ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE RELATII ECONOMICE INTERNATIONALE
Auditul Stocurilor
Pintea Ana-Maria Serban Andra Stefania Grupa 948, Seria C
BUCURESTI 2011 CUPRINS Introducere.......................... Introducere....................................... .......................... ......................... ......................... .......................... .......................... ..................3 .....3 1. STOCURI .......................... ...................................... ......................... .......................... .......................... ......................... ......................... ................4 ...4 1.1. Definitie.................... Definitie................................. .......................... ......................... ......................... .......................... .......................... .................4 ....4 1.2. Categorii de stocuri......................... stocuri...................................... ......................... ......................... .......................... .....................4 ........4 2. AUDITUL STOCURILOR..................... STOCURILOR.................................. ......................... ......................... .......................... ....................5 .......5 2.1 Proceduri prealabile asistarii la inventar........................ inventar..................................... .........................5 ............5 2.2 Obiective ale auditului auditului stocurilor............... stocurilor........................... ......................... .......................... .....................5 ........5 2.3 Principii ale auditului stocurilor....................... stocurilor.................................... .......................... .......................... ..............6 .6 3. PROCEDURI APLICATE IN AUDITAREA STOCURILOR........................6 STOCURILOR........................6 3.1 Etapele planificarii de auditare a stocurilor........................ stocurilor.................................... ......................7 ..........7 3.2 Planificarea procedurilor de auditare a stocurilor.......................... stocurilor......................................7 ............7 4. METODE DE EVALUARE A IESIRILOR DIN STOC.............................. STOC..................................8 ....8 4.1. Formula FIFO............... FIFO............................ ......................... ......................... .......................... .......................... ........................8 ...........8 4.2. Formula costului costului mediu ponderat.......................... ponderat....................................... .......................... .....................9 ........9 4.3. Tratament contabil alternativ.................... alternativ................................. .......................... .......................... ...................10 ......10 5. STUDIU DE CAZ........................ CAZ..................................... .......................... ......................... ......................... .......................... ................12 ...12 6. ANEXE...................... ANEXE................................... .......................... ......................... ......................... .......................... .......................... ......................31 .........31 BIBLIOGRAFIE..................... BIBLIOGRAFIE.................................. .......................... ......................... ......................... .......................... .........................38 ............38
2
INTRODUCERE
Auditul reprezinta examinarea de catre persoane fizice sau juridice, legal abilitate, numite auditori, a fidelitatii inregistrarilor contabile, financiare si fiscale, a probitatii si credibilitatii tranzactiilor economice a unei entitati. Auditul are ca obiective principale :
- reflectarea imaginii fidele a situatiei patrimoniului si a rezultatelor financiare in bilantul contabil si in contul de profit si pierdere ; - exprimarea unei opinii, de a sti daca situatiile financiare prezinta o imagine fidela a afacerilor agentului economic la data bilantului si a rezultatelor pentru exercitiul financiar incheiat, cu respectarea legilor in vigoare si a practicilor din tara in care agentul economic isi are sediul ; - mentinerea calitatii si coerentei sistemului contabil, astfel incat sa asigure certitudinea reflectarii in bilant si in contul de profit si pierdere, in mod corect, sincer si complet a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor exercitiului ; - imbunatatirea utilizarii informatiei contabile ; - aprecierea performantelor si a eficientei sistemelor de informare si organizare. Pe baza procedurilor si testelor pe care le considera necesare, auditorul determina si analizeaza riscurile care pot contribui la exprimarea unei opinii necorespunzatoare in raportul de audit.
3
1.
STOCURI
1.1. Stocuri-definitie
In economie, notiunea de stoc are doua sfere de cuprindere, si anume: 1- in sens general, stocul reprezinta cantitatea de active materiale si financiare existente la un moment dat intr-o unitate patrimoniala si 2- in sens restrans, stocul reprezinta un ansamblu de materii prime, materiale etc. destinate productiei, respectiv de semifabricate, produse finite, marfuri etc. destinate vanzarii In sens larg, stocurile sunt, conform definirii din Standard, elemente ce cuprind toate activele achizitionate pentru : - revanzare(inclusiv terenuri si mijloace fixe, in cazul intreprinderilor ce au ca obiect de activitate comertul cu astfel de active) ; - a fi folosite la obtinerea de active in scopul vanzarii, toate acestea in conditiile desfasurarii normale a activitatii intreprinderii. 1.2. Categori de stocuri
Conform ciclului de exploatare ce este influentat de specificul activitatii desfasurate, in categoria stocurilor se includ: •
marfurile ,
respectiv bunurile pe care unitatea patrimoniala le cumpara in vederea
revanzarii sau produsele predate spre vanzare magazinelor proprii; •
materiile prime
care participa direct la fabricarea produselor si se regasesc in
produsul finit integral sau partial, fie in starea lor initiala, fie transformata; •
materialele consumabile
(materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru
ambalat, piese de schimb, seminte si materiale de plantat, furaje si alte materiale consumabile) care participa sau ajuta la procesul de fabricatie sau de exploatare fara a se regasi, de regula, in produsul finit, •
produsele,
respectiv: - semifabricatele , prin care se inteleg produsele al caror proces
tehnologic a fost terminat intr-o sectie (faza de fabricatie) si care trec in continuare in procesul tehnologic al altei sectii (faze de fabricatie) sau se livreaza tertilor, - produse finite, adica produsele care au parcurs in intregime fazele procesului de fabricatie si u mai au nevoie de prelucrari lterioare in cadrul unitatii, 4
putand fi depozitate in vederea livrarii sau expediate direct clientilor, - produsele reziduale, materialele recuperabile sau deseurile •
•
animalele si pasarile ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achizitionate sau fabricate, destinate
produselor vandute si care, in mod temporar, pot fi pastrate de terti, cu obligatia restituirii in conditiile prevazute in contracte •
productia aflata in curs de executie, precum si materialele si alte consumabile destinate
utilizarii in procesul de productie.
2.
AUDITAREA STOCURILOR
2.1 Proceduri prealabile asistarii la inventar
Se identifică diferitele categorii de stocuri în funcţie de activitatea inteprinderii: mărfuri, materii prime, în curs de fabricaţie, produse finite. Se precizează dacă inventarul fizic priveşte toate categoriie de stocuri, în integralitatea lor sau prin sondaj. În practică societatea nu poate proceda la inventarierea prin sondaj dacă în cursu anului nu a ţinut evidenţa prin metoda inventarului permanent. Se precizează data când s-a efectuat inventarul fizic şi se confruntă cu datele înregistrate în conturi la sfârşitul anului aducând ajustările necesare în funcţie de operaţiile dintre data inventariului şi data închiderii. Se verifică dacă intreprinderea a redactat şi a adus la zi o procedură scrisă de inventar anual; se identifică punctele slabe care ar putea fi ameliorate. 2.2. Obiective ale auditului stocurilor
Obiectivul auditarii stocurilor il reprezinta analizarea si evaluarea, utilizand tehnici si procedee specifice, in scopul obtinerii de dovezi, numite probe de audit, pe baza carora se atesta si se certifica documentele si evidentele, sistemul contabil in ansamblu in inregistrarea si urmarirea stocurilor de bunuri ale unei entitati.. Din punct de vedere al auditului, sistemul de control intern reduce lucrarile de rutina, verificarile mecanice asupra totalizarilor contabile si implica rationamentul si judecata, accentuarea examenului de ansamblu, analiza, evaluarea 5
si sondajul statistic. Auditorul trebuie sa planifice si sa desfasoare un angajament de audit cu o atitudine de scepticism profesional, admitand ca pot exista imprejurari in care situatiile financiare sa fie denaturate in mod semnificativ. Auditarea stocurilor implica masurarea performantei prin prisma celor « 3E » : - economicitate - eficienta - eficacitate Economicitatea - presupune ca un obiectiv dat sa fie atins prin minimizarea costurilorintrarilor, dar cu conditia respectarii calitatii. Eficienta – reprezinta raportul dintre costuri (intrari) si rezultate (iesiri) Eficacitatea – presupune maximizarea rezultatelor (iesirilor) comparativ cu intentiile si cu obiectivele propuse 2.3. Principii in auditarea stocurilor
In auditarea stocurilor trebuiesc respectate toate principiile care stau la baza auditului finaciar: - exhaustivitatea(integralitatea) - toate operatiunile care privesc stocurile sunt inregistrate in contabilitate pe baza documenntelor justificative - realitatea - toate elementele din evidentele contabile sa corespunda cu cele identificate fizic - corecta inregistrare in contabilitate si corecta prezentare in conturile anuale a operatiunilor,adica ele trebuie sa fie: contabilizate in perioada corespunzatoare, urmarindu-se respectarea independentei exercitiului financiar, sa fie corect evaluate, urmarindu-se respectarea regulilor si principiilor contabile si a metodelor de evaluaare a stocurilor, sa fie corect totalizate, astfel incat sa li se asigure o prezentare in conturile anuale conforma cu regulile in vigoare
3. PROCEDURI APLICATE IN AUDITAREA STOCURILOR
Planificarea lucrărilor de audit contribuie la acordarea unei atenţii cuvenite celor mai importante direcţii ale auditului, determinarea problemelor potenţiale şi executarea rapidă a 6
lucrărilor. Planificarea de asemenea ajută la repartizarea eficientă a lucrărilor personalului luând în considerare lucrările exercitate de alţi auditori şi experţi.
3.1 Etapele planificarii de auditare a stocurilor : etapa preliminara-adunarea
•
si evaluarea initiala a informatiilor despre entitate,
evaluarea preliminara a sistemului contabil si de control intern, definirea obiectivelor detaliate, pe tipuri de stocuri, evaluarea initiala a resurselor necesare si stabilirea calendarului de lucru etapa de planificare –
•
elaborarea planului de audit, stabilirea legaturii cu entitatea
auditata, intocmirea programului de audit ca parti componente ale planului de audit, aprobarea acestuia etapa de lucru in teren- colectarea si evaluarea probelor, prin efectuarea
•
inventarelor
pe teren, redactarea unor concluzii initiale, referitoare la depozitarea produselor, starea lor fizica, conditiile de depozitare etapa raportarii-
•
proiectarea si analiza concluziilor, reanalizarea, aprobarea si
publicarea rezultatelor etapa de post raportare -
•
supravegherea impactului pe care il are asupra entitatii
auditate. 3.2 Procedee de culegere a probelor de audit al stocurilor
3.2.1
Examenul documentar – este cel mai frecvent utilizat in auditare, consta in
apropierea si analiza unor operatiuni, procedee sau fenomene economice pe baza documentelor justificative care le reflecta pentru a stabili realitatea, legalitatea si eficienta acestora. 3.2.2. Examinarea faptica
a)
Inventarierea
b)
Expertiza tehnica - se recurge la serviciile unor specialisti din domeniul tehnic, etc.
c)
Observarea directa - urmarirea la fata locului a modului de desfasurarea a muncii in
diferite sectii d)
Inspectia fizica - examinarea activelor, controlul listelor de inventariere 7
Procedurile aplicate in auditarea stocurilor presupun: - vizitarea locurilor si efectuarea inopinata a anumitor teste, de exemplu observarea stocurilor in locurile in care participarea auditorului nu a fost dinainte anuntata - inventarierea fizica a stocurilor sa fie facuta la o data apropiata de finele exercitiului - efectuarea de proceduri analitice, de exemplu examinarea soldurilor initiale cantitativ si valoric, a intrarilor si iesirilor de produse in decursul perioadei auditate, verificarea miscarilor de stocuri pe perioada auditata. - compararea valorii de intrare sau contabila cu valoarea stabilita pe baza inventarierii stocurilor - se verifica daca in cazul unor diferente constatate in minus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare au fost inregistrate in contabilitate, diferentele in plus nu se inregistreaza in contabilitate, aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor de intrare sau la valoarea contabila . - se verifica daca au fost consituite provizioane in cazul existentei unor stocuri vechi degradate - rezultat al verificarii soldului de stocuri pe vechimi - se verifica bunurile care au in de cursul perioadei auditate o miscare lenta sau sunt fara miscare - auditorul trebuie sa calculeze indicatori de gestiune cum ar fi : Viteza de rotatie a stocurilor = CA/Stoc mediu global unde Stocul mediu global = (Si +Sf)/2
4. METODE DE EVALUARE A IESIRILOR DIN STOC
4.1 Formula FIFO:
Formula FIFO presupune ca primele elemente cumparate sunt cele care se vand primele si prin urmare, elementele care raman in stoc la sfarsitul perioadei sunt cele care au fost cumparate sau produse cel mai recent. Deci, formula prima intrare-prima iesire are in vedere principiul potrivit caruia stocurile iesite din gestiune se evalueaza la costul primului lot intrat, respectiv a celui mai vechi lot sau sortiment. Dupa epuizarea acestuia, evaluarea se face la costul urmatorului lot,in ordine cronologica. Stocul de la sfarsitul perioadei este constituit din elementele de stoc cele mai recente.Metoda se aplica cu succes, in cadrul unitatilor cu o gama sortimentala diversificata si in perioade in care exista o relativa stabilitate a preturilor. 8
In conditiile cresterii preturilor, folosirea metodei are ca efect: - evaluarea iesirilor al costurile cele mai scazute; - evaluarea stocurilor finale la preturile cele mai mari; - o majorare a profitului din exploatare si a impozitului aferent. In conditiile scaderii preturilor, folosirea metodei are ca efect: - iesirile sunt evaluate la preturile cele mai mari; - stocurile sunt evaluate la preturile cele mai mici; - reducerea profitului, a impozitului pe profit si afectarea nesemnificativa a trezoreriei. Avantajele aplicarii metodei FIFO:
-evaluarea stocului final se face la cele mai recente preturi (mai realiste) si poate fi mai usor conectat la valorile actuale; - este usor de calculat; - este metoda recomandata de IAS 2. Dezavantajele aplicarii metodei FIFO:
In perioada schimbarii rapide de preturi, profiturile pot fi supraevaluate fata de costurile curente, datorita faptului ca iesirile sunt evaluate la cost istoric, iar veniturile din vanzari sunt evaluate la costuri curente; Tendinta intreprinderilor de a majora preturile de vanzare o data cu cresterea costurilor de achizitie, indiferent de faptul ca unele stocuri s-ar putea sa fie achizitionate inainte de cresterea preturilor. 4.2 Formula costului mediu ponderat:
Formula costului mediu ponderat presupune determinarea costului fiecarui element, in functie de media ponderata a costurilor elementelor similare existente in stoc la inceputul perioadei si a elementelor cumparate sau produse in cursul perioadei. Stocului final i se atribuie costul mediu ponderat calculat.Costul mediu ponderat poate fi determinat periodic sau ocazia receptiei fiecarei noi livrari la depozit.Momentul cand se calculeaza costul mediu ponderat este determinat de situatia particulara a intreprinderii. Costul mediu ponderat se determina conform relatiei: Cmp=Siv + Iv / Sic + Ic, in care: Siv - stocul la inceputul perioadei, exprimand valori; Iv - intrarile din cursul perioadei, exprimate valoric; Sic - stocul la inceputul perioadei, exprimat cantitativ; Ic - intrarile din cursul perioadei, exprimate cantitativ. 9
In functie de costul mediu ponderat se determina valoarea iesirilor, fie periodic (la sfarsit de luna), fie dupa receptia fiecarui lot conform relatiei: Ve=Q x Cmp, in care: Ve - valoarea iesirilor si Q - cantitatea iesita Aeasta metoda este cel mai frecvent utilizata in cazul stocurilor cumparate la preturi diferite, iar in contabilitate stocurile nu sunt individualizate in functie de costul de achizitie sau de productie al fiecarui lot. Evaluarea stocurilor, folosind formula costului mediu ponderat, se face astfel: - intrarile de stocuri sunt diferentiate la costul de achizitie sau de productie al fiecarei aprovizionari; - iesirile de stocuri se evidentieaza la costul mediu ponderat, determinat fie dupa fiecare lot intrat sau iesit, fie lunar, trimestrial sau anual; - stocul final evaluat la costul mediu ponderat. Metoda nu permite evaluarea exacta a iesirilor din cursul perioadei, in schimb atunci cand evaluarea se face dupa fiecare iesire, calculele sunt mult mai exacte.Metoda se poate utiliza cu succes in cazul organizarii contabilitatii stocurilor dupa metoda inventarului intermitent. Avantajele aplicarii metodei CMP:
- niveleaza profiturile, utilizand o medie a valorilor stocurilor initial si final; - tinde sa anuleze efectele cresterii sau descresterii preturilor, deoarece costul stocului final calculat conform acestei metode este influentat de toate preturile platite pe parcursul anului si de costul stocului initial; -relativ usor de calculat; -metoda recomandata de IAS 2. Dezavantajele aplicarii metodei CMP:
Fiind o medie ponderata, exista riscul ca valoarea stocurilor sa fie deformata prin ponderare, putand afecta profitabilitatea si valorile din situatiile financiare;costul unitar al stocurilor nu va fi identic cu cel mentionat in facturile furnizorilor;calculele sunt usoare dar necesita timp si trebuie facute, avandu-se in vedere acuratetea rezultatului (utilizand mai multe zecimale); pentru determinarea venitului si luarea unor decizii sunt mai relevante preturile reale. 4.3 Tratament contabil alternative permis:
Formula ,,ultimul intrat, primul iesit’’ (LIFO), presupune evaluarea stocurilor iesite in cursul perioadei la costul de achizitie sau de productie al ultimului lot intrat.La epuizarea 10
fiecarui lot, se va lua in considerare costul urmatorului lot, in ordinea cronologica inversa.Astfel, stocurile iesite din gestiune sunt considerate ca apartinand ultimului lot intrat si evaluate la costul acestuia.Este formula preferata de intreprinderi in perioadele de cresteri a preturilor, deoarece aceasta modalitate de evaluare conduce la cresterea valorii consumurilor/iesirilor si la micsorarea valorii stocurilor finale. Formula ,,ultimul intrat-primul iesit’’ conduce la: cresterea valorii iesirilor-deci, la reducerea profitului, ca rezultat al corelatiei dintre costurile elementelor de stoc iesite si veniturile obtinute din valorificarea acestora si la reducerea valorii stocului final. Utilizarea formulei LIFO, la determinarea valorii iesirilor la elementele de stocuri, conduce la: reducerea profitului brut; scaderea impozitului pe profit si neafectarea in mod semnificativ a trezoreriei;descresterea volumului fizic al activelor la sfarsitul perioadei contabile;subevaluarea soldurilor conturilor la finele perioadei. Valorile stocurilor, trecute pe cheltuieli, au la baza costurile istorice din perioadele mai vechi ale sortimentelor iesite, ceea ce determina amplificarea efectului de desincronizare si nerespectarea principiului prudentei.Totodata, lichidarea unor stocuri, o data cu comandarea unui nou sortiment similar, conduce la anularea avantajelor acumulate, costurile vechi fiind reflectate in cheltuieli curente. Avantajele aplicarii metodei LIFO:
-sunt folosite costurile actuale la data la care elmentele de stoc sunt eliberate in productie sau vandute; -este usor de calculat; -sunt folosite preturile actuale mentionate pe facturile de achizitie; -in perioadele inflationiste, metoda LIFO tinde sa stabileasca o valoare mai mica a venitului, in comparatie cu celelalte metode de evaluare, reducandu-se riscul impozitarii cresterii venitului ca urmare a inflatiei. Dezavantajele aplicarii metodei LIFO:
- valoarea stocurilor declarata in situatiile financiare poate fi suevaluata, deoarece reflecta valoarea unor stocuri la preturi vechi, valoare care este ireala comparativ cu valoarea stocului la preturi curente; - este permisa de catre IAS 2 ca un tratament alternativ, dar nu ca un tratament de baza; - nu urmareste distributia normala a elementelor fizice de stoc; - in perioadele de deflatie, metoda LIFO tinde sa stabileasca o valoare mai mare a venitului, in comparatie ce celelalte metode de evaluare; 11
-reflectarea stocurilor in situatiile financiare la valori subevaluate denatureaza informatiile redate de anumiti indicatori bilantieri (lichiditatea, solvabilitatea, fondul de rulment etc.). La inchiderea exercitiului, stocurile aflate in stoc sunt inventariate, ocazie cu care se analizeaza posibilitatile de recuperare a costurilor acestor stocuri in perioada urmatoare.In conditiile in care, valoarea estimata de recuperare, adica pretul la care vor putea fi valorificate este mai mic decat costul, stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea realizabila neta.
5. STUDIU DE CAZ
S.C. COMART S.A. - DOSARUL EXERCIŢIULUI Autor independent P.A.M., S.A.S. Către S.C. COMART S.A. În atenţia D-lui Preşedinte al Consiliului de Administraţie Raport de audit al situaţiilor financiare ale exerciţiului financiar 2001 În executarea contractului nr. 1275/15.02.2001 vă prezentăm raportul de audit al situaţiilor financiare ale exerciţiului financiar 2001 ale S.C.COMART S.A. Conturile anuale auditate pentru exerciţiul anului 2001, aşa cum sunt prezentate în anexele A – Bilanţul contabil şi B – Contul de profit şi pierdere, se referă la: Total bilanţ Cifra de afaceri Contul de profit şi pierdere cu un rezultat
58.643.960 mii lei 53.943.647 mii lei
net al exerciţiului - profit 3.837.283 mii lei Aceste conturi au fost stabilite sub responsabilitate conducerii societăţii, auditorul având responsabilitatea ca, pe baza prezentului raport, să exprime o opinie asupra conturilor anuale şi a bilanţului contabil întocmit de S.C. COMART S.A. la data de 31.12.2001. 12
Verificarea şi certificarea bilanţului a fost realizată în conformitate cu reglementările legale în vigoare la data realizării auditului, şi anume: - Legea societăţilor comerciale nr. 31/1990 - Legea Contabilităţii nr. 82/1991 şi Regulamentul de aplicare a acesteia; -Normele metodologice ale Ministerului Finanţelor nr. 460050/29.01.2001 privind întocmirea, verificarea şi centralizarea bilanţurilor contabile ale agenţilor economici pe anul 2001; - Normele de audit financiar şi certificare a bilanţului contabil elaborate de C.E.C.C.A.R.. Aceste norme şi reglementări impun ca auditul să fie planificat şi executat astfel încât să se obţină o asigurare rezonabilă potrivit căreia nu există anomalii semnificative în conturile anuale. Pentru edificare am consultat, prin sondaj, notele contabile, documentele justificative, suporturile de informaţii contabile care împreună cu concluziile verificărilor efectuate pe parcursul exerciţiului au permis pronunţarea asupra concordanţei bilanţului cu balanţele de verificare a conturilor, atât sintetică, cât şi analitică. În urma examinării prezentării de ansamblu a bilanţului contabil, a contului de profit şi pierdere şi a anexelor la bilanţ, se poate afirma că situaţiile financiare ale societăţii se caracterizează prin următoarele: - sunt coerent ţinând seama de cunoaşterea generală a societăţii şi a sectorului de activitate; - sunt prezentate potrivit principiilor contabile şi reglementărilor în vigoare; - ţin cont de evenimentele posterioare datei de încheiere a exerciţiului; - prezintă o imagine fidelă, clară şi completă a patrimoniului, a rezultatelor şi a situaţiei financiare. În unitate sunt elaborate procedurile corespunzătoare, a căror respectare de către personalul cu atribuţii financiar – contabile asigură un control intern eficient asupra proceselor economice, în final obţinându-se o protecţie asiguratorie asupra valorilor patrimoniale. Referitor la activitatea economică desfăşurată pentru realizarea obiectului de activitate, aşa cum este ea reflectată în bilanţul întocmit la 31.12.2001, se constată că exerciţiul financiar s-a încheiat cu un profit brut de 4.855.897 mii lei. De subliniat este faptul că societatea are o situaţie financiară deosebită, în sensul că trezoreria este deficitară. La finele anului 2001, totalul datoriilor este de 24.135.521 mii lei (din care furnizori 4.141.668 13
mii lei), în timp ce totalul creanţelor se ridică la 9.735.583 mii lei. Societatea are contract la Banca Comercială Română un credit global de exploatare în valoare de 3.996.900 mii lei. Comparativ cu anul 2000 a crescut ponderea producţiei pentru export, în sistem lohn, cu 22%, în timp ce producţia de semifabricate (piei moi, piei tari şi talpă artificială) şi cea de produse finite destinată pieţei interne a scăzut drastic. Îmbunătăţirea organizării procesului de producţie şi acoperirea în cea mai mare parte cu contracte pentru export au condus la realizarea unei cifre de afaceri/salariat superioară anului precedent, respectiv 37.357 mii lei CA/salariat comparativ cu 25.828 mii lei CA/salariat în 2000. Veniturile totale obţinute în anul 2001 sunt superioare celor aferente anului 2000, în principal datoria veniturilor realizate din activitatea magazinelor, din vânzări de utilaje şi materiale aflate în stoc fără mişcare sau cu mişcare lentă, precum şi datorită unor venituri excepţionale în sumă de 5.491.169 mii lei. Profitul realizat de societate provine atât din activitatea de exploatare, care a înregistrat un rezultat brut pozitiv de 2.545.165 mii lei, cât şi din cea excepţională care s-a soldat cu un profit de 2.484.256 mii lei. Activitatea financiară a înregistrat o pierdere de 173.524 mii lei generată de dobânzile plătite pentru creditele contractate. Profitul obţinut din activitatea excepţională provine din vânzarea unor active disponibile ale societăţii (utilaje, terenuri, clădiri dezafectate). Pe ansamblu, societatea a înregistrat în anul 2001 un profit net de 3.837.283 mii lei care a condus la o rată a rentabilităţii totale de 7,18%. Deoarece prezentul raport a fost întocmit în perioada 03.2002 – 06.2002, nu am avut posibilitatea să urmărim modul de realizare a inventarierii conturilor anuale. Cu toate că perioada de realizare a fost scurtă, nu am făcut derogări de la normele existente care reglementează auditul financiar, dar menţionez că nu a fost posibilă o supraveghere continuă a gestiunii societăţii de către auditor pe întregul parcursul anului. Luând în considerare aceste rezerve, se poate concluziona că bilanţul contabil întocmit pentru exerciţiul financiar al anului 2001, contul de profit şi pierdere şi celelalte situaţii financiare anexe sunt regulamentare, sincere şi conforme cu normele de contabilitate din România. Ele reflectă corespunzător rezultatul exerciţiului şi situaţia financiară şi patrimonială a S.C. COMART S.A. la data de 31.12.2001.
14
Auditor independent P.A.M Foaia de lucru nr. 1 DOSAR nr. 1275 PREZENTAREA SOCIETĂŢII Ref. Exerciţiul financiar 2001 Întocmită de P.A.M Data: 02.03.2002 S.C. COMART S.A. Bucureşti este, conform Contractului, persoană juridică română, cu forma juridică de societate pe acţiuni. Aceasta îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile române, cu prevederile Contractului de Societate. Sediul societăţii este în România, Bucureşti, b-dul Iuliu Maniu nr. 26, Sector 6 şi poate fi schimbat numai pe baza hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor. Durata de funcţionare a societăţii este nelimitată, cu începere de la data înregistrării ca persoană juridică în Registrul Comerţului: 19.02.1991 (nr. Registrul Comerţului: J40/474/1991). În prezent capitalul societăţii este în întregime privat. Societatea continuă activitatea cu aceeaşi denumire, cu capital integral de stat, înfiinţată prin H.G. 1296/13.12.1990. Capitalul social al S.C. COMART S.A. Bucureşti a fost stabilit, prin Contract, la suma de 26.986.621 mii lei, fiind împărţit în 7.580.650 de acţiuni nominative, numerotate de la 000.000.1 la 7.580.650. Valoarea nominală este de 3.560 lei/acţiune. Valoarea acţiunilor este subscrisă şi vărsată în întregime astfel: 10.794.648.400 lei (40% din capitalul social), reprezentând un număr de 3.032.260 acţiuni, aparţin Asociaţiei salariaţilor „COMART”. Acţiunile subscrise de Asociaţie sunt numerotate de la 4.548.391 la 7.580.650. Capitalul social menţionat mai sus a fost cesionat de FPS în baza Contractului de vânzare – cumpărare de acţiuni nr. 336/30.04.1996, cât şi conform Actului Adiţional la respectivul Contract. 16.191.163.000 lei (59,997% din capitalul social), reprezentând un număr de 4.548.149 acţiuni, au fost subscrise de un număr de 5.240 de persoane fizice care au optat în baza legii privatizării (Legea nr. 55/1995) să îşi depună Carnetele cu certificatele de proprietate şi/sau Cupoanele nominative de privatizare în contul S.C. COMART S.A. Bucureşti. Acţiunile astfel subscrise sunt numerotate de la 000.000.1 la 4.548.149. 809.600 lei (0,003% din capitalul social), reprezentând un număr de 241 acţiuni, au rămas la dispoziţia societăţii. Aceste acţiuni sunt numerotate de la 4.548.150 la 4.548.390. Foaia de lucru nr. 2 DOSAR nr. 1275
NOTE ASUPRA
Ref.
Exerciţiul financiar 2001
CONTRACTULUI Întocmită de P.A.M
Data: 05.03.2002 15
Principalele obiecte de activitate prevăzute în Contractul societăţii sunt: - proiectarea, producerea şi comercializarea de încălţăminte, semifabricate din piele şi talpă pentru încălţăminte, marochinărie; - producerea şi comercializarea semifabricatelor obţinute din deşeuri de piele, talpă şi alte materiale; - comercializarea de materii prime, materiale, produse industriale, produse de larg consum, produse agroalimentare, materiale de construcţii; - colectarea şi comercializarea deşeurilor rezultate din activitatea proprie a societăţii; - prepararea şi comercializarea de produse agroalimentare (pentru bufet şi cantină); - executarea de lucrări şi servicii pentru terţi, urmând ca în acest scop să încheie Contract de prestări servicii; - executarea de S.D.V. – uri, piese de schimb, lucrări de construcţii de maşini, construcţii metalice din lemn; - activităţi de comerţ intern în toate formele de comercializare, cu bunuri de larg consum, produse alimentare şi nealimentare, mărfuri neindustriale, produse petroliere şi derivaţi petrolieri; - import – export de produse specifice producţiei desfăşurate; - activităţi de reprezentare, intermediere şi/sau orice altă formă de colaborare comercială internă şi externă; - orice operaţiuni de import şi export în condiţiile legii, în numele şi pe contul societăţii, precum şi în regim de comision sau mandat comercial; - participarea cu capital în lei sau în valută la constituirea în România sau în străinătate de societăţi comerciale de producţie, servicii, transport şi orice alt domeniu prevăzut de legea aplicabilă; - valorificarea spaţiilor disponibile prin închirierea ca sedii de societăţi, depozite, activităţi lucrative şi locuinţe. Anumite elemente din Contractul de societate redactat iniţial şi depus la Registrul Comerţului au fost ulterior modificate, prin 9 Cereri de înscriere de menţiuni, acestea referindu-se în principal la capitalul social (modificările acestuia din 1991 până în prezent) şi la obiectul de activitate (neexistând modificări esenţiale de conţinut, ci mai mult de formă). Foaia de lucru nr. 3 DOSAR nr. 1275
STUDIEREA
Ref. 16
ORGANIGRAMEI Exerciţiul financiar 2001 Întocmită de P.A.M Data: 07.03.2002 Din punct de vedere al organizării, remarcăm o structură piramidală. Componenţa Consiliului de Administraţie este aleasă prin hotărârea AGA. În vârful piramidei este Director General care are în subordine mai mulţi directori: general adjunct, tehnic, de export şi economic. Fiecare dintre aceştia conduce un număr de servicii şi departamente, a căror activitate o coordonează şi pentru care răspunde, conform prevederilor din fişa postului. Fluxurile informaţionale şi cele decizionale sunt bine definite în cadrul organigramei. Se poate spune că, din acest punct de vedere, societatea este bine organizată, astfel ca fiecare angajat ştie care îi sunt responsabilităţile, pe cine are în subordine şi în faţa cui răspunde pentru activitatea depusă. Foaia de lucru nr. 4 DOSAR nr. 1275
SISTEMUL
Ref.
INFORMAŢIONAL CONTABIL Exerciţiul financiar 2001 Întocmită de P.A.M Data: 08.03.2002 Pentru realizarea proceselor de cunoaştere şi gestiune a patrimoniului se procedează la organizarea datelor şi informaţiilor într-un sistem informaţional. În acest scop, se identifică evenimentele şi faptele ce generează date, se delimitează obiectivele cunoaşterii şi conducerii, se stabilesc purtătorii materiali de informaţii şi modul în care se culeg şi înregistrează datele, se aleg metodele şi instrumentele de prelucrare a acestor date, se defineşte destinaţia informaţiilor şi se organizează transmiterea lor la destinatari. Discutată sub acest aspect, contabilitatea reprezintă un sistem informaţional orientat spre cunoaşterea şi gestiunea valorilor economice separate patrimonial. În această calitate ea se delimitează ca un ansamblu de elemente interdependente orientat spre culegerea, prelucrarea, stocarea, analiza şi transmiterea informaţiilor privind starea şi mişcarea patrimoniului. Aceste elemente sunt: fondul sau sistemul de informaţii, suporturile materiale ale informaţiilor, mijloacele de prelucrare a datelor, metodele şi procedurile de prelucrare a datelor; circuitele informaţionale. Sistemul informaţional asigură toate informaţiile necesare luării deciziilor pe toate nivelele de responsabilitate, conducere şi control. El trebuie văzut ca o interfaţă între mediul intern al întreprinderii şi cel exterior lui (mediul economic, financiar, bancar). Sistemul informatic reprezintă ansamblul structurat şi corelat de proceduri şi echipamente 17
electronice de calcul care permit culegerea, transmiterea, stocarea şi prelucrarea datelor precum şi difuzarea de informaţii astfel obţinute. Societatea comercială COMART S.A. deţine o reţea de calculatoare, achiziţionate în luna ianuarie 1997, utilizată deocamdată în activităţile de evidenţă contabilă, folosind programul de contabilitate Ciel v.6.1. Foaia de lucru nr. 5 DOSAR nr. 1275
ÎNTOCMIREA
Ref.
BILANŢULUI Exerciţiul financiar 2001 Întocmită de P.A.M Data: 10.03.2002 Bilanţul contabil a fost întocmit conform reglementărilor legale în vigoare, asigurându-se respectarea următoarelor: - principiul prudenţei şi cel al continuităţii activităţii; - principiul independenţei exerciţiilor, prin verificarea veniturilor şi cheltuielilor aferente exerciţiului respectiv; - principiul permanenţei metodelor, metodele de evaluare şi prezentare folosite fiind identice cu cele ale anului 1999. Bilanţul contabil prezintă o imagine reală a patrimoniului, asigurându-se respectarea următoarelor reguli: a) Existenţa inventarierii integrale a tuturor elementelor patrimoniale, a corectei verificări a acestora, precum şi cuprinderea rezultatelor în bilanţ Inventarierea patrimoniului s-a efectuat cu respectarea reglementărilor legale prevăzute de Legea Contabilităţii şi de Regulamentul de aplicare a acesteia şi cele ale OMF nr. 2388/15.12.1995 privind organizarea şi efectuarea inventarierii. Rezultatele inventarierii, respectiv totalitatea elementelor de activ şi pasiv, inventariate potrivit normelor şi grupate după natura lor, au fost înregistrate în evidenţele contabile. Inventarierea generală a fost începută în baza deciziei nr. 1158/28.10.2001. Rezultatele inventarelor efectuate de CFI, în baza proceselor verbale întocmite, semnate de conducerea societăţii, au fost şi ele înscrise în contabilitate. b) Organizarea gestiunii de valori materiale, în număr de 12, pe feluri de materiale, iar gestiunile de produse finite şi semifabricate, în număr de 8, sunt organizate pe destinaţii, respectiv intern şi extern c) Ţinerea corectă şi la zi a contabilităţii Verificările efectuate asupra conturilor permit aprecierea potrivit căreia contabilitatea este 18
ţinută în mod regulat şi sincer, respectându-se înregistrarea cronologică şi sistematică a tuturor documentelor justificative privind bunurile mobile şi imobile, disponibilităţile băneşti, drepturile şi obligaţiile, mişcările şi modificările intervenite în urma operaţiunilor patrimoniale efectuate, veniturile, cheltuielile şi rezultatele obţinute. d) Preluarea corectă în balanţa de verificare a datelor din conturile sintetice şi concordanţa dintre contabilitatea sintetică şi cea analitică Relaţia de control privind înregistrarea în conturi a tuturor documentelor justificative este asigurată prin totalul rulajului debitor sau creditor din balanţele de verificare. Ca instrument de verificare a conţinutului conturilor, balanţa de verificare asigură reflectarea operaţiunilor economice şi financiare reale, consemnate în documentele justificative şi înregistrate în contabilitate în concordanţă cu normele metodologice de utilizare a conturilor. e) Întocmirea bilanţului contabil pe baza balanţei de verificare a conturilor sintetice şi respectarea normelor cu privire la întocmirea acestuia şi a anexelor sale În urma examinării şi verificării efectuate s-a constat concordanţa datelor bilanţiere cu datele înscrise în balanţe şi registre contabile. Foaia de lucru nr. 6 DOSAR nr. 1275
IMOBILIZĂRI ŞI
Ref.
AMORTISMENTE Exerciţiul financiar 2001 Întocmită de P.A.M În anul 2001, situaţia imobilizărilor se prezintă astfel:
Data: 20.03.2002
- mii lei Felul imobilizărilor
Valori brute la
Creşteri
Diminuări
Valori brute la
Imobilizări
începutul anului 43.979 66.299
37.045
sfârşitul anului 73.233
necorporale Imobilizări corporale Imobilizări financiare TOTAL
44.208.081 500 44.252.560
3.609.853 10.922.320 14.569.212
41.488.243 41.561.476
890.015 10.921.820 11.878.134
În cursul anului 2001, amortizarea pentru imobilizările corporale s-a calculat după metoda liniară. Valoarea totală a amortizării care a fost înregistrată este de 2.227.165 mii lei, din care: 9.317 mii lei pentru imobilizări necorporale; 2.217.848 mii lei pentru imobilizări corporale; 19
Amortizarea aferentă imobilizărilor corporale scoase din evidenţă este de 650.850 mii lei.
Foaia de lucru nr. 7 DOSAR nr. 1275
SITUAŢIA
Ref.
CREANŢELOR Exerciţiul financiar 2001 Întocmită de P.A.M Data: 25.03.2002 La data de 31.12.2001, totalul creanţelor înregistrate în bilanţul contabil însumează 9.735.583 mii lei, din care: 9.713.472 mii lei creanţe din active circulante; 22.111 mii lei creanţe din cheltuieli înregistrate în avans. Din totalul creanţelor, clienţii deţin o pondere de aproximativ 95%, adică 9.254.976 mii lei, în această sumă intrând şi clienţii incerţi. Din situaţia analitică a clienţilor neîncasaţi rezultă că există cazuri în care unii clienţi au ridicat în mod repetat produse, fără însă a achita facturile. Pentru încasarea facturilor mai vechi, societatea a întreprins demersurile necesare, inclusiv acţionarea în instanţă. Important de subliniat este faptul că în soldul contului 416, „Clienţi incerţi”, societatea are înregistrate la 31.12.2001 facturi neîncasate însumând 461.161 mii lei destinate unor clienţi interni şi 13.265 mii lei destinate unor clienţi externi. Soldul contului „Clienţi” la 31.12.2001 este de 8.793.815 mii lei. Repartizarea acestei sume se face între foarte mulţi clienţi, dar cei mai importanţi sunt: Monterosa …………………… 1.364.254 mii lei Ciao Bimbi …………………….. 580.013 mii lei Dacia S.A. ……………………....838.278 mii lei Faur S.A. ………………………..510.335 mii lei Romsand Grup ………………….321.127 mii lei General Grup ………………...…378.599 mii lei. Pentru a confirma soldurile conturilor analitice de clienţi, s-a utilizat procedura confirmării directe, iar sumele primite de la clienţi au coincis cu cele înregistrate în contabilitate.
Foaia de lucru nr. 8 20
DOSAR nr. 1275
SITUAŢIA
Ref.
DATORIILOR Exerciţiul financiar 2001 Întocmită de P.A.M Data: 31.03.2002 Potrivit anexei la bilanţul contabil întocmit la data de 31.12.2001, situaţia datoriilor se prezintă astfel: - mii lei Total din care:
24.135.521
- credite bancare pe termen scurt
3.996.900
- dobânzi - furnizori - clienţi – creditori - datorii cu personalul şi
196.560 4.141.668 70.485 2.252.639
asigurările sociale - impozit pe profit 3.192. 413 - taxa pe valoarea adăugată 4.334.615 - alte datorii către stat şi instituţii 3.610.370 publice - grupuri şi conturi cu asociaţii - creditori diverşi
2.309.761 30.010
În funcţie de perioada în care devin exigibile, am împărţit datoriile în felul următor: - datorii cu termen de exigibilitate sub un 1 an……….
22.234.781 mii lei
- datorii cu termen de exigibilitate mai mare de 1 an…
1.900.740 mii lei
De menţionat este faptul că, în cadrul datoriilor am regăsit suma de 3.180.309 mii lei, reprezentând majorări de întârziere care au fost incluse pe cheltuieli excepţionale pentru datorii restante. Ca şi în cazul creanţelor, am utilizat, pentru confirmarea soldurilor conturilor analitice de furnizori şi în cazul datoriilor către stat, procedura confirmării directe, rezultatele căreia au condus la obţinerea certitudinii că sumele înregistrate în conturi sunt cele corecte. Foaia de lucru nr. 9 DOSAR nr. 1275
TRATAREA CONFIRMĂRII
Ref.
DIRECTE - CLIENŢI Exerciţiul financiar 2001 Întocmită de P.A.M Nr. Nume, adresă, Suma de Confirmată sau
Data: 02.04.2002 Neconfirmată şi Nu s-a 21
crt. număr de cont 1 2 total
client Monterosa Faur S.A.
confirmat
justificată
nejustificată
răspuns
(mii lei) 1.364.254 510.335 1.874.589
(mii lei) 1.364.254 510.335 1.874.589
-
-
Foaia de lucru nr. 10 DOSAR nr. 1275
TRATAREA CONFIRMĂRII
Ref.
DIRECTE - FURNIZORI Exerciţiul financiar 2001 Întocmită de P.A.M Nr. Nume, adresă, Suma de Confirmată sau
Data: 04.04.2002 Neconfirmată şi Nu s-a
crt. număr de cont
justificată
nejustificată
răspuns
(mii lei) 305.245 124.387 429.632
-
-
confirmat
FURNIZOR (mii lei) 1 Med Impact S.A. 305.245 2 Coop. Munca 124.387 total 429.632
Foaia de lucru nr. 11 DOSAR nr. 1275 TREZORERIE Ref. Exerciţiul financiar 2001 Întocmită de P.A.M Data: 10.04.2002 După cum este înscris în bilanţul contabil al anului 2001, conturile de trezorerie însumau 1.977.019 mii lei, din care: Conturi la bănci în lei Conturi la bănci în devize (în ţară) Casa în lei Casa în devize Alte valori
518.347 mii lei 1.372.636 mii lei 36.497 mii lei 1.550 mii lei 47.989 mii lei
Ca urmare a confruntării situaţiei scriptice cu cea faptică, s-a constatat că sumele înscrise în bilanţ sunt corecte şi prezintă în mod corect realitatea. Foaia de lucru nr. 12 DOSAR nr. 1275 CAPITALURI PROPRII Ref. Exerciţiul financiar 2001 Întocmită de P.A.M Data: 15.04.2002 La data de 31.12.2001, capitalurile proprii totalizau 34.398.951 mii lei, faţă de 33.079.956 mii lei cât erau la finele anului precedent. Modificările în conturile de capitaluri au fost 22
determinate de constituirea de rezerve legale în sumă de 242.795 mii lei, constituirea de fonduri din profit în sumă de 1.000.000 mii lei şi primirea de fonduri de la FPS, în sumă de 76.200 mii lei. Au existat, de asemenea, şi modificări structurale prin majorarea capitalului social cu diferenţele de reevaluare. Foaia de lucru nr. 13 DOSAR nr. 1275
PROVIZIOANE PENTRU
Ref.
RISCURI ŞI CHELTUIELI Exerciţiul financiar 2001 Întocmită de P.A.M Data: 16.04.2002 Soldul final al contului 1514 „Provizioane pentru pierderi din schimb valutar”, este de 48.891 mii lei. Acestea sunt singurul tip de provizion pe care societatea l-a constituit, necesitatea calculării şi înregistrării sale provenind din însăşi caracteristica definitorie a activităţii desfăşurate în întreprindere: lohn pentru export. Ca urmare, ţinând cont de faptul că atât moneda naţională, cât şi devizele pe care le încasează întreprinderea (euro şi lire sterline) au cursuri fluctuante, era necesară constituirea unor astfel de provizioane pentru diminuarea riscurilor. Foaia de lucru nr. 14 DOSAR nr. 1275
Alte grupe sau posturi din
Ref.
bilanţul contabil Exerciţiul financiar 2001 Întocmită de P.A.M Data: 18.04.2002 În cadrul conturilor de regularizare şi asimilate din activ, societatea are înregistrate diferenţe de conversie activ (contul 476) în sumă totală de 109.488 mii lei. Există şi cheltuieli înregistrate în avans, cu abonamentele pentru publicaţiile juridice şi economice, în valoare de 22.111 mii lei. Foaia de lucru nr.15 DOSAR nr. 1275
CONTUL DE PROFIT ŞI
Ref.
PIERDERE Exerciţiul financiar 2001 Întocmită de P.A.M Data: 20.04.2002 Contul de profit şi pierdere a fost întocmit în baza datelor din contabilitate şi reflectă corect veniturile, cheltuielile şi rezultatele perioadei raportate. Structura sa, pentru anul 2001 este următoarea: - mii
ACTIVITATEA
VENITURI
CHELTUIELI
lei Nr. crt. 1 Exploatare
PROFIT/ PIERDERE
56.404.996
53.859.831
2.545.165 23
2 Financiară 3 Excepţională TOTAL
5.676.746 5.491.169 67.572.911
5.850.270 3.006.913 62.717.014
- 173.524 2.484.256 4.855.897
Din analiza contului de profit şi pierdere rezultă ca în anul 2000, numai din activitatea de exploatare s-a obţinut un profit de 2.545.165 mii lei. În acelaşi timp, rezultatul înregistrat din activitatea financiară este o pierdere de 173.524 mii lei a cărei cauză o constituie dobânzile plătite pentru creditele primite, dobânzi care în suma totală se ridică la 2.402.865 mii lei. Din activitatea excepţională s-a obţinut un profit însemnat, în sumă de 2.484.256 mii lei, obţinut ca urmare a vânzării unor active disponibile ale societăţii. Se constată prin urmare faptul că activităţile de exploatare şi excepţionale au contribuit aproape parte în parte la obţinerea unui profit brut de 4.855.897 mii lei şi prin urmare un profit net de 3.837.283 mii lei. Foaia de lucru nr. 16 DOSAR nr. 1275
Note asupra contului de profit şi
pierdere Exerciţiul financiar 2001 Întocmită de P.A.M Volumul şi structura cifrei de afaceri
Ref. Data: 22.04.2002
În anul 2001 a fost realizată şi înregistrată o cifră de afaceri de 53.943.647 mii lei, cu 5.800.286 mii lei mai mare decât cea aferentă anului 2000. În componenţa cifrei de afaceri regăsim: vânzarea produselor finite …………….. 48.554.705 mii lei vânzarea semifabricatelor ………………. 1.769.155 mii lei vânzarea produselor reziduale ……………..450.045 mii lei redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii ………58.833 mii lei vânzarea mărfurilor ………………………1.741.273 mii lei activităţi diverse ………………………….1.369.635 mii lei Pentru anul 2001, managerii întreprinderii au prognozat şi înscris în bugetele de cheltuieli previzionale, o creştere a cifrei de afaceri cu aproximativ 10%. Structura şi evoluţia efectivului de salariaţi În anul 2001, numărul mediu de salariaţi a fost de 1.444 faţă de 1.864 în anul precedent. La închiderea exerciţiului financiar 2001, numărul efectiv de salariaţi a fost de 1.360, din care: - muncitori 1.191 24
- personal TESA 126 - maiştri
43
Conducerea societăţii a fost asigurată pe parcursul întregului an 2001 de către Consiliul de Administraţie format din 7 persoane din cadrul societăţii şi de un Comitet de Direcţie compus din: Director General, Director Adjunct, Director Economic, Director Tehnic şi Director de Export.
25
