llnrurs ro1 erierrel 'gl[BIBoc olso eourpn]rl -le : JlrqerJe_\ Jl[urrEru JJlurp Bun also eounrs -ord '."Jurpnlrlle Jp aricun; alsa:nes - llpurd -ap eaunrsJJ.l'' : aunds uralnd 'rrlJluo[r{ ur eau -lpnllrle ?1[€lErc ad rer "treqtllur uJ eaunrsard pleluazardar alsa rotueraqerpe pxe o od 'eeurpnl -rlle nc JJrr+sorule rrunrsard EJrapgcs gclpul a.rec etuerSelp o - B'' Ernt5 el u.rJrEolul ou gs 'arSoloroalaru ulp nlduaxa un ep B nJlued 'uellnulrs Ezerre-\ rr€c 'alrqeJnsgu ecrzg riplerrdord gnop ap eqro-\ JJSJ 'rlur-\nc ellE nc enop nc" puoJ u"r BurrrBes -ul,,leuorsueurlplq" ",elrqEuB,\ Jnuarrrrrl'plDuotsua1,ulplq DzlInuD arnlrlsuoc I"rrrurJgru rrlle rle nc lroder uI lturrPru raun olrrPqurqcs PzBalaroc ac rol -r8e1 ee.rrgqets uI rnlnJerSoa8 a1e aluerunrtsur
SINTSIf,IdS IYNI STS3 SUTNIO TTINII}
ccrJBrSoaF roleIIqBrrBA e FArlBlrluBc
EZrIvuv Bxouv
hidrograf (fig.- 25.12) scurgerea variabila dependenti - vatiaz| in funclie de timpDeiigur, ar fi absurd Sd pretindem cd timpul depiide de scurgere. in icest exem,plu timpul poinegt" de la o valoare zero atribuiti unui moment inilial arbitrar ales' Daci X reprezinti timpui, iar Y scurgerea, atunci atit X cit gi Y au valoarea zero in originea coordonatelor, situati in collul din stinga jos al diagramei. Miqcarea armonici
simpli
Ca exemple ciri armonice simple putem cita ciclul anual al radialiei solare incidente pe Pimint (fig. 8.2 si 8.12). Cielurile anuale ale varialiei temperaturii aerului prezentate in diagramele climatice din capiiolele 15, 16 9i l7 sint si ele. bine aproximate in unele cazuri de curba miEcirii a--iuonice simple. Corelafia a iloui
variabile
depenilente
Trebuie insi spus ci doui mirimi fizice varia simultin in mod semnificativ 9i pot Daci timpul este socotit dupi calendar, qi firi ca vreuna din ele si joace sistematic, divizati este scara orizontali a diaeramei Si ludm ca exemplu datele cauz6. de rolul in luni gi ani. ln diagiamele de climd din in care devialia unei raze 1.1, tabelul din gi in"iliagramele referitoare capitolele t5-I7 suprafata Plmintului- este de falI lumini de timpul 14, la-bilantul hidric din capitolul misuratd in lungul sudi.t.tt1u corelatd acoperi o perioadi de numai un an 9i r_e_pre"o gi distanta sint Devialia prafelei Pdmintului. 'evident zintd un ciclu care se repeti la infinit. Mdriiar interdecorelate, variabile doud temperatura, precipitamile dependente de asemenea este lor matematici pendenla - reprezintd valori liile 9i evapotranspiralia sint variabile ambele totu,si, evident6; ,si medii, oblinute prin suprapunerea multor nu existi- nici si geometrice, pur proprietiti ciclici cicluri anuale. O u."-e.t"a relatie o ittRn"nie-frzicE a uneia asupra celeilalte. necesiti o alti formd de analizi matematici, dacd intr-o relalie sint implicate ln general, -propriet5li care face apel la relatiile unghiulare dintr-un geometrice sirnple,^ lor nu doui cerc complet. Curbele de maree prezentate de cauzi sau efect; tot rolul atribui in capitolul 6 intrd gi ele in aceastl categorie. le putem ci ini.'e ele existl o doar este spune cebutem in-modelul matematic ideal pentru curbele ci variatiile este probabil mult. Mai coielagie. de maree cele mai simple, semiziua lunari de determinate sint ambeior proprietiti -a de aproximativ L2h 24m este considerati exemplu, De variabile. treia unei varialia ca fiind echivalenti cu rotirea razei unui geometria hidraulici a unei albii de riu cerc cu un unghi de 360', adici cu parcurge- in (d) cit qi lltimea rea unui cerc complet. Timpul in ore 9i (cap. ZO1,atit adincimea ce sporeqte misurd pe cresc reguld (ro) de minute este inlocuit printr-un unghi de fazd scade acesta ce mdsuri pe scad i"6it,rt Ei" mdsurat in grade (fig. A,1). Inillimea apei, in a adincimii diagrami O 26.3). -de r e p r e z e n t a t i p " u * u - v e r t i c a l d e s t e d e t e r m i - (vezi fig. ar arita viceversa) (sau lilime functie nati de sinusul (sau cosinusul) unghiului o relalie bidimensionalI simpli 9i ^semnificacle fazd gi constituie amplitudinea. Intr-o zi intre cele doud mirimi. De fapt, ins6, tivi joase puncte lunard completd vor exista doui cit gi litimea sint variabile adincimeao atit gi doui puncte inalte, egal distanlate pe o a treia variabild, independe dependente durata zilei lunare. Acest tip de model regre'(debitul), care determini variatiile siv al amplitudinii in functie de timp se dentn amindurora. numeEte migcare armonicd simpld, 9i este Metodele statisticii matematice folosite in folosit frecvent in toate domeniile fizicii care analiza corelativl se deosebesc in anumite s(-' ocupi cu migcirile ondulatorii. de analiza regresivi, si nu le vom privinte Curbele de maree reale reprezintl supraaici. discuta punerea a doui sau mai multe sinusoide, care diferi intre ele atit ca fazi cit qi ca Sciri cu raPort constant amplitudine. Astfel, curba caracteristicd a Este suficient si examinim doar trei dintre mareelor tropice (frg. 6.10) rezulti din supra' mai simple si importante relalii ma-temacele punerea curbei unei zlle lunare complete peste curba unei semizile lunare. Curbele tice intre o^.raiiabile independenti X 9i o Anexa
oQl
06
08
OL
0g
09
A,
O€
OZ
0!
I
9,!
I
I , , ' ' | ' , ' , | , , , , | ' , , r I , , , , | , ' , , I l r r | , r , , I , , r t , , , r I r r r r | r r , r | r r r r l r r r r I r r r r r r r r r - l r r r r I r r r r - l - , , r r | r r r i
0 0 1 0 6 0 8 0 2 0 90 E o b
0t 9z oz ^9t 0t68 r I I (QCru.rIrobol) nr orocs luolsuoc.lloooJ
'rnlnseduroc B Blerirur eroprtlcsepglle o tunce ruBcrecurpg '(g rofce; nBs'orBldrrl) g atsa arrr ,6 -Pr-rrep InuodBr Iclv 'IB $ LT, alrunrzr^rp olsad ArseccnseopFc e^ rnlnseduroc InJrJ^ gc Blelsuoc uro^ 't rs I olrunrzl^lp €l ap puru .9I ,B -rod eiuarradxe ru-eledor FS .?9 16 U€ alrunrzr^rp elsed eapec ro^ olrrnJru^ .erBnurl -uoc uJ '(arelqnp) 6 alsa errrgru op InuodBr nou urc 't Inuues ul oBunfe e^ JrJ^ rlelPlec Bc ruE,^.resqo 'z Inuuras el rrnJrr^ urp Inun puluriueur 'rrrgcs 1n8un1B-ep InsBduroc ulncB urpseldaq '(6 rorcey un nc errreru ap nes 'rrerelqnpooep uoder un olso :eunds reru es urnc) nlqnp e1 nlduns €l ap Bc olso Z el I .rupuurosuoJ pl ap orrrprrr op 1n1rode.r Fc 'e eeunrzrllp ad oluelsuoc Jrr^ llelgloc rer lrodu.r nc Brecs ed ap I aounrzr^rp BI iurq Inun InJrrA ruezo6e rS seduroc un urpnl .arier -edo ea.reoleurJn enlcoJo rrroA luplsuoc lroder nc rrr9cs eriecyruruos aFeleiug e nrlued 'rtnzec elaqruB ut r6uoaculcexo olsa 00I I5 I_rnl ereolezundseroc alrunrzrlrp arlur elelol Biuelsrp uJsop lsece od '00I e1 gurd I elrrole^ nrluad luetsuoc lroder nc eJecs 16 pcrlaurluB €Jecs elle qns Bun (Blurzerd Z 'f Brn8rd .ol6arc rolororunu eareole^ oa Frnseru ed apader ap Intsap 'g'9 erntg
r
E
z
apecs rlrsaDcns ngerluJ arlurp ear€iuplsrp Blseocp elep ep .oecrleulrre rrJgcs Inzec ur Bc ooteiu€lslp p8a 1u;s nu ('cta S oVoE o6 o1) e.trsec -cns r8arlur elererunu pclpul erec (apunrzr,.r,rp) olauures €rucs elseece od .run$uox yodot nc /JJDCS el,Se gogu.r8 erecs Bnop B op BaJ 'cger8 un ad olrurrrpru eluazerda.r ualnd Brerec lnrolnfe nc erecs ap gldurrs rBru eec BruroJ al.se p1TplultJo p,Jo?s Flsuecy 'ra earur8unl Fleol ed ap8e 1ce;red liprrun ur.rd glurza.rd es erec 'r.rucs relsace 1n.ro1n[e nc rurr8unl ruernseru qs rirnuSrqo lsoJ ruu 'rJlorurluac ur pl€zrlrp olrnu6rqo eier,r pleo; Inlnrlau BJeq ed rursg8 o :roJnlnl gtnc -sounc e eu Br€cs €rurrd .Fll€l€ac ep suas Bc grlreJlp lulot erucag oocger8 rrgcs op auroJ Fnop Rlsrxo pc rllul rBru urBuuresuoc ps 'BrqeFIe ep orel -ueuola rolunriou Inlalru alsed ecrleuraleur aiurl6ounc aundnserd nu r5 .rolarorunu Bcrl -erulrre ed. ezeezeq as Brlseou Boreproqv 'eluepace.rd e1e;er8e.red ur aletncsrp durrl ep alercads ocrlcrc apricun; ur BzeoJp€cur as 6ropnzec ealelrroleur 1n1ser e16a,,r.r.rdec eeec 'pclzg uI egerSoe8 urp eleuorsuerurprq opri -elar erlurp otlnur ep rolezurrdrns e8eleiur e n.rtued 0,1 ulseace ep qluapuodep epqerre,t
.y nc riu.reduro3 'gldrurs ^Bcr.uorrru e.reo6ru ep nldmaxa uc .pluepr aereru ap pqrnr O I
.tl.{
/ .081 pzo, ep
\ \ \
snurs
proportii (sau radistanle egale reprezinti egale. Dacd lucrim inde mirire porturi) vers, si coborim cu distante egale pe scara cu raport constant, vor rezulta proportii de cu micgorare egale. De exemplu, pornind compasului de la diviunul din virfurile fiind la diviziunea celdlalt I00, ziunea 50 - aqadar, cu o micqorare de 50o/o - la pasul imediat urmdtor virful va cidea peste diviziunea 25 ; dupi aceea va cidea succesir-, peste diviziunile 12,5, 6,25, 3,125, 1,5625 gi aga mai departe' Cei care studiazi sau au studiat matematica i9i vor da seama imediat cd scara cu raport constant este in fapt scara logaritmicii, Cu toate ci pentru un studiu aprofundat al analizei regresive bidimensionale cunostinlele despre logaritmi 9i exponenli sint absolut esen{iale, in discutia care urmeazi vom incerca totuqi sd prezentim 9i si explicim conceptele fundamentale ale acestei analize, in aqa fel incit si nu fie nevoie ca cititorul a esenlei gi si aibi o inlelegere profundi acestor instrumente matematiee. utilizirii DacI aplicim pe scara aritmeticd aceeasi metodi de mlsurare cu compasul, constatim ci raportul de mirire se schimbi daci ludm intervale de lungimi egale. Sd agezdm, de exemplu, un virf al compasului la diviziunea iar celilalt la l0 de pe scara aritmetici, este ca diviziunea 40. Raportul de mirire de la I la 4, adici o creEtere cu 400o/o. Daci deplasim compasul pe segmentul urmitor, virful va cidea pe diviziunea 70, ceea ce inseamnd o mirire cu 75o/o. Apoi virful va ajunge pe semnul 100, ceea ce inseamni o de crestere se mirire cu 43o/o. Raportul ce cresc numemicsoreazi rapid pe misuri rele pe scari. In mod analog, daci coborim cu intervale de lungimi pe scara aritmetici de micsorare cregte rapid. egale, raportul Avind la dispozitie doui tipuri de scari Ei doui coordonate pe care le putem folosi pentru un grafic dreptunghiular. sint posibile combinalii grafice. Fiecare din ele patru constituie un model de comportare a uneia in raport cu cealalti. dintre variabile Fiecare dintre cele patru modele este exprimat matematic printr-o ecuatie simpld care reprezintd o relatie ideali intre cele doud variabile. 556 I Anexa
simplu 2. Scari
aritmetici
Scari. cu raport
3. Scari cu raport
Scari aritmetici
Exponenlial
constant Logaritmic
constant 4. Scard
cu
constant
raport
Scari cu raport
Func{ie de
constant
putere
Considerind pe Y variabili dependentd gi pe X variabilS independenti, ecuatiile de regresie l, 2 gi 4 sint urmdtoarele (de ecuatia 3 aumai rareori este nevoie in analiza datelor de geografie fizicd): l. Modelul aritmetic simplu Y:a + 6X (forma pozitivi) (forma negativd) 9i Y:a-6X 2. Modelul cxponential Y : acbx sau log Y : log a + 6X (forma pozitivi) .i Y - ac-b-Y sun log Y ': log a - bX (forma negativi)
4. Modelul functie de putere Y:aXo sau logY:loga{blogX (forma pozitivd) si Y : aX'b sau log Y : log a -- b log X (forma negativd) Simbolul o reprezinti o constanti numerici. Simbolul 6 este qi el o constanti pentru un anumit set de date si este cunoscut sub numele de coeficientde resresie. Simbolul e din ecuatia exponential5 lste o constanti (baza logaritmilor naturali) 9i are valoarea 2,71828. Termenii log Y qi log X inseamni logaritmul lui Y 9i logaritmul lui X*. Pentru cei nefamiliarizati cu logaritmii vom spune cd expresia ,,Iog Yoo poate fi luati drept o instructiune care le spune cum trebuie sd foloseasci scara cu raport constant (logaritmic[) pentru a reprezenta valorile lui Y. Figura 4,3 aratd reprezentdrile grafice ale ecualiilor de regresie l, 2 gi 4. Liniile drepte inclinate de pe fiecare grafic reprezinti formele graficeale ecuatiilor. Cind linia urci citre dreapta graficului, inseamni cd ea reprezinti * in ecualia 2, logaritmul natural in baza e este corect pentru forma logaritmici echivalent[. In practici, pentru analiza regresivi se folosesc logaritmi in baza 10.
l
z e !
0l
oz 00
0s 001
I
z e s 01
oz 0t 09 00t 002 00s 009
'alalnd ereer.ta.rep aolgirnca
ep 16 ppriueuodxe .pcrlerulpu eIB acgart lrgruaze,rdag g',v .FlC
000t X
-
009
30 40 50 60 Distante,K mrle
10000
r0000
5000
s000
3000 2000
3000 2000
1000
1000
500
500
300 200
300 200
: loo '€3 5 0 0.)
:
roo
,d
E s o
6 'd
o 3 0
20
30 20
f,
2 I
558 | Anexa
30 40 s0 60 Distanta, K mile
345 1 0 2 0 3 0 50 Distantd,K mile
100
-n,,r"1o*
"ro*i,Iti
o'ep plrsdrli6 pr""Uilaori.
llnrrr rul?o} JlsJ Jleleroc alrqEue.\ Enop E a-rrsar)JarrJzrleua e creluazard plseoc€ l!:J0 ('rcre lucrpurau ,g lnlspour nrluad ri g]1nzcr Fluqrnc crurclnd cmrl g) .cralnd ap raricrrrg 1e Jr.srJtsi)r irp lnlepouI Fclpu .1.rpour Inturlln cB.r1euror 'qldeorp rrurl o uauriilo tr 1r,1"pout nrluarl pulo .rtl .a1er1rnr aruralnd llull Ellnziu 6 t$ 1, alalapour nrlrratl gc lnfclu; r:1 ap 'plducrp .gldrurs purrrrod .)rurl () oq r:q.rno o Jg r?rrrroJ Jo.\ JlEluJzlrrlar alolcunrl r?r rrn.qrs q urelnd,BI eur;Qud uI Jp Jcrlaur - a 1 e u r r a r i e n r r E z e ( I a t I . r t u l n o J e or r ) l lnpurr Bl lurs roiuelsrp r$ roiu.rFJ.).\rp clrro[a.\ tlJnr]ul 'I'I In[J({B] urp rr)[Jlup czerq orI .,npac,rril rolsac€ eorecrltle Rlurlsnlr .r1s.ry .y e.rnBq ri1
rrn rcru aFaleuralnd nrr r$ parular.r,r,r, .l'rtillr}
'rcre eJeuorluauI lsoJ nE clJun JJeJ erturp'rrelurruolJ r]dJcuoc rd o]ez€q JlEol lurs €olsJce 'a1dr11nur JJrqerJl]_\nJ ezrlr2up Jp rcrur{Jl a1lu 16 E.\rSJJSJJEzrlBrrB Jp JXJldruoJ rBur llnu atu"IoJ eJ€SJJJU lUrS lJplJcJJJ BJrr -arrrJSE Joun BarenlJ%a ur rsJo .JluJpuJdJl) i)Irqe-rre-\ JJngurs reun E plrr^Jos(I() urrEOle_\ pzErjuJnUur eluJpurdJpur olr(lErrE.\ l?_\.)llr 'EInFJ.r ro ' e l r q E r r e\ e n o p c p l[nrrr rEur EJrldurr rJgerForB rolJrudlqord eorut,r,rle11
-uert nus 11lnrosEIerzJru11.,,r,t-:15':'ii'l:,.r-";
l n r p J r u r i l p E I t q € r J E\ J ] e 1 r ] r r r ? J 0 n J I e z n E J tuslu€JJrrr un-rlurrd lul.rr,.t H p Iprr,,1r ur11rl J e - s ^J J I I U O U O J IJI J E I I O . \ z J p I O I € J r p u r l r r u r l u E IE un 'l{}s\: '}rrrJrp ,rp lnlsJp nruJtu{rPrnl_rlurp E I I q P r . r E - \J l e l r l u B J o n J n r p n l s J p l l r r r J u r o p un-Ilurp EIIqerrB-\ JlElrlrrEJ o clJroJ r] Jp _ 'FlBpolol 'EzerzrurnJ JIr rpp .Int lncpacord - l e - r l u r n r u a r u o p u n - r l u r [ ) . r s n t l s r r e r ]g lod gJ r e r u n u n u r n l n l J p o t t r u T T I J J I J Se p r i g . r r s a r 8 a r .rue({rn FzrlEuB ep olEluJruEpuru rlJpolrI{ rrlJc elB Iercads ur ri acrruorro.r.r ragurBo.rB ale rruatuop ollntu ur ri ra .g;rrzq ur;erEt,oB ur rerrrnu nu BJrldE rs rr)ldlEp E E.\rlulrl -uec ezrl€uB ep aleraua8 rrdraurrd TSeJIJJY
oSBrFoeBu! rliBalldv
JlrqerJu.\ Enop eIJJ orlur rrielor rcun uirralsrr;r rolalcund E Jreur ,rrr.ira- (arar1$grdrur) "1-, .Inl.)l)our urE] alelrrrlnFa-rarr o .rrudu Eilp.f[ -rlaocu 'glrluorp .rrlururxor
ur er€ruazerd ;:il] lTJ;ffit"',",",i,T1:,:"-"{"T}il"t*T: Fr'r^nu ",,,,,,o,"t'"f,t.,,T$'J
'1,.',,'l rl:l',r::, 1i:ir::
iii
,l'ii:i rl:,llirl
lni:,i
eluroede lllce;o.r4 .(tS6t)
gL-69 ,t9 .< ...reg '8oeg I ur 'suo4nfotd dou puo oatn nqdotSoa, ..U .A, .uurao; '\7,961) '29 '( 'e'Y'Y sIBuuY )) SLI-LqI ur'suotlcafotd dout lo uottoc{tssn1t t' ..U .10. .usasol
'dd
'296r
eez ouopuol 'ssrrd uopuoT '^ru1f .IIIX .pe ,suouce[otd Jo .f 6suusJs ,,y oDtu Jo Lpnrs aq, ot uolrrnpouu! uv
''dd€?r,,096r,.rrro1 ^{eN.suos ol+ At,frt;rff; 'II 'pa ,,CtldotEoltoc sruaue1g ..H .y oNosNrsog lo
'\9s6r)
'9, (4'^ev
svz-6tz '3oe3 l to luauatnsoeu puo uostindutot ti! !!'nen s1alyotod pun suulpl ralu to pautot p1tt,V,. d,. H.Iu.rrvg
'(rs6r)
't,
szu-grz sl€uuv t> ur oanlnn s1t lo srs,tytuo loytnd y luoyne[otd dnut o 3ur7dntn7u1 ,.y1 .V .NosNrsog '(6t6I) '( 'e'y'v sleuuv tt ur 'suo4ca[ 062-t\z'6€ ,.H .y .NosNtaou -otd dotu ot qcootddo 7ott7,41nunuy 'dd .6t6I .uopuoT L Z I ''oJ pue uanqta4 ,suovca[otd dotrN ,.d..e .,rri,rlvaasy .dd .g?6I .{ro1 ^{eN 6.oJ tgt ,,tydofiorro? ..g .zsrvg {oog IIIH-^{BtA'ltr41 IDnuaJ 'd-d 'LV6I ,T.[ u o t 8 u r q s e , 4 6l . c o g . F o e 3 9ZI '1e1q ..radod rcgf uo quoa punot aqJ ..r[ .urruualtvrr3 . 9 f " < ., a a g . B o a 3 I u r -'(St6I) 89^ 6f osdou .'11 .1 "iraao4 Tnctrcqds puo saqo1? lo sasn malg '( 'C'V'y
.dd gzz 'gt6l "l'C .uo18urqsu,46 .ecg;6 8ur1ur.rd .uog .g.n
'ecreluuro3 'ldeo .S.O .Bg .( .Iqnd rr ur 'uot1cetotd dotato sluaualA. .swy
'\ry6r) gv-r
'tt '( 'e'y'y slBuuy > ur osdota olors-I1oruspuD .'f .d .sNncsuvtr{l -unrparu to. sat1ndo.td lurnrlnrrs '-(t?6I) 'gg 'traag 'Foe3 r ur osuolr ?09-6Bs -cafold doru ,.b unO; .,r,nv,r.r.u.r,g to asnqo pilD asn aqJ ecgurtol.ruc ;e;lce;o.rd e11;dJcq.r; U TO'IOTIdY) 'QSO$ gt-tS' 277'< uecgeuy cglluarcs t>ug ,qtne aqt to adoqs aqJ ,.C sasH-cNr)I 'r11 'dec "dd 'OS6t VZV 6{10A .aleN ''oJ .4rerCrtr{I,tflo1oa? puo {oog IpH srls'l.qd 'Nosarl[ .J .f .aasssnu .c .u .'y .f ssocvf
.(rsor
) 'lt .3oe3 rr ur usarrrspanun aqt t99-9gg^ -'('^eU 4.116 .111xoxy ur apnp8uoylo uotgounarcrapt asllard '(SSO1) 't6f '( uecrreuv nn-ygl cgrluerast ur ,,(Tttot?B.qrroaaql ..v .A. NsNyxsruH .dd tat 'I96I ''O'O ,uol3urqse16.acg;6 8ur1ur.rd.r.rog .g.r, 'Etz-t-gt 'tft-g ,suars,4gplrJ OJ 1X1 -!un aqJ'acuoJ ury aHr cNv ^r{try sHJ ,{o lDst,aa .sr.rs0 'rvz-€€z 'zt '( '^elJ
'boeo )) ur Lsu0lF,lrau Qvot) autrtd uocrtatav
,.H .I
..r.r,vud
'uo1'ugqser16 ..!cS .pEJy .r€N .B/ ., .rr"[',9u",1).0?# .rrtNno3 eql !o. an8{ aW Eculrsssg avNorryN '(Sf 'dd . 0 9 9 , < ,. 1 1 n 9 . t a r r n g . 1 o e 3 . 9 . 6 , i Ot) -BBE 'snynutot .'S .S .6sNNvC ut puo salqu, crtldotEoaS ';: ',r<'.reg 3oa3 I ur I )- € g t - Z l t ' A A d D r d o ^a d o ,A- s' (a9p1o6a^ d t.N.Slll.og Jo suolrnql4uoJ aqJ ucgu.rFoaF aneeleg'rn;nlurmud
um.rog
I ]N'IOJIdYI)
auB.rForlqIfl
Americas, in < Geog. Mrr-r,rn, O. M., A'otes on cylindrical rcorld map projectlons, in < Geog. Rev. rr" 32" 424-430 (1942). Sprr-n.c.us, A. F., Maps of the uhole uorld ocean, in < ,G e o s . R e v . r , 3 2 , 4 3 1 - 4 3 5 ( 1 9 4 2 ) ' A uorld map on a regular icosahedron by Frsnrn,'I., gnomonic projection" in < Geog. Rev. r, 33, 605-619 ( 1943). Pnrr,snrcr, A. K,, An oblique eEtal area map for uorld distributions. in < Annals A.A.G. i>, 43" 202-215
(l9s3).
Lnrcnr,v, J., Extend'ed uses of polyconic projection (1956). tables, in < Annals A.A.G. rr, 43' f 50-173 Lrr, f,. P., Some conformal projections based on elliptic (1965). functions, in < Geog. Rev. r. 55. 563-580
CAPITOLI]L
3
Elaborarea qi citirea hirlilor Dnnrz, C. H., CartogropAy, U.S. Govt' Printing Office, Washington, D.C., 1943, 8.5 PP' maps Military A. K., W. J. Tnlr,rrcrox, Losrcr, Book Co., New and. air photographs, McGraw-Hill York, 1944, 256 pp. Musn.rn, H. A., The technique of the terrain, Reinhold p., New York, 1944, 228 PP. P u b l . C o r-General Book cartographyi McGrat'-Hill Rrrsz, E., Co., New York, 1948, 354 PP. R. L, Photographic operations of the Royal Tuours, Canudian Air Force, in < Arctic rr, 3, 150-165
(r9s0).
E s p n x s i r a o n , E . 8 . , J n . , M a t h e m a t i c a l s c a l ep r o b l e m s , (1951). i n < J . G e o g .) ) , 5 0 , 1 0 7 - l l 3 Down to ear,h: mapping for eaery' GnnnNuouso,-D.. body, Holiday House, New York' 1951, 29? pp. Morqinousn, F. J.. H. R' Wrr,rrxsoN, Maps and diagrams: Their compilation and construction, Methuln and Co., London, 1952' 330 PP' f)npt. or urr; Annv, Topographic surueying, TM 5234, U.S. Govt. Printing Of{ice, Washington' D.C., 1953, 280 pp. U.S. Drpr. or rH; ARMY, Map reailing, FM 2f-26' Govt. Printing Office, Washington, D.C.' 1956' 253 pp. Co.' Map and aerial Mrr,rr,c,-Rr'Snnvrco PuslrsHrxc photosraph reading, Harrisburg, Pa', 195?' 171 pp. "G. 'I., Our last frontier: the Coast and Geodetic Ruon, Suruey's uork in Alaska, in < Geog. Rev.t>, 47, 349-364 (l9s?). Donxucn, J. E', Design problems in aeronautical charting, in < Professional Geographer '>, 11, No, 2,
7-10 (19s9).
A. H., Elements qf cartography, ed. II' Rosrxsox, John Wiley and Sons, New York, 1960'^343 pp. R.rrsz, E., Principles of cartogrophy, McGraw-Hill Book Co., New York, 1962, 3I5 PP.
Cox, A., G. B. D-l.r,nyMpLE, R. R. Donr,r,, Reuersals of the earth's magnetic field., in tScientific Americanr, (1967',). 216,. 44-54 Caroiajul
militar
U. S. I.AND OI.'FICE SURVEY Dnprs. oF THE Annrv eNo rHE ArR Foncn, The uni233, TO 16 I uersal grid sysrems, TM 5-241, U.S. Govt. Printing Office, Washington, D.C., 1951, 324 pp. O'Krrrn, J, 4., The uniuersal transaerse Mercator grid. and. projection, in < Professional Geographer r, 4, 19-24 (t952\. Drpr. or rHE ARMv, Grid.s and grid references, TM 5241-1, U.S. Govt. Printing Office, Washington, D.C., 1958, 185 pp. U.S. Govr. Pnrxrrxc Orrrcn, Manual of instructions for the suruey of the public lands of the United States, Washington, D.C., 1934" 530 pp. Jorrnsox, H. 8., Rational and ecological aspects of the quarter section, in tr Geog. Rev. t, 47, 330-348
(lesT).
CAPITOLUL Iluminarea
4 globului terestru
Boees, S. W., Seosonal uariutions in daylight, twilight a n d d . a r k n e s s i,n < G e o g . R e v . r , 2 1 , 6 [ 6 - 6 5 9 ( 1 9 3 1 ) . R. P., ?he ahitude of the zenithal sun: Brcrrxslr-n, A geographic approach to determination and climatic sigiifteance, in t Geog. Rev. rr, 35, 596-,'600 (1945). Hosnrrn, G, L., J. M. RornrNs, Practical astronotny) ed. IV, John Wiley and Sons, New York, 1948, 355 pp. Duxc,c.\ J. C., Astronomy,ed. V, Harper and Row, New York, 1955' 500 pp. Mnnr,rx, T. G., Astronomy, John Wiley and Sons, New York, 1959, 39I pp. Date astronomiee
curente
Yankee, anual[, aparilie OId Farmer's Almanac, Incorporated, Dublin, N.H. oF CANADA' The Socrsrv Rov-lr, AsrnoNoMrcAL obseraer's hanilbook, aparilie anualS, Univ' of Toronto Press. U.S. N,rvar, Onsnnv.l.ronY, The American ephemeris and nauticol almanac, aparilie anual5, LI.S. Govt. Printing Office, Washington, D.C. Onsnnva.ronv, The Air Almanac, aparilie U.S. Nevil anuali, U.S. Govt. Printing Office, Washington, D,C. The uorlil alrnanac and Wonr,o Jounxer, Tnrnuwr, book of /ocls, aparilie anuali, Newspaper Enterprise Association, New York.
Geomagnetismul Ruxconx, S. K., ?ft.e earthos magnetism, in < Scientific American t, 193, L52-162 (1955). J,lcoss, J. A., R. D. Russrr,r,, J. T. Wrr,sorv, Physics Book Co., New York, and geology, McGraw-Hill 1959, 424 pp., cap. VI.
562 | Bibliografie
CAPITOLUL 5 Timpul Srnoxc, H. M., Uniuersalworld time, in < Geog. Rev. rr, 2s, 479-484, (193s).
'oclrauf/
qtnog lo ntnlotadual
pnrJy
..y\.Nosus,t.tgf
'Qzol ov-st'tt ..S.S.ususr1
'( 'C'v'V sleuuvttur,atnlotadtuat smoT lo .( .^eU .Eoe3 ,or,autv u ur L1Z-1VZg yttol1 noqtnotqt
setntotaduat par aql Inlnlos
-.xo6ue.r.ru1 ,r";f'fJ) .:141
B p6 rnln.reu u.rnle.redwe;
'(196I)
'6 '( 'IIng-'3oe3 'r ur'DpouoJ ur sanlnn 0I-I uolrotpDt ,au parnsDau Jo srsLlnuy ..tr{ .l[ .aNva(Nsl( '(596I) 6sserd crurepBcy ,LLZ_}LI {ro^ aeN 'II 'lo^ ' ur ,etoltns s,tlune aqt lo p?pnq nsom puo ,Daq aV1 ,.H .q- uaaarru '9961 "ssetr41 ,a8pprqure3 .sserd '^lull prB^reH 'AI 'pe ,punotS aqt ruou arDutllr oqJ ..lJ .uscrsC '(t96I) ,€g .< .aeg .3oa3 r> ur ,ncottns 6f S-ZLS clrcrD roao opaqlo {o uounqrllslp aqJ ,:d. ,xossuvl 'Qg1i ,l0Z ,
96I-88I 'p1 '
.I ,NosNvH spuolsl ac, puo a?1-oas aU ,.t"Urtr':lfll Jo opaqln '\656il k uBcrreuv ,02 tglluercs t, ur .orvu11lr puo ap$olp uogln, ..N .C .Ssvld cr.ro;uc;nlurlgq .u1lr;pug '89-6-I'{ro4 .nneN..oJ pue dupalqno ,"*:&|"ff: o )adctn aqt Eurroldxa :atods to a?paaqa ..V .U .crvu3 '(slot) '|rc '( uErrraurY Lg-}s agrtuercs,, ur ,araqdsotauSou aqa ..uf .f .T ,Tarrrl'] '\r96t) ',|lz '
'es'('.^eu'Boe3 r ur,ant1dso.ot1, Jfl6l/..!i] .izs"
' ( O S O 1 ) - a e g - f 6 g . 0 _ c' ( . - \ e U . t o a C , , o-r'*sarpnls ^ .S,JJlro)I LDt-rrtasor Jo stJadsn Totttldo8oag,.y '6S6I '{:g,r ,te1q 'd.re.rqr1 lecrqdosolq6 -outo nddn aqJ .a^og .C .T .U ..-t\ .S
11
liri}: .-raisv;g
e.ruor.radns BraJs{rulV .dd .996I luopuoT ,uoslocr_\ pup 9OZ pleJuaprelfi .arDutrlr puD raqroa/fr ..C .U ,sJJr-r]r-tS 'd(l ggt_ .sg6l .{ro,\ ^reN ..oJ IllH -^{Brecw ,anqdso-tu1o oq, ot uolrrnpoaul loog ,,11 .raarg . S 9 6 _ I' I r o I . . o 3 nrala f og . d d t g.pa .III .,4Eo1orca1ay41 ,..I ._tr l o._r.{oq IIIH-^ Brectr{ 'dd ,69^6I .{ro1 n eN ..o) 0p9 {oog II1H .III .pe ..(tolotoelau ;.r'.11 ,sua.rA IDrauaJ ]f,""O"I4tr. 'o(I '{ro^ ^reN ..oJ rloog IIrH-^lErCrI\J Lzt -B]96t 'le 'hdolotoatau ot uortcnpo4ul .,9 .uassuana4 .$. -oo '8S6I .{ro,t ^{eN ..oJ Itt 1oog IIrH-^{BrCrI{l 'apullJ puo raqroaA .eNo1sq .C .C .:d-:C ,aiaaoy
.acg;6Eur1ur.r4 "3'q 'uo1;urqse1tr ,"t$ l3;':;51
tuortErlsrulrupv sctlnBuorey IBnUBI{J'uqcel Ir,{rJ 'looqpunq raqtoalil s.lo14. .acuanrioo3 .r,a'rq' .g.11
8ur1ur.r; aptJ .Ierrue lecqqnd .rslsos crl,ecoeg
cxv
-,r,svo3
.aralrpeau .dd .tru, ..;:$1t"# 1eyllur.1ec4qnd elt plB uBrueerd .11 .r11 .uralsfs rolos aq, "of, IBS to ouououaqd p?rpultl pno ;iep113qa ..11 .g :xruuvq 'dd .g561 6roqry IZI uuy esserd'qclnl Jo .N.un ,mogfpuo gqg ,.v .rNv,{sc
.uopuor..Iqnd'urrreJpuB.rrs.."*;',$ffi T:frl
puD sanolil..Nyaarlrovl4l 'H .O ..H .C .U 'Tasssng '(OSO1 .g k crlcry ,>-ir rsl.lfior ct1"rS, ) fOt-S6 ur suoTtonnsgo loplJ .svu .10. .U ..H .J .cNrNNvlt
LSg-Zfg 'Bt '( '^eU ';oeg r ut'ap!, aqt-"t
oqJ edilbluls
tsDo) )lruolty
ottl sI
:.V
r;f:p1:)
.11 oueltuvyq
1r'aag.EoagD u1,sap1t lo o,* ;rt:"6*Ov0!$11t3.;it '(asot) oos-6zz'sB "(IJrunoc " .leN .lJng .g .lo^ 'quEe
qJrEesag D ur erlt go scrsdq; ufp I .oer 'sruattnr loplt puo saplJ ,.V .H ,usr{uyn
'r'aas'Foeg ,,at .sd*tu *0r",lrT$tl,.trtl;qgilgi^ '{ro1 ,fAeN ''oopueuolalddy,rorrrrrj!$.tfqr?r191^ 'sz6I ''c.o ouo1Eurqse,1tr .III .rqnd
.ij":*J
lercedg cltepoeC pue lsuo3 .ecrauuro3 .tdeq .S.n ,rogrDq ,lro1 mlN u1 sruarln) puo saprJ ..v .H ousniuvlt '(t26il yyP-tIf ,ZI ,(.aeg .3oa3 l ur . 'roqrnH ,.i.11 .uenuv141 5!nI ol.aNur qqo.puD loog
.3oa3,ur,,{pun li,l#"'1^ 6 t" h ;z,rtfr,l tl,f;s 9.+'
'1J '
u.rdnsu.relnco rou,ur rnun ;::jilr""{ .res ,('lrs .f .ruv
tI€-90t, -,02^.JJ D ur 'duDJ-uatsJ aqt Jo arEoa ar!, uO ..[ .C .Nv.{tOgCI'IJ eleerall .(f .lIZ SOt) gt-tt cgrluatrs,, ar 'uoou aq to paa!aqJ '\196I) '9IZ JgIluaIcSr uruooln aqtto-lL-19 anltns a{J
,
:suospuB.{e1r16 uqol .:f:.Jt:,,'ftll;'1'j^*1""#n '111 'dec ''dd
..:tj;JIJ,.{ toz-,tv6t..eg.erqd1ape1,ou
-EIg eqJ 'souold puo uootu tWng
..1'tr-.sTddrgA
Bun.I
9'InTOJIdV) e p1u8e1 lllprrJot'rr ^e.ropur.rdnc 'uolrulqsElil .ecgJo ;ultulrd .l^oC .S.II .plBnue "","0"rj'".tttd.S.n .couDutlo erlrrEdB rlo aqJ .ruorvauf,sso aI/^vN
tp.reuat
eltolo.roeteyq
I TO'IOJIdVS
'uo1eurqser1tr'ecg;gEur1ur.ra.r.nry9r1o8,"t"t,.'rlo};$ ecleruuroJ
elBlsreluJ
,au4
plDpuDrC ..g
,;
.eN.r,g
JoNus. S. B., -Lags and ranges of temperature in Hau'aii, in < Annals A.A.G. u, 32, 68-97 (1942). Lnrcnrv, J. 8., Profiles of air ,emperatures normal to coast lines, in < Annals A.A.G.,r, 37, 75-80 (1947\. Counr, A., How hot is Death Valley? in rr Geog. Rev. '>, (1949\. 39, 2t4-220 Counr, 4,, Temperature extremes tn the United States, in < Geog. Rev. r, 4J, 39 49 (1953). Suunrn, A. R.. Slandard. deuiation of mean monthly temperatures in Anglo-Americc, in r Geog. Rev. 'r.
4J, so-59 (19s3).
Mrr,r-rn, D. H., The influence of open pine .forest on d,aytime temperature in the Sierua Nexad.a, in rt Geog. Rev. ir. 46. 209-2lB (1956). Cnaxc, JnN-Hu, World patterns of monthly soil temper a t u r e d i s t r i b u t i o n , i n r ,A n n a l s A . A . G . r , 4 7 , 2 4 I 249 (19-17\. F r , u r r n , B . J . , S o l l t e m p e r a t u r e s , i n < rS o i l S c i . r , 8 6 ,
3s-46 (19s8).
LnrcnroN, P. A., Geographical aspects of air pollution, i n < ,G e o g . R e v . > , 5 6 , l 5 l - 1 ? 4 (1966). Ltrolurr, D. M., Extremes of heat in the United. States, in < Weathern.ise r, 16, l0B-129 (1963). Luor,rn, D. M., Extremes of cold in the United States, in < Veatherwiset>. 16, 275 291 (1963). DuNsan. G. S , Thermal behs in North Carolina, in < ,G e o g . R e v . , r , 5 6 " 5 1 6 - 5 2 6 ( 1 9 6 6 ) . Varl-oox, H,, On the annual temperature range ouer t h e S o u t h e r n o c e o n s , i n < ,G e o g . R e v . , r . 5 6 , 4 9 7 - 5 1 5
(r 9 6 6 ) .
Wrr,r,rlus, L.o Occunence of high tempera,ures at Yuma P r o a i n g G r o u n d . A r i z o n a " i n n A n n a l s A . A . G . , > ,5 7 , 519 592 (1961). Vinturile,
circulatia
generali
a atmosferei
BoncHrnr, J. R., Regional differences in uorld atmospheric circulation, in < Annals A.A.G. 'r, 43, L4-26
(les3).
Wnxlnn, H.. The circulation of the atmosphere, in ( 1S c i e n t i f i e A m e r i c a n , > , 1 9 3 . l l 4 124 (1955). Lrnrv, J. F. sr u-lrt. Atlas of 500 mb uind characteristics for the nor,hern hemisphere, Llniv. of Wisconsin Press, Madison. 1958, 97 pp. Leun. FL H., On the frequency ef gales in the arctic a n d a n t a r c t i c , i n r rG e o g . J o u r . r , 1 2 3 , 2 B i - 2 9 1
(les7).
Hanr, F. K., The uesterlies, in r Geog. Rev. rr. 50, 345 36? (1960). W,r.nxrz, W,, Transatlantic Jlights and pressure pat,erns, in < Geog. Rev. r. 51, 187-212 (1961). Tvsox. P, J., Pressure as the u:eight of the atmosphere a fallacy. in r Professional Geographer r, 11, 2?' .31 (1962\. Nrwrr,r," R. E., ?he circula,ion of the upper atmosphere, i n < ,S c i e n t i f i c A m e r i c a n , > , 2 1 0 , 6 2 - 7 1 ( \ 9 6 4 \ . SuT rox, G.. Micrometeorology. in r, Scientific American,l. 211, 62-16 (1964). Sr,rssrn, W., Wind rose maps of the United States, i n < r ' W e a t h e r w i s ei r , - l B , 2 6 0 - 2 6 3 ( f 9 6 5 ) . Rurtnn, E. R., J", steams, Doubleday and Co., New York, 196?, 189 pp. Mrrr-tn, W. H,, Sanlo Ana u,inds and crime, in < Professional Geographer r>, 20, 23-21 (1968).
ities for research and expansion, The Ronald Press Co., New York, 1958, 321 pp. Konr. Y. G.. The Antarctic Ocean. in < Scientific (1962). r\merican ,t, 207, ll3-l28 KrNc. C. A. lI., An introduction to oceanography, McGraw-Hill Book Co., Ner. York, 1963, 337 pp. Prcr,lnn, G, L., Descriptiue physical oceanography, Pergamon Press" Oxford. 1963. 200 pp. Corrsn, C. H.^ The physical geography of the oceans, American Elsevier Publ. Co., New York, 1965, 317 pp. H. J., Elements of physical oceanography, Mcl,nllrx. Pergamon Press, Oxford, 1965, l[0 pp. Valurile
oceanice
Jonwsor.r, D. W., Shore processesand shoreline ileaelopment. Johr. Wiley and Sons, Nen York, 1919, 584 pp. Reeditare 1965, Hafner Publ. Co., New York. ConNrsn, Y., Ocean n-aues and kindred geophysical phenomena, Cambridge Llniv. Press, New York, 1934, 164 pp. Brcrr,ow, H. B., W. T. EouoNDSoN, Wind uaaes at sea; Breakers and surf, U.S. Navv Oceanographic Office Publ. 602, Washington, D.C., 1947, 177 pp. Mlcooxlr-1. G. A., F. P. Sunpeno. D. Cox, TAe tsunami of April l, 1946, in the Hauaiian Islands, (1947). i n < P a c i f i c S c i e n c ei r , l , 2 l - 3 7 S r r r n s , J . A . , T h e e a s t c o a s , J l o o d s ;J a n u a r y 3 l - F e bruary 1, 1953, in < Geog. Jour. 'r, 119, 280-298 ( I 953). Russur-r,, R" C. H., D. H. MacnILLl.NI Vdxes and tides, Flutchinson's Sci. and Tech. Publ.. London, 1954, 348 pp. Baconn, V., Wa.*es and beaches, Doubleday and Co., New York, L964, 260 pp. Curenlii oceanici Munpnv. R. C., The oceanography of the Peruuian Iittoral u'ith reference to the abundunce and. distribution of marine life, in r Geog. Rev. ir" J3, 64-85 ( l 923). \{nnnen, H. A., ?he GuIf Steam and its problems, in r ,G e o g . R e v . , r , . 1 9 , 4 5 7 - 4 8 7 ( 1 9 2 9 ) . Prrrrnssox, O., Changes in oceanic ciruilation and. t h e i r c l i m a t i c c o n s e q u e n c e s ,i n < ,G e o g . R e v . l , 1 9 , 12r-131 (1929). C s u n c n " P . 8 . , S u r f a c e st e m p e r a t u r eo f t h e G u I . f S t r e a m and its bord.ering uaters. in r, Geog. Rev, r>.22, 2861932). 2 9 3 (.W'. Isaac. E." SoutA African coastal u'arers in relation to ocean currents^ in r, Geog. Rer.. 'r. 27, 651-664
( re 3 7 ) .
lfuNx. W., The circulation of the oceans, in t Scientific American t, 193. 96-104 (1955). Ghelurile marine Wr,r.vrn, J. C.. Ice atlas of the northern U.S. Navy Oceanographic Office Publ. ington, D.C.. I946. 105 pp. Cn,rnv, A. P., R. D. Corrr,r,, T. F. Snxrox, reiort on scientific uork on "Fletcher's (1952). T. 3", in
hemisphere, 550. WashPreliminary Ice Island,
564 I Bibliografie
--lF
Jrrrer^ lnrpnls
zrInToJIdvt)
'dd ,T,T,6I..J.O .uot8urqsBlfi BV _ Surtuud .t^oC .S.ll .ernllnar.r8e uear.r-euy selly ,'Ctlpytnq puo uorgoltdnard ,.g 'f .us3Nrx
'eag;6 Jo
'(rsot) esz-vs?''02 '( esr^ueql
'I!DH ''n 'U 'N'r{oug -Eer[ )) ur ',Ctotsttl as,c y foq '(SSOt) gf-gg 'BI '<\esr^rreqlael[ v uy '.t1ddns a.tnFToru o, puo pulm ot parnqr so suttotsnpunt4 to uot\ot?nu a1lJ 'Nor.t trN 'lA. 'l ''l 'f 'ussnyllxNvd .GSO1\ ,ll ,<\esr^{,reqleel6 )) Vt Bg ur oruaunuor uo?Trauty quoN aq, to sum74 wotS nddn aqt to suttotsltorl lo ,Cpngs y ''1yg '5, o,rasrug 'dd '9S6I 'ueuroN 'ssard uurotIBI{O tOZ Jo '^ruIl 'sarors panun aqt ''O 'S 'riuoad srutotsltog to
'(096r) rr-s€ '6rr
'( ecuarcs t> u1 osanbtutlcel Eutpaas snorrna ,Cq spnolt snlnrunr uot! uoTtotTdpatd to lorlltoJ "I 'urntrcNv.I '6y6I 'uo1Furqse,16 'dd "l'O tgZ 'ergJ6 'S'O 'nBerng 't^o3 Fur1url4 JerllEUN 'erreururo] 'lde0 'S'O cr/lro$lapunqt aql ''E 'H 'sus^g
'kvor)
gLV ILV 'Zt '< '..r,eg '3oa3 )) uI 'satots payug aqt to fSo1otouttyt Touor8at ayt ut totto! o sn ImH "H 'sNorts.I uu1pul.r8 'oculcele rJacrucsep nJ olrunlrnd
- '(ssor)
'( asr^\reqlealN )t ur 'arors uordulqsD/h L\Z-V\Z ur uot1nydycetd uo snalla uTDr&J 6'J 'U 'flvr{S '6f
'0I
ts
'rBd '?96I '{ro^ .!{eN 6'03 {oog IIrH-^lBrccI4i 6 'A 6aoHI) 'f8oyoqtrq patlddn "J lo looqpuDH ' 9"palqns 961 'o8ecrq3 'sse.r4 dd €6It oFecrq3 Jo '^ruil '< qt.rua eql Jo ecEJ eqt SurFueqc u r e l o r s . u E t r \ i , )u I ' B I 9 1 6 9 ' B u d ' s a r y t 1 o 4 u a 1 o ds 1 t puo uonottdycatd patnput .{1ynn{tttV "f 'A 'usrsvfics '(SSOf ) ZOt-y6'ernllncu8y 'ldaq 'S'A '( gS6l 'arntln.ruBy ;o {ooqrur1 D ur osat1ddnsnlnrt tsotatol o1 nous Suunsoag ''v 'E-'xuol[ '(S96I) o6-t8'arnllnc -r.r8y 'rdeq 'S'n '( 996l 'erntlnat.rFy Jo {ooqree1 , ur '2sa\c.tt o7 Ttatqns nqpaot. sf "U 'I 'alursNNvJ
'(ssor)
'erntlncrr8y 'tdaq 'S'fl '( g56I 'a.rnl1ncr.r3y tB-81 ouovo2rdtcatd ut suoTlnlrnn aqt Jo rtooqreal > u arnsDaur an itroH 'utrwaoaH3s 'nN 'U "S 'r[ 'ilvrH ' a . r n 1 1 n c r r 8 y' r d e q .(SSO1) SO-1O 'fqs 'S'n '( cg6I lernrlncrrBy ;o {ooqree1 r ug aqt ruo.tt ratDil atou umop 3uqno11 ''uf "J 'utrNquvC 'dec '6t6I '{ro1 .aleN 6'0) 'III-II "dd Lgtr eqtr 'tlount puo T1ntutog "g 'g 'usrsod u€llruc€I{ '(ftOt) 'lt '( 'aeg '3oe3 I ur 'sa1a1g ttt-q6l panun aql ul suos?as uor|n|tdtcat{ "S 'S 'usHSrA 'C'Y'Y sleuuv)) ur'uot, '(ft0t) OOt-LB'Lt'll -Datasuo2alnrslorL pun al0ull) "l[ 'J 'SIIY.!{HJ,NU0HI .dd ygz 'Ly6l uolecurrd "f'N'uolaJuud'ssard'Alun ''U 'I 'arrtrsNNyJ "ucafla puo sasnDr stlrq8notg '(egOt) ' g Z ' ( ' a e g ' 3 o e 3 r >u r fSS-f Zg 'nuolprtl u, stsorluol ,titsuarur-11oluroy ''S 'S 'usHSrA ' < \' . . r a g ' 8 o a g t t u 5 ' t l t t o a '(SSO1) Sqq-f 99'92 tultotot n uo uor\o|1d1catd TnluauguoJ ''f 'IaHcrsT
'(csor) css-ozs'i z ''g 'f 'HcuoHJ
'< '.,r,eg '3oa3 t uy 'tuyfaatns nous '(tSOf 'IZ '<',lag '3oe3 r> ) SSZ-6?,2 rr osaBnnt utot poued-8uo1 to suoeut ,Cq nnuog 'sEtAS puD Duoztrv ut suolto8Ttsanut yynlutng ''e
'(eZOr)roa-69I 'tI '( 'C'Y'Y sleuuYD ur 'o.rn!s7o1a puo sputonto smo1aqJ ''S 'S 'usHsr1
el:!iBUd!card
'(196I) '9, '('ros 'lal{ ,ss gzt 'uatsfs
'raruy 'llng I ur -oroaraln SOUIJ aqt lo
Touounndo att11a1ns1otr3o7 uoytnyoaa aql ''ll1 'U.'soovg '\1961) 'gp 'tr 'cog 'letr{l 'rauy 'llng )) ur 'suo?or 668-V6t ur salrtpuxnq aalplar puD atnpsqy "f 'J 'us.roNvH3 '(SSO1) '99 '<'reg '3oe3 )) ur osarDrs OSS-tyS parlun oqt ut , tuanbat! 3og .Norsuse 'C .U .'V .runo3 '&96il '86 '('lrs IZ-fl IIoS ) ur 'slunpd uo snatla sy puo.pnasl ul mae "S .rNrrltra.4.nq
'\296D
668-6Bt
'e9 '('^au
'8oeg I ur'uolun rcnog aqtlo raaor pnol) "tr I 'ssoaHJS 'dil 'A96I '{ro1 .re11 ''o3 puu depelq ftt -nog oFurpaaspnop puo sctslyd pnolJ ''f '.I 'Ny'r.,r,vg 'ezelEua equrl ur erfrpg 'lo^ 'puBlrezlr^{S '€aeueC 'sopo pnop 6'996I Inuou -ouJ"rul'NorJvzrNv9no qluo]l[ aycrgofonosJf,w '(SSO1) .t .ol1 .61 .dqder8oe3 ur OOZ-SII 'Iqnd €IuroJrIBJ '^luII 'Darn ,Cng orstrunrl uDS Jo aqt ur s8o! r?uruns to fSolotoutr1l ''d 'l uNorJvd '(SSO1) OOf-gg1'a.rn11ncr.r8y'rdag 'S'O '( 'erntlncrr8y otatDm SS6I ;o {ooqrEe^ ,> ur 'lnp 'rslut '8oJ 'd 'JNtrlil sactnos raqro puo ",N lo 'GVOfl '
'(r'6t)
'tE '< '.tag 'Boeg t> vr oouautouaqd parcyat SV-EZ puD spnolr lsan e?uog tuorf, oporop? ".I 'U 'saAI '(SCO1) 'gZ '<'aeg '3oa3 > uy 'suot8et tgt-11l 'aNoJS Tuacotpn puo sarcls pauun a1l ut Eog "a'U '(tCOt) 'C.y.v slEuuvD ur OOI-16'tZ,<, 'Iortuoc Eol ''V 'sraycl{ lo atuwtodul lDnratuluor aqJ enor 'rgiuec 'ruou
6rnlnJeu aluezaufl II
TOTOJIdYf,
'Gsoldzsz-vvz '6t
'( rltrry r u!'g-HA puo1sratt ,rlJ ''l 'O 'r,r,oN to *tp 'l0Z '{uear.reurY 'Q96D gVI-7il 'Nrsog rgrtuelcs ,, n! orlruoruv aqtto ett aqa "ltct'C 'tr '( ctlcrv D uI '(tsot) tz-e 'ect-oas .tnceppuo qtmot?ouoytoturof,''V 'It 'olTsarg lo'(esot) 'II '( cllcrY )) ur 'tt 2?'v os-ze t osarpnrs att puo punql axl )ttrrv ''d 'V ',rurruJ laqs 'dd 'tSOt "3'g 'uor3urqsu1tr 'd,retr1 'S'11 'S0f Ot uoltecllqnd ecggg ctqder3oueerg 'r1lrroruy : I und 'sDaS nlod eqt cnqdnt8ouoatg'rAvN 'S'n lo 'Bsoyty '('IInB 'Boa3rr ur 'alnot 'cog '(osOt) o5-zz uospnH aq| duolDsuolrrpuosail Dos "N 'c 'auvlltuoJ
'(s96r) r9-ss
'8oeg l ur 'Jlrxto uolpDuoJ uJa$em aq, ''.I'f 'sssNNsf lo snpm aqr lo .ttldo8oa? 1octs.&1daqJ '(gsor) 'g 'tt rllcrY )) ur 'puoluaarc qrroN trz-tg|, uo$ acuaprag :spuoFl arl 'uvsNoo 'H 3'A 'f txasH 't
'('IIng
'(zsot) sot-19 '9 '( cllrrv ))
'IIJrnS-,rsaSusI,LyH 'C ur 'spuoq! a?! 'cltctV 'U 'X ''S 'T 'crNsox 'I{I 'ry.ravNssuC 'uvsNnc
i n r rG e o g . J o u r . ' r , I 2 l ' 3 3 4 - 3 4 9 ( 1 9 5 5 ) . L. J., Rodo, obseraes the weather, Doubleday Brtux. and Co., New York' 1962, 158 PP. Hovnv, W., K. Srnrxux, F. Sronrn, A synoptic analysis of New England's"backiloor" colilfronts, in lr Weather' wise r, 20, 264-267 (1967r. 9i ciclonii S. 5., Effects of tropical cyclones upon the Vrsnnn, uearher of miilille latitudes, in tr Geog. Rev' >' 15, 106-l l4 (192s). Cr,rxr, I. M., Tropical cyclones, The Macmillan Co., New York. 1926. 301 pp. C. F., Hurricanes inro New England, in Bnoors, (1939). t
Clima tropicali
(194s).
Book Rrrrrr,, H., Tropical meteorology, McGraw-Hill Co., New York, 1954, 392 pP' I. R., Hurricanes, Princeton Univ. Press, Tlxxrurr-r,, Princeton. 1956. 308 pp. H. F., Mexican u'est coast tropical cytlones, RosrNur,, 1947-1961. in < Weatherwise 'r, 16, 226-229 (1963)' Durx, G. E., B. I. Mrr-lrn, Atlantic hutricanes, Lo.uisiana State Univ. Press, Baton Rouge, 1964, 377 pp. Gnxrnv, R. C , Cutent hurricane research, in <
(1e66).
in
aplicativi
Vrsnnn, S. 5., Climate anil geomorphology: some com' parisons between regions, in r, J. Geomorphology '1,
4" s4-64 (r94r). U.S. Drpr. Acnrculrunr, Climate and rnan, in < Year' CAPITOLUL I3 book of Asriculture, 194I r, U.S. Govt. Printing Office, Washington, D.C. (194I). Numeroase refe' Climatologie generali, clasificarea climelor rate pe teme climatice. Date climatice despreS.U.A. tegions Russrr,r,, R. J., Climatic years, in < Geog. Rev. rr, Prr,rrn-n, L., The geographiccycle in periglacial in < Annals as il is relatedto climatic geomorphology, 24, 92-103 (1934). A.A.G. r, 40, 214-236 (1950\. Br,uurxsrocr. D. I., C. W. TnonxrlrwArro, Climate Cunnv, L., Climate anil economiclife: a nao approach and the world pattern, in <,Yearbook of Agriculture, with examples from the (Jnited Sto;tes,in rrGeog. l94l r, 98-127 (194r). Rev. >. 42. 367-383 (1952). McGrawClimatology, Ausrrlv, 8., M. Hrunwrtz, J. Lnn, D. H. K., Physiologicalclimatologyas a field of Hill Book Co., New York, 1944, 410 pp. srudy, in rrAnnals A.A.G. o, 43, 127-137 (1953). Bnoors. C. F., The climatic recoril: its content, limita' Gnrrrirns, J. F., Applied climatology,an introducrion, tions and geographic ualue, in trAnnals A'A G. I' Oxford University Press, London' 1966' ll8 pp. 38, 153-168 (1948). the conterBnooxs, C. E. P., Climate through the ages,McGrarv' Truuxc, W. H., Physiologicalclimatesof cation classif bioclimatic A States: minous lJnited pp. 1949' 395 York, Ne*' Co., Hill Book baseilon man, in < Annals A.A.G.,r, 56, l4l-119 Conn.lo, V., L. W. Por,r,lr, Methods in climatology, (1966). Harvard Univ. Press,Cambridge,Mass.,1950'459 pp. 566
Biblioerafie
'tg6l '{ro^ .rel{ ''sorg puE radrEH Zgt '')I 'H 'O.'ss'I eqtut MaudopaaP ctutouora Puo arDulIJ 't, '('^aU ';oeC )) uI 'sJr.'ol '(tSOt) ftf-VZI ''X 'H 'O 'ssT prurnq aql tot Eutsnotl uo stqEnoqa
tol 'dEo1o1uurq3 'g96I ''f 'N 'uolralual ;o d.rote.roqel 'a?uoloq 'I 'oN 'B 'd8o1o1eurr1c u! suotlucllqnd 'U 'f 'J 'srry,raHJNuoHJ ratom aql 'usIIJyI^i "Iil
'Ar'('I durouo,rFy) ur 'scrdo.r1 aq to sa.tt SAI-SII -lpltuatod tusent puo 7nnt1nttt37'"I 'U 'NortraaNud 'Gv6il
'erntpctlSy 'ernllnar.r8y 'rdaq 'S'11 '( S96I Ig-It ur'uoaco ot puol o, .tt1sot uoato utotg Jo {ooqreel'o D'H 'NYr.{aol 'v 'f, -'3 'l[ 'NYnusxcY ",rxsouco '€96I '{ro^ naeN "oJ sserd pIBuolI eqJ 'dd Zw 'luetae?nunut paqs.brompuo uot\uaBerl ''y 'g 'NvfiToJ 'dd '6t6I '{ro1 n eN 'suos puu 6It .{a1r16uqof 'fSoyotp.tg ousryug 'd 'S ''O 'J 'uaasrlfi 'dd gLz '6t6I '{ro1 .r'r.eg''o3 sserd pleuog eqa ',eto1otp.tt1 patlddo lo sruaualg 'ssouJ 'd 'l[, "O 'sNorsNHoI' 'dd 66t6I 3{ro; ^{aN ,B' "oJ Uelllurcetr{ eqa'!!ount puo y1otulog ''f, 'g 'usrsod 'dd ztt'zv6t '{ro; ^\eN 6'oJ rloog IIrH-.+rBrOcI{ 't1Uoa eyt to '1o,r'.f3o1otp,C,11 'O ouszNra1 sctsttl1 urp 1g1 "per qns "g I 'dd 'le6t ''c'o t r 'uo18urqsu16'acg;6 8ur1ur.rd't.tog 'S'n '6g9'llng 'qceJ 'ernllncr.r8y 'rdeq 'S'n 'sarors ponun aq, n{ atntsrcutto satrnog ''g 'NynzaoH .tol uo1totTd1catd crtolo.rprq 1n1ogolglu.reuet erto1o.rpJ11
'dd
'(0s6r)
zgs-vvs
'g[' '('^aU '3oa3 u ur 'oaurog lsoo'qtrou ln4uai Jo ''g '16 'uucuusssNHos puo7t137t1 4qopy-uo,(,ntax aqJ
'\zv6D olz-osl 'et
'< ',rag '8oag )) ur 'spuolsl eutddr1ttl1 'oouoput141to 'U,'NoJsaoNsd etnl\nnt8o pun uorrozllltn puo'I ''T
'\tv61) l9z-917'
'ern11ncr.r8y 'a.rn11ncr.r3y'ldag 'S'O '< 1y61 ;o rlooq -rBaA )) ur 'satorurlr Tnctdot! ur llrloaH ''e 'U^'sNoJS 'IS '( '^eU ';oee )) '(ftOf ) 0SS-999 ''f ''I 'ssYug ur 'oaurn1 maN u! atn1ynut?o.e?o auo75 '64 '('^eu '(6€6I) 09?-l,tt 'ioe3 I ur'Duaq1.I ur sllDtt p|lo sPooY "l[ 'C 'IsauvH '02 '4'^eu 'boe3 D uI '(ogot) 0ot-s9 ',t4unot ltoosuout padolanapun uD :Dutrng ''q '1 'awvl5 '(9U 6I ) 'gJ '('^aU '3oe3 I ur 'puoqr Tnndot n to tgg-Sgg o'S oouofiNsxav1 NvA ,tqdnfioet r'rurouora aq, :oao;
'(tzot)tre-ts€ 'Jl '('^eu
'3oe3 l ur 'olnsutuad .to7o41 eqt lo uod u;aqrnog 'f 'uoNsAruDS eqt to .tqdotSoa? Tocts.trqd ?llJ "g 'L '< '^eU :noeC D ul '(616I) eg?-Lqt, ''f, 'ssog 'uvttt uo naJle st pun DrlaqT.l to arctutlc aqJ amllS Ppemn rlalrolanoe 9I TOTOIIdYI)
'(s96I) €8€-LLE 'oor
'rr '1cg
uott lrog ,>:ur'olqo, &roor aq, ol atnltns ltos aqt 'No,ruoH utot {o rgod molg osurx,l.t'vll 'H 'U ''H f '(SSOt) tSe-BS€'ernllnclr8y'rdeq 'S'n '( 'erntlncr.r8y t> u7 'qtmotB 996l ;o {ooqr€e1 '3_'n3rsaaYl[ ''H ornrsrotu o7 uolppr u1 1uo1d llos
' ( s 9 6 I )8 9 € *9t€ 'ernllncr.rBy'rdeq 'S'n '( 9961 'e.rnrlncr.r3y 'uorto?rttT
rn aan u1 puo la?pnq Jo {ooqr€e1 > uy ropm aql 'uf,IlJvtrAl 'u 'f "lN 'J 'SJTYT HJNUOHJ '(SSO1) ;o'rdaq tSt-t?I'ernllncrrBy 'ltos r-tt 'S'n '( 'erntFtr.r8y 1o {ooqrea1 )) uI 996l npm to uorssrusuou puo uoltuaray ''V 'T 'sauyuorg '(SSO1 ) OSt-tg1'e.rntpcr.r8y 'ernllncg.r8y 'tdefl 'S'n '( 9S6I ;o {ooqrea1 D ul 'c 'savucsntr{ jrcs aqt srarua ulor qrnu moH "l[ '(SSOI) f le-Zgg'e.rnr1nc1.rEy "tdeq 'g'tt '( 956I 'ernllnc;r8y go {ooqree1 )) ug 'Iros aq, u7 arn sTotu artt arnsoata ot otoH "U 'H 'ssrvH
'(ssot) oat
'ldag 'S'O '( 'e.rnrlncr.rEy 9961 'rsa1h a\t u1 ualqotd snorns n Jo {ooqreox ,t uf, 'g 'H ''O 'H 'usn3Js'rd 'ruoaNsnlg -selfqdoloanld (SSOt) SZ-St'e.rntlnar.r8y 'tdeg 'S'O 'rr g961 'a.rn1pcr.r8y ;o {ooqrBe1 ') ul 'NrsrsNusg 'stuold ,Cqrcpm to sasn puo spa?u aql "T -€Z?
'ernllncr.r8y
1os mp udy 'dd '996I 'proJx6 6tS -otp,h1 ot uolunportul
'ssa.r4 uoue3.re6',(toyonataut 'xuya3 'H 'U "d 'f 's3nag
'v7,-07,'zI 'II 'I 'lceg 't96I '{ro^ ^{aN ''o3 {oog IIrH-^\BrecI{I 'l8o1orp,tt1 paqddnto sloogpuog"per qns ''J 'A 't oH3
'(ssor)
TI TNTOJIdYS
.(osor) ' 08-yZ'6y'('e'v'V sluuuv> ay' uoTtoc{lssoporrno4q, -uroqJ g16I eqt to uonnnlooa uV oH-Nsf 'cuvn3 '(8f6r) 'Bt '< '.,r'eg '3oe3 t>uy'alzutlt uoltoc{tsso1c V6-gg to uf '' A '3 'qrIy,$HJNuoHJ Iouorror o ptoow qcnotddo 'tt ' SSZ-€€U uottot{ttso1c aq, u! sualgord "16 'l 'srrvl.HJNuoHJ 'rrurnl Blrsr{ nc '(t€6I) '92: 'r<'.rag 'Eoa3 r 6tt-€€t nr 'qrroa eqt lo sarcturlr aqJ " rx. 'J 'sJrvAtHJNuoIIJ '(rsor) 'tz
sss-Etg
'<'aeg '3oe3 t> u1 ouoTlocfissolr mau o o7 Surptotto 'sJrY,taHJNuoHI 'Drltouty qltoN Jo sarDutTl?aqJ "la.'J el!arrqlurorll
lnmelsrs
'Gsol| sz-zr '89 '('c'Y'Y
sleuuy t>ur ostna.t,Ctt{ n{n uaddgy ''y 'y 'xtocrrl[ '(qSOt) '99 't( 'O'v'v sleuuv ,, ur 'sarot;lllr StS-g09 fry ueddgy eqt to men )uaroaqt-rasy ''v 't 'uysus 'tt '<<.reqde.r3oe3 '(tSOt) tg-SZ luuorsseJordD ur 'uels,k ueddgy aq, ot s{aslsnotuotorqrt1''g'd 'sr,tasT 'y961 'o8ecrq3 ''o3 pue uro.r1s,{.1tr '[ 'v ep "crr -erxy ur prlnqlrrsrq 'duuur.reg 'tpetsuueq 'sequed snrsnf '(puEq) optg rop o1'/lrlx 'uscrse-Nsddol{
'kv6r) ogv-gLv
'8oeg I ur 'uorloc{rssop ueddo.y aqt ot Surptocco mu-tojr1o3 lo sarcut1c aql ''g 'f 'rassss1 'Jg '('^eil 'Eoe3r ur 'orlr.aruy qtroN u1 '(ttOt) f t1-SOI sercrur1clo uolwc{tssolc ueddgy aql "V 'g 'Nvr{usxov 'ueddgy c13o1oteur11crnlnuelsrs B pler -eueE ezrluue nrrued (9961) 3 eetred'I 'lol rze1 'rol.r -a11n rS 0€6I 'ullrefl '.re8ee.rlurog repgrqeC "lo^ g 'U ''/il 'Nsddgl{ 'arto\olouttly rap \cnqpuor'utrcrsC 'dd o9g (tZ6I 'ullreg ''o3 retdn.rg ep rall€l[ 'apuntlou]rly 'Nsddoy :aplg bp atDrxllx alo "a tqp 8sltpunu 'et
'('^eU
ueddgy
Inruerels
'QsolD orz-szz
'79 't 'aag 'Eoa3 rr ur 'sar"ts pafun ur satur8at "qr 'l[ 'cNnfirsJ puD sassa.qs c1toruq1cotsf,t1dpnuuy "H
Clima litorali
din zona alizeelor
Dunr,rno, W. D., The forests of the Dominican Republic, in i Geog. Rev. r, J2, 206-222 (1922\. Jeuns, P. 8., The coffee land.s of southeastern Brazil, in <,Geog. Rev. ,r, 22, 225-244 (1932), verv RovnN, W,, A geographical reconnaissance of the Cibao of Santo Domingo, in < Geog. Rev. 'r, 28, 55o
s 7 2( r 9 3 8 ) . vox HrcnN, V. W., TAe Mosquito Coast of Honduras and its inhobitants, in < Geog. Rev. l, 30, 238-2;9
(r940).
Ponrrc, W. H., Central American rainfall, Rev. r, 55, 68-90 (1965).
in r, Geog.
Climele de degert gi stepi tropicali Hosss, W. H., A pilgrimage in northeastern Africa, uith srudies of desert conditions^ in r, Geog. Rev. r,
3 , 3 3 7 - 3 5 5( r 9 1 ? ) .
IlncDouc,rr,, D. T., A decade of the Salton Sea, in , ,C e o g . R e v . r . J . 4 l ? 473 (l9I7i. Glurrnn, E. F., ?lre trans-Saharun railuay, in rr Geog. Rev. rr, 15, 51 69 (1925). Cr,app. F. F., In the northrest of the Australian desert, i n r ,G e o g . R e v . r . 1 6 , 2 0 6 - 2 3 1 ( 1 9 2 6 ) . Tevr,on, G,, The frontiers of seulentenl in Australia. i n r
53.7q 9s (leo3).
Flnfnr. C. H. V., If'ttter resources ond land use in the Quti.f Oasis of Saudi Arabia, in r Geog. Rev. ,r, 55, 496 .509 (196s).
Rrcn, J. L., The nitrate district of Tarapact, Chile: An (I94I). aerial traaerse, in <,Geog. - Rev. r, 3-1, l-22 Atacama reuisiteil: "Desert Lrcnt" M.. R. Lrcnr. trails" seen .from the air, in r Geog. Rev' r, 36,
s2s-s45 (l946).
Runor,rn, W. E., Chuquicamata reuisited' twenty years later, in ( Geog. Rev. u, 41, 8B-l13 (1951)' HrrtuoN, E. H., A geomorphic study of the Cape region o.f Baja California, in
(l 9 s 7 ) . Mnrcs, P., Geography of coastal deserls, UNESCO Puhlications Center, New York, 1966, 140 pp. Clima tropicali altul u8cat
cu
doui
anotimpuri'
unul
umed
9i
Her,rnn, 8., The geographical barriers to the distribution of big gume animals in Africa, in < Geog. Rev. u, (r9L8\. 6, 297-319 Tlvr-on, G., The settlement of tropicul Australia, in ( ,G e o g . R e v . r r , B , B 4 - I t 5 (1919). S n a N r z " H . L . , L i r u n d i , t e r r i t o r y a n d .p e o p l e , i n < rG e o g . Rev. >" 12. 329-35? (1922). Bnrqrqerr. II. II.. Some geographic aspeds of r('esrPrn Ecuulor, in t.\nnals A..{.G. '>,l5' 126 147 (192.5). Ssnppantr. G.. Nores on the tlimate and. physiographv of southu:esternEcuador, in t Geog. Rev. i>.?0. 445 453 (te30). f)lnsv. H, C,.^ Settlemenr in northtrn Rhodesia" in r ,G e o g . R e v . , r , 2 1 . 5 5 9 - - 5 7 3 ( 1 9 3 1 ) . Cnrsr'. R.. Alons the Llunos-Andes border in Zumora, (1932). I'enezuela, in <,Geog. Rev. ,>, 22, 1ll-122 I i o n n n s , R . H . , ? h e d e s i c c u t i o np r o b l e m i n V e s t A J i i t a : the cap,ure of the Sourou by the Black l"oha, in r, Geog' Rev. ir, 32, 97---106 (1932). Gaurrnn. E. F.. Climatic and physiographic notes on tr-rench Guinea. in t Geog. Rev. ,, 23, 248--258
(r e33).
P n r c n . , { . G . , P i o n e c r r e a c l i o n st o a p o o r t r o p i c a l e n x i r o n ' m e n t ^i n < G e o g . R e v . ' r . . 2 3 . 3 5 3 - 3 7 1 ( 1 9 3 3 ) . P n N o r , n r o x . R , L . , L a n d u s e i n n o r t h e a s t e r nT h a i l a n d , in < Geog. Rev.,r, 33, 15--41 (1943). Ruoor,pn. W. E., Agriculnoal possibi/ities in northrcestern Venezuela, in rr Geog. Rev. ,1, 34, 36 56
( r9 4 . { ) .
Dossv. ll. H. G., Winds antl .fronts oter Southeast Asia. itt < Geog. Rev. ,>,35. 204 2lB (1945). V'atser," 1,.. Veietation and ltnd use in the Planalto Central of Brizil, in < Geog. Rev. ,r. 38. 529-554 ( l 918). .Iainns" P. E.. Obseruations on the physical geographr of northeast Brazil. in t Arrnals A.A.G' ,r, 42' 153176 (19.52). S'nlrtlnsrv, I).^ Southern Rhodesiu - an Afritan (l9i'6). compagei irr tr Annals A.A.G. u, 46" I'-91 CHuncrt, R. .I. H., West Africa. a study o.f en"^ironment a n d m a n ' s u s eo f i t , . I o h n W i l e y a n d S o n s , \ e r v Y o r k , 196I,547 pp. llerrnw, W. rt., Jn., The climate pettern of North and South Vietnam, in <,Weatherwise ,>, 18, 162-165
(l e6s).
568 j Bibliografie
.
'g[: '( 'AaU 'Eoe3 rl ur 'satoultlr cltuolr7 atn|ondtuel u1 atuorlc roulpntltlo {o ent eoucat{a oqJ "A'^saNvII
'(?,r6D
'zt
rsz-svz '<'aag '3oa3 ,, u! oaurDq ur ''g 'J 'sssuoC 1yolmoug 'fiV'il gLI-LgI 'ernllnc -r.r8y 'rdeq 'S'n '( It-6I 'e.rnlpcr.r8y Jo {ooqreel )) ur 'rsDa plunl aw Jo ,uauarras aql ''o 'J 'usnvs '(ttOt) 'It '(',r'ag '3oe3 t, ur {.{luou OO-S6 -oJa ,naq, puo Darox lo suottat r1ro1ull7 "S 'sNnf,o4 '(SSO1) '92 '4'aeg '3oa3 ,r ug ZOt-gB qaq ule aqt il! orDullp puo pIaA uro) ''>l'f 'ssou 'GtO1) '( '-reg '8oag t>ur'satnlotadruaT ZeZ-tgT,'gZ puolSug ma111 y "g 'd 'ncuorr3 lo ,tprus yotn1dot8oa? 'GE6r) rLZ-egZ 'ge '('^eU '3oa3 I ur 'uTsuorslA suot8at puny lo -poompuD rarct aqa ocNvurusg 'I "nf "T 'aNvuo0 'gI
'( 'e'v'y
D sn sulold
'(€z6r)oB-r9
sl€uuv t, u! 'uo!4nzllttn rlo\t ut roltn! ,Dau aqt to arcutyt aqJ ''1tr 'I' 'ustNr){ uPeurn alalueulluoc
BrurlS
'(ssor) ezz
-002 'tg 'u y ' q a q . e t p ZSZ-llT, ',rror{11r1[ uolpDuDJ aqt to ur8tto puo arntDu ortJ ''E'f '(096I ) '0, '('e'y'v sleuuy t>ur 'puo1ssnt? uorrraluy 6t-l 'f 'Jufiuclrog qrroy lurruat aqt lo awrutlt aqJ "E '(6f6I) '19 '('IoaC 'f D ur 'ol1xary maN 119-16\ u l a t s D a r y n o su l a W r I D ) ' J u s s u o H ' T ' ' H ' f ' z J a u g 'QVO1) 'lt '<'aeg '3o43 \, ur 'nilraluy ZtZ-gIZ aql Jo wro\r ul santsolouo rllorullr Puo aulDqn .{8opca dott puo .tSolotoutrltot8y '' a 'I{l 'NosNorroli '(€16r ) 06r-69t 'tr7 '<\'\rS 'f ruy r ur 'aBuotlt arcur1t lo a)uaprta ' N o r J r u s t y ' f ' C so nuatuouaqd 1oS" ) I " N v - tu g '(ttOt) 'arnllnru8y 'rdeq 'g'1 SOt-llI '( 'ernllnrr.r8y 'sulald toart It6I 3o {ooqreal n ur 'sJrY}{Hr.\uoHI aq, u! ,uauallras PUD ]lDuil1 "rt\,] '(fgOt) '-rag r'oa1 r utsutlld tDar[) OfS-Sgg'le'( '-r3xf,v-I aqtto sdnu poturot tril1tqntnt-pnuuy "!,'I '(SSO1) '9A 'r '.rag ioa3 ' ursurDld tet tW unrsalT aqt to autt8at yolutot aVJ "U 'd 'sl{ou3 '(SgOt) ' - c o -' ( ' . r e g i o a l o u r tS-gf 'ltasap Sut1tottuoJ puD Eutpuodxa rno "l '-\vH-!tog 'rZ 'r '.rag 'r'oa3 , '(tSOt) tOq-969 rrr ouor8at Suruttol-ftp o ut uottoBtttl ''H 'U '-\uoug '(SSOt) '€e '4 'C'y'y sluuuy D uI tSt-f Zl 'spunldn puo s'Ca11oa aqrrnof, anag ''rI 'U 'Nvytr\og
'(r16I)
s9-26 'Je '('^eU '3oe3 l ur ',CtrunotuDprcf ''l '\;vnlrog '(OgOt) '02 '<'..r'eg'8oag > u 'ouoztty Wt-57,, to .e4unot uotpul rdo11 aya :uo,Cosna''1il 'f 'usAooH 'rr'aeg
'EoaX tt u1 'Suttuto!
'Gzot)gsr-vvv 'at
nroot-pooll
' ( O Z 0 t')t e - f
")I
'Nv,rug
'6 '('^eU
'3oa3 I u!'uasa1 do7 aqt ut suortotoydxg "V 'Nrsrs '\0261) '( 'C'y'V sleuuv ))u!ouolrnolrlnrot rL-69'0I uoqolar u7 sutold parg aqt to Untulog ''l[ 'f 'Hru{S
,,{t13 ogna
'.9 .H .,ruoosu3 lo stno aqJ u 16 .rogrn1.re6epBurlJJ llpeur lulpnrlrul Bl ep .ro1ade1s tt!'ouozuv
'(OSO1) ptS-009 '0f '( 'aeg 'Eoa3rr ug eqa..O .U .sJIHl[ to seuozlncuqdotSoatotCqd ,\LV6I) gg7-gql 'l,t '( '^eU 'Eoa3 I ur 'sarDrs porlun aq, u! sen8olouo?ltDutlp puo uopro['-suorJ pun euTrep4 to .{to1on dotc puo ,C8oyolotatytofiy,,a .W .NosNownN 'auusap4
'(wor)
ssa '< ',l.eg 'Eoa3i u!'uouDqo.IaqJ "9.'Iil 'Hsrd .(tf .ernllncrr8y 'rdeq .9.11 Ot) pOZ-r6I '( 'a.rnlpar.r3y 'saloungcttp It6I Jo :tooqrEetr> ur -taluutns oqt u1 uo!rcaltln?puo tu?uapps ..f .raE9rsT
-gEZ'rt
'(oeot)
'64'('^eu
oot-t8 ..T .3 .zrors '3oa3 I ur ',C,aqna uor8at Dslng a\J lo '(sr6r) r9z-Lvz '92
'< 'aeg 'Eoeg > ur',Ca77or1orolJ DtuDS unquou aqt to eln11nttt?o lalJl.ataruo) pazrportads a?J ..N .g .rssuoJ '(Se ' g Z ' < ' a a g ' F o a g t, u!.snlH sapnA Ot) OSZ-y gZ solod aqt to suapn? pqtout :otutolrloJ uraqtnos u1 sualqotd .tyddns-o1nm puo asn punl ,.9..H .dnyg '(OeOf '02 '<'.reg 'Eoag t ug ,uog?at ) Oft-69V Dlrn.I oruDs oq, u! uo!|ozllltn puD-I ..lN .I' "usrlnoJ .(0tOt) ,6,<.J.v.V slBuuy)r ur fS_SI 'apnrt raqunl aql puo slsato! uoauotrarrpag ,uat':ilo uo sacuan2fut trqdnt8oe? puD crtutuq) ..J .f, .tradnss '(St0t) 'I '( '^eU 'Eoeg I 0t-S rrr'ruatuuorlaua s.ltotu puo oau qvo aqJ ..U .f .Hrtns PuBeeu|BreuPeu EmrIJ 'dd '8S6I .{ro1 ,reN .sserd s.urt.IEI .tS 9gU I osdoru ut raqroan qsrrtrB' .ssrv1 .y .U .'V .f .uoalvJ
'GvtD
wt-zzt 'gf '( 'O'y'y slEuuv ,, ur o$a:tqrroSl t{rco4 aqt .usrHtn1 p stsant snonpnaploalpnotg aqJ ,.^'V '(rtot)
tss-62,s'rt '< ',l,ag 'Boa3 D utpunpaz maN ur uotTola?aalrJrnrln? ''S '){ .cNvausgtrinJ ot lorntou :a?uorlt s,.ttnluat p, 'dd luopuoT " g € 6 I pue uellrur " o J ltt ,.A'g .nr\|.Harg -JEI{ 'sarsl \slrtrg alt to atoutlS a\J
'(r€6r)
rte t( '.lag 'Eoa3 'r utacutootd cttldottoe?o 6?,2-LIZ .usrrooH so nturcttp3 unqrrou lo 1oto7tr1 aql ,.N.f FJlleeA
^8l8aoo ep Brnlrralu
alrlllJ
'(tfOt) ' I t ' ( ' . r a g ' 8 o a gD u r . q t n o s a q ,u r ZSS-ftg dottpuotl snot::s D sD sutnr loltuarnJ ..S .S .usHSrA 'dd 'tt6I '0SZ ''llng 'qceJ erntlncr.r8y .rdeq t6 'S 'uorFal untqaopddy urarltnos aqt ur anoo,td l 3u83o1 pun Sutor.ot?raqul1 .'H .S .rrvxcurn.r,oug
'(ezor)
osa -LZI 'BI '( 'C'y'v slBuuv t> ur 'uodo7 'atnlcatat4 ulonznls ut fpnls cttldottoa8 v ,.I .A.vnnrvl.duJ '&ZOt) 'rI 'r'aag 'Eoe3,> WZ LZZ ur ouuua?ty {o uot?et oqtntqanbaqa 'g '1il ,oNylunq '(Ot6t) ,! ,<.,rag .Foa3r> O0-tB u ,tpq autd loal-tuoy uraqrnos aqJ ,.tr .A .Nosrsrrg '(etot) '9oa3 I ur 'ourlue8t;r to oduto4
'9 I '^eu sts-t6u ,,5 .l[ .us.t aqJ
oJ
upenm uluardo.rtqne BrurJC
9I 'In'IOIIdVS '(rsot) sos-ttt '/9 k'^eu
'8oeg rr ur ouoosuoru roununs uorpul aqJ ..H-.f
.CNYHJ
F:flkl
Mur,lnn, R. A., Snoubehs of the Great Lakes, in < Weatherwise t, 19, 248-255 (1966). '66 on the northern Srouunr,, H. G., The great blizzard.of Great Plains, in < Weatherwise,r, 19, f B9-193
(le66). Koenc, R. J., Areal patterns of seasonal tenrperature anomalies in the uicinity of the Great Lcices, in t Bull. Amer. Met. Soc. r, 4B, 884 889 (1967). H. 8., Two centuries of New England Llxnssnnc, (1967'). climate, in r, Weatherwiset>, 20, 52-57 Clima polari gi arctici; America de Nord, Asia Ar,cocr, F. J., The Churchill Rirer, in < Geog. Rev. r, 2,433-448 (1916). Fr-.Lunnrv, R. J., ?roo trauerses across Ungaua Peninsula, Labrador, in < Geog. Rev. rr, 6, 116-132
(r9rB).
He,r,r-, H. U., A Siberian u:ilderness: natiue life on the (1918). Lower Yenisei, in < Geog. Rev. ,>,5, l-21 K r N r r , t , E . M . , A r r i u a l . a n d d . e p a r t u r eo f n i n t e r c o n d . i tions in the Mackenzie Riuer basin, in t Geog, Rev. ,r, 10, 388 399 (1920). Holtnurrr-, O., Nouoya Zemlya, a Russian arctit land, in < Geog. Rev. r>,12, 521 531 (1922). Novaxovsxy, 5., Climatic prouinces of the Russian far East in relation to human actiuities, in r Geog, Rev. r, 12, 100-115 (1922). Krnor,n, E. M., The James Bay coastal plnin, in r Geog. (1925\. Rev. r, 15, 226-236 Tnensrnn, N. A., ?he Siberian Sea road, in < Geog. Rev. ir, 15, 367-398, (1925). E., The material response of the polar Ernuw, Eskimo tr their far arctic enuironmen , in < Annals A.A.G.,r, 17, 147-198:' 18, 1 24 (1927, 1928). Bnr,r,, J. M., Great Slaue Lake, in r Geog. Rev. r, 19, 556-580 (l929). Sopnn, J. D., Erplorations in Foxe Peninsula and olong the west coast of Baffn Island, in r Geog. Rev. ,r, (1930\. 20, 397-424 Ar,nnrcrrr" W. D.. Crop grorth at high latitudes, in trGeog. Rev. r, 23, 608 620 (1933). Ar,nnrenT , W. D., Gardens of the Mackenzie, in < Geog. (1933). R e v . r > ,2 J , l - 2 2 Zr:sol", N. N., ?fte cirutmnauigation of Franz Josef Land, in < Geog. Rev. r, 93, 394 401 (1933). Wnnurn, E. P., The Nain-Okak secrion of Labrad.or, in < Geog. Rev. rr, 25, 240 254 (1935). Sopun, J. D., Wood Buffalo Park, in r, Geog. Rev. rr. 29, 383-399 (1939). Auus, J . Q . , S e l t l e m e n t so f t h e n o r t h e a s t e r n C a n a d i a n (1941). .arctic, in < Geog. Rev. r, 3I, ll2-126 Rocrrr, W. A., A picture of Matanuska, in < Geog. Rev. ir, 32, 353-371 (1942). Dnplnrunxr or TnaNsponr. Arn Snnvrcns Bn.c,xcrr. MnrBonor-ocrcAl DrvIsIoN, Meteorology of the C.anad.ian arctic, Ottawa, Canada, 1944, 85 pp. C.lnor, E. C., The northern Alaska coastal plain interpreted from aerial photographs, in r, Geog. Rev. r, 37" 639 648 (1947\. Slxnnnsox, M., Drought in the Canadian Northuest, i n < G e o g . R e v . , > ,3 8 , 2 8 9 2 9 9 ( 1 9 4 8 ) . Flrno, F. K., The Labrador frontier. in < Geog. Rev. ,r.
42, 40s-424 (t9s2\.
570 | Bibliografie
No. 32, John Wiley and Sons, New York, 1955' 534 pp. JnNxnss, J. L., Dawn in arctic Alaska, University of Minnesota Press, Minneapolis' I95?, 222 pp' Srn, V. W., Geographical aspe;ts of weather and climate at Eurelca, Northwest Territories, in < Geog. Bull. ,>,
1 0 "3 4 - s 3 ( r 9 5 7 ) .
SoxNnNrnr,o, J., An arctic reinileer inilustry: Grouth (1959). and decline, in < Geog. Rev. u, 49, 76-94 Mar,nrsrniiu, V. H., Influence of the arctic front on the climate and crops of lceland, in
50, tr7-r22 (1960\.
Studies in physical geo' Ivns, J. D., J. T. Axonnws, in Island, N.W.T., graphy of northcentral Bffin < Geog, Bull. ir, .19, 5-48 (1963). Snr.ln,-J. A., The polar marine climate, in < Annals
A . A . G ,. > ,5 4 , 3 r 0 - 3 1 7 ( r 9 6 4 ) .
Brno, J. 8., The physiography of arrtic Canada"'lhe Johns Hopkins Press, Baltimore. Md., 1967. 336 pp. Geomorfologie arctici Ponsrr,o, A. 8., Earth mounds in unglaciated arctic northuestern America, in < Geog. Rev. ,>,28, 46-58
(l e 3 8 ) . Snlnp, R. P., Ground-ice mounds in tunilra, in r, Geog. 423 (1942). Rev. r, 32, 4l? Snanp, R. P., Soil structures in the St. Elias Range, Yukon Territory, in tr J. Geomorphology ,>' 5, 27430l (l942). T,c,snn, 5., Perennially frozen grounil in Alaska: its origin and history, in < Geol. Soc. Am. Bull' ,r, 54'
1 4 3 3 - r 5 4 8( r 9 4 3 ) .
A, L., Reconnaissance geology of portions Wlsuaunn, of Victoria Island anil adjacent regions, arctic Canada, Geol. Soc. Am. Memoir, 22, 1947, 142 pp. JBnNnss, J . L. , Permafrost in Canada, in < Arctic r, 2, 13 21 (1949\. Br,rcr^ R. F., Permafrost, Cap. 14 din Applied sedi' men a,ion sub red. P. D. Trask, John Wiley and Sons. -\-ew York, 1950, pp. 247-275. R,c.v, L. L., Permafros!, in t Arctic r, 4, 196 203 (l951), Fr,rxr, R. F., The lce Age in the North American arttit, (1952). in < Arctic ir, .3, I35-152 Jrxxnss, J. L., Erosiue forces in the physiography of wesrern arctic Canada, in < Geog. Rev' rr,42, 238-252
(l 9 s 2 ) .
a 7pvis11,,in < Geol. Soc. Br-ecr, R. F., PermafrostAm. Bull., D 65, 839-856 (1954). I{oprrxs. D. M.. T. N. V. K,c'nr,s'rrolu, Permafrost and ground water in Alaska, U.S. Geol. Survey, Prof. Paper 264-F, 1954, 34 pp. Brnn, J, 8., Tenain conditions in the central Canadian (1955). a r c t i c , i n r ,G e o g . B u l l . r , 7 , l - 1 6 l t e n c r n . J . H . . G e o m o r p h o l o g ya n d g l a r i a l h i s t o r y o f soul,hernmost Baffin islani, in u Geol. Soc. Am. Bull. ,i, 67, 553-5?0 (1956). W.rsrrsunNl, A. L., Classlf cation of patterned ground and. reuieu of suggested,origins, in r, Geol. Soc. Am. Bull. 'r. 67, 823-866 (1956). in Coor, F. -{,., Sorted circles a, Resolute, N'V.T.' \ < Geog. Bull. r, I l, ?8 8l (1958 ). Coor, F. A., Temperatures in permafrost at Resolute, N . W ' . 7 . , i n r ,G e o g . B u l l . , r , 1 2 , 5 - 1 8 ( 1 9 5 8 ) .
'9p '
l0g-gg? :I1os prun\
.aut!, puo ssecotd .U ..d .e .usruyJ .{ro1 ^aaN osuos .'O 'T .uslyg llos
'(r96r)
€?*9€ 'Il '( 'lrs 'srrDqr roloc ytos UoS D ur 71asun141 lottads puD sroloc lros .NosusxsrN '(I o.f .u .NoJ,saaNsd
'(os6r)
6€-0€ 'gBJ '( uerlJeury cgttuercs )) ur o.g .J occollax ?tos'< '(Oror) 'Lg ecuelcs IroS )) Sor-t6 ur 'uor\otutot Ttoslo stottot c4euqt aqt puo uorloc{ 'nscNyxsay 'J .T ..trf ouercxvn3 .g .g -rssrrl,lros 'Nradnsl 'H 'g'sarssrrHl[. 'd 'S ''f 'U oxuruxuxcntr4l '(el0t) '99 '( ecuercs IroSD uI 'uortot$sso1t rrov SSe-L\t puD s|ros,Cuotg..J .J .,{,{ouo.uxrN 'OVA1) '29 k ecuercs Sfi-69V IroS)t ar'aiuorrs Trosto sldacuox urapow ..d .10, .,|aaasf{ '(sror) 'rpz '( 'IcS 'f 'trtY ) ooz-v61 ur 'Itolopedoayod o1 uoticnporrul ..J .J ..{Jouo,{ryrN '($6r) 'IrZ'c'lcs'f 'ury t>uy .setuorlcx?rolurp 06!-69t lo ecuaptna so oueuouaqd llos ..lrf oNor.Lrusav .J ..1{ .Nyrug 'dd 'It6I ,{ro,{ ^aeN ..o3 uBIIrur Ol€ -cul{ erIJ csn stoddns toq, slTosaqJ ,.9 .O (oooaTfi)I 'dd .It6I .{ro^ ^\eN ..oJ rtoog IgZ ,uo1touttot ..H .rNNsf IIIH-.4tsrCrI\i ltos lo sl.ottog '(6€6I) '19 '( ecuelcs 0SZ-6IZ IIoS)) ur .uoTrnloaa1los puo Sutoqwara ..3 .3 ..r.rouo,rrxr1q 'dd 'g€6I ''C'C .uol9urqse1tr.ecg;6 3u1r ZtZt -urrd 't^oe k 8€6I slooqr€e^ erntlnilr8y ;o tuaur ,sunJan3rucv .rdso .S .n -fredeq ,', ur (rtolupun ntos Jcyteuetopedr.rolcr; rA eeecord BI TN'IOIIdYI)
'(f96I) 'lt '( esr.treqleel[ t> u! '896t 6f I-L9I ul tsalaog 'rW uo ,ttoyotoe\aut-or?nlJ"W 'I{ 'usaar1 I
'fi96r) z9z
' r c ' r ' , r e g ' ? o e g t >u y ' e t u o t u r o r u n o u t t r a s o p -gtz ''d 'U 'Nvro.I opntltolprru n lo setn1ondrua, .ntur6 'dd gs 'rs6t '',\'N 'asnce.rfg'elnlltsuJ r{creasag',rru11 asncer{S'nrad
louuac to sado1s uoapuy u$tsna oq, lo nuauoaaqd patopt puD arDullJ "ssitrsu0 'I 'y "o 'Iil 'ss^rsuo 'dd gIZ '9961 'da1er1.rag 'IX 'Io^ 'dqde.rSoeg 'EruroJrIEJ 'DPDaaN ul 'Iqnd eruroJrleS Jo '^rull ornls aq, ur atoutrl? puD raaor mous ''H 'O 'usaarll
'(816r)rs9-rt9
'Bt '('AeU '3oe3 l u! 'tuauo aqt lo strcsat rorrntns '.I 'd[, .'s .f .uficNrsds puD suolrDrs lllq alJ 'svnolll '(afOt) '9 '( d8oloqd.rour eOZ-t6I 'ssAI -oec 'f t>rtr 'relduot tlopDatu-roaoaqaql ''-I'U
'(I'6r) €Sr-r??
'1g k 'rag '8oeg r ur 'puvpapnq uDroqTJ-asaunl) qtnos oqt {o atoutlt aq, uo saro\i ''f 'f,.rroT-NosNvH
'(r€6r )
'/,2 '<<'^eE '3oa3,r ur 'nvapld uDrlrzorg tl'-t6t 'ssNrYrNoJJsO Io4ua, aqt u! ,uauo[ras ulorunow "d '(SSO1 '9e '|('^ell 'Boe3 I ) SS-OS 'zru.{rss ur 'snsDJnDJ aq, u7 sauoz uovo\aEarl "l[
'dd rsz 'geot
''sse1q'e8pr.rqure)'ssard '^rull prB^JBH 'tpnts pp{ pun enb4i.tc y '.tt1dofioa? urofltnotr{ ''g 'urllve4 '(SeOt) '4 ',reg 'Eoe3r u'sd1V aqt u7 ftS-f 09'SZ tuaruolrrospuo fqdn8odot 'uoTrD1osuJ''v 'rrsNuv3 'dd ''rA 'oroqeltlerg 'sse.r; edeg OLZ'tt6l ueqdelg 'perdntcoat uol?uttlso1a 'rr{ 'S '[ 'uvavxol,g
oa?ung uolSurqsD6
'tW ''g 'saa,r,ny lo euoz au7dyy 'dd 'It6I 'LVZ '11ng 'qceJ tfl a.rn11nar.r8y 'rdag 'g'n 'llos puo anut1c .tq paurut -r?rcp sn tsamqrnos aqt ur sad,tl tsani ''V 'C 'Nosuyild '(OAO1) '61 '<'.rag '3oa3 r ur Sea gI?, ',eqdnfioaB ulolunoru ur fpn1s ''U 'srrryad v :Dtropuv '(fZOt) 't '('8oag 'uocg u ur OOZ-S6I 'sunnf uns pet?nt eqt ''10. 'A oooo,rary lo uortoztltt1
'(6r6 r)
'/ '('^eU '3oe3 rr ur 'DiTrauty qrroN ggz-tt7 unlsna lo sppa{-pt au1dyy ''7A 'f ouscussHsurlg 'Gtold 'J '('^eu zvv-6lt '8oag I rr 'spnqdaqs aqt .tuunoc aql ''I oNvnnog {o 'dd '916I '{ro1 .4\eN Sgg ''oJ pue r1o11drue11'nrad ''I 'Nvr^r.ilog to sapuv aqJ relluur rollunlBer a1aurrl3 uulpnlrtts elelceJe .@SOl| . < , . c o s. t a l I fn_SSZ, tF 'Jeury '11ngt>u7 'uotto.roldxa)TrltDruy ''g 'zrr.l.unrrH '(€96I) '9t '( esu reqleelfi ,, ur 'plo)al 692-g9Z atnotedtue, ,sao.ol s.pqom eql "V '11 'u,tor.rvau.lg '(t96I) I€-oT,'92'<'t]s 'f 'rrry D ur '€crltrelruv 'narD punog opnlgclX to ,eltptn tultottsuoluap setnvat ctto1oa, ''T 'U 's.roHtrNl
'U96ilsz-r'/r
'3oa3 t uy 'Fadsotd rlttroruy ''tri 'T 'G'rno3 'dd '{ro^ ^{eN ''oO pue EVZ'lq6l uo4nndg "f 'C t){sJn(l ec€r8 'lrnocreH'azoartdoaq
'<'.rag
'dd
ttl
'996r'z9r
'uo19urqserq6 olruno3 qrreeseg 'lel{ 'laN '1"a,{ ptrs.tqdoag lououourarul aq, ur D?lr?rrrup' 'N0INO TvorsrHdoso Nvorutrnry 'dd '{ro1 ^\aN OOZ'6?6I 'suos s.ureulnd 'd 'C '$anbuoc Jltctotuy ''C ' (,'rrNNoU It6L 'J3 '<'aeg 'toea u u7 'uonrpadxe ructoruD 002-LLI pt{g aqt lo sqnsat pctqdo8oaB araos 6'N '.I 'aaooC ' ( O S O 1 )p S S - S E S ' 0 2 ' t ' r a g ' 3 o a 3 r u r '<<,Cnnocstgt aql ''9, 'Nosllrrrl4l to aslnrl clt)JDluo aqJ ec!lJJalua elarulJ] '6I '(996I) t8I-Z9I '( crlcry t, u. (DtIsDIy 'mouog luloA tDau sarntoaJ '^sssnH oNos.rsHutr^I 'nN 'U ''il[ ') tatpt otpuna '(ZSO1)gS-tZ 'BI '( 'llng 'Boe3 r ur 'naro DIPP awuarlrog aunotsrcId aqt lo soBut4 ''U 'f 'rYxcYI{ '\7'96r) 'lqnd ''l'C ''rcs 'pBty
'91 'lrcltc.ry t ut 'punot? paun1rcd puo 9II-60I uoTtoc{rssnlc fos rlt?ry ',{ ouqsl 'C 'f, 'f '',1 'f ',uaug 'etnl '('IIng '3oe3 r ur ''yA'N 'QgOi et-VS'BI -oseY tD salrar moqt-azaard''sHcrvu 'e 'A "Y 'C ')Ioo] '(tS6t) '01 'rr '1oe9 'f ) ur 'r,3/srlv xltrro Ogt-ny '^sssnH 'I4l 'X ''S '3 'NosuYS lo salog paruollo alJ
'(osot)
sp-rg
'9I '(
IIng
'Eoe3 l ul 'sraory avuaqJng romol PUD laad aqt sanne! pocttogotldtout-omnlf,''S 'f, 'l[ 'HcoNtrH lo '(096I) '<'loeC 'f ,' ur'salo1 clrrn) aaat, 009-S8S'89 ur sctutou.tporpfl1 or.assn11 'tr,1[')I ''f, 'J 'NosuvJ 'tI '( rllcrY D ul ''U'S'S'n '(os6f ) ff t-€gl aq, puD opouoJ ut atnlotadtue, Jro o, uolrnPt str pun Tsotloutad lo uoungtuslp aqJ ''.d 'f 'U 'N,$oug '(OSO1gS-Ot 'eJ '( crlcry n ur'DPouoJ ur Suttaqvem ) mDqr-azoorl''>I 'f 'ussYuJ pun seouenbett I0rtuDqraru '(OSO1) '91 k'1ng 'Boa3rr u1 Or-e f 'opouo) ur punot? peutallod sedft auog ''V 'J 'xoo3 lo '(6s6 l) gt-7,7 'tI '
c;fu
in soil genesis,in , 99, 4s-49 (196s). DE VrLLrEns, J, M,, Present soil-formingfactors anil processesin tropical and subtropicalregions,in
(re6s).
Srrrnrxs, C. G., Climate as a factor of soil formation through the Quaternary, in ,r Soil Sci. r, 99, 9-14
(le6s).
Tnonr, J,, The nature of the peilologicol recoril in the Qua,ernory, in ,99, l-B (1965). Grr,n, L. H., F. F. Prrnnson, R. B. Gnosslrlr.i. Morphological anil genetic sequencesof corbonate accumulation in desert soils, in < Soil Sci. u, 101. 34?-360 (1966). Y.llr,ox, D. H., B. Ylnox, Framework for man-made soil changes - an outline of metapidogenesis, in (1966\. < Soil Sci. ,r, 102, 272-277 Lnecrt, R. F., Soil; Its geology and use, in < Geol. Soc. Am. Bull. r, 78, 1433-1460 (f 96?). CAPITOLUL Principii
I9
de claeificare a solurilor
Mensur, C. F., The rise, decline and rexixal of Malthusianism in relation to geography and. character (1925). of soils, in < Annals A.A.G. r" 15, l-29 Gr,rxr-ro K. D., T[e great soil groups of the world and their deaelopmen, (traducere de C. F. Marbut), Edwards Brothers, Ann Arbor, Mich., 1927, 235 pp. Wolr.lxenn, L. 4., Major soil groups and some of their geographic implications, in < Geog. Rev. r, 19, 94-l l3 (1929). Blr,owrx, M., C. E. Knr,r,occ, J. Tnonp, Soil clossif.cation, in < U.S. Dept. Agriculture Yearbook of Agriculture, l93B r, 9?9-1001 (1938). Krr,r,occ, C. E., Climate and soil, in t Yearbook of Agriculture, l94t ir, U.S. Dept. Agriculture, 26.5291 (1941). Tnonr, J., G, D. Sllrcw, Higher categoriesof soil classification: order, suborder and great soil groups, in (1949). < Soil Science t, 67, lL7-126
572 | Bibliogra0e
Co., Chicago,1965, 2I3 pp. (Vezi Cap. IX). Kxox, F. G., Soil genesis, morphology, and classification, in < Soil Sci. Soc. Amer. Proc. r. 29. 79-84
(1e6s).
A 7-a aproximalie Sorr, Sunvpy Sr,lrr., Soil Classification, A comprehensiue System - 7th approximation, U.S. Dept. Agriculture, Soil Conservation Service, U.S. Govt. Printing Office, Washington, D.C., 1960. Srnoxsox, R., Soil classification in the [lnited Starcs, i n < S c i e n c eD , 1 3 7 , 1 0 2 7 - 1 0 3 4 ( 1 9 6 2 ) . Cr,rxn, M. G., Logic of the neu systetn o.f soil classification, in , 96, 35-39 ( 1963). Solurile
de la latituilini
medii
Mensur, C. F., Soils of the Great Plains, in < Annals (1923). A.A.G. rr, 13, 4I-66 Srnrnonx, A. T., Agricuhure and soils of Palestine, in ( Geog. Rev. >, 19, 581-602 (f929). L. A., The major soil dioisions of the Woruxcnn, United States, John Wiley and Sons, New York, 1930,150 pp. Tiraj epuizat. Mlnnur, C. F., Rassia and the United States in the utorld's uheat marlset, in < Geog, Rev. il, 21, l-21
( l e 3 l) . Tnonp, J., The effects of 1)egetationand climate uport soil profiles in norrhern and northeastern Wyoming, i n < S o i l S c i e n c er , 3 2 , 2 8 3 - 3 0 2 ( 1 9 3 1 ) . L. A., Economic geography of the grayWor,rercrn, brownerths of the eastern United States, rn < Geog. Rev. ir, 21, 276-296 (193L). T.tvr,on, G., The soils of Australia in relation to topography and climate, in < Geog. Rev. rr, 23, 108-l13
(re33).
A, P., Peat-land utilization, in Drcnxowsrr-Srorrs, < Geog. Rev. t>,24, 238-250 (1934). C. F., Soils of the United Slcles, Partea a III-a Mrnrur, U.S. Govt. din Atlas of American Agricuhure, Printing Office, Washington, D.C., 1935, 29 pp. Knr,r,occ, C. E., Deaelopment and significance of the great soil groups of the United Slales, U.S. Dept. Agriculture Misc. Publ. 229, 1936, 40 pp.
'?96I 'suos pue da11tr uqol 'III 'pe 'acuaT1s1un7d o7 uo1.r?nportuluy :rcuvrog 'oNrxcors 'u 'J 'utrrfil[ 's 'I '',ts. 'l[ 6sNrssou 'dd zv'vg6t '{ro1 ,reN 'ssa.rg dlrs.rearuf} BrqunloJ o'srun1d to 'H 'Nosvsa3 'JSrnONoul 'v ''y ftldo8oe? Iotnou a{J
'(7,96r) vLz-Esz'29
'sndory3 :teooc uot\o\a?eo k'..r.eg '3oe3 t, uf,'orlxa6 o ui uotrouoz Torc{ttto puD lornroN "T 'd 'usNCvrl[ 'dd '096I '{ro1 .l'raN Otg 'oJ 'sa?uatrs parDlar auns puD {oog llrH-naerocl{tr 'syaoucrN 'NrNn.rod [qdo8oa? luoyd o1 uolpnportul 'dd '{ro1 naeN 'suos ZZf'696I pue da1rr16 uqof 'II 'pe ',C8o1oce1no ruoyd lo qooq -rxa, y :ril"lu1totraua puD sruDld ..c .u 'axll^tNssnYfl
'dd
'tg6l
'{ro1
r6s
^raN osserd pleuog eqa 'an4tedsnd :,Cr1dofioa8org .uuusrd nvsussNvq locr8o1ota uv 'dd gtf '996I .ocsrcuurg UBS 6ueureerC 'H 'l[. 'II 'pe ',C8o1oca 7un7d o1 uolpnpooul 'H 'cNrJSoO uD :salr7unulaoc Tuoyd to ,(pnts "t "1tJ 'dd s6z 'g?6I '{ro^ 'd 'g 'II 'pa ^{aN "oJ pu€ uolln0 ',Cr1do8oat ,.1 .NrcrslrsN Noruvl^i fnuluD puo lunld '(StOt) '9t '('^eU '3oaC D tSt-IZl '.{qdofioa? uy ur sruo1d lo apt aql ,.tr .e .usruv3 'dd '926I '{ro1 ^\eN .'o3 uBIIrurcEW Z6€ eqa'.tqdo8oa$ run1d lo ounno uv .'H .0 .rassdnv3 pplaFa.r
artoloca
. eg:u.rtoetorg
0z 'ro'roJldY3
'( 'ras
ootsauopul IroS tt ur
elarrolrnoe 16 epordorl .rolrunrte.r etrrnlos 'Q96r) 169-989 'Jt "('cord 'reuv 'ros 'rcs,orltDIV ura t, Ilos ur -Wtou'sadpomacl raaopauroJ s1losntpunl ..f .Nrlroug '(996I) '0t .( .oord .reuy .cos fBS-IB€ 'lcs .alros ,rasap rolod ..C .3 -f .,t ouaEJ IIoS )) ur '\s96r) 167, -vLZ '001 '( '!cS IroSn u! 'aulo^[ 'ulpqDrox ,unow .raf,^rcoolfi .I1 .C ..I ..3 6ssrag uo Tozpodeutd\o uV '(t96ll '86 '( '!rS 'puDIsI stluog uo 99-ts IIoS.v)) uI .sva3noc ..I ...{ .3 .f .AOUASJ suolrodlrsoauT ros '(I96I) ' 6 9 e' ( ' t r s r-tB 'f 'rrrv ,, 'luatauotraua JUJrr.r ooqt ur uolloutroJ' ^ur .,|oucsJ .d .f, .f ..9 .q .rrrg Ilos puo EutraqtDal[ (eSOt) Ort-gqlt 'II '( cllrry )) wr 'suor8at clrlJo ur uounc{tsso1c puo uortoruto! ,NoarNyJ .S .f ...f 'O .f .^roxosJ ros Jb sldacuoS '(SSO1) '09 '( 'rcs SfZ-ggZ IroS)) ur 'lros umorq )nrrv .TTrH 'g 'O ...{ .l .f ",r\ouaeJ ecIlJrB elrrnlos 'I0I
'('lcs
'(996r)rsr-6rr
'otutolryo3 u7 s1Tosctyozpod puo IIoS D u! ..d .sNrcvuurrH rlrlnrol .t?o1ot1dnut eoTnndutoS to '(SSOt) 'tr-eg '96 ,k.!)S lros )t uJ 'sarD?S^parlun aqt u1 spuDl ulotunout patserct ...I. .f .uszlsu Jo uorrorylssDlz puD uolrotutoJ llos.
'(€96r) 99€-9Sr ..f. .srxy(ydyd IloS))ur ,au\tuettylo s11og 'G96r) rBZ ' ( s s o r ) ' e r s - s L t , ' 6 6 -LLz, '96 '( 'rrs 'olutoJllo) u1 sros umorq IroS,, ur ..H.X .Nvtr ..C .sNrcvuuvg 1r1 slosopuo aqJ
'(196r)'zor-96 'ttz
o((uEcuaruy cgrluelrs r ur ,sros olratnT ..I,{ 6lrsNtIAI '(eSOt) ,tg .< ...r,eg '3oe3 t> an ,gdotuy ut f tt-gyt u.lDtnt anhrDlur sessatotd Totuaudoyana1 ..H .f .NNvA '(gSOt) '56 '('rrs .spos Oga-gLZ IroS )) ur Toctdott ..N .H .ssfuf,xnIl lo spaau tualonu lo uorloutun aO
'(!sot)grz-otz '96 '( 'trs
'snan lros D ur l1otutot-q8lt to sUIrDa umotq lotrdotl puo slosotDl Jb uottoc{rssop oq, uO ..y .g .sruuv11
'(e96r)
'96 .(.tcs
tgz-gsz 's)ldoLt aql ur sllos planvo lo strlstJ2lcototlt lros r u,r 'scuoo-\ .f .X .d ..H .O .Nvnrsog Iuotrodutl uao .Nv,{ '(gS0t) ,J6 ,( .lJS osuot&at 0l-Z-fg?, Ir)S ) ur Toctdo4qns puo Toctdo4 Jo sltos trop linq ;g,.rvcng
'(s96r
) 'lrs .spun1dnpoctdonqns puo LS7-092'96"'( llos , -ul ..f .vHsNNsg a\t sltos .rrolp{ puD par aqJ lorlaort Jo '(ss6I
'arlrapl uopfe3 ) llos " ul lo !vz-6Ez ,AsrIl\ta8 .J .l ..C .f .Jvvqrus^ durpuuoqr puD aEDal{I '(efOt) .f,-tg6 .< .11n9 da.rrng t-66 'loee 'S'O:l u! ,.1.AO O,!r1op Jo ttlqnday aqt to ltos ?lnnrDl snoullanlv .Jstndousg .U .H ..S .S .EOra.roC '61 '( 'lrs
'(s?6I
) gBZ-ELZ .gt .( .^eu .3oa3 u at 'Dlanzauall uroqrrou ,susiaod ui asn puol puo tuaudo\aaap fos _.'.I :,4il
'rr o('^au ''oax,r u! ,olpo91u.J\ti1l] W;:i; ...I 'U .NoraTaNsd u.! sasn
lotnrcn4s st! puD afratD7 '0t '('c'v'v slEuuvr ur'sttdo4 aql }6I-€9I {0t6I) d slros ot uorrDlatur aflnlDT.,Ntr (Iayg .w g.f .duoEJ '(gz0_r) 'Foag , ur 'slos z8-!,9^'BI^'<,'aag . uoqn) Jb slcadso cttldottoa? auog ..H .II .i,luur.rag
-
.96 .( 'lcs
crrlor-rtou to stsaua8puo ,Cto1ot1dn1q .(096I) ,69 ,<, .ot?toeg BtZ-67,2 lrs IloS , ut 'T 'U 'sNrxusd 'C .H ..f .sNs(qro lo s71og'usruv] ( 6 9 6 I ) 6 t Z _ 8 Z Z , 8 8 , 4 . r c s l r o s) ) u ,otlsntqaNto sdno8 fN rUarg ..d .U .rrsasJvN '\8561) '98 '('rrs LZZ-L\Z IroS)) ur'otutottyoS to s11og,aNrcvuuvH .d ...J 'U .sruors '(8s6I) '98 '('lrs 'sdnot? ra-6l lIoS,) ur ltos loatt ..H .H ..{doxssnux Jo slsaua) - unossrru Jo s1los
.Foe3 r t ,DpDuDr l" trtl,n'g*r"iliti :[ :;$l*d '(tS6t)
'Z/. 'k'tcs 0t-t IloS )) ur 'punIDaZ ilaN ur sauoz qrroa umotqmo1la,(puD lfna ,Cott-mo17a.( eqt ut Sunyoaatd satouryS .'g .g .isnog '(6t6I) '19 .( acuarcs (orlorr 8IZ-602 IroS)r ur -snf Jo qtrDa umorqpar oq, qtlm saln1gpenu1l aqt lo c1ros,nurtaqx qsrryor aqt lo uosrtodruoJp' .'lI .Elrns '(gf0t) gq-Sg'a.rn11ncr.r8y 'tdeq 'g'1f '< gy61 .a.rn11ncr.r8y uecr.reuryJo {ooq -rBeI )) u; 'ssa,r8npun dogaoepsrlos mog .'f .duOHJ, 'sel€ls 6B-a e Palluo eqr Jo sFos eauo6 ''dd ZtZI 'gt6I ..3'q .uor8urqsel[ .acAJO Eurlurrd 't^oC'S'lI .(gt6l .{ooqreea e.rnrlncr.rBy;o luaurlredaq>rur. uDu puo slros.suoranf,rucv .rdECI.s.lI '(Bt6I) gtU-gZI 'BZ '< 'C'v y sleuuv r>ur ,soxea lo satlrotd puultlcon ur ptocat asnpuDI V ,.N ,H.cNouJS '(Bt6I) 'BZ '('O'V'v steuuv D t?I-Ltt ar _'soxal 'autoedotS toeu sanloa puo1 turtuoqc uodn sad,C11tos parsorruox{o acuan{u1 ..f .g .snosog
'(116r)
€rz -002 'n 'rr'aeg '3oe3 > ur ,uorBunFor1 urataam u7 ,.J .J o.{,{ono,{rxrN sauoz llos toat? to uorsraarn aqJ '(9t6I)^ '93 'tr 'aag '8oeg > 'or'Durq) qrroN 97,9-rltlo uottat ssaolD ur s1toslotnqniuEV ,.1" .U.us.roll
aegetdtion, in Kiicnlnn, A. W., Classification and purpose in aegetation mapsoin < Geog. Rev.t, 46, 155-167 (1956). DELAUBENFELs,D. J., The status of "conifers" in in
(1e5e).
TuortrsoNo K., Reparion forcsts of the Sacramento Volley, Californio, in < Annals A.A.G. r, 51, 2943ls (196r). P.l.nsows, J. J., The acorn-hog econorny.of the ook r4s-r49 (r9s7). woodlands of south-westernSpain, in < Geog. Rev. r, Wlcxrn, P, L., A contribution to structural Degetarion s2, 2LL-235 (1962). (1957)' mapping, in < Annals A.A.G. r, 47, 363-369 Cor,n, M. M., Vegetationand geonrorphologyin northern Kiicnr,rno A, W., Potential natural oegetation of the Rhodesia: An aspectof the distribution of the soaanno coterrninus United Stotes, Map and Manual, Lmer' of central Africa, in t Geog. Jour. >, 129, 290-310 Geog. Soc., Special Publ. No. 36, 1964, 116 pp. (1e63). Kiicnr,nn, A. V., Anolyzing the physiognomy and Krr,r,oce, C. 8., Shifting cuhiuation, in < Soil Sci. 'r, strucrure of aegetation,in < Annals A.A.G. r, 56' 9s, 22r-230 (1963). rL2-127 (1966\. Savana CAPITOLUL 2I Riepindirea vegetaliei pe glob Sn.nxrz, H. L., R. Zox, Natural aegetation,inAtlas of American Agriculture Section E, U.S. Department of Agriculture, U.S. Govt. Printing Office, Washington, D.C., 29 pp. Bnocru.r,xx-JrRoscs, H., Vegetation of the earth (Hartd murali)o Justus Perthes, Gotha, 1951. D.l.xsnnuu, P., Biogeography: An ecologicalperspectiue,The Ronald PressCo.,New York, 195?,394 pp. Por,uxrx, N., Introduction to plont geography,McGrawHill Book Co., New York, 1960, 640 pp. Evnn, S. R., Yegetationond soils, Aldine Publishing Co., Chicagoo1963, 324 pp. Gr,usox, H. A., A. Cnoxeurst, The natural geogrophy of plants, Columbia University Press, New York, 1964, 420 pp. Piilurea Bowulx, I., The dwarf forests of southern Califurnia, in < Am. Geog. Soc. Bull. r, 45, 13-16 (f9I3). M,lroon, W. R., Fores, trees ond forest regions of the United States, U.S. Dept. Agriculture Misc. Publ. 2l?, 1936, 54 pp. Hoocr, W. 8., The uegeto,ionof Dominica, in < Geog. Rev. r, 33, 349-375, (1943). RLuro H, M., Foresls and gardens along the Alasha Highway, in t Geog. Rev. l, 35, 22-48 (1945). U.S. DpplnrunNT oF Acnrcur,runno Trees,in
40,61s-63s(19s0).
Husrrcn, I., Theboreallimit s of theconifers,in << Arctic r, 6, 149-162 (19s3). Amer. Geog. Society, A world geography offorestresourceso Editat de Haden-Guest, Wright, Teclaff, The Ronald Press Co.o New York, 1956, 736 pp. H.l,nn, F. K., R. G. T.nvlon, The position of certain in forest boundaries in southern Labrador-Ungoua,
(lesB).
574 | Bibliogrefie
\fftttr.r.ntso L., The Caura Valley and its forests, in < Geog. Rev. r, 3I, 414-429 (L941). Blrns. M.. Climate and uesetaaion in the Villauicencio region of eastern Colom\io, io ( Geog. Rev. r, 38,
sss-s74(1948).
Grr,r,n,lx, C., A aegetation-typesmop of Tanganyika Territory, in < Geog. Rev. r, 39, 7-31 (1949). P.r.nsoxs, J. J., The Miskito pine sauanna of Nicaraguo and Honduras, in t Annals A.A.G. r, 45, 36-63
(ress).
Snr.nrz, H. L., B. I. Tunxnn, Photographic documen,a,ion of uegetationalchangesin Africo oaer a third of a century, Univ. of Arizonao College of Agriculture, Tucson, 1958, l5B pp. D.tvrs, C. M,, Fire os a land-use tool in northeastern Austalia, in < Geog. Rev. r, 49, 552-560 (f959). Iineati Vrsnnn, S. S., ?he biogeographyof the northern Great Plains, in < Geog. Rev. r, 2, B9-f f 5 (1916). Sruxrz, H. L., The natural l)egetation of the Greot Plains, in < Annals A.A.G. rr, 13, 81-107 (1923). U,S. Dpp,lnrnrENToF Acnrcur,tunp, Grassoin
29s-3r6 (19s1).
Wn,rvrn, J. E., F. W. Ar,snnrson, Grasslands of the Great Plains, Johnsen Publ, Co., Lincolno Nebr., 1957, 395 pp. W-lrrs, F, 8,, The naturol oege,ation of the southern Great Ploins of Canada, in < Geog. Bull. >, 14, 25-43 11960). Degertul Bnxxrxenorr, W, S., soil frost phenamena, AlrrslxonovA, V. D., bution ofthe oegetotion
Interaction of aegetation and in t Arctic r, 5, 34-44 (1952). Some resularities in the distriin the arcTic tundra, in < Arctic l,
13, 147-162 (1960). Hnxocu, W. E. S., Sting-bogs in the arctic 400 miles narrh of the tee-line, in
Dur g0II-LB0I Jo ''N '1il, 'NossrC {FJ aq, ut .tt1dotSodot oulrouqns 'dd zzr '696I '99 .rade6 yercadg"urv 'cos 'loe.f) osuDaro aq, 'I[ 'S 'W 'duvu;, ''] 'NszssH 'cNrrag stoo{ aqJ to '{ro1 nreN osuos pue da1t16uqol 'dd ILZ'896I ''v 'usHtlrn3 ',t8o1oydtoru auuoluqns puo 'GS't) g0 IorsDoJ '09 '<\'Ioe3 'f ') ur Vg 'suo,Cuot aurtotaqnsto ut8uo atrsodutot''d 'J 'cuvds.tts '(r96r) 'uIY 'cos 'Ioec )) urrltuorY '29 '('IIng qgy-lrv autlor.laqns ''I 'IoJsaoJ qrroN oqt ut frldot8odot 'dd '096I '{ro1 ^{aN osuos Bgg pue de1;6 uqof '.t8opat auuDry "11 '4 'xexuny 'ryz '('lcs 'f 'urY ,) ur 'ilrsrg '(SfOt) t6f-ZLL l{rco4 aqt lo spuo1st tual?uo paumorq ''g '11 'ssag 'dd ^raN'sserd',l.ru{f SZt'6€6I'rtro1 Erqurnlo3 osuo.tuot aut tougns lo urEuo aqa''0 NosNHo f urraruqns ;er1a.r 16 erFoloe3 '916 '< uecr.raury cgrtualrs )) ur tg-tg ',ra'runH Jb uo1toutt{uor a\J' ( 9"y\.'d Tolru.aurtuoc 96r)
nAeN puu dalr6 uqol .JNrad .d .U ..U .l .Ias^rgNoT locrs,Ctldor uo4rnporrul up.reue8 ertoloeg 'dd 6€96I 'orsrc 099 -u€rd UES 'uEruaerC 'H 'l[ .II .pe .uolr0ruaurpes pun ,hldol?ttorrs 'ssoas '.I .T ..1 .1il .Nrssnou)I 'dd g6U '296I .rtro1 ^raN o^roU puu .radre11 '11 'pa'sqtot Jb fpn6 aqt ot aptnT..f, ..I .)rtods 'dd gl€ .Z96I .{ro1 ^\eN .suos pue 6'd .U .Nordnro3 da1r16 uqof '.t?gyoaBpp{ Jb pnuoq 'dd '6S6I .IroI .,{aN ..sorfl pue O0Z .radreg ,IDnuoLu p\e{ s,talunq-t1?or aqJ..X .C .NtrzJruC 'dd 'gf6l '{ro1 ^{eN .suos s.rueutnd .d .C .sl?r ZgS ,'9, .d .Srilioo-I -au1ut puo stlrot uorutuor Jo 3looqpp!,t 'dd '0t6I 'rtro1 ^{eN .'oJ pue ueroq .dup tSg -elqno0 rlro! aqJ .NorNsd .V .ilI ..T 'J .NorNsd .dd 'ge6l .uopuoT .llBH pu€ "loog lB uuurdeq3 'stltot lo uolrDurruratap pp!.4 ,.H.f, .Nosr^y(
'(896I) 'litp
r89 999
'f t> ur 'au?l pun atnds ut (seuqtu.ts 'r!, '<'peA 'NscaoH 'O 'f "S 'U 'zrsrq -oa3ot141) saur7toa3o1141
' ( 9 9 6 I )1 6 I - L L r ' v 9 z
'( '!cS 'f 'txy D ur 'sasr.r lotuaullluot Sutsdo1lot puo 'stoogf oas Sutpoe,tds osr.uautruoJoa8sDd 6'5 'U 'zJsI0 'Z9Z '('IrS 'f 'uIY ) '(tg0t) SStt-LIII ur 'utars,{s Toct4ataut.ts paprs-om, y - punlpunot -otaN urarsoaqrtou ur suolqroyoddy aql "H 'slltvrllrjl[
' ( t 9 6 I )r 9 B L t g ' z 9 z
'( 'lJS 'f 'rnv ') ur 'DrlrauY qttoltl to pPtrls unuq 'f 'asousl,ry -unrard aqt to suloydoapd paunqxg "rlil ' l o a C 'f ,) '(t96I) 'tt€ 'Il "( fIt puo saurltu,tsoaB to tdatuot ur '8urp1rnq ulorunou rltsllrntxo ur, ,'sasrr loruauuuo) tursdn1lo3 6'S 'U 'zJsrq '692 '('!JS 'f 'raurv r ur '(196I) I9l Uf I omaTnar :s?pluopaloJ uDrnDutpuDrsaqJ ''L'(INvurs rl '(096I) 'Il '('llng ratuy 'JoS loa3 ' ur B6€-t9E 'sJNI'r-rIg 'tulppng ulorunota puo tust1dotlsn!e "d, I[
'dd rar '6sot
^AaN "03 {oog IIrH-.r\BTCJI{ '.(8o1oa? puo 'O ' 'sso]yl' stts.tr11 'Nosarl[ 'J 'f 'rrrss]]U U y [ '(SSOt) 't6I '/ uEJu Sq Z9 -etrly agflualrs D ur ostdatrtuoc lo ur8tto a{J "I{ '-\v\ '(996I1 't6r '( uErrratt,Y I9 9s cgllualcs n ul'qttoa aq,Jo rouatur aal "a \ '-\3f-r,rg '{ro1
FrleeJal ulruoae rB
rnlnlurupd
InJorratul
IA T[-IOJIdY:) 'dd '896I "orsrr ,99 -uBrd UES oueurearC 'H '10. 'III 'pe',(EoToaEJo sa1dn -uud 'cuo.{coolil. 'O 'V 'susJvlil 'l 'y "f 'r'r:}'r'rrC 'dd '9961 'ocsrcuerg UBS f€f 'u€ureerC 'H 'N'parorrsryp .t8oloaA "S 'I' lNorrTHS 'rlrl c61 '9g6l 'IroA .ueN 'soU puE rad:e11 '.tBo1oats 'smvov 's 'v 'f "f 'f 'suacou Jo slDluauDpund 'dd gg9 '996I 'rlro1 .ueg ''o3 'A seruoql lle^\or3 'a)ua1rs rgna - ,(,?o1oeg''1il 'f, 'ustNsds to ,(,antns V 'dd 'N'sJJlll poo,relSug'IlEH-arrluard 90y'S96I "f 'III 'pe 'tr8o1oa?pns,Cr14 'Nosanf 'S 'T 'rstrf "O 'dd ggZI '596I '{rol naeN "oJ sserd plEuog eqJ 'lrnzfler 'ftoyoe? 'ssnrloH "V Tocts.tqd to saldnurt4 'dd '996t 'N ..rog " I 6Of pue .rad.re11 ',(8o1oeB atel1ot 1onua1 ''f 'y ',rf,faurlg
eilcou '(f '/,9 '<'C S0t) SSt-eTl v y slsuuy t>ur,,Ctldot8oa? ..g .vxs,taszu:Nvz ruto{puol u7 spo\rau puo spuarl 'dd .996I .{ro1 .llaN .^l.og Ztt pue .red.re11,stutolpuo\ puo ,dtttlt ,WoV ,.[ ..{.{ox3^l[ '€?g-III 'd.d, ,sluautluoc aqt to sadncspuol aqa '€-II E EeUBJ 'dd '996I'{ro1 ^\eN .suos pue OgS 'ttldo8oa8 ..d .J.ourg ,(eIlA uqof plaual Tocts,C,qd 'dd 'F96I 'uopuoT "oJ pu" uanqlelI .sroro Atg anteq ,$o1orldtotuoeg '1 1ot '.t7o1or1dtouoet lo Tuaut -do1anap aqt n 'suttolpuo1 ltotstq aqa to .tprus eqt 'savsNrxrsg ' d ' U ' N N 0 O ' f ' y . 'to f .U .^sluoH] 'dd 'I96I 'N 'sJJIIl poo.r,ra18ug .llBH-ectl "f SS€ '.g, .y .Esecscrsncs -uel4 ,.tSoyotldtoutoa? Tot4etoa\J
'dd
ssz .Dnhruv ^reN 'sserd 'Arull €rqunlo) ,.y .I' .usnrHs adncspuo| aqt :quoa patntdlnts aqJ to 'dd glg .tg6l .{ro,\ .{aN .suos pue .{a1,11 .l[ .^unsNlronJ uqo l' l?olotldtoutoat lo sa1dtturt4,.0 '(zs6I) 'tg '('llng 'reuy .Jos .loac D ur 8t6-tz6 '.iSolorldtoutoa8 ..N .V ,usauvurs lo srsoq cnuou.tq '(OSO1) '('C'y'y 'slauuv D ur ,sarua?rs eOZ 96I'0, trqdntBoat aqt ut ,{Solotldtotuoa?lo atnyd et1a.';1 .Nvlug 'lezrnda fe.rr; 'dd g0g '6t6I .{ro1 .{ aN 'suos puE iay,1tr uqol ,,C8oyoqdnuoa1 ..V .J .Norro3 '696I
'{ro^
'dd
'zt6t
tgs 'puEIBaZ .{a\' 'qcrnr{rlsrrq3 'squroJ pu? aqruoJtrqlil '3ut:1ou-adocspunl u1 stuapnrD zlrout1l) ..y .3 .uo,r,r,o3
"aEpr.rqure3.ssard.aruo"sp,"tlJ3s.r,I,t"lL'rih":::
sassbao.rd.eq padoyaaap so adocspuo7 ..y ,J .NorJoJ .dd .6€6I .rlro1 .4\eN ..oJ tel ',C8o1or1dtouroa1..) .y .xlflsoT {oog IIrH-^{et3t1t11 '(S16I) 'g '('C'v'y s l E u u v t >u r . u o l t S0I 19 ,.II .l[ .sr.^.vq -dtnsap lottqdot8oe8 lo saldnurtd aql '{JoA ^ eN 'suorlEJ .606I .uolsog -tlqnd ra^oq'tS6I eretrpeag'dd ttf ..W ./il .SrAvO "o') prrp rrurS 's,{nssa Tnttqdnt8oat erto;o;roruoe8
ap ndrcur.r;
zz ToloJrdY3
'(ssor) wr
'61 '( cllcrv > u1 'ceqanj onnn8un uraqrr.ou otpun, aql al ..rsdtoJ ?!|crv,, uy ..9, .d .xtotrv]I Jo -ill
BL6-Z9Z'1SI-€'I
'Vl-I
'\296r) 'BZI .r .rno1'.Eoe3I ug
rf-
-l
634-6',r2 (t9661. Snnrrno, F. P., The edr,h benea,hthe sea,edilie revdzuti, The Johns Hopkins Press, Baltimore, Md., L967,242pp.
Axornssox, J. G., Solifluction, a conponent of subaerial denuilation,in < J. Geol.r' 14, 9f-112 (1906). Howr. E.. Lanilslides in the San Juon Mountains, U.S. Geol. Survey Prof. Paper 67, 1909, 58 pp. Crpps, S. R., Jn., Rockglaciersin Alaska, in , 39, 465-480 (1928). CAPITOLUL 24 Sn,rnpp, C. F. S., Landslides and relatedphenotnena' Columbia Univ. Press, New York, I93B' 13? pp. Procese pi forme ile alterare Purwru" W. C.. R. P. Sn.l'np,Landslidesand earth' Grr,nnnt, G. K., Domesand domestrucluresof the High flous near Ventura, Southern Califurnio, in < Geog. Rev. r, 30, 59f-600 (1940). Sierras,in , Stnrnr,nn, A. N., trondslides of the Vermilion anil Echo Cliffs, northern Arizona, in < J. Geomorphologyr, 14, 26-49 (1924). 3. 285-296 (1940). Bt.lcrwsr,onn, E., Exfoliation os a phase of rock Ivrs, R. L., Vegetatiaeinilications of solifluction, in weathering,in < J. Geol.r, 33, ?93-806 (f925). ,trJ. Geomorphology >, 4, l2B-132 (1941). Br,lcrwrr,nnn, E., Fire as d,nagentin rock weathering. Bl,tcrwnr,onn, 8., The processof mountain sculpture in < J. Geol.r" 35, 134-140 (192?). by rolling debris, in < J. Geomorphology>, 5, 325Br,,c.crwnr,orn, E,, Caoernous roclr surfaces of the 328 (1942\. desert,in rrAm. J. Sci.>, 17, 393-399 (1929). Srunr, R. P., Muilflow leuees,intrJ. Geomorphologyl, Trsnn, S. F., Frosl heauing,in < J. Geol.,r, 37, 4285, 222-227, (1942\. 461 (1929). Mrrtnns, F. E., Geologichistory of Yosemite Valley, Snrnpu, C. F. S., Relation of soil'creep to edrthflow in the Appalachian Plateaus,in < J. Geomorphologyrr, U.S. Geol. Survey Prof. Paper 160, f930, 13? pp. 5, 312-324 (1942). Vezi pag. ll4-116. Wrxtwontn, C. K.. Soil aaalancheson Oahu, Howaii, T,runn, 5., The mechanicsof frost heauing,in < J. Geol. r, in < Geol. Soc. Am. Bull. rr, 54, 53-64 (1943). 38,303-317 (1930). Br,rcrwrr,npn, 8., The insolation hypothesisof roch Tnnz.leur, K., Mechanism of landslides, in < Geol. Soc. Am., Berkey Vol. r, 83-123 (1950)., (1933). weathering,in < Am. J. Sci. 'r, 26, 97-ll3 B,rr,r, R., Disintegrationof glaciateilcliffs, in < J. Geo- Sn.lnp. R. P.,. L. H. Nonr,ns, Mudflow of 1941 at Wrightwood, Southern California, in < Geol. Soc' morphologyr, 2, 305-334 (1939). Am. Bull. D. 64" 547-560 (1953). Cn.r.pnrx, R. W.. Monoliths in the White Mountains Wrllrrus, P. J., Sonle inuestigationsinto solifluction of Nella Hompshire, in < J. GeomorphologyD, 3' 300-310 (1940). features in Norway, in < Geog. Jour. rr' 123' 42-58 (res?). Surtn, L. L., Weather pits in granite of the southern Bnrcr, J. C., Origin of steps on loess'montled slopes, Piedmont, in < J. Geomorphology>, 4, ll7-127 U.S. Geol. Survey, Bull.' l0?l-C' l95B' 85 pp' (1e41). Rnsn.Lncn Bo.l.no, Lanilslides anil engineerHrcnwry Jlnrs, R. H., Sheel struc,ure in granites: its origin Publiing practice, Special Report 29' N A'S -\F.C. and usesas a rneasureof glacial erosion,in < J. Geol. >, caiion 544. Sashington. D.C.. 1958' 232 pp... 5r,7r-98 (1943). C., A. Cox, Rock glaciers in the Alaska Wnrrr, W. A." Ofigin of granite ilomes in the south- Wrnnrurrrc, Range, in , 258, ?52-756 (f960). Runn. R. Y.. Slone lines in soils, in , 68' 14o-153 (r960)' RuxroN, B. P., L. Bnnnv, Notes on foceted slopes, rock fans and domes on aronite in ,he east'central Krnn, P. F., Quick clay, in rrScientific American r, 209. r32-r42. (1963). Suilan, in < Am. J. Sci.,r, ZS9, 194-206 (1961). Wrrsor, R. A., H. E. Wnrcnr, Jr.., Landslides on Or,r,rnn, C. D., lnsolotion weathering:examplesfrom the eastflank of the Chuska Moun ains, nor,hwestern centralAustralia, in < Am. J. Sei.>. 261, 376-381 New Mexico,
.g
rrolrlnrd
u
..!\ ..C .rl[ .JroH
'arnlFr"rr:i1 '1,lJo ". ,-"1i.:;lllt:39;gf{ -ltafotd s'ir t.s6r -rpa,\ ,, ttr -oozr).\ dul
uottuslatd poolf an1t7oqn11o'J )1il!7 . _ \ 0 J . H 3l v \ : ) v l \ i .g .A ...1 .,,t\ .fiuv3H '(996r) 'rrntlnruiil. 'lclag .S',] .( . a r n l l n a r r B y9 t l lt'l ;o . r r a v , a t m , l d i l n o l SuSo6tId o t d t puv {ooqrpJ\ ' rrr spool..I '\v.t'IoH 'N 'H 'Nvr!{o:) .,I .A ,.3 .g ,auo{ ..)rntln.)rr8y.rda11.S.n (gSOt) Sqt" * S-S O t 'arn11n;rril jo I q l . s p a r y i r a l i , . ra l qt uo loorlrpJ.{ , ur ..fl .J .N,l|Oug suIE)q uoltu.1usuo,)'{rrdU_lit .J'.t\ 'dd '1961 996 '{ro_\ 1rr\ ..o.) ssrrd pp?uo}l aqa ',{sra,rorlzo:r .J ,.T .(l,rodonT pottuot poo|f aqJ '.Et ']rloo(Iylt 'dd gta't,g6I t{rol .i!aN " o'J siard pluuoy ttla .ruarua8nunru punl pun suDp .J ..S .-I o(.lodo:{"I a ! 1 , 1 1' s r u t , p : l B . " u f . ) l o o o v l { 'ad 'gf6I. .rtro,\ ilrN 6.oJ r{oog llrH-r.\Brcrtr{i 6tr 'loltuor puo l?olotp,{t1 naqt ,spooll ,.y :11 .s.uonuvg
lros to
uottnlat 1ntn1dntdoai rU,L'.H:11
..r,.r,uunug
lnlnlos €aJeAJasuo:rri BeunrzorX '(f96I) '6 .('llng '3oa3 r ur ,s.raarr 6I-II alzuatpnl[ puD prDl7 aqt to aBtoqtstq ..)I 'O 'r]-Xf,vtr{ .dd g9S .996I .{ro1 ,r\a\- .suorl -BJrIqnd Je^o(I 'srsfl naa, puo sploJal .sluauatnsoau ,noA ur',atts .NoJJNruu.yI{ .rK .y ..1 .l\ ,usaouC
'mos pue rad.re g, i s,p :ec,tt"l,9r'j;et,';'.*;}iX '(t96I)
I68
018
'Z9Z .( .rrs .f .ruv ) "
ur punori puD suoalls ul D)tItS .'N .S ,srAyg totn 'dd_ ' D gOt '6_S6I .{ro1 .,r\eN ,suos pue dq111 uqog 'II 'pe ,,C3o7otpi11 ,usrvug .C .S ,.O :3 .uarsr16
^ u u? 'Boa3,>ut' suo1trDraru t'f; P,: r!' ; I, ;Y"r' ;;iY
s,.t1t3 qtoa ,na1rto ,eqdo8oaB aqa'.y,,uorvxu,rg
(rsot)
uvrl
ooz-ogz'lz'(\'^aE '(ss6I) ' e . r n 1 1 n c r r B y' t d a o . S . O . ( g s 6 I ',foJC ' ril .srrDrs, z9--zc pdrlu,l ura6Daaq.!ut spoog[WatBayt oe.rnllncr.r8y .-\jssssrHl D ur ,s'yaalJ puo srailr .H .y ..g .3 .sxooug .\dolorodtdu dyJ Jo {ooqrea1 Jo a111iupunu1
'(sqo
) 'r0I '( 'lJS - u o T s o t aa 1 q o t a 1 o r f dt-f if lros D ur t1o aduDr dqt Euruturdtdo .Aar\LtJS 'T .IN ..I,{l ,U .HJTWS '(t96I) . Z g e . ( . l r s . - t .. r u y D u r ' a n y s d l u v H l0g--S6L "rsaro{ rr?.\ aW ut uotsora tIInJ ...J .J ,(fsrJrcnJ .6,)Ot) .09 .r .aag Zt__09 'lu"{t , rrr .urrrds ur uolsora ttos ..H .II ,JTSNNUIJ ' ( 6 S 6 1 ) .g l 9 - t 0 g 'lS; '( 'l . s 1 t o sp t o l x l l lrs -'ury r ur autos .fo tr)uDr!'rud1s trtqdrcuoaB aqJ, ..t .g .,r.uiuouj ..f.\,sJ-tll) poo_ual8ur (ld 6I '.l l € H - a . ) r l u a i ( l - uSojt!t.o1t 9 rasuor ,.H .f ,scnirrv"lg /los
aq, ul ,r1J .s.r.rxj[ .s .I .f ,.9 ./il .NrxscNvT ' ( t 9 6 I ) .ra|n.ng I ' t t ' ( ' C ' V ' v s l E u u y ) ) . s a t t t 1 o d t t r u n t u ut Zt untlntuy lo .tlddns nlnt atnltns aya..U 'f 6Juantruog 'dd 'tS6I .{ro1 .re\- ..oJ ssard pleuog er{J ^att oluauta8nuou pa1sarun pun uot1nnBal ,'tr .g -uvlnro3
'tr'.ras'eoa3r ur oqorun4 ,;".ftl,l'1"{'J:;i!,
..f .C .usa^ cd Jb sualqotd auos 'dd '6f6I .rlro1 e6q i\eN "oJ rloog llrg-.ltet3t1qi ,.t?o1otp,tqpallddy 'snHloyd 'H 'f 'f 'us'rHo)I .y .It ,.)I .g .rarsurl '6t6I "eg .loac .s.Il ,salDrs _rEtncrr3.ra.uns panu1 aqt ut tlount f)nuuv .rrirv 16 .lN .NrxsoNvT 'dd tt 'Bt6I ''J'O 'uo1;urqsu_.t\ .1g;g_3u9ur:d .t^oC .S.n '890 'qJrr ']dro 'g') arnllnJr;\.j-.rrd ortsr{qJ .'u ,rrr;!lrl1:t"r':rt:;, "sanl aurd :'IInS Jo } ::5:JIri.l a-1oda?po1 D wo4' :to1[ tuoa4s rct i1qnlio:to.ta1-o:rt uo .led ,uounpotBBn t s u r a u D q ru r d l r , rs , u D I l r r l p g € 9 169 .ouorN_rq .O .A ..O .H .ri1rAtr p u D u o r s o t d p a J t r p u r .. l i | a l n l o u ? V J . . , \ . y . A a - I H Y U J S Eutttnrraqutt to ttaJlg .dd .gt6l .r{ro1 .lla\ ..oJ 'drl 'u951 .siard o.oJelrq.) ..\ru lgt t6II Io I uEIIrurBI{ eq7 -tlount puo T1ntutog ..g .g ,usrsod ' U u D g a . q t a . ' o .. l.d'ot il tr r 1 q . l E u $ u D q r u t a p t s . u n 7 1 : u l p 'Groil '96 '( uolun - - , 6 9 9 ' 8 e df b. p 1 a t .tiu a r u t p apsu D a s np u D T : . g . : 1 . o i o iat vo a l 'tuy .suBrl I urtto*096 .sp1ar,{nTnn uodn IBCrs.^,rldoec .osgor,1ii|"tJ,,:1t;"til"u",'J"tl":uottora8atlsarci lo lnlouar lo pa]ilg ..0 .N ,us^ooH -rr'y .rdaq.S..1 'llo" apota . ffount puD llttJutDt .iroH U .*uo".1,y '[J,6I 'BBg ..racle4^ilcldng.ra1e16o.,ie,rrng '1( !9 S 6 I .a:nllnrrrbt .ldag 'q.-I .( ,""jt 8fi ) fitI-^ cg1 cc6[ .rrnl 'atnpatotd Su8nni-uoatlg .rrirv -1nrt.riy -uuttDluarurpas 16 .ry-'[ ,i1aauo3
{ , ur puD uolsord ' J { V p u nJ os ,l {orol lqi lr-ul a' s a \ o f . H . - \ . , . ) . - I ' r r } ' H l s r r o c 'orr .g:.61 .{ro,\ .\rr\ ..oJ _rloog IIrH-.\\ErCrJ{ iJct 'II 'pe ,uortrrbsuo) ..11 g ,l-Iatreg l T o sl o s l u a u a l g
tJlurti,rtu, '.1,-^"u. 'foa3r rrr -puDIDaz ,r,rt irir''i , l D u o t d a t . . 9 . X . O - \"Y - r u 3 S K ] J Anoloqaaou EuttsDJruo.)
uoltnqurslp nlnt
'i39i'.3.9 .uo1'urqsa,11 ,;11rade6.r",u'11^l?g 'satorq patlua) aqr ut tlburtt puo 11otutog.-C 'lN .J.{oH
'8J '('^eu 'Boa3,rur ,ua1s.,is iJfrff'l"Tr!;PlJ
ayt ur spoo{ }b Sutnqw? a\J ,.N .f .rrv,urro.ro3
.Foa.u r, .rros-,,J. ,::Z:uIL"it--i ;t.,''-'*".."," '(tt6I) 'tt .(.C
ua.ratrnag
y.v slEuuy)ur,ruatuuo.n:tua 86I--t9I st? ot arntlnrtfio jio Tuatulsn{py ..H .H 'rJa-{-\sg
'r,'res'Foas r u!,Du!q),, ,15,J ";lll,tti,{ru:-#i; (oeoi) sr pg '6; ',il.reg
';oeo )) v!.asnolod aqt uo sttalJb s.uor.t ..y .iil .srxf,og 'dd -8t6I .982 rlqnj .ctitr1 ernlnr,.r:i1 98 ' r o,r 0 ' S ' l f ..S .J .f, ,sduyHs i u o t s o n l t o s s 1. t o q l l ';oa{)
'(esot) zet-tu? 'te '('^au
', uJ 'srlnsal .ttoututrlatd awos puD anbtuqta| .ff uotson aqa ".fi to ,Cpnls acqol4unnb "r..r.euuug
-
9U TNTOJIdYI) 'g! '('loeC .f )) ur -(196I) BfS 6gt -.,raury to .etoaqtpuo TuauatnioiT.g ;; :11 '(996r) 'r9t €r9r-6t9l '( eJuJrcSDu!'DtlsDlV-ap\spuolurrlaroqs..T .U .sAauHS '('96I) '90J-I?0I 'e9e '('trs 'f 'tuv n ur uslrol zutuarDdrwDJo llDJd{J .IaauoHJ .f .l{ ..y .S .I,{WoHlS 1t961) fds-619 ,qEI .(.rnof .3oa3, ur .aprls ,Dadautuuad p, 'Hl.rslil .0 .sada]/u .I4i ..J .O .dsru:) odaan yos
(I955). Agricultureo I?9-184 E., Sorne hydrologic aspects of the Jlood of Bonoxr, August, 1955, in a Connecticut ualley, in < Geog. (1957). Rev. t>, 47, 2ll-223 I., R. W. Klrns, The f.ood.plain and the Bunros, seashore: A comparatiue analysis of hazard-zone occupance, in < Geog. Rev. r, 54, 366-385 (f964). 1965 H,rr,nv, R. J., The spring flood of April-May Valley, in tr Weatherwise rr, in the upper Mississippi /8, rl5-ll9 G965). Hnxnv, W. K., The ice jam flood.s of the Yuhon Rixer, (1965). in < Weatherwise r, .lB, 8l-85 Apa subterani Bnyen,
K.,
ClassiJication of springs, in ,rrJ. Geol. r,
27, 522-s6r, (1919).
Mnrnznn, O. E,, The occunence of ground water in the United, States with a d,iscussion of principles, U.S. Geol. Survey, Water Supply Paper 489, 1923, 32I pp. Srn.r.nNs, H. T., Origin of large springs and their alcoxes along the Snake Riuer in southern Id.aho,in < J.Geol. r,
44, 429-4s0 (1936).
M. K., Theory of ground uater motion, in Hunnrnt, r J. Geol. r, 43, 708-7 28 (1940). Tnou.ls, H. E., The conseruation of ground u'ater, Book Co., Nerv York, 1951, 321 pp. McGral-Hill Gnncon, H. F., The Southern California water problem in the Oxnard area, in < Geog. Rev. r>, 42, 16-36
(les2).
Msrcs, P., Water problems in the United States, in r Geog. Rev. r. 42, 346-366 (1952). Munn,ry, G. V., The water beneath the Egyption western desert, in < Geog. Jour. r, 118, 413-452 (1952). Glnvun, H. L.. Water supplies for homes in the country, in < Yearbook of Agriculture, 1955 I, U.S. Dept. Agriculture, 655-663 (1955). Mucxnr,, D, C., Pumping ground uater so as to aaoid oxerilraft, in < Yearbook of Agriculture, 1955 l, U.S. Dept. Agriculture, 294 301 (1955). Mucrrr,, D. C., L. Scxrrr, Replenishing ground uater by spreading, in < Yearbook of Agriculture, 1955 I, U.S. Dept. Agriculture, 302-310 (195S). P-c.nxrn, G, G,, The encroachment of sah water into /resh, in < Yearbook of Agriculture, 1955 )), U.S. (1955). Dept. Agriculture, 615-635 C., Wells and pumps for irrigateil lands, in Ronwrn, < Yearbook of Agriculture, 1955 r, U.S. Dept. Agriculture, 285-295 (1955). Tnou-l.s, H. 8., Changes in quantities and qualities of ground and surface zaters, pp. 542-363 din hlan's role in changing, the.face of the earth, Univ. of Chicago Press, Chicago, 1956, ll93 pp. Cnrssnv, G. 8., Water in the ilesert, in < Annals A.A.G. r, 47, r05 124 (I95?). Tooo, D. K., Ground uater hyilrology, John Wiley and Sons, New York, 1959. 336 pp.
CAPITOLUL Albiile
26
riurilor
Grr,annr, G. K., TIre fiansporta,ion of debris by running a-aler, U.S. Geol. Survey Prof. Paper 86, 1914, 263 pp.
578
Hor,uns, C. D,, Stream compe,enceand the graded stream profiIe, in < Am. J. Sci. t>, 250, 899-906
(res2).
Lroror,o, L. B., T. Mlooocr, Jr.., The hydraulic geometry of streom channels and some physiographic implications, U.S. Geol. Survey Prof. Paper 252, 1953, 57 pp. Wor,nrex, M. G., The natural channel of Brandyuine Creek, Pa., U.S. Geol. Survey Prof. Paper 271, 1955, 56 pp. Lnopoln. L. 8., J. P. Mrr,r,nn, Ephemeral streotnsHyd,raulic factors and their relation to the drainage ner, U.S. Geol. Survey Prof. Paper 282-A, f 956, 3? pp. Hrcr, J. T., Studles of longitudinal stream profiIes in Virginia ond Maryland, U.S. Geol. Survey Prof. Paper 294-8, 1957, 97 pp. Wor-lr,lw, M. G., Factors influencing erosion of a cohesiue (1959\. r i a e r b a n k , i n t rA m . J . S c i . r r , 2 5 7 , 2 0 4 - 2 1 6 BRLrsH, L. IL, Jn., M. G. Wor,lr.lx, Knick-point behauior in noncohesiue material: A laboratory study, in < Geol. Soc. Am. Bull. rr, 71, 59--'74 (1960). Scnurru, S. A., TAe shape of alluxial channels in relation to sediment type, U.S. Geol. Survey Prof. Paper, 352-8, 1960, 30 pp. Wor,u,tx, It. G., J. P. Mrr,r,nn. Magnitude and frequencr offorces in geomorphic processeslin < J. Geol. r>, 68, 51-74 (t960\. Scnunn, S. A., Effect qf sediment characteristics on erosion and deposition in ephemeral-stream channels. U.S. Geol. Survey Prof. Paper 352-C, 196f, 70 pp. Clnrsrox, C. W., Drainage density and, stream-flou, U.S. Geol. Survey Prof. Paper, 422-C, f963, 8 pp. Bnrcn, J. C,, Channel patterns and tenaces of the Loup Riuers in l{ebroslcc, U.S. Geol. Survey Prof. Paper,
4 2 2 - D ,1 9 6 4 4, r p p . Luoeor,o,L. B., M. G. Iilor-rulx,J. P. MIr,r,nn,tr'Iuuial proc€sses in geomorpholog.l,, W. H. Freeman, San Francisco, 1964, 552 pp. S c n u u r r . S . A . , R . W . L r c n r v , T i m e , s p a c e ,a n d c a u s a l itv in geomorphology, in r, Am. J. Sci. rr. 263. ll0119 (l96s). R. M. Mvnrcx, Lnoror,o, L. 8., W. \X/. Elrlrcrr, Channel anil hillslope processes in a semiarid area. Neu trIetico, U.S. Geol. Survev Prof. Paper, 352-G.
1 9 6 62 , s 3p p . Tu,rx, Y.-F., New Mexican gullies: A critical retiew and some recent obser.-ations, in t Annals A.A.G. l. '173-597 (1966\. 56. 'l'he Wnnrz. J. 8., flood cycle o.f ephemeral mountain streams in the southutestern Uni ed States. in < Annals A.A.G. 'r, 56, 598-633 (1966\. Monrslwa, M., Streams.' Their dynamics and morpho1968, Book Co., Ner- York, logy, NIcGrar'-Hill 175 pp. Chei, canioane. cascade Powrr,r,, J. W., Exploration of the Colorado Rirer of the West and its tributaries, U.S. Govt. Printing Office, V'ashington, D.C.. 1875, 291 pp. Grr,nrnr, G. K., .Niagcra Falls and their history. in < Nat. Geog. Mag. Monograph I ,r, 203-236 (1895). De asemenea in rrThe Physiography of the United States '>" American Book Co.. Ner. York, 203-236
(r 8 9 6 ) .
Bibliografie
-JF
'sntrt
1{taputt pun s.iaynt Butupunall
..itL .rtt sr.r"
oSudo.rBuraJpuBat{ 'dd
7onn11n to utBr41
'se '(1'^eu.B'o3r rr,s,rt6t {o }Zift').*1'*tt' 'asortuoN aqa 'Sutpood ..g .,,1tr'.uaNarvu3 uot ptanlv
'(8A6r)
.996i ,sBxeJ ,uolsno[,rlnnauD4' ISZ -. ^ t r S o l o a ?) l a y u t s D r l a g , . . r r a r t o S a y t r c o r o s 3 N o J s j t o H .drl .t96I !u_\rB1tO ts.,{a,,r.:rrq ' q J r J p u E s a u r l { ' . r g 367 yecrqcle.rFoa3,B rrouatrt ''J'.11 'DatD DrPp arzudtpDl[ aql ''>I 'f ,^y)IJvI{ \
Lrz- w7 ._'9t '( 'loe3 .I't u r ' - o r u t o J l l o ) 'trtrtstqt
t;j9'11.Xu;-tr;;f, 'rr.'11ng u ur '1rlaq uorl.Arrsuo3
.radu6.3or4d-a1:ns .r""o .s.,{ ,11r;i,Zt:p'";i;I
nduouatnl
aqt .{o s u n J l D t . l n n y
unqrnos ."U .srxf,l{
arlcalap ep rrnuo3 a '\996I) ' 9 9 . ( . e ' y y slpnuy D ur 7 , t ,_ v z '< -ras'oera3 .&z.z^;Llro 'Dluor1fsuuad _pun lto7' .ra-1 ',{a1pn ra,,rrlI Bun't rrlJ nut 't)ttdp ,r,",r;:tl'ljil '(zf6l) aqt ut ss.atotd.tttldrcuoaB pun unry ..g .g .rrros,ra,v ' I'9a-6rI 'et '('e.v.v slBurry .(qgOf) .U[2,
r d d r s s r s s r ; g n n o T a t pJ b . i r y l o d o i , C q 4 . 1 1 ' . g ' , l r e r s t g
'(seor)
'!re ( '.^.atl .Foa3 u ur ,Dllap azl?una aqr lo €It 96t TuauSotJ n :alntsp.uoy uatsq?uag aqi ,.g.3,i,rsssru3 '(9261) gSZ '91 .( .^aU .BoaC,) rrr Ztc 'rdttll opDrolo) aqt ..C .SaxAS Jo trnnisa puD nrlap arlJ ella(I
'(rso r)
'el '( 'llng .ury .JoS .loaC ,) ur ,3utuoi.11 9SS-lf :',ipo7 tnau drDtrdl ipo.) aqr 1-o iotlolatdnlur mau D d u t l l o d t l n sd r u d p r . r Jdl l u s r d 5.-t N r \ o B . 3 . [ ' . H . f . S S O 1 1 'dd .fSOI '19g1 ,rade4 .tlddng-rj[^-_(a-.rrng 06 '!g"C -8uruo.i.n ur s.$1,nn ,oi S'f n1m .ux.r.rrtrt ..d I n.fl a..S " -"(TodosT o, ,.1 .(tso1ouott1t 1utto131sodf/
'(tso
r) .(.lls .f .ruy, ur'Butddnut I9A ZfZ.'Z9e atottal .Q.u}Nos.I .U .y .l .f .s^uC l D l r n l l D J o s r u d l q o r da u o s '(0f .€ .t .\;oloqdrouoec .f ) ul ,sa)orlat 6 t ) lt l_z J d i t T r J ou o t t D l a r r o r p u D u o t l o t l l i s s o l , ; ) . . y . . J , i i O J J O J 'Bf r( utop
'ut6r)
-tIB ' u r t - ' J o S . l o a 3 D u r . i u t u o . i . 1t16 8 -urstg IIng ,xrxrvli Btg ayr to .itotsttl lDuotsor4 ..g J
'<'e'\r'\,sl'uuyi)., .rrr,,rilrirfk'r','jJ:fJJri:rE ..J, .C :arDrnJ
ua1q3 ,tp alL|ard auJ
,vHruv,r{3uJ
';t-l
.suorlacrtqnd ra^o0 !t96I arErrparu ,il:h !uorsog .'oJ -?Ig ur,puo1?ug
pue uu13 < siessa lectqde.lioa3 r c?a1t ur sarnuat ra.lig ..J{ .,1tr .si.rrq essJeI '\1961)
'9,!. ,( .loac .f O9V-9qV , ur 'suoJ IDLtnilD uotdar-puD uo sassarord..'gs.I .U .XOOH
'('rJS 'f 'ruy Dur ,.sruau1pad plingJlct9.'s-lt;.:n"';o (slot) qe-r '97 'u'1oix-'g , ur oDuozlry
ut?ql.nos ut sgrsodapf)t.rnllD .{o atintrfiuEts ..y .lt .ibrie11 .tttrurltoalnd puo tttldrcuorF alt
un',n"i '.;o.r4,{e.t.rn .,o", ...n'o.X g ;,?,r';n :- . 5 ."::ii,:g 'uotEarAallol J.iLrxag d1t ut
UtDde . s u o l l o r t n p y ,r9 .(.c'y.y '(rsor) osr-Lvr sleuuy )) ur .ol1xa6 olaN- uraVrnos ut slisodap lDmnIID pun tSo1orldtou adotspuoT ..1 .U .sHlrU .dd ,U-g6I ,g^-Z,St .i"A"a .yo-"a 6ZI i"^r.g 'loJC'S',1 -otutottl-o3 .,t1unoX ousatg utalsa.n ut ..8 .,4( "t_r.tB suuJ lDtanilD pdtudu8as Jb ,(Bo1ot1drcuodi
5€
-poou puD spooa ..s .u ,sooJvrrs Jo aruapna lDrluolofl '(eOOt)_ ,906 .( uBJueury O O 6 b , ,f,r,rHlfi ayrluerrs rt ur ,uo1d nnty Suoqalg eI.L ,.i.C '( 't9 t 9 6 t ) 9 I ) [ l '( 'C.y y sl€-uuv t>u5,u1o1ttpoo1f ra.ttv unosstJf, D,ttol aqt Jo sutot puoy to s1:radsnauog ;11 .1 ,iocrlr"og '(096I) y6L-691 .I/ .( .llng .uy .ros .loal -.,rroio11, u.! osaapuDau ra,rrU. .Nvr,trrtl16 .O .I{ ..1 '(096I) 'Bg \.loec .f ), ur ,DpounJ uf$an t-t Lt, -ttuou ^ I 6Jaatt D ut Ltntr?D IDLaID.I ..11 .3 .,rvwxrru3 Jo
'3-zsz-'.rade4 .yor4ra.,r.rng t""c ..y--.g T+i:"t\r;:::J ,oror.r.rog adoy_s
nntt
aqt to sltadso ,,uog ,LS6I ,J-ZBZ.rade4 .yoig ,{arrng rbq, uo suo?nnrasqo auos ,'S'n ^,uortDu.to]' :s,ulDld Jaoru' 'cao^dos-I .S .T ..e .tr{l .Nl/Illfol( .PooA 'ld ' t S t t , . 3 . 9 . u o l o . u r q s u n i l. B _ Z g Z tV :adn4 .3o.r4 . \ r ^ r n s I O J C . S . n . r r l t r D r r sp u n H u t u p u o a u . p a p t D r q : s u r d t l D c t . I a u u D qrrd , t t V . N l r ' W . r o l i l. C . N . . A . . I . o a o d o s T '(ts6I) '( 'c'y'y slBuuy,) ur lsraa?r I6€-€_9t "r, ..f .U .f.rsssiru unllorou.y Jo. 'CSo\oydnu F)|anilr, ' r g t ,( u€rueury rgrluarrs )) - 1IS6I) t7,-61 urrddrssrssrl1g satopvtod ..H .C-'.ssg.rivl{ . d!t!t d to , t ? 6 T . . s s l t r { . B . r n q s q c r l . u o r r Zg -e19 luaruuadxg s,te.rr:a1e6 .siaaurBug jo'-sd.ro3 , A t t . t t t r Dr a a r y r d d r s s r s s t l 4 .\ruJb''S'n uo sualJa ..g .11 ;xsrg tlaqt puD slrsodap fnonno pauntS-autg to
'dd
'loaO
6OI
't?6I'(uolssluruo3 ra^ru rddrssrssrtrq) ."";X$.1*
Jo sdro3 AurV lDlannD aqt to
' S . n . r d d 1 s s 1 s s . r ; r1d m o l d t l tJ o , t a-,-xsrC po.t uotloS4saaut TnttBoloaS ..,N- .H
'0f6I 's69..IIng.qcal e.rnllnar.r;y .ru"o .r.ff.XfI
-otualalpas ,Ca\\oapun uoarrs patoaalano So f;yVitut/tt a?uos 'Nosso([ 'J .C .ssnoHNtrJ,rru .C ..] .S .ddvH 'gz .
.erpu€eur.rcun1 .eglenng runt^nly '(Bt6I) '809-169 6Ba.( .^aH .Nvr{33UJ '2o^ .suos t t Z - . 8 0 6 T. { r o ^ { r { .HO..rvsN3t.rac s.ur€u1nd d ' J ' d d t , ^ o a u o . \ u o r . ' S V _.J '3oe3 il ur ' u o L u D ) , l d . r i u d { D u sd t l l . . h ' o
(968r)
r0s-s0s 'ruY 'Jos 'lor3 i u J ' s u J D l u n ol I l l t I s t D J ..q .tr1 .Nor,uvq aat ut dutgqot 'zDdrts saldunxA Jo ,L '( 'll1g
i,krrn
Sruur,un, A. N., Elongate iitrenched meanders of Conodoguinet Creeh, Pa., in , 24<1, 31-40 (1946). Dunv, G. H., Contribution to the general theory of meandering aolleys, in < Am. J. Sci. r, 252, lg3 224 ( 1954). H.rcr, J. T., R. S. Youxc, Intrenched meanders of the North Fork of the Shenandoah Riuer, Virginia, U.S. Geol. Survey Prof. Paper, 35a-A. 1959, I0 pp. Dunv, G. H., Misfit streams: problems in interprentfon, discharge and distribution, in < Geog. Rev. r, 50, /L960\. 219-242 Dunv, G. H., Unilerf,t stredms in relation to capture: A reassessmentof the idea qf W. M. Dorls, in < Inst. of British Geographers'r, Publ. No. 32. 83-94 ( l 963). CAPITOLUL
27
Ciclul de eroziune Grr-nrnr, G. K., Geology of the Henry Mountains, IJ.S. Geog. and Geol. Suri:ey, Rocky Mi. Region (Powell). Land sculpture, pp. 99-150 (187?). Davrs, W. M., The geographical cycle, in < Geograp h i c a l e s s a y sr , G i n n " a n " dC o . . I l o s t o " , 1 9 0 9 , p p . 2 4 9 278. Reeditare 1954, Dover Publications, Nerv York. Rrcn, J. L., Cuhural features and the physiographic cycle, in n Geog. Rev. 'r, 4, 297 -308 (1917). DevIs, W. M.. TAe scheme of thc erosion cycle. in t J . G e o l .r . J / . l 0 - 2 5 ( 1 9 2 3 ) . J o n n s o N " D . W . . B a s e l e u e l ,r n r J . G e o l . t , 3 7 , j 7 5 782 (1929\. Gr-ocr, W. S., ?/re derelopmenr of ilrainage syst€ms.. A synoptic uieu, in r, Geog. Rev. ir, .?1, 475-482 (193t). JonNsox, I)., Det:elopment of drainage s'1stems anil the d.ynamic cycle, in ( Geog. Rev. 'r, 23, I l4-l2l ( l 933). FnxxrMltr. N. M., C,ydic and, non-cyclic aspects of e r o s i o n o i n < ,G e o l . S o c . A m . B u l l . r > , 4 7 , 1 ? 3 1 8 6 ( l 936). Pnr,rrnn. L.. The geographic cycle in periglacial regions as it is related to climatic geomorphology. in < Annals A.A.G. u, 4.0, 214 236. (1950). Mnr,rox, F. A., Aerial photographs and s,ructural g e o m o r p h o l o g y ,i n r J . G e o l . , r , 6 7 , 3 5 1 - 3 7 0 ( 1 9 5 9 ) . I{,Lcr, J. "1., Interpretation of erosional topography in humid ,emperdte regions, in <,Am. J. Sci, >, .?5B, 80-97 (1960). Mnx.l.nn, H. V/., Some rates of regional erosion, in (t961). < rJ . G e o l . r , 6 9 , 1 5 4 - 1 6 l Bnotz, J. H., Dynamic equilibrium and the Ozark land forms, in < Am. J. Sci. l, 260, 427-438 (1962). Ktgc. L. C., Morphology of the earth, Oliver and Boyd, Edinburgh. 1962- 699 pp. Lnorolr, L. B., W. B. L,{xcsnrN, The concept of entropy in landscape euolution, U.S. Geol. Survey Prof. Paper, 500-4, f962, 20 pp. Scnuuu, S. A., ?Ae disparity betiien present rates of d,enudotion anil orogeny, U.S. Geol. Survey Prof. Paper, 454-H, 19631 13 pp. Hor,nus, C. D., Equilibrium in humid-climate physiographic processes) in < Am. J. Sci. ,r, 262, 436-445
(1e64).
brium and dynamics, in < Am. J. Sci. r>,263, 302-
312,(re6s).
I)ezvoltarea pantelor Grr,nnnr, G. K." The conuexity of hilhops, in r, J. Geol. r, .17,344-3s0 (1909). Bnvrx, K., Gully groaureA method of slope retreat,, in < Jour. Geomorphology ), 3, 89 107 (1940). Vot,t Encnr-x, O. D. Fr ALTrr, Symposium: Wahher Penck's contribution to geomorphology, in < Annals (1940\. A.A,G. ir, 30, 219-284 WuItr, S. E., Processes of erosion on steep slopes of Oahu, Hauaii, in ,247. 168-186 (1949\. Srn.rnr,nn, A. N., "Equill6rium theory of erosional slopes approached by frequency distribution analysis, in < Am. J. Sci. t>, 248, 673-696" 800-814 (1950). Corron, C. A., The erosional grading of conuex and concaxeslopes, in < Geog. Jour. r, 143,197 204 (1952). Pnxcr, W., Morphological analysis of land forms, Macmillan and Co., London, 1953, 429 pp. Ilor.uris, C. D., Geomorphic deuelopment in humid and, a r i d r e g i o n s : A s y n t h e s i s , i n r rA m . J . S c i . , > , 2 5 3 , 377 390 (l955). Couurssrox Fon rHE sruDy oF st,opEs, First report, International Amsterdam, Geographical Union, 1956, 155 pp. Scnuuu. S. A., ?Ae role of rreep and. rainwash on the retrea, of badland s/opes, in r Am. J. Sci. t>, 254, 693-706 (l956). Srnrnr,En, A. N., Quanriratire slope analysis, in < Geol. Soc. Am. Bull. u, 67, 571-596 (19.56). Ilnr,row, M. A., lntraualley xariation in slope angles related to microclimate and, erosional enxironmenl, i n r rG e o l . S o c . A m . B u l l . , r . 7 1 , 1 3 3 - - ' 1 4 4 ( 1 9 6 0 ) . Scnnronccnn, A. E., Mathematical models of slope dexelopment, in <,Geol. Soc. Am. Bull. ir, 72, 37-50
( r 9 6I ) .
Savrcn,ln, R. A. G., Some obsert:ationson slope deuelopment in North Deton and. North Cornuall. in < Inst. (1962). British Geographers'r, Publ. 31, 23-42 Cur,r,rxc" W. E. H.. Theory of erosion on soil-couered s l o p e s , i n r rJ . G e o l . t > ,7 3 , 2 3 0 2 5 4 ( 1 9 6 5 ) . Mnlrow. M. A., Debris-couered hillslopes of the southern Arizona desert - C,onsiileration of their slabilitv and 729 sediment contribution, in r, J. Geol. ,r, 73, 7li
(l e 6 s ) .
Scnunu, S. A., Tlre deuelopment and. euolution o.f hillslopes, in <,Jour. Geol. Educationr, 14, 98-104 ( l 966). LrM,tncnr, V. C., Jn., Rates of slope degradation as d,eterminedfrom botanical euidence, White Mountains, California, U.S. Geol. Survey Prof. Paper, 352-I, 1968, 3?? pp. Peneplenele D,rvrs, W. M., Base-leuel, grade and peneplain, in ,<,Geographical essays u, Ginn and Co., Boston, (1909). Reeditare 1954, Dover Publica3Bl-412 tions, New York. D,rvrs, W. M., Plains of marine and subaerial denudat i o n , i n < tG e o g r a p h i c a l e s s a y s) ) .G i n n a n d C o . , B o s t o n , 323-349 (1909). Reeditare 1954, Dover Publications, New York.
580 I Bibliografie
_J
-urntp to fSo1orqdtouoa?anyvtuuonf "p ' ( 1 9 6 r )p s € -1rt 'ZgZ '( 'lrs 'f 'urv D uI 'too{ e1o7pasrotdn un uo sunts.ts a?outotp Jb rueudo1eaaq ''I,{ 'rrarrsruoll
'(rsor)
'Z,gZ'<'lcs'f 'tuy r ur outal\oda8nuro.tpt 6€€-9ZS rlrlrpuap aqt ut sa1?uouoynun! uuoarrs'';1'f 'sa.rosnT 'pt '< reqde.rBoe3 'kSOi SZ-V7 I"uorsseJordD ur 'srs.t1oun utnuat nt Sutldtuos oory ''J 'T 'uglrasd '(400il 'gl '('IIng 'urY 'ros rt-tt '[oeC )) ur 'puoldug 'roouutDq puD 'Duqoro) qtroN puD aassauual 'sulorunory oloun 'sarnpat tt4au -otldrctuto uosrtodtuoS'Nvruol I 'v 'nl ''f 'n 'affXT, '296I 'S-009 'redu4 ';or4 f,a.rrng '1oe3 'g'q ',{roaqr sza1s,{sTnnuaBpuo tr8oyot1dnuoal "l 'U ',lsauoH3 '(I96I) '69 '('loeC 'f )) 9It-88t ur 'satottns uotsorc padde$ lo atuattnoJo aprm -ppom aqt pun src.e1ountr4autot1dto141"C 'r4N 'T,I'SC '(s96r) oot 6LT,'69 (( 'llng 'urv 'cos 'loeC t>ur'stutotpuol papora 'C11ornn{ 'v 'usauvurs ''N ot patyddo sts.f1ouoInuorsuauT1 '(eSOt) '99 '('IoeC 'f ,, ur 'uro! fOS-Lgg aulltno ursoq-aSoutotp tuauatnsoar,{r''tr{ 'vlrvsruo1 to '(SSOt) 'gg ,<\'loeC .f tt ur ustua?o OSI-ZV, But11ottuoc rbp puD sza1s,{saSoutotplo sat1ndotd nuauoqdnu to atn1tn4s uoltDl;rtoy "y 'I I 'Norasli11 '(rs6r) '8t 0a6 116 '
'(rsot) 'ess
'f 8zg '99 '( 'IoeC ))
',tnauoqdtou ,'f .U o^s.ruoH3 puD aIDurI) '(9S6I) '/.9 '('llng 'utv 'tos 96S-tL9 'loee )) ur 'srs,(jauz ado1saattotquonD .'N 'v 'ustuvurs '(996I) 't9 '('llng 'urv 'ros 169 9t9 'IoaC D ul ''f 'N'ioquy quad tD spuolpnq ut sado1s puo suals,Cs aSoutotp lo uotn1oag ..v .S .ruweHcs '(ts0t) '29 '4 'loec 'f t, ur uq2lDasa) sz I ttqdrcuroeB ut sr.s,tlnuo locltsltots ''l{ 'v 'usTavurs ur
'(2s6il
'( 'llng
'ury
zvu-LIIr't9
'JoS 'loaC l ut ',h1dot8odot Touorson lo sts.t1ouo (apnn11o-oan) n4auosd.tg .'N 'y 'uxanvurs
'(oso r)
'BrZ '('rrs 'rnof 'ury )) uI '.tqdo8odot 899-999 ..O .)I .HJrr^rS Iouotsob to atnlxal ?ulpnt!-lo spropunrs dd ISI '1p61 '3-996 radu; l.lddng .rele16 '.(aa.rng 'loeC 'S'n ,sutsng aSoutotp to .rrirv 16 .g .l[ .NrsscNvT srlrslratrornqc nqdn8odoa
'\gv6r)
'('IIng
'rly
oLt-sLz
'99
'JoS '[oee tt ur ',e8oyoqdtoutaaunlttunnb ot qrDorddD Tnrrs,Cqdotpit| !sursoq a?nutorp nav pun suoaas to Tuaudopcap Inuolsotg ..g .U .NoruoH l!rB!^ng rnlnJerler a p^llcllluar
azllBuY
BZ TNTOJIdYf,
'Qsot) '9l '( 'loa0 'f ,>ur'DrID0sny q,,os u! paruap I lt-€6t ..U .J .sarrar.trJ -raa so a13uotuorupardaqt {o u131r1
'(rsor
'/9 '( 'C'V'v sleuuv t> uy ,stuaurpad ) t09-€69 to uorlotun! aqt pun ,spooyfuneus,spoo{taaqg,.tJ .d .NHvU '(196r) 90I-IB'992 '('lcs 'f 'uly r uI ,stueunped puv suol ..S .C .tNNsG
I
* F G €
sg-ts
'( 'C'y'V sl€uuv t, a! 'orrxaw m,oNpuo DuozTr.yur suto{ punl ulsoq puo otorullc 'arn curs ''d-'i( 'NvnJ
'(zsor)
'2, '<\'A'V'V sluuuyD ur qS-LV 'tp lB flt-962 'ttoyoututet pun srusuarrolurp ,uaurpad ''v '9.'uorvl '(816r) BBr -tss '69 '( 'IIng 'ulv 'cos 'Ioee n utouozrtv 'roa7v ''g-'O 'solrn3 oporolo) afr!.l aq, lo ,CSo1orldtotuooJ 'kroi 'I€-t 'g '< i8oloqd.rouroe3 'f )) u1 'uayqotd 9SI-96 ssod tuerutpad aqt puu stualzlpad ''O 'V o(uylroH
'(rtor)
', '< dEoloqd.roruoal 'f , ur olrasaq un,Cqy7 t?,-t !'C 'U 'assd suuotpuog ID+ua? aq, 'lo ( B t 6 I ) g I t I - L t lDuoqopnua(l '('IIng 'ruY 'ros tI'6, 'loeC )) uI ospoolfuoauspun spoo{rcaqg ''I 'l[ 'sr^riq I '(seor) '( 'lprfl 'ury 'aos 'Ioee ul 'sluautpad VZ,0I-666'gt " "T 'f 'HcrU puo suot tltot lo uoTtnloaapuo ut?tt1 '(rr6r) -tZI
'rZ '( 'C'v'y
6ur
sleuuy )) ur's8nq1asu1"g 'sraarl[
'(ssor )
'6ZI-80I 'Zg '4'f '3oe3 I ur 'taasaq S€A-I16 'U 'caoNoyfl uofq17 aqt qEnoult .teutnof nqtnt t, "v
'(zeot)
'zz '4'^ev
ssq-gsg '3oe3 r>u7 osuot8atplto sun1d ltog ''0 'NosNHof ' ( to teOt) fft-ttI'f,1'ras'u '< aruercgt, ur'uolsoJJor sauold ''CI'NosNrrof Tnntoy to 'Btg-0tt 'g€t-gzt 'dd 'I€6I 'lro^ ael{ "oJ 'sar"rs {oog llrH-.rercrtr{ pariu[) urotsalil to lqdnfiots.tqd "I,[ 'N 'NrrwsNNsC '(It6I) 0tI-t€I '6t '( 'loaC 'f )) ur 'surDld Uasae ''X ouucru,uxcvrg '(0t6I) 'LZ '8t '( 'loaC 'I'D ur 9I-9tI I 'salnlullr plunq 8purt pllo ut stoo{ :1toy "I4i '_t\ 'stAvCI '(z16I) 'oz '<\'loao 'f, os.'-6trY ur 'sa?uot uasap satolns nr-tpolI ''g Jlo .'ucrv4 "qt '{rof -{aN 'suorl -Ecqqnd re^oO 'tS6I er€1rpeou '\606I) 77t-962 'uolsog ''oJ pue uur3 otrsiessa I ur 1earqde.r3oa3 'aroullp pTtDuo ut a1t.tt aIJ "tN,'lN 'sr,l,vg TnctqdotSoaB '(roer) 'B '('ung att-I8 'ury 'cos 'looe )) uI ouorcorapoo{taaqg 'sso]trri 6'[ ,K .,rped 'ppgru
purllc
no elgunrBe.r ur eunrzore
aleluem rp Inlrr3
'(oso r)
'Bg '( 'loeC 'S t>uy'sacnltns uotsota paddars gll-tsI ''J '-!\ ;'rrsC to ur?rrc aqr uo suottolnrads yotts.tqdoa, '(ff6I) sgi-l9f ' '-raxr(I 'tt '( 'AeU '3oe3 rr ur 'adncspuoT untt{y C '(0?6I) ?sz-Lv?,'09'< c'y v stBuuy)) t'\: 'H 'Jrouuarul\ ur osatottns uotsorc to uollot?tll '(8t6I) ZZ:I-969I '6f 'k'Ullg 'trry 'JoS 'loa3 ) uI 'satottns uotsota ayduynut to acuot{ru8ts puo uorltuSocay' "-I 'f ;HOIU 'f
'(ot6I) oru z9T,'Bt '( 'loac
,)
uy'uottouoydauad ur uoun1os io apt aqJ "J ;auriA\ '(ZZ6I) 'ta '( 'llng 'uly JoS 'looo )) B6S-L8S uy'ap.tt ctqdntSoaB arlt puo sutn1daua4 "tr\i 'r!\ 'srlv(I
'(st0t)rrt-e fF 'r ;( '^au '-\:ost\inof "0 ' ( r r o r )e e - t z ' I ' ( ' c ' Y ' Y
'9oeg I ut osauo1dauadpuo sauold 'surrld
sleuuv )) rr 'a8ung ,uoq opDtoloJ aqJ ''11g'rlil 'sr^vq ' { r o ^ ^ 1 , a N' s u o l l € r l l q n d r e . \ o c ; f c 6 I J r e l r p a a u '(OOOt) 'uotsog ''03 pue uutg '< s.{.essa Ogg-0Sg 'umldauad aqa ''1q '11 'sr,rvg u1 > 1ecrqdu.r8oa3
Cr,enrn, J.I., Morphometryfronr maps, pp. 235-274 din .Essoysin Geomorphology,sub red. G. H. Dunv, Amer. Elsevier Publ. Co., New York' 1966. Gour,ro S. J., Allometry and size in ontogeny anil phylogeny,in rrBiol. Riviews t, 41, 587-640 (1966). MiConnrr,r,, H., A statistical analysis of spatial uariability of mean topographic slope on stream-ilissected glacTal'materials,in rrAnnals A.A.G. r' 56, 712728 (1e66). Ssnnvri, R. L., Slalisrical low of stream numbers, in < J. Geol. r, 74, 17-37 (1966). Wor,onxsnnc, M. J." Horton's laws justified in terns of allometricgron)thand.steadystate in open sysremso i n < , G e o l .S o c . A m . B u J l . , > . 7 7 , 4 3 1 - 4 3 4 ( 1 9 6 6 ) . Snnrvn, R. L,, Infinite topologicallyrandom channel networks,in t
Baffi.n Island, in < Geog. Bull. 'r' 9' 62-70 Relieful
ile ghegarii montani
Arwoon, W. W., The glaciation of the Uinta Moun' tains, iu t J. Geol. D. I5. 790-804 (1907)' D,rvrs, W. M., The sculpture of mountains-by glaciers' in t<-Geographical EsJays'r, Ginn and Co', -Boston' Relditare 1954, Dover PublicatooO, ppl tiz-oy. tions, New York. W. W.o Glaciation of the [Jinta-anil Wasatch At*ooi, Mount;ains, U.S. GeoI. Survey Prof' Paper 6l' 1909, 96 pp. D-tvrs, W. i{., Features of glacial origin in .Montona a n i l I i l a h o , i n t rA n n a l s A ' A ' C . o , t 0 , ? 5 - 1 4 8 ^ ( I 9 2 0 ) ' An ice-eroileil fiord, in L., F. E., Wrr,luus, Mintrx, r Geog. Rev. 'r. I4, 576-596 (|92+1.F. 8., Geotogic history of the Yosemite ^L'all-ey' -Mlrrnels, Prof. Paper 160, 1930, Vezi 5o".r"/ U.S. i"ot. pp. 45-97. Hun'e;,no, G. C., The geography of residenrc in Noruay fiord areas. in < Annils' i.d..G. o, zz, 109-r18
CAPITOLUL 29 Ghelarii montani Bovo, L. L,, Fiorils of East Greenlanil' in < Geog' Rev.t>, 22, 529-561 (f932). Coorun, W. S., flle problem of Glacier Bay, Aloska, A study of glacier iariations, in < Geog. F.ev. tt, 27, 37-62 (1937). Lnwrs, W-. V., The function of meltwater in cirque formation, in < Geog. Rev. rr, 30, 64-83 (1940)' Ssrnp, R. P., The Wolf Creek glaciers,St. Elias Range, Yukon Territory, io < Geog. Rev. rr, 37, 26-52
( re47).
Dr)sox,' J. L., Shrinkage of Sperry and Grinnel-glaPark, Montana, in t' Geog' ciers, Glacier Nationil Rev. r, 38, 95-f 03 (1948). Sn.rnp, R. P., The constiturion of ualley glaciers, in r rJ . G l a c i o l o g y D , l , 1 8 2 - 1 8 9 ( 1 9 4 8 ) . La.wnnNcn, D.'B., Glacier lluctuation .for six centuries in southeastern, Alaska and its relation to solar actitsity, in r, Geog. Rev.t>, 40, 19l-223-(1950)' . and ablation on the Seward' Sn,lnr, R. P., Ar"uiulation < Geol' in Canaila'Alaslco, glacier systern, Malaspina Soc. Am. Bull. rr, 62, 725-744 (195L). Frsr,o. W. O., JR., C. J. Hrussrn, Glaciers-Histo,ians of climate, in trGeog. P.ev.>, 42,337-345
(I 9 s 2 ) .
Sn.c,np"'R. P., Clacier flow: a reuiew, in < Geol' Soc' Am. Bull. 'r. 65, 82I-838 (1954)' B.lrno, P. D., Glaciological research in the Canadian (1955). a r c t i c . i n t rA r c t i c I , B , 9 6 - i 0 B Frulo, W. O., Jn., Glaciers, in lr Scientific American r,
dezvoltat
(1967)'
r93. 84-92 (19ss). Sn,rnp,R. P., ilaciirs in the arctic,in < Arcticr, 9, 7B--lr7 (19s6). Hrussrno i. J.,' Variationsof Blue- Hoh and White
(1e32).
F. 8., The incomparable aalley: a geological niittti"t, iii"rpr"totton of the Yosemite, sub red' F' Fryxell' Unii. of California Press, Berkeley, 1950' 168 pp' R. L., M. M' Mrr,r,nn, Glacial geology .of the Xrinots, Vallel'^ Lago Argentino' Patagonia' in )-iini"o n GeJs. Rev' r. 41, 274 '294 (lgsl\' L., Ice'riilgeil moraines and their relation Dvson,'J. (1952)' ii gto"iut, in < Am.-J. Sci' rr' 250, 204-2ll Ghelarii
ile caloti
Am' Gour,n, L.M., The Ross Ice Shelf,in < Geol' Soc' Bull. r, 46" t367-1394 (1935)' M'., 1"" sheets, in u Geol' Soc' Anr' Bull' l' n*to""it. 54.363-400 (1943). across the Nunataks of ,cental H. R., Joir""y d;", East Greeniland' in t Arcticu, 6, 3-L4 (1953)' -C', .[ce Sheh:es,in < Geog' Jour' l' l2]' S*rr*lNs,{xr,
64-76 (l9ss).
' A. C. It AL"[n1 The Filchner ^Ice Shelf' X"t"""",'ff -l19 (1959)' in u Annals A.A'G. 'r. 49- lI0 r' CninY, A. P., The Antarctic, in < Scientific American (1962). 207, 60-73 The'ice of the Antarctic, in < Scientific d. R;;, (1962)' A m e r i e a "ta.; n t. 207" I32-l4b G'. P., The land of the Antarc-tic, in t Scienw;;;;;;, t i f i c A m e r i c a n , > ,2 0 7 . l 5 l - 1 6 6 ( 1 9 6 2 ) ' C-,' To the uallev glaciers that feed the S*;;;t"-;;",
"'nrr"-1." -il;;;;;;,
slrltl,i"oGeog.Jour.ol 't:0, sz-+a 1to6.a;' t.' sub'red., Antarctica,---Frederick
A. F"t"g"t,
New York -
Washington, 1965' 511 pp'
Glacialiunea
Pleietoceni A, P., Ice ages recent anil ,ancient' The Colnulr, Macmillan Co,, New York. 1926' 296 pp-'w. 8., The Quaternary Ice Age, Macmillan w;;;;: r>' 10, t Arctic in rtnturies, Glaciers iluring recent C o ., London, 193?. 478 PP-, a n d 139-I50 (19s7). tce Fr,rxr, - -ttt""i, R. l'., Origin of the former No11h 'lae.rlcan aduanceof Molavj?! Snrnp, n. p., fAe latestmajor -Rev' (i943)' 'r, 4?9-48-I33, Rsv. < Geogl in 'r, 48, 16-26 (L9SB)'Glacier,Alaska, in
50, 89-106. (1960).
582 1 Bibliografie
-J
ilJN 'suos pue re1r16 uqof auHotuqns puD IDrsDo) ..y ,usllcal:rC
yL4 'Ldoloqdtou
'9961'o'ecrq3.ssar4o'eorq3 .^run ,rrr;U;,ifr:, Jo
.dd arnJ aAt durauu\r ut dlor s.uol{ urp 1 3 9 _ 1 9 9-,sr,noq 's"u7l tsnor uodn uotu Jb satuandul j.11 :1 '(ss6t) ,tgz ,(.!cs .f .rry D ur 'uottouold auTn)u 6 8 5 0 8 9 Jolnf,aslo ,CtoaqlartJ-'.v .J ,NoJJoJ
-tgI
'gI '
-tssolt cqaua& pun ,C8o1ot1dtouarurnpa(J ..11 .J .NorJoJ .dd
pue .te11,1tr ;"\JH:." .u'",s,rso7o9i-s,,1|:9;"''ljfii
' 0 , ' t <' l o e c ' f . , u { " u o l s o f a qrDaq - !LV6t) 9Z I ot iqdn!8odot nln:naapun Buy1ufi ssatotd y ,rinounato uotltotl,ty .uof^]r'uJ 'y .I{ ,.H .rK .)rN.ni,t ' . o o Jo ' 9 t 6 I , I r o I hr\ .sserd ..lrun aBprrque3 brg 'saIDA puD punfiug .y .] .iu:ta.lg to autpsnot aqJ
gtt, glt
-Lgv,zr.(.tng 'ury.ros.roec, .",;:l?u,ll"9tf
lDttuar Jo s??orrat auDrl pun sruDx", 6.J .J ,NA,\.OUfl '(0t6-I) ,6t o( .r)s .f .ruy ) 9rI- 69I u,1 'stlsodep 7otco13lo uottoc{rsso-1i aqJ ;L:g .r"rrg '\626I) '6t '< '.ra1f ioa3 ' p a q s i ur" 682--9eI ar7 ,r-NrfJ tsol aqt to uorlndrcstp pun uotlouio1{aqJ ;.I.U .qI ,.ros qtg.
'rdas
.6e '( .^au .Foa3u ur ,prrql t6p\6rr*
ut sadunyr aurprotls puD sauDrllrnIf
,.A. .l
'(Bt6r)
'9p . f n u r ' p a i l a t a a r s a u l , l a t o q s s 6 6 -. .-f s ,8S6 }If,:rT aurrnw '(rt6l) '( .loac .f )) ur ,saurl " g r tzg_,7()g -aroqs aultDlL Jb uottot{tssolr pas1aay,..d.J .auvdsus
'( '1010'f t>ur uatua,nr,," Jb
r2i&;:'rit::::
aryit auunu""r;::&:) arlJ ..) .A ,fivrlrird .rtd ,626t .9F ..llng .do^rns t6 'lsrH 'tE\i puB otnrlpauuo.l IoaC to a7o1g'au\aro\s tn)t rauuol aqt Jb iutlstrl Tocrs,ttld aql ,.5 .H ,duyrrs '{ro1 ^\aN "lqnd rauJEH ocg61 srelrpeag .dd tgg '6I6I'{ro^ . A \ e N . s u o s p u e _ ( a 1 r , 1ut rt 1 o 1 , t u a u d o l -aaap aulprolls puD sassarord ..A .O .NosNHof 3nqg
u"Llr zf ?r'1-;:"u" 'Boa3rrut' puo ? *, y' Ioz **j: r rl'"t; l .Boe3 {3'1;;:9"l r ut,puDroa 1lJ,l,i#r z',,n. 0 6 8 I ro(3,t .S9_6e .dd,1 ;
'AJArnS 'lor.
'S'n
Elsluourluoc uaunrlertulF
.N,!\oug
'('[oae
o to! uotsota lo
qdur8ouotr4l ,ailrrauuog atloT ,.X 'C .Jusa.rro
arBcgrsBJc rd aremro; ap esaaord .alrrnurej
0t TnfoJldv3 '\2960 016-007 '092 '<'lcg 'f .tuv rt ur ,,C4autoa? ulftnrFt to s1cadso 'uaaartr{ .d .f ..lrf .Nr^a]ic .f .,J r.g ,ossu auos Qooil yos-zgs 'o/. '4 '1oa3 :1 ,r '' 'Dpouo7 utarsam ut sa?ptt ,snnp-nl ..O .lA. .noSaly
' Eceql sa.r4d1rsreayn,,n.,"o'j:q, 2:]";t if1 ;A;X I's stl :uotdav salnT ravurl aqJ ,.9 ,O .NasoNg NoA '\6s6r)v9
'f \ ur 'opDuoJ u)orsaot -81 '!9 r( ur satnTna! lorC uoTlnttsatu6lp-aJl .HOSdn) 'O .ld. ..d .J .uONsAvuC
'(osor)
'tiz .( .rrs.f
(996I) 9II-Ior
,rg ,<\'loec .f )) ur
'[uv D ug 'DrotlD(I qtroN 'oarreoz-r6r oryoa-lctmnra atl u, satntoal saurluDar$ patDla"tpuD sulltunre ..S ,,$ONOuy lDrruar ul saqoy Torcol? auicotin1j puo .U ..-l .cu3suoH Lltttotzoctot Worpag oNosusoNv I
'196'( 'rrs .f
j(ss6-r)
IB9-rr9 o,"l 'sutyunlp to ur?uo oltJ ,'d, .3 .uouu1vu3 fV '(I96I) '6rZ '4 'lrs .f .urv ))ur,oltDtuo -99 If ura$am -qrnos ul sll1.t lo .actnos tleorpag ..4 .3 .uoxaavu3 '(-s?6I) 'g€ 'tt 'c'y'v sleuuv)) 0zI-61
utadDulDtp
Jo uotsraalp
plrDlJ
..Q.O
.NaSCNg
NOA
ap tello^zop InJartaU
.drt ,.f.,\ ,uo1ecuu4 776.9q6I 'sser4 ,t1ls.ra,r,ruif uolJJUrrd ,salDtS parlut1 a!1 . 1 1 , r , i r "Jb r"16 .{toutalnnj aUJ,..pu qos ,reu4 C:61"..g '(S96,t) .g2 ,<'foe1 .1 ,i t l t 6 t t ^ 'abD art uD "r J o _r u a r u d o l a f i p p u D a s n n ) , , 1 . , { \ , u s N N v J 'Ad ,t96I .{ro,\, *ag ,uoriu,1tr pue BZI_ treqeurg 't1o11 'a?y DI aqt plrD sraDDlJ ..3 ;-r:rulg .(z96l) .0gz '4.lrs .f .ruy, ur 66I_18I 'o)lralur. UttoN ul 1tt1dn pno1?ts.I ,:U .,ll ,cNvuuvl
' ur,Butnn"r 1
!;
rrrrr-;':rnu;1"""!;lr2',' auaxorslald .cNr^{g .t{ ,aNvEul/C .U .r!! ..,I .,1\ .NNOC (rqor)
;( 'uv )oq 'loa3 \ ul 'ttalaal V ,86-Et6^'Zl llng : a a o t n g J o a r D u l l r a u a r o $ 1 a l d] t D , I . . u f . . 9 . H . r H e r u l N ',89 \096r) 799-629 ' r ' l o a C ' f D u r . s a t o r qp a n u n l n ) r u o r q u o u t o a 8 n l sp t t o \ B utsuorslA aqt lo uotrctltssn1c aya ,'trq .1q ,uo.r.n-"xu1
'(6S6r)
. ) o S . l o a 3 ) r i r , n c t t t y il.r-trr utaqtnos puD unrsoa satDutp aualoFlald ..C .U .JNr1C ' d_u_! d 6gg6I .eupqrn ,ss-4 irour111 SIt '^lufl ,satIDT toarC. aqt to iBoToaS i.T .f .HcnoH Jo ' 8 S 6 1' r r r u J . 0 0 9 . I 9 9 . € : e r B a so o r a D t u o . o t u o t o J Z9 I 0S I 'DpnuoJ .v(vNrr3 ro .fJSSy ..roxC doyu lo lDlrDl, ( f S C _ r ;9 1 - 6 6 ' l t ' ( ' ^ o U ' 8 o e X i r u r 'sassaurtot_s_11 .3-.uurrvg pun a?n acr aqt to pua aql:.6 .rS6I .rtro,\ .tra,1 ,suog puu-.{e1r,11 €^9S ^^dd ..g .g .Jr.urg ur1o1 '.t8opaB auaro$tald puD 'oo . a r o u r l l e g , slDrrDIJ sard sur1do11suqol 00t^'ls6I "pl{l eqa ,o8arq uos to unlu auarorsla/d ..J ,5 ,uu.luv3 '(ss6I) '( lsrluatcg ue:rr 9It zot', -aruy )) ur 'arDlur.IJaq, pun apuolp uogrrJ ,'_\ .O ,ssv.rd ' t z I ' k a c u a r r st ^ -'(9!6I) 990I-I90I ursrtD drt Jo lroaqt I/ .N\oO .-l ..tr ..It .9_\r_r{I 'rl
'Eatrts_pa_1lun
,-iarrns ,"33tt ^'uuy r{1r ;9lt-,"tJ,1,"X1 .J,Nr.ruasrurrrr3 sButtoxs-'iroy,.J
att loat8 eql to
'('llng
'tuy
' trecuarcg t>ur'aBy or aqt rD, :f : :rt'" f.i.:it,. ;tfjr. I ", "y '('IoeC .f ,, ur ,sarntD'"o*rrrJfj"lr'r);':;ttJ"r"1n^" ( a s o t ) z s t s t I ' s ' ( c l r r r Y' ) u r 'tlttty.ttotruuV
t q t t o l ga q t u t a ? n a n a q J ' , 1 . U , J N r r C '0t "(.aeg .3oe3 > ur .oturcttpoS 60I-tB u:aqlnos ur uDul auaro$n14 rc! atuapmg !.C .C 6usruv3 '\6t6I) 'lrz ,(.!rs .f .rry D ur .orutoltlo3 sll-t6 ':run2J DtD|lDg rrtuDs Jb tsDor aUt Euoln ptal oas Jo saEuDqJ tuaJar F,uD aualotslald ap.I ,.g .f .NOSdll '(8t6I) .(.IIng 'tuy .cos .loae ) ur Otg-Ing-'69 'sutold toar1 eqtto auecolsrcld .lrirrr rS .H .g .Jussao3 '(0S6I)
s.ffi
Brscou, W., Woues and beaches, Doubleday and Co', New York, 1964, 260 pp. C . S . . I ^ " i h o d o f d r t r r i p t i a e s h o r ec l a s s i ' Arrxrxorn, northeast 'coast fication anil mapping os applied to ^the of TanganyEo, in rrAnnals A.A.G. 'r' 56,128140 (1966). Plaje, coriloane litorale D,tvrs W. M., The outline of Cape Cod, in < Geogra690-124 phical esays r, Ginn and Co., Boston, 41909). Reeditare 1954, Dover Publications, New York. JonNsox, D. W., W. G. Rnro, The form of Nantasket Beoch, Mass.. in rrJ. Geol. tr, 18, 162-189 (19f 0). Evexs, O. F., The classification and origin of beach cusps, in < J. Geol. t, 46, 615-627 (1938). Ev.lxs, O. F., The origin of spils, 6ars and related strucrures, in < J. Geol. r, 50, 846-865 (1942). TJ. 5., Vaues as a sand'transporting agent, Guxr, in < Am. J. Sci.,r, 2'11, LI7-123 (1943). Knuunnrx, V. C., Geologital aspectsof beach engineer' ing, Geol. Soc. Am., Berkey l'o1., pp. 195-223
(res0).
Zircrni, J, M., C. R. H.rvns, S. D. Turrr-n, Beach changes during storms on outer Cape Cod, Massac h u s i t t s . i n r ,J . G e o l . t , 6 7 , 3 t 8 - - 3 3 6 ( 1 9 5 9 ) . Brnn, E. C. F., ?Ae coastal barriers of East Gippsland, Australia, in < Geog. Jour. r, 127, 460-468 (1960)' Nrcsor-s, R. L., Characteristics of beachesformed in polar climates, in (, Arn. J' Sci. t>, 259, 694-708 ( le6l ). Znicr,rn, J. M., S. D. Turrr,n, Beach changes based on tlaily measurements of .four C'ape Cod beaches, i n < J . G e o l .r , 6 9 , 5 8 3 - 5 9 9 ( 1 9 6 1 ) . Tlmxnn, W. F., Reorientation of conuex sAores. in (1962). , 73, i02 -714 (1965). Dor,lx, R., Beach changes on the outer banks of North (1966). Carolina, in r, Annals, A.A.G. r, 56, 699-7ll Srnaxr,rn, A. N., Tidal cycle of changes in an equili' brium beach.Sandy Hook,l{"u J"t""r'. irr t J. Geol. r, (1966). 74, 247-268 Dor-aN. R., J. C. Fnnu, Crescentic landforms along the Atlantic Coast of the t-inited Stotes. in < Science r,
r 5 9 , b 2 7- 6 2 9 ( r 9 6 8 ) .
Ineule-barieri,
portile
PrrroN, R. S., Moriches Inlet: a problem in beath (L931)' euolution, in < Geog. Rev. r, 21, 627-632 C. 8.. The euolution of tidal inlets, in Hrrcrrcocx. ( Geog. Rev. r, 24. 653-654 (1934)' Russnr,i, R. J., H. V. Horve, Cheniers of southuestern Louisiana, in < Geog. Rev. r, 25, 449-- 461 (1935). A. D., Hurricane moili.fication of the offshore Howrnr, bar of Long lsland, New York' in < Geog. Rev. '>,
2 9 , 4 0 0 - 4 rs ( r 9 3 9 ) .
Zntctnn, J. M., Origin of the Sea Islanils of the south' eastern (Jni ed, Srotes, in < Geog. Rev,,>, 49, 222--
2 3 ?( 1 9 s 9 ) .
Hovr, J. H., Banier islanil formation, in < Geol. Soc. (196?). Am. Bull. r>, 78, ll25-1136
Juisox, J. T., Shore in t J. Geomorphology D, 2- 236- 250 (1939)' Eowrnos, A. B., Slorm-ioaue plutforms, in < J' Geomoroholosv t. 4. 223 -236 (1941). 5.. Eleuated strandlincs of Frobisher Bay" Wixc"io, Island, Canad'ian Arctic' in < Geog' Rev' rr, Bffin 41, 622-637 (rgsr). The changing leuel of the.seo, F.r.rnrnrocr, R.'W., in u Scientific American t>, 202- 69- 79 (I960)' C. S., ?he marine terraces of -Aruba, Ar,nxlxonn, Bonaire, and Curacao, Netherlanils Antilles, in , 54, 329-335
( l e64). MilNrvnr, W. G., H. J. War,rsn, Tropicalcyclones and coastal morphology in Mauritius, in t' Annals A.A.G. r>, 54, 582-596 (1964). Sucrsx, O. B.' g. S. Joux, The raised murine feotures of Kjoue Lanil, East Greenland, in r' Geog' Jour' >,
131,23s-247 (196s). 'morphological changes along t!: Sxn.lo, R. E., Recenl coast o.f West Pakistan, in ri Annals A A'G r' 57' ss0-56s(196?). Estuare, depozite de maree
Lt crn. J. 8.. A theory of euolution of lagoon.-deposits in t J. Geol n, 42' 561-' on shorelines of "meigeic", s84 (1934). Hrr,r-INcs, F., W'ot$ control, in < Soil Sci. r' 74, 2l'-33
(res2).
Zr).t*. i. J., Drainage and reclamation of lakes and of the Zuiderzee, ii <'Soil Sci' '>, 74, 75-89 (1952\' C., Mangroue snramps o.f the Pacifc^-co.!t',9{ Wisr, (1956)' Colomhi,a^irr riAnnals a.A.G. u, 46, 99-l2l Tuoursow, K., Origin and use of the, English- peat (1957)' /ens, in
(l e 6 s ) .
R., The det'elopment of d'rainage potterns Ppsrnoxc, on tidal marshes, in (, Stanford Univ' Publ' Geol' S c i e n c e sr , 1 0 , N o . 2 ' 1 9 6 5 , 8 7 P P . L a u r r , G . H . , s u b r e d ' . E s t u a r i e s -A m e r ' A s s n ' A d v a n cement of Science, Publication No' 83' Washington' 1967,757 pp. Recifi eoraligeni, atoli DaNa. J. D., Corals and coral islands, Dodtl and Mead' York. l8?4. 406 PP. \eu DanwrN, C., The structur; and distribution of coral ree/s, ed. III. Appleton and Co., Nerv York, 1898' 344 PP. M., The barren reef of Tagula, Neu Guinea, DlvIs,'fo. (1922)' in < Annals A.A'G. r, 12, 97-I5l
584 | Bibliografie
$
'9t '('f €oeS,t*uy ,ua,,g s6t-6tt uo^q17 aqt Jo saunp puos aqJ ..T 'f .H .ire,,.cvug "._.^.Jo!qI)"
^ r.rprrunwoi iciy .(StOt) ..rnlnsseole.rdnse 'ruv,) ur,ssao1 t0t-9 eA' t, 2.,' i:l',l1.i iiiirg : _'1T'f '(:'6r) "o .f .ruY ,) BvZ-gVZ 'tpz '(.Irs urssaol " .Nv^ug ,Dsdp snsraa pr"o1g",.j 1,1 '(016I) "tltto 0r-:I .99 .(.tln[ .*f.cof loag u urssaol La77or1rddtsstssrl4ltamiT ..i .g"."Tri."g
elauno
u!, stcnlttuaa u 1I): :,i;22i f:e'1J"i3^., # H "l?n
./.9 .(:rcea.f)) ur
'9e !('^eU 'FoeX I ur -.,outt!J ,rr[n;U]) i3l;!t! '..i .ir ;ir^ol' o u, sltos TntnqncitlV ""il::,:i1l '!i99I) vg-rs '98 .r .p .Foe3 ,>'u1 ,irr,1j ryro71 ^ ssaol aqt uo suory)atasqorueioY .:g .g':udoauvg Jo
Elg
'3oe3u ut .outq, ,r";,:];|uj)
'("orqt) tsL-LlL:gp'Tu.1i3 .1" u3 . sltot Surnn! '.1tuaut!o4 puo Bu4n1g..11:1 .iros*ol4 to '!, '( '[oee '(9e6I) .f ;r ,piip6r2 i"s1 tlz-rc?, '.y:yc!:iry_ ..3 :1 ."rry s.auoss p"t I .tuotl 'Iez t "l{n4 'asrtrg ""!-p"ti :rdeq a.rnqnct_rEy :::_ II-'s,tor 'S'n ) uI 'sutrorstsnppuo Sutnolqllos i.S .J .co?.rtrX .(t^eot) -91 .o.ilnu sst_6sI 'tuY 'cos 'IooC ur ,s?uoptoa ..g- iuecreuxcvrg )
Ineseol
pl:19 ,!l .-.C.V.vsl€uuy > u1,o1urcrt1oy JI?r:r:!
aqt u! puog .;y :g .^*'rr"rg '(996I) :i:IJ?4 ?Il"',l""oJ .sutto! 'll .( .llng .urv ..roqiloa-t t80l-Sl0l r ur -D u.:oll .:4'. g" auvrrg ! ID?' u asaq eaofo14J..'\996I) 'rL '<.pea : ::! .1',>--q ?:t,x 6rtilolu"3 90F-263 ." ".r"apo1 Tntndul to saunp io{cn-g. . ,6rr"o19 ru t
qrs.( .tcs.f .ruy))ur,t16t,;fy;l !^6-Z_ '""q,!!Fjl-^e"2',_11s .,,tt ,U;.fi ,eevd IllJ tsnp aqtr"Nvr.{.rvHJ 1 .'"[ .f:u'i,,
.-.^-'\_It6l).vrl ;0!t-'t^Z "res qis r,,.g,;*uc,ra^rxcorg"g 'uottoqap Iq snAold.to Sutnno\ aqJ '(ezot)
'-g! 'f )) ur^'D{sr, q"* ,'"#"9;o'lrlrtn;!rfr', .:: l?"a pun ul LEopuorqr ..fl:.1, .1i .rrrr^g iBolotldrcut
'rrrY D ur ." 'Lilaf,
aune
.:f?$li€g
:9-q^ s a s s a^4r o r d-,:-? -y'v
l n u o t t o p n t E a p - p u ol D u o l s o o a q l , . H , 1 6 . i " ! o g
S
.roec ; If"s^_-I.l"oso , "' ,",;:3f,ll;'E::,2r,;'"i .S .;q ;.trt .g .jr**o1 Jo saunp sauopo8lV 'sruuoN
urlugeq
-.grz '09 o ,r, ,.rrrrrr'\9jr9"tLr,t11 ^"t.c.\:.yslBuuy '.O ..S
saunp Jo EutpDrE pun ruaudop)d0
.rJ3\oA_rS
'Gs6I) i s r _ 6 r f i ; _ c f . n. 1 r g . 1 'rxy Dur ,a)oqs jgl..a,r1 unrouosaqrlo saunp '(6^S6I) 'ffrii-..f g 9 - i u . 1 o a 3 - . ,1r t t g f 1 9 u|nnd - ubqtnos to suotltnq aqJ-1.[ .11 Yrr"*rg
,0t-062 'gf,'r"I qrg .u.,"g-.1.
s.aa.I rDau uotsoro pu!1r1 ,.>l'.rfv,rug
stBuuy r ur usuorssarda ;* t::':)r'i .qd .-e9 .iI"S^".goS "tr6r ZLz . .ldag .S.n .pii** ,qi. Jo_nerrng ,-o.rnr1nr1.l8y r-q 'l ,ro.uf,.li ptos Inuar,ut lo ruauaao-arla :i . .g .luu,rrg
'!'lrs 'f;uy ,, ut'nDatDId :.9^0.9^'!gq suranDcl tuoa4s peuBqn-puln .paslrru:I "0",*l"U;I;rz .,f .il.s.JrxoJS '('IoeC 'f tt ur .salddtt prtd
,J'Jfn"t;t;:"8 ,,Butuot,a -.L..duyHS
Tsoe sunltruao au)io1sta14 ..d
'0g '('torC 'f , ur .uotrot-1, ,"*f:6r'rt), gSS- 8t: dutorciloJ' to Sur,CuoduozrD xpom pu1h ,.I..r,,r,dur.na1
-;1 2g3::^13--lrpuo 1'aas sdut.llamp :1,q.irirrrg ssao7.ddvl) .C^.C 'lzZ6I)lrot t8s-0r9 -6I 'r<',reg .Fo;O; ;; ,";!qJ "^ ssaol aqt Jb sanwat 1'onsnunluog ;.1 .I[ ."dir,-rg Jo
-10't/
aqt lo
II 'ITTOJIdY3
'\29-6I) gtt-su€ 'e9 '( '^au 'Foa3 ,>ur aurl FtuoloroJ !.[ .H .uE){rviil lo..cttsnpu1 '(osot) ' 6 , . " : 3 . 5 i y ' i l e u u y ts- tt, . . . 'Adoloqdtotu ..a^--..r " ur pun ruaudolaaoppty ..1 .g .suel1tr . 'snlrunotrf
.roec,,^ur -.g 'rsc-sr€ -Ege-.rgz .s9 .,,.,".Jtt.ulJ :gl.-l '.l,lotv_,lzuontnutnVutdny. ILlg-_uv-.roplo .{Fo1oa1 "tff9,t+'::,,"::J ,tgv:.tlv. ur 'tuatad.ola.lap ,.5' .f .-.u.r6 a.unp uo?1qt16 ,iil - . r q i l uC a J q :lrXrW '(ts6I) '(esot)
:irouo3
.s/aar 802-s6l'gl'<.(1qruo11 "*ur snadsopts{tns '.uf .:3 .j ..i ,or3 i:::::? ::'Piy.J:'qt 'g'v'v lusot/ U8-8E slEuuy Dur ,llota u'lsau ^( r_!: .tydotSoa? nuouota atla .g':g ,.rrra"rr1q :i::!!y, '89 '|('loe0 .1,,1 -ntlittsny lffgli.-I0t-Ott lo sJaatlotor auaro$tald puD tuaraY ,.-11.g :acoruaurvg
es,,u!^.pu!:,x ;\?:,91 f 'r:;}I :r' i|r" -: i.i :{ ul€osaunp ", " ulDrlrg " ,,1:g .cua"adctvl to uotloluauo
€ U ' F o ar3u t , a { S , r r r r ' : ; r ' ! 9 v " ^99!.Z " 8 t ' ( ' ^'srcrusurvJ 'Jr"' ..tr .u :.r :r,urnrra; '(8t6I) .J::l:,"y:F '69. .( 'ury .aog ,1oa3
'rit '<
.'"o1".:o'a3 ess-ez9 , ,, '::'t?F-.:l: apls Utnos uo 'rorloito! t4pu,s 'puDlnsnDg {" "r1t jr,rurg ,.; :1Puo to fua tuauuo aqJ 'ury .cos'loecDur ,"r;llrry]; "1-z'lo.-ntrttr
p-8-l_6I uD uoddro
to
saunp puos- 1o1so63 .:g .g
"it,
1rcrlcry ,, ut.::!s,o_r,v JJ;:f lo stlsodap
5t;99rr1" '(IS6I) 9S-8r '2JJ "<'r'rno1:3o;' ' ur '.i:?:t_( ut suotloiroj p"rs ..v .g ."ion"ig '(St6l) .u_r.aqtnos f-q'-I-6t '9t '(..rag .Eoafl ur'..F.,i urdrsd.n arl, u, Laoloqdnut ptunq pu" Itq" :g irg-iooo3 '1g 'o 'aoax r ut ..trtunor "rag "r"::Jy!l^)..-t\z-977
098-ss-q , IIng auitoiqng .O ; :^rir^g !".:!!S-_{" .e8o1oa? '(9t6 ' t t a . " . t J s . l . u r r -o u r t) l6L-7LL ,'sasdvroclLY uV :. L-.H.sNUvaJS J)dt-1otot to uorrotBarut '(otot) ar-ot '-c6 '('rnof . a - - _ t:!-,or!Dunf ,suaurS s.tocp,ot aqj.,f-.1 .::ql '0tlo .3oa3 o urinouol. ,\919.r),rod 'lD^oV .997,-6Lz .',,'.teg ,saopost1od pun s.(nt ,Vl ..t .I, .suasrs -__ . ut 'llorD
.1i^"2oLiry:ii-;;n;q""-{,J:"*;ls**1";::;, r':"t!"':;;i :q9_-:^ iill :soec,)ur,,5""s.,,,,,os\t
uasapPUDpuosumo1q r.lts.eqd r{J ..y'.d:aroNc.o* ' ( o t 6tol ) s r r - t l I r e p . < : l o e 3. 1 u " uortnt{rssnpaa1wruir ,.V :l yi^:r-l"p Jb {,oJ"rru (6t6I) st6l-bt6r '09.'( .lFg .u+i ."og .fo"O , ,g 'sDsuDX unrsa.nut a1t,4c aunp puog ..r1:g'.1i.r.r^g
paroTcossD.puD .sudurg spuDlslptot arlj..y:1 :i::r-"_! '\626I) qLE-ZqZ,f ,<.rno1 .Foa3 , il,g'rg'urrrig I jsuear,g tDat1 aut pu1""u:?l puolsuaanl oqJ .:s L 'oo '946! '6 '<,'Iq.d .aog 969 lercadg '5oae 'trty t>ur ,utegqotd laar loror irti ;.W .r( .srnoq
. J. Geol. t, 59. 399-401 (1951). Tnonp. J. gr aI-1rr, llap of Pleistocenc eolian deposits of the lJnited'States,-Aiaska ond parts of-Canada, S c a r a l : 2 . 5 0 0 . 0 0 0 . i n < rG e o l . S o c . A m . i r , N e w Y o r k
(les2).
P6;6, f. L., Origin of the upland' silt near Fairbanks, Alaska. in t Giol. Soc. Am. Bull. r, 66, 699-724 'R. \-., Glacial and Pleistocene geology, John Fr,irr. Wiley and Sons, New York, 1957, ?33 PP.Lnwrs,- P. F., Linear topography in the southreestern Palouse, Washington-()r"gon, i" t Annals A'A'G' ir'
(r e s s ) .
50.98-ilr (r960).
Lucx, A. L., Th; origin and. soarces o;fJoess'University of Nebraska Studies, Ner series ltio. 26' 1962' 105 pp.
CAPITOLUT,
32
Clasificarea gi descrierea formelor
de relief
Powor-r,, J. W. gI ^L"l:r., The physiography of the United S l a t e s "A m e r i c a n B o o k C o . , N e w ' Y o r k , 1 8 9 6 , 3 4 5 p p . M., Physiographic ditisions of the \. FrxNnrtrx, [Jnited States. in < Annals -{..\.G' ,r- ]8, 261-353 ( l92B). Fnxxnnrax" N. 1I., Physlography of the Western Uni,ed Srares, N'IcGrarv-Hill Book Co', Nerv York' l93l' 534 pp. E. R., I)roln age patterns and their signiZrnxrrz, ficance.in t J. Geol, ,t, 40, 498-521 (1932). N. lI., Physiographl of the Enstern United Fnrnnn-rx. York. 1938 States, McGrar'-IIili Book Co.. \e* 69I pp. -{rrvoo'o, \f,'. W., The physiographic pro.^inces of North America. Ginn and Co'. Boston, 1940' 536 pp' Srnlur,nn, '\. N.. Geornorphit ttrminologv and rlassi' r. 54, 32-42 Jication o,f landmusses, r'n < J. Geol. ( I 946). K r N c , I - . C . . S o u r h A f r i c a n s c e n P r y .O l i v e r a n d B o 1 ' d ' Edinburgh, 195r, 379 PP. TnonNsunr-. W. D.. Rcgional geomorphology of the Linited Stutes, Joltn S'ile'r and Sons. New York, 1965, 609 pp. C. Ti.. Physiog,raphv of the United Slates. Huxr. W. H. Freemai atd Co.. San Francisco. 196?' 480 pp. Cimpiile de Eelf D,r.r'rs. W. 11.. The rlerelopment o.f certain English rilcrs" in u Geos. .I. ,r"5" l2? ' 146 (189.5). Dr.vrs \\'. lt.. The -\eine" the Xleuse anil the \Ioselle' Geographical essavs. GiIrn and Co', Boston. I909, Reeditare 1954. Dover Publ.. Nerv pp.--;df-0t6. York. fhvrs. W. M., Handbook of nothern tr'rante, Harvard L-lniv. Press. Cambridge" IIa-'s'" 1918" 174 pp. Cr.Br,a.rtr. I.l. F.. ?'Ae Black BeIt of Alabama' in
468. Sroxns, G. A., Lumbering and uestern Louisiana cul' tural landscapes, in t Annals A.A.G. t, 47, 250-266
( l e s ?) .
LrNons, K. K., Pelroleum geology, ed. II, John Wiley and Sons, New York, 1959, 443 PP. Pnrxcr, H. C., Parhlanil in the Chiherns, in < Geog' (1959)' Rev. r. 49, l8-31 Sistemul de goluri subterane, carstul C, H., The homes of blinilfshes, in < Geog. Erenxurxlt, (f917). Rev.,>, 4, 17f-l82 SrNonns, E. Nl.. The cycle of erosion in a karst region 593 -604 i n < rG e o g . R e v . , > , l l , (dupd Coijic) ( le2 l). Lnr" W. T." Carlsbad cauern, NelauMexico, in l Scien(1925). tific Monthly tr, 21, 186-190 Losncr, A. K., Tle geology and physiography of the Geol' Park, in r' Ky' Mammoth Caae Nitioinl Survey r, 6th ser., 31, 327-399 (1929). Drvrs" v. M., Origin of limestone cauernsl in t' Geol. Soc. Am. Bull. rr, 41, 475-628 (1930). Tnonp, J., The asymmety of the - Pepino Hi,lls> of Puerto Rico in relation to thl trade Ioinds, in I J. Geol' r,
42" s37-545 (1934).
Drcxnx, S. N., Kantuclcy karstland'scapes, in t .I' Geol' 'r, 43,708-728 (193s). Bnrrz, J. lI'.. Caaesof the Galenaformation, in t J.Geol r>,
46- 828-84r (1938).
H. A., The texture of karst topography Mr:-rnnorr, in Cuba and Puer,o Rico, in r, J. Geomorphology '>'
r . 2 7 9 - 2 9 5( 1 9 3 8 ) .
B n n t z . J . H . , V a d o s e a n d p h r e a t i c . f e a t u r e so f l i m e s ' o n e calprns. in u J. Geol t, 'tt- 67-t- 8l | (I943) Bnrrz" J. H.^ Carlsbud Cauerns anil o,her caues of the Guadalupe bloch, New Mexico, in < J. GeoI r. 57' (1949). 41i-163 interpretation of Floridan karst, Jono,ln. R. H., ln i n r J . G e o l .r . 5 8 . 2 6 I - 2 6 8 ( 1 9 5 0 ) . S w n n r r N c , I I . M . , E r o s i o n c y c l e sa n d l i m e s t o n ec a t e r n s in the Ingleborough District in < Geog. Jour' rr, -15, 63 ?B 0950). Bnrrz, J. H.. A solution caue in g,vpsum, in < J' Ceol' r,
60. 219-283 (r9;2).
Bnrrz, J. H., Genetic relations of caues to peneplains anil big springs in the Ozarks, in <'Am. .I' Sci' '>'
2 s 1 ,1 - 2 4 ( 1 9 s 3 ) .
D o n n n . A . H . ; D . R . H o v , K a r s t l a n d s c a p e so f C u b a , Puerto Rico. and Jamaica, in <'Scientific Monthly tr'
8r, l?8-r87 (19s7).
Srn'nntrxe. M. t{." ?lre Aarstlands qf Jamalca, in , 131'
34- s6 (1965).
Lavlr,r,r, P., So-e aspects qf linear karsi depression ilex"Iop^"nts in south cental Kentucky, in < Annals A.A.G. '>, 57, 49-71 (1967). Structuri
tabulare
history of the Grand Canyon C. E.. Tertiart'-SurveyDtrrrox, Monograph 2, 1882, ilistrict, U.S. Geol. 264 pp.
586 I Bibliografie
_r
sar1n7 qroluroly aqt ut Surqno! slrolg ''tr1^'0 'NosNHof 'g '('O'y'v '(etOt) sl€uuy r ur'uodo1' ut tS-St 'S 'oNIHSnJ slrTrrrunola ipolq puo sutnld lotsooS "I[ '{ro,\. ^{aN ''lqnd re^og 't96I arslrpeetl '1LL-17,L 'dd '606I luolsog "'oJ pun uurS 's{usse 1uc1qde.r8oe3 'l[ 'srAvCI 'ulsDg ,Darg aqt to sa8uUt ulDturToru "I^tr alrrnlsroq ;ri 111uyap a1;.rnd;1
'(ssot) rest
'Bpt '( e:)uelrs t> ur 'alonbqttoa UpDIV -gLgl F96t aq, qnol patolJosso uouDruloJap tTuopatr "3 'us}ldY'Id '(9€6I utp rerirpe 1e grursceg) 'dd ZZZ !996I 'uopuoT pue r{ror "H 'N "xrsH ^foN ''oJ 'Iqnd reuJEH 'salonblyng 'trt '( aruarrq t '(t96I) 90?I- 66t'I '.{JoINsg ''H ur osrustuoHJau aJrnos eqnnbqlng
'(zqot)
, 'llnfl D u! 'a9 '( 'urY 'cos 0BI-€9I lEil;oloulslas ' a 1 o1 uaBqeg to alonb ' L I ' D u D r u o W pn?ny "6961 'rrirv ri '1 '1 'curxlrultr -quoa aqt to satnwai crBogoag 'dd 68S6I 'ocslcuurd u€q "oO puE ueru Bgt - e e r C ' H ' 7 9 ' , t 8 o g o u s r c s , C n r u a u t a 1 g' d ' l ' u s J H J r l I
'(sso r)
'[Z[ '<'tr.of 'Foa3 rr rr!'096t to aqnnbquoa t0t-062 'ouv_ttr-No(tNr)I tuossV toat? aqt Jb rltotutattV "t '(SSOt) '6tI '( 'rnof 'Boe3 ir ur Zgt-69I '096t a\J ''d '(nvlfi-NoacNry eqonbqtna urossv to !eelnE^tlll\i "'o] 'lqnd 'dd geZ 'lt6I "rsll[ ecnrg eqJ 'saqnnb qlaoa aql uaUA ''9.'I' 'sNv,,r lslvl\I 'dd ttt 'JoS 'loaC tt ur"'qrtDa 'aadg 'I?6I '( "reury 7g .rade4 'jI 'l ' 'cussNtrrnC 'usrHcru aqt lo ttrcrtasras fl 'dd !0t6I '{ro1 r\aN ZOZ ' r p n a ' p p o 0 3ut7qua4 tno ''f 'ncur1 "o) pue p€eni '( 'IorC 'f t uropotau '(SSOI) fOf-O69't, "'gC alstyd yo1 tuDsDald ut 916I to Surqnot a8untursog "tr{i '(SeOt) ' 9 2 ' < ,' . r a g ' 3 o a 3 , r u g Oet-97,I 'N 'xostl 'uovng1ltstp aqnnbqtna to dou mau y "H
'(ts6I)
II
r
'rz '('^aE
'srlvg '3oa3 rr ur'aqnnbqttoa qtoag 3uo.7 aHJ ''trN 71tr elarnurarlnc ;6 og11eg
'Qrot) zz I
'gr1 '<\'lrs 'f -oloddy aq, ul
'ury )) ur 'otuoaT(suua4 to sunrqt salpnts cttldtouoaS 'so 'd 'sNilxrag '(St0t) ge*St '99 '('llng 'urY 'tos 'loee 'f uI 'otuoal.tsuua{ to suottlcoloddy pappf aqt ut 'y 'ugrnvu.r,g tuaudoldoap unatgs Jb sasatpod,tll "5 '(6t6I) 9StI '( 'llng 'uv 'cos 'looC r uI'sunlqrolDddY -tZtI'09 uraqlnos aq, uI uolrnloin aEnulnro "'(I 'H 'Nosdr\IoHJ '62 '4'aeg '3oa3 , lur'u.Duulcul) ol '(e SOt) SgS-t gg uotBurrlsora :nDaNId puD sulatunolg uorywlnddy '''I'I' 'HcrU f)rrual aW ]b uotltas sson a{a-s,pttq V
'zt9
'de3 'dd '696I '{ro1 ^taN ''oJ Iet 'y ':rossoT '.t?o1ot1dtouoa1 "I {oog llrH-^\Etjctrg 'urY,) wy '(eSOt) '9€6 '
'dd 'IIAX
'(ssor )
' l c s ' [ ' u Y ) )u r ' a ? o u t o t p u o r t l t o y o d d y lg-IZ'7ff'( 'H 'rJoHusrsl{ '/il, 'S 'astsfi'ro sur?rto aqJ "y to ' B t ' < \d 1 q r u o t r 4c1S r l u e I r S ) ) u I ' s u r D , '(tgOt) Sgt-OZI -unout qBnon11.sionalo? lnx snJu rnH ''(f 'NosNno[
I
--
a
*--
1:drE
'gI '( 'lD".J 'f D u 'oluDa1,Csuua4 tSZ-BZZ aqJ "J. 'U 'NraussmyuJ untqtopddv spyot Touuat to '{ro^ ael\r ''Iqnd re^oq 'Fg6I orullpae5 't8p_-gl? 'dd '606t 'uolsofl ''o3 pue uurg '< ug onruoap.tsuuall s,{ayna puo s)ar11 a1tJ, ''IN'lN 'srlvq to '(906I) "8t '( 'Iln[I 'ros 'boae 'Iuy )) ur ta9-t69 'srlYg ootrtly rsoututaqtnos to sulotunotil aq,L "lN',4[ ' ? o e 3 'I '( qderSouotrq 'cog '(SOet) ZOZ-O9I osrrrrl1 'lBN )) ui 'suouqtoloddy u)oqllou a\J "9, '(OtOt)
elalnc rJnlcnJls ET TNTOJIdY)
'zv9 '6t6I '{ro1 ^reN ''o3 t€l 'V 'xrasoT '.} iSoloqdrouoa1 {oog llrl{-:wr?t3t1f ' 9 2 6 I '617 oIIoJ '.{a^rns 'Iooc 'serv(l 's ''H 'N '-{oruv0 's'n 'sillH slrolg larrua) 'IgZ't6gt '€-II r eslred ''1dag 'uuy qrgl LSI'dd 'oPDrolo) 'S'n 'nuoztr7 oda,r.rng 'lorl Puo Uotn atl., ' ,11 'J (ssolrS ulurunou )lqtllo)rnl lo sdnofi 'dd '6991 '(11aHo4) 99S uor5ag 'rtrq .(1eog {a..r,.rng 'loo3 pue '3oe3 '5 11 (sntg rlrnlg aqt 'd 'r\i\ixf rS. "II NoJ,rs\to .ri3o7oa3 '86-gT 'dd 'ltgt '(11ano4) uor8all 'ryq d1co11 ,(arrns 'loa3 plru 'IoaC 'q'll 'sulnlunoN ,Cnag aqt lo ,C8oyoaBar1t uo uodag "11 'O 'rusarrC -909
'dd ',{\
'de1
'dd
Irnuop
ur BrnlJnrls
'tdi?g '(ssot) 819 v sleuuY D q tos 'stsD? anqtnx aq, tD sluto.lPuol |rasr(J "lN ')I 'usz.Lira 'f9 '(€96r) 899-9tS '( 'C'y'y slEuuv r ur 'sulold tnat] lt4ua) aqt Jo ynd o ut srutotpun1 to srs,epun uy ''9, 'rrxs,rlszurYz '09 '( '(096I) ggI-6tI C'Y'Y sleuuY ), utnDatDld oporoloJ aqt uo sdtnts n$ant Jo 't8oyot1dnut eqt uodn salorur1:tauilorsbld to atuanlfut aUI "9,',tusNrrY '69 '('llng 'uY 'cos 'loaC D '(eSOt) eOOt- 916 ur'orotID(I qtnoQ'tuaunuol[ Inuoll0\i spuDlPu(I ut sutolpuo\ puo sassatottl lDuolsot'tr "g ')I 'HJrI{S '(9S6I) 90l-t69 'FgZ 'n 'rrs 'f 'ruV r ur 'sadols P u D I p D qt o t o a 4 a t 'S 'ninlrucs aqr uo qsltnulot pun daau to apt aqa "Y '99 '( 'Q'Y
'( 'O
'9p '(996r) 0ra L6r
ruaBn v'V sluuuv r rtt'Suturur 1no.tlo ,;Tduoxa aql : 'uuso[ ',\as\rrrs-13 T "Y loctao\oqdnuoaB n su il"Jt ' ( ' l r s ' f 'fga '(S961) ' uI 'sa,Drs 09"-S9 llY 'S-\iOOX pattu a uadrsamqrnos aqt u1 lDa)bt /Jll:) " cI 'lt '' .\aU 'torC ) '(flOt) egq BIg ar 'puDlJarul! uotz aW Jo aruDsslouuorav "U 'ssAI '209 -69p 'dd ''1IX 'del 'dd ttl '6t6I 'Iro,\ !\a_\ "oJ 'y 'if,sso'I '.{Sologdtouoa.j "\ {oog 1rH-^rer3c;q '!:a '('AaU '(SSOt) tBZ ijA 'Foa3 r ur 'olqo "H 3 'HrILuS Jo t tlat atttolat ,VJ
'(oeor )
'0t '('^eU 'ioa3, uraiDrotratotd uaPY BVg-LT,g 'tnluorTpog aqt to saldoad puD PUDI "_\\ 'U 'srrd '" '(926I) D 9Id-:91 .'.91 I Y Y s' _l [E u'usY YvH u. 'rouqDq slq puD rana.nP-J|lP aqJ 'H ',rr '(f i6I ) 96I-jiI '<'reg '9oa3 n ur 'opDrolo) aq DIJ aql 1 b u o . i u o l P'U s,rssourg q?nonp aSo.iot tnoq F- '3uool{ f U "f 'if 'r '.rag ;oa1 " uropDrolo) '(tZOt) fOg-f8t '!sT a\J "L -tf, Jo sDsau ' Iuorour Pt1D ortxall ' ( 1.,ia-v '. 16I) s l E u u Y D ur Y Y 0(lI S6 C '-s, 'ooo.rrJt 'apn/7 osall aqt .ipnts ttqdotSoai F- ".\\ 1b
.r**.-
FsnrxnMax. N. M., Pfrysjography of the Western IJnited States,McGraw-Hill Book- Co., New york, 1931, 691 pp. Pp. 326-395. Trer,r, E. O., H. E. Tr,lr,n, A physiographicalmap of ^ TgTgaTfik Territory, in ,, ieogl Rev. ,r, 2J, 402-413 (1933). Wrr,r,rs,8., San Andreas Rift, Califurnio, in < J. Geol.r, 46, 793-827 (1938). Joursso-lr,D, Fauh scarps and fauh-line scorps, in (rcW\. _ riJ. Geomorphology,,.2, nq-nl LoBEcK. A. K.. Geomorphology. \tcGraw_iTill Book C^o.,New York, 1939,?Bl pp. Cap. XVI, pp. 543_ 580. Sn,mr, R. P., Basin-range structure of the Ruby-Easr Humboldt Range.northiasternNeuadi, in < Geoi. Soc. Am. Bull.,r. 50. 881- 920 0939). Drxrv. F., Geomorph_ic deuelopment of the Shire VaIIey. Nyasaland. in r J. Geomorphology ,t. 4, 97- 116 (1941). Gmoxrn, L. 5., The Hurricanefauh in sourhuestern Utuh ond northwesternArizoni, in < Am. J. Sci. ,r, 239. 241-260 (1941). Srn.lnr,rn, A. N., Geomorphologyond s,rucrureof the West Kaibabfauh zoneanrl Kiibab plateau.Arizona, in u Geol. Soe. Am. Bull. r, 6I, i17-757 (lg4gr. Corrox, C. A., Tectonic scorpsond fauh ualt)ys, in r Geol. Soe, Am. Bull. r, 6I', ltt _iSl ttgSol. Corror, C. L., Tectonicrelief: with illust'rations from New .Zealond, in < Geog.-Jour.,>, Ilg, 213-222
crystalline terrane, Grandfather Mountain area, Norrh Carolina, in < Geol. Soc. Am. Bdl.t, ZZ. 975-.9g6 (1e66). Yulcanii
Arwooo, W. W., Red mountain: a dissectedoolcanic cone,in , 72, Vrr,r,reus, H., Crater Lake, the srory of its origin, 9i1co._^Cglrf9ynin, Univ. of California Press,Berkeley and Los Ange"les, sl-68 (1961). 1 9 4 1 ,9 7 r r p . Do:rarn. F. Anatysis o/ Basin-Range structure, _A..south-cent,ral Orygon. in n Geol. Soc. Am. Bull. ,r, Srr,rnxs. H.- T.. G. A. iVl,rcooNALD,Gcolosy and ground-u'aterresourcesof the island of Maui. Fiawaii, 73. 1-t6 0962\. qull. - 7_. Div. of Hydiography, Terr. of Hawaii, Wnrtrow, J. 5.. fhe landformsof the central RuwenHonolulu. 1942. 344 pp. z.or,i,east Africa, in r,Geog. joo". o, IJZ, g2-.42 (r966). Corrox, C. A., Volcanoei as landscape/orns, Whit_ combe and Tombs, 1944, 416 pp.Jlccan, T. A., Volcanoesdeclari' rear, paradise of CAPITOLUL 34 -_ the Pacific, Honolulu, 1945, 166 pp. Nrcuor,s,_R.L., McCartys basahflow, Valencia County, Maee cristaline Ei structuri complexe Ne:au ilIexico in < Geoi. Soc. Am. Bull. r. SZ. 1049r086 (1946). D,r-vIs. W. M.. Physical geography of southern New Lnq,and. rn ( L\at. Geog. Soc. Monograph,r. 1, Wtrr,raus. H., The floor of Crater Lake, in < Am. J. S e i . , r ,2 5 9 , 8 l - 8 3 ( 1 9 6 1 ) . 269-304 (1896). Drvrs,,W. M., Colorado Front Range,in
_{
elduIr.l cal rrnrols ep gc nrlsarel JrlauBeur tl€ rrnrolq ap d-lJ 66.1Edtrloe gcradnr3 191, rercelF crr3 g66 crBolorprq 6Zt eunrzore ap NIJIJ gg1 1e:rrdorl gg1 1u:rrdo.r1er1xa ItI uolJrS rloourq] I8I't9I grlrlaulurxll €lJrl] t6€ tgtt Erruerlnl p€nua3 i.ts gflZ IBFl^al 'S8Z ruorzorrraJ 066 lg erBururlllr ep ,9 rrlrrB 19
puuoru
gieeq8
ep colg 00€ PraJsorg 'glt E U B ] I E Sa p 8Zt ernpgd ep tI€'SIt Ut€'SIt (9lueut;; er6rfed aP 'glt lre6aP aP tt€ glt '00€ Eroqorg g6g erFololeurlcorg 00€ nlttrorg ',gZZ "LZZ 'ZZZ 'lIT rlrplq 67,2 '9[[ ruolBr tzu 1ul'llg 96 (-lnprosdrle) lesseg 6tI (-BrBrs) lroJnaafl l9t JIuBero uIzE[J gtt rlEzEg 'ttt lllolEg 6t9 I0g Eue)rEg sgI Ez[{crrEg t Is "26t, PuelpBg Ulf
JI1JJP1II€ JJl}r)
rrrJly trel arietper ap 1gg paruaBo:o qJnlue.l g0ti Filluuots 11.1 eunrsord ap 611 arf;a.ltro,r ap SInlr3 IZI (-prnruradural ;p e:e.rs)sntsle'1 Sll eriBrp€rrp 911 alicarpe ap 9'lI'9Il clue:) 0ct aunqrF) 931 grgr;ads 9l I EIr{rtdacrad gg1 aru.rodera ep ErualBI 691 errdol ap ptualul ErnplE:) 991 Pfueq8 aP PPBrse') '11 agerBolre3 69 1.1c erqer8rlurls prtu:ldu3 rnlnu E tlt 163 dunr ul pde nrtued 16; arfurllqul ap alelrlede3 9Lt urloBS 6ct rrrrBrrrqns uoru€3 I6t rerBu ap IEUES r g1 p.rrr;e1B gto1e3 6IZ E6IIEI) 9t9 praplEl) IBZ erEzrllE) 09t rEJIe3 BZt (Euerus '.1) ap Eror{orq uFurleuS tll
629 qlEullrlluE greluolng llI rllurng ttl aunls -a.rd g11r:ur ap lerrdorltlns nrrg tsl lErsn ap €sI areu eP pzlrg 8Li luEztrg 60t eprorrg 8it errerg SIf lls9rFd iErg OOI PJOg
1 9 ( 1 1 l r P q )r a l e f a r 69 alteuFeur 69 lBrF^ape 6S lnuIZY I9€ grulnsur errnJr€ eP ExY tII erornY
lgt
96t IorY sOI lrlsorrl EreJSoutY I I ertllouorlsv l9t elElozr arruErln^ rolrJnlnrs alB alBrnlJe{
t!rv
I9€ erzeprY 669 reneds InlBerV TQI lr6nqrY IOt rroqrY 16 naSody 'zzz puBrelqns ?0t "l8t
zuz Ios urp
utz EcIlBe{ 90t ?uErzelrE edY LZ9 lBurprluY tFI uBrreqrs py1 relod ct'I uerre.rEq ffI uErP€uB3 ctI rolerozY JB LtI "9lI uolcrcrluY I9€ llrpll{uv grt lrzapuY t99 ElEuolsueulrprq EZIIBUY lB BurualBuY 19 crdo.rl tg Jereprs uY t8t 9lue^casul t88 9lue.{resuoJ t8t uerel ap erEJeunlv z6t rnlnlr €rqlv ZZI OPSqIY ,ggl .991 F.raqsry ZLV 77y elr-pefiy 99 NIIEJY z6g !a!qlE BerrrrsurpY 'I8f aunlzBrqY t6t g9y erielqy
Frnltou
ap ^Ilcalas
arIpuI
de formalie 300, 323 Clasificarea climelor 203 formelor de relief 366 solurilor 285, 295 ldrmurilor 48,tr Climatologie 1l Climax 312 Climn 115 alpinn 216, 266 de caloti glaciari 216. 26,+ continentalS -subarctiei 215, 259 continental5 urnedi 215, 25.5 de depert a coastelor de vest 214, 243 de deqert si de stepi de la latitudini medii 21.5, 252 de desert tropical gi de s t e p n 2 1 4 , ,2 3 9 ecuatoriald umeda 214, :3,1 litorali cu alizee 2ld.23B rnaritimi de coasti vesticd
2r5,250 maritimi subarctici 216, 262 mediteraneani 215,251 subtropicali umedi 214, 218 tropicald umedi-uscatri 27.1, 24,1 de tundri ?16, 263 Clisuri 529 Coeficient de arie 450 de bifurcagie 11,.tr.4.15" .tr16 de formi (r'. geometritr albiei) 392 ,1.tr5. .tlfi de lungime de ofilire 22? de panti ,1.52,15.1. de regresie 556 Con de dejecgie 122^ ,[23 de depresiune (r'. ape subterane) 408 de grohotig 371, 3U.; de scorii 542 C o n d e r r s a r e1 6 8 Configuralie rectarrgulari 512, 529 Conglomerat 348 Conjurrclie 92 Corrsecvent(curs-) 5l{}, 528 Consistenfa frunzei 30d Con-ctanti solari I17, 118 Corrtinent 357 Contorsiunea ariilor 30 Contracurent ecuatorial 160 de spllare (v. actiunea valurilor) 478 Coordonate geograli{re 59 in plan 60 sferice 60 Coraziune 497 Coroziune 412,
plutonic 343 Coq vulcanic 542 Crater-pu1 (v. dorn de lavn) 550 Creasti fumegind (v. dune) 502 Creep 380 Crepu,.cul 75 astronomic 76 clvr | / t) rnaritim T6 Culrne anticlinali .527 morroclinali 529 in zigzag 529 Curetttul Benguelei 162 Californiei I62 Canarelor 162 Caraibilor (v. Gulf Stream) 160 'ircumpolar antarctic I63 cuatorial 160 le efilare (v. apb {'reaticn) 233 |loridei (v. Gulf Stream) 160 Croenlandei 162 Ilumboldt (v. peruarr) 162 japonez (v. Kuroshio) 160 jet I 52 Karnceatka 162 l{ uroshio I 60 Labradorului 162 litoral .180 de naree l0l, .183 nord-atlantic 162 peruan (r.. Humboldt) 162 tidal 4Ujj de turbiditate 359 Curgere norcrioasi 383 de lavri 3-15' Crrrs despletit 422 Custurri 461 Cute 353.52? Cutrernur 532 Cuverturi eluvial-dehn'ialir 341 superficialii tran,qportatd 3.tr2 Cvadratrrrir 92
Debit 393 I)eclinalia Lunii 91 relelei (hnrlii) 6I Soarelui 69 Deferlare 4?8 I)efla1ie 497 Delti tr25 arcuit:r,tr25 digitate 426 estuarirri 426 triunghiulari 426 gtacrara +/J Densitate de drenaj 451 Deplasare in nrasi 372, 379 Depozit glaciar '171
vinturilor de vest 160 Descircarea naturali a apei subterane 409 l)escuamare 373 Desfacere pe fisurile preexistente J / J
Desilicifiere 281 f)eqert cu creste longitudinale 504 Degert (hiohore de-) 323, 334 arctic pietros 323, 335 uscat 323, 334 Dezagregare granulari 3?3 Difuziunea Rayleigh 121 Dinamica vesetaliei 312 Diorit 34,1. l)ireclia pe glob 50. 53 geologici 352 Discontinuitatea Mohorovicic 356 l)istribu[ia vitezei apei in albie 393 I)ivergenti l8 Dolinri 520 Dolomit 350 l)om de exfoliere 375 d e l a v d 5 . X 2 ,5 5 0 munto,c 52.1, salifer 515 l)omeniu de vizibilitate l9 Dornveld (v. biohori de savani) 328 f)orsali medio-oceanici 359 anticiclonici 152 Draperie carstici 521 I)renaj dendritic 5lti f)rumlirr 474 Durata ciclului vital (v. r-egetalie) 303 zilelor pe glob 84 I)uni 501 in lbrmA cle ac de pdr 50,1 litorald de deflagie ,503 longitr.dinali 5C4 parabolica 503 pirarnidala 506 in form:i de sabie 506 -stelati 506 trans\.ersali 502 Dunit 356 Dyke 550
Echilibru hidric 117 termic 116 Echinocliu 67,72 de primdvard 67 de toamni 67 Lckert I\' (proieclia-) 48 Eclipsi lunard 92 -.olari 92 Ecologie vegetali 300 Ecosistem 300
590 ] Indice selectiv de nogiuni
-rE
1p (-urfaerord) lraqureT c6p uooBoT ta9 1![0rET , G g t gLt rurrelF rr;7 ';rsu1e'r) urddo) 802 (Erlrsrurp 699 rllraqulrY IZI (-E.rnferadual ep erucs) urrlay gLV'ZLr prrEllap glr Erusx BLf orEser ep ler
I
g g g ( a r 3 o 1 o e B' . r ) a r e u r l : r r r 1 6 1 p a r s u a d s n su r p u n J a p uIt T,L lnlnu ErnlEJrgJuI gsl .ls I rnlnlE^ gg rnlaJeos aaurrilguT
911 p1a1doz1 g8I Frarqozl ttI 9rEqozl .a) 6;y (rolrlerce18 uzner gcrSolo;.rou-re1os ezalodl BreJsouoI IZI.III 96I relod ree ep erzB,\ul 6Zg Jeller ap eunrsre^ul 00t ellepunul '^) rBunl 96 (aerBu [B^raluJ 'r) ggt (ere8rn)s arfdacrelul '99I piraq8 ep p1nsu1 99I .gII arfelosul 6II 1gg erierrlgul 9pg arlr;edurnarrJ Inleul 96 raer€rr E puJnrp atellle8eul UII el€llptun-FrnlBraduet sJrpuJ zOt rrnqral gtz slrrrnH 99I ltroluunH 19I PINH 'gVV 'ttt
tgfr ,z9r
( - l r 1 l e 1 r 8 e 1 )u o 1 l o 1 1 tts lsroH 6gt uroH fOI.90I EraJsouroH Y7g poqSog ,g6t;erBorprll L6t ,61 erBolorprll Lgt "ZZZ .g0t greJsoraleH tOI '.f 't p.roy,{eg SZ (-lnprosdrle) lIt reliElaFa^ 69 gcgerEodol gZI lnlnraB rr.rnleradural 066 rolrrnlos gg1 royrfelrdrtard rarfrlrudar '69€ Otg 'g9t 'lgt nrlserJl rnlnJerler 'gc pcr.rlarurueld 1c eriuFraeu ap ZU pJruorpouo It EuErreB arfeFr,,leu ap 911 9cr3o1o.roa1aur 9g -BJruo8ozr 6VV
ElJE H
l0t
lutsn
rp rnlnlclrorq
IST TIIEI{ alalulrq8lI
l0t
lurlqull
0gT rrruarls JIno l: I BurprtrrS I 6n I f IllDr.ln$ purro gi € rrserS t't8 lrutrJS qnor ap rnprtrutrd 1n tlI 191 ernleradural ap J€rrro{r stl JuPq tLI l€rsn JrleqErpB €l I psrun JrlELIl?rpE luerpar/) ggg (ro1a1ue1d ',r) arrradocu ep pErC ln6rzunr; .09€ ueqErc 'tg IZS lnoJ Ut' (-EliJarord) epooC act sreuc t8z alEzreli) ,y9tr purdlu erfercel3 I9t sdtc '69t' '8St 'lgt ale^ ep tgr' 'SqV Lgt JIJS rp ggf arEnJD^e ep 'Bst 6gt leluaurluoi) '99V '1,9r 'LgV r?lolBe ep aLf, '19p urdle 699 49y reiaq3 g9I eurreru ElBaqC ggt [Burl]ursoac 'ZI er8o1o;:ouoe3 6tt a6t IalqlE errlauroec ,Zl erFoloaS Lgt IZ ploac 1 1 9 : o 1 a 1 u e 1 du g u r S o e 3 sct Errzuoac IZ "II arzaPoee aI P)lurllOqoec ttt norqqB3 'S
ss1,,,o1o,ori3l
got algolearc 396 prelrdee pfuerg 60t rnJnJarlar eareluauBer,l t9 (-lnl efuarrarlxa) 1[nErnoC s0t pzatursolod f)9€ glEsrqB 9so{ c11 srlor:o3 eirog tr0€ JoJazunJl elrrurJBur 16 eurro,r .tSI urlroc IBI t0I xnl.'l 662 Prol.{ tts plt?utlJouotu lrnxalg 00t (- ap proqorq) picaur.4 I0t qzouarolr{ 8St urlc r9t prold ggp a1o1 nButg cag (aurzeq . r ) rS lrnuop teclga ep aJerrr ,r) spun1ua,t trgp (a.rep1od r u f a q 3 ap purpC 69p t6 rrunT eJaz€d ttc nalar ur tts Flerurorr ttg arBrelgJrrr rp ttg ?sra^ur tts PIBlIlozIJo ad are6orcap nc Btg E^rlrE ',lzg 'tgg aIBC I€9 Igt PurrBur FzaJEJ rorlauaoqopad 0BZ'6Lt'1;6 (rolarueld erSoloca .^; .rp"-S9f 69g rrrSolo;rouroaB l0t rrllBrurlc rrol)Bd|
L0f
Ig rBro snc 661 ;erd ap y1 1 parlauFeu .66n drsru ap 009 t8I Prrural ErnlEu ep t8I 9luruor; z8I sJulf,ele rrBareJsap nJ c8I FJruolJrc PunlJnc l9t rruEero rnlnurzEq Inpunc p r r l e F a u ElBriuauodxa ariaung 77'y 90t Plualnrns ygg pseourds tOt Fldrurs tOt Elsorells ggt (prnp) gseolard tOt EsEouErqrxeur t0€ grErurl 169 psnduoc 1gg prelrdea tOt BrEInJrrE Ezunrl lg I aJar 991 relod BBI snlro ; r 3 o 1 o r o a 1 a r u1 u o r l
auerelqns rede eareleoldxg tlnernoC rn1 ufuarradxg tlt ererloJxg 691 a1le,rexg 96 (-prprosdrla) rsaraag gzz -elear 9ZZ El€Jiualod 966 arle,rrdsuurlodeag 9!€ luodE^A 'tZZ 'gg1 a:erode.rg 9?,2 lI9 rPeueldsg fli ra{sg j 6 g e . r r o : r 6u r r d 699 a:erSordurr urrd 6Bt EJlnQoloa; I I f r11ret-rng I6t grEloare I6t'6gt €leralarrB aunrzorf, z0g algld:f 8[I qlueprJur grelos ariraug llf, aliBlor aP c6 (prog-ieg) leuorfeuralur 9e lsara^g 96 a{rEII) gu lassag g7 (:aqtsrj) rrzapoao'o.r1se prosdrtg 'gl1 arr;oloroalau alueuelg ,_IS arElgg cg rnlndurlt erfencg gg altau8eur rot€ncg t9
gII
^-+F
Legea cregterii alometrice 450, 456 gravitaliei universale 94 lui Horton 444, 446 lui Playfair 435 timpului uniform 8l Lesivaj 288 Liani 301 Linie interna!ionali de schimbare a datei 83 loxodromicd 44 teoretici de circulalie a apelor subterane 409 veche de lirm 494 de vijelie I 87 Litosol 284, 285 Loess 506 Longitudine 23 Luna 90 convexi 94 noui 93 plinX 9'1 in faza primului pitrar 9'l nou[ in crestere spre primul pitrar 94 Lunci ,100, 41.5, 419 Lungimea valuhri 157 Int 274
Macroflori (v. soluri) 280 Magnetopauzd I l2 Magnetosferi 112 Manta 356 Mare de nisip 502 Maree 90, 94 de apogeu 99 de cvadraturi 98 diurni 98 ecuatoriali 97 fluviali 99 inalti 95 joasi 95 lunard 95 mixti 98 oceanici 100 de perigeu 99 semidiurni 98 de sizigii 98 in stagnare 98 terestrd 95 tropicl 9? Margine continentald 357 Marile grupe de soluri 284 Marmiti 412 Marmuri 352 Marni 350 Margn 233 Martori ai sistemului caledonian. hercinic sau appalagian 367,539 Masi de aer 185, 186 polar 192 polar continental 192 polar maritim 192
17? Mizlriche Meandru 419,421 incitugat 426 Mediu ambiant al vegetatiei 299 Mendip 5ll Meridian 23 de amiazd 78 Irerro 60 zero (Greentich) 23,79 de miezul noplii ?8 Mesa 292, 517, 550 Metasediment 351 Meteorizalie 372, 374, 376 Meteorologie ll, 106 sinoptici ll5 Mezopauzi l0B lficrofalezi (v. abraziune) 481 Microflori (v. soluri) 280 Mineral 343 Mineralogie 3'1,3 Mistral 15,1, Migcare arnronici simplir 55,tr epirogenicd 363 orogenicd 363 de revolulie 64 de rota{ie 62 Model matenratic 4.56, 553 Modelarea versanlilor 3?2 \{ohoroviiit, (discontinuitatea-) 356 llollweide (proieclia-)'16 Monadnock 432, 5'12 Moreni 462 frontali 463 de fund 4,?4 interlobari '173 lateralir 463 rnedian[ 463 recesionali 463 terrninald 463, 473 442 Morfonretrie lluviali Munte 371 bloc 308, 527, 53t, 535 Murphy E. R. (v. clasificarea forrnelor de relief) 366
Ndruire de teren 385 Neck 55t) N6r'i 458 Nevoia de api a plantelor 305 Ni;n (v. abraziune) 481 Nivel de atenlie 401 de bazi 431 de bazi general'119 critic de solicitare clinratich 309 de inundalie 401 hidrostatic 405 \ivelrnent de precizie 53 \ord adevirat 55 geografic 54. 55
cirrus 174 cumulus 175 cumulonimbus 175 nimbostratus 17.5 stratocumulus 175 stratus 175 Obsecvent (curs) 511, 528 Obsidian 346 Oceanografie fizicn 12, 155 Opozilie 92 Orbita Prmintului 65 Osar 4?4 (unghi ;i expunere) 309 Pant[ Paraleli 23 standard zll I'avaj de degert 498 Pidure (biohorl de-) 3I?, 323 ecuatoriala umedd 317, 323 cu frunze aciculare 323, 325 rarii tle savarri 323, 328 rnusonici 320, 323 sernpervirenti cu esenle tari 32? temperatd urnedi 322, 323 tropicali umedn 319' 323 verde iarna 323 verde vara cu frunze cizirtoare 323, 324 341 Pituri ,.uperficiali alterati Pediment 438 Pedologie Il" 272 Pedon 296 Peisaj carstic 522 Peneplerri 431 Peridotit 344 Perigeu 9l Periheliu 65 Perimetru udat 392 I'erioada valului 157 Ilrrisip 483 Perrnafrost 260 Peiteri 519 Petrologie 3,13 Piatri ponce 347 Pinten retezat 462 Plajn 4?8, 480 de fund de golf 489 de margine de golf 489 489 de promontoriu submersi 481 Planalie laterali (v. pediment) '1,39 Planosol 289 Plan de stratifica[ie 347 Plante cu frunze cizdtoare 303 hidrofite 307 higrofite 307 megaterme 309 rnezofite 30? mezoterme 309 rnicroterme 309 semicaduce 303 suculente-vegnic verzi 303
592 | Indice selectiv de notiuni
-{t
-oox)
1802 (uad EJrlBurllc erBJUrs?JJ ep tlelsrs lug IBurlruts
Ogt rrnrolq ep nIu 9tt r{o!u 6tt ctoFtu ts luerule^ru ep arBcrpru g6 qcrdo.rl 16 IIUnT B qrrpours 16 llunT B 9lereprs erlnlo^eu tz? snlrrlep nJ eJBsrE?reu 91p grge.r8o.rprq pgg feue.rpep .g6 pcAer8oa8 69
gst srrrls 8tt ltrlts 8rt x[S
*t3rt,1,5j3 eI 'sr lnJnrururpd p1g pueluods tlt erBurrrEJs
'gtf
9t,'vv,
(nIr) arqle ep luaur8ag pgg gcrFoloa8 aunrfceg €gt rrrlEq-osnr .tgt rrlErsBrnal 6ts 'lgt BuB.!|.puoc 6€9 tgt JrpuBrs-oueJ tgt uErpeuBr Ig€ Ieluaurtuor Inlncs 88t luEsra;{ ed 169 gfe;erdns ep ggg aloFrr ur ggg pzurd ur l6t Ezeq ap .ggg erqle uud Z6t '88t ';gg are8rnag 96t
rtc auors
99t e.rlsaral gfreorg ,0t euBr -elqns rede rnlnla^ru BarapFJS g9g cr8oloa$ rnlndrult leI ur^lev urnleraduel ap lZ I snrslaJ p.rn1u.radural ap '199 luBlsuoJ lroder rr.t 9SS BA II1JEII 6tI rroJnEag .tff sss EJrlrulrr€
s 691 gsndurocn.ourr,llt,
t8l qlBqrnJer 691' qsnduroc Z 8 f P 1 u r o 1 r lp l u a B p g g69 alerrdorl unsgnt 16 eseourds rrn-Agn1 0 t t aaJeJrrg ap *rrp;n1 0€€ lresapnuas '009. 6At PUB^€S r r n p g d nr Jrer aunr8ar Igg q u E ^ e s op e.rer rrnputl 8Zt 'tzt (-ap eroqorq) gue^Bs BZ€ Llt lIIordBS zlf arpues pgg ttrtp punq 169 erfellug t8z arezrurlBs
B f I J o J r r n l u r _ {e z o u seauuolnou ser{Jou lerlsqns ep ' ! t g . t tI tt t a r B t u a u r p a s 699 acrtselaorrd ISS "€ft aJsroruElelu tft "tfS a;rrleufeur ntt "ttt a^rznrlrrr gtt 'tft a,rlznrlxo gFt aJrlsElr Ilf
09t
IJOU
IrI relsaurBap l.rodeg tzI Prlserel tzl rnJnlosB €ZI,gII
16I PZNJIP ar{erpey
LOt uBrzalrB lnd 0rI Enor eP lrund g8F lBqol Bg, PzelBJ na nrroluouroJd gt rolErratr4l -€JusraasuBrl 19 pager8oa.rals
oBr(Ef,rd.^l "'"','rlil3$
'.r) elu;urdns (e.ra;.rncs "r "lfj"r"u pdE ep alerfuelod as.rnsef S0' gZ9 .IIS
(s.rnc) lue.lresa11
sBzPurzpueu
utq JtuEf,Jn^ o l e l u o z r r o a 1 e . r 1 sa d 9IS'909 .a1u1nc epunr8ar ur LZg e1r-11eJ 6tS eurlelsrrJ elrunrBar ur 6pg retur.rd -ap lgt sof lrpod ILf, rleur 6rpod ep Ilt Iielozr rlunur ap Ilt solunu glf lErolrl 1gtr .rerculF IIt JJrsI^nU .Itt aunrzore ap Ilt l6t u€rloe OFt lE^IraP 1 1 9 a r r n r s e r d a pa p tgt JBep ep ggg erdurra ap .lft arBlnrxnr€ ep Ilt 6tt Ja{eu .f86 SgZ losoEag l9t El€rnlrnJls 199 pcriiolo;rour I I Z r e e e p r o l o s B r t re J r e u r o J J p 90F roltror e arairna ap arrnrnJu 193 trtauaiopad urriag tIz llpeul rurpnlrlBl ul rp urroJrun BIZ tersn-paurn lerrdorl 613 relod 6IZ uBaueJalrparu gI6 lErrolEnJa 666 rraSep ap 6IA lBluaurluoJ 'tIU ,t1Z rrteurlr urriag 6ZZ
B6t tru
Ogt rolrrnlE.\ EerEtre{au I0I xnuau I Z I E Z n J I Pe r x J U e H t0f au€relqns rade rnlnla,rru BareJBJaU (1ero1r1) tuery tr69 r6t PrerrBq t6, Jlrau c I t elErnleu. rJyleteBaa ealpurdspg 161 (-e;unrzn;rp) q8ralieg 3gp 91ued ap gtry aurrFunl ep 'fiV agiec.rn;rq ep l.rodeg
ffiffi
LII PIBJOS .111 gcrleu8 enorlaala
It
9t 9lBplosnurs 11 pcruotryod 3g etgerBol.ro gt E3ftuorpolro tt rolBrretr{J 9t epleallotrt pcger8oleuroq gt apooe 8t II rrer{rg gg -elrlcadsred paruoa lrequrET EuroJuoJ P)ruof, gt qsluoc 0t EurJoJuoJ g7 .69 parrpurFc Bt PlualB.{rqra ElElnurrzB Bt ?tuBlsrprqJe Plelnurrze 'I€ qlttn-"t 3t 16 pcge.rFolrel arltaro.r4 .,r) ereperForj 6Bt (plEId rolrfepunur ezou8olj 161 glu los 3p gIt nrqr[qJa ep sII
.60I
ISOJd gJrreJsorule aunrsard
dtt'tdt (ElBaurJ rp Eroqorq ..r) arrerd 'ti 'S '60I 96t I II lliarrdrrard AIf JoJrrnlt:ru ua:r6nqpr4 'gt€ rrusrJn_\ tt! JBrd 6r_E IptueurluoJ Srurrro; {rgt gpJrun Ernlrurod 'qet t:ittrod Ibt 966 uopadrlo6 cc .r11u:icai cg arlauieru Iod aes allod fgr rapJod I g,a arrlozPod gr1 ralodnr 191 lge:3oro drl cp 1 9 1 _ r r l c a . r r r o rd r 1 a p lr I arEold '!tt (-rn1 eaia1,;rre3.ie14 C!t .qg .967 .gg4 n.io14 86t lIs ElErnlrnrls 'j9t 9l€lueurluoa 6St IBr aunrzErqE aP 9ruroJlBld gg raarldqte 1nue14 l0g 315orax €0t azun.rJ g,r-e; rzrel cruAaa t0t (aluarr^ladruas) rz,raa cru6e.r r69 algodorg el dEJd
E.
--Ur
Sol aluvial, 285 argiloiluvial intens 9i profund debazificat 285, 287 argiloiluvial potizolit ;i podzolic 285, 28', azonal 28,1, 285 brun 285, 291 brun arctic 285 brtn-rogcat 285" 292 bruniziom (de prerie) 291 calcimorf 285 castaniu 285, 291 castaniu-roscat 285, 292 cenugiu de deqert (sieroziom)
28'r, 292 de fineali 2B5,2Bg halomorf 285, 293 hidromorf 285, 289 humico-gleic 289 intrazonal 284, 2BS lateritic brun-roqcat 285, 289 de mlagtini 285 de pajigte alpinl 285 pedalfer 279 pedocal 2?9 podzolic 285, 286 de prerie (bruniziom) 291 ro;u de deqert 285, 292 sieroziom (cenugiu de degert) 2B'r, 292 de tundri 285, 289 zon.al 284, 285 Solifluxiune 381 Solonceac 285, 294 Solonel 285, 291 Solstiliu de iarrr5 6? de vari 67, 72 Solugia solului 273 Sblle 4?3 Spinare de berbec,l7l Stabilimentul portului 96 Stadirr de disipare (r.. nori) 182 Stalactiti 520 Stalagmiti .520 Stalionarea mareei l0l Stepn (r-. biohora de fineale) 323,
332 Stock539 Stomati 306 r9trat acviclud ,1f16 acvifer freatic 406 acvifer susperrdat'107 Kennel[,v-Ileavisirle ] I 1 de ozon lll Striirungere (r' . neandre) .12I Stratopauzi 108 Stratosferi 107 Stratovulcan 5,15 Strialie (glaciarA) .17(r Structura compleri (r-. geologie) 509, 5.11 crttati.508,527
i94
Subarbugti 302 Sublimare 168 Subsecvent (curs) 5ll, 528 Suprafala geometrici desfdgurabiln 2? interbazinali 447, 449 secliunii unei albii de riu 392 Surpare de teren 385
$a 462 pariaj 366 $ist argilos 349 cristalin 352
?aifun 185, 196 Taluz de falie 533, 535 Talveg eeuatorial 144 Tnu '163 Temperatura aerului ll5, 116,126, 127, tzq, t}S Tensiuuea vaporilor l7l Teoria apei freatice (v. peqteri) 520 ondulatorie a ciclonilor 186 oscilatorie (v. maree) l0I subsidenlei (v. atoli) 495 undelor progresive (v. maree) I00 Terasi de abraziune 493 aluviali 42.tr de kama 475 prelitorali 481 Termosferd I08 Terra rossa 28.5 Textura solului 273 Till 471 Timp in avan-q Bl in intirziere 81 legal 80 local B0 de prelungire a zilei B0 sideral 85 solar 85 solar adevriat 85 solar rnediu 85 Tip de clinri 20:t, 234, 239 de relief" 36? de scurgere 388 de {inn 481 Tornbolo '183 'l'ornadi I85, 199 Traiectoria furtunii l89 Transpiralie 225, 305 Trart-sport fluvial 412 Treapti de falie 533 Trecerea Soarelui Ia rneridian 68 I'riangulalie 5l Trog glaciar .162 'Iropopauza 107
deltaic 486 de emersiune 485 faliat 486 cu fiorduri 485 inillat 492 jos cu insule-barieri 490 mixt 4BB neutru 486 cu pantA domoale (v. cimpie de gelf) 486 cu pant6 puternic inclinat[ 486 ria 485 de submersiune 484, 488 vulcanic 486 l.lluc glaciar 462 Umezeala aerului 115, 169 absoluti l?0 relativi 169 specifici 1?l Undi de atrnosferi inalti 153 ecuatorialA 195 de viituri 401 Vale antecedentA.529 anticlinald 527 glaciari 463 monoclinali 529 de rift 534 sinclinald 527 suspendatd (v. falezn marind) 4BI Yal de maree 100 oceanic 156, 478 oscilatoriu progresiv 156 de resaci .tr78 seistric 158 de vint 157 I:alley train 46+, ,+7I Variabiln dependenti (v. analiza cantitativd) 553 i r r d e p e n d e n t d( v . a n a l i z a c a n titativd) 553 varvit +ti) Vegetalie naturald 299 Versant 3?2 \iiteza valului 1.57 Viirt I l5 catabatic (de-.cendent) 154 ecuatoriai de est 152 geostrofic l-16 local 153 de rnunte 153 polar de e-ct lsi solar I I 2 de vale 153 Vrerne I 15 \-ulcan 509 mirt 51,5 scur 5.i0
Indice selectiv de notiuni
_J
I9T aluEuIulop Jollrnlur,{' 6I I ErIPns -€lEJrdorl 6II prlprou glErldorl 6I I q)Iurral IcI tulEJ IB eltq -erJe.\ IrnluLl Jp lilEJldollqns 6II EIeJl(torlqns OAI EJIIJJPqNS ttI p s € o I ap lJtlJrEluEqns eunrsord l9t sreluautpas ep '.r) arie:n1es aP Z€6 (EOrl€arJgde '09t l'ltr aP ttS 0zI srDlod I9t !JIuaioro 6II elpeul aulpnlllel ep 6tI rollrnulea e 1i alrqet:e.l rollJnlrI!-\ B 9l€Irolllnca 6I I Eletroltsnf,a 961 glecldo:1.ra1ur pjruaila-rtrol ep 69[ 9JIlolq 0eI -€JIlrr€ ll;I 9JIlJreluB 6lI rolsrzIIe eP f.ff, (qerlearj qdt .r) arierae
tsa^
op
BII(
c3 atpJur E.iElos
s8'29 9lEreprs -:I
'g11
(11er-rng 3ar1ar '.r)
EPBd
zzr
ooz
210
I i d e . 1 u s .s t g .
21v
5 de sus" dr"
242
rn {ig. 15. 12
o Cu iarni
a Cu r.ard
Bf"
IiJb
Media valorilor tnaxinle lunare
Iledia valurilor nrinir,e lunare
I t
i'
Redactor: folxl Nrcur,rscu Tehnoredactor: Gnnoncnn popovrcr Coli ile tipar: ?4r50f6 Tiraj: 97fi) ex.
pag. plange
lndici
pentru clasificarea zecimali: biblioteci mari 9l biblioteci miei
{
9l
1
Tiparul
executat la Intreprinderea Poligrafiei
rrArta Calea Serban VodE, nr l3g_185, Republica Socialisti
Rom6nia.
Grafici.{
Comanila
nr.
2lr5
.ffi
fT
i
VVwv)@-ffipo
|-
-
TJI-dCLNnl{8,
-
3o--€ I |
O
45
2
|
N e b u l o z i t a t e a t o t a l i a -n o - N o r i m i j l o c i i
ri,nr N s']
...rt
'-
N ODURI r'{L,'rJU'.r
^
carm
V
1,-,9t1'9en;isubt' ! i
Vizibitrrare in mile qi frac-
0 ,' 55 11 -- ll ', (0) ll m m ss ii 0
hft"l,TL!i'0.'r,".''t' ii ,_:-.r_* i I ,5"1--3,60 m i i
I l-_ ii
tinutr
(D
ffTfi:ilT"
Rp
.^-;r^r-^ fft:lilta
\L
i^r-ri .{- pre--- i i \\L totaltrdc i
inceputul qi sfirEituipre-
Fractosrratus :i;;
l\-/
ifl
t*-oo
j j_
il
L
2
roo-ree
il
3
2w-2ee
; : j -i
il_l ' ;
30o-5ee q J
60o-eee
-
.
i
l
li ii lj
l0oo-l
/
r5 50o-r o o -eee reee
6"
20oo-249e
y
La. sauoeste2 500..:f1rtrnori
r i -
i i I i
499
-i =--- : r J - J r - 1 6 . 4 ? m s : II r-. | e.raDEr lilJii'u,n'-,, ;;^.FA "T^ iiu,nn-tn,ot
,rr,rl
Senin sau outinr
14
lla4oreinainre
: i: I
, ,-
,.;\ii
\\ -_.o/. / l ' ' -
'Nebulo.i'ate totald)
:-::
i i a"- lr#-,r, -, i i--i "-,,"."..:,-
------ -:-*.-; l,---.-; \,, ";:*-. N"-E-.--*::*::-::---I TTULOZITAT'EACERULUI
-t ( T
ii-
i
i',,oT:-,ilrrsrrr$rru'0" j, :\\\_ Rt cipitagiiror : \\\-
t I Fractocumulus de ti t;r"""-"'-
I itq '(
-
I J---
Noriinienori
7
!
2r-27 i ... : \\-m s' 11,8,1--1j.90 t t r i l - | L " * . - * * i .-. zg_32
i , \\-. i i
'ln HKiiolll'il," *.' P?lit#H.'te corr mi'',rcii
l!:22-^^ q'27-ll'3lms i
! |
i r a i
*o -"4'e
,,""',,_u ;iffiiiwl@#tJ.'i,'
,,,3'F
iorel 28 2,8mb
Temperaturaaerului
ferinri
(Aoroximativ) (Aproximativ)
8-12 { . i,2r -z- 6 ir' + - -, l-8om,sr s -;rlr r ^ i'iii i 6
Creptereprogresiteilll 1 1 1S t a r e a t i n r o u l u i t r e c u t O z w o adi e r c ( 9 o d u l rs al ul i nr r er r m . oU P p r lu r ir t er n lr dg r l ( a v @li\r\@ -
Po4iune din bolta r:erulur acoperittrde nori in-
s:
-i !' -i ' " - _ l;'-]*.rr ' -," , trenrrintei e n d i ni ri er--
Presiuneaatmosfericeiin i Varia(a presiuniiin ulif,OO T.b,redustrlanivelulm[i F ' P P r ; i . - t i m e l e t r i i o r e ( s a u f i 247 - 1024,7mb PP a" observaliadinainte;,
"I N M E T R I
ll
i i :
1 2 1 6 s a u 3 4 m i-l e T-.- r T ,Trei m " ;pfef ri a- t-u-rp-a-u 'n*c-t 'u-l *ui ii\i 'O-Cl l;l;deroue ,I i j ln toFF Stereatimpului in mo- L J \ J to l0 : i12
--'-iNALrttvreR ----
r-
l-.|
ii
-
ii
VVqP
-7
\:/
/:\
@ U - Hul ;, e ' -a' i. i' il"""1. "1r i.'"' '*" s- "u' "b^ r; io r - i i tH
rrzo zo"'a*i '@
i
il i i
-
Burnilrcon'linu'
i
: i
q4 yirezavintulurinnodun
I
/;\
il
ii Nori superiori
.
1 2 3an^, 2 o r,\, NV
'
I, .:
:
--"r "*', i;, *.*::":-, ..:.::- '-" *-.,i 0 ii-.-*-*ii^ iiu ,ff
i,O
vezi@
-
I
pe'n ," CU ##{.,:"J"rus , 1"
Direclia de unde bate vin-
i
r
picri
complet acc
perit
d d ;l*i
!
,'
I.t\/.t'I t |'rI attlvl.DLr.l-L.,tl'lt-t SEMNIFICATIA SIMBOLURILOR ts,
DE SUPRAFATA $r ALE STARTT rVr DRE E r r rM r n IEIr D a cE ' ' .L a -A . - rS ' TATIE
;ff{-Fiii.",'i:t',:,i,ii "*'*llm'inse Burnildin'lermi'l
ffi;';"";'';;;;;;;
.4' O
1
1
ii
,
\r
l|llrn.ro ffLrn,ro
L,--,^,,, I varlaorr
n,"1 ^,, ;' f
I tI:f, ='":
sparr(au:
, nl*lr'-ru,rr^,, J ^,,, ' i,,%l;,:',r'"LTr'.Ttt ?Tni"_,u,,, 3Zl c*,i::l_::,"::X ''-"':: orit{(spurberalE il'/fl , , ]- l
E5a3 _ 5<7a
!
: :;
I
iilt2i-2s,zq^{ ii:l
C eeaar l1. r , ff uum C m f ssmmooc g . i .
pr.ria*i,r.p','
)rcersenrn 'Hilr,**Tslj "":::: | *r pulindc o zer oi .*i-*1,'"''.,'+,":." ; "'o"" 2--3 zec\mi -r,l 63-s7 \ | |
i\ /l 1a\l
sauozecirne
-1 zecimi
5zecirni b z e c i I r r
?--8zecimi
fl- l
c.t"r completacoperit
i , .. I: r, \\.
Cerinvizibil(sauimpo-
i i
ii i El < - " ili:"':'';:i:i'"*li:; | j - ; ; ; " r " i " ' " I :::i'
*o.,u viscorite
,I
itTz,nt_z+4s*rl
\\\ ' i'l-'511-
; i____.1 saurap..1::: i | | Ninsoare
: i
I
I
I
ploaie amerre;a::
I ninsoare)
' i Vl ^"""
' i . " i . , i ' i . - ! r - - - . ] - . - - . L
\\\r
^,,, , ,K
I ?,Tl:;,:i'""frri;::.
"T,JLun,un -
-:,JtoJ
ln.rel,rrsa:to.rd puJpB^ur ,/ nBS alueurElg rrus atq:gc - snJ.rrC , / L snquruolnrunC Jou mun alB alrSFurRJ (FlB^oJru ap FurroJ ul rroesapB rsuap snur:) ( - :
,
elaquts
gturza:d r.rr]n5ntuu1 dJ6J srulr3 srurrJ aJEJ : snqutruoJnllln] lrti(@rrqs! tJurzdJq nEs tsnquJruoJnurn] nEs mrrn elB elBouedns rylJgd ayu Fnrser FtBpoarlr g E I j uEo , f,saJ) nuietrf,ll3u! undous nes ri:redruoc snu3 ;rua: arserto:d lz"epe^rn nu aJBJ i- ^ l'enlJlll nEs eluauElu cargg 3p FrrrroJ uI srurrc rloN \(i
(t-r
;
'q, 1
guglulstc
I l ! I
lp,
'l {
lot elsad aluozard prauat u1 ruls sruJrC Jrou ep JSUep rJnsuEq Junls^ru elFu! rBru e1 p:aua3 u1 us ')EoBq Dadse nc roc rm ad snFurnJorly IJoN
Jt
I
-l-
*--
arllrJaz o nES
tp urlnd l?)"r-
elulBu!
Gut Ert
nurlrz , C F . rur::z -c. F -n m J e z t lt L e nntaz t-c | /
(Jro IaJt nf, l!3Jp ,JBu EE
:l'Y;;r',".'.1'**l-l@ fii:.'jy, l-
I
hrcrA'r..'
EeunrseJd)
alf,p?Js
rodE
.eral$JlJ
--**----:-*:)-'-Y::*1---"
t-*.
-"-L_'"'. .:YJ-IZ_o:LAq35i -_.,
snused nes sntEJlS (snlnunf,otgrts (snFum] Lrou tp nu n?s rldosu! (FlB^of,ru 3p fruJoJ ur BasapB , gur-ro;r.:r: pseoJqg lJu poLrJ ur alsa g:uor.radns auBd rrugl E sngu1ruolnuJnl
plurza:d JJ?J snlnunrollv
l snF umC lolrJou eeJelele lrud
i;;.;;
*,rr.
ii @W*nt+lkilw snlnumJotBJts lolrjou IE Ial :F tuJIrF IeAru un BI alsa snlnrunC loJrJou uz?q : snlnumC rL,luou BaJ -e1erauud rleru:oy re: rgcap rrlle snlnrunJoteJts li ,.y.umr
snrErrsoqurlN nas snt?Jlsollv uou Jp rlrlosul snlnunaofMJou nBs llueJ ,r,rse.I5o.rd RzBJpEAw nri 3rsJ snlnunaotlv ap redo te.rls '.". Lm-lBJlsallnu! rBr.un?s pnop ul snlnunJorlv
I
";;,
|
l i o i i
I
':adsepurae..',r,o*"oujT'ro;, Afli'',]illtJ:
l uJoJ qns r:r:n6nurur
r( e) rs'eer' ,oreuorler5
'
];.":"]:.,.-.. x
--
r-uu_rr:rt:r, - _ !p'98: pleuJn f,rrlgarJnBs : tat | 1
i ? 7I ,,
6. i i*-//
t1J I
rp i i A. I - c r r r | / I o d B ' a r ? u o r l B rns e s a : a p g c 5 i I t 5 | l/ : i l c ; l | (gltptrrau ( g l r F t r r a u))Bluerruarur B l u e r r u a r u rnrr i :ql) n r r l| ,,// ( l r rrlntarl l n t e r r garsartori garsartord a tntla"al n$atal ,/ i e s1 ,/ i l 9 l . l l ' |l ! {. id gal gru:l B l u sBu r g Iu l _ , : ! l ; :JatserJ rp gr"-rn ,rriri"rr | ,/ .arartc:3 nas as cJauor16ls cJauorltls lodr , l' lodr .arartc:3 ll_/ -/ i ! 5 I :
l r
rlur'ur
\
|
tJJl
: i'i
_i
filErpu(.u rJ(toloJoeleE h, rarltszru?tro ppoc Adnp Farreffi;
i!
lJo
'
',
.;;;
nesrcpaaJEraJ'sar),J;
I
! _lnll. uozuo_Erdnseep S' aEu1e nu nnurluoj lol InlF^ - 7 ;: [nja] Ars3JSoJd FZBtpBALTT aJBC (lnSuts snletlsor:r3 nBs 'Izueq ap FruioJ qns EesapE (snleltsoJ.llo r$ sn::r3
(snuuzd) np dun
rlsrrnq; snlnunJollv
)p rTnrunJolJBrC AJqI nes nl snlEll:Jr_.Ejl
I
i
)
\
,
t - - -
g u n a : d r u gn e s , n F J d r u n a p r a , . : i l . : IIrIB) - atBrupJlsapISg ul _ sntEJtsotJBl{ nEs gnultu.,_-uln.j. rcrrr n?s lJnu r?uj g:nrgd nes gzurd ap gurtcJ qns snt?j:S :.j. -\
I of InJqruESrrE ur rSo:3 maap 1u:auai u[ alBJ rS i .rrsa:3o:d WeapuAur erec \.rnlerts allnu rau I Inrc nes inun go,zuaq Jp FrluoJ qns snlnrunrollv lloN I
snlnrun3 Joluou BaJBlBlaurp ut.ro:d nu aJBf snrnrrn-ii:Ei:q
E^J3sqo tod as' riuazald g rod snlnunl -nJ rolrJou 'BoJrl?lt paJEIBta ur:d rleru:.1
lU!lii.!r':J.': nlo^\ sn.:::j !nJ:]'.urr,ac:Ej:(
+
snt€Jts nEs snln'JlnJolEJls,sninurn.) ljl€ :l l.-: :pi rgl8.loJru ep guJoJ ul Irry , ruuoJrJllf iiojji: u.l POUI UI IJIU lUlS nu eJEf, JSp 'JOI lo1t]nlntuol PalEt:ip': Jerled urlnd IaJ tnplard ne ljnpri J6J1D 1E snqluruorniJ:-r rlrlosur
.iJI e )uBo eJ"IIr trur Ba3 nf snlnutnJorlv
uoN
sntEJtsoqulrN uou nBs : aBrrn-I nBsr JIaJBoS talduo: sJSEtu B n:ruad gsuap ap luerf,rJns :c1 e:ued:lBut r E r u e a t n J s n t B j t s o l l v -r J o . \
I3.{ru rSeJalE El alaz?q pul.\B llot'snJnr.rrnlolEJts rlfE Jp nu nes drlosur ',srus:tuo: snlnuml m 1e:auai m ,grru:atnd glr:ruar arrrlo^iap
glua:edsuu:lrtuas .tol e aued al?ur rcItl ?aJ nf, snlEJlsolfv- rJoN
-rua^
:lElpuou rtrrEoloJoalaE rarlEzrua8JOppo: gdnp uar^atqV
aJeiio^zJp
hJ
EIISIU3SECI
:arte.\jtsqi -!ru
ul EtPlJp0u
:ntu!u ?jeisui\
9i::t;ia
EpEdEzrF pqEts?sja.,V
* * *
-lr.': ij?liiri:;
-:
\) /_,:*/)
rlunt neld lpd rJB: r. pll: gqels ntr .souJn{ duro ap sninrun] uo\
.alBrpuou JJrEololo:lau rerlEzrsEtro [npoJ ?dnp uat,laJqV
EUEIUSSACI
/ \ *
* *
G.O
::a:t:: :::E.!;!::
::::::: !::?:!::\
il;:::Ii::::9:E
r
j.
t -.--- ::;::::
G
--jt----"__l:t'. :; :li!tl!
v
::
ii
-
nRs snr:,!ulL-) a1u"j>c:j.:: nf qnln11-;n-1 ; \ i V
