Materie Bac - Geografie

ŞCOA OALANORMA M ALĂ„ VASI LELUPU”I AŞI

EUROP OPA–ROM OMÂNI NI A–UNI UNEAEUROP OPEANĂ NĂ

Pr of .dr .I onel Dani elRĂDUI ANU

Prof. dr. dr. Ionel-Daniel Ionel-D aniel RĂDUIANU

1.SPAŢI ULROM OMÂNESCŞISPAŢI ULEUROP OPEAN A. SP SPA AŢIUL EUROPEAN EUROPEAN

din punct de vedere Cât de mare este Europa? Europa este penultimul continent continent din " al suprafeţei (10,4 mi. !m , ceea ce reprezintă 7,05% din uscatul planetei) şi al treilea din punct de vedere demograc (peste 700 mil loc, dar numai !",5% din populaţia #lo$ului) a &ntindere şi continuitate, Europa are aspectul unei prelungiri a 'siei (ind o mare peninsulă a acesteia) *e aceea, se consideră frecvent că aceste două continente (Europa şi 'sia) formează &n realitate o singură &ntindere, denumită Eurasia +egăt +egătur ura a foar foarte te strn strnsă să dint dintrre Eu Euro ropa pa şi 'sia 'sia este este ilust ilustrat rată ă de cont contin inui uita tate tea a &ntinderii şi ş i de apartenenţa &ntregului spaţiu la aceeaşi placă tectonică, denumită pa#a Eurasiati#$ Limitee Europei .- Oceanul Arctic/  - Marea Mediterană şi Marea Neagră /  1- Oceanul Atlantic/  E- Munţii Ural şi şi fuviul Ural /  2E- Munţii Caucaz şi Marea Caspică  +imita dintre Europa şi 'sia este 3ată &n lungul Munţilor Ural, apoi &n continuare pe uviul Ural, Marea Capic! şi Munţii Cauca"  Pu%#tee e&treme .- Capul Nord /  - Capul Tainaron (Matapan) /  1- Capul Roca/  E- localitatea Voruta din dreptul 4unţilor ral 'naliznd #arta $"ic! a %uropei, o$servăm o serie de #ara#teristi#i 'i(i)ie, cum ar ţăr!urile sunt "oarte sinuoase , determinnd cel mai mare raport dintre perimetrul şi aria continentului (658 9m:mil 9m ")/ e3isten e3istenţa ţa unor unor #ntinse peninsule !arginale (e3 (e3 Pen. &candinav!, Pen. I'eric!, Pen. Italic!, Pen. (alcanic! etc) etc) şi şi insule e$terioare (e3 (e3 Marea (ritanie ; cea mai mare din Europa, Ilanda ; cea mai mare insulă vulcanică a lumii, Irlanda, Creta, &icilia, &ardinia, Corica etc)/ e3istenţa unor !ări interioare , cvasiizolate (Marea Nea)r!, Marea (altic! )/ organizarea naturală pe "%&ii latitudinale, paralele, de la  spre ., cu o a3ă centrală formată din itemul alpino-carpatic şi 'a"inul Dun!rii < linie imaginară trasată &ntre 4area =altică şi 4area .eagră &mparte Europa &n două părţi- &n E, Europa #o%ti%e%ta$ şi &n vest, Europa pe%i%suar$ / această linie este denumită, uneori, istmu po%to*)ati#

2


+. SP SPA AŢIUL RO-NESC RO-NESC

>omnia este un stat #e%tra*europea% de m!rime mi*locie ("6?6@! 9m", locul ABB &n Europa, !:80 din &ntinderea Europei), aCat la distanţe relativ egale de nordul, vestul şi estul continentului (circa "?00 9m) şi mai aproape de sudul acestuia (!050 9m de 4area 4editerană) Drin 4unţii arpaţi şi *unăre, ţara noastră este legată de Europa entrală şi se poate aprecia că aparţine acesteia Drivind arta Europei şi arta >omniei, o$servăm că acestea au &n comun cteva componente componente naturale principaleprincipale- Carpaţii, Dun!rea, Marea Nea)r! şi C+mpia Panonic! Faţă de istmul ponto2$altic, >omnia este situată spre vest v est >omnia poate  considerată astfel o ţară #arpati#$, da%u)ia%$ du%$rea%$/ , po%ti#$, pa%o%i#$ şi #e%tra*europea%$ aracterul #arpati# al spaţiului geograc este dat de ponderea reliefului carpatic (0% din teritoriul ţării) şi situarea celei mai mari părţi din acest lanţ montan pe teritoriul ţării noastre (55%) aracterul du%$rea% da%u)ia%/ al >omniei constă &n faptul că  din lungimea *unării face graniţa dintre >omnia şi alte state şi curge pe teritoriul >omniei pe o lung lungim ime e de ./01 2m 3456 şi situarea aproape integrală ( 705) a teritoriului ţării &n $azinul idrograc al *unării şi al zonei de vărsare ( Delta Dun!rii) pe teritoriul ţării noastre aracterul po%ti# al ţării noastre este dat de ieşirea la Marea Nea)r! +ungimea litoralului romnesc este de "88 9m aracterul pa%o%i# al >omniei este dat de desciderea reliefului şi a idrograei spre mpia Danonică şi Europa entrală mpia de 1est reprezintă e3tremitatea estică a mpiei Danonice Danonice Paraea de 4 0 at. N o situează &n plină zonă temperată Drincipala consecinţă a acestei poziţii o reprezintă caracterul temperat al climei pe aproape &ntreaga &ntindere şi aspectul continental al acesteia, cu ct ne situăm mai spre est Centrul Centrul matematic matematic al ţării ţării noastr noastre e este este situat situat &n apropi apropiere erea a interse intersecţi cţiei ei dintr dintre e 0 0 meridianul de " o%. E şi paralela de 42 at. N (la . de oraşul Făgăraş, Gud =raşov) Pu%#tee e&treme ale >omniei sunt. ; #orodi8tea (Gud =otoşani)/  ; 9imnicea (Gud Heleorman)/ E ; &ulina (Gud Hulcea)/ 1 ; (e'a :ec;e (Gud Himiş) aracteristica principală a poziţiei >omniei o reprezintă situarea acesteia &n plină zonă temperată/ poziţia sa sud2estică &n Europa determină creşterea continentalismului climatic aracteristica principală de geograe umană a acestui spaţiu o reprezintă locuirea sa de către o populaţie neolatină, care formează roma%itatea orie%ta$, cu trăsături lingvistice distincte faţă de ţările vecine (o insulă de romanitate &ntr2o &ntr2o mare slavă) 3

Prof. dr. Ionel-Daniel RĂDUIANU

Iara noastră este mem$ru .'H< din "008 şi mem$ru E din "007 're 8" de Gudeţe şi o poziţie geopolitică şi strategică distinctă &n spaţiul european şi mondial 3e#i%i N-Ucraina, N%-Rep. Moldova, &%-Ucraina < M.Nea)r!, &-(ul)aria, &:-&er'ia =i N:-Un)aria

2.ELEMENTEFI ZI COGEOGRAFI CEDEFI NI TORI IALEEUROPEIŞIALE ROMÂNI EI ".1. RELIE5UL A6OR 7 8REP8E 9I UNI8:ŢI OR5OS8RUC8URALE a. EUROPA 7 8REP8E ;E RELIE5

rmărind arta Europei şi treptele de relief, se poate o$serva că acest continent se caracterizează prin predominarea reliefului cu altitudini redue (cmpii, dealuri şi podişuri Goase, ?8%, su$ 500 m altitudine) Hreapta de peste 500 m este reprezentată prin munţi, la care se adaugă podişuri şi dealuri &nalte (!%) Europa este continentul cu cele mai mici altitudini medii (680 m) Atitudi%ea ma&im$ este considerată, de o$icei, :f. Mont (lanc din Alpi (8?07 m) Bncluznd zona aucazului la Europa (sau cel puţin la limita acesteia), cel mai &nalt vrf poate  considerat, &nsă, V"' lrus (*'+,- !)  Atitudi%ea mi%im$ o reprezintă nivelul Mării Caspice (.-/ !). Europa este traversată, de la vest la est, de un lanţ montan ramicat, care cuprinde Munţii Alpi, Carpaţi, Cauca" şi alte ramuri cunoscute prin altitudinea lor ( Munţii Pirinei, Munţii Dinarici etc) Hreapta montană are o e3tensiune mare şi &n Deninsula candinavă, ind mărginită de regiuni deluroase ). EUROPA 7 UNI8:ŢI OR5OS8RUC8URALE

u$stratul scoarţei terestre are o varietate mare de forme şi anumite caracteristici calitative reunite &n marile u%it$inlandei, C+mpia Nord-%uropean! etc  Europa #aedo%ia%$ >i er#i%i#$ ; formată din munţi şi podişuri amplasate la marginea nucleului continental iniţialmasi'e #aedo%ie%e ; se găsesc, &n special, partea de .21 a continentului- Munţii &candinaviei, Munţii Penini, Munţii &coţiei, Munţii ?rampiani, Podi8ul Caimcei etc masi'e er#i%i#e ; sunt răspndite din Deninsula B$erică şi sudul >egatului nit pnă &n e3tremitatea estică a Europei şi au aspect de 4






podişuri sau munţi Goşi- Meeta paniol!, Maivul Central >rance", Podi8ul Ardeni, Munţii P!durea Nea)r!, Maivul @ito Renan, Munţii :o)i, Podi8ul (oemiei, Munţii Rodopi, Maivul Do'ro)ei de Nord, Munţii Ural etc Europa api%$ re#e%t$/ 2 situată &n sud, rezultată &n urma coliziunii &ntre fragmentele continentului nordic (+aurasia) şi a celui sudic (#ondJana)mu%
#. RO-NIA 7 8REP8E ;E RELIE5

u$ aspectul treptelor maGore de relief, >omnia poate  caracterizată prin proporţionalitatea celor trei trepte maGore Donderea mai mare a dealurilor 8i a podi8urilor 356 sugerează că >omnia este o ţară mai mult deluroasă dect montan! 3456 sau de c+mpie 3/56 Fiecare treaptă maGoră de relief are suprafeţe relativ mai &nalte, mai Goase şi arii depresionare u%i depresiu%ie i%tramo%ta%e "@/ cuprindmunţii Enalţi (peste !500 m) au o pondere de 8%/ munţii mi*locii (!0002!500 m) şi munţii *o8i (su$ !000 m) ce ocupă !7%/ depreiunile intramontane mari ce reprezintă 7%  ;eaurie, podi>urie >i depresiu%ie i%tradeuroase 4"/ cuprinddealuri 8i podi8uri Enalte 3F56/ dealuri 8i podi8uri *oae 356 / arii depreionare, dealuri 8i culoare En cadrul dealurilor 8i podi8urilor 356   Câmpiie B0/ cuprindc+mpii Enalte (cmpii piemontane şi ta$ulare) ("6%)/ c+mpii *oae (cmpii de su$sidenţă şi luncă, cmpii deltaice şi maritime) (7%) o o

o

o o o

o o

d. RO-NIA 7 UNI8:ŢI OR5OS8RUC8URALE

De ansam$lu, relieful ţării noastre este predominant api%. Knsă, e3istă anumite porţiuni care au alte caracteristici, astfel Dartea de .2E a >omniei (Podi>u odo'ei), are un su$strat asemănător primului nucleu continental (Dlatforma Est2Europeană)/  Câmpia Româ%$, este formată &n adncime din structuri foarte veci/ fundamentul acesteia constituie Platforma Moeic!/ 5

Prof. dr. Ionel-Daniel RĂDUIANU 

Podi>u ;o)roei este format din structuri veci, de vrste şi origini diferite/ *o$rogea de .ord conservă structuri similare %uropei caledoniene 8i ;ercinice

".". 8IPURI ENE8ICE ;E RELIE5 A. EUROPA

Hipurile genetice maGore de relief sunt date de relieful morfostructurilor maGore mpia Europei de Est, cea mai &ntinsă unitate de relief a Europei, aparţine primuui %u#eu #o%ti%e%ta/  sistemee mo%ta%e (caledoniene, ercinice şi alpine)/  arii depresionare, su$ forma unor #âmpii de a#umuare e&terioar$ (Cuviale, Cuvio2lacustre, Cuvio2glaciare) sau depresiu%i i%terioare/  u%it$, pe su$straturi diferite ( Podi8ul Ardeni, Podi8ul (oemiei, Podi8ul Podolic) De aceste structuri acţionează agenţi şi procese determinnd un relief derivat cu mai multe tipuri e%eti#e, cum ar  reie=u a#iarde tip continental/ apare &n nordul continentului/ de tip montan- alpin3 pirenean şi caucazian/ forme de relief tipice- circuri glaciare, văi glaciare, custuri, praguri, morene/ apar la altitudini de peste !?00 m  reie=u de a#umuare a#iar$ format &n urma retragerii calotei cuaternareC+mpia Nord-%uropean! (sau mpia #ermano2Dolonă), C+mpia >inlandei/  reie=u itora cu fale"e, pla*e, cordoane de niip care &ncid limane şi lagune *upă geneză sunt ţărmuri cuDorduri %uropa de Nord (e3- .orvegia)/ riass Re)atul Unit, N-: >ranţei etc/ #a%ae sau damati# vetul Croaţiei/ o o o

o

o o o

6

Prof. dr. Ionel-Daniel RĂDUIANU dete :ol)a, Dun!rea etc estuare %l'a, amia etc reie=u #arsti#, foarte diversicat, cu peşteri, cei, deleuri, doline, avenuri, format &n principal &n calcare ( Podi8ul Gart ; lovenia, Alpi, Carpaţi etc), gips (craina), sare (>omnia)/ reie=u stru#tura >i petroraD# relie"ul vulcanic cuprinde platouri (Bslanda), vulcani activi 8i emiactivi (Deninsula Btalică) şi un lanţ vulcanic neo)en (&n arpaţi, cel mai lung din Europa)/ reie=u piemo%ta%- piemonturile din nordul Pirineilor , cele din nordul Italiei (&n regiunea Diemont) şi Piemontul ?etic o o





o



+. RO-NIA

Hipurile genetice de relief din ţara noastră cuprind o varietate de forme, grupate &n "0 de categorii e disting următoarele tipuri mu%uri pe structuri monoclinalea sau uşor ondulate ; Podi8ul Do'ro)ei, Podi8ul Moldovei/  #âmpii ; de u'idenţ! (de co$orre), ta'ulare (orizontale) şi c+mpii piemontane (&nalte)/  reie= 'u#a%i# (lanţul pe%epe%i(at ; Podi8ul Caimcei, dezvoltat pe roci foarte veci (8ituri ver"i), asemănătoare sistemelor caledoniene ".B. UNI8:ŢI A6ORE ;E RELIE5 A. EUROPA

nităţile maGore ale reliefului Europei se diferenţiază după aspectul e3terior ; altitudine, fragmentare, &nclinare, alcătuire petrogracă şi dimensiuni- suprafaţă şi orientare Kn cadrul Europei, pot  identicate următoarele unităţi maGore, grupate pe treptele de relief şi su$stratul genetic al acestora astfelUNI8:ŢI ON8ANE, care cuprind7

Prof. dr. Ionel-Daniel RĂDUIANU 1. U%it$osa ; 868 m, 4atterorn ; 887? m)/  sunt formaţi din roci dure (şisturi cristaline), calcare, dolomite etc/  tipuri genetice de relief- relieful )laciar (cu circuri şi văi glaciare, iar pe vrfuri se mai păstrează );eţari ; er de a#e din 4ont =lanc, Aets# din Mungfrau 2 cel mai &ntins geţar al Europei), relieful cartic (pe calcarele şi dolomitele din partea de est), relieful uvial (lunci, terase, văi şa)/  pasuri- &implon, &t. ?ot;ard, (ernina , etc UNŢII CARPAŢI ; situaţi la est de 4unţii 'lpi şi au un traeu inuo/  se &ntind de la (a"inul :ienei pnă la :alea imo2ului, pe o lungime de .// 2m/  sunt mai fra)mentaţi dect 'lpii şi aproape un sfert din suprafaţa acestora este reprezentată de depreiuni 8i culoare de vale /  reprezintă o treaptă intermediară &ntre 'lpi şi =alcani, avnd vrfuri ce depăşesc, rar, "500 m, altitudinea lor ma3imă ind de -'+** ! &n v%r"ul 9erlac:ova , din Munţii atra vf. Moldoveanu J .1 m, vf. Ne)oiu J .11 m din Munţii >!)!ra8 etc./  se &mpart &n trei sectoare- Carpaţii de Nord-:et , Carpaţii de Mi*loc şi Carpaţii &ud-%tici (pe teritoriul >omniei şi, foarte puţin, al er$iei)/  sunt alcătuiţi din roci critaline, edimentare şi vulcanice/  tipuri genetice de relief- relieful )laciar (4unţii Hatra, arpaţii 4eridionali, 4unţii >odnei etc), relieful vulcanic (odnei şi 4unţii 'puseni), relieful cartic (&n 4unţii 'puseni, 4unţii =anatului etc)/  pasuri- Drislop, Hurnu >oşu, +ainici, *u9la etc o

o

o

UNŢII PIRINEI ; situaţi &n Peninula I'eric!, la graniţa dintre pania şi Franţa/  se găsesc &ntre ?olful (icaKa şi Marea Mediteran! /  au o lungime de 1/ 2m/  sunt alcătuiţi din 8ituri critaline, i8 / 8


altitudinea ma3imă- ;',5, ! &n :f. Pico dLAneto din 4asivul 4aladeta/  tipuri genetice de relief- relieful )laciar cu circuri şi creste glaciare (geţari de tip pirinean fără văi glaciare), relieful tructural, relief uvial etc  foarte masivi/ relief foarte a$rupt, cu văi adnci şi creste greu accesi$ile/ UNŢII APENINI ; situaţi &n Peninula Italic!, pe direcţie .2, prelungindu2 se peste strmtoarea 4essina şi &n nordul Bnsulei icilia/  au o lungime de peste .// 2m/  sunt alcătuiţi din roci calcaroae, critaline şi ar)iloae/  altitudinea ma3imă- -'<4, ! &n vf. ?ran &ao dLItalia/  sunt fra)mentaţi şi includ vulcani activi (Etna) şi emiactivi (1ezuviu), lacuri vulcanice şi sunt afectaţi de cutremure /  tipuri genetice de relief- relieful vulcanic (conuri, cratere), relieful tructural, relieful cartic etc  &n nord sunt prezente alunec!rile de teren , iar &n sud apar veranţi pr!p!tio8i, de$leuri şi culoare UNŢII CAUCA ; situaţi &ntre Marea Nea)r! şi Marea Capic!/  se găsesc &ntre Europa şi 'sia/  s2au format &n timpul oro)ene"ei alpine şi se caracterizează printr2o tectonic! activ!/  au altitudinea !a$i!ă din uropa - *'+,- ! &n :f. %l'ru/  se &mpart &n- Cauca"ul Mare şi Cauca"ul Mic/  sunt alcătuiţi din )ranite (roci vulcanice), calcare şi con)lomerate/  tipuri genetice de relief - relieful )laciar (circuri şi văi glaciare), relieful tructural, relieful cartic etc/  pasuri- Paul Crucii ("6?0 m) ; pas la mare &nălţime 

o

o

". nităţi de munţi (şi podişuri mai &nalte), dezvoltaţi pe structuri #aedo%ie%e ('lpii candinaviei) şi er#i%i#e (4asivul >enan, 4unţii udeţi, 4unţii ral etc)ALPII SCAN;INA3IEI sau 4unţii candinaviei ; situaţi &n Peninula &candinav!/  constituie un lanţ montan caledonic şi au fost afectaţi de mişcările de ridicare din timpul orogenezei alpine/  au altitudini mi*locii , ce trec de "000 m ("870 m &n 1f #aldopiggen)/  tipuri genetice de relief- relieful )laciar (circuri şi văi glaciare), relieful tructural etc  se remarcă ţărmurile cu =orduri şi platourile #nalte3 modelate intens de geţarii cuaternari/  UNŢII URAL ; situaţi &n estul Europei/  formează o mare parte din limita naturală dintre Europa şi 'sia/  au o lungime de pete ./// 2m, orientaţi .2/  s2au format &n oro)ene"a ;ercinic! /  altitudinea ma3imă- 4'/<, ! &n vf. Narodnaia/ o

9

Prof. dr. Ionel-Daniel RĂDUIANU   

&n . se &ntlnesc );eţari de circ, iar &n  se distinge o fra)mentare puternic!/ puternic erodaţi, cu aspect de dealuri/ sunt $ogaţi &n reure minerale - minereuri de er, neferoase, căr$uni etc

UNI8:ŢI ;E PO;I9URI ! De stru#turi 'e#i- Podi8ul Doneţ2, Podi8ul Central Ru, Podi8ul Caimcei/ " De stru#turi er#i%i#e - Podi8ul (oemiei, Maivul Do'ro)ei de Nord / 6 De stru#turi mai %oi- Piemontul 3Podi8ul6 ?etic  UNI8:ŢI ;E C-PIE ! Câmpii Fu'io*a#iare- C+mpia Nord-%uropean!/ C-PIA NOR;*EUROPEAN: (sau N4DB' #E>4'.<2D<+<.O) reprezintă un sector al unei vaste arii de u'idenţ! 3co'or+re6 , ce se continuă su$ apele 4ării .ordului şi ale 4ării =altice/  este intens modelată de geţarii cuaternari, cu numeroase morene /  este o cmpie lar) v!lurit!, acoperită cu loe &n cea mai mare parte/  este fra)mentat! de numeroase ruri care se varsă &n 4area .ordului prin etuare, &n timp ce la vărsarea &n 4area =altică formează la)une " Câmpii Fu'io*a#ustre - C+mpia Rom+n!, C+mpia Panonic! şi C+mpia Padului/ acestea s2au format prin umplerea succesivă a unor $azine maritime, semi&ncise (=azinul Danonic) sau cu o anumită descidere (&n locul mpiei >omne şi al mpiei Dadului)/ C-PIA PANONIC: ; situată &n Europa entrală/  prezintă un fundament faliat şi căzut &n trepte/  este dominată de maive critaline şi munţi inulari/  altitudinile sunt cuprinse, &n general, &ntre !00 m şi 600 m C-PIA PA;ULUI ; situată pe teritoriul Btaliei/  este un vec;i )olf al M!rii Adriatice , colmatat cu sedimente cărate de rurile din 'lpi/  &n general, are altitudini mai mici de // m, doar la contactul cu munţii &nălţimile ind mai mari/  prezintă un litoral dominat de la)une 3:eneia6 şi de Delta Padului 6 Câmpii pe stru#tur$ de podi> - C+mpia %uropei de %t, C+mpia >inlandei/ acestea nu sunt propriu2zis cmpii, ci adevărate podişuri, pe structuri foarte veci/ C-PIA EUROPEI ;E ES8 ; situată &n estul Europei/   are o suprafaţă de  milioane 2m , cea mai mare din Europa/  ocupă aproape &ntreaga Gumătate estică a continentului european/  apare ca o aociere de c+mpii *oae, colinare 8i podi8uri vec;i , de &nălţimi reduse (Dodişul 1olgăi)/  fundamentul face parte din primu %u#eu #o%ti%e%ta / o

o

o

o

10


a fost modelată de calota )laciar! cuaternară/  o caracteristică a acestei cmpii este dispunerea generală .2 a principalelor sisteme Cuviale- Deciora, 1olga etc 8 Câmpii Fu'io*itorae- C+mpia M!rii Ne)re, C+mpia Precapic! 3C+mpia M!rii Capice6/ provin din alternanţa acumulării Cuviale continentale şi su$merse şi din evoluţia liniei ţărmului 

+. RO-NIA

nităţile maGore de relief ale >omniei se pot grupa &n trei trepteU%it$i podi>uri- u$carpaţii, Dodişul 4oldovei, Dodişul 4eedinţi, Diemontul #etic, *ealurile de 1est şi Dodişul *o$rogei/ U%it$omnă, *elta *unării şi cmpia lagunară >azim2inoie •

•

•

;i'i(iu%i ae u%it$etezat2#odeanu c Carpa

a Dodişul ucevei/ $ mpia 4oldovei (sau mpia MiGiei)/ c Dodişul =rladului . PO;I9UL ;O+ROEIa 4asivul *o$rogei de .ord/ $ Dodişul asimcei (sau Dodişul *o$rogei entrale)/ c Dodişul *o$rogei de ud 2. PIEON8UL E8IC (sau D<*BP+ #EHB)a Diemontul (sau Dlatforma) ndeşti/ $ #ruiurile 'rgeşului (sau Dlatforma 'rgeşului)/ c Diemontul (Dlatforma) otmeana/ d Diemontul (Dlatforma) omne) mpia >omanaţilor/  mpia =ăileştilor/  mpia =laniţei $ ectorul central al mpiei >omne/  mpia Diteştilor/  mpia 1lăsiei/  mpia Hrgoviştei etc c ectorul estic al mpiei >omne mpia =ărăganului/  mpia iretului Bnferior etc 10. PO;IJUL EKE;INI 11. ;EL8A ;UN:RII 12

Prof. dr. Ionel-Daniel RĂDUIANU ".4. CLIA 7 5AC8ORII ENE8ICI, ELEEN8ELE CLIA8ICE 9I REIONAREA CLIA8IC: A. EUROPA 7 5AC8ORII ENE8ICI

Drincipalii factori care determină caracteristicile climei Europei sunt radiai atitudi%ea reie=uui (prin prezenţa lanţului alpino2carpatic şi prin zonalitatea verticală ; eta*are climatic!)/ dispunerea de2a lungul paralelelor a unor lanţuri muntoase (Dirinei, 'lpi, arpaţi) &ngreunează avansarea aerului rece polar spre sud şi a celui tropical spre nord/  e3istenţa unei mase #o%ti%e%tae de &ntindere mai mare &n est, care determină continentalimul temperaturii şi precipitaţiilor/  #ir#ua
o

+. ELEEN8ELE CLIEI 4' Regi!ul ter!ic



Europa se desfăşoară pe circa 8 0 latitudine, cu diferenţe de temperatură de la . la a. 8emperatura medie a%ua$0  1*1@ C &n sudul continentului- udul Peninulei I'erice, *um!tatea udic! a Italiei, *um!tatea udic! a ?reciei, Malta etc 0  10*1 C- Peninula Crimeea, udul, ud-vetul 8i ud-etul Rom+niei, Peninula (alcanic!, %uropa Central!, >ranţa, Peninula I'eric! (Gumătatea nordică) etc 13

Prof. dr. Ionel-Daniel RĂDUIANU *100C nordul M!rii Capice, nordul M!rii Ne)re, Rom+nia, Ucraina, C+mpia Nord-%uropean!, Ar;ipela)ul (ritanic, udul Peninulei &candinave etc 0  0* C centrul C+mpiei %t-%uropene, >inlanda, partea central! a Peninulei &candinave, Ilanda etc 0  * 7 0 C- nordul Ruiei, Peninula Gola, etremitatea nordic! a &candinaviei/ 0  * C- etremitatea nord-etic! a %uropei ). 8emperatura medie a u%ii ia%uarie scade pe direcţia 12.E, de la valori de peste 100C &n sudul continentului (reta, =aleare, icilia, 1 Deninsulei B$erice), pnă la 7 "00C &n insulele Franz Mosef din usiei etc 

-' Regi!ul precipitaţiilor at!os"erice

+a nivelul Europei predomină valorile medii cuprinse &ntre 00 >i 1.000 mmMa%  antităţi de precipitaţii &ntre B00 >i 00 mmMa% cad &n nordul Deninsulei candinavice, la nord de 4area aspică şi de 4area .eagră Drecipitaţii cuprinse &ntre 1000 >i 1."00 mmMa% cad pe versanţii cu e3punere spre
Kntre 80 şi 00 latitudine, predomină v+nturile de vet  Criv!ţul ete un vnt de est şi .2E, un vnt rece iarna şi cald şi uscat &n timpul verii Autrul este un vnt uscat, ce suCă mai ales vara, ce $ate dinspre sudul Europei (ora este un vnt rece şi $ate spre 4area 'driatică Mitralul este un vnt rece şi suCă dinspre 4asivul entral Francez spre 4area 4editerană, provocnd ciar furtuni pe mare >oe;nul este un vnt cald şi uscat şi $ate &n 'lpii Elveţiei, arpaţi, 1alea >inului etc (ri"ele marine pătrund &n interiorul uscatului pe distanţe de ma3im 60280 9m (ri"ele montane specice zonelor montane C. RO-NIA 7 5AC8ORII ENE8ICI V>1 21NT>A ?9O9RA@1A ROMN11B

;. ELEEN8ELE CLIEI V>1 21NT>A ?9O9RA@1A ROMN11B 

E. REIONAREA CLIA8IC: EUROPA 14


Kn Europa pot  identicate mai multe tipuri de cli!ă, cum ar !) Cimatu meditera%ea% su)tropi#a/  răspndire- %uropa &udic!, &n Gurul 4ării 4editerane/  este generat de apropierea de 4area 4editerană şi de $arierele montane nordice cu orientare generală vest2est care &mpiedică inCuenţele oceanice din vest şi cele continentale dinspre est/  cu veri calde şi secetoase şi ierni $lnde şi ploioase/  caracterizat prin0 0  temperaturi medii anuale &ntre 14 7 1@ C/  precipitaţii medii anuale de 200*00 mm /  număr mai mare de "ile Enorite dect &n restul continentului/  $at Mitralul pe valea >onului, (ora &n *almaţia, &irocco &n sudul paniei, Btaliei şi iciliei ($ate vara dinspre nordul 'fricii, vnt er$inte)/ ") Cimatu temperat*o#ea%i#0 0  răspndire- ţ!rmul vetic al %uropei , &ntre 80 şi 70 lat ., din Dortugalia pnă &n .orvegia/  nuanţările climatice sunt generate de prezenţa Curentului ?olfului şi de desfăşurarea lanţurilor montane (temperaturile scad de la sud la nord)/  cu veri răcoroase şi ierni $lnde (amplitudinea termică anuală este redusă)/  caracterizat prin0 0  temperaturi medii anuale &ntre @ C şi 12 C/  precipitaţiile medii anuale variază &ntre 1.000 şi ".000 mm şi ciar peste "000 mm local/ &n regiunile montane cu e3punere spre masele de aer oceanice pot aGunge la 6000 mm:an (versanţii vestici ai 4 Dirinei)/ ninsorile sunt rare/  domină 'â%turie de 'est , umede/ 6) Cimatu temperat*#o%ti%e%ta est*europea%/0 0  răspndire- &ntre 80 şi 0 lat ., &n interiorul continentului/  cu amplitudini termice mari, datorate depărtării de omnia/  &i sunt specice slă$irea treptată a circulaţiei maselor vestice şi &m$inarea cu mase de aer polar, mase de aer tropical/ 5) Cimatu su)poar15


răspndire- nordul Ilandei, &candinaviei, Ruiei/  cu veri scurte şi ierni lungi (circa @ luni, cu zile scurte şi nopţi lungi)/  caracterizat prin0 0  temperaturi medii anuale &ntre 0 C şi 7 4 C/  precipitaţii reduse, circa "00 mmMa% /  $at 'â%turie de %ord , reci, uscate/ ) Cimatu masi'eor mo%ta%e răspndire- 'lpi, Dirinei, aucaz, 'lpii candinaviei, arpaţi/  apare etaGarea climatică/  precipitaţiile cresc, &n general, cu altitudinea/  temperaturile scad cu altitudinea 

".. KI;RORA5IA EUROPEI 7 ASPEC8E ENERALE a. APELE CUR:8OARE    

reţea idrogracă $ogată, neuniform repartizată/ alimentare din precipitaţii (pluvială), ape su$terane, geţari (glaciară), topirea zăpezilor (nivală)/ caracter e3oreic şi endoreic (pentru apele care se varsă &n 4area aspică)/ repartiţia, dimensiunile şi regimul idrologic sunt inCuenţate de relief şi climă (regimul idrologic : regimul de scurgere R variaţiile de de$it:nivel ale apelor rului &n cursul unui an)/ Pri%#ipaee Fu'ii ae Europei  1<+#' ; cel mai lun) uviu al %uropei (656! 9m) şi cu cel mai mare 'a"in ;idro)ra$c al %uropei (!,6 mil 9m")/ izvorăşte din Podi8ul :aldai şi se varsă &n Marea Capic!/ la vărsare formează cea mai mare deltă a Europei (*elta 1olgăi)  *.O>E' ; al doilea Cuviu ca lungime ("?0 9m), de$it şi $azin idrograc/ izvorăşte din M-ţii P!durea Nea)r! (#ermania) şi se varsă printr2o deltă &n Marea Nea)r!/ cursul *unării se &mparte &n trei sectoare- curul uperior (sectorul alpin) cu o lungime de !00 9m, &ntre izvoare şi =ratislava, aici primind aCuenţi dinspre 42ţii 'lpi (e3 Bnnul ; cel mai important)/ curul mi*lociu (sectorul panonic) cu o lungime de 7"5 9m, &ntre =ratislava şi =aziaş, aici *unărea colectnd cei mai importanţi aCuenţi ai săi (*rava, ava, 4orava, Hisa)/ curul inferior (sectorul pontic) cu o lungime de !075 9m &ntre =aziaş şi vărsare, cu patru su$sectoare (cursul romnesc)/ stră$ate !0 state şi 8 capitale (1iena, =ratislava, =udapesta şi =elgrad)/ canale- Dun!re-Main-Rin (realizează legătura dintre 4area .eagră şi 4area .ordului, &ntre porturile onstanţa şi >otterdam)/ Dun!re J Marea Nea)r! (scurtează distanţa Cuvială)/ porturi- Re)en'ur), :iena, (el)rad, Dro'eta-urnu &everin, Rue, (r!ila , ?alaţi, ulcea, &ulina etc  >'+ ; este al treilea Cuviu ca lungime al Europei ("8"? 9m)/ o o

o

o

o o

o

16


izvorăşte din M-ţii Ural şi se varsă &n Marea Capic!/ se aCă la limita dintre Europa şi 'sia .BD> ; izvorăşte din Podi8ul Ruiei Centrale şi se varsă &n Marea Nea)r!/ Hraversează capitala crainei (Qiev) 'lte ruri şi Cuvii europene*<., DEB<>', .BH>, >LB., E+=', 1BH+' (trece prin 1arşovia), +<'>' : +E, ><. (trece prin +Son), *1B.' *E .<>*, *1B.' *E 1EH, E=>, HEM<:H'M< (trece prin +isa$ona), *E><:*<><, <*>':<*E>, E.' (trece prin Daris), H'4B' (trece prin +ondra), D'*, HB=> (trece prin >oma) etc o o



o



o

*upă regimul idrologic se deose$esc ruri cu regi! co!ple$ şi ruri cu regi! si!plu (re)im comple R &n cursul anului prezintă mai multe creşteri de de$ite şi scăderi/ specic pentru Cuviile lungi, cu de$ite $ogate, care stră$at unităţi de relief diferite sau diferite tipuri de climă/ re)im implu R o singură creştere de de$it şi o singură scădere &n cursul unui an) >uri cu regim de scurgere comple3- R;inul, Ronul, Dun!rea >uri cu regim de scurgere simplu tipul %ordi#- pentru Cuviile care se varsă &n Hceanul Arctic / scurgerea este mai redusă iarna cnd se produce &ngeţul, dar &n general au de$ite $ogate pe tot parcursul anului- DEB<>', *1B.' *E .<>*, .E1'/  tipul 'esti# M ata%ti# - pentru Cuviile care se varsă &n Hceanul Atlantic / regim realtiv uniform, cu scurgere $ogată tot timpul anului, ma3ima iarna- E.', +<'>' : +E, H'4B', 4EE/  tipul esti#- pentru Cuviile care se varsă &n Marea Capic!/ cu de$ite oscilante, foarte mici vara (datorită climatului continental e3cesiv) şi iarna datorită &ngeţului persistent, mai $ogate primăvara- 1<+#', *<., .BD>/  tipul #e%tra- pentru Cuviile care se varsă &n Marea (altic! sau Marea Nea)r!/ cu de$ite mari primăvara, cnd topirea zăpezilor coincide cu ploile de primăvară- 1BH+', E+=', <*>':<*E>/  tipul sudi# M meditera%ea% - pentru Cuviile care se varsă &n 4area 4editerană/ cuprinde ruri scurte, cu de$ite mari iarna şi primăvara şi foarte scăzute vara, cnd pot să sece- HB=>, E=>, 4'>BI':'AB<, D'*, ><. Fluviile se varsă prin delte- Dun!rea, :ol)a, Padul, :itula, Ronul, R;inul/  estuare- amia, &ena, %l'a/  limane şi lagune (&n .1 4ării .egre)- Nitrul Pri%#ipaee Fu'ii pe )a(i%e maritime +a(i%u maritim M o#ea%u Pri%#ipaee Fu'ii #oe#tor 4'>E' ='+HBO 1istula, E' .<>*+B El$a, >in, Hamisa, 4euse, Tesser 4'>E' 4N.EBB ena 17


<E'.+ 'H+'.HB 4'>E' 4E*BHE>'.O 4'>E' .E'#>O 4'>E' 'DBO

+oara:+oire, #aronne, *uero:*ouro, HeGo:HaGo, annon (Brlanda), #uadalUuivir E$ru, >on, Hi$ru, Dad, 4ariţa:'3ios (=ulgaria:#recia) *unărea, .istru, =ugul de ud, .ipru, *on (4 'zov) 1olga, ral

). LACURILE  

numeroase şi repartizate neuniform/ cele mai numeroase &n Finlanda, numită şi Iara celor o mie de lacuri (maGoritatea glaciare)/ diferite ca geneză (originea cuvetei lacustre)/ Drincipalele categorii de lacuri sunt

4) Dacuri naturalea#uri a#iare formate &n regiunile acoperite de calota cuaternară- O. Oado)a, O. Hne)a (am$ele sunt &n >usia şi sunt cele mai &ntinse din Europa), O. Ma"uriene (Dolonia), O. :anern, O. :attern, O. Malaren (toate &n uedia), O. &aimaa (Finlanda)/ formate &n regiunile muntoase cu glaciaţiune alpină- O. ?eneva  Oeman, O. 9ric; (toate &n Elveţia), O. (oden  Contanţa (la graniţa dintre #ermania, Elveţia şi 'ustria), O. ?arda, O. Como (cel mai adnc lac european, 8!0 m), O. Ma))iore (toate trei &n 'lpii Btalieni), O. (ucura, O. 9!noa)a, O. (+lea, O. ?+lcecu, O. Oala, O. (u;!iecu (>omnia) etc/ a#uri de )araG %atura O. Ro8u (>omnia)/ te#to%i#e Marea Capic! (lac relict, un rest din 4area armatică/ lacul cu cea mai mare suprafaţă R 67!000 9m", cu nivelul apei su$ cel al enan, &n arpaţii >omneşti (O. &f. Ana), &n Deninsula Btalică ( O. Al'ano, O. (olena), &n Bslanda etc #arsti#e &n 4unţii 'lpi, 4unţii *inarici, arpaţii i ima%e &n .1 4ării .egre (limanele Nitrului, a8aul, ec;ir);iol, Man)alia, Compleul la)unar Ra"im-&inoie ), la 4area .ordului, 4area =altică (laguna :itula), sudul Franţei/ o

o

 



 

-) Dacuri antropiceE 

idroe%ereti#e de )araG artiD#ia/ ; pe maGoritatea Cuviilor importante- O. Porţile de >ier , Htrovul Mare (pe *unăre), O. RE'in2, O. :ol)o)rad, O. &amara (pe 1olga), Qimlean2 (pe *on) etc ). KEŢARI 9I +ANCKI: 18

Prof. dr. Ionel-Daniel RĂDUIANU     

sunt prezente mai ales &n regiunile situate &n partea de nord a continentului, &n ran" Boef, Ban MaKen/ geţari montani- &n Alpi, Pirinei, Alpii &candinaviei, M-ţii Cauca", M-ţii Ural/ g:eţarul Aletsc:, aCat &n 'lpii Elveţiei este cel mai mare geţar de vale de pe continent/ $anciza este frecventă &n mările
 

zonele $iopedogeograce se succed de la 1 spre .E, su$ forma unor fşii latitudinale paralele/ vegetaţiei &i sunt asociate animale caracteristice şi un &nveliş de soluri specic, formnd &mpreună suportul )iopedoeoraD# al mediului natural/ o%ee )iopedo#imati#e Hipul de climă

Vona $iogeo2 gracă

1egetaţi Fauna olurile +ocalizare <$servaţii a mu8c;i, renul, insulele lic;eni, vulpea arctice, . o regiune metea polar!, candinavi rece şi ei şi umedă cu c!n pitic, lemin)ul, oluri Dolar şi 8u%dra iar &n mpiei vegetaţie alcia ne)re de su$pola mediul Est2 sărăcăcio pitic!, tundr! r vegetaţi acvatic Europene, asă foca, e &ntre apul ier$oasă .ord şi 42 mora adaptată ţii ral, la frig Bslanda Hempe2 P$duri molid, elanul, . Europei, cea mai rat $rad, lupul, din mare e de podool oceanic #o%i=er pin, zadă ermelina, candinavi unitate uri şi : larice rsul, (podzoluri a pnă &n forestieră e contine taia/ vulpea ) 4unţii ral din tur'!rii n2tal roşie Europa/ rece Hempe2 fşie spre podool rat specii continuă e3tremita P$duri conifere 0 uri oceanic şi foioase caracteristi &ntre 50 şi tea estică e de cam'iol şi ce 550 lat . se reduc ameste contine &n # uri n2tal suprafaţă fag, Gderul, desfăşurar vegetaţia Hempe2 steGar, cer$ul, e ma3imă naturală a 19


rat oceanic

Hemper at contine n2tal

P$duri de =oioase

vegetaţi e ier$oasă 3erolă şi plcuri de Si'ost pădure cu steGar, epa tei, frasin, arţar, carpen, ar$uşti (porum2 $ar măceş)

Stepa

Hemper at contine n2tal e3cesiv

tei, frasin, ulm, arţar, carpen

3eeta< ie &eromo r*=$ de semide* >erturi

căprioara, ar)iluvio &n vestul şi -luri mistreţul, centrul cam'iol pisica Europei săl$atică, uri ciocănitoar ea

rozătoare, lupul, vulpea, mistreţul

fost &nlocuită de culturi agricole

specică &n mpia apare ca Europei de o fşie Est, &ngustă molioluri mpia &ntre (cernozio2 >omnă, stepă şi muri, Dodişul pădurile soluri 4oldovei, de $ălane) Dodişul foioase, &n *o$rogei zonele cu umiditate mai ridicată

specică datorită rozătoareEuropei de solurilor ier$uri pop+nd!ul, Est- &n . fertile, mărunte 8oarecele molioluri 4ării .egre vegetaţia de tep!, (cernozio2 3erole, şi al 4 naturală a gramine ;+rcio)ul, muri, aspice/ şi fost e- colilia, soluri pe suprafe2 &nlocuită iepurele etc $ălane) ţe reduse de culturi p!iu8ul, păsări &n mpia agricole ne)ar!/ pelinul pot+rnic;e >omnă, (cereale, a, dropia, Deninsula plante prepeliţa B$erică tenice) plante rare 3erole

antilopa ai)a

tuşuri cu ar$uştimaUuis, garriga

şacalul, $roasca ţestoasă, 20

Pamoolu ri &oluri 'rune 8i cenu8ii J 'rune 3de emide8er t6

zona 4ării aspice


(sudul scorpionul, terra Franţei), magotul &n litoralul spaţiu roa, frigana #i$raltar (o 4ării puternic 4editer (#recia), specie de 4editerane modicat o%a oluri a2nean medite steGar maimuţă), maronii, (peninsulel antropic verde, vipera cu e din sudul ra* oluri corn, Europei) ro8cate %ea%$ steGar de plută, muConul laur, măslini, citrice, palmier pitic, mirt, smocin 1egetaţi e capra 'lpi, prezintă podool etaGată, neagră, Dirinei, etaGarea o%a uri 4ontan mo%ta cu ursul $run, aucaz, pe aspecte marmota (podzoluri arpaţi, verticală %$ alpină ) =alcani a climei, mu%usiei, candinavia/ amenaGările idroenergetice şi pentru amelioraţii caracterizează principalele ruri europene (1olga, *unăre, *on, >in)/ e resursele piscicole- sunt larg e3ploatate &n statele situate spre

$ c d e

f g  i

C$r)u%i i%=eriori 7 lignit, căr$une $run- (a"inul Motru-Rovinari (>omnia), (a"inul Peciora (>usia)/ Resursee de petro - se remarcă trei areale 2 Marea Nordului, "ona :ol)aUral, C+mpia Precapic!/ la acestea se adaugă- mpia >omnă, 4area .eagră etc/ Resursee de a(e %aturae >usia, 4area .ordului (egatul nit şi .orvegia), *epresiunea olinară a Hransilvaniei/ i%ereurie de Der ; sunt e3ploatate &n cantităţi mai reduse- Ucraina (Qrivoi2>og, Qurs9), Ruia (4unţii ral), &uedia (#alivare), etc/ i%ereuri %e=eroase+au&ita- Ruia, Un)aria, >ranţa (+es =au3, de unde se trage şi numele minereului), Rom+nia (4unţii Dădurea raiului), etc Auru, ari%tu, mi%ereuri #ompe&e etc $#$mi%tee de potasiu >i su= ; sunt semnicative la nivel mondial (Btalia, pania, Dolonia)/ $#$mi%te de sare- >omnia, 'ustria, Dolonia, #ermania, pania etc Ro#ie de #o%stru#omnia ra%it- >omnia, 4unţii 'lpi, etc I('oare mi%erae #ar)oa(oase - 4unţii arpaţi, 4unţii 'lpi, etc

3.ELEMENTEDEGEOGRAFI EUMANĂALEEUROPEIŞIALEROMÂNI EI CARAC8ERIS8ICI ENERALE :%9I PA?.  DIN MANUAOUO D% OA %DIURA SCHRINT B.1.

KAR8A POLI8IC: A EUROPEI

Karta poiti#$ a Europei prezintă toate unităţile teritorial2politice (state şi teritorii dependente) indiferent de poziţia geogracă, mărimea teritorială şi demogracă, regim politic  &n prezent, Europa are 42 de state / dintre acestea, două se aCă situate att &n Europa, ct şi &n 'sia J Ruia (Federaţia >usă) şi urcia/  e3istă state de dimensiuni mici ( Andorra, &an Marino, :atican, Malta, Monaco, Ouem'ur) şi Oiec;tentein), dar care sunt considerate entităţi teritoriale care au caracteristici statale/  Repulica 2an Marino are cea mai vece organizare statală de tip repu$lican (din sec al ABBB2lea), cu mult &naintea Btaliei sau a altor state/  are un caracter itoric , &nregistrnd modicări su$stanţiale &n timp, mai ales &n sec AA, &n perioada !@?@2!@@6desinţarea > şi apariţia a !5 state independente succesoare, dintre care 7 &n Europa (>ederaţia Ru!Ruia, Ucraina, (elaru, Repu'lica Moldova, %tonia, Oetonia, Oituania)/ la acestea se adaugă 6 state caucaziene ('rmenia, #eorgia şi 'zer$aidGan) şi 5 state central2asiatice/ o

22


dezmem$rarea Bugoslaviei şi apariţia celor 5, respectiv  (&n "00) state succesoare (lovenia, roaţia, =osnia şi Lerţegovina, 4acedonia, er$ia, 4untenegru)/ divizarea eoslovaciei, pe cale paşnică, &n !@@6- eia şi lovacia/ unicarea #ermaniei (unirea >F #ermania cu >* #ermană), &n !@@0/ &n prezent, pe arta politică a Europei e3istă şi 2 teritorii depe%de%te>eroe, aripelag din egatul nit/ Normande, insule din 4area 4necii ; dependent de >egatul nit/ &val'ard, insule din egatul nit/ Ban MaKen, insulă din ranţei, Hlandei, Re)atului Unit, Danemarcei/ &n ultimii ani se o$servă o anumită tendinţă de a include printre ţările europene şi ţările din zona Caucazului ( A"er'aid*an, ?eor)ia, Armenia)/ Cipru, care este un stat asiatic ca poziţie, poate  considerat un stat european ($azat pe relaţiile cu #recia şi apartenenţa la niunea Europeană)/ după supra=a<$, >ederaţia Ru! are cea mai mare &ntindere (peste 8 mil 9m ", partea europeană), iar :atican are cea cea mai mică &ntindere (0,88 9m")/ după m$rimea demoraD#$ (nr de locuitori), Federaţia >usă are cea mai mare populaţie (peste !08 mil loc ; partea europeană), iar 1atican are cea mai mică populaţie (circa !000 loc)/ ca formă de stat, cele mai multe ţări europene sunt repu)i#i, avnd ca şef de stat un preşedinte, dar e3istă şi 10 mo%arii , avnd ca şef de stat e un rege (=elgia, *anemarca, .orvegia, egatul nit), e un prinţ (4onaco, +iectenstein) ori un duce (+u3em$urg)/ &n Europa se găseşte statul cu cea mai ridicat! valoare a denit!ţii populaţiei de pe #lo$- Monaco (peste !000 loc:9m")/ o

o o



o o o o o o

    





Româ%ia 7 stat a Europei        

teritoriul ţării noastre a aGuns &n forma actuală după anumite evoluţii/ graniţele actuale au fost 3ate după al *oilea >ăz$oi 4ondial/ >omnia are ca nucleu iniţial de formare a statului modern regiunea istorico2 geogracă numită u%te%ia/ este locuită de o populaţie care formează ro!anitatea orientală / prin situarea sa &ntr2un spaţiu care reprezintă (prin arpaţi şi *unăre) o prelungire a Europei entrale, >omnia poate  considerată un stat central.european / &n prezent, >omnia este organizată &n  de *udeţe şi municipiul (ucure8ti (cu rang de Gudeţ)/ ca formă de stat, Rom+nia ete o repu'lic!, avnd ca şef de stat un preşedinte/ este un stat de !ări!e !iFlocie , att ca suprafaţă ("6?6@! 9m", locul ABB &n Europa), ct şi ca număr de locuitori ("!,7 mil loc, locul BA &n Europa)/ face parte din NA8O &ncepnd cu anul "008, iar din "007 face parte şi din U.E 23


B.". B.".

POPU POPULA LAIA IA JI CA CARA RAC8 C8ER ERIS IS8I 8ICI CILE LE EI E EO; O;E EO ORA RA5I 5ICE CE

EUROPA a. E'ouQia E'ouQia %umer %umeri#$ i#$ a popuaQiei popuaQiei 2 pnă pnă &n a doua doua Gumăt Gumătat ate e a sec sec al A1 A1BB BBB2 B2le lea a s2a &nregi &nregist strat rat o creWt creWter ere e nu nume meri rică că a populaXiei &ntr2un ritm lent datorită factorilor sociali, istorici, economici (epidemii, răz$oaie, lipsa de rană datorită recoltelor scăzute etc)/ 2 &nce &ncep pnd nd cu a doua doua Gumă Gumăta tate te a seco secolu lulu luii al A1 A1BB BBB2 B2le lea a s2a s2a &nr &nregis egistr trat at o creW creWte terre puternică a populaXiei ( eplo"ie demo)ra$c! ) declanWată de revoluXia industrială din 'nglia, #ermania, FranXa, Yările de Mos, de progresele din domeniul medical, de creWterea nivelului de trai/ 2 după după !@50 ritmul ritmul de creWt creWtere ere al popula populaXie Xieii este redus, redus, apropi apropiind indu2se u2se de valoar valoarea ea "ero &n ultimii ani/ 2 &n prezent, prezent, popula populaXia Xia Europei Europei este este apro3i apro3imată mată la 700 milioan milioane e locuitori locuitori// &n statist statistici ici popu popula laXi Xia a Eu Euro rope peii este este de H"2 miioa%e includerea populaXiei populaXiei miioa%e o#uitori o#uitori (prin includerea FederaXiei >use, >use, dar fără populaXia părXii europene a Hurciei)/ ). i#area i#area %atur %atura$ a$ a popuaQiei popuaQiei 2 Europa se confruntă cu o situaXie demogracă deose$ită (Zdramatism ), deoa deoarrece ece du după pă anul anul "0 "000 00 s2au s2au &nr &nregis egistr trat at valo valori ri redus eduse e ale ale demoraD#), natalităXii, valori moderate ale mortalităXii- natalitatea G 44.4-H3 !ortalitatea G 44HI 2 )ia%Qu %atura (sporul natural) este, &n general, negativ &n Xările %uropei de %t, valori ori pozi pozittive ive se %urope %uropeii Centra Centrale le, apropiat de zero &n %uro %uropa pa de :et et / val &nregistrează doar &n unele Xări precum Ilanda, Al'ania, Andorra, Oiec;tentein/ 2 ca tip tip dem demog ogra rac c,, Europ Europa a se &nca &ncadr drea ează ză &n tipu demoraD# moder%, cu decit natural de populaXie/ #. o)iitatea o)iitatea teritoria$ teritoria$ a popuaranţa, &uedia etc/ 24


2 prin princi cipa pale lele le ţări ţări emiţ emiţăt ătoa oarre de emigr emigran anţi ţi sunt sunt cele cele fote comunite/ principalele ţări receptoare de imigranţi sunt, mai ales, >ranţa, ?ermania, Re)atul Unit, &pania, Italia, ?recia, (el)ia, Hlanda etc d. RepartiQia RepartiQia eoraD#$ eoraD#$ i de%sitatea de%sitatea popuaQiei popuaQiei 2 repar eparttiXia iXia popu popullaXi aXiei este este neun neuniifor formă, mă, ind inC nCue uenX nXat ată ă de fac factori toriii natu natura rali li,, tenologici, economici, demograci, sociali/ 2 densit densitate atea a medi medie e a popula populaXie Xieii Eur Europe opeii este este de 2 o#.M!m " (locul " după 'sia)/ 2 #ee mai ridi#ate 'aori se &nregistrează &nstat statel ele e mici mici-- Monaco (peste !000 loc:9m ", locul B pe glo$), Vatican3 Malta (peste !000 loc:9m")/ statele $ine populate din Europa entrală Wi de 1est- peste 600 loc:9m " &n Oland Olanda a Wi 6elgia/ &ntre "00 Wi 600 loc:9m "- Regatul Unit Wi 9er!ania/ &ntre !00 Wi "00 loc:9m"- Italia, Italia, Ouem'ur Ouem'ur), ), %lveia, %lveia, Ce;ia, Ce;ia, Danemarca, Danemarca, Al'ania etc/ 2 cele cele mai redu reduse se val valor ori, i, su$ su$ 50 50 loc loc: :9m 9m", se &nregistrează &n >usia (? loc:9m "), Xările scandinave, Xările $altice, Bslanda (6 loc:9m ", cea mai scăzută valoare) o

o

e. Stru#t Stru#turi uri demor demoraD# aD#e e 2 structura pe grupe de vrstă indică, pentru Europa, areale cu populaXie relativ Em'!t Em '!tr+n r+nit! it! Wi areale cu populaXie proporXional mai tnără/ pe ansam$lu &nsă, contin continent entul ul europe european an se caract caracteri erizeaz zează ă printr printr2o 2o pondere mare a populaiei En v+rt! de pete F/ de ani/ 2 structura pro"esională J ocupaKională este diferită &n Europa entrală Wi de 1est 1est predomină populaXia din do!eniul serviciilor / &n Europa de Est, inclusiv fostele Xări comuniste aCate &n tranziXie, cele trei domenii ; agricultură, industrie, servicii ; au proporKii apropiate #ntre ele/ structura con"esională con"esională ; predomină 2 structura predomină creWtini creWtinismul, smul, principale principalele le culte practicate practicate ind catolicimul, ortodoimul (predominant &n Europa de Est Wi de 2E, inclusiv >omnia), protetantimul Wa o o

RO-NIA

2 de2a lungul secolului secolului al AA2 AA2lea, lea, populaXia populaXia >omniei >omniei s2a du$lat numeric/ numeric/ 2 popu popula laXi Xia a actu actual ală ă a >om >omn nie ieii este este de de "1,H miioa%e o#uitori (la recensămntul din "00"), mai mică cu !,8 milioane dect &n anul !@?@, cnd a avut valoarea ma3imă de , milioane locuitori / 2 cauzel cauzele e diminu diminuări ăriii numeric numerice e a populaX populaXiei iei &n ulti ultimul mul dece deceniu niu sunt sunt-scăderea accentuată a sporului natural (care a avut valori negative)/ $ilanX $ilanXul ul migrat migratori oriu u negati negativv (numărul (numărul persoan persoanelo elorr care care pleacă pleacă din Xară Xară &l depăWeWte pe cel al celor ce intră &n Xară)/ 2 'aorie sporuui %atura sunt repartizate diferenXiat pe teritoriul Xăriicele mai mici valori (care aGung la 2  2?[) se &nregistrează &n sudul Wi sud2 vestul Xării/ cele mai mari valori (!2"[) se &nregistrează &n partea de .2E Wi . a Xării/ o o

o

o

25


2 de%sitatea popuaQiei arată o repartiXie inegală a acesteia pe teritoriul >omniei, cu valori ridicate &n Gurul oraWelor foarte mari (peste !000 loc:9m ")/ denitatea medie a populaiei este de circa 1 o#.M!m "/ cele mai mari valori (peste !00 loc:9m") se &nregistrează &n partea centrală a mpiei >omne, DodiWul ucevei, uloarul iretului, mpia de 1est, valea 4ureWului miGlociu/ cele mai mici valori se &nregistrează &n munXi Wi *elta *unării- &n munXi "5250 loc:9m" Wi ciar su$ "5 loc:9m " &n munXii &nalXi iar &n *elta *unării su$ "5 loc:9m"/ pe cea mai mare parte a teritoriului Xării noastre densitatea variază &ntre 50 ; !00 loc:9m"/ la nivel de GudeXe cele mai mari densităXi sunt &n Pra;ova, Ia=i Wi ?alai, iar cele mai mici &n ulcea, Cara=-&everin Wi #ar);ita/ 2 stru#t indiccă o pred predom omiinar nare a celei elei de stru#tura ura popua popuaQie Qieii pe %aQio% %aQio%ai ait$Q t$Qii indi naXionalitate ro!%nă (aproape @0%), urmată de cea !ag:iară (,%, formată din unguri Wi secui, maGoritari &n GudeXele Largita Wi ovasna) Wi alte grupuri naXionale sau etnice (rromi ; ",5%, )ermani ; saWi Wi Wva$i, turci =i t!tari ; &n *o$rogea, ru=i lipoveni, ucraineni etc)/ 2 stru maGori rittatea atea popu popullaXie aXieii este este de reli eligie gie ortodo$ă stru#t #tur ura a #o%=e #o%=esio sio%a %a$ $ ; maGo (?,?%), la care se adaugă alte culte- romano-catolici (8 (8,7%), reformai, penticotali, 'apti=ti etc/ 2 &n prezent popuaQia ur)a%$ a depăWit  din populaXia Xării/ 2 asemăn mănăto ător altor state ate eur europene, >omni nia se aCă aCă &n fa"a fa"a $nal $nal! ! a tran" tran"i iie ieii demo)ra$ce/ 2 pent pentru ru Xara noast noastră, ră, cea mai numer numeroa oasă să generaX generaXie ie este este cea cea născ născut ută ă &n perioa perioada da !@72!@ !@ 72!@?/ ?/ #o%ti%e%tu #o%ti%e%tu (Rnumărul de persoane născute &n acelaWi an) anului 12H a avut peste 0,5 milioane persoane (550000 persoane)/ numeric este cel mai mare contin)ent din itoria Rom+niei  o o

o

o

o

B.B.

SIS8EUL ;E ;E ORAJE AL EUROPEI

2 Europa est este pri printre cel cele mai mai ur'ani"ate continente (77% ur$an), &n doar cteva state populaXia ind &ncă uWor preponderent rural! ('l$ania, =osnia2LerXegovina, >ep 4oldova, Dortugalia etc)/ 2 prim primel ele e oraWe oraWe au au apăr apărut ut acu acum m circ circa a 8 mile mileni niii (Cnoo, B reta)/ 2 mult mult tim timp p oraWel oraWele e europ europen ene e au fost fost cele cele mai mai mari mari din din lume lume ( Roma, &n 'nticitate, 'nticitate, Contantinopol, &n Evul 4ediu, Oondra, &n epoca modernă)/ 2 e identicăe%eraQia oraeor a%ti#e  oraLele greceLti - Atena, Corint, Marilia, Marilia, omi, omi, Callati, #itria #itria etc/  oraLele ro!ane - Roma, Oondra  Oondinium, Pari  Outetia, :iena, GVln etc e%eraQia oraeor medie'ae (oraWe We2p 2por ortu turi ri la 4ar 4area .or .ordu dulu lui, i, un unit ite e &n  oraLel oraLele e :ansea :anseatice tice (ora asociaXia Z+iga Lanseatică)- Anver, (ru))e, #am'ur), #am'ur), (remen/ o

o

26

Prof. dr. Ionel-Daniel RĂDUIANU oraLele din azinul !editeraneanE (i"antium  Contantinopol, ?enova, :eneia  alte oraLe i!portanteE Giev, Mocova, Cracovia, Pra)a, Milano, Madrid, (udapeta, (ucure=ti etc oraee di% epo#a moder%$ la apariXia Wi dezvoltarea lor a stat revoluXia industrială Wi dezvoltarea comerXuluiManc;eter, Oiverpool, Hdea, &an2t Peter'ur), %en, Rotterdam, Re=ia, #unedoara etc/ oraee di% epo#a #o%tempora%$ după al *oilea >ăz$oi 4ondial numărul oraWelor creWte puternic, mai ales &n Xările comuniste (e3plozie ur$ană)- NoWa #uta (Dolonia), :ictoria (>omnia), Dunau*vXro (ngaria), etc/ lorena, &an2t Peter'ur), dar evidenXiată &n cazul unor oraWe mici (&al"'ur), Canne, &an Remo, etc)/ "uncKia universitară ; prezentă &n toate oraWele mari, dar Wi &n oraWe cu veci tradiXii universitare- Cam'rid)e, Hford, #eidel'er) / "uncKia ad!inistrativă Li politică ; este caracteristică tuturor capitalelor, precum Wi unor oraWe cu semnicaXie regională/ "uncKia =nanciară ; mai importantă la nivel glo$al &n cazul oraWelor Oondra, Pari, 9ric;, >ran2furt / "uncKia portuară ; cu tradiXie pentru unele oraWe- #am'ur), Rotterdam, Oiverpool, ?dan2, Contana, etc "uncKia de servicii ; specică oraWelor staXiuni $alneoclimaterice ( :ic;K, GarlovK :arK, (!ile #erculane)/ turistice (C;amoni, Inn'ruc2, &inaia, Predeal, NiaNice), oraWe noduri de căi de comunicaXie ( &ulina, >!urei etc), etc/ Drincipalele aomeraQii ur)a%e europene sunt- Moscova (!",! mil loc, principala entitate ur$ană europeană), aris (!!,6 mil loc), Rin.Ru:r (!!,6 mil loc), Oondra, Itan'ul, Randtad-#olland, &an2t Peter'ur), Madrid, (arcelona, Milano, (erlin, Atena / maGoritatea oraWelor mari pot  denite prin cel puXin trei forme teritoriale de $azăora=ul propriu-"i, ora=ul =i localit!ile ur'ane atelit, a)lomeraia 3au conur'aia6 ur'an!/ E3- oraWul Daris are "," mil loc, cu zona administrativă &nconGurătoare aproape 8 mil loc, iar aglomeraXia ur$ană aGunge la !!,6 mil loc/ teritorial, se identică cel puXin trei grupări cu specic de meaopois!egalopolisul englez Middland (peste 66 mil loc) din partea central2 nordică a 'ngliei, care include oraWele Oondra, (irmin);am, Manc;eter, Oiverpool etc/ 

o



o



2

o

o

o

o

o

o

o

o

2

2

2

o

27

Prof. dr. Ionel-Daniel RĂDUIANU !egalopolisul ger!an Rin.Ru:r (peste "5 mil loc) din vestul #ermaniei, cu oraWele &tutt)art, >ran2furt 3am Main6, GVln, %en, Dui'ur), Dortmund , etc/ !egalopolisul olandez Randstad.0olland (peste !0 mil loc), din Gumătatea vestică a omnia, oraWul 6ucureLti poate  considerat centru ur'an mare la nivel european, cu anumite caracteristici de metropolă regională pentru această parte a Europei/ 2 &n cadrul >omniei e3istă cteva oraWe care au un rol proeminent prin inCuenXa asupra teritoriului &nconGurător- imi=oara, Clu*-Napoca, Ia=i, Craiova, Contana, (ra=ov, ?alai, (ac!u, Ploie=ti, Hradea / 2 &n ultimii ani se o$servă o scădere demogracă &n cele mai multe oraWe ale Xării o

o

B.4.

ANALIA EORA5IC: A UNOR ORA9E

LON;RA

2 este capitala Re)atului Unit , ind situată &n partea de 2E a 'ngliei, &n C+mpia(a"inul Oondrei, pe Cuviul Ta!isa, la 0 9m de gura de vărsare a acestuia &n 4area .ordului/ 2 nucleul oraşului are origini &n 'nticitate ( Oondinium), dar cunoaşte o dezvoltare deose$ită cnd a devenit capitală şi port al celei mai mari puteri maritime a lumii/ 2 H,4 miioa%e o#uitori (4area +ondră) : , milioane a)lomeraţia ur'an! / 2 &ntre !?002!@50 a fost cel mai mare oraş de pe glo$/ 2 &n prezent, se distinge ca un centru $nanciar-'ancar ($ursa de valori, al treilea pol al pieţei nanciare mondiale după .eJ \or9 şi Ho9So), economic şi politic de primă mărime &n cadrul reţelei ur$ane mondiale/ 2 mare centru industrial- indutria de avioane, automo'ile, nave maritime, aparate de preci"ie, electronic!, electrote;nic!, petroc;imie, tetil! etc/ 2 mare nod de comunicaţii ("! de aeroporturi, aeroportul 0eat:ro cu cel mai mare trac din Europa/ !etroul londonez, cel mai veci (!?6) şi cel mai lung metrou (80@ 9m) din lume/ urotunelul )/ 2 important centru cultural2artistic, universitar şi turistic ( RoKal &ocietK , Covent ?arden ; unul dintre cele trei mari teatre de operă din lume , (riti; Mueum, urnul Oondrei, (i) (en, oWer (rid)e, Parlamentul, palatul (uc2in);am, catedrala etminter, catedrala &aint Paul etc) PARIS

2 2 2 2 2 2

capitala >ranţei şi a regiunii Ile de >rance/ oraş situat &n nordul ţării, &n C+mpia(a"inul Pariului, pe Cuviul 2ena/ aşezare antică, fondată de tri$ul celtic al parisilor (Outetia)/ nucleul istoric al oraşului este Yle de la CitZ/ 11,B miioa%e o#uitori (aglomeraţia ur$ană)/ unul din marile centre economice şi $nanciar-'ancare ale lumii/ 28


2 concentrează 50% din activitatea comercială şi nanciară şi "5% din activitatea industrială a Franţei/ 2 regiune industrial2ur$ană- indutria de automo'ile (>enault, itro]n, Deugeot), avioane, petroc;imic!, electronic!, de parfumuri, cometice etc/ 2 cel mai important nod de comunicaţii al Franţei- de aici pornesc !! magistrale feroviare (unele deservite de trenuri de mare viteză ; H#1/ este legat de +ondra prin Eurotunel) şi "5 magistrale rutiere, la care se adaugă transporturile aeriene (aeroportul C;arle de ?aulle), transporturile Cuviale/ metrou (din !@00)/ 2 important centru cultural şi turistic mondial- Univeritatea &or'ona (sec ABBB), Mu"eul Ouvru, Mu"eul HraK, urnul %i[el, Arcul de riumf, Catedrala N\tre-Dame, Catedrala &acrZ Coeur, Domul Invali"ilor (care adăposteşte sarcofagul lui .apoleon), Palatul :eraille, locuri de divertisment (%uro DineK , +a 1illette), Centrul Cultural Pompidou etc/ 2 cuprinde zone culturale (Cartierul Oatin, Montparnae), zone nanciar2 administrative (Oa DZfene, C;amp %lKZe, OLHpZra), zone rezidenţiale lu3oase şi zone industriale lngă ena şi la periferii/ 2 forma oraşului arată dezvoltarea radiar-concentric! , pornind din zona centrală/ OSCO3A

2 capitala >ederaţiei Rue/ 2 oraş situat &n centrul părţii europene a >usiei, &n C+mpia %uropei de %t , pe r%ul Moscova/ 2 aşezare feudală, fondată &n sec al ABB2lea/ 2 1",1 miioa%e o#uitori (aglomeraţia ur$ană) ; cel mai mare ora8 al %uropei / 2 &ntre !7!" şi !@"" locul de capitală a >usiei i2a fost luat de an9t Deters$urg : +eningrad (&n perioada comunistă)/ &ntre !@"" şi !@@! este capitala niunii ovietice/ 2 unul din marile centre economice ale lumii (peste !500 de &ntreprinderi industriale)- automo$ile, produse electronice, cauciuc sintetic, maşini2unelte, aparate de z$or, ceasuri, mase plastice, medicamente, te3tile, tricotaGe, produse alimentare şa/ 2 unul din marile noduri de comunicaţie ale lumii (!! magistrale feroviare/ aici &ncepe cea mai lungă magistrală feroviară din lume ;  rani'erianul  ; &ntre 4oscova şi 1ladivosto9/ !6 magistrale rutiere/ 8 aeroporturi (Peremetievo), 6 porturi Cuviale care asigură legătura cu 4area .eagră, 4area 'zov, 4area aspică, 4area =altică, 4area 'l$ă/ metroul cel mai monumental 8i cu cel mai mare tra$c de c!l!tori din lume ; peste 6 mil de călători anual)/ 2 important centru cultural2artistic şi turistic- eatrul (al8oi, ?aleriile retia2ov, mu"eul-panoram! (orodino, (i'lioteca Ru! de &tat, Univeritatea Oomonoov, compleul Gremlin, (ierica :aile (la*enEi, Mu"eul Pu82in, Arcul de riumf, urnul de televi"iune de la Htan2ino 31 m6 etc

3IENA 29


2 capitala Autriei/ 2 oraş situat &n .2E 'ustriei, de o parte şi de alta a unării , &n apropierea 4asivului P!durea :iene"!/ 2 aşezare antică, fondată de celţi/ :indo'ona (&n timpul Bmperiului >oman)/ 2 a fost capitală a Bmperiului La$s$urgic/ 2 1,2 miioa%e de o#uitori M ",1 mi. o#. aglomeraţia ur$ană/ 2 cel mai important centru industrial al 'ustriei (circa !:6 din producţia industrială a ţării)- indutria de ma8ini 8i utila*e, intrumente mu"icale, ec;ipamente electrote;nice, confecţii, Enc!lţ!minte, alimentar! / 2 centru nanciar regional/ 2 important centru de cultură şi &nvăţămnt, centru turistic- Palatul &c;Vn'runn, Parlamentul, Palatul Oiec;tentein, Hpera, Anam'lul ar;itectonic al Naţiunilor Unite, urnul de televi"iune 3// m6, cae memoriale 3&c;u'ert, Mo"art, &trau 8.a.6, parcuri 3Prater, Donaupar26, (i'lioteca Naţional! şa ROA

2 capitala Italiei şi a regiunii +atium/ 2 oraş situat &n partea peninsulară, la "? 9m de ţărmul 4ării 'driatice, pe cele şapte coline vulcanice (omulus şi >emus), capitală a Bmperiului >oman (etatea Eternă) ; cea mai importantă metropolă a 'nticităţii/ 2 ", miioa%e de o#uitori : 1 mil. loc., cu aria metropolitan!/ 2 morfostructura ur$ană este preponderent polinuclear!, &ntruct numeroase puncte istorice sunt centre de convergenţă a străzilor/ 2 centru internaţional $ancar, comercial şi de transport (nod feroviar, rutier şi aerian ; aeroportul Oeonardo da :inci)/ 2 important centru industrial (ind depăşită de 4ilano şi Horino)- indutria tetil!, metalur)ic!, poli)ra$c!, cinemato)ra$e, alimentar! / 2 unul din marile centre cultural2artistice, ştiinţice, universitare ( Da 2apienza, ce mai mare universitate europeană şi una dintre cele mai veci din lume), turistice ale lumii (oraşul cu cele mai numeroase monumente istorice şi de artă din lume ; Coloeum, Columna lui raian, arcurile de triumf, 'a"ilici, f+nt+ni arte"iene J >ontana di revi, catacom'ele, numeroae tatui, poduri, o'elicuri etc.)/ 2 pe una din cele şapte coline se aCă tatul :atican, sediul Dapalităţii şi al unor mari valori aritecturale şi artistice ( Catedrala &f. Petru, Mu"eele :aticanului , inclusiv Capela &itin!)/ 2 sediul F'< NotăE Caracteri"area )eo)ra$c! a ora8elor din Rom+nia e )!e8te En inte"a S?eo)ra$a Rom+nieiT 8i En manualul Corint la pa). .

30


B..

AC8I3I8:ŢILE ECONOICE 7 CARAC8ERIS8ICI ENERALE

EUROPA

2 Europa reprezintă re)iunea de ori)ine 8i de"voltare a economiei moderne (tradiţii !anu"acturiere &n anumite regiuni şi oraşe- Amterdam, Anver, (ru)e, OKon, Pra)a, Milano etc)/ 2 &n secolul al A1BBB2lea are loc ?revoluţia industrială, cu origini &n 'nglia entrală, care s2a e3tins &n toată Europa, &n mai puţin de Gumătate de secol/ 2 sunt prezente toate activităţile economice/ 2 structura economică pe cele trei sectoare principale indică predominarea erviciilor (7%), urmate de indutrie ("?%) şi a)ricultur! (5%)/ 2 pe ansam$lu, Europa dispune de materii prime variate, dar cu rezerve insuciente pentru necesarul economiei, fapt pentru care multe state importă masiv din e3teriorul continentului/ 2 industria europeană a cunoscut &n cursul unui deceniu (!@@52"005) o cre8tere )lo'al! de cca 1 (cu o medie anuală de 628%), dar cu diferenţe mari pe ţări (de la ţări care au &nregistrat creşteri de "0%, la ţări care au staţionat sau ciar au scăzut)/ 2 agricultura s2a remarcat printr2un proce de concentrare (su$ forma unor ferme cu suprafeţe crescnde), prin inteni$carea eploat!rii fondului funciar, peciali"area producţiei şi inte)rarea a)roindutrial!/ 2 &n prezent e3istă mai multe concentrări industriale- Ural , Moscova &i #!preFuri!ile, &an2t Peter'ur), onass, Giev, (ra8ov-Ploie8ti-(ucure8ti, 2ilezia, Rin.Ru:r , #am'ur), aris, Anglia Centrală, An)lia de &ud, Torino. Milano, ?Kor-(udapeta, Rotterda!.Anvers, OKon, (arcelona, Marilia, (ordeau, Min2, Hviedo-(il'ao etc 2 Europa este &n prezent o mare concentrare $nanciar-'ancar!, de tranporturi şi telecomunicaţii şi principala regiune turistică a lu!ii  RO-NIA

2 se caracterizează prin diferenţe sensi$ile faţă de situaţia medie a Europei/ 2 e3istă o serie de elemente comune, cum ar - utilizarea timpurie şi e3tensivă a uilei pentru siderurgie, dezvoltarea e3ploatării petrolului şi a petrocimiei şi varietatea ramurilor industriale/ 2 diferenţierile se referă la structura internă a economiei- cele trei sectoare, primar, secundar şi terţiar au ponderi apropiate &n realizarea D.=/ dezvoltarea diriGistă, centralizată, &n a doua Gumătate a secolului al AA2lea/ repartizarea teritorială relativ ecili$rată a industriei şi un nivel ridicat al producţiei industriale &n deceniile 72? ale secolului al AA2lea/ o

o o

31


2 prin trecerea la economia de piaţă au avut loc transformări semnicative, dintre care cea mai importantă o reprezintă restructurarea semnicativă a ramurilor industriale şi a repartiţiei teritoriale/ 2 după o anumită perioadă de scădere a producţiei industriale glo$ale, &n ultimii ani se constată o creştere asemănătoare celei europene

B.2.

ANALIA UNOR RAURI IN;US8RIALE

A. IN;US8RIA ENERIEI ELEC8RICE EUROPA  







Produ#ranţa, Re)atul Unit, Italia, &pania, Ucraina, &uedia, Polonia, Norve)ia etc/ producţia de energie electrică se realizează &n termocentrale, idrocentrale, centrale nuclearo2electrice (atomocentrale) şi alte tipuri de centrale (eoliene, mareemotrice, geotermice, solare şa)/ atomocentralele au o pondere ridicată &n următoarele state- @ranţa (cea mai mare producătoare de energie nuclearo2electrică din Europa, a doua &n lume ; după '/ !?% din producţia mondială), (el)ia, Re)atul Unit, Oituania, Ruia, Ucraina şi &uedia/ termocentralele au o pondere mare &n- Polonia, Ce;ia, Rom+nia (0% din totalul energiei electrice)/ termocentralele funcţionează pe $aza com'uti'ililor foili (păcură, gaz metan, căr$une)/ cele mai multe termocentrale sunt amplasate &n $azinele car$onifere ('a"inul Mocovei, Ru;rului, &ile"iei &uperioare, Motru-Rovinari etc)/ &n ţările dependente de importuri (Franţa, Btalia etc) acestea sunt amplasate &n zonele portuare/ idrocentralele sunt $ine reprezentate &n- Norve)ia, Autria, %lveţia şi &uedia/ idrocentrale mai mari sunt situate pe 1olga, *unăre, .ipru şi *on/ energia geotermală este valoricată &n- 1slanda (!0% din producţia de energie electrică), Italia, Rom+nia (&ntr2o mică măsură)/ o

o

o



o



RO-NIA 

&n perioada deceniilor 2? ale secolului al AA2lea, s2a pus un accent deose$it pe construirea unor termocentrale 'a"ate pe utili"area )a"ului metan , iar &n deceniile @2!0, pe termocentrale, care utili"ea"! li)nitul şi a &nceput producţia de atomoener)ie/ 32

Prof. dr. Ionel-Daniel RĂDUIANU   







&n prezent, producţia de energie electrică are o valoare relativ constantă, acoperind apro3imativ @:!0 din necesarul actual intern/ termocentralele au cea mai mare pondere &n o$ţinerea energiei electrice (0%), urmate de ;idrocentrale (60%) şi ener)ie nuclear! (@%)/ termocentrale importante din >omnia- urceni, Rovinari 3Ro)o*elu6, Mintia-Deva, I8alniţa-Craiova, (ucure8ti, (or"e8ti, (ra"i, Oudu8-Iernut, Paro8eni, C;i8cani-(r!ila etc/ idrocentrale importante sunt pe Dun!re (Dorţile de Fier B, cu "050 4T şi Dorţile de Fier BB), Ootru (+otru2iunget), Ar)e8 (1idraru), (itriţa (teGaru), &ome8, Hlt, &e'e8 etc/ cea mai mare parte a producţiei de energie electrică este destinată conumatorilor economici (apro3imativ 5%, din care '+>< latina utilizează 7% din producţia de energie electrică internă), urmată de utilizarea energiei electrice &n )opod!riile populaţiei (!5%)/ o parte semnicativă se utilizează &n conumul intern al centralelor electrice (!"%) şi o parte la eport (?%)/ &n perspectivă, producţia de energie electrică are &n vedere m!rirea capacit!ţii de producţie a centralei atomoelectrice de la Cernavod! (recent a fost dat &n folosinţă şi al doilea reactor nuclear) şi diminuarea ponderii )a"ului metan /

+. IN;US8RIA SI;ERURIC: E8ALURIA 5EROAS:/

2 2 2 2

2 2 2 2

aterii prime minereurile de $er (care au peste "% conţinut de er), c!r'unii coci$ca'ili (pentru o$ţinerea cocsului necesar reducerii metalelor)/ cele mai importante resurse de minereu de er sunt localizate &n- Ruia (la Purs. 6elgorod se aCă cel mai mare "!c!m+nt din lume), >ranţa, Re)atul Unit, ?ermania, &uedia/ zăcămintele din >omnia sunt reduse şi au un conţinut mic de metal/ se mai folosesc şi &nno$ilatori (pentru o$ţinerea de oţeluri aliate) adică minereuri feroase au3iliare- man)an (cu rezerve &n craina la .i9opol), nic;el (&n 4unţii ral, Deninsula Qola), crom 3 ' l$ania şi #recia), vanadium 8i titan (4unţii ral)/ &n >omnia e3istă mangan şi crom/ Preu#rarea materiior prime centre siderurgice localizate &n marile $azine car$onifere- Doneţ2 &n *on$ass/ Dui'ur), Dortmund &n >ur, &ile"ia, ]or2;ire, Ural/ centre siderurgice amplasate &n porturi (din cauza importului de materii prime)aranto-Italia, %uropoort-Hlanda, ?alaţi-Rom+nia, Dun2erûe->ranţa, Gin)tonRe)atul Unit etc/ centre siderurgice amplasate &n apropierea idrocentralelor, furnizoare de energie electrică ieftină (oţelării electrice)- 9aporo*ie J pe Nipru etc/ centre siderurgice amplasate &n apropierea minereurilor de er sărace, transportul făcndu2se pe $andă rulantă- #unedoara, Re8iţa etc

Produsee sideruri#e font!, oţeluri, produe laminate (ţevi, srmă, er2$eton, tu$uri, ta$lă etc)/ 33

Prof. dr. Ionel-Daniel RĂDUIANU Produ#egatul nit)

B.H.

SIS8EE ;E 8RANSPOR8

EUROPA a. 8ra%sporturie =ero'iare  

 

 

&şi au originea &n Europa, la &nceputul sec al ABA2lea (prima cale ferată a fost construită &n 'nglia, &n !?"5)/ &n prezent, Europa dispune de cea mai den! reţea de c!i ferate şi cea mai electri$cat!- densitatea reţelei feroviare variază &ntre ?,5 şi !5 9m:!00 9m " &n Europa entrală şi de 1est (mai redusă &n ţările nordice şi $alcanice)/ reţeaua feroviară este electri$cat! En procent de 15 (nu au căi ferate electricate #recia, 'l$ania şi >epu$lica 4oldova)/ din punct de vedere al ecartamentului maGoritatea ţărilor au căi ferate cu ecartament normal (!865 mm)/ statele e32sovietice au ecartament mare (!5"8 mm), iar pania ecartament foarte mare (!7 mm)/ ecartamentul &ngust este specic zonelor montane/ noduri feroviare comple3e- Mocova, Pari, (erlin, :iena, Milano, (ucure8ti etc/ se dezvoltă o nouă generaţie de transporturi feroviare, prin e3tinderea miGloacelor de transport tip 83, provenite din Franţa, spre sudul şi estul Europei, urmnd a depăşi, pe unele sectoare, 600 9m: (Daris2tras$ourg) ). 8ra%sporturie rutiere

34


acest sistem deţine primul loc la transportul de persoane şi la volumul de produse transportate/ sistemul de autostrăzi este mai dezvoltat &n %uropa de :et şi &n curs de amenaGare &n Europa entrală şi Estică/ căile rutiere sunt completate de tuneluri (cele mai numeroase &n 4unţii 'lpi, &ntre Elveţia şi Btalia, &ntre Btalia şi Franţa), terminale (*over), poduri (Oresund , cel mai lun) pod din lume, &ntre *anemarca şi uedia ; aproape ? 9m), linii ferrK-car (4area .ordului, 4area =altică, 4area 'driatică)/ parcul de autoveicule este ridicat (#ermania, loc ! &n Europa)/

  



#. 8ra%sporturie maritime     

datează din 'nticitate ( Marea Mediteran!), evolund şi spre ranţa, Italia, Hlanda şa/ principalele porturi europene sunt- Rotterda! (locul " &n lume, după ingapore), Anver, Oondra, (remen, #am'ur), Marilia, ?enova, Pireu, Contanţa, Hdea şa

d. 8ra%sporturie Fu'iae  

cele mai importante artere idrograce naviga$ile sunt Rinul (locul ! la trac), Dun!rea, :ol)a, &ena, amia, %l'a, :itula, Meue, Nitru, Nipru, Don şa/ principalele porturi Cuvialepe >in- uisurg (loc !), (ael, Rotterdam/ pe *unăre- :iena, (ratilava, (udapeta, (el)rad, ?alaţi/ importante reţele naviga$ile au- >ranţa, Hlanda, ?ermania, Re)atul Unit, Polonia, Ruia o o



e. 8ra%sporturie aerie%e  



Europa se aCă pe locul II (după 'merica de .ord) la numărul de pasageri transportaţi şi la tracul de mărfuri/ cele mai mari aeroporturi sunt- 0eat:ro (+ondra), >ran2furt am Main (#ermania), C;arle de ?aulle (Daris), Oeonardo da :inci (>oma), @eremetievo (4oscova)/ cele mai numeroase aeroporturi sunt &n Mocova, Oondra, Pari =. 8ra%sporturie spe#iae 35


reprezentate deconductele de petrol 8i )a"e naturale care traversează Rusia (cea mai lungă reţea de conducte) şi (elaru spre Polonia, ?ermania, Ce;ia, &lovacia, Un)aria, Rom+nia etc/ liniile de Enalt! teniune / telecomunicaţiile (telefonie 3ă şi mo$ilă, Bnternet, fa3 etc) o

o o

NO8:- ranporturile din Rom+nia le poţi tudia din inte"a S?eo)ra$a Rom+nieiT 8i En manualul Corint la pa). 4

B.@.

E;IUL NCON6UR:8OR 9I PEISA6E EORA5ICE

2 mediile specice Europei nu prezintă o dispunere &n fşii latitudinale datorită prezenţei urentului ald al 'tlanticului de .ord/ 2 se disting mediile zonale temperate şi de tundră, mediile azonale umanizate şi de litoral/ 2 din punct de vedere al peisaGelor geograce, &n cadrul mediului zonal temperat se diferenţiază local:regional peisaGe care &n funcţie de intensitatea intervenţiei antropice se pot clasica &n peisaGe naturale, antropi"ate şi antropice 8ipuri de medii eoraD#e (vezi g " pag 5! &n manualul orint) 

ediu de tu%dr$

2 corespunde unei fşii &nguste din %ordu Europei (Ilanda, nordul Peninulei &candinave, Peninula Gola, nordul C+mpiei %t-%uropene)/ 2 datorită condiţiilor climatice nefavora$ile intervenţia antropică este redusă, prezentnd o antropizare de tip punctiform, predominnd caracteristicile naturale ale mediului/ 2 densitatea populaţiei este foarte redusă, su$ " loc:9m " &n +aponia şi de circa 6 loc:9m" &n Bslanda/ 36


2 din punct de vedere economic, predomină activităţile legate de pescuit, creşterea animalelor, e3ploatarea minereurilor feroase/ &n ultimii ani s2a dezvoltat industria produselor de softJare, serviciile nanciare/ 

ediu =orestier re#e temperat*re#e/

2 corespunde pădurilor de conifere/ 2 sla$ populat şi antropizat, datorită condiţiilor climatice specice, solurilor cu fertilitate redusă/ 2 activităţile economice sunt legate de e3ploatarea lemnului, a resurselor idroenergetice, a unor resurse minerale/ 

ediu o#ea%i# temperat*o#ea%i#/

2 corespunde pădurilor de foioase din vestul şi centrul Europei/ 2 mediu intens populat, puternic inCuenţat antropic (mediile naturale se menţin &n zonele montane &nalte)/ 2 prin defrişări masive s2au e3tins terenurile ara$ile, peisaGele agricole lund locul peisaGelor forestiere/ 2 se identicăpeisaGe de tip ope%*Ded ; peisaGe de cmpuri cultivate descise, foarte e3tinse &n regiunile Goase din #ermania, *anemarca, egatul nit, sudul Franţei/ 2 ca urmare a defrişărilor masive s2a dezvoltat stepa secundară, s2a produs erodarea şi degradarea solurilor (afectate de ravene, torenţi), degradarea terenurilor (afectate de torenţialitate, alunecări de teren &n regiunile deluroase)/ 2 activităţile industriale au generat apariţia unor peisaGe specice- peisaGee reiu%ior i%dustriae/ 2 dezvoltarea aşezărilor ur$ane, formarea marilor aglomeraţii ur$ane au generat dezvoltarea peisaGeor ur)a%e/ 2 modicarea ţărmurilor a generat apariţia unui peisaG a%tropi(at (
o



ediu #o%ti%e%ta temperat*#o%ti%e%ta/

2 corespunde Europei Estice şi se caracterizează prin vegetaţie de stepă, soluri foarte fertile/ 2 revoluţia industrială şi e3plozia demogracă au determinat transformarea mediului de stepă &ntr2un mediu antropizat, cu cmpuri cu monoculturi, $azate pe irigaţii/ s2 au dezvoltat astfel peisaGe agricole cerealiere sau legumicole/ 2 prin utilizarea intensivă a terenurilor s2a produs accelerarea proceselor de degradare a terenurilor datorită spul$erării solului, a proceselor de sărăturare şi a celor de poluare a solului şi a apei freatice datorită &ngrăşămintelor cimice/ 2 dezvoltarea aşezărilor umane şi a activităţilor industriale au determinat apariţia peisaGelor ur$ane şi rurale specice/ 

ediu arid >i semiarid 37


2 corespunde nordului 4ării aspice/ 2 sla$ populat datorită condiţiilor climatice nefavora$ile/ 

ediu meditera%ea%

2 caracteristic Europei udice/ 2 datorită condiţiilor climatice favora$ile, a vecinătăţii mării, este o regiune suprapopulată, ur$anizată, cu o puternică dezvoltare a industriei şi mai ales a activităţilor turistice/ 2 este un mediu puternic antropizat, ce cuprinde peisaGe ur$ane specice (staţiuni turistice şi $alneomaritime), peisaGe litorale puternic modicate/ 

ediu mo%ta%

2 mediu azonal/ 2 caracterizează zonele montane &nalte (la peste !000 m)/ 2 etaGarea $iopedoclimatică a determinat şi o etaGare a peisaGelor- păduri de foioase, păduri de conifere, paGişti alpine, geţari (la peste 6000 m)/ 2 intervenţia antropică este mai redusă, ind mai pregnantă doar &n spaţiile depresionare şi &n lungul văilor/ 2 activităţile economice se $azează pe e3ploatarea lemnului, a resurselor de su$sol, a resurselor idroenergetice, a potenţialului turistic PeisaGee eoraD#e 

Europa ata%ti#$ (sau faţada atlantică a Europei)

2 cu elemenete de omogenitate introduse de condiţiile $ioclimatice (datorat curentului 'tlanticului de .ord), contactul ocean2continent şi amplitudinea mareelor/ 2 elementele de diferenţiere sunt date de forma ţărmurilor (cu orduri &n candinavia şi insulele $ritanice), ţărmuri relativ Goase &n zonele de cmpie (cu faleze &nalte &n multe locuri) şi ţărm cu riass &n Deninsula B$erică/



Europa Goas$

2 cuprinde peisaGee de #âmpie de la 'tlantic pnă la 4area .eagră şi candinavia, cu un aspect specic &n cazul cmpiei Cuvio2glaciare din nordul Europei/ 

Europa #e%tra$ %at$

2 cuprinde sistemee mo%ta%e #e%trae ( Alpi, Pirinei, Carpaţi) şi reiu%ie er#i%i#e, cu o evidentă etaGare verticală a elementelor de mediu şi a peisaGelor/ 

Europa meditera%ea%$ 38


2 are multiple diferenţieri regionale şi locale (meseta spaniolă ind aridă, iar ţărmurile peninsulelor sudice cu elemente de umiditate)/ Europa #o%ti%e%ta$



2 relieful este relativ neted, &n care zonalitatea latitudinală are o succesiune paralelă mai accentuată (de la peisaGul arid din regiunile caspice, la peisaGul de stepă, cel al pădurilor de amestec, pnă la peisaGul pădurilor de conifere)/ PeisaGe a%tropi#e



2 azonale, foarte diferenţiate- peia*e turitice, ur'ane 8i culturale, peia*e indutriale, peia*e portuar-ur'ane etc Not$ ipurile de medii 8i peia*e din Rom+nia le )!e8ti En manualul Corint la pa). 1/ B.. REIUNI EORA5ICE N EUROPA 9I N RO-NIA 7 vezi &n manualul orint la pag 5"^ B.10. CARPAŢII 7 S8U;IU ;E CA AL UNEI REIUNI EORA5ICE 7 vezi &n manual la pag 5^ B.11.

Ţ:RILE 3ECINE RO-NIEI RU6D1CA MODOVA

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

A>e(areala est şi nord2est de >omnia, ind cel mai mic vecin al său (ca suprafaţă şi populaţie)/ Reie=udealuri Goase şi cmpie, dezvoltate pe un fundament precam$rian/ unităţi de relief- Platoul Moldovei (&n .), Podi8ul Do'ro)ei Centrale, Podi8ul Nitrului (&n E2.E), C+mpia Moldovei de &ud, C+mpia Nitrului / altitudinea ma3imă- ;eau +$$%e>ti (8"@ m), din Dodişul 4oldovei entrale/ Cima temperat-continental!, cu precipitaţii reduse de 8502550 mm:an/ Apee ruri şi Cuvii- Nitru, Dun!rea (pe o lungime de circa 500 m), Prut (formează &n totalitate graniţa dintre >omnia şi >epu$lica 4oldova), R!ut / lacuri de acumulare- &t+nca-Cote8ti (pe Drut), Du'!ari (pe .istru)/ 3eeta

2 densitatea populaţiei- / loc.2m (depăşind media Europei)/ 2 populaţia ur$ană- F5/ 2 sporul natural este negativ (2![) care, alături de mişcarea migratorie, a contri$uit la reducerea numărului de locuitori/ 2 structura populaţiei pe naţionalităţi- moldoveni (5%), ucraineni (!8%), ru8i (!6%) şi alte minorităţi ( )!)!u"i ; turci creştini, 'ul)ari, evrei)/ 2 religii- ortodoim (@?%)/ Ora>ee 2 C:i&inău (capitala, 0000 loc), irapol, (!lţi, i);ina, R+'niţa, Ca;ul, &oroca, Hr;ei, Un);eni, şa E#o%omia 2 caracter a)rar , ind puternic marcată de modelul sovietic/ 2 agricultura ; viţ! de vie, pomi fructiferi, cereale, plante te;nice (Coarea2soarelui, tutun)/ 2 resursele naturale- roci de contrucţie, c!r'uni inferiori / 2 industria ; sla$ dezvoltată/ ramurile mai importante sunt indutria alimentar! (vinuri, conserve de fructe şi legume) , tetil!, contructoare de ma8ini/ 2 transporturile- legăturile dintre >omnia şi >epu$lica 4oldova se realizează prin punctele de frontieră- Un);eni şi ?alaţi ; feroviare, Al'iţa ; rutier/ la işinău e3istă aeroport/ pe Cuviul .istru se practică transporturile Cuviale/ 2 turismul- ora8ul C;i8in!u (monumente şi $iserici), M!n!tirea C!priana, Hr;ei (omple3ul istoric usă/ poziţia pe care o are ca teritoriu situat &ntre >omnia şi craina o o o

UCRA1NA

A>e(area 2 &n %uropa de %t , &n nordul şi estul >omniei/ 2 are ieşire la 4area .eagră şi 4area 'zov/ 2 al doilea stat european ca suprafaţă (după >usia)/

2 2 2

Reie=u variat, dar predomină podişurile şi cmpiile/ podişurile sunt dezvoltate pe un fundament precam$rian/ este organizat pe trei trepte maGore &n sud2vest- Carpaţii (Carpai ; alt ma3- .// m &n vf. #ov+rla)/ &n centru- Podi8ul Podolic/ &n est şi sud- regiuni de c&mpie (C+mpia Niprului şi C+mpia M!rii Ne)re)/ alte unităţi de relief- Munţii Crimeii, Colinele Doneţului / Cima temperat-continental!, cu contraste &ntre nord şi sud/ &n Deninsula rimeea cu nuanţe u'tropicale/ o o o

2 2

40


2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

Apee Nipru (rul naţional), Nitru, (u)ul de &ud, Doneţ (est) şi Dun!rea prin $raţul ilia/ Kn arpaţi &şi au izvoarele ia, Prutul şi &iretul/ 3eetaee IE3 (capitala, ", mil loc), #ar2ov, Hdea, Ovov, Doneţ2, Dnipropetrov2, 9aporo*ie, Mariupol, Cern!uţi, Gerci, &evatopol, Grivoi-Ro), &imferopol etc E#o%omia structura economică predominantă este dată de agricultura e3tensivă şi de industria $azată pe utilizarea resurselor proprii/ resursele su$solicecăruni superiori &n Don'a (loc BBB &n Europa)/ !inereuri de =er (loc BB la producţie)- Grivoi-Ro)/ !inereuri de !angan (Ni2opol, cele mai mari din lume)/ uraniu, ulf, )ra$t etc/ industria- concentrată &n $azinul car$onifer *on$ass şi &n Qiev/ dezvoltate sunt indutria etractiv!, a ener)iei electrice (mai ales nucleară), iderur)ic!, contructoare de ma8ini, c;imic!, petroc;imic! şa/ agricultura- cereale, carto$, fecl! de "a;!r, oarea oarelui şi cre8terea animalelor ($ovine şi porcine)/ transporturile- rutiere (cu cea mai mare reţea de autostrăzi dintre ţările est2 europene, !?00 9m), Cuviale (pe .ipru), feroviare (aproape Gumătate electricate), maritime (Hdea ; port la 4area .eagră)/ turismul- litoralul ucrainean al M!rii Ne)re (mai ales rimeea- Ialta), oraşele Giev, Ovov, Hdea şa/ % Europa este cunoscută prin produsele agroalimentare, producţia de uilă ( Doneţ2 a rămas principalul $azin european), rolul acesteia la 4area .eagră (prin portul Hdea şi Peninula Crimeea)/ o o o o

2 2 2 2 2

Pro)eme eopoiti#e pri%#ipae 2 rezultă dinpoziţionarea acesteia &ntre aspiraţiile actuale predominant europene şi apropierea de Federaţia >usă/ situaţii nerezolvate total &n perioadele anterioare o

o

41

Prof. dr. Ionel-Daniel RĂDUIANU UN9AR1A

2 2 2 2

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

A>e(area situată &n Europa entrală, &n partea de .21 a ţării noastre, ocupnd o parte importantă a cmpiei Danonice şi reprezintă teritoriul de legătură directă, prin căile de comunicaţie, a teritoriului ţării noastre cu Europa entrală şi E/ nu are ieşire la mare/ Reie=u predomină regiunile Goase, de cmpie (":6), care formează partea centrală a *epresiunii şi a mpiei Danonice/ principalele unităţi de relief- C%!pia anonică (care are două diviziuni mari AlfVld şi Gi AlfVld), Munţii Matra (cei mai &nalţi, !0!5 m), Munţii (a2onK, Munţii (22 , etc/ Cima temperat-continental! de tran"iţie , &ntre clima oceanocă şi continentală/ temperatura medie anuală este de !00/ Apee ruri şi Cuvii- unărea (trece prin =udapesta), Ra'a, ia (cu omeş, riş, 4ureş), Drava/ lacuri- 6alaton (4area ngariei ; cel mai mare lac din Europa entrală)/ 3eetaee 6UA2TA (capitala, !,7 mil loc), De'recen, Mi2olc, &"e)ed, PZc, ?KVr / E#o%omia sectorul serviciilor este componenta de $ază la realizarea DB=2ului/ resurse naturale- )a"e naturale, 'auit!, minereuri neferoae/ industria- contructoare de ma8ini, u8oar!, alimentar!/ agricultura- cereale, plante te;nice, viţ! de vie, pomicultura/ transporturile- reţeaua de căi de comunicaţie este mai densă &n nord/ rutiere, feroviare, uviale (pe lacul =alaton, *unăre)/ turismul- ora8ul (udapeta, O. (alaton, re)iunea Munţilor Matra, (u22 şa % Europa se distinge prin poziţia favora$ilă şi prin anumite produse ($au3ită, aluminiu)/ Pro)eme eopoiti#e pri%#ipae sunt legate de42

Prof. dr. Ionel-Daniel RĂDUIANU o

prezenţa unor minorităţi magiare semnicative &n ţările &nconGurătoare (reprezentnd &mpreună apro3imativ !:6 din populaţia actuală a ngariei), ca rezultat al evoluţiei istorice a acestui spaţiu 2R61A

2

2 2

A>e(area este situată &n Deninsula =alcanică, &n sud2vestul >omniei şi reprezintă nucleul &n Gurul căruia s2a format şi a e3istat Bugoslavia/ din acesta s2au desprins, &n !@@0, statele componente/ Reie=u urcă &n trepte de la . la / principalele unităţi de reliefC+mpia Panonic! ; &n nord, numită şi C+mpia Dun!riiC+mpia :oivodinei/ C+mpia Moravei ; &n centru/ Munţii &er'iei ; cu De$leul Dun!rii şi platoul Miro_ &n est, la graniţa cu >omnia şi =ulgaria/ Alpii inarici ; &n sud şi 21, sectorul cu cele mai mari altitudini ("5 m &n v+rful Daravica)/ Cima temperat-continental!/ cantitatea de precipitaţii scade de la vest la est datorită $araGului orograc al 4unţilor *inarici care &mpiedică pătrunderea maselor de aer maritim dinspre 4area 'driatică spre *epresiunea Danonică din est/ Apee sunt colectate de unăre- ia, Drava, Morava, imi8, imo2 / la Porţile de >ier , pe *unăre, este lacul de acumulare construit &mpreună cu >omnia/ 3eetaee 6D9RA (capitala/ !," mil loc/ port pe *unăre), Novi &ad, Ni`, Pri`tina, &u'otica, Pan_evo etc/ E#o%omia a &nregistrat o puternică recesiune după !@@0 şi mari pierderi datorită $om$ardamentelor .'H< din !@@@/ structura economică este dată de un anumit ecili$ru &ntre producţia industrială şi producţia agricolă/ resursele naturale- c!r'uni inferiori, cupru, crom, ma)ne"iu / o o o

o

2

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

43


2 industria- siderurgică, metalurgia neferoasă, constructoare de maşini, cimică, petrocimică, energie electrică (Dorţile de Fier B şi BB)/ 2 agricultura- pomicultura (B loc &n Europa şi al BB2lea pe glo$ la prune/ mere), cereale (porum$), plante te;nice, cre8terea porcinelor / 2 transporturile- reţea feroviară şi rutieră diversicată/ după desprinderea de 4untenegru a pierdut ieşirea la 4area 'driatică/ căi Cuviale (pe *unăre, Hisa şi canale)/ legăturile dintre >omnia şi er$ia se realizează prin punctele de frontieră tamora24oraviţa şi Mim$olia ; rutiere şi feroviare/ 2 turismul- ora8ul (el)rad (epu$licii 4untenegru), are şi o aparentă poziţie singulară &ntre ţările din Deninsula =alcanică/ Pro)eme eopoiti#e pri%#ipae 2 derivă din consecinţele dezmem$rării fostei Bugoslavii, &n urma căreia pe teritoriul er$iei e3istă alte minorităţi naţionale, iar &n regiunile &nconGurătoare (&ndeose$i &n =osnia şi Lerţegovina) e3istă o importantă minoritate sr$ă, reprezentnd !:6 din populaţia acestei ţări/ 2 cea mai importantă pro$lemă pentru acest stat o constituie, &nsă, intenţia populaţiei al$aneze, maGoritară &n partea sudică ( Goovo), de a se organiza &ntr2un stat independent (s2au proclamat deGa stat independent, dar nu este recunoscut de către toate statele lumii/ >omnia nu recunoaşte acest stat) 6UD9AR1A

2 2 2 2

A>e(area &n Deninsula =alcanică, la sud de >omnia/ are ieşire la 4area .eagră/ Reie=u variat, dar predominant &nalt/ principalele unităţi de reliefMunţii (alcani  &tara Planina ; se desfăşoară &n continuarea 4unţilor arpaţi, dincolo de valea Himo9ului, &n partea centrală a ţării, pnă la 4area .eagră/ Munţii Rila (cu altitudinea ma3imă a =ulgariei- :f. Muala, .71 m)/ Munţii Rodopi/ Munţii Pirin ("@!5 m)/ Munţii &redna ?ora Podi8ul Pre'alcanic ; &n partea central2nordică/ C+mpia Ynalt! a Dun!rii/ C+mpia raciei &uperioare  C+mpia Mariţei/ Depreiunea Ga"anl+2 şa Cima temperat-continental! la nord de 4unţii =alcani şi mediteranean! &n sud/ &n est e3istă inuenţe pontice, datorită prezenţei 4ării .egre/ Apee o

o o o o o o o o

2

44


2 Dun!rea, Mariţa, &truma/ 3eetaee 2 2O@1A (capitala, !,! mil loc), Plovdiv, :arna, (ur)a, Rue, PlevnaPleven, &tara 9a)ora şa/ E#o%omia 2 &n tranziţie spre economia de piaţă/ 2 resursele naturale- li)nit, minereuri neferoae, petrol, )a"e naturale / 2 industria- tetil!, alimentar!, ener)etic! (energia nucleară ; Qozlodui), iderur)ic!, contructoare de ma8ini, c;imic! 2 agricultura- culturi de tutun (locul BB pe #lo$), tranda=ri (6:8 din producţia mondială de ulei de trandari, &n *epr Qazanl9), viticultura, cereale, plante te;nice/ 2 transporturile- feroviare (":6 electricate), rutiere, uviale (porturi ; Rue), maritime (porturi ; (ur)a, :arna)/ legăturile dintre >omnia şi =ulgaria se realizează prin punctele de frontieră :ama :ec;e ; rutier, Ne)ru :od! ; feroviar, ?iur)iu-Rue ; rutier şi feroviar/ 2 serviciile- au principala contri$uţie la crearea DB=2ului/ 2 turismul- litoralul $ulgăresc al 4ării .egre, cu staţiuni $alneomaritime- (alci2 (castelul reginei 4aria a >omniei) , :arna (Derla 4ării .egre, cu termele romane din sec BB), Nee'!r (cu Hemplul lui 'pollo) , (ur)a, Al'ena, Niipurile de Aur, capitala, ora8ul Plovdiv, Plevna, :idin, :alea randa$rilor, Munţii Pirin etc % Europa 2 este percepută ca un partener ieşit de su$ inCuenţa spaţiului e32sovietic, după primirea acestei ţări &n .'H< ("008) şi &n E ("007)/ Pro)eme eopoiti#e pri%#ipae 2 &n raporturile cu Hurcia e3istă anumite aspecte legate de prezenţa unei minorit!ţi turce importante &n =ulgaria (apro3imativ @% din populaţia totală)

45


UNIUNEA EUROPEAN: 1. 5ORAREA UNIUNII EUROPENE JI E3OLUIA IN8ER:RII EUROPENE onstrucXia europeană a cunoscut, pnă &n prezent, trei etape importanteri!a etapăE  la @ mai !@50 ministrul francez al 'facerilor E3terne, >o$ert cuman, propunea crearea unei omunităXi Europene a ăr$unelui Wi rana, ?ermania, Italia, Ouem'ur), Hlanda/ A doua etapăE  la "5 martie !@57, la >oma, se semnează Hratatul de instituire a omunităXii Economice Europene (EE)/ o$iectivele acestui organism au vizat crearea unei pieXe comune Wi dezvoltarea economică a EE prin armonizarea politicilor economice ale statelor mem$re/  &n !@76, &n EE, intră trei noi state- Danemarca, Irlanda Wi Re)atul Unit /  &n !@?! devine stat mem$ru Wi ?recia /  &n !@? intră Portu)alia Wi &pania, astfel &nct niunea Europeană număra !" state/ A treia etapăE  &n anul !@@0, niunea Europeană se măreWte &n urma procesului de reunicare a #ermaniei/  &n fe$ruarie !@@", se semnează ratatul de la Maatric;t (inlanda, &uedia, aGungndu2se la !5 Xări mem$re E/  &n !@@? s2a creat "ona %uro, la care au aderat imediat (!@@@) !! state/  &n "008 s2a &nregistrat cel mai mare val de aderare : de e3tindere, cnd intră !0 state- Ce;ia, &lovacia, Cipru, Malta, Oetonia, %tonia, Oituania, &lovenia, Polonia, Un)aria/  din anul "007 devin mem$re ale E Rom+nia Wi (ul)aria, aGungndu2se la 0 tate mem're, iar lovenia aderă la Vona Euro/  &n proces de aderare sunt urcia Wi Croaia/   E ocupă o suprafaXă de peste , mil. 2m Wi numără peste 7/ mil. locuitori /  sediul E este la 6ru$elles, iar sediul Darlamentului European este la 2trasourg/  &n prezent, &n acest organism sunt folosite  de lim'i o$ciale / 46


  

e3istă &n Europa două state dezvoltate care sunt &n afara E, acestea sunt Norve)ia (cu e3ploatări petrolifere, un nivel de trai foarte ridicat Wi cea mai mare cantitate de energie electrică pe cap de locuitor) Wi %lveia (un important centru $ancar mondial)/ 2i!oluri ale U''E ;rapeu UE (adoptat la !0 octom$rie !@55) cuprinde !" stele aurii (sim$ol al perfecXiunii Wi plenitudinii), pe fond al$astru/ Im%u (adoptat la !? ianuarie !@7")- egatul nit, unde moneda de circulaXie a rămas lira sterlină)/ 

6ea% o%%et a fost primul preWedinte al E<

". CARAC8ERIS8ICI EORA5ICE, POLI8ICE JI ECONOICE AC8UALE ALE UNIUNII EUROPENE CARAC8ERIS8ICI EORA5ICE   



 



E ocupă 4 din suprafaXa Europei (8,8" mil 9m") Wi 2 din populaXia Europei (8@" mil loc)/ E se e3tinde ca un $loc continuu &n vestul Wi centrul Europei (e3ceptnd ElveXia), &n nord (e3ceptnd .orvegia), &n E pnă &n #recia/ statul cu cea mai mare suprafaXă este @ranKa (587000 9m")/ cele mai e3tinse Xări sunt >rana, &pania, &uedia, ?ermania, >inlanda/ statul cu cea mai mică suprafaXă este Malta/ cele mai mici state mem$re sunt Malta, Ouem'ur), Cipru/ statul cu cea mai numeroasă populaXie este 9er!ania (peste ?" mil loc)/ statele cu cea mai numeroasă populaXie sunt ?ermania, >rana, Re)atul Unit, Italia/ statul cu cea mai redusă populaXie este Malta (circa 800000 loc)/ statele cu cea mai mică populaXie sunt statele mici (liliputane)- Malta, Ouem'ur), Cipru/ cuprinde "H de state (vezi *< !, pag @)/ spaXiul părXii de .1 a Deninsulei =alcanice (roaXia, er$ia, =osnia Wi LerXegovina, 4acedonia, 4untenegru Wi 'l$ania) reprezintă cea mai importantă &ntindere interioară a Europei care nu face parte din E/ partea de est a continentului (FederaXia >usă, =elarus, craina Wi 4oldova) este situată &n afara E, ciar dacă anumite Xări &Wi dezvoltă aspiraXii &n acest sens (4oldova)/ CARAC8ERIS8ICI POLI8ICE



include state cu forme de guvernămnt diferite- sunt "0 de repu$lici prezidenXiale sau parlamentare Wi 7 monarii constituXionale (=elgia, *anemarca, +u3em$urg, egatul nit, pania Wi uedia)/ 47


prin amplasarea principalelor sedii de coordonare a E la 6ru$elles3 acesta poate  considerat o adevărată capitală a acesteia/ CARAC8ERIS8ICI ECONOICE



     

&n prezent, E este principala putere economic! mondial!, contri$uind cu !:6 la DB=2ul mondial/ Xările cu cel mai mare DB= sunt- #ermania, >egatul nit, FranXa, Btalia Wi pania/ &n ultimii ani, creWterea economică medie a fost apro3imativ 6%/ forXa de muncă (""5 mil persoane) are o ocupare &n care predomină erviciile (7%), urmate de indutrie ("?%) Wi a)ricultur! (5%)/ E este principalul producător de automo'ile ("7% din total), de avioane civile , Wi este cea mai mare producătoare de ener)ie atomic! / reprezintă principala putere comercial! mondial!, cu 80% din scim$urile internaXionale/ este prima detinaie turitic! mondial!, cu Gumătate din numărul total de turiWti/ un element negativ &l constituie &nsă porul natural foarte redu al populaXiei, compensat &nsă de un por mi)ratoriu po"itiv 

B.S8A8ELE UNIUNII EUROPENE B.1. PRI3IRE ENERAL: SIN8E8IC: (vezi pag 7027! din manualul orint) B.". S8U;II ;E CA 5RANA 

    

este cel !ai #ntins stat al U , are forma de e3agon, despre care geograi francezi spun că reprezintă la o scară mai mică, &ntreaga Europă/ Ae(area &n %uropa de :et , cu o largă ieWire la rance" (partea central2 sudică), Podi=ul Oorenei (.E)/ aceste unităXi sunt dezvoltate pe structuri ercinice/

48




   

     

  







treapta montană, dezvoltată pe structuri alpine, include- MunKii Alpi (E, vf. Mont (lanc .4/0 m, cea mai mare altitudine din E), Munii Pirinei (1, peste 6000 m) Wi Munii :o)i, Munii Bura , mai scunzi, mai veci (E)/ Cima temperat-oceanic! &n 1/ mediteranean! &n  Wi B2la orsica/ alpin! &n E/ &n  $at vnturi locale reci (mitralul Wi tramontanul)/ Apee prezintă o reXea idrogracă densă, legată printr2un mare sistem de canale naviga$ile, cele mai mari Cuvii ind Ooara  Ooire (cel mai lung), &ena Wi R;onul/ Cuviile sunt orientate spre-
Prof. dr. Ionel-Daniel RĂDUIANU Ooirei (cu vestitele castele), litoralul Hceanului Atlantic, litoralul mediteranean (cu oasta de 'zur), taiunile montane =i de porturi de iarn! (amoni3) etc/ 



% Europa i UE are o poziXie importantă, Gusticată de realizările Wi de iniXiativele care au dus la dezvoltarea construcXiei europene/ Pro)eme eopoiti#e pri%#ipae derivă din prezenXa mondială a FranXei, rolul european Wi dimensiunile puterii militare/ FranXa a avut o inCuenXă semnicativă &n istorie asupra Xării noastre (*< !, pag 76)

ERANIA 

    



  

     

este cel mai populat tat al U.%. şi are cea mai mare pondere economic! &n cadrul acesteia/ A>e(area &n .21 Europei entrale, cu ieşire &n nord la 4area .ordului şi 4area =altică/ Reie=u dispus &n trei trepte de la . la / &n .- C+mpia ?ermaniei, sector al mpiei .ord2Europene, cu altitudini su$ "00 m/ &n centru- masive ercinice erodate pnă la aspect de podiş- Maivul #ar", Maivul @ito Renan, Munţii P!durea urin)iei, Munţii Bura &ua'!, Munţii P!durea Nea)r!/ &n - Munţii Alpii (avariei 3.7F m, vf. 9u)6 , iar la $aza lor o regiune piemontană, Podi8ul (avariei/ Cima temperat! de tran"iţie &ntre oceanică şi continentală, iar &n zona montană un climat montan şi alpin/ Apee ruri şi Cuvii- Rin 3 cu Main6, Dun!re, %l'a, eer, %m, Hder  Hdra legate prin canale (e3 analul *unăre24ain2>in)/ lacuri- (oden  Contanţa (glaciar)/ 3eetausia) şi locul B &n E ca număr de locuitori ( @",B mi. o#)/ densitate mare a populaţiei ("6! loc:9m ")/ cea mai mare concentrare a populaţiei este &n aglomeraţiile ur$ane din lungul >inului (e3 >in2>ur)/ populaţie ur$ană- @0%/ este formată din- )ermani (@!%), turci (cca " milioane), italieni, +r'i, )reci, polone"i, croaţi etc culte- protetantim (luterani), catolicim, ilamim şa 50


   







   

Ora>ee 6RD1N (capitala, 6,6 mil loc), #am'ur), Mnc;en, GVln, >ran2furt am Main, %en, Dortmund, &tutt)art, #anovra 3#annover6, Nrn'er), Oeip"i), Dreda 3Dreden6, Aac;en, (onn, Deldorf etc/ gruparea ur$ană Rin-Ru;r depăşeşte !" mil loc/ E#o%omia cea mai mare putere economică a Europei şi a BBB2a pe #lo$ (după ' şi Maponia)/ resursele- c!r'uni ($azinele >ur, aar), are, $er, aur, ar)int, )a"e naturale 8i petrol &n 4area .ordului, reure foretiere, reure ;idroener)etice etc/ industria- contructoare de ma8ini (autoturisme ; locul ! &n Europa, nave maritime), ener)ie electric! , c;imic!, petroc;imic!, iderur)ic!, metalur)ia neferoa!, indutria u8oar! 8i alimentar! ($ere ; loc ! &n Europa) agricultura- randament foarte mare deşi concentrează mai puţin de 6% din populaţia activă/ principalul sector este "oote;nia (porcine ; locul ! &n Europa, $ovine)/ se adaugă culturi de cereale, carto$, fecl! de "a;!r, plante fura*ere/ transporturile- cea mai mare reţea feroviar! din U.%. cea mai lun)! reţea de autotr!"i tranporturi maritime (porturi- #am'ur), (remen), uviale dezvoltate (uisurg ; cel mai mare port Cuvial de pe #lo$), a II-a reţea aerian! din Europa, după >egatul nit (aeroporturi- >ran2furt am Main ; cel mai mare, Mnc;en, Deldorf )/ turismul- foarte dezvoltat/ potenţial turistic ridicat- (erlin (cu numeroase monumente istorice şi de artă- Doarta =randen$urg, 4uzeul Dergamon), :alea Rinului, Alpii (avariei, Domul din GVln, ora8ele-mu"eu (=remen, *resda, +`$ec9) etc % Europa alături de Franţa, sunt considerate principalele iniţiatoare ale contrucţiei U.%./ Pro)eme eopoiti#e pri%#ipae rezultă din evoluţia istorică a acestui stat care, &n urma modicărilor graniţei după cel de2al *oilea >ăz$oi 4ondial, au generat o situaţie nouă, cu ţări &nvecinate/ anumite aspiraţii geopolitice pe care le2a avut #ermania &n prima parte a secolului al AA2lea nu se regăsesc &n politica actuală pe care o promovează/ &n prezent, reprezintă un factor de cre8tere a economiei U.%. şi Goacă un rol important &n proceul de )lo'ali"are

REA8UL UNI8   

este cel mai mare tat inular al %uropei , &nglo$nd cca "000 de insule/ se desparte de continent prin 4area 4necii, respectiv tr *over (Das de alais)/ este alcătuită din An)lia, &coţia, Qara ?alilor şi Irlanda de Nord/ A>e(area &n .21 Europei, ocupnd Ar;ipela)ul (ritanic şi nordul Inulei Irlanda/ 51

Prof. dr. Ionel-Daniel RĂDUIANU  

   

        



  



 

Reie=u predominant montan dar cu altitudini Goase, munţii ind puternic erodaţi/ dezvoltat pe un su$strat caledonian &n . şi ercinic &n / &n coţia- lanţuri montane caledoniene, puternic fragmentate- Munţii 9ra!pian (:f. (en Nevi, . m , ce mai mare altitudine din >egatul nit), Munţii C;eviot, Munţii Penini, Munţii &coţiei de Nord / &n Iara #alilor- Munţii Cam'rieni/ &n sudul şi estul 'ngliei- C+mpia (a"inul Oondrei (cmpie sedimentară)/ &n Brlanda de .ord- masive Goase alcătuite din roci dure (granit)/ Cima temperat-oceanic!, mai $lndă, cu ploi, ceţuri frecvente iarna, datorită inCuenţei urentului 'tlanticului de .ord/ Apee reţea $ogată, ruri scurte legate prin canale- Ta!isa, &evern, rent / lacurile- Ooc; Ne ; cel mai faimos, Ooc; Oomond, O. Nea); 3eetaee DONRA (capitala, !!," mil loc ; aglomeraţia ur$ană, traversată de Hamisa), (irmin);am, Oeed, Oiverpool, Manc;eter, ?la)oW, &;eeld, %din'ur);, (elfat, Cardi[ etc/ aglomeraţia ur$ană de tip megalopolis Middland, situată &n partea central2sudică a 'ngliei, depăşeşte 66 mil loc/ E#o%omia reprezintă una din marile puteri ale lumii/ principalul sector economic &l reprezintă erviciile (nanciare, $ancare, $ursiere, asigurările)/ resursele- c!r'uni, petrol 8i )a"e naturale (&n 4area .ordului), are etc/ industria- iderur)ia ; prima industrie dezvoltată, metalur)ia neferoa!, indutria l+nii 8i 'um'acului, contructoare de ma8ini (nave, avioane, autoturisme), indutria c;imic! 8i petroc;imic! / agricultura- intensivă, puternic mecanizată, de mare randament/ predomină producţia animalieră (ovine ; locul ! &n Europa, $ovine)/ culturi de gru, orz, sfeclă de zaăr, rapiţă, in şa/ transporturile- reţea feroviar! (!:6 electricată) , rutier!, maritim!, uvial!, aerian! (+ondra ; "! de aeroporturi, 0eat:ro ; cel mai mare din Europa)/ turismul- foarte dezvoltat, principalul pol de atracţie turistică este Dondra (cu Palatul (uc2in);am, Catedrala etminter, oWer (rid)e, (riti; Mueum, urnul Oondrei etc)/ alte o$iective turistice- Hford, Cam'rid)e, &tone;en)e, Drumul ?i)anţilor (&n Brlanda de .), Oiverpool etc/ 52




% Europa păstrează anumite caracteristici care provin din relativa izolare geogracă faţă de continent- o anumită poziţie particulară &n cadrul E (printr2o integrare care păstrează unele nuanţări, păstrarea lirei ca monedă, &n loc de euro) şi legăturile foarte strnse cu '/ Pro)eme eopoiti#e pri%#ipae rezultă din trecerea >egatului nit din poziţia de centru de coordonare al unei părţi importante a lumii contemporane, la cea de parte a Europei

I8ALIA 



A>e(area &n sudul Europei (Europa 4editeraneană), ocupnd Deninsula Btalică, la care se adaugă partea continentală din nord şi partea insulară (icilia, ardinia şa)/ Reie=u predominant muntosMunţii Apenini ; formează structura principală a părţii peninsulare şi ating "@!8 m &n 1f #ran asso/ Munţii Alpi (8?07 m &n 1f 4ont =lanc, aCat la graniţa cu Franţa) ; &n ., cu formă cur$ată/ C+mpia Padului ; stră$ătută de rul Dad (D)/ vulcani- :e"uviu (lngă .apoli), tna (6680 m ; cel mai &nalt vulcan activ din Europa, &n icilia), &trom'oli (&n Bnsula trom$oli)/ Cima temperat-continental! &n ., mediteranean! &n partea peninsulară şi insulară, climat alpin &n zona montană &naltă/ Apee rurile- ad şi Adi)e care se varsă printr2o deltă comună &n 4area 'driatică/ Tiru (trece prin >oma), Arno (traversează Florenţa)/ lacuri- glaciare (Como, ?arda, Ma))iore, Ou)ano), vulcanice ((olena, raimeno, Al'ano)/ lagune (Oa)una :eneţiei)/ 3eetaee ROMA (capitala, ",5 mil loc), Milano, Napoli, orino, Palermo (icilia), ?enova, (olo)na, >lorenţa etc o

o

o o



 

       

E#o%omia 53

Prof. dr. Ionel-Daniel RĂDUIANU     





 

pe ansam$lul Btaliei, partea de nord este industrializată, partea de sud (4ezzogiorno) este agrară/ resursele naturale- minereuri de $er, minereuri neferoae, c!r'uni, )a"e naturale, marmur!, ulf / industria- tetil! (lnă, $um$ac, mătase), confecţii, alimentar!, automo'ile (Horino), nave (#enova, Dalermo), c;imic!, petroc;imic!, iderur)ic! etc/ agricultura- tru)uri 8i m!line ; locul ! pe #lo$/ fructe (mere, pere) ; locul ! &n Europa/ ore" (orezării &n mpia Dadului) ; locul ! &n Europa/ transporturile- reţea dezvoltată, diversicată, modernă/ reţeaua feroviară este electricată &n proporţie de ":6 din total/ aeroporturi- >oma (Fiumicino, +eonardo da 1inci), 4ilano/ porturi ; #enova/ turismul- una din ţările cu cel mai mare potenţial turistic/ principalele o$iective turistice- ora8ul Roma (oraşul cu cele mai multe monumente istorice şi de artă de pe #lo$, remarcndu2se- olosseum2ul, olumna lui Hraian, fntni arteziene, arcuri de triumf etc), :eneţia (cu $azilica an 4arco, Dalatul *ogilor, sticla de 4urano), >lorenţa (cu #aleriile bzi), Pia (cu turnul &nclinat), (olo)na (cu cea mai vece universitate din Europa), :e"uviu, Alpii, %tna etc % Europa rolul Btaliei este su$liniat de caracterul pe care &l are aceasta, de mem$ru fondator al E şi de importanţa sa &n cadrul economiei europene/ Pro)eme eopoiti#e pri%#ipae sunt legate de inCuenţa economică a Btaliei &n Europa şi &n $azinul 4ării 4editerane/ pentru ţara noastră, Btalia reprezintă o ţară de reper prin lim$ă, cultură şi istorie

SPANIA  

 

A>e(area &n Deninsula B$erică, cu o largă ieşire la Marea Mediteran! şi la Hceanul Atlantic/ &i aparţin şi cteva aripelaguri- Canare (
o

 

 

54






         

     



veci- Munţii I'erici, Munţii Catiliei, Munţii &ierra Morena care separă podişuri veci ; Podi8ul Catiliei (astilia .ouă şi astilia 1ece)/ relieful de cmpie- C+mpia Andalu"iei (cea mai e3tinsă cmpie, situată &n lungul rului #uadalUuivir) şi C+mpia Ara)onului (pe rul E$ro)/ Cima temperat2oceanică &n .21/ mediteraneană &n E şi / temperat2continentală &n interior/ Apee principalele ruri- a*oe*o, %'ru%'ro, Duero, ?uadalûivir, ?uadiana/ 3eetaee MAR1 (capitala, 5 mil loc), (arcelona, :alencia, &evilla, 9ara)o"a, Mala)a, Oa Palma, Murcia, Palma de Mallorca, (il'ao, :alladolid, Alicante, :i)o, Hviedo, ?ranada etc/ E#o%omia printre primele 5 ţări din Europa/ principalul sector economic este cel al serviciilor/ resursele- minereuri de $er, minereuri neferoae, mercur, titan etc/ industria- alimentar! (ulei de măsline, vin), tetil!, iderur)ia, contrucţii de ma8ini (autoturisme, nave maritime) etc/ agricultura- dezvoltată/ se cultivă m!line, citrice, viţ!-de-vie, curmale / se cresc porcine, ovine/ transporturile- reţea dezvoltată, diversicată/ rutiere (la autostrăzi locul BB &n Europa), aeriene (4adrid), maritime ('lgeciras, cel mai mare port)/ turismul- una din marile puteri alături de Franţa şi Btalia/ principala zonă turistică o reprezintă riviera spaniolă- Cota del &ol, Cota (lanca, Cota (rava, Cota Dorada etc/ alte o$iective turistice- Andalu"ia, Madrid, %corial, oledo, &e)ovia (cu apeductul roman, funcţional şi astăzi), palatul maur Al;am'ra din ?ranada, &evilla (catedrala cu sarcofagul lui ristofor olum$), Pe8tera Altamira (cu picturi rupestre), (arcelona (cu agrada Familia) şa/ Rou Spa%iei % Europa a fost deose$it de activ ca spaţiu al Bmperiului >oman, apoi al Evului 4ediu şi ca principal factor maritim &n descoperirile geograce (prin ristofor olum$ şi 4agellan)/ 55




deşi distanţa faţă de ţara noastră este mare, e3istă anumite elemente comune (vezi *< !, pag 77)/ Pro)eme eopoiti#e pri%#ipae rezultă din legăturile prefernţiale pe care le are cu ţ!ri ;ipanice mari din 'merica +atină (4e3ic, 1enezuela, Deru, olum$ia, 'rgentina) şi din poziţia geogracă (atlantică şi mediteraneană)

POR8UALIA     

A>e(area ocupă partea de 21 a Peninulei I'erice , cu largă descidere la Hceanul Atlantic/ &n componenţa sa intră şi Ar;ipela)ul A"ore şi Madeira din ee D12A6ONA (capitala), Porto, Amadora, (ra)a, Coim'ra, &etu'al etc E#o%omia &n plină dezvoltare ca urmare a integrării &n E/ principalul sector de activitate &l reprezintă erviciile / industria- tetil!, alimentar!, electrote;nic!, petroc;imic!, contructoare de ma8ini/ agricultura- viţ!-de-vie, m!lini, porum' plantaţii de te*ar (cel mai mare producător mondial de plută) cre8terea ovinelor, pecuit / transporturile- dezvoltate, mai ales maritime (Cotă comercială dotată)/ turismul- oferă facilităţi turistice moderne/ o$iective- capitala, SRiviera Portu);e"!T, Porto, Madeira / Rou % Europa o o o

              

56






este su$liniat de dimensiunile inCuenţei mondiale pe care a avut2o Dortugalia la un moment dat/ Pro)eme eopoiti#e pri%#ipae derivă din legăturile privilegiate pe care le are această ţară cu =razilia, &n conte3tul &n care cel mai important stat de lim$ă portugeză din lume (=razilia) se aCă &ntr2 un proces de dezvoltare şi de creştere a importanţei sale la nivel regional şi mondial/ un element semnicativ &l reprezintă relaţiile de cooperare dintre =razilia şi Dortugalia, inclusiv su$ raportul păstrării unităţii lingvistice/ ca stat implicat &n construcţia europeană, Dortugalia realizează o legătură semnicativă a acesteia cu teritoriile e3traeuropene de lim$ă portugeză

RECIA  

 

a aderat la E &n !@?!/ A>e(area &n partea sudică a Deninsulei =alcanice, avnd o largă descidere la 4area 4editerană (4area Bonică, 4area Egee) &nglo$nd şi circa "000 de insule din 4area 4editerană (cele mai mari ind Creta, %u'eea, R;odo, Ciclade etc)/ Reie=u predominant muntos (8:5)/ principalele unităţi de reliefMunţii indului ; traversează partea centrală a #reciei, inclusiv Deninsula Deloponez pnă la apul 4atapan (Hainaron)/ cu un relief carstic pe calcare, cu depresiuni şi văi dezvoltate pe Ciş/ cea mai mare altitudine se &nregistrează &n asi'u Oimp ".1H m/, dezvoltat pe cristalin/ Munţii Rodopi ; &n ., care se prelungesc pnă la Muntele At;o &n Deninsula alcidică/ odi&ul Arcadiei ; &n centrul Deninsulei Deloponez/ cmpii litorale, mai e3tinse &n .- C%!pia T:esaliei3 C%!pia Macedoniei (2alonicului)/ relieful insulelor este predominant muntos/ Cima mediteranean!, cu veri toride, ierni $lnde şi precipitaţii reduse (e3clusiv iarna)/ Apee se varsă &n 4area Egee- Alia2mon (cel mai lung), :ardar : Aio, &truma&trKmon, %vro etc/ 3eeta
o

o o

  



    

57


     





 

este formată din )reci (peste @0%), macedoneni, al'ane"i, turci, arom+ni, ţi)ani, 'ul)ari şa/ culte- ortodoim (@8%), ilamim, catolicim şa/ Ora>ee ATNA (capitala, 6 mil loc), &alonic, Pireu, Patra, Ira2lion (reta), Cnoo (reta), Oaria, :olo etc/ E#o%omia sectorul terţiar (serviciile) contri$uie cu peste 70%/ resursele naturale- 'auit!, ma)ne"iu, aur, nic;el, $er, marmur!, li)nit / industria- contrucţii navale, prelucr!toare, etractiv!, ener)ia electric!/ agricultura- viţ!-de-vie, m!lini (locul BBB), citrice, ovine, 'ovine / transporturile- maritime (cea mai mare Cotă comercială din Europa/ porturi- Pireu, Patra, &alonic)/ rutiere aeriene feroviare / Canalul Corint este naviga$il/ turismul- o$iective turistice- veti)iile antice ( Atena3 Cnossos3 OlQ!pia3 el= ), inulele R;odo, Creta, Corfu etc, Meteora, Muntele At;o, Muntele Hlimp şa/ % Europa a avut o inCuenţă deose$ită prin multiple realizări şi iniţiative/ se consideră că modelul #reciei antice stă la $aza culturii şi civilizaţiei europene, prin dezvoltarea ştiinţelor, a losoei, artei, mitologiei şi democraţiei/ Muntele At;o (organizat ca o regiune autonomă &n cadrul #reciei), reprezintă principalul centru ecumenic al ortodo3iei sud2estului european/ Pro)emee eopoiti#e pri%#ipae rezultă &ndeose$i din istoria acestei părţi a Europei/ #recia are anumite pro$leme negocia$ile cu urcia, dar şi cu late ţări din apropiere (4acedonia şi 'l$ania)/ prezenţa mondială a #reciei este armată prin prezenţa mondială a Cotei proprii sau su$ pavilionul ţării

AUS8RIA    

A>e(area &n Europa entrală, fără ieşire la mare/ ţară alpină şi dunăreană/ Reie=u este predominant muntos (6:8)/ unităţi de reliefMunţii Alpi ; ce cuprind mai multe culmi montane masive, cu altitudini de peste 6000 m, cu e3tins relief glaciar, dar şi cu relief carstic pe calcare/ altitudinea ma3imă- .070 m &n vf. ?ro)loc2ner / odi&ul Austriei  Colinele 2tQriei  C%!pia J 6azinul Vienei ; stră$ătută de *unăre/ Cima temperat-continental! cu nuanţe &n funcţie de altitudine şi orientarea reliefului/ precipitaţiile scad de la 1 la E/ Apee reţea idrogracă $ogată- unărea cu aCuenţii săi ; Inn, %nn/ o

o o o





58

Prof. dr. Ionel-Daniel RĂDUIANU         

    



  

lacuri glaciare- (oden  Contanţa, Neuiedler / 3eetaee V1NA (capitala, ",! mil loc aglomeraţia ur$ană), ?ra", Oin", &al"'ur), Inn'ruc2, Gla)enfurt etc/ E#o%omia resursele naturale- minereuri de $er, petrol, lemn, c!r'uni, cupru, )ra$t / industria- dezvoltată, diversicată, de mare randament- iderur)ic!, metalur)ia neferoa!, contructoare de ma8ini, c;imic!, intrumente mu"icale, electronic! agricultura- mecanizată, de mare randament, specializată &n cre&terea ani!alelor ('ovine, porcine)/ transporturile- reţea dezvoltată, diversicată- rutieră, feroviară, Cuvială pe *unăre, aeriene (aeroportul 1iena)/ turismul- deţine cel mai important rol &n economia 'ustria alături de activităţile nanciar2$ancare/ principalele atracţii turistice sunt- :iena (cu alatul 2c:nrunn, muzee, case memoriale- cu$ert, 4ozart, trauss şa, parcurile Drater şi *onaupar9), staţiunile montane şi de sporturi de iarnă (Inn'ruc2 ), oraşele culturale (&al"'ur), Oin" etc), :alea Dun!rii % Europa se distinge ca stat descendent din Bmperiul La$s$urgic/ este considerată o ţară cu o importantă tradiţie muzicală şi culturală/ Pro)emee eopoiti#esunt inCuenţate de poziţia sa de ţară neutră (nu este mem$ră .'H<)/ neutralitatea nu este att de tranşantă ca &n cazul Elveţiei, din cauza apartenenţei la E/ &n prezent, Goacă un rol activ, prin e3pansiunea economică şi nanciară, &ndeose$i spre est (e3 <41 ; Detrom, => ; Erste =an9 &n >omnia)/ populaţia 'ustriei, deşi este de origine germană (vor$ind lim$a germană), se consideră diferită de cea a #ermaniei/ legăturile 'ustriei spre Europa 4editerană sunt aparent dicile, din cauza reliefului accidentat, dar sunt compensate printr2un sistem modern de autostrăzi şi căi ferate

B.B. CELELAL8E Ţ:RI ALE UNIUNII EUROPENE +ELIA A>e(area &n Europa 1estică cu ieşire la 4area .ordului/ 59


 

  

Reie=u odi&ul Ardeni ; &n partea centrală şi de sud, munţi veci, puternic erodaţi, dezvoltaţi pe structură ercinică şi cu aspect de platou/ C%!pia @landrei ; &n .1, cmpie Goasă, formată din acumulări de origine glaciară/ o prelungire a Masivului Renan ; &n est, la graniţa cu #ermania/ cele mai mari altitudini din =elgia (@@ m)/ Cima temperat-oceanic! &n cmpie şi de tran"iţie spre continentală &n podiş/ Apee Meue şi %caut , legate printr2un sistem de canale/ 3eetaee 6RUSDD2 (capitala, sediul principal al E, al .'H<, E>'H<4), Anver, Oie)e, (ru)e, ?and, C;arleroi, Namur etc E#o%omia foarte dezvoltată, modernă, competitivă/ resursele naturale- reduse, mai importanţi ind c!r'unii uperiori/ industria- iderur)ic!, contrucţiile de ma8ini, indutria ener)iei electrice (din care peste 5% energie nucleară), de ra$nare a petrolului importat, c;imic!, alimentar!/ agricultura- cu randament foarte ridicat/ cultura cerealelor 8i a plantelor te;nice, cre8terea animalelor / transporturile- reţea rutieră şi feroviară modernă, transporturi Cuviale, maritime ( Anvers ; al doilea port al Europei, după >otterdam), speciale prin conducte/ turismul- foarte dezvoltat/ zone turistice importante- (ruelle, (ru)e, Anver, Oie)e, ?and/

OLAN;A A>e(area  &n vestul Europei, pe cursul inferior al >inului, cu largă ieşire la 4area .ordului/  peste 50% din suprafaţa



     

   





Rin, Maa, &c;elde (legate printr2un sistem de canale/ cu de$ite $ogate/ se varsă prin estuare)/ 3eetaee AM2TRAM (capitala constituţională), 0A9A (capitala efectivă ; reşedinţa regală şi a administraţiei de stat), Rotterdam, Utrec;t, %ind;oven, ?ronin)en, il'ur), (reda, #aarlem, Ni*me)en, Arn;em etc/ a)lomeraţia ur'an! de tip me)alopoli Randstad 0olland (peste !0 mil loc)/ E#o%omia resursele naturale- foarte reduse, mai importante ind gazele naturale (#roningen şi 4area .ordului)/ industria- nave maritime, 8lefuirea diamantelor, tetil!, alimentar!, avioane, electronic! 8i electrote;nic!, petroc;imia/ agricultura- cea mai performantă din lume, specializată &n cre8terea animalelor (porcine, $ovine)/ cultura plantelor este reprezentată de carto$, fecl! de "a;!r, plante fura*ere, fori (cel mai mare e3portator mondial de Cori ; Iara lalelelor)/ transporturile- sunt $ine reprezentate toate categoriile/ se detaşează transporturile uviale şi mai a les !ariti!e (dispune de o importantă Cotă comercială/ Rotterdam ; cel mai mare port al Europei, al doilea din lume, după ingapore/ Amterdam ; al doilea port al ee*mu(eu- Amterdam, Rotterdam, #a)a, Maatric;t etc

LUVE+UR A>e(area- &n vestul Europei, fără ieşire la mare/ ţară cu o suprafaţă redusă (su$ "00 9m")/ Reie=u- &n . o prelungire a Podi8ului Ardeni, &n  o cmpie deluroasă/ Cima temperat-oceanic!, cu nuanţe de tranziţie spre continentală/ Apee- Moelle, aCuent al >inului/ 3eetaee DUSM6OUR9.V1DD (capitala)/ E#o%omia- deşi săracă &n resurse de su$sol, are o economie foarte dezvoltată, $azată preponderent pe ervicii ; nanţe, $ănci (peste "00), turism/ 61


industria- iderur)ic! (locul B pe #lo$ la fontă şi oţel pe cap de locuitor)/  agricultura- de mare randament, a3ată pe cre8terea animalelor ($ovine, porcine)/ se cultivă cereale şi carto$/  transporturile- reţea dezvoltate, moderne/  turismul- foarte dezvolat/ oraşul Du$e!urg cu Palatul Ducal, forti$caţiile medievale etc =elgia,
IRLAN;A WIRE, % ira%de($/ A>e(area &n Inula Irlanda, scăldată de apele egatului nit (lster sau Brlanda de .ord)/ cel mai vestic stat al E/ Reie=u- de depresiune cu aspect de cmpie Goasă, dezvoltată pe structuri caledoniene şi ercinice, modelată de eroziunea glaciară ( C+mpia Irlandei), &nconGurată de coline şi munţi Goşi/ Cima- temperat-oceanic!, inCuenţată de urentul 'tlanticului de .ord/ Apee- ruri scurte (&;annon), multe lacuri glaciare/ 3eetaee DU(OIN (capitala), Cor2, Oimeric2, Gin)toWn / Popua
;ANEARCA A>e(area cea mai mare parte a teritoriului este aşezată &n Peninula Iutlanda, cuprinznd şi o serie de insule din Gur ( I. &eeland, I. >Kn etc)/ are largă ieşire la 4area .ordului şi la 4area =altică/ *anemarcei &i aparţin, ca teritorii dependente, cea mai mare insulă a planetei, 9roenlanda şi 1.le @ero/ Reie=u cmpie Goasă, de acumulare glaciară/ Cima temperat-oceanic!, inCuenţată de urentul 'tlanticului de .ord/ Popuaee CHP%N#A?A (capitala, aCată pe B eeland), Aar;u, Hdene etc/ E#o%omia foarte dezvoltată 're o poziţie importantă &n tranzitul dinspre candinavia spre Europa entrală şi dinspre 4area .ordului spre 4area =altică

SUE;IA 62

Prof. dr. Ionel-Daniel RĂDUIANU A>e(area ocupă Gumătatea estică a Peninulei &candinave, avnd ieşire, &n principal, la 4area =altică/ Reie=u dezvoltat pe structuri precam$riene (&n est) şi caledoniene (&n 1)/ format din Munţii &candinaviei (peste "000 m), Podi8ul &uediei şa/ Cima u'polar! &n . (+aponia), cu ierni lungi şi geroase, temperat! &n rest/ Apee r&uri scurte/ numeroase lacuri glaciare- :bnern, :bttern, Mblaren/ 3eetaee &HCG#HOM (capitala), ?Vte'or), MalmV, Uppala/ E#o%omia dezvoltată, cu o structură comple3ă, $azată pe industrie, comerţ, servicii/  reure foretiere ; cel mai mare fond forestier din Europa, după >usia/ reure ;idroener)etice minereuri de $er (&n +aponia) .ivelul de trai al suedezilor este foarte ridicat

5INLAN;A (<4B &n nlandeză) A>e(area- &n estul Peninulei &candinave, cu o largă ieşire la Marea (altic!/ Reie=u- cu aspect de podi8 *o, vălurit, dezvoltat pe structurile dure precam$riene, modelat de glaciaţiunea cuaternară (&ntre morene e3istă numeroase lacuri)/ C+mpia Oacutr! >inlande"!/ Cima- rece, inCuenţată de vecinătatea cu 4area =altică şi de vnturile de vest/ Apee- numeroase lacuri )laciare (Iara celor o mie de lacuri), legate printr2o reţea densă de ruri scurte/ 3eetaee- #%O&INGI (capitala), %poo, ampere, ur2u şa/ E#o%omia- dezvoltatăresursele naturale- lemnul, minereuri neferoae (cupru, aur, zinc şa)/ industria- eploatarea lemnului, indutria de telefonie mo'il! (.o9ia), contrucţii de nave, metalur)ia neferoa! , ener)ie electric! şa/ agricultura- cre8terea renilor (+aponia), 'ovine, porcine/ se cultivă or", ov!", carto$, fecl! de "a;!r / transporturile- dezvoltate/ turismul- dezvoltat • •

•

• •

Ţ:RILE +AL8ICE ES8ONIA, LE8ONIA, LI8UANIA A>e(area- &n %uropa Nordic!, cu largă ieşire la Marea (altic!/ sunt foste state apartenente la >, care şi2au o$ţinut independenţa &n !@@!/ Reie=u- predominant de c+mpie ; C%!pia 6altică, parte din mpia Est2 Europeană, modelată de calota glaciară/ 63

Prof. dr. Ionel-Daniel RĂDUIANU Cima- temperat!/ Apee- reţea densă, cu ruri scurte şi numeroase lacuri glaciare/ 3eetaee2 &n Estonia- AOOIN,artu 2 &n +etonia- RI?A, Dau)avpil/ 2 &n +ituania- :IONIU&, Gauna/ E#o%omia după !@@! statele $altice au parcurs o perioadă de tranziţie spre economia de piaţă/ 2 dintre ţările $altice, Estonia prezintă cea mai funcţională economie, şi cel mai ridicat nivel de trai/ 2 resursele naturale- tur'!, p!duri, p!8uni/ 2 industria- ener)iei electrice (termoenergie &n Estonia, idroenergie &n +etonia şi atomoenergie &n +ituania), alimentar!, u8oar!, contrucţii de ma8ini/ 2 agricultura- porcine, 'ovine, cereale (orz, ovăz, secară), carto$, fecl! de "a;!r / 2 transporturile- dezvoltate/ 2 turismul- principalele centre turistice sunt ora8ele-capital! 'u intrat toate trei &n E &n anul "008

POLONIA A>e(area- &n partea centrală a Europei, cu ieşire la Marea (altic!/ Reie=u- predominant de c+mpie/ unităţi de relief- C+mpia ?ermano-Polon!, Podi8ul Poloniei Mici, Podi8ul Ou'lin, Munţii &udeţi, Munţii (e2i"i, Colinele Ma"uriei şa Cima- temperat! de tran"iţie, cu nuanţe oceanice/ Apee- reţea densă (mai importante ind Hdra şi :itula) şi numeroase lacuri (+acurile 4azuriei)/ 3eetaee- :AR@H:IA, Cracovia, roclaW, Po"nan, ?dan2 etc E#o%omiaresursele naturale- c!r'uni (ilezia), ulf, are, ar)int / industria- iderur)ia (QatoJice), nave maritime , ener)ie electric! , şa/ agricultura- cereale (secară, orz), carto$, fecl! de "a;!r 'ovine / transporturile- diversicate/ porturi- ?dan2, ?dKnia/ turismul- Munţii atra ; staţiunea Va9opane/ Munţii &udeţi, taţiunile litorale (opot) şa • • • • •

CEKIA A>e(area- &n %uropa Central!, fără ieşire la mare/ >epu$lica eă s2a proclamat stat independent &n !@@6, cnd eoslovacia s2a separat &n eia şi lovacia/ 64

Prof. dr. Ionel-Daniel RĂDUIANU Reie=u- predominant de podi8, odi&ul 6oe!iei , dezvoltat pe structură ercinică şi &nconGurate de masive montane Goase- Munţii Metaliferi, Munţii &udeţi, Munţii (e2i"i, Munţii &umava, Munţii P!durea (oemiei Cima- temperat-continental!/ Apee- %l'a, Morava, HdraHder / 3eetaee- PRA?A (capitala), (rno, Htrava, Pl"en, Oi'erec şa/ E#o%omia- modernă, cu o pondere maGoritară a serviciilor/ resursele naturale- c!r'uni, are/ industria- oţel, automo'ile, contrucţii de ma8ini, c;imic!, critaluri 8i porţelanuri de (oemia/ agricultura- 'ovine, porcine carto$, fecl! de "a;!r, or", ;amei/ transporturile- reţea dezvoltată şi diversicată/ turismul- capitala (
• • •

SLO3ACIA A>e(area- &n %uropa Central!, fără ieşire la mare/ Reie=u- Munţii Carpaţi ating aici cea mai mare altitudine din &ntreg lanţul- "55 m &n 1f #erlacov9a din 4unţii Hatra/ C+mpia Dun!rii/ relief carstic pe calcarele din est (cu cea mai mare stalagmită de pe #lo$ &n peştera Qrasnoors9a ; 6" m)/ Cima- temperat-continental!/ Apee- Dun!rea cu aCuenţii ei ( Nitra, #ron şa)/ 3eetaee- (RAI&OA:A (capitala), Goìce, Preòv, Nitra / E#o%omia- modernă, cu o pondere maGoritară a serviciilor/ resursele naturale- minereuri de $er, minereuri neferoae (cupru, zinc)/ industria- iderur)ie, indutria c;imic!, automo'ile, alimentar!/ agricultura- cereale, fecl! de "a;!r, carto$/ transporturile- diversicate (inclusiv uviale pe *unăre)/ turismul- capitala, taţiunile montane 8i de porturi de iarn!/ • • • • •

SLO3ENIA A>e(area- &n N-: Peninulei (alcanice, avnd ieşire la Marea Adriatic!/ şi2a proclamat independenţa &n anul !@@!, odată cu destrămarea >F Bugoslavia/ Reie=u- Alpii, Alpii Dinarici, Podi8ul Gart (cu relief carstic/ aici se aCă vestita peşteră Poto*na)/ (predominant), cu inCuenţe oceanice/ temperat-continental! Cimamediteranean! (&n )/ Apee- Drava, &ava/ 3eetaee- OBU(OBANA (capitala), Mari'or şa/ 65

Materie Bac - Geografie

Recommend Documents