Ghid de pregatire
BAC Geografie 1
1
2012
Toate drepturile rezervate de www.profudegeogra.eu
Cuprins: 1
SPATIUL EUROPEAN SI SPATIUL ROMANESC ............................................................................................................ 4 1.1 1.2
2
SPATIUL EUROPEAN ............................................................................................................................................................ 4 SPATIUL ROMANESC ........................................................................................................................................................... 4
ELEMENTE GEOGRAFICE DE BAZA............................................................................................................................... 4 2.1 RELIEFUL MAJOR AL EUROPEI ............................................................................................................................................. 4 2.1.1 Unitatile majore morfostructurale.............................................................................................................................. 4 2.1.2 Relieful major ............................................................................................................................................................. 5 2.2 RELIEFUL MAJOR AL ROMANIEI........................................................................................................................................... 8
3
CLIMA ROMANIEI/CLIMA EUROPEI ............................................................................................................................ 12 3.1 3.2
4
HIDROGRAFIA ROMANIEI/HIDROGRAFIA EUROPEI ............................................................................................. 14 4.1 4.2
5
Clima Europei .............................................................................................................................................................. 12 Clima Romaniei............................................................................................................................................................ 13
Hidrografia Europei..................................................................................................................................................... 14 Hidrografia Romaniei .................................................................................................................................................. 14
INVELISUL BIOPEDOGEOGRAFIC IN ROMANIA SI EUROPA ............................................................................... 15 5.1 5.2
Zonele bio-pedogeografice din Europa ........................................................................................................................ 16 Zonele bio-pedogeografice din Romania...................................................................................................................... 16
6
RESURSELE NATURALE ALE EUROPEI/ROMANIEI ................................................................................................ 17
7
ELEMENTE DE GEOGRAFIE UMANA ALE EUROPEI SI ROMANIEI .................................................................... 18
8
POPULATIA SI CARACTERISTICILE EI GEODEMOGRAFICE............................................................................... 19
9
SISTEMUL DE ORASE AL EUROPEI SI ROMANIEI.................................................................................................... 20 9.1 9.2
10
ACTIVITATILE ECONOMICE IN EUROPA SI ROMANIA ..................................................................................... 21 10.1 10.2 10.3 10.4
11
Sistemul de orase din Europa....................................................................................................................................... 20 Sistemul de orase din Romania .................................................................................................................................... 21
Industria Europei ......................................................................................................................................................... 21 Industria Romaniei ....................................................................................................................................................... 22 Agricultura Europei...................................................................................................................................................... 23 Agricultura Romaniei ................................................................................................................................................... 23
TRANSPORTURILE IN EUROPA SI ROMANIA ........................................................................................................ 23 11.1 11.2
Transporturile in Europa ............................................................................................................................................. 23 Transporturile in Romania ........................................................................................................................................... 24
12
TARILE VECINE ROMANIEI ........................................................................................................................................ 25
13
UNIUNEA EUROPEANA ................................................................................................................................................. 26 13.1 13.2 13.3
14
ROMANIA PARTE A UNIUNII EUROPENE ............................................................................................................... 32 14.1 14.2
15
Formarea Uniunii Europene si evollutia integrarii europene...................................................................................... 26 Caracteristici geografice economice si politice ........................................................................................................... 27 Statele Uniunii Europene ............................................................................................................................................. 27
Oportunitati geografice ale Romaniei cu semnificatie pentru Uniunea Europeana .................................................... 32 Oportunitati umane si ecomice..................................................................................................................................... 33
PROBLEMA ENERGIEI IN UNIUNEA EUROPEANA ............................................................................................... 33
Ghid de pregatire
2
profudegeogra.eu
16
EUROPA SI UNIUNEA EUROPEANA IN LUMEA CONTEMPORANA.................................................................. 34
17
ROLUL EUROPEI IN CONSTRUCTIA LUMII CONTEMPORANE ........................................................................ 34
18
UNIUNEA EUROPEANA SI ANSAMBLURILE CONTEMPORANE ....................................................................... 34
19
MONDIALIZARE, INTERNATIONALIZARE SI GLOBALIZARE DIN PERSPECTIVA EUROPEANA .......... 35
20
ELEMENTE DE GEOGRAFIE A SERVICIILOR SI ADMINISTRATIE ................................................................. 35 20.1 20.2
21
Caile de comunicatii in Europa.................................................................................................................................... 35 Caile de comunicatii in Romania ................................................................................................................................. 36
DIVERSITATEA UMANA EUROPEI (LINGVISTICA, RELIGIOASA SI ETNICA) ............................................ 36 21.1 21.2
In Europa...................................................................................................................................................................... 36 In Romania ................................................................................................................................................................... 37
Ghid de pregatire
3
profudegeogra.eu
1
Spatiul european si spatiul romanesc
1.1 Spatiul European Europa este penultimul continent de pe glob ca si suparfata (10.170.340 km patrati) limite: oceanul Arctic in Nord; oceanul Atlantic in vest; muntii Ural, fluvial Ural, Marea Caspica, Caucaz, Marea Neagra; Marea Mediterana in est , sud-est si sud este un continent situate in centru emisferei nordice avand ca puncte extreme: in nord Capul Nord in vest Capul Roca in sud Capul Matapan in est muntii Ural un continent cu tarmuri variate si contur neregulat ( peninsule mari, multe golfuri si insule) situat in totalitae aproape in zona climei temperate continentul face parte din “Lumea Veche”, are o densitate de 71 loc/km patrat si o populatie de 711 milioane locuitori leaganul unor civilizatii (greaca, romana)
1.2 Spatiul Romanesc -
Romania este localizata in Europa Centrala puncte extreme: Beba Veche (in vest); Sulina (in est); Horodistea (in nord); Zimnicea (in sud) se afla la interferenta mai multor zone biopedogeografice este o tara carpatica (2/3 din suprafata Carpatilor se afla pe teritoriul tarii) este o tara dunareana ( 1075 de km din lungimea fluviului strabate tara noastra) este o tara pontica ( 247 de km din litoralul Marii Negre e pe teritoriul Romaniei)
2
Elemente geografice de baza
2.1 Relieful major al Europei altitudine medie 330 m are o diversitate a formelor de relief (munti , dealuri, podisuri, campii) tipurile de tarmuri sunt variate: fiorduri in Peninsula Scandinava si Islanda; riass in n-v Frantei; estuare la Marea Nordului; faleze, limane si lagune la Marea Neagra; delte pentru fluviile Dunare, Pad s.a.
2.1.1 Unitatile majore morfostructurale Din punct de vedere morfostructural Europa se compune din 2 unitati - Unitati de platforma - Unitati de orogen A. Unitatea de platforma cuprinde: Scutul Baltic, Platforma Est-Europeana. B. Unitati de orogen Orogenul caledonian
- s-a format in tertiar –altitudini mari -relief glaciar -apare si in regiuni de sedimentare (Campia Padului, Campia Panonica)
Caracteristici
Unitati
Ghid de pregatire
Orogenul alpin
Munţii Scandinaviei,
Cordiliera Betica, Pirineii, Alpii,
4
Orogenul hercinic (paleozoicul superior) - se pastreaza in fundamentul unor campii dar si in unele masive izolate -muntii au altitudini medii -munti intens erodati -prezenta horsturilor si grabenelor (Grabenul Rhinului) Muntii Ural, Masivul Armorican
profudegeogra.eu
Munţii Grampian, Munţii Caledonici, Podisul Casimcei
Apeninii, Alpii Dinarici, Carpatii, Caucazul
(Franta); Masivul Central Francez (Franta); muntii Vosgi; Padurea Neagra (Germania); Patrulaterul Boemiei ;Lysa Gora. Dobrogea de Nord, Iaila (Crimeea);Meseta Iberica ; Corsica; Sardinia
2.1.2 Relieful major Relieful de campie -campii rezultate prin umplerea unor bazine tectonice ( Pad, Panonia) -campii formate prin depunerea unei cuverturi sedimentare peste platforma (Campia Rusa, Germana) -campii litorale ( nordul Germaniei, Poloniei)
Relieful de deal si podis - ocupa aprox 30% din suprafata Europei -podisurile se extind pe fundament de platforma ( inclusiv hercinic), iar dealurile pe fundament alpin - podisurile pot fi platforme vechi situate in apropierea orogenului alpin (Dobrogea, Prebalcanic); podisuri situate pe socluri hercinice (Podisul Boemiei, Meseta Spaniola) - relieful se prezinta sub forma unor culmi domoale, apar cuestele, alunecarile de teren
Relieful de munte -prezinta relief Greoi, altitudini mari, culmi semete -au fizionomie diferita in functie de perioada in care au luat nastere
2.1.2.1 Tipuri de relief Relieful vulcanic cuprinde vulcanii activi din Islanda, Italia,s.a dar si craterele din Masivul Central Francez. Relieful glaciar creat de calota glaciara in nordul Europei si de ghetarii montani in muntii inalti Relieful carstic reprezentat prin pesteri, doline , chei sa. Apare in zonele calcaroase din Podisul Karst, Alpii Dolomitici, Carpati Relieful litoral este reprezentat prin fjorduri in Europa Nordica, prin tarm dalmatic la Marea Adriatica prin delte (Dunare) s.a 2.1.2.2
Subdiviziuni:
A. Europa Nordica (Peninsula Scandinava, tarile baltice, Danemarca, insulele din nordul oceanului Atlantic) Caracteristici generale - zona veche (scutul baltic) - relieful este alcatuit din munti vechi, podisuri (rezultate prin tocirea muntilor) si campii joase (Skane) - zona acoperita de glaciatiunea de calota in pleistocen - prezenta tarmului cu fiorduri ( Norvegia, Suedia, Islanda) si skjar -prezenta reliefului glaciar reprezentat prin morene, vai glaciare, blocuri eratice, drumlinuri
Unitatea
Descriere unitate
Alpii Scandinaviei
Podisul Norland Campia Skane (Sudul Suediei)
- relief glaciar ( prezenta ghetarilor) - relief vulcanic ( vulcani activi, platouri de lava) - gheizere - tarm cu fjorduri
Islanda
Ghid de pregatire
-2469 m -cutari caledonice -relief glaciar (fiorduri) -versanti mai abrupti spre ocean -ice-fjeld (zone netezite de calota) - fundamentul este alcatuit din scutul baltic peste care s-a depus cuvertura sedimentara - relief glaciar de calota - campie joasa - granarul Suediei
5
profudegeogra.eu
Peninsula Iutlanda
Tarile Baltice
- relieful este reprezentat printr-o campie joasa presarata cu morene , lacuri si mlastini (prezenta turbariilor) - coasta vestica litorala este rectilinie , conturata de dune si nefavorabila navigatiei in timp ce coasta litorala dinspre Marea Baltica este mai ospitaliera - relieful este alcaruit dintr-o campie joasa
B. Europa Centrala Caracteristici generale -
-
este o regiune cu un relief variat ce coboara in trepte de la sud spre nord. Muntii din sud (Carpatii si Alpii) sunt tineri ( cutari alpine) si se continua spre centru si nord cu masive si podisuri vechi si erodate prezenta reliefului glaciar de calota in campiile din nord si a reliefui glaciar montan in muntii din Sud (Carpatii, Alpii)
Unitatea
Descriere unitate
Muntii Alpi
Muntii Carpati
Campia Romana Campia Panonica Campia GermanoPoloneza
Podisurile si masivele hercinice
-munti tineri formati in timpul cutarilor alpine -altitudine mare (4807 vf Mont Blanc) -prezenta reliefului glaciar ( circuri glaciare, vai , morene, lacuri) - structura geologica a Alpilor prezinta roci dure in centru ce sunt marginite la exterior de calcare si gresii - altitudine maxima varful Gerlachovka (2663 m) - varietate ptrografica - prezenta reliefului glaciar - prezenta unor depresiunei tectonice si vulcanice ( Oas, Ciuc s.a) -prezenta a 3 tipuri de campii(piemontane, tabulare si de subsidenta) relief pe loess, dune de nisip (Campia Olteniei) - Campie fragmentata de vai , dune si mici coline - este asezata peste o zona de orogen ( fundamentul alpino-carpatic) - dupa origine este o campie glaciara - altitudine sub 200 de m, relief glaciar,(pradoline,morene), lacuri glaciare (Lacurile Mazuriei) - tarmul baltic si al Marii Nordului este un tarm jos si nisipos - sunt constituite in mare parte din masive cristaline si nuclei granitici - altitudine redusa si fragmentare mare - existenta unor zone inalte numite horsturi si a unor zone joase numite grabene Muntii Vosgi Muntii Padurea Neagra
munti granitici acoperiti spre exterior de calcare
Masivul Sistos Rhenan
altitudini sub 1000m, prezenta vailor antecedente , lacuri de tip maar in regiunea Eifel
Masivul Boemiei (Padurea Boemiei,Muntii Metaliferi, Sudetii, Colinele CehoMorave) Podisul Lisa-Gora
611 m
Muntii Macin
Ghid de pregatire
6
profudegeogra.eu
Bazinul Franconi ei Culoarul tectonic al Rhinului
C. Europa Vestica (Franta, Marea Britanie, Irlanda, Benelux) Caracteristici generale - este o regiune cu un relief variat in care se intalnesc toate formele de relief ce au varste de formare diferita - existenta tarmurilor cu riass (S-v Irlandei, N-V Frantei) , cu estuar ( Sena), delta (Rhon) si poldere (Olanda) - prezenta reliefului glaciar montan (in alpi) si a reliefului glaciar de calota ( Arhipelagul Britanic)
Unitatea
Descriere unitate
Unitati caledonice
Unitati hercinice
Bazine de sedimentare Unitati alpine
Scotia de Nord Relieful Scotiei este alcatuit din horsturi ( Muntii Grampian, muntii Scotiei de Sud) si grabene ( santul tectonic Glen More s.a) Irlanda de Nord Muntii Penini,, Cambrieni , Snowdon (blocuri muntoase fragmentate si peneplenizate) Podisul Brabant, Podisul Ardeni, Masivul Central Francez (platouri peneplenizate, relief carstic, cratere vulcanice) Masivul Armorican Bazinul Parisului ( relief de cueste, roci sedimentare) Bazinul Londrei ( prezinta asemanri de peisaj cu bazinul Parisului) Muntii Alpi Muntii Pirinei
D. Europa Estica (Rusia, Belarus , Ucraina) Caracteristici generale
Unitatea
Descriere unitate
- este o regiune cu deschidere in nord la Oceanul Arctic - relieful este alcatuit in mare parte din campii, dar apar si podisurile (Rusiei Centarale, Donet) sau muntii ( Ural, Caucaz) - relieful se dezvolta peste platforma precambriana
Muntii Caucaz
Muntii Ural:
Relieful platformei Europei de Est
Crimeea
- munti tineri formati in mezozoic - prezenta reliefului glaciar - altitudine maxima 5633 m -varietate petrografica ( calcare, granite si conglomerate) - munti vechi hercinici - altitudinea maxima este de 1849 m (vf Narodnaia), iar lungimea catenei montane este de peste 2000 de km - prezenta unor vai glaciare si morene ( in special in compartimentul nordic) -asociere de campii podisuri si coline ce se intind pe o suprafata mare - fundament de platforma veche precambriana - relief glaciar ( morene, lacuri) - altitudine maxima 367 m in podisul Donet - fluviile au dispunere nord-sud (Volga, Don) Subunitati: - campii (Campia Peciora, Volgai, Ponto-Caspica s.a) - podisuri (Central-Rus, Volgai) - coline (Timan) - altitudine maxima se intalneste in muntii Iaila (1543 m)
E. Europa Sudica (Peninsula Italica, Peninsula Iberica, peninsula Balcanica) Peninsula Iberica Unitati montane: Ghid de pregatire
Peninsula Balcanica Unitati montane:
7
Peninsula Italica Unitati montane: profudegeogra.eu
Muntii Pirinei (munti tineri, ghetari de circ, altitudine maxima 3407 m, varietate petrografica)
Alpii Dinarici ( munti tineri, relief carstic, dispusi in multe siruri paralele)
Muntii Iberici (munti hercinici formati din gnaise granite si cuartite) Cordiliera Betica ( 3478 m vf Mulhacen, cea mai mare altitudine din peninsula Iberica) Muntii Cantabrici ( munti hercinici josi intens fragmentati) Muntiii Cataloniei (munti tineri, altitudini cca 1700 m)
Muntii Rilla (2925 m, altitudinea maxima din peninsula Balcanica), Rodopi (unitate hercinice) Muntii Pindului (munti tineri, forme carstice, altitudine max 2633 m) Muntii Olimp (2911m)
Unitati de podis:
Epirul Albanez
Messeta (unitate hercinica, brazdate de zone mai inalte numite sierre, relief de playa )
Unitati de podis:
Unitati de campie:
Unitati de campie:
Campia Andaluziei , Campia Ebro (din punct de vedere genetic este un bazin de scufundare), Campia Portugaliei .
Campia Traciei (formata intr-o regiune de scufundare) Campia Maritei Campia Sava
Muntii Stara Planina ((altitudine maxima 2376 m)
Podisul Prebalcanic, Podisul Miroc
Muntii Apenini (munti tineri, altitudine maxima 2912 m, alunecari de teren in nord, relief carstic in centru, defilee si culoare in sud, prezenta reliefului glaciar)
Unitati de campie: Campia Padului (s-a format pe locul unei depresiuni tectonice, prezenta glacisurilor spre Apenini, litoral cu lagune si delta)
Sardinia (regiune muntoasa alcatuita din granite)
Relieful vulcanic (vulcanii Etna si Vezuviu)
2.2 Relieful major al Romaniei Caracteristici: - varietatea reliefului ( sunt prezente toate tipurile de relief) - proportionalitatea ( ponderea treptelor de relief este aproximativ egala cca 30%) - dispunerea simetrica in trepte concentrice (pornind dinspre depresiunea Transilvaniei) - complementaritatea (alterneaza treptele de relief). Ex:in munti exista depresiuni, Unitati morfostructurale: - Unitati de platforma ce constituie fundamentul unitatilor de la exteriorul arcului carpatic (exceptie Dobrogea Centrala) - Unitatea de orogen rezultata la contactul intre placile tectonice (valaha, moesica, panonica, transilvana,esteuropeana.). Unitati: Carpatii, Subcarpatii, Depresiunea Transilvaniei, Podisul Mehedinti). Tipuri de relief: - Relieful glaciar( circuri, vai, morene) a fost creeat de ghetari in pleistocen si se gasete la peste 1800 m. - Relieful eolian este reprezentat prin dune de nisip si se gaseste in Campia Carei, Campia Olteniei, Delta Dunarii, Bepresiunea Brasov - Relieful vulcanic apare in estul Carpatilor Orientali pe aliniamentul Oas, Gutai , Tibles, Calimani, Gurghiu, Harghita.dar si sub forma unor maguri (Magura Uroi). - Relieful carstic apare in zonele de deal/podis ( Podisul Mehedinti, Dobrogei, Subcarpatii Curburii)si munte (flisul sedimentar din Orientali, Sudul Meridionalilor, Occidentali). Formele de relief sunt :pesterile, cheile, avenurile , dolinele s, a. - Relieful creeat prin eroziune diferentiata este reprezentat prin forme ciudate de tipul coloanelor, babelor, sfincsilor. Apare in Bucegi (Sfinxul, Babele) , Ciucas(Tigaile Mari), Ceahlau(Panaghia, Caciula Dorobantului, Calimani (12 apostoli), Podisul Somesan (Gradina Zmeilor) s.a. - Relieful litoral este reprezentat prin lagune (Razim), limanuri (Techiorghiol), faleze , plaje s.a.
Ghid de pregatire
8
profudegeogra.eu
A.
Carpatii
-se desfasoara intre bazinul Vienei si valea Timocului -sunt munti tineri -varietate petrografica -altitudinea maxima 2544 m in vf Moldoveanu -varietatea formelor de relief (relief petrografic, carstic, glaciar) -reprezinta un castel de ape (de aici izvorasc majoritatea rairilor din Romania) -prezinta etajare bio-pedo-climatica
Carpatii Orientali
Carpatii Meridionali
Carpatii Occidentali
se desfasoara de la granita cu Ucraina pana la valea Prahovei altitudinea maxima se intalneste in muntii Rodnei (2303 m) prezenta depresiunilor vulcanice (Oas, Bilbor, Borsec, Ciuc) varietate petrografica (roci vulcanice in vest, sisturi cristaline in centru roci sedimentare in zonele de flis) prezenta reliefului glaciar (Rodnei, Calimani), a reliefui carstic (Hasmasu Mare, Rodnei), reliefului vulcanic ( Oas, Gutai, Tibles, Calimani, Gurghiu, Harghita), a reliefului ruiniform (Ceahlau, Ciucas) , reliefului structural (Rarau, Ceahlau ) s.a
se desfasoara intre Valea Prahovei si Culoarul Timis- Cerna sunt cei mai inalti munti din Romania (11 varfuri depasesc 2500 m) sunt alcatuiti predominant din roci cristaline dar apar si rocile calcaroase spre extremitati (Buila, Piatra Craiului) dezvoltarea larga a reliefului glaciar prezenta unor defilee(Jiu, Olt) relief semet reprezentat prin creste si versanti abrupti
sunt cuprinsi intre Somes (in nord) si Dunare (in sud) au altitudini mici varietate petrografica fragmentare mare cei mai populati munti din Romania dezvoltarea mare a reliefului carstic (in Apuseni si muntii Banatului) prezenta depresiunilor de tip golf (Beius) si a depresiunilor tectonice
Sunt alcatuiti din 3 grupe (nordica, centrala , sudica)
1) Grupa Bucegi: Muntii Bucegi (alt max 2505 m, relief glaciar [lacul Malaesti], relief ruiniform [Sfinxul, Babele], relief carstic ( Mecetul Turcesc) Muntii Piatra Craiului (alt max 2237m, relief carstic, mase de grohotis, sinclinal suspendat) Muntii Leaota (alt max 2133m, roci cristaline) Culoarul Rucar- Bran (regiune joasa)
1) Muntii Banatului (muntii Semenic, Almajului, Aninei, Dognecei, Locvei) 2) Muntii Poiana Rusca 3) Muntii Apuseni (Bihor, Vladeasa, Gilau, Muntele Mare,Metaliferi, Trascau, Zarand, Codru- Moma, Padurea Craiului, Plopis, Meses)
2) Grupa Fagaras: Muntii Fagaras (alt max 2544 m, relief glaciar [lacul Balea], cea mai lunga creasta montana carpatica) Muntii Iezer (alt max 2462 m) Muntii din sudul grupei (Cozia, Ghitu, Frunti) Depresiunea Lovistei (tectonica) 3) Grupa Parang: Muntii Parang alt. max. 2519 m, relief glaciar, relief carstic(Pestera Muierii) Muntii Lotru Muntii Sureanu Muntii Capatanii Muntii Candrel
Ghid de pregatire
9
profudegeogra.eu
4) Grupa Retezat: Muntii Retezat (alt max 2509 m, aici se gaseste cel mai adanc si cel mai extins lac glaciar, cel mai mare numar de vai glaciare) Muntii Godeanu Muntii Valcan Muntii Tarcu Muntele Mic
B.
Subcarpatii - se desfasoara intre valea Moldovei si valea Motrului - s-au format prin cutarea sedimentelor - regiune deluroasa aflata la exteriorul Carpatilor - sunt alcatuiti predominant din roci sedimentare (gresiii marne, argile) - se prezinta sub forma unor dealuri separate de zone depresionare
Subcarpatii Moldovei se desfasoara intre valea Moldovei si valea Trotusului au un singur aliniament de dealuri si un singur aliniament de depresiuni
Subcarpatii Curburii se desfasoara intre valea Trotusului si valea Dambovitei au 2 aliniamente de dealuri si 2 aliniamente de depresiuni frecventa mare a alunecarilor de teren prezenta vulcanilor noroiosi (Paclele, Arbanasi) si a focurilor vii(Andreiasu)
C.
Depresiunea Transilvaniei
-
inaltimile sunt cuprinse intre 400- 800 m prezenta stratelor boltite numite domuri (din ele se extrage gaz metan) prezenta cutelor diapite ( Praid, Ocna Sibiu) prezenta reliefului structural (cueste) existenta alunecarilor de teren numite glimee prezenta unor depresiuni situate la contactul cu muntii (Fagaras, Sibiu)
Subcarpatii Getici se desfasoara intre valea Dambovitei si valea Motrului au 2 aliniamente de dealuri si 2 aliniamente de depresiune
Subunitati: Podisul Somesan Campia Transilvaniei Podisul Tarnavelor Dealurile si depresiunile peritrensilvane (Fagaras, Sibiu, culoarul Alba-Iulia –Turda; dealurile de la contactul cu muntii Orientali)
D.
Unitatile de podis Podisul Moldovei
se suprapune peste platforma moldoveneasca si este alcatuit din roci sedimentare dezvoltarea mare a
Ghid de pregatire
Podisul Getic
Podisul Mehedinti
se desfasoara intre Dambovita si Dunare raurile au desfasuraren-s reprezinta un piemont
10
este cel mai mic podis din Romania este alcatuit din calcare si roci cristaline
Podisul Dobrogei Subunitati Masivul Dobrogei de Nord -altitudinea maxima 467 m -este alcatuit
profudegeogra.eu
predominant din granite dar apar si calcare -prezenta sisturilor verzi in podisul Casimcei -aparitia inselbergurilor (zone inalte) Podisul Dobrogei de Sud - relief carstic - strate sedimentare orizontale asezate peste un fundament precambrian
reliefului structural (cueste) Subunitati Podisul Sucevei Campia Moldovei Podisul Barladului
Subunitati: Podisul Candesti Dealurile Argesului Podisul Cotmeana Podisul Oltetului Dealurile Jiului Podisul Strehaei
Dealurile de Vest
E. -
in componenta lor intra roci sedimentare ce s-au asezat peste blocuri cristaline carpatice scufundate se interpun intre Carpatii Occidentali si Campia de Vest
Campia de Vest
F. -
existenta a 3 tipuri de campii(piemontane, tabulare, de subsidenta) creearea de piemonturi si glacisuri la contactul cu dealurile campiile inalte au un relief alcatuit din glacisuri si piemonturi , iar campiile joase sunt mlastinoase existenta dunelor de nisip in Campia Carei
Subunitati Campia Banatului , Campia Somesului, Campia Crisurilor
Campia Romana
G. -
este cea mai mare unitate de campie din tara noastra s-a format prin colmatarea lacului cuaternar pe suprafata ei se intanesc 3 tipuri de campii:piemontane, tabulare , de subsidenta) prezenta reliefului dezvoltat pe loess in Baragan (crovuri, gavane) si a reliefului dezvoltat pe nisip (dunele de nisip din campia Olteniei) prezenta piemonturilor si a glacisurilor in campiile inalte
Subunitati: Campiile piemontane (Pitesti, Targoviste, Ploiesti, Ramnicului) Campii de subsidenta( Titu, Buzau, Siret) Campii tabulare (Vlasiei, Baragan)
Delta Dunarii
H. -
se gaseste la varsarea Dunarii in mare relieful este reprezentat prin grinduri fluviale longitudinale,grinduri fluvio-maritime, grinduri continentale s.a altitudinea maxima este de 12, 4 m
Ghid de pregatire
11
profudegeogra.eu
3
Clima Romaniei/Clima Europei
3.1 Clima Europei Europa se desfasoara in cea mai mare parte in climatul temperat , dar in partae de nord apare si climatul rece
3.1.1 Factorii care influenteaza clima Cresterea latitudinii - prezenta vanturilor de Vest care aduc precipitatii bogate pe tarmurile Oceanului Atlantic. Daca nu intalnesc bariere montane aceste mase de aer pot inainte si inspre centrul continentului. Altitudinea - modifica parametrii climatici prin cresterea precipitatiilor, scaderea temperaturii, marirea gradului de insolatie s. a Curentii oceanici calzi (curentul Atlanticului de Nord) contribuie la incalzirea tarmurilor pe care la scalda
3.1.2 Tipurile de climat Tip climat Unde se gaseste Climatul temperatoceanic
apare in vestul Europei(Franta, Benelux, Arhipelagul Britanic, V Norvegiei)
Climatul temperat continental
se intalneste in centrul si estul Europei devenind cu atat mai excesiv cu cat inaintam spre est se extinde peste peninsulele din sudul Europei (din Portugalia pana la Bosfor) se intalneste in muntii ce depasesc 2000 de m -caractrerizeaza Europa Nordica (partae de n)
Climatul mediteranean
Climatul montan Climatul subpolar
Caracteristici iernile sunt blande (cu temperaturi deseori peste 0 grade Celsius) iar verile sunt racoroase temperaturile medii iarna scad de la 8 grade (in Sud) la -1 grad Celsius (in nord), iar in timpul verii de la 22 de grade in S la 15 grade Celsius in Nord precipitatiile sunt bogate ( din cauza vanturilor de vest) si sunt cuprinse intre 800-1000 mmm frecventa ridicata a fenomenului de ceata amplitudine termica mica bat vanturile de vest este supus maselor de aer nordice si continentale precipitatiile scad odata cu inaintarea spre est precipitatii medii anuale 500-600 mm are 2 anotimpuri verile sunt calde si secetoase iar iernile sunt blande temperatura medie in luna ianuarie este cuprinsa intre 5-10 grade Celsius, iar in iulie intre 20-25 de grade Celsius precipitatiile cresc odata cu altitudinea, temperaturile scad, nebulozitatea creste rece aproape tot anul cu veri scurte si precipitatii reduse precipitatiile cad predominant sub forma de zapada actioneaza vanturile polare precipitatiile medii anuale sub 500 mm
-
3.1.3 Principalele vanturi din Europa Vanturile polare sunt specifice Europei Nordice si sufla dinspre maximile polare spre minimele subpolare. Deoarece transporta mase de aer reci, acestea provoaca deseori ingheturi in perioadele calde ale anului. Vanturile de Vest bat intre 40-60 grade latitudine nordice si sudica. Caracteristica principala a acestor vanturi e reprezentata de precipitatiile bogate aduse pe coastele vestice ale continentelor. Foehnul este un vant cald si uscat ce apare in Alpi si Carpati. Se formeaza atunci cand o masa de aer cu un continut oarecare de umezeala escaladeaza un lant montan. Prin ascensiune aerul se va raci dand nastere fenomenului de condensare si vor aparea precipitatiile. Cand va trece de culmea montana aerul ramas fara umiditate devine uscat si se incalzeste. Bora apare pe litoralul Marii Adriatice si se formeaza prin acumularea aerului rece in spatele Alpilor Dinarici urmata de prabusirea lui spre tarmurile calde ale Adriaticii. Cele mai mari viteze se intalnesc in lantul muntos Velebit din Croatia.
Ghid de pregatire
12
profudegeogra.eu
Suhoveiul este un vant cald si uscat ce bate dinspre Asia Centrala spre Estul Europei. Leveche reprezinta denumirea din bazinul mediteranean a vantului Siroco (vant cald si uscat ce se formeaza in nordul Africii)
3.2 Clima Romaniei 3.2.1 Factorii care determina clima Circulatia maselor de aer Din vest pe teritoriul tarii noatre patrund masele de aer vestice umede si cu valori de temperatura moderata Din nord si nord-vestul Europei vin mase de aer polare ( reci si umede). Din estu continentului vin mase de aer uscat si rece iarna si calde vara. Dinspre Marea Mediterana patrund pe teritoriul tarii mase de aer cald si umed. Desfasurarea Carpatilor impune un climat mai racoros si umed in vest si un climat mai uscat si cald in sud si sudest. Altitudinea influenteaza parametrii climatici. Prezenta Marii Negre influenteaza climatul de pe litoral prin aparitia brizelor si prin impunerea unei umiditatii mai accentuate.
3.2.2 Etajele de clima Climatul de munte
-
Climatul de dealuri
Climatul de campie
Climatul de delta
-
se intalneste in regiunile ce depasesc 800 de m temperaturi medii anuale cuprinse intre 7 grade Celsius (la poale) si 0 grade pe culmile montane precipitatiile sunt cuprinse intre 800 de mmm( la baza muntelui) si 1200 mm ( pe crestele montane) se desfasoara intre 300-800 m climat de dealuri joase ( 200-500m) temperatura medie anuală: 10˚C - 8˚C precipitaţii medii anuale, 500mm- 600mm/an climat de dealuri înalte (500-800m) temperature medie anuală 8˚C precipitaţii medii anuale, 600mm- 700mm sub 300 m temperaturi medii anuale de 10-11 grade Celsius precipitatii 400-500 mm iarna se inregistreaza geruri iar vara secete este cald si arid cu precipitatii de cca 400 de mm
3.2.3 Influentele climatice de pe teritoriul Romaniei Influentele submediteraneene apar in Banat si sud-vestul Olteniei. Influentele oceanice apar in vest si in centrul tarii. Influentele de ariditate se regasesc in mare parte din podisul Moldovei, estul campiei Romane si in Dobrogea. Influentele scandinavo-baltice apar in Maramures si Podisul Sucevei. Influentele pontice se resimt pe litoral.
3.2.4 Vanturi neperiodice din Romania Crivatul- sufla in sudul Moldovei si Campia Romana in toate anotimpurile. O ramificatie a lui patrunde peste culmea Nemirei (Carpatii Orientali) in depresiunea Brasov unde poarta numele de Nemira. Austrul vant uscat ce sufla cu precadere vara in vestul campiei Romane si sudul Campiei de Vest. Cosava apare in sud vestul tarii (Defileul Dunarii). Baltaretul se formeaza in baltile Dunariii si sufla spre Baragan.
Ghid de pregatire
13
profudegeogra.eu
Vantul Mare este un vant de tip foehn ce bate iarna tarziu si primavara devreme in depresiunile Fagaras si Sibiu. Munteanul vant local ce apare in zonele sudice ale Carpatilor Orientali. Vantul Negru vant fierbinte si uscat ce are efecte nefavorabile pentru culturile agricole. Se intalneste cu precadere in Dobrogea Sudica.
4
Hidrografia Romaniei/Hidrografia Europei
4.1 Hidrografia Europei Factorii care influenteaza hidrografia Europei: -
relieful configuratia tarmurilor
-
factorii climatici solurile
Alimentarea raurilor poate fi : Nivala (din zapezi) Pluviala (din ploi)
Nivo-pluviala (din ploi si zapezi) Subterana
Tipuri de scurgere :
Tipul vestic caracterizeaza raurile din climatul temperat oceanic. Ca urmare a precipitatiilor mai abundente raurile au un debit bogat tot timpul anului si prezinta un maxim iarna. Tipul Central (continental) caracterizeaza raurile ce se varsa in Marea Baltica si Marea Neagra. Ingheata iarna ( debite mici) si au debite mari primavara ( “ ape mari de primavara” ce produc viituri) Tipul estic este specific raurilor ce se varsa in Marea Caspica Tipul Sudic caracterizeaza raurile ce se varsa in Marea Mediterana. Raurile au debite bogate iarna si mici vara
Clasificarea raurilor dupa modul de varsare: - rauri ce se varsa prin delte (Ebro, Tibru, Arno, Volga,Dunare, Vistula) - rauri ce se varsa prin estuar (Sena, Tamisa ,Elba, Garonne)
Lacurile Europei Clasificarea lacurilor dupa modul de formare: - glaciare creeate de ghetarii de calota (Ladoga, Onega, Vaanern) - glaciare creeeate de ghetari montani (Como, Maggiore, Garda, Celor Patru Cantoane, Geneva) - lacuri tectonice (Balaton) - lacuri vulcanice (Albano in Italia, Sf Ana in Carpati, Nemi in Masivul Central Francez) - lacuri de tip laguna (Zuider) - lacuri carstice (in Dolomiti, Dinarici)
4.2 Hidrografia Romaniei 4.2.1 Raurile Romaniei Prezinta in timpul iernii debite minime; primavara ca urmare a topirii zapezilor au loc cresteri ale debitelor insotite de viituri; vara din cauza temperaturilor ridicate debitele se reduc. Debitele pot varia si in functie de marimea bazinului hidrografic si unitatea de relief traversata . Reteaua de rauri a Romaniei este impartita in 5 grupe. - Grupa de vest ce are drept colector raul Tisa - Grupa de sud-vest are colector principal fluviul Dunarea - Grupa de Sud colector principal Dunarea - Grupa de Est colector principal Siretul si Prutul - Grupa raurilor dobrogene – se varsa in Marea Neagra Superlative (Dintre raurile interne, exceptie fluviul Dunarea)
Ghid de pregatire
14
profudegeogra.eu
-
raul cu cel mai mare bazin hidrografic este Siret raul cel mai lung din Romania este Muresul (803 km) raul cu cel mai mare debit este Siret (debit mediu multianual de peste 225 mc/s la vărsare) raul cu cele mai multe hidrocentrale este Olt
4.2.2 Lacurile Romaniei Ocupa o suprafata de 1,1% din suprafata Romaniei.
Lacuri naturale Lacuri de munte Lacuri din deal si podis Lacuri din campie
Lacuri glaciare: Balea (Fagaras), Bucura (Retezat), Malaesti(Bucegi) Lacuri vulcanice: Sfanta Ana (Masivul Ciomatu din Carpatii Orientali) Lacuri de baraj natural(Lacul Rosu) Lacuri saline ( Telega, Slanic, Ocnele Mari, Ocna Dej, Ocna Sugatag) Lacuri pe gips (Nucsoara din judetul Arges) Lacuri situate intre valurile de alunecare Limane fluviale (Mostistea Pe Dunare, Snagov pe Ialomita) Limane maritime (Techirghiol in Dobrogea) Lagune ( Razim)
Lacuri artificiale Lacuri de agrement (Herastrau) Iazuri in Campia Transilvaniei, Campia Moldovei si Campia de Vest Benturi ( lacuri amenajate de populatie pentru pastrarea apei) in podisul Getic Lacuri de acumulare (Vidraru pe Arges, Stanca- Costesti pe Prut, Ciunget pe Lotru, Izvorul Muntelui pe Bistrita s.a) Superlative: - cel mai adanc lac glaciar este Zanoaga (29 m) din Retezat - cel mai mare lac glaciar dupa suprafata este Bucura (10 ha) din Retezat - cel mai adanc lac din Romania este Vidraru (150m) - cel mai mare lac din Romania este Razim
4.2.3 Marea Neagra -
suprafata 413 490 km patrati reprezinta un rest din Marea Sarmatica este o mare continentala ce face legatura cu oceanul Planetar prin stramtorile Bosfor si Dardanele are curenti circulari determinati de vant si o mareescazuta (sub 10 cm) salinitate 16-17 la mie pana la 22 la mie in etajul inferior tarmul are putine sinuozitati la adancimi mari exista un strat de hidrogen sulfurat ce nu permite existenta vietii are importanta economica (tarile riverane stabilesc relatii comerciale, zacaminte de petrol si gaze in partea de nord-vest, importanta tuiristica, importanta geopolitica si strategica)
4.2.4 Dunarea -
5
are o lungime de 2860 de km (al doilea ca lungime din Europa) Traverseaza 10 tari si 4 capitale ( Viena, Budapesta, Bratislava, Belgrad) Izvoraste din muntii Padurea Neagra si se varsa in Marea Neagra prin delta este cel mai important rau al Europei datorita sistemului de legaturi economice pe care il realizeaza Pe teritoriul Romaniei Dunarea strabate 1075 de km si prezinta 4 sectoare ( Defileul Bazias - Gura Vaii; Gura Vaii-Calarasi; Calarasi-Braila;Braila- Marea Neagra)
Invelisul biopedogeografic in Romania si Europa
Acest invelis se compune din 3 elemente: vegetatie animale, soluri.
Ghid de pregatire
15
profudegeogra.eu
5.1 Zonele bio-pedogeografice din Europa Zona arctica si de tundra
-
Zona taigalei
-
Zona padurilor de foioase si de amestec
-
Zona stepei
-
Zona mediteraneana
-
Zona de semidesert
-
se intalneste pe o fasie restransa intre Capul Nord si muntii Ural vegetatia prezinta adaptari la temperaturile scazute (talie mica) si este reprezentata prin salcie pitica, mesteacan pitic, specii de muschi si licheni solurile sunt subtiri, slab formate, de tip scheletic. Apar spodosolurile fauna: urs polar, foca, vulpe polara s.a ocupa Nordul Europei si se intinde din Scandinavia pana la muntii Ural (pana la latitudinea oraselor Stocholm, Sankt Petersburg) specii: brad, pin, molid, larice, zada.In locurile mlastinoase apar specii hidrofile (papura, stuf) solurile sunt podzolice (acide), soluri turboase in zonele mlastinoase animale:ras, castor, urs brun partea central-vestica a continentului padurile de fag se intalnesc in zonele mai umede (vest), iar padurile de stejar prefera zonele cu temperatura mai ridicata (sud). Cele 2 specii predominante de arbori se pot gasi in asociatie cu teiul, frasinul, carpenul, artarul , ulmul s.a caracterizeaza regiunile cu climat secetos din estul Continentului(ierburi mai inalte in pusta ungara, urmeaza Baraganul si Dobrogea, Stepa Pontica si cea caspica). Izolat stepa apare si in ppeninsula Iberica specii de plante: pir, negara, colilie, paius specii de animale: harciog , popandau soluri:cernoziomuri cuprinde bazinul Marii Mediterane din cauza faptului ca civilizatia umana s-a dezvoltat de timpuriu in aceste zone mare parte din paduri au fost defrisate rezultand astfel pe locul fostelor paduri asociatii forestiere de tipul maguis, garigga si friggana Specii de plante: stejar vesnic verde, stejar de pluta, laur, cimbru, mirt Soluri:terra rosa Fauna:vipere, scorpion, sacal, broasca testoasa situata in nordul marii Caspice
5.2 Zonele bio-pedogeografice din Romania Zona stepei
Zona silvostepei
Zona de padure
Zona subalpina Zona alpina Ghid de pregatire
-
Se intalneste in sud-estul tarii (Baragan, Dobrogea, Campia Siretului Inferior) Climat cu veri fierbinti si ierni geroase Vegetatia: colilie, negara, paius (mare parte inlocuita cu cereale sau pajisti) Soluri:cernoziomuri Apare in Campia Moldovei, sudul podisului Barladului,sectoare din Campia Romana ( cu precadere in partea de sud ), mare parte din Campia de Vest) Din cauza climatului mai umed (spre deosebire de stepa) aici formatiunile specifice zonei de stepa se imbina cu palcuri de paduri Specii de plante:stejar pufos, cer, stejar brumariu Soluri din categoria molisoluri Se desfasoara din zona de campie pana la altitudini de 1600 de m in Orientali si 1800 de m in Meridionali Exista mai multe etaje de vegetatie repartizate astfel: Etajul stejarului(sub 500 de m);soluri de tip brun roscate Etajul fagului (500-1200m); soluri din clasa cambisoluri Etajul coniferelor (1200-1800m);soluri din clasa spodosoluri Se desfasoara intre 1800-2000 m Specii de plante:afin, merisor, paius, zambru, jneapan, ienupar Soluri brun acide
-
Peste 2000 de m; soluri brun acide, ierburi
-
16
profudegeogra.eu
6
Resursele naturale ale Europei/Romaniei
6.1 Resursele naturale ale Europei Resursele hidrologice (apa dulce, hidroenergie, ape minerale, termale s.a) -
hidroenergia este dezvoltata in arealele montane ((Norvegia, Italia), pe fluviile mari din Europa de Est (Nipru, Volga) dar si pe Dunare ape geotermale se gasesc in Islanda, Ungaria, zonele vulcanice mediteraneene s.a energia mareica (vestul Frantei) resursele de apa au o distributie neuniforma fiind mai bogate in nordul continentului si mai sarace in sud
Resursele de sol -
cea mai avantajata este regiunea temperata cu soluri cernoziomice (Campia Est-European, campia Romana s.a) solurile sunt folosite pentru culturi in zonele de campie si dealuri sau pentru pasuni in zonele montane
Resursele biosferei -
padurile ocupa in Europa 31%, procentul fiind mai mare in Finlanda si mai scazut in Anglia sau tarile mediteraneene
Resursele de subsol Carbunii superiori (bazinele Donbass, Peciora, Saar, Petrosani s.a) Carbunii inferiori (Cehia,Germania, Serbia) Petrol si gaze (Anglia , Norvegia, Olanda, Danemarca s.a) Minereu de fier in Suedia (Kiruna); Franta (Lorena) s.a Minereuri neferoase -bauxita(litoralul Marii Adriatice, Franta) -aur ( Rusia, Romania, s.a) -Uraniu (Podisul Boemiei, Apuseni, s.a) -
6.2
Resursele naturale ale Romaniei Carbunii -lignitul se extrage din Podisul si Subcarpatii Getici -huila se extrage din depresiunea Petrosani, Muntii banatului s.a Carbunele brun se extrage din bazinul Comanesti, Brad s.s
Petrolul -
se extrage din Campia Romna, Podisul Getic, Subcarpatii Getici, Subcarpatii Curburii , Sbcarpatii Moldovei, Dealurile si Campia de Vest
Gazele naturale principalul areal de extractie este reprezentat prin podisul Transilvaniei Minereu de fier in Poiana Rusca Minereuri neferoase in nordul Orientalilor, Apuseni Minereuri auro-argintifere in Apuseni -
Ghid de pregatire
17
profudegeogra.eu
7
Elemente de geografie umana ale Europei si Romaniei
7.1 Harta politica a Europei Clasificarea statelor europene se poate face dupa: -marime (state mici:Andora, Vatican, Luxembourg; state mari Rusia) -localizare (state situate in Europa Vestica, situate in Europa Estica s.am.s) -dupa forma de guvernamant (monarhii:Belgia, Danemarca, Anglia; republici: Romania s.s) - state federale: Germania, Austria; state unitare:Franta -dupa forma (alungite, poligonale) - primele state apar in mileniile VI-V ih si s-au axat pe activitate pastorala sau Harta comerciala politica a - aparitia primului regat antic (micenian) si expansiunea grecilor in spatiul Europei in mediteranean prioada - aparitia imperiului roman si destramarea lui in anul 395 (Imperiul Roman de Apus si antica si Imperiul Roman de Rasarit) - perioada primelor migratii din stepele asiatice (sec III-VI). Mai cunoscute sunt cele medievala ale gotilor , ostrogotilor, hunilor s a m d - migratiile din sec VI-X(ungurii, arabii, slavii, bulgarii, avarii s.a) - dupa sec 8 se remarca expansiunea araba in Sudul Europei, iar in sec XIII apare imperiul otoman - marile descoperiri geografice - aparitia pe harta politica a lumii a unor mari puteri ( Imperiul Rus, Romano-German, Perioada Regatul Frantei, Imperiul Habsburgic s.a) moderna - expansiunea Frantei sub conducerea lui Napoleon (Sec XIX)
(1648-1917) Perioada interbelica (1917-1940) Perioada 1944-1989 Perioada dupa 1989
dezbinarea unor imperii dupa primul razboi mondial (Rus, Austro-Ungar, Otoman) si castigarea independentei pentru unele state (Austria, Finlanda, Cehoslovacia, Romania s.a) - aparitia comunismului in Rusia Europa prezinta acum 2 zone separate de “cortina de fier”. Europa Vestica aflata sub influenta SUA si Europa Estica aflata sub Influenta U.R.S.S) -
-
caderea comunismului divizarea Iugoslaviei, URSS si Cehoslovaciei reunificarea Geermaniei -aparitia de noi state (Kosovo, Muntenegru) tendinta de a include in cadrul Europei si alte state situate in zona Caucazului (Azerbadjan, Georgia, Armenia)
7.2 Romania stat al Europei Evolutia teritoriului romanesc -
intemeierea coloniilor grecesti la Marea Neagra in secolele VII-VI IH (Istria, Tomis, Calatis) aparitia primului stat dac condus de Burebista urmat de statul dac al lui Decebal (sfarsitul sec I dupa Hristos) ocuparea unei bune parti din Dacia de catre romani (105-106) si apatitia oraselor romane (Apulum, Potaisa,Dierna s.a) invazia popoarelor migratoare in sec VI( slavii, urmati de goti , huni) aparitia ungurilor in Transilvania (sec IX-X) unirea tarilor romane in anul 1600 sub conducerea lui Mihai Viteazu 1859 Unirea Principatelor Romane facuta de Alexanru Ioan Cuza 1918 infaptuirea Romaniei Mari pierderea unor teritorii in urma Pactului Ribentrop Molotov instaurarea influentei rusesti dupa cel de al doilea razboi mondial caderea comunismului in 1989
Ghid de pregatire
18
profudegeogra.eu
-
este membru NATO din 2004 si membru UE din 2007
8
Populatia si caracteristicile ei geodemografice
8.1 Populatia Europei Numarul locuitorilor si densitatea populatiei -
-
-
evolutia demografica a continentului a fost lenta din sec 3 pana in 1759 ( ca urmare a epidemiilor, sistemului sanitar precar, invazii, razboaie s.a) si accelerata dupa (ca urmare a revolutiri industriale, descoperiri vaccinurilor, cresterea randamentului utilizarii terenurilor s.a) in anul 1759 erau 140 de milioane locuitori. In anul 1900 populatia a ajuns la 408 milioane locuitori, dupa care a urmat aproape o dublare pana in zilele noastre. populatia este de 711 milioane locuitori aproximativ 12% din populatia Terrei densitatea medie este de 68 de loc/km patrat, dar exista state in care densitatea poate ajunge la 1700 de loc/ km patrat-Vatican- (din cauza suprafetei mici) si state in care densitatea este de doar 2 loc/ km patrat-Islanda-(din cauza reliefului accidentat, climei aspre, platourilor vulcanice). Cea mai mare densitate o are Statul Monaco (peste 16000 loc/km patrat) majoritatea populatiei traieste in mediul urban ( in Europa Vestica ponderea populatiei urbane este de cca 80%) este continentul unde se inregistreaza cea mai mare durata medie a vietii (75 de ani) sporurile natural si migratoriu sunt in principal negative
Mobilitatea populatiei -
fluxurile migratorii se indreapta dinsre estul Europei spre vestul Europei exista si un flux migratoriu dinspre alte continente (Africa, Asia)
Structurile demografice: Populatia Europei adaposteste un mozaic de un de popoare in care se vorbesc 128 de limbi si dialecta se scrie cu 4 alfabete (latin, grec, chirilic si arab)si se practica mai multe religii.
Popoarele Europei -
romanice (italieni, spanioli, portughezi, francezi, romani) germanice(germani, englezi, olandezi, suedezi, danezi, islandezi_ slave (rusii,bulgarii, polonezii s.a) alte popoare (ungurii,albanezii, finlandezii)
Religiile Europei Catolicismul in vestul Europei, protestantism in Nord si Arhipelagul Britanic, ortodoxism in est.
8.2 Populatia Romaniei Numarul populatiei si evolutia numerica -
-
sec 2 IH Strabon estima populatia la aproape un milio locuitori primul mileniu a avut o evolutie lenta la sfarsitu sec XIII existand putin peste 2 milioane locuitori sec XIX populatia a ajuns la 10 milioane locuitori (in anul 1891) intr-un singur secol populatia Romaniei se dubleaza ajungand la un maxim de 23 de milioane in1989. Cresterea masiva a populatiei a avut loc dupa anul 1948 ( erau atunci cca 15 milioane locuitori) din cauza politicilor pronataliste dupa 1989 populatia a inceput sa scada ca urmare a sporului natural negativ si a migratiilor in prezent numarul romanilor care traiesc in afara granitelor tarii este apreciat la cca 10 milioane locuitori (Republica Moldova, Peninsula Balcanica, Italia, Spania s.a) in prezent Romania numara cca 21, 7 milioane locuitori
Repartitia si densitatea populatiei -
-
densitatea medie este de cca 100 de locuitori/ km patrat cu valori mai mari in zonele de campie si podis, unele depresiuni sau zone cu un spor natural mare si mai scazute in zona montana , Dobrogea si Delta Dunarii. judetul cu cea mai mare densitate este Prahova (185 loc/km patrat) iar judetul cu cea mai mica densitate este Tulcea (cca 32 loc/km patrat)
Ghid de pregatire
19
profudegeogra.eu
Structura populatiei Romaniei Structura etnica -
romani 89,5% maghiari 6,6% (majoritari in Harghita si Covasna) romi 2,5% germani 0,3% (sudul Transilvaniei si Banat) ucrainieni ruteni 0,3 % turcii si tatarii 0,3% (Dobrogea)
Structura confesionala -
Ortodocsi 89,8% Catolici 5,6% (prezenti mai ales in Transilvania) Protestanti 6,7% (Transilvania, Banat)
Structura pe grupe de varsta -
Romania se confrunta cu fenomenul de imbatranire a populatiei din cauza sporului natural negativ si din cauza cresterii duratei medii de viata. In prezent valoarea este de 71,3 ani.
Romanii din afara granitelor tarii -
9
peste 4 milioane traiesc la est si nord de Prut la sud de Dunare (aromanii, macedo-romanii, megleno-romanii) cca 1 milion de romani in SUA
Sistemul de orase al Europei si Romaniei
9.1 Sistemul de orase din Europa Datorita faptului ca Europa este un continent bogat mare parte din cont5inent este urbanizata. Fac totusi exceptie unele tari sarace precum Albania sau Republica Moldova unde predomina populatia rurala.
Evolutie istorica Orasele grecesti (Atena , Corint, Marsilla, Histria, Siracuza) rau orase cetati inconjuratea de ziduri, si construite de regula pe o inaltime . Purtau numele de acropole. Orasele romane (Roma, Londra, Paris, Viena s.a) erau prevazute cu forumuri, amfiteatre, terme si alte constructii specifice arhitecturii romane Orasele medievale( Sevilla, Anvers, Amsterdam, Bruges, Cracovia, Budapesta) oarse cetati inconjurate de ziduri cu strazi inguste.. Aveau functii comerciale si mestesugaresti. Orase din epoca moderna ( Manchester, Liverpool)
Megalopolisurile din Europa: Megalopolisul englez are cca 33 de milioane locuitori si cuprinde orasele: Londra,Birmingham, Manchester, Liverpool, Nothingham, Leeds s.a Megalopolisul german dezvoltat in jurul conurbatiei Rhin Rhur. Are cca 25 de milioane locuitori. Principalele orase sunt: Stutgart, Koln, Frankfurt s.a Megalopolisul olandez are cca 10 milioane locuitori, principalele orase fiind Amsterdam, Rotterdam, Haga s.a
Clasificarea oraselor dupa functie Orase cu functie comerciala (Anvers, Lion) Orase cu functie industriala (Birmingham, Liverpool) Orase cu functie financiara (Zurich) Orase cu functie portuara (Rotterdam)
Ghid de pregatire
20
profudegeogra.eu
9.2 Sistemul de orase din Romania Orase intemeiate de greci Orase aparute in epoca romana Orase aparute in epoca medievala
Clasificarea oraselor dupa vechime Histria (disparut), Tomis(Constanta), Callatis(Mangalia
Apulum (Alba Iulia), Ampellum (Zlatna), Drobeta (Drobeta Turnu Severin),Napoca (Cluj Napoca),Potaisa (Turda), orasele targuri (Targu Jiu, Targu Frumos, Targu Neamt) orasele cetat (Sighisoara, Timisoara, Brasov) orasele capitala (Curtea de Arges, Siret, Suceava, Campulung) Generatia oraselor Orasele aparute datorita dezvoltarii industriei, agriculturii si transporturilor. capitaliste Orasele au aparut acum fie datorita mineritului (Anina), industriei (Hunedoara), transporturilor (Pascani) , agriculturii (Alexandria) sau turismului ( Vatra Dornei) Orasele socialiste In aceasta epoca numarul oraselor a crescut vertiginos din cauza declararii incorecte la rangul de asezare urbana a unor localitati ce nu indeplineau conditiile de asezare urbana. Clasificarea oraselor dupa marime - orase mici ( sub 25000 de locuitori) - orase mijlocii (intre 25.000 si 100000 locuitori) - orase mari (intre 100000 si 400000 locuitori)
Principalele orase din Romania Bucuresti
Iasi Timisoara
Brasov
Craiova
-
capitala tarii, cel mai important centru administrativ, universitar si cultural cel mai insemnat nod de transport ( pornesc de aici 8 magistrale feroviare) singurul oras cu metrou din Romania sediul Presedentiei (Palatul Cotroceni) obiective turistice (Palatul Parlamentului, Palatul Cotroceni, Gradina Botanica, Parcul Herastrau , Arcul de Triumf s.a) are cca 2 milioane locuitori cel mai mare oras din estul tarii obiective turistice (Palatul Alexandru Ioan Cuza,Palatul Culturii, Biserica Trei Ierarhi oras situat pe raul Bega este cel mai mare din vestul tarii este un oras medieval obiective turistice (Catedrala Ortodoxa, Stadionul Dan Paltinisanu s.a) cel mai mare centru urban din regiunea montana a tarii important centru turistic obiective turistice (Biserica Neagra) important centru industrial (tractoare, rulmenti) este situat pe raul Jiu centru industrial (auto)
10 Activitatile economice in Europa si Romania 10.1 Industria Europei Industria extractiva
Ghid de pregatire
Petrol - In Europa de Est cele mai mari rezerve de petrol le are Federati Rusa (regiunea VolgaUral;Bazinul Peciora; bazinul Moscovei; zona muntilor Ural). In Europa de Vest zacaminte importante de petrol se gasesc in Anglia, Norvegia (ambele cu exploatari in marea Nordului) . Gazele naturale se exploateaza in cantitati mari in Rusia, Anglia , Olanda (Groningen) Carbunii - Mari rezerve de carbune se intanesc in estul Europei in Ucraina (bazinul Donet); Rusia. In centrul Europei bazine carbonifere sunt in Germania (Saar), in Cehia (OstravaKarviana), Polonia (Silezia Superioara). Vestul Europei nu mai extrage carbune ca in trecut dar
21
profudegeogra.eu
Industria energetica Industria constructoare de masini
Industria electronica si electrotehnica Industria chimica Industria alimentara
se mai gasesc bazine in Anglia (Yorkshire) sau Franta (Pas de Calais). Minereul de fier - Ucraina (Krivoi-Rog), Suedia (Kiruna, Gallivare), Franta (Lorena) s.a Prelucrarea acestor resurse se face fie in porturi (Rotterdam, Amsterdam, Hamburg) fie in apropierea resursei. Energia electrica se poate obtine in hidrocentrale (larg raspandite pe raurile din estul Europei si in zonele montane din Europa); in centrale atomoelectrice(Franta-59 de reactoare, Rusia-31 de reactoare, Marea Britanie- 23); cu ajutorul centraleleor maremotrice (Le Rance-Franta); cu ajutorul centralelor solare (Odeillo); prin intermediul centralelor geotermice (Italia, Islanda), sau prin termocentrale (in tarile bogate in resurse). Industria auto: Germania (Audi, Wolswagen, Audi, BMW s.a) Marea Britanie (Rolls-Royce, jaguar) Spania ( Seat) Suedia (Volvo) Italia (Fiat, Ferari) Industria constructoare de avioane: Rusia (Tupolev) Franta (Air Bus, Concorde) Este bine reprezentata in tarile dezvoltate din punct de vedere economic (Germania, Suedia, Finlanda, Olanda, Marea Britanie). Mari producatori mondiali in acest domeniu sunt Germania, Elvetia, Rusia. Industria vinului (Franta Italia), branzeturilor (Italia), ciocolatei (Elvetia).
Regiuni industriale din Europa: Regiunea Midlands (Anglia) compusa din orasele Birmingham, Manchester, Liverpool, s.a Nord estul Frantei (Lorena) Nordul Italiei ( triunghiul industrial Milano-Torino-Genova) Regiunea Centrala a Moscovei Regiunea Volga-Ural
10.2 Industria Romaniei Industria extractiva
Industria energetica Industria constructoare de masini Industria
Ghid de pregatire
Huila se exploateaza din bazinul Petrosani, Subcarpatii Getici, Bazinul Somesan Lignit se extrage din bazinul Motru-Rovinari Petrol si gaze naturale se gasesc predominant in zona subcarpatica, in zona de campie si in platforma Marii Negre.Cele mai importante rafinarii sunt in zona prahoveana (Brazi, Ploiesti, Campina); in Dobrogea (Navodari);in Moldova(Darmanesti , Onesti);in Bihor (Suplacu de Barcau) Minereuri feroase se extrag din Apuseni, muntii Banatului, muntii Harghita , importante centre siderurgice existand la Galati, ResitaTargoviste, Otelul Rosu s.a) Minereuri neferoase se extrag din Apuseni si Carpatii Orientali -predomina energia electrica obtinuta in termocentrale - Cele mai importante sunt Turceni (cea mai mare din tara),Rogojelu s.a. -hidrocentralele - Cea mai mare hidrocentrala este Portile de Fier I (2100 mw). Alte hidrocentrale importante sunt Ciunget (pe Lotru), Vidraru (pe Arges), Izvorul Muntelui (pe Bistrita) s. a. Cel mai amenajat rau din punct de vedere hidroenergetic este Oltul. -locomotive se fac la Resita, vagoane la Arad; autoturisme la Craiova si Pitesti, nave maritime la Constante, aparate de zbor la Brasov; utilaj minier la Petrosani. Medicamente (Biofarm Bucuresti, Antibiotice Iasi) Produse cosmetice(Norveea-Brasov;Farmec-Cluj Napoca)
22
profudegeogra.eu
chimica
Coloranti si vopsele(Policolor Bucuresti,Azur Timisoara) Ingrasaminte chimica (Azomures)
10.3 Agricultura Europei -
-
Agricultura Europei se caracterizeza printr-un grad ridicat de modernizare, ce da o productivitate ridicata. Clima este cea care influenteaza cultivarea principalelor tipuri de cultura. Astfel in sudul continentului se cultiva plante ce au nevoie de multa caldura si lumina ( Lamai, portocal, maslin, mandarin). In Europa de est se cultiva grau, porumb si floarea soarelui iar in Europa Vestica se cultiva orzul, ovazul si secara. Rusia detine locul 1 in Europa la numarul de bovine;Marea Britanie detine suprematia la numarul de ovine; iar la porcine locul I este detinut de Germania.
10.4 Agricultura Romaniei Cultura plantelor - Graul se cultiva in zonele de campie - Porumbul se cultiva atat in campie cat si in zonele mai inalte (dealuri, podisuri) - Cartoful se cultiva in depresiunile intramontane - Marul si parul se cultiva in Subcarpatii Getici, Podisul Somesan s.a - Viticultura (Subcarpatii Curburii, Podisul Moldovei s.a) Cresterea animalelor - bovinele se cresc in regiunile mai inalte (Maramures, Podisul Moldovei) - ovinele se cresc in regiunile montane si colinare - porcinele se cresc in Banat, Estul Campiei Romane s.a
11 Transporturile in Europa si Romania 11.1 Transporturile in Europa Transporturile feroviare -
Lungimea cailor ferate in Europa este de aproximativ 400 000 de km Tarile cu cea mai mare densitate a cailor ferate sunt: Belgia, Germania, Cehia Existenta unor trenuri de mare viteza (TGV) si a unor trenuri de lux (Orient Express) Europa este traversata de magistrale feroviare pe directia E_V si N_S Pentru a depasi unele obstacole naturale s-au construit tuneluri in unele zone (MuntiiAlpi, Carpati s.a)
Transporturile rutiere -
cele mai mari densitati ale retelei rutiere se intalnesc in vestul Europei (199,7 km/ 100 de km patrati) continentul Europa se plaseaza pe locul 2 in lume in ceea ce priveste lungimea autostrazilor prima autostrada europeana s-a realizat intre Berlin si Munchen autostrade in Europa (Autostrada Rhinului, Autostrada da Fiori, Autostrda del Sole Germania detine 12000 de km de autostrada, Franta cca 10000 de km,Italia 6500 de km
Transporturile maritime -
Porturi importante : Rotterdam (cel mai mare), Anvers, Hamburg, Londra, Marsilla
Transporturile fluviale -
Rusia(impreuna cu partea asiatica) are cea mai mare retea navigabila de pe glob(102000 km) din care 17.000 de km canale Alte artere fluviale(Rhinul- cel mai mare trafic; Dunarea, Sena) Porturi fluviale (Duisburg-cel mai mare, Basel, Frankfurt,, Koln,Strasbourg) Existenta unor canale ce fac legatura intre rauri (Dunare-Main-Rhin)
Transporturile aeriene
Ghid de pregatire
23
profudegeogra.eu
-
cele mai importante aeroporturi sunt: Heathrow (Londra), Charles de Gaulle (Paris), Leonardo Da Vinci (Roma), Schipol (Amsterdam)
11.2 Transporturile in Romania Transporturile feroviare -
reteaua feroviara cuprinde 9 magistrale
Transporturile rutiere -
cea mai mare densitate a drumurilor se inregistreaza in jurul Bucurestiului si in judetul Prahova existenta a doua autostrazi ce pornesc din Bucuresti (spre Pitesti si Constanta) prezenta unor drumuri europene ce traverseaza tara noastra(E60)
Transporturile maritime Constanta este cel mai mare port maritim al tarii, are un trafic de cca 57 de milioane tone si se intinde pe 3926 de ha - Transporturile maritime au o importanta mare pentru tara noastra deoarece permite legaturi comerciale cu alte state Transporturile fluviale se fac pe Dunarea maritima (nave de tonaj mai mare); pe Dunarea Fluviala (in amonte de Braila) unde circula nave cu tonaj mai mic si pe canalul Dunare Marea Neagra -
Tipuri de peisaj in regiunile geografice ale Europei si Romaniei Peisajul geografic este o parte dintr-o regiune sau teritoriu pe care o putem vedea, fotografia sau admira. Cadrul natural (clima, vegetatie, relief) imprima fiecarei zone un anumit peisaj. Europa Nordica
Europa Vestica si Europa Centrala
Peisajul islandez
-
Peisajul insulelor din Oceanul Arctic
-
Peisajul Alpilor Scandinaviei
-
Peisajul podisurilor din Suedia si Finlanda Peisajul muntilor inalti
-
Peisajul polderelor olandeze Peisajul campiilor, podisurilor si masivelor harcinice
Peisajul metropolelor Europa Sudica
Ghid de pregatire
-
-
Peisajul platourilor si depresiunilor cu intinse suprafete agricole
-
Peisajul spatiilor litorale
-
Peisaje afectate in mica masura de presiunea umana
-
24
Gheizere, tundra, vulcani activi, lacuri termale Tundra, munti cu ghetari Fiorduri, paduri de conifere, ghetari Lacuri glaciare, mlastini, conifere se intalneste in Pirinei, Alpi, Carpati relief glaciar paduri de conifere si pajisti alpine (la inaltimi mari) Diguri, terenuri de cultura Suprafete intinse cu culturi agricole, munti intens slefuiti cu altitudini mici, relief glaciar de calota in unele masive (Scotia) Lacuri, canale de navigatie Londra, Paris, Rotterdam, Hamburg Maslini, vita de vie Litoralul spaniol, italian, francez Vulcanii (Etna , Stromboli) Muntii inalti (Pindului,
profudegeogra.eu
Sierra Nevada) Europa Estica
Partea Nordica
Partea centrala si sudica Romania
Peisaje din Carpati
-
Tundra Asezari putine Exploatari petroliere asezari mai multe intinse suprafete agricole
Relief glaciar Prezenta depresiunilor Paduri de foioase si conifere
Peisaje din dealuri si campii
Peisajul litoral Peisajul deltaic
Grad ridicat de antropizare Pomicultura si vita de vie Suprafete intinse cu cereale Activitati de turism Activitati portuare Spatiu ocrotit
12 Tarile vecine Romaniei Ucraina Localizare:Europa Estica Suprafata: 603 000 km patrati ( al doilea stat dupa Rusia) Populatia: 52 de milioane locuitori, spor natural negativ, religie ortodoxa, 73% populatie ucraineana Relieful: - Are toate unitatile de relief (munti , dealuri, podisuri, campii) - Podisuri (Volano-Podolic, Donet) - Munti (Carpatii Padurosi, Iaila) - Campii (Campia Niprului , Campia Marii Negre) Rauri: Nistru, Nipru (rau national), Bug Vegetatia: este reprezentata prin paduri de foioase, silvostepa si stepa Orase Kiev (capitala), Harkov, Lugansk. Economia: Resurse de carbune in bazinul Donet, resurse de fier la Krivoi-Rog, hidrocentrale pe rauri. - industria siderurgica (Harkov) - industrie constructoare de masini la Lvov, Odessa Transporturile : -1800 de km de autostrada, transporturi navale fluviale (pe Nipru, Nistru), transporturi maritime (Odessa)
Moldova Suprafata: 33843 km patrati Populatia: 4,4 milioane locuitori Relieful: un podis (continuarea podisului Moldovei) Rauri:Prut, Nistru Vegetatia :paduri de foioase in nord si stepa in sud Orase:Chisinau (capitala), Balti Economia: are caracter mai mult agrar principalle industrii fiind alimentara si usoara - Depinde energetic de Ucraina
Bulgaria Localizare: Este localizata in partea de est a peninsulei Balcanice.
Ghid de pregatire
25
profudegeogra.eu
Populatia: 7,7 milioane locuitori Relieful este predominant inalt ( munti si podisuri) -in partea centrala sunt muntii Stara Planina (munti noi, 2400 m) - in sud se afla muntii Rilla (2925 m, hercinici) si Rodopi (munti hercinici) -cea mai importanta campie este campia Traciei Superioare Clima: temperat continentala in nord si cu influente mediteraneene in sud Rauri: Dunare, Isker Orasele: Sofia (capitala), Plevna, Burgas Vegetatia este alcatuita din paduri de foioase (zonele mai inalte), specii mediteraneene (in sud); stepa in nord Economia: Industria siderurgica si prelucrarea petrolului In agricultura are productii mari de tutun, trandafiri (locul 1 pe glob la ulei de trandafir)
Ungaria Suprafata: 88361 km patrati Populatia: cca 10 milioane locuitori Relief predominant de campie Muntii ocupa suprafata mica si au putin peste 1000 de m Rauri: Dunarea, Somes, lacul Balaton (lac tectonic) Vegetatia: silvostepa si stepa (pusta) Orase: Budapesta (capitala), Gyor, Mako Resurse naturale: gaze naturale, bauxita, fier in muntii Matra Industria constructoare de masini (Szeged, Debrecen) Turismul:Budapesta si lacul Balaton sunt principalele obiective turistice
Serbia Suprafata: 88361 km patrati Relief: muntos reprezentat prin Alpii Dinarici si Muntii Serbiei campie (Campia Dunarii) Populatia: cca 10 milioane locuitori Orase: Belgrad (capitala), Nis, Novi-Sad Detine locul 1 in Europa la productia de prune si locul 2 la productia de mere
13 Uniunea Europeana 13.1 Formarea Uniunii Europene si evollutia integrarii europene Infiintarea Ue a cu noscut pana in prezent 3 etape: Etapa 1. Infiintarea in 1951 a CECO (Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului) din care facea paarte Belgia, Franta, Germania, Italia, Luxembourg si Olanda. Tot in 1952 la initiativa Frantei statele membre CECO au semnat un tratat Pentru infiintarea CEA (Comunitatea Europeana de Aparare) Etapa 2. Infiintarea la Roma in 1957 a CEE (Comunitatii Economice Europene) ce avea ca obiectiv principal creearea unei piete comune Etapa 3. Transformarea CEE in UE potrivit tratatului de la Maastricht in 1992. Principalele obiective vizau creearea unei uniuni vamale, a unei piete unice (libera circulatie a bunurilor si serviciilor), creearea unei uniuni economice si monetare. Componenta actuala a UE s-a facut in mai multe valuri de aderare Anul 1973 intra in UE: Danemarca, Irlanda, Marea Britanie 1981 Grecia 1986 Spania si Portugalia 1994 Austria , Finlanda si Suedia 2004 Cehia, Cipru, Estonia,Letonia, Lituania,Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria 2007 Romania, Bulgaria
Ghid de pregatire
26
profudegeogra.eu
13.2 Caracteristici geografice economice si politice Caracteristici geografice - altitudinea variaza de la sub 0 m(in polderele olandeze) pana la 4807 (vf Mont Blanc) - varietatea formelor de relief (vulcani activi, ghetari, relief glaciar, campii intinse, delte, tarmuri inalte s.a) - clima este predominant temperat (mediteraneana in sud) - prezenta unor rauri importante (cel mai important e Dunarea) - vegetatia: predomina padurile de foioase Caracteristici politice - pentru cresterea nivelului de trai in UE trebuiesc vizate: a) politica agricola (Tratatul de la Roma) b) politica regionala(eliminarea diferentelor economice dintre statele membre si dezvoltarea zonelor rurale c) politica sociala (creearea unor locuri de munca) d) politica de mediu Caracteristici economice: - UE se remarca pe plan mondial in industria aeronautica (airBus) , Cosmonautica (Ariane), industria auto (Bmw, Mercedes).IT,Industria transporturilor (TGv). - Sistemul economic european se bazeaza pe:-piata unica de capital, bunuri si servicii. - Eliminarea barierelor tehnice, a controalelor vamele si eliminarea barierelor fiscale. Alte date: - drapelul UE a fost adoptat la 10 octombrie 1955 - ziua Europei este pe 9 mai - imnul este Oda Bucuriei de Beethowen - deviza UE”Unitate in diversitate” - moneda euro a fost introdusa in circulatie la 1 ianuarie 2002
13.3 Statele Uniunii Europene In 2007 UE insuma cca 480 de milioane locuitori. Dintre cele 27 de state membre, 20 sunt republici iar 7 state sunt monarhii. Exista in UE state mici (Malta, Cipru) dar si state mari (Franta, Spania).
Germania Cadrul natural Localizare: Europa Centrala Relieful este alcatuit din Campia Nordica (joasa, reliefglaciar in nord, tarm cu estuar), unitati vechi tocite (muntii Harz, Masivul Sistos Rhenan, muntii Padurea Neagra) si unitati mai inalte tinere (Alpii Bavariei- 2962 m) Clima este temperata cu influente oceanice in vest si continentale in est Rauri: se varsa atat in Marea Baltica (Oder) cat si in Marea Nordului ( Elba Weser , Rhin), majoritatea formand la varsare estuare
Ghid de pregatire
Populatia Populatia: 82 milioane locuitori (a doua dupa Rusia) Orasele: Berlin (capitala), Munchen, Bonn, Hamburg, Stutgart
27
Economia Economia este dezvoltata, Germania dispunand de mari rezerve de carbune (bazinul Rhin-Rhur), fier in mintii Harz, petrol si gaze in Marea Nordului Principalele ramuri industriale sunt: - industria auto(BMW, Opel, Volkswagen) - industria siderurgica (concernul Krupp ) - industria optica (Zeiss) - industria chimica (BASF) - industria portuara Agricultura: mecanizata dezvoltata locul 1 la cresterea de porcine productii insemnate de cereale si cartof Transporturile: retea dezvoltata de transporturi
profudegeogra.eu
Vegetatia aproape un sfert din suprafata paduri
cea mai mare retea de autostrazi, porturi maritime (Hamburg, Bremen), porturi fluviale (Duisburg-cel mai mare port fluvial de pe glob); aeroporturi Turismul: orasele muzee (Dresda, Berlin) valea Rhinului Alpii Bavariei
Franta Cadrul natural Localizare: Europa Vestica Relieful este alcatuit din unitati vechi hercinice (Masivul Central, Masivul Armorican) ; unitati tinere (muntii Alpi, Muntii Pirinei); bazine de sedimentare (Bazinul Parisului) Apele: Sena, Loara, Garonne, Rhon Clima: temperat oceanica Vegetatia: paduri de foioase , paduri de conifere (zonele inalte)
Populatia Populatia:60,8 milioane locuitori Orase: Paris (capitala) Strasbourg Marsila Nantes
Cadrul natural Localizare: Europa Vestica Regatul Unit este alcatuit din Marea Britanie(Anglia, Scotia, Tara Galilor) si Irlanda de Nord Relieful: este alcatuit din unitati vechi caledonice in nord (Scotia); unitati hercinice (PENINI) si unitati de campie (Campia LONDREI) Clima: temperat oceanica Hidrografie: Thamisa, Severn Vegetatia: predomina pasunile; in zonele montane paduri de foioase
Populatia Populatia:60 de milione locuitori Orase: Londra (capitala), Liverpol, Edinburgh, Dublin, Manchester
Cadrul natural Localizare: Europa SUDICA Relieful este alcatuit din unitati montane tinere (Alpi, Apenini); campii (campia Padului); unitati colinare (Preapeninii) Clima: clima mediteraneana in sud si cu influente continentale in nord Apele: Rauri: Pad, Tibru, Arno Lacuri: Garda, Commo (Glaciar); Albano (vulcanic) Vegetatia este mediteraneana (ierburi si arbusti); paduri de conifere si foioase in zonele inalte
Populatia Populatia: 58 de milioane locuitori; densitate 190 de locuitori/km patrat; religie catolica Orasele: Roma (capitala); Torino; Milano; Napoli
Economia Economia: - dispune de mari rezerve de subsol (carbune in nord; fier in lorena, bauxita) - ramurile industriale: - industria constructoare de masini - auto ( Renault, Citroen, PEUGEOT) - avioane (centre importante:Toulouse,Bordeaux) - nave maritime (Marsilla, Le Havre) - industria textila (in nord vest), alimentara(branzeturi, vinuri) Transporturile sun diversificate - Franta are o puternica flota comerciala, retea navigabila interna importanta - aeroporturi importante (Charles de Gaulle)
Regatul Unit Economia Economia: regatul Unit dispune de rezerve de petrol, carbune si gaze naturale - este un mare producator de fonta si otel - se afla pe primele locuri la industria textila - producator important in industria petrochimica - producator de masini de lux (Jaguar) Agricultura: puternic mecanizata Transporturile:3500 km de autostrazi; cel mai mare aeroport din Europa (Heathrow)
Italia
Ghid de pregatire
28
Economia Economia: Italia are resurse putine Se bazeaza pe: - industria siderurgica si petrochimica amplasata in porturi - industria producatoare de automobile (Torino) - nave (La Spezia , Genova) - industria agro-alimentara Agricultura: - are un randament ridicat - producator important de cereale; lamai (locul 2 pe glob); struguri (loc1); masline (2/5 din productia mondiala);
profudegeogra.eu
vin (locul1) Turismul - are aproape 40 de milioane de turisti anual
Spania Cadrul natural Localizare: Peninsula Iberica Relieful este alcatuit din unitati montane tinere (Pirinei, Cordiliera Betica); unitati hercinice (Messeta, Muntii Iberici, ) si unitati de campie (Andalusiei , Ebro) Clima: prezinta un climat diversificat (climat continental in centru; climat oceanic in nord-vest; climat mediteranean inspre Marea Mediterana) Apele: Ebro; Tajo, Guadiana, Duero Vegetatia: in regiunile montane apar padurile de foioase in rest predomina o vegetatie adaptata la uscaciune
Populatia Populatia: 43 de milioane locuitori; densitatea 78 de loc/km patrat Orasele:Madrid (capitala), Bilbao, Sevilla, Barcelona, Valencia
Cadrul natural Localizare: Sudul Peninsulei Balcanice Relieful: predomina lanturile montane tinere (Pindului, Olimp), dar apar si unitati de campie (campia Thesaliei) - tarmul Greciei este crestat si prezinta numeroase canale, golfuri si insule Clima: mediteraneana Hidrografia: Struma, Axios Vegetatia: tipic mediteraneana
Populatia Populatia: 11 milioane locuitori; omogenitate nationala(98% greci); religia ortodoxa Orase: Atena (Capitala) Pireu Larissa Volos
Economia Economia: Are resurse putine dar se gasesc aici minerale rare in cantitati destul de mari (locul 1 pe glob la productia de mercur) Principalele ramuri industriale sunt industria auto, electotehnica, siderurgica, petrochimica Agricultura Se cultiva masline (locul 1 pe glob la ulei de masline), vita de vie (locul 3 la productia de vin), citrice
Grecia Economia Economia se bazeaza pe comert, navigatie, agricultura si turism
Tarile Benelux Statul
Belgia
Olanda
Ghid de pregatire
Cadrul natural Podisul Ardeni, Campia Flandrei Clima:temperat-oceanica Rauri:Meusse Vegetati: paduri de foioase si lande(spre Marea Nordului) Campie joasa presarata de morene Clima:temperat oceanica cu veri racoroase si ierni blande Ape:Rhin, Maas, Schelde Vegetatia a fost in mare parte indepartata si inlocuita cu terenuri agricole Podisul Ardeni (podis vechi hercinic) Rauri Mossele
29
Populatia 10 mil loc Orase:Bruxelles (capitala), Namur, Liege
Economia Rezerve importante de carbune; industria siderurgica(Charleroi, Liege)
Populatia 15,5 milioane locuitori Orase: Amsterdam,Haga, Eindhoven Rotterdam
Singura resursa de subsol gaze naturale -constructia de nave (Amsterdam, Rotterdam) -ind. Electronica (Eindhoven) -slefuirea diamantelor (Amsterdam) -detine locul 1 pe glob la productia de fonta si otel/ cap
412 mii loc; densitatea 178 de loc/ km patrat
profudegeogra.eu
Luxembourg
Clima:temperat oceanica
de locuitor
Tarile Nordice Statul
Danemarca
Suedia
Finlanda
Ghid de pregatire
Cadrul Natural Campie de acumulare glaciara joasa Clima:temperat oceanica Apele:rauri scurte Vegetatia :o zecime din suprafata este acoperita de paduri
Populatia 5,3 milioane locuitori densitatea:120 loc/km patrat Orase:Copenhaga(capitala); Odense; Aalborg
Economia industria pescuitului industria de nave cel mai mare exportator mondial de carne de porc industria jucariilor (Lego)
Relieful :Alpii Scandinaviei Podisul Norrland Campia Skane Clima: rece in nord si temperata in restul teritoriului Vegetatia:paduri de conifere Rlieful:podis presarat cu forme glaciare (lacuri, morene, blocuri eratica) Clima este rece mai favorabila in sud Apele: lacuri glaciare
8,8 milioane locuitori densitate:20 loc/km patrat Orase:Stockholm (capitala) Uppsala
-
5,1 mil loc Densitate: 16 loc/ km patrat Orase:Helsinki (capitala) Turku Lahti
industria de celuloza industria de mobilatelecomunicatii (Nokia)
30
constructia de nave industria auto (Volvo) industria mobilei hidroenergie
profudegeogra.eu
Alte tari central europene Statul
Austria
Cehia
Slovacia
Slovenia Polonia
Ungaria
Cadrul natural Relieful: Muntii Alpi (alt max vf Gross Glockner) Bazinul Vienei Clima:temperat continentala de tranzitie Apele:Dunare, Inn Relieful: Podisul Boemiei (unitate veche , hercinica, intens slefuita) Campia Elbei Clima: temperat continentala Ape: Elba, Vltava
Populatia 8,1 mil loc Orase: Viena(capitala) Graz LINZ
Economia Hidroenergie Industrie siderurgica chimica
10,3 mil loc Orase: Praga ( capitala), Brno
resurse de carbune (Ostrava- Karvina) industria construtoare de masini (Skoda) portelanuri (BOEMIA)
Relieful:muntii Carpati, campia Dunarii Clima temperat continentala Ape Dunarea Relieful:Alpii Dinarici, Alpii Iulieni, Podisul Karst
Orase:Bratislava ( capitala),Kosice
industria siderurgica (Kosice) industria berii
2 milioane locuitori Orase:Ljubliana (capitala) 38 milioane locuitori Orase:Varsovia (capitala), Cracovia, Poznan
-
10, 2 mil loc Orase :Budapesta(capit ala) Szolnok, Miskolc
Resurse de Fier in muntii Matra ;carbuni in muntii Mecsek industria auto (Gyor, Szeged)
Relieful: Campia Poloneza (morene, relief mai inalt spre sud); Podisul Lublin (hercinic) Clima temperata de tranzitie cu influente oceanice spre Marea Baltica Ape:Vistula;Lacurile Mazuriei Vegetatia:paduri de foioase Relieful :predomina campia , dar apar si munti josi (Matra, Bakkony) Clima :temperat continentala de tranzitie Ape :Dunare, Tisa, Lacul Balaton Vegetatia: silvostepa si stepa (pusta)
industria optica
resurse de carbune (bazinul Sileziei) industria constructoare de nave (Gdansk, Gdinya industria siderurgica si de rafinare a petrolului
Tarile Baltice Statul
Ghid de pregatire
Cadrul natural
Populatia
31
Economia
profudegeogra.eu
Estonia
Zona joasa de campie, alt max 300 de m Vegetatia: conifere si foioase
1,3 mil loc ORASE:Talin (capitala)
-
Letonia
Zona de campie joasa presarata cu forme glaciare
2, 2 mil loc Orase:Riga(capitala) 70% populatie urbana
idustrie usoara industria constructoare de masini
Lituania
Campii jose presarate de morene Clima temperata cu influente oceanice
3,5 mil loc Orase:Vilnius (capitala), Kaunas - dupa finalizarea razboiului rece o parte din teritoriul sau ramane enclava ruseasca (Kaliningrad)
industria energetica (atomocentrale)
pescuit industrie alimentara
Portugalia, Malta, Cipru Statul
Cadrul natural Relieful Alt max 1991 m (Sierra Da Estrla), campia din lungul raului Tajo Clima mediteraneana cu influente oceanice Rauri:Duero, Tajo Vegetati: arbore de pluta
Populatia 9,8 mil loc Orase:Lisabona(capitala), Porto, Braga
Economia industria textila prelucrarea petrolului (Porto, Setubal)
Malta
Insula in Mediterana
400 de mii loc
-
turism
Cipru
Insula in Mediterana
800 de mii loc
-
turism
Portugalia
14 Romania parte a Uniunii Europene 14.1 Oportunitati geografice ale Romaniei cu semnificatie pentru Uniunea Europeana a)
Asezarea geografica
Trei elemente naturale de importanta europeana definesc asezarea tarii noastre in cadrul continentului: Carpatii , Dunarea si Marea Neagra. Carpatii - au favorizat locuirea inca din timpuri stravechi prin altitudinile lor relativ mici si prin prezenta depresiunilor - prezenta unor resurse de subsol (paduri, aur, argint, ape minerale) ce reprezinta interes european mare - au constituit un spatiu de adapost in vremurile agitate ale istoriei (invazia popoarelor migratoare) Dunarea
Ghid de pregatire
32
profudegeogra.eu
- principala cale navigabila a continentului - axa de comunicatie si de schimburi economice Marea Neagra - prin intermediul ei sunt deschise cai navigabile spre Oceanul Planetar - importanta geostrategica
b)
Pozitia geopolitica
Pozitia geopolitica a Romaniei s-a aflat in antichitate la intersectia imperiului grec si roman; in evul mediu la intersectia imperiului otoman, habsburgic, Austro-Ungar si a imperiului Tarist; dupa cel de-al doilea razboi mondial a intrat sub sfera URSS; in prezent fiind tyara membra NATO si UE.
Atuurile geostrategice ale Romaniei: -
este cea mai mare tara din zona si are stabilitate politica este inclusa in in 3 coridoare principale de transport pan-europea:coridorul IV (Berlin-Istanbul); coridorul VII (calea Navigabila Dunare Main Rhin) si coridorul IX (Helsincki- Plovdiv) e singura tara din zona inclusa in programele UE ce au drept scop exploatarea gazelor din zona Caspica si transportul spre vestul si centrul Europei. Are cel mai mare port la Marea Neagra Are o capacitate mare de rafinare a petrolului (35 milioanetone/anual)
Axe geopolitice: -
axa Vest-Est (UE- furnizeaza tehnologie si capital ; Rusia si Asia Centrala furnizeaza resurse si materii prime) axa Nord Vest-Sud Est (UE- p[eninsula Balcanica, Orientul Apropiat) axa marilor (Marea Neagra-Marea Caspica- Marea Mediterana) axa fluviilor si canalelor (Dunare-Main-Rhin)
14.2 Oportunitati umane si ecomice -
Forta de munca de inalta specializare din Romania este mai ieftina. Piata romaneasca reprezinta o piata mare de desfacere pentru produsele UE. România deţine unele resurse naturale (fondul funciar arabil, domeniul forestier, gaz metan, sare) ca şi potenţial turistic diversificat, care pot fi valorificate în folosul comunităţii europene; Romania este implicata in proiectul Nabucco ce urmareste transportul gazelor din Caspica spre V europei Este membra OSCE, NATO s.a
15 Problema energiei in Uniunea Europeana Caracteristici: resursele primare ale tarilor europene sunt limitate, fapt ce obliga tarile sa se preocupe de asigurarea unor cantitati de hidrocarburi din Orientul Mijlociu si Asia Centrala - In producerea energiei electrice exista tari in care predomina carbunele (Bulgaria, Cehia, Polonia); petrolul (Regatul Unit, Austria); minereurile radioactive-energia nucleara-(Franta, Lituania); apele curgatoare-hidroenergie (Suedia) - Resursele neconventionale nu ocupa suprafete foarte mari in Europa Totusi pe teritoriul Europei apar centrale mareemotrice (Le Rance); centrale solare (Odeillo); centrale eoliene, geotermale s.a - Politica europeana vizeaza diminuarea sau chiar eliminarea carbunelui din productia energiei electrice Pe viitor politica energetica europeana vizeaza: - promovarea unei productii de energie electrica durabila (reducerea emisiilor de gaze) - promovarea surselor de energie regenerabila si a biocarburantilor - utilizarea in viitor a unor tehnologii cat mai performante - monitorizarea productiei de energie nucleara in spatiul U.E
Ghid de pregatire
33
profudegeogra.eu
16 Europa si Uniunea Europeana in lumea contemporana Probleme fundamentale ale lumii contemporane a) Epuizarea resurselor Exploatarea nerationala a resurselor neregenerabile duce implacabil la disparitia acestora. In ultima vreme se apeleaza tot mai mult la resursele regenerabile (solara, eoliana, geotermala) care prezinta numeroase avantaje . b) Schimbarile climatice In Europa temperaturile au crescut cu aproape un grad in ultima suta de ani, tarile dezvoltate aruncand in atmosfera mai mult de 75% din gazele cu efect de sera. c) Suprapopularea Se apreciaza ca in 2040 populatia Indiei o va depasi pe cea a Chinei, din cauza natalitatii ridicate existente in India (cca 50000 de copii se nasc zilnic). La nivel global exista 3 mari zone de presiune demografica reprezentate prin subcontinentul indian, Marea Campie Chineza si Africa (Golful Guineei si Campia Nigeriei) d) Imbatranirea demografica Afecteaza statele dezvoltate si este cauzata de sporul natural negativ. Se estimeaza ca pana in 2050 proportia europenilor octogenari se va tripla. e) Poluarea - contribuie la degradarea mediului inconjurator - cea mai mare proportie in UE provine din sectorul energetic (cca 75%) f) Terorismul Este cauzat de instabilitatea politica , situatia politica, vid de putere s.a
17 Rolul Europei in constructia lumii contemporane Continentul european a avut contributie majora la creearea civilizatiei universale prin:
Civilizatia greaca stiluri arhitectonice, sculptura, edificii Civilizatia romana edificii incluse intr-un sistem urban pictura infrastructura(poduri, apeducta s.a) Renastera: marile descoperiri geografice arta renascentista (Leonardo Da Vinci, Donnatelo, s.a) Revolutia industriala inlocuirea productiei manuale cu productia de fabrica Revolutia Franceza Importanta majora in cele 2 conflagratii mondiale
18 Uniunea Europeana si ansamblurile contemporane -
UE-ONU toate tarile membre UE sunt si membre ONU obiectivele celor 2 organizatii se suprapun si vizeaza cooperare in toate domeniile, promovarea pacii si libertatilor fundamentale. UE-NATO NATO este alcatuit din tarile UE+SUA si Canada Initial Nato a fost construit ca o structura militara, dar in prezent sprijina initiativa UE de a-si forma o structura proprie de aparare Cele 2 organizatii lupta impreuna pentru inlaturarea terorismului UE-OCDE OCDE este alcatuita din 30 de tari si are ca obiectiv promovarea dezvoltarii economice si incurajarea schimburilor comerciale mondiale
Ghid de pregatire
34
profudegeogra.eu
-
UE-OSCE OSCE (Organizatia pentru cooperare si Securitate in Europa) include statele Europei+Canada si SUA+ opt tari asiatice foste membre URSS. Are ca obiectiv principal asigurarea pacii UE-NAFTA NAFTA este alcatuita din cele 3 state nord americane (SUA, Canada, Mexic) relatia UE-NAFTA este benefica ambelor parti UE_MERCOSUR MERCOSUR este un important furnizor de resurse pentru tarile UE produsele UE pot sa ajunga pe piata MERCOSUR UE-ASEAN obiectivele ASEAN se aseamana cu cele UE (promovarea pacii, accelerarea progresului social,s.a) cea mai mare parte din populatia ASEAN este ocupata in agricultura si industrie caracteristicile principale ASEAN sunt: - are un ritm de crestere economica ridicat - etine monopolul la anumite resurse (staniu) - accent ridicat pus pe agricultura - dezvoltarea mare a domeniului electronic si electrotehnic
Alte organizatii
Organizatia de cooperare Shanghai - este compusa din China, Rusia, Uzbekistan, Kazahstan, Kargastan si Tadjikistan - principalul obiectiv este reprezentat de o cooperare eficienta in domeniile economic, cultural, stiintific s.a Forumul de cooperare Asia-Pacific (APEC) - Principalul obiecti viza la inceput liberalizarea comertului si investitiilor, dar in prezent se pune accent si pe cooperarea economica si tehnica.
19 Mondializare, internationalizare si globalizare din perspectiva europeana Mondializare - Se refera la aspectele internationalizarii economice ce acopera toata lumea (Ex:Banca Mondiala, Fondul Monetar International, Organizatia Mondiala a Comertului).
Globalizarea vizeaza practicile de management ale unor organizatii autonome ce doresc sa se extinda si in alte parti ale globului. Europa are mult de castigat de pe urma globalizarii deoarece aici se gasesc mari societati transnationale .
Forme de afirmare a globalizarii -
globalizarea comertului international globalizarea productiei ( Ex:O firma producatoare de masini isi poate face rotile intr-un anumit stat, caroseria in altul s. a m. D) globalizarea financiara (Creearea Bancii Mondiale si A FMI)
Efecte ale globalizarii -
efectele pozitive apar atunci cand marile STN_uri se extind spre alte zone crescand astfel gradul de ocupare al populatiei pe piata muncii si ridicarea nivelului de trai odata cu globalizarea s-au globalizat si crima organizata, piata drogurilor, prostitutia, societatile secrete-politica globalizarii este impusa de tarile dezvoltate, cele sarace sunt marginalizate
20 Elemente de geografie a serviciilor si administratie 20.1 Caile de comunicatii in Europa Reteaua rutiera
Ghid de pregatire
Magistrale rutiere transeuropene: - Berlin-Budapesta-Bucuresti-Sofia-Istanbul
35
profudegeogra.eu
Reteaua feroviara
- Moscova- Paris-Lisabona - Helsinki-Sankt Petersburg-Chisinau-Bucuresti-Plovdiv Producatori importanti de autovehicule: - Germania (BMW, Audi, Opel,Mercedes) - Franta (Citroen, Nissan, Peugeot) - Italia(Fiat, Ferari, Lamborghini) - Marea Britanie (Jaguar, Rools-Royce) - Cehia (Skoda) Magistrale pan-europene - Balt Orient Express (Berlin-Praga-Budapesta-Bucuresti) - Orient Express (Paris-Bucuresti-Istanbul) - TransBalkan (Budapesta-Bucuresti-Sofia-Salonic) Trenuri de mare viteza: - TGV in Franta - AVE in Spania - Pendolino in Italia
Caile maritime Transporturile aeriene
Marile capitale europene dispun de retele de metrou (cea mai veche retea de metrou din lume este cea londoneza) Porturi maritime importante (Rotterdam, Anvers, Hamburg, Constanta Navigatia fluviala se face pe Dunare, SENa, RHON dar si pe canale (Dunare-Main-Rhin) Aeroporturi mari: Heathrow, Frankfurt, Charles de Gaulle s.a In industria aeronauticii tari cu traditie sunt Rusia (Tupolev), Franta (Air Bus), Marea Britanie s.a
20.2 Caile de comunicatii in Romania Reteaua rutiera
-
Reteaua feroviara Caile maritime
-
Romania dispune de cca 74000 de km Dispune de 2 autostrazi (Bucurest-Constanta; Bucuresti-Pitesti) Principalele drumuri de importanta europeana care traverseaza tara sunt: E60, E70, E85 din Bucuresti pornesc spre extremitatile tarii 9 magistrale feroviare
-
cel mai mare port la Marea Neagra este Constanta navigatia fluviala se face pe Dunare
Transporturile aeriene
-
cel mai mare aeroport este Bucuresti Otopeni (cca 3 milioane de pasageri/ an)
21 Diversitatea umana Europei (Lingvistica, religioasa si etnica) 21.1 In Europa A. Diversitatea lingvistica Familia limbilor indo-europene -
limbile romanice (italiana, franceza, spaniola , portugheza , romana) limbi germanice (germana, engleza, daneza, norvegiana s.a) limbi slave (rusa, ucrainiana, bulgara s.a) alte limbi (albaneza, greaca)
Familia limbilor fino-ungrice -
Maghiara, finlandeza
Ghid de pregatire
36
profudegeogra.eu
B.
Diversitatea religioasa -
C.
Romano-catolicismul(cca 60%) Protestantismul (30%) Ortodoxismul (aproximativ 3%)
Diversitatea etnica
Dupa origine si limbile vorbite se disting 3 mari grupe de popoare: - romanice - germanice - slave Pe langa acestea mai apar si alte natii precum:albanezii, ungurii finlandezii s.a
21.2 In Romania A.
Structura etnica in Romania -
B.
Structura confesionala -
C.
romani 89,5% maghiari 6,6% (majoritari in Harghita si Covasna) romi 2,5% germani 0,3% (sudul Transilvaniei si Banat) ucrainieni ruteni 0,3 % turcii si tatarii 0,3% (Dobrogea) Ortodocsi 89,8% Catolici 5,6% (prezenti mai ales in Transilvania) Protestanti 6,7% (Transilvania, Banat)
Structura pe grupe de varsta
Romania se confrunta cu fenomenul de imbatranire a populatiei din cauza sporului natural negativ si din cauza cresterii duratei medii de viata. In prezent valoarea este de 71,3 ani.
Bibliografie: Geografie; Manual pentru clasa a XII-a; Editura Humanitas;Silviu Negut;Mihai Ielenicz;Dan Balteanu;Marius Cristian Neacsu, Alexandru Barbulescu Manual pentru clasa a XII-a; Europa-Romania-Uniunea Europeana;Grigore Posea;Liliana Guran Nica;Nicolae Cruceru;Radu Sageata; Adrian Cioaca; Editura CD Press Geografia Continentelor Europa; Ion Marin Geografie, Manual pentru clasa a VIII-a;Silviu Negut, Gabriela Apostol, Mihai Ielenicz;Editura Humanitas Geografia Continentelor, Manual pentru clasa a VI-a; Daniela Strat, Manuela Popescu; Editura Teora
Ghid de pregatire
37
profudegeogra.eu
