____________________ ______________________________ _____________________ ____________curs _curs AMCR 2010-2011 2010-2011
1. Marcel Iancu - teoretician, arhitect, urbanist 2. Arhitectura anilor 1900 - clasicism, romantism, eclectism 3. Eclectismul in secolul 19 4. i!uri "e inter#entii urbane, sec 19 $. %ro&rame "e arhitectura "in sec 19. - clasi'icari si e(em!le) inter#entii asu!ra oraselor oraselor *. Re#iste "e arhitectura +. Ion Mincu - !ersonao!ere . /rbanismul la ince!utul secolului 20 - !lanuri "e sistematiare)urbanistie( sistematiare)urbanistie(em!le em!le 9. Arhitectura Arhitectura eclectica caracteristici arhitecturalee(em! arhitecturalee(em!le le 10. /rbanismul "u!a 19$0 11. Arh. neoromaneasca !ana la ince!utul !rimului raboi mon"ial - contrast cultural) surse si mo"ele 'ormale) arhitectilucrari 12. Arh. comunista stalinista 13. Elemente urbanistice in sel 19 14. Arhitectura "u!a 19$0, arhitectie(em!le 1$. Romantismul carcat arh. cla"iri 1*. Mo"ernismul ----------------- 1+. Arhitectura eoromaneasca in !erioa"a mo"erna 1. Arhitectura Arhitectura interbelica 19. 5oria crean&a-#iata si !ersonalitatea"e comentat o o!e 20. Ion Mincu- tra"itionalismul tra"itionalismul 21. Mo"ernism 'ara Marcel Iancu si 5oria Crean&a 22. eoromanesc 'ara I6n Mincu
23. Art "eco- Art nou#ea
1. Marcel Iancu - teoretici teoretician, an, arhitect, urbanist
Marcel Iancu (n. 24 mai 1895 1895,, București București - d. 21 aprilie 1984 1984,, Ein Hod Israel Israel a !ost un pictor pictor,, ar"itect și eseist ori#inar din $om%nia $om%nia,, sta&ilit ulterior 'n Israel Israel.. a&sol)it 'n 191* 191* cademia cademia de r"itectur+ r"itectur+ din uric" uric".. studiat pictura cu Iosi! Iser. Iser. nc+ din anii liceului liceului scoate scoate 'mpreun+ cu ristan /ara și /ara și Ion 0inea re)ista 0inea re)ista "Simbol" (1912 (1912. . osit la ric" ric" 'n 'n 1915,, pentru a studia ar"itectura la Institutul 3olite"nic, !rec)entea/+ 1915 !rec)entea/+ reuniunile artistice de la a&aretul "Voltaire" , unde 'l cunoaște pe Hans rp și rp și se re'nt%lnește cu ristan /ara, /ara, particip%nd la iniierea mișc+rii dadaiste (urent dadaiste (urent cultural și artistic noncon!ormist și anar"ic 'ndreptat 'mpotri)a rutinei 'n )ia+, #%ndire și art+, de/)oltat de/)oltat plenar 'ntre 1916 și 1927 și 'n!iinat 'n ric" la 6 !e&ruarie 1916 de poetul de ori#ine rom%n+ ristan ristan /ara. n aceast+ perioad+ pre/int+ a!ișe, m+ști, ilustraii, reali/ea/+ reali/ea/+ scenarii și ine con!erine con!erine pe temele a)an#ardei artistice. ele&re sunt a!ișul conceput pentru prima epo/iie DADA 'n #aleria lui Han orra din ric" și cel care anuna epo/iia dedicat+ cu&ismului cu&ismului și și artei ne#re. n 1919 1919,, la Basel Basel,, 'n!iinea/+ 'mpreun+ 'mpreun+ cu Hans rp și l&erto :iacometti #rupul :iacometti #rupul ;rtiștii radicali;.
urul anului anului 192? 192?, , se preocup+ de relaiile dintre !orm+ și culoare, cu aplicaii la am&ian+. n $om%nia $om%nia și și apoi la Ein Hod, continu+ seria sa de relie!uri policrome și de picturi 'n ulei, 'n care sunt dominante pro&lemele pro&lemele de construcie, re/ol)ate prin perspecti)a perspecti)a unui spirit raionalist. raionalist. Este și autor al unor lucr+ri de ar"itectur+, de eemplu asa "Juster" (București (București,, 1929 1929. . @u-l interesa o re/ol)are a planului clara si rationala, cat il interesa epresia plastica a interiorului si a eterioruluiA )itralii, desene, #ra!iti aplicate pe cladiri, mo&ilierul (uneoriA utili/a culoarea cu multa !orta (tencuiala colorata acoperita de alti proprietariA E(em!le "e lucrari
-1926 )ila pt tatal lui, a !ost pictata -)ila pentru pictorul
-)ila !uc"s 192* !erestre !erestre si parapet de 'actura na#ala hublouri
-strand Cisele!! )estisre simple
-cladirea "apier terasa pe colt la ultimul i)el, um&ra -)ila "i"aiescu, simetrica
-)ila Iluta raum!lan, &ar su& scara sca ra -)ila Duster pe colt, et 1 2 "u!le( , p #ara>e, terasa solar, anee -sanatoriu 0alea 3ra"o)ei cu mo&ilier Mies -locuinta Milita 3etrascu atelier #itrat cu 2 ni#eluri, ni#eluri, )i/i&il de la supanta dormitor -imobilul 7ol" trepte identice cu ra!turile, primul mo& de &ucatarie modern
-imo& pt soc Ba/altin &irouri si turn locuinta, inaltime mare pt un cartier de )ie 2. Arhitectura anilor 1900 - clasicism, romantism, eclectism
-contetul cultural orientarea din ce in ce mai accentuata spre ci)ili/atia si cultura europeanaA moderni/area a !ost sinonima cu occidentali/area. partenenta ransil)aniei,a Banatului si a Buco)inei la s!era de in!luenta culturala central-europeana a asi#urat o asimilare !ireasca a ar"itecturii secolului al FIF-lea.In ara $omaneasca si Moldo)a a a)ut loc insa o mutatie radicala, ar"itecturile occidentale repre/entand un import. cest trans!er cultural a !ost !alicitat de -pre/enta ar"itectilor straini (sta&iliti temporar sau de!initi) in $omania, )eniti in special din =ranta, dar si din :ermania,ustria si Italia. -!ormarea primilor ar"itecti romani in scolile din strainatate -in!iintarea,in 1891, a scolii de ar"itectura din Bucuresti, dupa modelul in)atamantului practicat la Ecole des Beau rts din 3aris. 1.CLASICISMUL
G-clasicismul a !ost considerat in toate tarile Europei stilul re)olutiilor &ur#"e/e in opo/itie cu &arocul care a repre/entat conceptiile paturii !eudale conducatoare,a statelor a&solutiste si a &isericii catolice -clasicismul s-a inspirat din elementele ar"itecturii clasice -s-a &a/at pe ratiune , simplitate , so&rietate in contrast cu &arocul ce urmarea reali/area unor e!ecte tari , a unei emoti)itati ea#erate , !orme cu multe cur&uri contorsionate , irationale -patrunderea clasicismului re!lecta in mod pre#nant lupta dintre )ec"i si nou -
2*. 28. 29. 7?.
leandru rascu-cel mai imp repre/entant al clasicismului in $omania
cladirea veche a Universitatii din Bucuresti 1857 – 1868 actualul Hotel Bulevard, la intersectia C. Vicoria cu Bd. Elisabeta Biserica Metroolitana de la !asi "#a $or%at in &er%ania
71. 'nu%ita tendinta de relun&ire a unui curent dua ce aceasta ahr disaruse in occident 2.ROMANTISMUL
-r"itectura a !ost re!leul marilor ideii romanice ori#inalitatea si a!irmarea #eniului creator indi)idual, li&ertatea a&soluta de creatie, cautarea epresi)itatii si a caracterului operei (in de!a)oarea !rumosului, a pitorescului etc. $ecuperarea trecutului (altul decat cel al antic"itatii a condus la descoperirea )alentelor ar"itecturii #otice, !ara insa ca ar"itecturile romnice sa se identi!ice cu neo#oticul. G-a aparut la inceputul secolului 19 in apusul Europei ca reactie a ideolo#ie !uedale in epoca re)olutiilor &ur#"e/e -au aparut cam in aceasi perioada cu clasicismul-2 directii !oarte di!erite dar cu aaceasi punct d epornire la am&elecautarea trecutului -#andirea romantica primatul ima#inatiei indi)iduale, intentia si importanta sentimentului, #eniul creator, re!u/ul oricarei do#me -ar"itecti romantici le interesea/a mai putin !orma, s-au concentrat la sensul di!erit de cel neoclasic (!orme di!erite -re!u/ul oricarei canon artistic -conditia artistului de creator-ar"itectul este persoana unica, de neuitat. ensi&ilitatea indi)iduala sin#ura >udecata de estetica.romantismul a re!u/at )iolenta pre/entei unui canon care limitea/a epresia personala a artistului. r"itecti romantici creau cladirea ca opera sa se adrese/e su!letului-opera sa !ie epresia creatorului. -entimentul naturii romantici au descoperit natura !oarte di)ersa, !oarte )ie, !oarte pre/enta-orientare en#le/a a amena>arilor peisa#ere-!ara #eometri/area ei. G-s-a caracteri/at prin preluarea in mod necritic a unor elemente constructi)e si decorati)e din ar"itecturile !eudale - din cea #otica G-&olti pe arce de o#i)a , arce si arcade !rante la c"eie , creneluri , turnulete de colt •
ar"itecti
-Transilvania
Anton 8a&erbauer G-aripa apuseana a palatului de la Bontida (lu> , primaria din lu>-@apoca
G-romantismul de scoala #ermana - castelul %eles de la inaia G-im&inari !antastice de elemente #otice , renastere , &aroc G-ar"itecti -
- primul edi!iciu conceput in spiritul unui romantism primar este !alatul utu ( Mu/eul de istorie - Conrad c"LinK 3.ECLECTISMUL
-curent cultural care cuprinde cele mai importante mani!estari ar"itecturale ale sec. FIF. 3rocedeul eclectic consta, in ar"itectura, in concordanta cu spiritul po/iti)ist al secolului, in trei momente distincte ale#erea unor monumente al trecutului si demontarea lor in elemente componente,clasi!icarea acestora si, apoi, remontarea lor dupa principii istorice (compo/itie stilistica sau dupa tipolo#ii caracteristice destinatiei. copul operati) - crearea unui o&iect ar"itectural nou !ata de cele anterioare, coerent in partile sale.Eclectismul a contri&uit la lar#irea campului de o&ser)are si anali/a, ca prima aplicare a metodei eperimentale in ar"itectura. -patrunderea eclectismului in $omania (atat in ransil)ania cat si in 0ec"iul $e#at?, spre s!arsitul secolului, a coincis cu o perioada de crestere economica si, prin urmare, de a)ant constructi).Eclecticismul a de)enit, cu mare rapiditate, un lim&a> de consum, a!lat la indemana ar"itectilor (romani si straini, a constructorilor sau a proprietarilor insisi. ceasta situatie eplica imensa cantitate de cladiri eclectice, de la cele mai repre/entati)e constructii administrati)e, pana la locuintele modeste de serie, care au marcat decisi) con!i#uratia oraselor.nali/a unor eemple cu semnalarea re!erintelor istorice. -ecliectismul pune su& semnul intre&ari ansam&lu de canoane !olosite pana atunci, sistem de principii incepe sa !ie su&red. -desc"idere spre cultura umana -eclictismul a etins toate epocile ale ar"itecturii de la e)ul mediu, la renastere, &aroc, clasicismul !rance/ interesat si de arta a!rici, arta asiatica, arta americi latine. -descopera o imensa lume a !ormelor de e. la cladirile clasice sa se #aseasca elemente aplicate din e#ipt.
3. Eclectismul in secolul 19
Eclectism- numele pro)ine de la cu)antul ecle#o-a ale#e- un aspect determinant al ar"itecturii din secolul 19, &a/at
pe tendinta sistematica de a ale#e constient !ra#mente din structuri apartinand unor ci)ili/atii anterioare si de a le recompune. Ca"rul istoric &eneral a !ost marcat de contetul politic di!erit al pro)iinciilor romanesti.ransil)ania a !acut parte,
pana la primul ra/&oi mondial, din imperiul austro-ma#"iar, in timp ce ara $omaneasca si Moldo)a au urmat calea desprinderii de su/eranitatea otomana prin perioada #u)ernarii rusesti si a $e#ulamentelor r#anice, a unirii principatelor si a $a/&oiului de independenta.3roclamarea re#etului $omaniei, in 1881, prin care a de&utat o perioada de mare sta&ilitate politica,!apt care a a)ut in!luente !a)ora&ile asupra de/)oltarii economice.
-moderni/area treptata, a societatii,s-a &a/at (su& puternica in!luenta occidentala pe !ormarea structurilor capitaliste, pe ela&orarea le#islatiei statului &ur#"e/, pe cresterea economica, in special cea industriala etc. In consecinta,in mediul ur&an se modi!ica semni!icati) componenta populatiei, odata cu sporirea pro!esiunilor eminamente ur&ane. -curent cultural care cuprinde cele mai importante mani!estari ar"itecturale ale sec. FIF. 3rocedeul eclectic consta, in ar"itectura, in concordanta cu spiritul po/iti)ist al secolului, in trei momente distincte ale#erea unor monumente al trecutului si demontarea lor in elemente componente,clasi!icarea acestora si, apoi, remontarea lor dupa principii istorice (compo/itie stilistica sau dupa tipolo#ii caracteristice destinatiei.copul operati) - crearea unui o&iect ar"itectural nou !ata de cele anterioare, coerent in partile sale.Eclectismul a contri&uit la lar#irea campului de o&ser)are si anali/a, ca prima aplicare a metodei eperimentale in ar"itectura. -ar"itectura eclectica a !ost in relatie directa cu academiile de ar"itectura si, implicit, cu academismul, inteles ca incercare de )eri!icare o&iecti)a a produsului artistic si ca metoda de in)atare. ea mai importanta academie a !ost Ecole des Beau rts de la 3arisA prin cele&rul sau tratat, Dulien :uadet a propus o )i/iune uni!icata a teoriei si practicii, o metoda de lucru &a/ta pe utili/area nedi!erentiata a eemplelor o!erite de istorie. -patrunderea eclectismului in $omania (atat in ransil)ania cat si in 0ec"iul $e#at?, spre s!arsitul secolului, a coincis cu o perioada de crestere economica si, prin urmare, de a)ant constructi).Eclecticismul a de)enit, cu mare rapiditate, un lim&a> de consum, a!lat la indemana ar"itectilor (romani si straini, a constructorilor sau a proprietarilor insisi. ceasta situatie eplica imensa cantitate de cladiri eclectice, de la cele mai repre/entati)e constructii administrati)e, pana la locuintele modeste de serie, care au marcat decisi) con!i#uratia oraselor.nali/a unor eemple cu semnalarea re!erintelor istorice. -scopul- crearea unui o&iect nou in raport cu cele )ec"i, lipsit de erori, o&iect per!ect-noi opere de ar"itectura. -!ante/ia cratoare ete su!icienta pentru aceea operatie eclecti)a sa de)ine opera de arta -se des!asoara in trei etapedescompunerea unor monumnete ale trecutuluiA lista acestor elemente descompuseA rearan>area acesto elemente dupa re#uli noi sau dupa !ante/ia craetoare ale ar"itectului. -ecliectismul pune su& semnul intre&ari ansam&lu de canoane !olosite pana atunci, sistem de principii incepe sa !ie su&red. -desc"idere spre cultura umana -eclictismul a etins toate epocile ale ar"itecturii de la e)ul mediu, la renastere, &aroc, clasicismul !rance/ interesat si de arta a!rici, arta asiatica, arta americi latine. -descopera o imensa lume a !ormelor de e. la cladirile clasice sa se #aseasca elemente aplicate din e#ipt.
4. i!uri "e inter#entii urbane, sec 19
rans'ormarea teritoriului: aparitia si etinderea rapida dupa 186? a retelei de cale !erata, care a condus la
ur&ani/area unor teritorii si la scaderea rolului teritorial a unor importante localitati de pana atunci.
di!eritele re#lementari ur&anistice si ar"itecturale si, imediat dupa 19??, planurile de sistemati/are (imisoara,Braso),Bucuresti.Modelele ur&anistice aplicate sunt cele occidentale, in 0ec"iul $e#at, si cele centraleuropene ( ca pana atunci , in ransil)ania.
Cate&orii "e inter#entii urbanistice:
1.orasele din lun#ul dunarii-unele restructurate complet orase noi 2.etinderea plani!icata a oraselor 7.trans!ormarea modi!icarea tramei stradaleA modi!icarea parcelaruluiA-trama orasele !orti!icate renastere sec 18A spatii pu&lice de a#rement e!ect dupa 186?-retra#eri, 3, tipul de ar"itectura a !atadei spre strada-modi!icare lenta a contetului ur&an, !unctionea/a ma si acum.
1. orase noi-restructurare radicala de pe dunare -turnu magurele
-turnu !orti!icat de mircea cel &atranA -trama re#ulata-re#ularitate a&soluta a parcelaruluiA -relie! particularA -se#re#are sociala a populatieiA 19?? 7 Km de dunaree- /ona )erde a de)enit construitaA piata mare a !ost ocupata de cladirii 8?N pe tot conturul -drobeta turnu severin
urnu e)arin 52. !orma re#ulata, ae ce !ac le#atura cu restul teritoriului 57. mie/ )arde al orasului pre/ent si acum etindere spre @, 0 si E !ata de nucleul principal se pastrea/a ordinea
calaat! oltenita! calarasi - orase noi de-a lun#ul
orase restructurate complet #iur#iu si &raila -giurgiu - :iur#iu pre/enta puternica a !orti!icatiilor ce cuprindea si #arni/oana turceasca.
Imediat dupa 187?($e#ulamentul r#anic ar" austriac Mori/ )on tl a !acut actualul plan al :iur#iului modern 58. a darimat turnul militar al #arni/oanei turcesti in locul ei urma sa !ie amena>at un parc pu&lic 59. pe teritoriul )ec"iului /id artera de circulatie 6?. spatiu )erde restrins si ocupare cu locuinte sau !unctiuni pu&lice 61. 18*? un !el de !oisor de !oc construit de turci in una din pietele centrale - pe dunareeA citadela turc. 3e !lu)iu (re#ulata a doua !orti!icatie. parcelata nou, radial, insule triun#"iulare, nere#ulate, )ec"i si noiA- cate)a ae care duc spre parc (radialeA pastrea/a proprietatile eistente pentru a nu a)ea pro&leme cu proprietariiA 191? parcul restrans ocupat cu cladir, oras etins pe contur . sec 19 trama re#ulata. 3iata cu turn turcesc. ec 2?? piata circulara de)ine dreptun#"i cu &locuri -braila
Braila s! sec 18 5 /iduri de !orti!icatii relati) concentrice 66. 1872 plan !acut de un colonel rus nemultumitor 6*. 1874 $udol! )on Borot/in s-a pastrat doar ultima !orti!icatie du&lata de o circulatie si aici !ra#mente luate din )ec"ea structura 68. impartirea altor /one in insule datorita aparitiei unor noi artere 69. in aproprierea portului /ona cu !unctiuni le#ate de acesta depo/ite, cantine *?. spatii pu&lice piete de !orme )ariate *1. citi)a ani mai tir/iu, orasul s-a etins mult spre eterior, pastrind o continuitate a tramei stradale *2. putin inainte de 19?? o noua etindere se o&s coerenta, respectul etinderilor in raport cu portiunea eistenta *7. succesiune de piete de mari dimensiuni ce ritmea/a /ona ur& -1*89- 5 /iduri de !orti!icati, aproape de #uriile dunariiA -1872 plan rus prostA -1874 se pastrea/a !orti!icatia circulara duplata de o stradaA proiectarea unor spatii pu&liceA -plat!orma la 1?m peste ni)elul dunarii nu e desc"is srpre dunaree (mal ocupat de depo/ite
2. etindere partial plani!icata -bucuresti Bucuresti 18(5#18(( – plan cadastral ridicat de institutul de cercetare al ar%atei 69. 1872- Gara de N, iar in 1()* se dari%a ateliere C+ si se constr actualul -alat C+ *?. se re%arca aror de Calea rivite – ase%anarea cu ara din -aris *1. aare bdul /inicu olescu si "coala de dru%uri si sosele
-1895-99 /ona #ara de nord si spitatlul militar -ateliere c!r-197? palat c!rA -#ara lan#a calea #ri)itei, cu acces dinstre este la inceputA parcelare spre estul #ariiA - 2 corpuri ale scolii de poduri si soseleA - tesut nou putin mai re#ulat cu !unctiuni noiA - de/)otarea spontana, re/ultata din aditionare. -galati! 187?-etindre imensa -constanta! 1828
-predeal Galati – 180*# etindere intensa – sre 2 $unctiuni obisnuite ale orasului *?. intre /unare si -rates – trans$or%ati in ti% t $unctiuni ale ortului Constanta – rin hotarirea lui Carol 1 – proiectul arh. Orascu *7. inceutul sec – orasul se de3v in peninsula *4. 18(( – extindere – tesut re&ulat 4 orto&onalitate *5. arc, etindere a ortului, cai $erate Predeal – de3v sectaculoasa ca statiune si oras *5. tra%a stradala nere&ulata u r%areste $or%a teritoriului *6. rorietati nere&ulate chiar daca sunt echivalentte
7. trans!ormarea oraselor eistente -moderni/area tramei stradaleA re#ulari/area traseelor eistente (se#mente lun#i cu arce de cerc la racorduri, latime const. noi stra/i-&ule)ardele sec 19 . -ploiesti
-lea#a #ara de sud de /ona )ec"eA linie dreapta pespecti)a lun#aA &ule)ard amplu, ritmat cu piete, /one )er/i cu stra/i secundare pe mar#iniA plan de epropiere pentru &ule)ard -craiova
Craio#a ; 189? peisa#istul !rance/ $omaneau c"emat sa proiecte/e un parc dar a mai reali/at si un &ule)ard
- ar" peisa#ist !rance/ -bucuresti#$#
o o
8*. 88. 89. 9?.
&d. Marasesti, Maria, are a %ietei =ictoria !iata "in 'ata /ni# ri&uros a(ata pe cladirea Oni)ersitatii
-*? LL1A &ule)ardele nu tra)esea/a /ona istorica dens construita ci lea#a /one importante noi de centru orasului.
$. %ro&rame "e arhitectura "in sec 19. - clasi'icari si e(em!le) inter#entii asu!ra oraselor
-aparitia si consacrarea unor noi pro#rame de ar"itectura,in concordanta cu noua ci)ili/atie ur&anaA cate#orii de ec"ipamente pu&lice cladiri pentru in)atamant, pentru cultura, administretie,institutii &ancare, piete si "ale alimentare etc., si eempli!icare -locuinta societatii &ur#e/e ideea de com!ort modernA aparitia a unor noi tipolo#ii a locuinteiA de la resedinta no&ilara la imo&ilul de raport - in ca/ul Bucurestiului. -independeta relati)a a pro#ramelor !ata de curentele ar"itecturale. 3ro#rame de ar"itectura elemente ce contri&uie la sc"im&area ima#inii orasului 2. modi!icari importante ale con!i#uratiei constructiilor 7. dinamismul !oarte mare al societatii a determinat modi!icarea aproape totala a tuturor pro#ramelor 4. apar pro#rame noi Pocuinta accentuarea )ietii ur&ane prin determinarea unei locuiri accentuate a orasului 7. noi tipuri de locuire modi!icari le#ate de situatia economica par in $omania 7 tipuri de locuinte 1. 0IP - locuinta de/)oltata, de lu, adaptata unui mod de )iata ur&an Q reptat )ec"ile resedinte &oieresti si palatele ur&ane dispar si sunt inlocuite de )ile Q Pa innceputul sec 19 locuinte uni!amiliare, treptat, termenul s-a lar#it si pentru cladiri cu mai multe apartamente Q Casa Asandu din 3iata la"o)ari ( actuala ... interesanta este anea in spatele locuintelor unloc pentru parcarea automo&ilelor si alaturi unloc pentru #ararea trasurii 2. imo&ilul de raport R numar !oarte mare in imisoara, rad, unde in!luenta )iene/a este !oarte puternicaA pe parcurs au aparut si iin )ec"iul re#at 7.locuinta ie!tina (sociala Q apare in >urul anului 19?? Q locuinta cu supra!ata minima, care costa putin, se adresa unor paturi sarace ale societatii Q a aparut la initiati)a unor municipalitati sau societati in!iintate pe lin#a acestea Q au eistat proiecte tip dupa care au !ost construite Q nu au !ost in)estitori pri)ati Q Societatea comunala a locuintelor ie!tineJ (Bucuresti construieste incepind cu 1911 Q Ministerul ailor =erate puternic &irou de ar"itectura se in#ri>este pentru ca/area an#a>atilor in di!erite orase G
onstructiile industriale le#ate de aparitia si de/)oltarea industriei si a ailor =erate
G
Ec"ipamente pu&lice in special in a doua >umatate a sec 19 #estionate de ministerul pu&lic, #indite intr-o structura ierar"i/ata
- scoli primare, licee, apoi institutii dei in)atamint superior - institutii administrati)e de la primarii ici la ministere - institutii &ancare &anci, societati de asi#urari, E *. Re#iste "e arhitectura
paritia criticii si teoriei de ar"itectura comentariul scris ARHITECTURA
societatii ar"itectilor romani 19?6 1944 cu intermitente para directia traditionalista (sa nu a&andone/i !ormele consacrate
SIMETRIA
aiete de critica si arta 197* 195* 7 )olume : M antacu/ino, octa) doicescu, 3aul Emil Miclescu, estetician Matilda :"ica, udor 0ianu r"itectura, literatura, pictura, sculptura @ici moderna, nici traditonala ec"ili&ru clasic
URBANISMUL
1924. - 1942 institutul ur& al $omaniei incinat !intescu
BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
$i#oare stiinti!ica pri)ind patrimoniul si proiecte de restaurare @icolae Ior#a, 3etre ntonescu, @ :"ica Budesti
CONTIMPORANUL
1922 1972 Ion 0inea si Marcel Iancu &, idei moderne europene
articole Iancu,
+. Ion Mincu - !ersonao!ere
-este primul ar"itect care a incercat sa opuna eclectismului cosmopolit al ar"itecturii acelei )remi opere noi in ale caror !orme se a!irmau trasaturi speci!ice nationale. !ormatia pro!esionala nascut in1851 la =ocsani,studii elementare in orasul natal,liceul si studiile superioare in Bucuresti, o&tine in 18*5 titlul de in#iner al colii de poduri si sosele.tudiase si cati)a ani coala de &ele-arte si pictura.aho#ar?1* ea repre/inta o prelucrare no)atoare a unor elemente si !orme speci!ice )ec"ii ar"itecturi
romanesti distri&utie rationala a incaperilor in le#atura cu !unctia lor ,materiale si te"nici constructi)e traditionale plastica ar"itecturala,clara,insotita de &un #ust in potri)irea proportiilor,in do/area decoratiei si in armoni/area culorilor. in plan piesa principala o repre/inta "olul spatios in >urul caruia sunt distri&uite incaperile. in!atada principala elementul dominant este un peron de acces acoperit tratat su& !orma unui prid)or de casa &oiereasca..El da caracter si scara cladirii. @
a !ost reali/a t dupa planurile pentru un pa)ilion romanesc (restaurant destinat epo/itiei internationale de la 3aris unde nu a putut !ii eecutat. are elemente traditionale caracteristice caselor populare de deal si locuintelor &oieresti.
plastica ar"itecturala miscata si o mare dar ec"ili&rata &o#atie de dTcor cu rolul de a e)identia partile superioare ale !atadelor. accentul este pus pe !oisorul de la eta> la care urca o scara monumentala,eterioara ce e acoperita de o mare poala a in)elitorii a carei panta urmareste pe cea a scarii in partea opusa !oisorului apare o lo##ie in cpmpo/itia careia apar ca niste replici usor sc"im&ate ale !oisorului ornamente !lorale de !aianta colorata cat si arcadele coala centrala "e 'ete190
are la &a/a o conceptie clasica care aminteste de ima#inea si !ormele re#ulate, simetrice a unor ansam&luri manastiresti de la s!arsitul sec F0II si inceputul sec F0IIIHure/ ,ntim planul !orma dreptun#"iulara compus din 4 aripi cu parter si eta> !iecare,dispuse simetric in >urul unor curti interioare. circulatia si accesele la toate incaperile se !ac printr-o suita de coridoare lar#i care incon>oara curtea interioara..In partea din !und a curtii se a!la un mic am!iteatru.Pa eta> se a!la internatul curtea interioara este mar#inita la parter de o suita continua de arcade trilo&ate in acolada ,spri>inite pe colonete de piatra.idul de deasupra arcadelor este tapisat cu ornamente !lorale reali/ate din ceramica colorata. !atadele sunt impartite un doua re#istre prin intermediul unui &rau plasat la ni)elul planseului dintre parter si eta>.=atada principala are 7 elemente ma>ore distincteun corp cuntral cu intrarea si doua pa)ilioane de colt,usor decrosate ase/ate in prelun#irea aripilor laterale.Piniile simple si supra!etele netede ale !atadelor sunt in)iorate de cate)a pro!ile si accente.3rintre acestea ,colonada curtii interioare cu toata decoratia sa ,apoi pe !atada principala &raul median !acut din !aianta policroma ,lintourile !erestrelor si lantul continuu de arcusoare spri>inite pe console de teracota smaltuite )erde de su& streasina.ul pa)ilioanelor de colt amintesc de musara&ieurile turcesti. prin aceste trei lucrari importante Ion Mincu repre/inta un pionier in slu>&a a!irmarii speci!icului national in ar"itectura.
. /rbanismul la ince!utul secolului 20 - !lanuri "e sistematiare)urbanistie(em!le
-sistemati/area oraselor, toate sa ai&a 3O:, 1925 -1979 instructiuni si norme privind intocmirea planurilor de sistemati%are -2 tipuri de documente piese desenste sc"ita principiile plan director de sistemati/are plan de alinere al tuturor stra/ilor(cladiri, )e#etatie, latimi, retra#eri piese scrise re#ulamente de constructii pro#rame administrati)e de aplicare le#i pri)ind locuinta sociala incura>are !iscala -2 tipuri de locuinte ie!tine locuinta populara 8? mp locuinta economica 14? mp E6RIA /R/I Cincinat 'intescu teorie in care sa alature le#islatia, edilitare, istorie, circulatie, UV urbanistica generala
mena>ari la scara nationala superurbanismul mena>ari pe )alea 3ra"o)ei si pe litoral Builiu Marcu, Ion Ba#i"escu, ale(an"ru am'iro!ol, Bena? imisoara
In orase apar statiunile &alneare E!orie @, , Mamaia IM:I@I I@I@ =I@EO uloarele principale de circulatie onele de in!luenta ale oraselor principale 3arcul national $ete/at %>A/RI BE IEMAIARE I
ai de circulatie proiectate (centura departata si eistente erodrom 3lantatii, parcuri, sport, recreatie Pocuinta indi)iduala pastrata ca !iin caracterul orasului 3arcelre re#ulata radiala adau#are succesi)a neorto#onala
:M antacu/ino, area Bucurestiului si a teritoriului incon>urator (soseaua de centura si inelul de cale !erata Multe artere radiale
3lansa cu /one )er/i eistente si propuse 3lansa cu /oni!icarea teritoriului ur&an lase de constructii Mie/ rosu /ona comerciala liniamente, ", retra#eri, 3 IAI 1943
$H Bedeus 3lanse de documentare anali/e 3ro#ram sc"ita 3lan direstor /ona )erde intr-o )ale, W Ba"lui port E)olutie de la indicarea ri#uroasa a parcelelor la o teorie mai #enerala %>6IEI
leandru am!irescu 3roiect pentru un oras al petrolului ras cu ae, spatii pu&lice ierar"i/ate (&eau rts CARIERE
B@E (!osta comuna su&ur&ana at plan presta&ilit 185? de/) spontana lan#a lac =ara parcele pri)ate, 31 pe contur si sp )erde comun in mi>loc (Berla#e POD =lorea tanculescu patii pu&lice centrale de cartier EHI$:HIP E=$IE @ 7M Cantacuino (&eau art 197? )ile ! moderne de rean#a impreuna Bellona proiect pt portic in /ona Pipscani prin decupa> in cladire adic demolare &d Onirii in 194? artere !oarte mari &locate de cladiri importante primarie cu piateta si accente in capete (min a#r UV de)ier Elisa&eta B/I>I/ MARC/
rena de 2 Km a academiei militare 3iata 0ictoriei rticulatie cu /ona )erde Par#irea pietei inel Min. eteren unul #eaman Eedra prin &locarea drumurilor la care renunta urn lan# :u)ern 3I 3POPOI @enciulescu re!ace piata, )roia mutarea BO pt pus in )aloare palatul cu piata clasicista
9. Arhitectura eclectica caracteristici arhitecturalee(em!le
Eclectism- numele pro)ine de la cu)antul ecle#o-a ale#e- un aspect determinant al ar"itecturii din secolul 19, &a/at
pe tendinta sistematica de a ale#e constient !ra#mente din structuri apartinand unor ci)ili/atii anterioare si de a le recompune. -curent cultural care cuprinde cele mai importante mani!estari ar"itecturale ale sec. FIF. 3rocedeul eclectic consta, in ar"itectura, in concordanta cu spiritul po/iti)ist al secolului, in trei momente distincte ale#erea unor monumente al trecutului si demontarea lor in elemente componente,clasi!icarea acestora si, apoi, remontarea lor dupa principii istorice (compo/itie stilistica sau dupa tipolo#ii caracteristice destinatiei.copul operati) - crearea unui o&iect ar"itectural nou !ata de cele anterioare, coerent in partile sale.Eclectismul a contri&uit la lar#irea campului de o&ser)are si anali/a, ca prima aplicare a metodei eperimentale in ar"itectura. -ar"itectura eclectica a !ost in relatie directa cu academiile de ar"itectura si, implicit, cu academismul, inteles ca incercare de )eri!icare o&iecti)a a produsului artistic si ca metoda de in)atare. ea mai importanta academie a !ost Ecole des Beau rts de la 3arisA prin cele&rul sau tratat, Dulien :uadet a propus o )i/iune uni!icata a teoriei si practicii, o metoda de lucru &a/ta pe utili/area nedi!erentiata a eemplelor o!erite de istorie. -patrunderea eclectismului in $omania (atat in ransil)ania cat si in 0ec"iul $e#at?, spre s!arsitul secolului, a coincis cu o perioada de crestere economica si, prin urmare, de a)ant constructi).Eclecticismul a de)enit, cu mare rapiditate, un lim&a> de consum, a!lat la indemana ar"itectilor (romani si straini, a constructorilor sau a proprietarilor insisi. ceasta situatie eplica imensa cantitate de cladiri eclectice, de la cele mai repre/entati)e constructii administrati)e, pana la locuintele modeste de serie, care au marcat decisi) con!i#uratia oraselor.nali/a unor eemple cu semnalarea re!erintelor istorice. -scopul- crearea unui o&iect nou in raport cu cele )ec"i, lipsit de erori, o&iect per!ect-noi opere de ar"itectura. -!ante/ia cratoare ete su!icienta pentru aceea operatie eclecti)a sa de)ine opera de arta -se des!asoara in trei etapedescompunerea unor monumnete ale trecutuluiA lista acestor elemente descompuseA rearan>area acesto elemente dupa re#uli noi sau dupa !ante/ia craetoare ale ar"itectului. -ecliectismul pune su& semnul intre&ari ansam&lu de canoane !olosite pana atunci, sistem de principii incepe sa !ie su&red. -desc"idere spre cultura umana -eclictismul a etins toate epocile ale ar"itecturii de la e)ul mediu, la renastere, &aroc, clasicismul !rance/ interesat si de arta a!rici, arta asiatica, arta americi latine. -descopera o imensa lume a !ormelor de e. la cladirile clasice sa se #aseasca elemente aplicate din e#ipt. -ultimele decenii ale secolului 19 au !ost caracteristice eclectismului , ce domina ar"itectura Europei acelui timp , in
special academismul de scoala !rance/a D-ar"itectii acelei perioade au !ost in mod special !rance/i si romani educati in scoli !rance/e
Cele mai im!ortante cla"iri au 'ost ri"icate in
D-imobilul e D-palatul este compus in raport cu o aa perpendiculara pe !atada principala D-centrul compo/itiei este ocupat de un "ol monumental in >urul caruia se des!asoara , in !orma de patrat cele 4
aripi cu &irouri si sali de sedinte D-!atadele - stil neoclasic !rance/ D-corpul central ce marc"ea/a intrarea este pus in e)identa pe inaltimea am&elor eta>e de o ordonanta de 4
coloane corintiene D-!atadele principale ale pa)ilioanelor de colt sunt decorate cu 4 coloane ionice an#a>ate D-intre cele 2 coloane din mar#ine se #asesc in nise special amena>ate statui ce repre/inta a#ricultura , comertul ,
industria si >ustitia D-Ateneul Roman - ar".l&et :alleron
G-construit in spiritul eclectismului de scoala !rance/a G-)esti&ulul si sala centrala - de !orma rotunda G-intrarea este precedata si pusa in e)identa de un portic monumental !ormat din 6 coloane de ordin ionic #rec incununate cu un !ronton triun#"iular G-centrul compo/itiei il !ormea/a rotonda de la parter si marea sala de concerte si con!erinte de la eta> in >urul carora sunt dispuse di!erite alte incaperi - )estiare , &irouri , sali de concerte mai mici G-intrarea se !ace printr-un mare )esti&ul du&lat de un inel circular compus din 12 coloane de /idarie G-4 scari monumentale, in)artite !iecare in >urul cite unui masi) pilon G-acoperirea se !ace cu o cupola &o#at si )ariat decorata. G-%alatul "e ustitie - ar". Ballu G-mari dimensiuni,conceputa in !orme pure,speci!ice ar"itecturii de stil $enastere !rance/e G-!atada aliniata la !osta strada de pe c"eiul drept al dam&o)itei G-corpul central marc"ea/a intrarea si este construit din piatra !altuita.Este usor decrosat si mai inalt decat aripile laterale !ormand ast!el dominanta intre#ii compo/itii.Este an#a>at de 6 pilastrii ro&usti incadrati de 2 ante.
G-la interior se remarca prin cele 2 scari de marmura si prin ar"itectura &o#ata a )astei sali a Spasilor pierdutiJ care ocupa aproape un s!ert din supra!ata construita si intre#ul )olum al corpului central G-%alatul Ministerului A&riculturii - r". Pouis Blanc G-ar"itectura de stil renastere !rance/a G-su&sol inalt si doua caturi,este!ormat din trei aripi ce inc"id o !rumoasa curte de onoare G-!atadele &ine proportionate G-elementele de detaliu-soclul,cornisa,portalul intrarii principale,ramele !erestrelor-reali/ate din piatra !altuita care se detasea/a pe un parament din caramida aparenta D-%alatul Institutului "e Me"icina si armacie-r". Pouis Blanc
G-!orme mai de #ra&a eclectice G-!atada principala este tratata su& !orma unui parter inalt G-intrarea principala este marcata de un portic !ormat din 4 coloane ionice incoronate cu un !ronton triun#"iular G-%alatul Casei "e Economii si Consemnatiuni -r".3aul :ottereau -4 turnuri de colt acelasi tip de cupolaA arc etrem de mare la intarrea in cladir (clasicism !rance/A te"nica de constructie- cupola centralaUiluminator imensA spri>inirea cupoleiUcomplet independenta (stalpi metalici pana la !undatiiA cupola 2 eedreA G-materiale de &una calitate,punere in opera desa)arsita G-intrarea se !ace printr-o monumentala arcada in plin cintru spri>inita de doua coloane compo/ite G-)olum ec"ili&rat,)aloroase detalii reali/ate din piatra !altuita G-la parter un mare "ol de >ur impre>urul cariua se a!la #"isee si &irouri G-o scara monumentala dispusa in aa intrarii conduce la eta> care este re/er)at administratiei Alte constructii "in tara:
G-aripa nordica a paltului Oni)ersitatii .I.u/a din Iasi-r".Pouis Blanc G-marea casa !osta a lui si radea-r". =eller si Helmer G-Oni)ersitatea din lu>(18*2 si cladirile consiliilor populare din radea(1899-19?4-ar".Colman $imanoc/ >un. si rad(1917 -r".Pudo)ic /antar
10. /rbanismul "u!a 19$0
Conte(tul:
-sc"im&area re#imului politic disparitia statului democratic - ideolo#ia comunista domina inte#ral societatea, iar statul totalitar de)ine proprietarul aproape a&solut al tuturor domeniilor economiei (nationali/area din 1848, colecti)i/area a#riculturii din 1962. Intrea#a economie este diri>ata centrali/at, are loc industriali/area !ortata a economiei. &ectele asupra ar'itecturii si urbanismului(
- este des!iintata li&era practica a ar"itectilorA acestia de)in !unctionari ai statului in institute de proiectare, controlindu-se si limitandu-se,ast!el, in mod se)er,posi&ilitatile de creatie ur&anistica si ar"itecturalaA relatia ar"itectului cu autoritatea statului. - politica de industriali/are !ortata a a)ut drept consecinta cresterea rapida a populatiei ur&ane (cu mari di!icultati de acomodare la modul de )iata ur&an,impulsionarea de/)oltarii oraselor, sporirea necesarului de locuinte (spatii de ca/are? si a dotarilor colecti)e, reali/area unor numeroase noi /one industriale.area in)estitiilor s-a !acut dupa un pro#ram strict centrali/at. -eercitarea dreptului de proprietate asupra terenului ur&an este sim&olica, iar in)estitia particulara de)ine nesemni!icati)a.-au creat ast!el premisele proiectarii si reali/arii unor in)estitii ur&anistice de !oarte mari dimensiuni. -statul a dispus de toate )eri#ile actului de constructie intocmirea temei , ela&orarea proiectului, terenul, !inantarea, eecutia. /rbanismul
- studiile de sistemati/are teritorialaA amena>area litoralului - practica pro!esionala disparitia de !acto a dreptului la proprietatea !unciara ur&ana a !acilitat di!u/area principiilor "artei de la tena, aplicate in ansam&luri ur&anistice de dimensiuni mai mari sau mai mici, in interiorul localitatilor sau la etinderile acestora.
1947-195? perspecti)a stalinista(dura dpd) umanA
196?-19*?- de/#"et-rupere oarecum de O$, incercare de a !orma o politica nationalaA 19*?-199?-re#im !oarte autoritar %erioa"a !ostbelica
$asturnarea si ne#area )alorilor anterioare 3roprietatea de stat rasele cresc sau apar altele noi nesti, 0ictoria 3osi&ilitatea construirii marilor ansam&luri statul dispune de terenuri tat institute de proiectare, antrepri/e de constructii r" tre&uie sa urme/e indicatiile supra!ete mici, materiale proaste, eecutie mi/era&ila cu muncitori prost cali!icati !rima !er prelun#ire a epresiei inter&elice
1. radiodi!u/iunea, str Bert"elot a "oua !er. Modernism preluat tetual a treia !er ur&anism clasici/ant di!erenta intre produseled e serie si unicatele )ile luoase sau case taranesti ec"ipamente pu&lice tip ("oteluri, case de cultura *. Mircea li!anti sediul administrati) din Baia Mare in contet 8. e/ar Pa/arescu litoralul inter)entii )iolente, distru#e 25 centre de localitati, trame noi mari incomp cu cele )ec"i 9. Eu#enia :receanu mono#ra!ii orase dupa modi!icari 1?. 31 &alta al&a (inter& !ara loturi dar scara e corecta 11. )artale 34 5, in mi>loc dotari, scara corecta 12. pera $omana cta)
4. 5. 6. *.
:rupari elementare trada doar circulatie Ec"ipamente ce nu deser)esc loc. 3t ca sunt in centre comerciale tra/i secundare complicate compo/itie )i/uala
19+$ le&e "e sistematiare, in"esire, "ensitste minima
9. nesti c)artale staliniste si pietonale artistice 1?. :"eor#"ieni Y lu> aerisit dar nu permite indesire suplimentara, !unctionea/a 11. urul parcului 17. eatrul @ational proiect cu personalitate, decorat, sc"im&at de eausescu pt ce)a nou 14. nsam&lul 3erla proiect prin suprapunere peste eistent 15. 3iata Onirii din Iasi amena>ata pietonal 16. @icolae 3orum&escu case aproape identice, in Baia Mare si ucea)a 1*. eatrul onstantin a)escu decorat, acoperis se/ession, sculpturi pe care sa te ase/i (t# Mures W
11. Arh. neoromaneasca !ana la ince!utul !rimului raboi mon"ial - contrast cultural) surse si mo"ele 'ormale) arhitectilucrari
1.%remise
-ar"itectura neo-romaneasca se inscrie in miscarea romanmti/mului european, de redesteptare a spiritului si a identitatii nationale, care,in ca/ul particular al romaniei, a dominat intre#ul secol al FIF-lea, nu numai in s!era ideolo#iilor artistice ,ci in primul rand, pe aceea a politicului. In pri)inta ar"itecturii nu mai era )or&a de recuperarea istoriei, in #eneral, ci pe aceea nationala. -precursorileandru do&escu si locul secolului, necesitatea unei ar"itecturi romanesti, ca si sursele principale ale acesteia )ec"ea ar"itectura culta si ar"itectura populara. -sporirea interesului pentru monumentele istorice si pentru prote>area lorAreactia la restaurarile lui Pecomte de @ou si prima le#e pentru protectia monumentelor. -noutati in domeniul constructiilor de #enul celor care pot !i numite oarecum moderne au aparut doar sporadicmoara san(1857-sc"elet metalic si sticla,"ala din 3iata Onirii(1865-18*?-sc"elet metalic,"otelul raian din Iasi(188?-1882-sc"elet metalic-in#.:usta)e Ei!!el,"otelul t"enee 3alace(1912-sc"elet &eton armatr".eop"il Bradeau a'irmarea s!eci'icului national este curentul cel mai interesant datorita caruia s-a !acut un pas inainte pe drumul
eli&erarii de su& tutele atotputernica a academismului colii de &ele-arte din 3aris. curentul a !ost un re!le al ideilor ce au circulat in a doua >um. a sec al FIF-lea in mai toate tarile europene,idei &a/ate pe ealtarea in arta ca si in politica a sentimentului si a traditiilor nationale.amenii de cultura pro#resisti au pledat impotri)a stilurilor &a/ate pe prelucrarea eclectica a ar"itecturilor istorice,cat si a caracterului cosmopolit al artelor,socotind ca sin#ura cale spre o creatie artistica proprie , speci!ica,nu poare !ii alta decat aceea a cautarii unor !orme noi spri>inite pe traditii auto"tone. noua orientare a !ost initiata si promo)ata de Ale(an"ru 6"obescu.El sustinea crearea unei ar"itecturi noiar"itectii Jau tre&uinta a patrunde in spiritul ar"itectural al )ietii,au tre&uinta de a tra#e din popor ideea unei ar"itecturi noua; in a doua >umatate a )eacului dupa unirea principatelor(1859 a eistat o puternica miscare culturala care isi a)ea la &a/a te/aurul &o#at al culturii populare.0ec"ile creatii au in!luentat opere remarca&ile ale lui 0asile leandri,Mi"ai Eminescu,Ion rean#a,eodorman,@icolae :ri#orescu,Ion ndreescu. •
Ion Mincu
-este primul ar"itect care a incercat sa opuna eclectismului cosmopolit al ar"itecturii acelei )remi opere noi in ale caror !orme se a!irmau trasaturi speci!ice nationale. -cercetea/a tip de un an cate)a manastiri si case )ec"i de tip popular si reali/ea/a proiectul primei sale lucrarii stil popular
casa >aho#ar?1* ea repre/inta o prelucrare no)atoare a unor elemente si !orme speci!ice )ec"ii ar"itecturi
romanesti distri&utie rationala a incaperilor in le#atura cu !unctia lor ,materiale si te"nici constructi)e traditionale plastica ar"itecturala,clara,insotita de &un #ust in potri)irea proportiilor,in do/area decoratiei si in armoni/area culorilor. in plan piesa principala o repre/inta "olul spatios in >urul caruia sunt distri&uite incaperile. in!atada principala elementul dominant este un peron de acces acoperit tratat su& !orma unui prid)or de casa &oiereasca..El da caracter si scara cladirii. @
a !ost reali/a t dupa planurile pentru un pa)ilion romanesc (restaurant destinat epo/itiei internationale de la 3aris unde nu a putut !ii eecutat. are elemente traditionale caracteristice caselor populare de deal si locuintelor &oieresti. plastica ar"itecturala miscata si o mare dar ec"ili&rata &o#atie de dTcor cu rolul de a e)identia partile superioare ale !atadelor. accentul este pus pe !oisorul de la eta> la care urca o scara monumentala,eterioara ce e acoperita de o mare poala a in)elitorii a carei panta urmareste pe cea a scarii in partea opusa !oisorului apare o lo##ie in cpmpo/itia careia apar ca niste replici usor sc"im&ate ale !oisorului ornamente !lorale de !aianta colorata cat si arcadele coala centrala "e 'ete190
are la &a/a o conceptie clasica care aminteste de ima#inea si !ormele re#ulate, simetrice a unor ansam&luri manastiresti de la s!arsitul sec F0II si inceputul sec F0IIIHure/ ,ntim planul !orma dreptun#"iulara compus din 4 aripi cu parter si eta> !iecare,dispuse simetric in >urul unor curti interioare. circulatia si accesele la toate incaperile se !ac printr-o suita de coridoare lar#i care incon>oara curtea interioara..In partea din !und a curtii se a!la un mic am!iteatru.Pa eta> se a!la internatul curtea interioara este mar#inita la parter de o suita continua de arcade trilo&ate in acolada ,spri>inite pe colonete de piatra.idul de deasupra arcadelor este tapisat cu ornamente !lorale reali/ate din ceramica colorata. !atadele sunt impartite un doua re#istre prin intermediul unui &rau plasat la ni)elul planseului dintre parter si eta>.=atada principala are 7 elemente ma>ore distincteun corp cuntral cu intrarea si doua pa)ilioane de colt,usor decrosate ase/ate in prelun#irea aripilor laterale.Piniile simple si supra!etele netede ale !atadelor sunt in)iorate de cate)a pro!ile si accente.3rintre acestea ,colonada curtii interioare cu toata decoratia sa ,apoi pe !atada principala &raul median !acut din !aianta policroma ,lintourile !erestrelor si lantul continuu de arcusoare spri>inite pe console de teracota smaltuite )erde de su& streasina.ul pa)ilioanelor de colt amintesc de musara&ieurile turcesti. prin aceste trei lucrari importante Ion Mincu repre/inta un pionier in slu>&a a!irmarii speci!icului national in ar"itectura.
•
%etre Antonescu
-nascut 18*7 $imnicul arat. sudiat si el la coala de &elle arte din 3aris
el s-a distins pe trei planuri con>u#atein in)atamant,in domeniul conser)arii si restaurarii monumentelor si in ar"itectura.Impreuna cu altii au pus &a/ele unei sanatoase traditii stiinti!ice de restaurare. cladiri%alatul %rimariei Ca!italei190*-1910,%alatul A"ministrati# "in Craio#a1912-1913 si
)ec"ii ar"itecturiprid)oare,lo##ii,ancadramente de !erestre si usi,precum si de tendinta de a le monumentali/a .=atadele sunt di)i/ate in re#istre ori/ontale cu &raie,pentru a aduce cladirile la scara. a !acut si o serie de locuinte cu calitati plastice incontesta&ile-case !osteprea oare,Ion .Bratianu,Malaa precum si conacul &oieresc de la te!anesti •
.7hica
-nascut la Iasi a urmat si el in cele din urma Ecole des Beau rts si de)ine in 19?1 ar"itect. a !ost mem&ru al omisiunii monumentelor istorice %alatul !entru colectiile mueului "e arta nationalaince!ut in 1912. !ost conceput initial cu 4 aripi dispuse
simetric in >urul unei mari curti centrale.
Cristo'i Cerche1+2-19$$
-nascut Bolintinul de us studia/a ar"itectura la Milano.
numar !oarte redus de cladiri pu&licespitalul de pe strada 3oli/u(Bucuresti,&iserica din 0alenii de Munte,coala primara oe corteanu(3loiesti a !acut in sc"im& numeroase locuinte ma>oritatea in Bucuresti )ila Mino)ici,apoi !osta casa andiano 3opescu !atadele cladirilor sale sunt pe de-o parte dotate cu !oisoare si lo#ii in care materialul dominant este lemnul,iar pe de alta parte sunt di)i/ate in panouri incadrate de pilastri cu capiteluri !lorale.par si moti)e )e#etale !acute din stuc. •
7ri&ore Cerche1$1-192+
- s-a remarcat prin lucrarile &iroului de ar"itectura pe care il conducea plastica ar"itecturala a acestor lucrari s-a adresat cu precadere ar"itecturii muntenesti(autor l.la)el.u elemente prelucrate de aici s-au reali/ata !atadele /ni#ersitatii "e Arhitectura din Bucuresti,si ale corpului nou adau#at paltului de la otroceni. •
Constantin Iontu
(asa corpului didactic din Bucuresti,si case particulare in 3loiesti ,Bucuresti ,inaia In ransil#ania Hacob Beso si 8omor Marcel- 3rimaria si 3alatul ulturii din ar#u Mures si cladirea S0ulturul @e#ruJ din radea 8os 8arol?-mu/eul local din !antu :"eor#"e.
12. Arh. comunista stalinista
pre s!irsitul anilor Z4?, politicul a impus realismul-socialist, slo#anul artistic al stalinismului, intrerupind pentru citi)a ani atit noul patos modernist pe care tinara #eneratie incerca sa-l impuna, cit si traditia mai moderata. otusi, ar"itectura realist-socialistaYstalinista nu )a lasa urme !i/ice coplesitoare. Intr-un !el sau altul, nu sau !acut in)estitii deose&it de mari, cu eceptia com&inatului poli#ra!ic asa cinteii, proiectat dupa modelul mosco)it de un colecti) din care au !acut parte multe dintre tinerele sperante ale momentului (ar". Horia Maicu, se! de colecti). otusi, nici scara asei cinteii nu este la !el de coplesitoare ca marturiile lasate de stalinism in alte tari. HMYno). 1952 impune in constructia de locuinte !ormula so)ietica a c)artalurilor, oprind orice alte eperimente. uns coplesitoare (ca dimensiuni si ca numar si, inscrise in tesutul stradal traditional, nu au distur&at ordinea traditionala a orasului. tilistic insa, realism-socialismul a produs o deturnare de la cautarile moderniste si o re)enire arti!iciala la )oca&ularul clasicist, uneori preluat ad-litteram (cinemato#ra!ul ;In!ratirea intre popoare;, Bucuresti, ar". @icolae 3orum&escu - 1957, alteori mai mult sau mai putin alu/i) sau sceno#ra!ic (casa sanatoriala lanesti, ar". :"eor#"e 3atrascu, Piliana
13. Elemente urbanistice in sec 19
1.Ca"rul istoric &eneral a !ost marcat de contetul politic di!erit al pro)iinciilor romanesti.ransil)ania a !acut parte,
pana la primul ra/&oi mondial, din imperiul austro-ma#"iar, in timp ce ara $omaneasca si Moldo)a au urmat calea desprinderii de su/eranitatea otomana prin perioada #u)ernarii rusesti si a $e#ulamentelor r#anice, a unirii principatelor si a $a/&oiului de independenta.3roclamarea re#etului $omaniei, in 1881, prin care a de&utat o perioada de mare sta&ilitate politica,!apt care a a)ut in!luente !a)ora&ile asupra de/)oltarii economice. -moderni/area treptata, a societatii,s-a &a/at (su& puternica in!luenta occidentala pe !ormarea structurilor capitaliste, pe ela&orarea le#islatiei statului &ur#"e/, pe cresterea economica, in special cea industriala etc. In consecinta,in mediul ur&an se modi!ica semni!icati) componenta populatiei, odata cu sporirea pro!esiunilor eminamente ur&ane. 2.rans'ormarea teritoriului: aparitia si etinderea rapida dupa 186? a retelei de cale !erata, care a condus la
ur&ani/area unor teritorii si la scaderea rolului teritorial a unor importante localitati de pana atunci.
3.Mo"erniarea urbana re)ine administratiilor locale, eli#i&ile principalul instrument al de/)oltarii ur&ane sunt
di!eritele re#lementari ur&anistice si ar"itecturale si, imediat dupa 19??, planurile de sistemati/are (imisoara,Braso),Bucuresti.Modelele ur&anistice aplicate sunt cele occidentale, in 0ec"iul $e#at, si cele centraleuropene ( ca pana atunci , in ransil)ania. 4.Cate&orii "e inter#entii urbanistice:
-orase noi si restructurarea radicala a celor eistente porturile dunarene, din perioada re#ulamentara pina in anii X5?. Eemple de orase noi (.Ma#urele, .e)erin, ltenita etc. si de resrtucturare ale !ostelor raiale (:iur#iu, Braila.aracteristicile planurilor si importanta lor pentru ur&anismul romanesc. -etinderea oraselor eistente semni!icati)e sunt eemplele de etinderi re#ulate, prin parcelari de di!erite& dimensiuni :alati, instanta, 3redeal. -trans!ormarea oraselor eistente -modi!icariYrecti!icari ale tramei stradale alinierea stra/ilor si raportarea cladirilor la acestea trasarea a unor noi ae moderne de circulatie (&ule)ardele &ucurestene si aplicarea partiala a modelului "aussmannian -modi!icarea parcelarului - adaptarea (prin dimensiuni pentru !unctii ur&ane parcelarea marilor proprietati !unciare - aparitia cartierelor (parcurilor, &a/ate pe modelul !i/ic al oraselor-#radina, insotite de re#uli de constructie (parcul =ilipescu,3arcul Ioanid din Bucuresti, ca si a primelor cartiere de locuinte ie!tine. -uni!icarea or#anismului ur&an (/ona intra-muros cu cea etra-muros, prin demolarea !orti!icatiilor in orasele din transil)ania aplicarea limitata, partiala, a principiilor rin#ului )iene/. Eemple imisoara, Braso), i&iu, lu>. -amena>area spatiilor pu&lice de a#rement (parcuri #radiniA im&inarea principiilor clasice de compo/itie cu cele peisa#ere. Eemple. -modi!icarea ima#inii ur&ane, prin inlocurea partiala a !ondului construit anterior , prin ar"itectura de !actura occidentala a secolului al FIF-lea si prin ordonarea !ronturilor stradaleA
14. Arhitectura "u!a 19$0, arhitectie(em!le
rans!ormarile politice care au a)ut loc dupa terminarea celui de al doilea ra/&oi mondial au condus la modi!icarea !undamentala a conditiilor de practica a pro!esiunii. r"itecti, de)eniti an#a>ati ai statuliu, in institute de proiectare >udetene sau apartinand unor ministere, au tre&uit sa raspunda unor solicitari de proiectare )enite eclusi) din partea statului. In aceste conditi, li&ertatea de creatie a ar"itectilor s-a redus drastic, eistand insa, deseori, incercari de iesire din constran#erile politice, economice si pro!esionale impuse. In acest sens, un interes aparte il repre/inta atitudinea ar"itectilor pirn proiectarea constructiilor sau a micilor ansa&luri amplasate in partile )ec"i ale oraselor, care n-au necesitat, iner)entii la scara ampla asupra unori structuri ur&ane constituite in timp indelun#at.
-casa poporului nu e sim&olul intre#ii ar"itecturii post&elce -rasturnarea )alorilor anterioare -ideolo#ia comunista a determinat total ar"itectura -statul a de)enit proprietarul a&solut al economiei (nationali/area din 1947-prorietate pri)ata si micul comertA 1952-cooperati)i/area a#riculturiiA centrali/area sistemului economic(industriali/are !ortata -toate re#iunile sa !ie la !el de de/)oltate -orasele cresc sau apar altele noi()ictoria,onesti -proprietatea statului asupra terenului ur&an(sau c"iar daca nu era proprietare putea sa dispune de el -posi&ilitatea construiri marilor ansam&luri -statul a tinut in mana toate !a/ele proiectarii si eecutiei (institute de proeictate, antrepri/e de constructie -ar"itecti de)in !unctionari ai statului si tre&ie sa urme/e indicatiile politice (supra!ete mici, materiale proaste, eecutii mi/era&ile -e#olutia urb si arh, - 1952-politica nu in!luentea/ ar"itectura prea multA1947-195? perspecti)a stalinista(dura dpd) umanA 196?-19*?- de/#"et-rupere oarecum de O$, incercare de a !orma o politica nationalaA19*?-199?-re#im !oarte autoritar arhtectura-di!erenta dintre Sproduse de serieJ-proiect tip de imo&il de locuitA Sproduse specialeJ-locuinte de lu, si
case taranesti -module-proces de industriali/are (capacitatea eecutiei -ec"ipamenete pu&lice-"oteluri(acelasi "otel alta !atada si case ai culturii de acelasi #en. •
Mircea Ali'anti
- se"iul a"ministrati# "in baia mare 19+0 parea ca este acolo dintotdeaunaA adept al comunismului, se inscrie
inainte de ra/&oi in partidul, este epul/atA !ace studii pri)ind &is din lemnA nu a participat la de/&aterea pentru centrul ci)ic
Cear >aarescu
•
-presedinte O$ si rector OOIMA prieten cu de>A !ace litoralul, nare nici cultura nici talentul lui ali!antiA relatia cu
/onele mici si )ec"i (&ur#"e/o-mosiereste-inter)entii )iolenteA se distru# centrele a peste 25 de localitatiA trame mari care nu sunt compati&ile cu ceea ce este )ec"i si )alorosA cei mai multi ar"itecti accepta inter)entiiloe in /onele )ec"i (alti !ac studii secioase de istorie ur&ana E(em!le :
-ona balta alba, ansamblu 'acut "e iberiu ica ar". Inter&elicA dispar laturile dar scara e corecta -realism socialist- c)artale p4,p5 terenul din mi>loc li&er sau cu crese, #radinite, intr-o !orma eistentacu scara corecta (&ucuresti noi, )atra luminoasa, cacademia militaraA ar"itectura monumentala 6cta# Boicescu
•
-o!era romana •
Ion Mincu
Casa >aho#ar? terminata 1886 s-a impus de la inceput atentiei oamenilor de arta prin aceea ca era prima
incercare de a reali/a o ar"itectura inspirata din traditia nationala. On )olum compact eprimand un plan simplu , traditionalul plan cu tinda si camerepe o parte si celalta se eprima in !atada principala printr-o simetrie clasica. ccentul central reali/at print-o in#enioasa mutatie a !oisorului )ec"ilor case de deal , intr-un peron acoperit cu acces carosa&il. =ri/ele decorati)e din caramida de inspiratie italiana, dispuse cu economie deasupra !erestrelor in#emanate sum strasina !oisorului ca si &utonii de ceramica in timpanele arcadelor, in)iorea/a cu um pi#ment cromatic masa calma a !atadelor toarte simple. 3orticul este alcatuit din colonete din lemn in care strun>irea si decorul sculptat al stilpilor si &alustradelor includ in aspectul #eneral romanesc detalii de !actura clasica italieneasca. In linii mari , casa Pa"o)ar inspira monumentalitatea simpla a ar"itecturi taranesti, careia um&ra !oisorului ii adau#a o nota de intimitate. Edi!iciul atat de cunoscut aproape em&lematic pentru opera lui Ion Mincu, al
necesara in casa de oras a unui patrician pentru care Slocuinta sa e castelul luiJ, si pe care un portic de intrare o atenuea/a in spiritul ospitalitati traditionale romanesti, e inlocuita de &u!et cu o !ormula noua deose&it de moderna pe care Mincu o in!uieste si o etrapolea/a din sursele populare . ele doua resedinte de lu, din care prima este a/i asa sciitorilor SMi"ail ado)eanuJ iar a doua lu&ul indical al Ministerului Metalur#iei si al onstructiilor de masini, se a!la situate pe alea 0ictoriei, la mica distanta una de alta. Pe apropie insa nu numai )ecinatatea, ci mai ales !aptul ca am&ele apartin perioadei de inceput a carierei de ar"itect a lui Mincu, !iind reali/ate intre 188* si 1889, imediat dupa casa Pa"o)ar , dar intr-o maniera cu totul opusa acesteia. cercetare mai atenta a celor doua edi!icii ne pune in pre/enta unui Mincu interpret)irtuo/. @ici una din lucrari nu poarta pecetea contradictiilor c"inuitoare ale cre[tiei, nu se pun intre&ari si nu se dau raspunsuri. ipul de plan, dispo/itia spatiilor interioare, compo/itia !atadelor si intre#ul arsenal de !orme decorati)e, &alustrade, ancadramente, pla!oane, pardoseli, totul a !ost de mult scris, transcris si para!ra/at in mii de )ariante. Eli&erat de tensiunea cautarii nouluK, Mincu pare ca se des!asoara intr-un di)ertisment cu )ariatiuni pe o tema data. e ca si in culoare, dar mai ales acea scara a carei spirala !astuoasa culminea/a in rotonda cu splendide arcade, ca o apoteo/a a spatiului cur& si care sin#ura ar !i de a>uns pentru a da masura puterii de creatie a unui mare arc"itect. i pretutindeni, culoarea calda, cu straluciri discrete a stucurilor, &ron/ului, ornamentelor aurite, lam&riurilor si tapiseriilor, poarta amprenta unui indra#ostit al pitorescului sen/ual care incal/este si insu!leteste intrea#a opera a lui Mincu, !iind aici cu atit mai semni!icati) cu cit, asemena lucrari puteau , prin insasi natura lor , sa alunece in platitudini academice sau in pompierism.
1$. Romantismul carcat arh. cla"iri
-r"itectura a !ost re!leul marilor ideii romanice ori#inalitatea si a!irmarea #eniului creator indi)idual, li&ertatea a&soluta de creatie, cautarea epresi)itatii si a caracterului operei (in de!a)oarea !rumosului, a pitorescului etc. $ecuperarea trecutului (altul decat cel al antic"itatii a condus la descoperirea )alentelor ar"itecturii #otice, !ara insa ca ar"itecturile romnice sa se identi!ice cu neo#oticul. -$eali/arile din romani se inscriu, in ma>oritatea ca/urilor, in directia utili/arii cu prepondernta a !ra#mentului #otic,intr-o compo/itie in care acesta isi pierde conotatia ori#inala. G-a aparut la inceputul secolului 19 in apusul Europei ca reactie a ideolo#ie !uedale in epoca re)olutiilor &ur#"e/e -au aparut cam in aceasi perioada cu clasicismul-2 directii !oarte di!erite dar cu aaceasi punct d epornire la am&elecautarea trecutului -#andirea romantica primatul ima#inatiei indi)iduale, intentia si importanta sentimentului, #eniul creator, re!u/ul oricarei do#me -ar"itecti romantici le interesea/a mai putin !orma, s-au concentrat la sensul di!erit de cel neoclasic (!orme di!erite -re!u/ul oricarei canon artistic -conditia artistului de creator-ar"itectul este persoana unica, de neuitat. ensi&ilitatea indi)iduala sin#ura >udecata de estetica.romantismul a re!u/at )iolenta pre/entei unui canon care limitea/a epresia personala a artistului. r"itecti romantici creau cladirea ca opera sa se adrese/e su!letului-opera sa !ie epresia creatorului. -entimentul naturii romantici au descoperit natura !oarte di)ersa, !oarte )ie, !oarte pre/enta-orientare en#le/a a amena>arilor peisa#ere-!ara #eometri/area ei. -=rumosul e plan secundar in !a)oarea artistului- nu eprima sentimentul artistuluiA nu aprecia/a !rumosul ci caracterul -e eprima opera-caracterul operei -a !ost inspirat din ar"itectura si artele e)ului mediu (redescoperire G-in )oldova si Tara Romaneasca s-a !acut apel la ar"itecti si mesteri straini G-s-a caracteri/at prin preluarea in mod necritic a unor elemente constructi)e si decorati)e din ar"itecturile !eudale - din cea #otica G-&olti pe arce de o#i)a , arce si arcade !rante la c"eie , creneluri , turnulete de colt ·-Tara Romaneasca - primul edi!iciu conceput in spiritul unui romantism primar este !alatul utu ( Mu/eul de
istorie - Conrad c"LinK
-epresie clasici/anta si esenta medie)ala(4 turnulete pe lateralA simetric pe doua aeA doua mari saloane laterale si 2 trnulete medie)alepe aul secundarA elemente #otice la eterior-tamplarie cu ancadramente clasice (#oluri rotunde si romantice (mac"iculiuri G-planul - de !orma dreptun#"iulara este compus simetric in raport cu 2 ae perpendiculare una pe pe alta G-la !iecare cat sunt dispuse 4 salonase octo#onale dispuse in capetele laturilor in#uste , doua cate doua pe de o parte si alta a cate unui salon o)al G-salonasele !ormea/a mici iesituri din planul dreptun#"iular ce se eprima in !atadele laterale ca niste turnulete de citadela G-nu di!era ca or#ani/are !unctionala de cladirile clasiciste cu acelasi pro#ram G-elemente de detaliu - pro!ile , &osa>e si rame de !erestre - de !actura clasici/anta G-&raul de teacota , tamplaria ori#inala - !orme neo#otice G-!ostul spital militar din Bucuresti , palatul domnitorului Iu/a de la $u#inoasa (Iasi , arsenalul armatei din iebrecht si ili!escu (Casa uni#ersitarilor - eemplul cel mai caracteristic de ast!el de ar"itectura -plan ri#uros simetricA mac"iculiuri, ro/ase, creneluriA col terminate cu creneluri poli#onaleA !atada puternic )i&rata (um&ra !oarte >ucataA tamplarii #otice )e#etale. G-planul - de !orma dreptun#"iulara cuprinde la parter un mare "ol median ce de#a>a o serie de saloane si camere G-demisol si parter inaltat G-!atadele - !oarte incarcate , dar &ine proportionate G-!atadele ne in!atisea/a toata #ama moti)elor caracteristice stilului G-Transilvania - ar"itecti Anton 8a&erbauer G-aripa apuseana a palatului de la Bontida (lu> , primaria din lu>-@apoca G-romantismul de scoala #ermana - castelul %eles de la inaia G-im&inari !antastice de elemente #otice , renastere , &aroc G-ar"itecti -
G-la parter - spatii amena>ate pentru comert si un #an# &oltit ce conducea intr-o curte adanca mar#inita de 2 sau 7 laturi de constructii G-la eta>e se insirau locuintele accesi&ile prin coridoare lun#i inc"ise cu #eamlac G-acest nou element de ar"itectura imprima un caracter )itrat G-aducea o do/a de insalu&ritate locuintelor care nu erau iluminate sau aerisite direct
1*. Mo"ernismul
a.Asimilarea
-circulatia ideilor si contactele cu mediile a)an#ardiste europeneimportanta lui Marcel Iancu si a re)istei SontimporanulJ(in perioada 1924-197?. -climatul cultural #eneral al societatii romanesti noua ar"itectura este asimilata noului spirit al epocii. 3rincipalii &ene!iciari intelectualitatea cu desc"idere culturala, di!erite societati si institutii si, in mai mica masura, statul. r"itectura moderna de)ine insa rapid un nou lim&a> de consum, alaturi de ar"itectura neo-romaneasca. -di!u/area ar"itecturii moderne - !a)ori/ata de &oom-ul economic al deceniului 4 - a !ost di!erita in re#iunile tariicentre mai importante. b.%rinci!ale caracteristici:
-o nou interpretare !unctionala si spatiala a pro#ramelor de ar"itecturaAscoli, cladiri de &irouri, "ale alimentare, sanatorii, locuintele sociale etc.ristali/area apartamentului si a imo&ilului de raport modern in Bucuresti. -epresia plastica si spatiul interior. 0arietatea repertoriului !ormal concreti/ata prin reali/arile di!eritilor ar"itecti.tentia acordata detaliului. Pimitele de asimilare a #andirii moderne, in a&senta discursului critic raportul dintre !atada si )olumetria, de !actura moderna, si planul tri&utar traditiei compo/itionale academiste. In!luentele celorlalte curente ar"itecturale. 3rincipalii eponenti. -modi!icarea radicala a ima#inii ur&aneA !ra#mente ur&ane unitare (&d. Ma#"eru si cartierul 0atra Puminoasa din Bucuresti, !ale/a de la E!orie @ord etc. si importanta lor in noua con!i#uratie estetica. -incepind din anul 1922 potentialul economic al tarii a inre#istrat cresteri treptate, considera&ile.Intre 1922-1928 sa a>uns la o sta&ili/are )remelnica si partiala a capitalismului.-a inre#istrat ast!el cresterea aprecia&ila a &unastarii clasei dominante si accentuarea discrepantei dintre aceasta si clasa oamenilor ne)oiasi.=enomenul im&o#atirilor partiale s-a re!lectat si in ar"itectura - cu palatele institutiilor &ur#"e/e sima#/inele luoase - si cu peri!eriile intinse cu un caracter aproape rural. in "omeniu urbanistic s-au creat cartiere noi de locuinte (cartierele area si lar#irea actualului Bd. @.Balcescu si a aii :ri)itei de la ni)elul :arii de @ord in sus.
!ro&ramele impuse acestei perioade au !ost relati) reduse a casa modesta, economicaA & )ila &ur#"e/a
com!orta&ilaA c casa de raport cu mai multe apartamente.Ormea/a o serie de edi!icii administrati)e(ma>oritatea cladiri ale Ministerului de =inante si imo&ile de &irouri apartinand unor societati particulare.
perioada anterioara.@oua orientare a pre/entat insa ,pe alocuri, un traditionalism cu nuante ea#erate, speci!ic ideolo#iei )ar!urilor &ur#"e/iei.u& impulsul acestei orientari care intele#ea !rumosul prin ecesul de !orme si podoa&e,s-a a>uns la o ar"itectura em!atica care se indeparta din ce in ce mai mult de opera inaintasilor. totusi cerintele economiei si ale pro#ramului care au impus o limitare a plasticii decorati)e dar mai ales maiestria unora dintre ar"itecti au dus la reali/area unor cladiri )aloroase ast!el in "omeniul locuintelor - casele economice tip, cu unul sau doua caturi si pi)nita,de re#ula imperec"eate si dispuse simetric(ar".I.<. raianescu partamentele sunt de 2-7 camere cu dependinte economice si con!ort redus. 3lastica ar"itecturala in linii mari ec"ili&rata si simpla,recur#e la elemente traditionale prelucrate. printre locuintele de tip )ila se remarca cele datorate ar"itectilor oma . ocolescu, onst. Iot/u si 3opper.ceste )ile au incaperile stranse compact intr-o compo/itie simpla,ec"ili&rata si !unctionala,cu parter si eta>.=atadele sunt puse in e)identa !ie prin !oisoare pitoresti cu scari ereioare si parament de piatra cioplita com&inata cu !asii ori/ontale de caramida aparenta, !ie printr-o plastica ar"itecturala &o#ata in elemente traditionalereali/te din piatra naturala !atuita si marmura.r"itectura celor mai multe locuinte de acest #en )adeste insa tendinta catre un eces de !orme si elemente decorati)e !ara a !i cerute de )reo !unctiune anume&alconase in#uste si S&oLLindoL-uriJ,adesea #reoaie,Jlo##iiJ cu colonete din /idarie,unele pre!a&ricate,ornamente de ipsos aplicate pe !atade si acoperisuri inalte si >ucate.=ormula plastica a &alcoanelor scoase in Sporte-a-!auJ,cu lo##ii si !oisoare multiple a !ost aplicata si cladirilor de locuit cu mai multe ni)eluri. dintre imo&ilele cu apartamente de locuit se remarca )asta cladire pentru salariatii Bancii @ationale( r".3etre ntonescu .3lastica monumentala si de detaliu sunt de &una calitate reusindu-se adaptarea >udicioasa a !ormelor )ec"ii ar"itecturi pamantene la o cladire de mari dimensiuni cu 4 ni)eluri.3arterul ro&ust si tratat ca un su&asment si reali/at din piatra cioplita si rostiuta.$estul paramentului !atadelor este din caramida aparenta. alta cladire ce se impune prin tinuta so&ra este Sasa l&aJ din raio)a(r".onst. Iont/u-&irouri la parter si trei eta>e de apartamente. la cladirile inalte de &irouri se incearca de asemenea aplicarea stilului neo-romanesc.st!el imo&ilul (!ost stra $omana din 3iata ..$osetti (r".3.marandescu - parter plus 5 eta>e ultimul mansardat.ele doua !atade catre strada, ine#ale ,racordate in un#"i o&tu/,prin intermediul unui pa)ilion de colt. olutia Sle#ariiJ !atadelor cu ciu&uce si im&o#atirea lor cu Slo##iiJ,colonete si ornamente a imprimat cladirii un caracter in mare masura arti!icial. endinta aceasta )adita de impodo&ire a !atadelor si a interioarelor !ara a tine seama de !unctie este din pacate una din trasaturile caracteristice ne#ati)e ale ar"itecturii romanesti din aceasta perioada.st!el de cladiri sunt palatul J0ama 3osteiJ si cladirile Ministerului de =inante. ecesele cele mai mari apar la numeroasele biserici ridicate in ransil)ania in aceasta perioada. st!el atedrala ortodoa de la l&a Iulia ( r". 0. te!anescu este o pastisa a unor !orme de ar"itectura reli#ioasa din prima >umatate a sec. al F0II. pare aici o tendinta de monumentali/are !ortata si un eces de elemente de detaliu. alta ast!el de catedrala este cea din lu> (r"..3omponiu si r".:.ristinel.Ona din putinele opere )aloroase este catedrala ortodoa din imisoara r".I.<.raianescu (mai ales pt. !ormele ei interioare si &iserica !. Ele!terie @ou din Bucuresti (r". onst.Iot/u
in domeniu arhitecturii ci#ile sunt rare cladirile reusite in care s-a incercat implementarea stilului neoromanesc.On eemplu ar putea !ii Banca Marmorosc"-BlanK (r".3etre ntonescu.e o&ser)a caracterul monumental al unicei sale !atade reali/ata din piatra !atuita , marmura ,#ranit, !ier !or>at . pare aici interpretarea unor !orme de ar"itectura )ec"e munteneasca, cam&inate cu elemente ale ar"itecturii moldo)enesti. anii 1929-1977 au !ost tul&urati de o #ra)a cri/a economica.cest lucru a a)ut e!ect asupra modului in care s-a des!asurat ar"itectura - I-a determinat o anume directie - ramura ei cea mai solicitat a !ost cea a locuintelor in care au !ost in)estite o &una parte a capitalurilor retrase din &ancile !alimentare.st!el datorita economiilor a aparut o sensi&ila tendinta de simpli!icare a !ormelor de epresie ar"itecturala. st!el Ministerul Dustitiei(1929-1972 - r" onst.Iot/u are in compo/itia !atadelor unele !orme Smoderni/ateJ de !actura clasica ,dar contine si unele elemente cu totul straine ar"itecturii traditionale romanesti anuntand ast!el intrucat)a sensul unei noi directii ce a)ea sa apara. lte cladiri cu in!atisari speci!ic auto"ton sunt 3alatul 3atriar"iei din Bucuresti(1972-1976 - r". :".imotta,cladirea Institutului de Istorie [email protected]#aJ (r". 3etre ntonescu domeniul in care ideea a!irmarii - de data aceasta in spirit modern - a speci!icului national in ar"itectura s-a impus cu mai mult succes a !ost insa acele al locuintelor i/olate care apar in Bucuresti,3loiesti,ampina si mai ales in re#iunile deluroase sau pe litoral (r"itectionst.Iot/u,oma . ocolescu, :.imotta. in primii ani ai celui de-al 4-lea deceniu eistau pe de o parte ramineri cate#orice pe po/itiile unui clasicism in#"etat(3alatul $epu&licii- pro! @icolae @enciulescu,cladire Bi&liotecii uni)ersitare din Iasi -r".onst.Iot/u iar pe de alta parte sinteti/ari ale principiilor clasicismului(=acultatea de drept - r".3etre ntonescu In acelasi timp s-au !acut primii pasi spre !ormele unei ar"itecturi net moderne care a)ea sa domine ultimii 8-9 ani dinainte de cel de-al doilea ra/&oi mondial. !imarea acestei noi orientari a !ost le#ata de campania de constructii initiata dupa cri/a economica.In primul rand redresarea acti)itatilor industriale a prile>uit eecutarea unor importante cladiri menite sa adaposteasca procesele de !a&ricatie din di!erite ramuri industrialeu/ine metalur#ice,!a&rici de )a#oane,"ale )aste cu mari desc"ideri pre)a/ute cu sc"elete ro&uste de re/istenta ,sisteme speciale de iluminat etc. ceste lucruri au determinat !olosirea noilor materiale de constructie!ier ,&eton-armat, sticla si s-a trecut la adoptarea unor plastici ar"itecturale noi simple in per!ecta concordanta cu caracterul propriu al materialelor !olosite. $eali/ari O/inele !oste Sstra 0a#oaneJ din Braso), O/inele Malaa ale caror planuri au !ost marite de r". Horia rean#a.Halele se distin# prin &unele proportii si prin te"nica in#ri>ita a lucrului ,inclusi) a paramentului de caramida aparenta. Intrarea lucratorilor este lar# tratata, marcata de piloni monumentali si urmata de o alee marcata cu pomi. ot rean#a a proiectat si !a&rica de te)i si otelaria(a/i repu&leca.poi cladirea !ostei sucursale a u/inelor =ord (r".3.Em.Miclescu,!ostele u/ine de a)ioane I..$. Braso) (:.M.antacu/ino ,compleul u/inei metalur#ice de la oli&asi(r". cta) uste de creatie au dat totusi ar"itectilor cu o cultura aleasa posi&ilitatea sa reali/e/e !ie in spirit net modern, !ie in !orme traditionale moderni/ate opere )aloroase. st!el de ar"itecti erau Horia rean#a,ur si a)and de re#ula la parter cate)a incareri de primire,o sala de luat masa nu dependintele ei,un &irou cu anee,iar la eta> la eta> camerele de locuit cu toate aneele necesare. Pucrarile de !inisa> erau eecutate cu #ri>a , adesea cu placa>e de piatra,pardoseli de marmora,de parc"et ales si de #resie,usi eterioare &o#ate din !ier !or>at etc.
•
5oria Crean&a 192-1943
- a !ost initiatorul ar"itecturii moderne. El s-a impus dupa construirea imo&ilului $ (1971 care asta/i este %atria .
Edi!iciul este compus din doua aripi cu cate * eta>e care prind intre ele o mare sala de cinemato#ra! de 12?? locuri. e remarca prin linia ori/ontala a !atadelor si prin contrastul dintre aceasta ori/ontala s"i turnul de colt masi),sustinut de doi puternici piloni,solutie care re/ol)a in#enios si accesul la cinemato#ra!. mai !acut o serie de locuinte particulare casa dr.3etru :ro/a din e dintre care unul mai important B-dul @.Balcescu,nr.57. cesta are doua intrari cu cate doua apartamente la palier a cate 7 si 4 camere. Ele sunt de un lar# con!ort si au pardoseli de marmura,de parc"et superior, de #resie,instalatii &o#ate etc.ot el alaturi de H.H.:eor#escu a !acut "otelul arpati (!ost $ din Braso). tudii Bucuresti, paris, sotie ar" Pucia rean#a r" noua simplitate, !ereastra ori/ontala, )olume clare si puternice, #ustul superior si aristocratic al liniei drepte 3erioade-1929 tatonea/a piata si #ustul clientilor, ar" rt
! )itrata in spateAterasa cu piscina -#ila Cantacuino- inalt, plin, ser)antA>os, ser)it -&d aho#ari lan#a cel al lui :M antacu/ino, la dist de un an -#atra luminoasa , loc tip -197* , Mala(a pe Ma#"eruApereti in#usti - V cat tamplariaA&a/a retrasaAcopertina su&tire peste ultimul ni)el -cladirea ro pe calea 0ictoriei continuitate spre crt int, )itrine pe colt -halele 6bor
spre !inal se reintoarce spre o #andire clasici/antaA 197? 1979 cola&orarea cu Malaa -!atade pure, simple, caramida aparenta sin#urul material --inteprinderea $epu&lica •
Builiu Marcu 1*-19**
- initial eperimentase procedeele si !ormele academismului de scoala !rance/a(casa particulara si apoi pe acelea
ale ar"itecturii de !orme nationel (aminul studentesc si eatrul @ational din imisoara apoi s-a alaturat cu con)in#ere modernismului.st!el a reali/at cate)a locuinte particulare (asa Busila si precum si &locuri cu apartamente.urul a doua curti interioare.=atada principala lun#a de 1?? de
metri &ine proportionata simpla placata cu marmura de $usc"ita este precedata pe toata inaltimea de un sir de stalpi care ,le#ati prin arcade ,mar#inesc la parter un portic., !antu :"eor#"e, Braso) ,Bacau,ampulun#. tudiile si planurile de sistemati/ari si /oni!icari au ramas insa in cele din urama de cele mai multe ori in#ropate in ar"i)ele primariilor orasele continuand sa se de/)olte la )oia intamplarii. Pa !el de ne#li>ate au !ost si lucrarile edilitare. "iar in Bucuresti cu eceptia cator)a artere principale si cartiere de )ile, cea mai mare parte a orasului a ramas !ara pa)a>e, !ara canale, !ara apa, !ara lumina electrica. st!el acti)itatea ur&anistica a dat putine re/ultate concrete po/iti)e.
•
Marcel Iancu
-19?* in!iintea/a miscarea dadaista inpreuna cu ristan /araA 1922-27 se intoarce, in!iintea/a re)ista ontemporanul impreuna cu Ion 0ineaA artist plastic-pictor, #ra!icianA a&sol)ent unor studii complee de ar"itecturaA -ar"itectura nu-l interesa o re/ol)are a planului clara si rationala, cat ili interesa epresia plastica a interiorului si a eterioruluiA )itralii, desene, #ra!iti aplicate pe cladiri, mo&ilierul (uneoriA utili/a culoarea cu multa !orta (tencuiala colorata acoperita de alti proprietariA !inantea/a sin#ur ontemporanul. E(em!le "e lucrari -1926 )ila pt tatal lui, a !ost pictata -)ila pentru pictorul e, terasa solar, anee -)ila sotiei, &o)indouri si &alcoane -sanatoriu 0alea 3ra"o)ei cu mo&ilier Mies -locuinta Milita 3etrascu atelier #itrat cu 2 ni#eluri, )i/i&il de la supanta dormitor -imobilul 7ol" trepte identice cu ra!turile, primul mo& de &ucatarie modern -imo& pt soc Ba/altin &irouri si turn locuinta, inaltime mare pt un cartier de )ie
1+. Arhitectura eoromaneasca in !erioa"a mo"erna
-ar"itectura neo-romaneasca. c"im&area de atitudine !ata de sursele traditionale de inspiratie de la ar"eolo#ia decorati)a spre semni!icatiile pro!unde ale ar"itecturii populareA rolul decisi) al lui :.M.antacu/ino in aceasta modi!icare de optica. 3rota#onisti si reali/ari importante. r"itectura neo-romaneasca - stil o!icial. -dupa primul ra/&oi mondial ar"itectura neoromaneasca a inceput sa-si piarda dimensiunea moderni/atoare si sa se osi!ice, de)enind treptat principala !orta conser)atoare in opo/itie cu retorica si estetica modernismului.
Horia rean#a, :.M.antacu/ino mplasate in peisa>ul ur&an o!erit de marile &ule)arde ale capitalei, sau alte artere importante, cu re#im de inaltine )ariind intre parter si doua-trei eta>e, pana la sapte-unspre/ece eta>e, ele constituie o epresie a unei sectiuni importante a ar"itecturii locuintelor din $omania dupa 3rimul $a/&oi Mondial. Imprimand prin pre/enta lor cu caracter speci!ic orasului, ele au meritul ca au modelat spatiul ur&an in limite compo/itionale precise de-a lun#ul cator)a decenii.
•
•
•
•
3lanul apartamentelor se de/)olta in >urul unui nucleu central #eneros dimensionat, constituit din camera de /i in relatie directa cu una din celelalte incaperi de locuit, aceasta le#atura !iind elementul de !lei&ilitate al locuintei. pare adesea utili/at principiul /onarii !unctiunilor de noapte si de /i. $etra#erile succesi)e la ultimele eta>e, pre/ente in special la cladirile inalte, au ca moti)atie in principal ratiuni de ordin ur&anistic, le#ate de le#islatia prospectelor stradale, dar au si un important rol in compunerea )olumului cladirilor. Balcoanele, lo#iile si retra#erile de la ultimele ni)eluri participa la comunicarea spatiului interior cu eteriorul. E)identierea elementelor ori/ontale de compo/itie a !atadelor.
•
•
tructura de re/istenta reali/ata din cadre din &eton armat permite !lei&ilitatea apartamentelor, precum si compartimentarea di!erita a ni)elurilor unui imo&il, in !unctide comanda in)estitorilor. :ri>a cu care sunt concepute si reali/ate elementele de detaliu, materialele de !oarte &una calitate, alese cu discernamant, desi#nul interior ce preia in planul secund al constructiei ideea #enerala a proiectului, constituie si a/i un eemplu de pro!esionalism.
$H @E$M@E 1?. Cate"r Incoronarii "in A. I. corpuri le#ate cu portice, !erestre #en !ac ar" 11. 3osturi tra!o tra!o sinaia sinaia duiliu marcu marcu 12. Piceul antemir Bucuresti 17. ladirea de &irouri &irouri 3aul mardanescu mardanescu ($osetti ($osetti o 3lan 3lan cu cu nod nod de circ circul ulat atie ie in in mi>l mi>loc oc o Bir Birouri ouri cpre strad tradaa o Biro Birou u uri urias as spre spre alta alta !ata ata 14. 3iata Pa"o)ari Pa"o)ari turn medie)al medie)al 15. raio)a, raio)a, onstanti onstantin n Iotu 16. onac onac tatie tatie iortan iortan 1*. %a#ilionul rom 192*F
>an&a !a# Mies
18. cta) cta)
1. Arhitectura interbelica
ea mai impornatata pentru cultura rom.Pa s! prim. $.M.unirea Ban-ra-Buco)ina---ast! Ban-ra-Buco)ina---ast!el el s-a du&lat pop-1* mil. Economic -K dupa 1925,\28 72 cri/a mondiala.1978 productie etrem de &una,)ar! al economiei,mom !oarte
imp pt $om. A&ricultura:$e!orma a#rara 3@P 1919,:reu de mecani/at, proprietati mici
onstitutia din 1927
ult ultur urii si trad tradit itiiii di!e di!eri rite te,,
r" din Bucuresti descopera orasele din ransil)ania si )or sa le sc"im&e
Stilul neoromanes ! o"iete straine #e onte$t
1918 192? Mircea 0ulcanescu, Mircea Eliade, $e&reanu, onstantin onstantin Brancusi miscarea moderna si perpetuarea traditiei lui Mincu $HIEI crean#a,antacu/ino crean#a,antacu/ino mplasate in peisa>ul ur&an o!erit de marile &ule)arde ale capitalei, sau alte artere importante, cu re#im de inaltine )ariind intre parter si doua-trei eta>e, pana la sapte-unspre/ece eta>e, ele constituie o epresie a unei sectiuni importante a ar"itecturii locuintelor din $omania dupa 3rimul $a/&oi Mondial. Imprimand prin pre/enta lor cu caracter speci!ic orasului, ele au meritul ca au modelat spatiul ur&an in limite compo/itionale precise de-a lun#ul cator)a decenii.
•
•
•
•
•
•
3lanul apartamentelor se de/)olta in >urul unui nucleu central #eneros dimensionat, constituit din camera de /i in relatie directa cu una din celelalte incaperi de locuit, aceasta le#atura !iind elementul de !lei&ilitate !lei&ilitate al locuintei. pare adesea utili/at principiul /onarii !unctiunilor de noapte si de /i. $etra#erile succesi)e la ultimele eta>e, pre/ente in special la cladirile inalte, au ca moti)atie in principal ratiuni de ordin ur&anistic, le#ate de le#islatia prospectelor stradale, dar au si un important rol in compunerea )olumului cladirilor. Balcoanele, lo#iile si retra#erile de la ultimele ni)eluri participa la comunicarea spatiului interior cu eteriorul. E)identierea elementelor ori/ontale de compo/itie a !atadelor. tructura de re/istenta re/istenta reali/ata din cadre din &eton armat permite !lei&ilitatea !lei&ilitatea apartamentelor, apartamentelor, precum si compartimentarea di!erita a ni)elurilor unui imo&il, in !unctide comanda in)estitorilor. :ri>a cu care sunt concepute si reali/ate elementele de detaliu, materialele de !oarte &una calitate, alese cu discernamant, desi#nul interior ce preia in planul secund al constructiei ideea #enerala a proiectului, constituie si a/i un eemplu de pro!esionalism.
Curentele arhitecturale. !ost perioada cu cea mai mare )arietate de orientari si cautari stilistice, eistand
di!erente nota&ile intre 0ec"iul $e#at si teoriile alipite dupa primul ra/&oi mondial.r"itectii au practicat, deseori, ar"itecturi di!erite.3rincipale di!erite.3rincipale curente
-!ermanenta arhitecturii clasiciante prelun#iri ale eclectismului si, dupa 1975, mani!estari ale clasicismului modernA corespondente ale acestuia cu ideolo#ia perioadei, ar"itecti eemple. -arhitectura Art-Beco, ca prima !a/a a modernitatii. aracteristici principale, eemple semni!icati)e. -arhitectura mo"erna -arhitectura neo-romaneasca neo-romaneasca. c"im&area de atitudine !ata de sursele traditionale de inspiratie de la ar"eolo#ia decorati)a spre semni!icatiile pro!unde ale ar"itecturii populareA rolul decisi) al lui :.M.antacu/ino in aceasta modi!icare de optica. 3rota#onisti si reali/ari importante. r"itectura r"itectura neo-romaneasca - stil o!icial. onturarea unei culturi ar"itecturale mature 'n perioada inter&elic+ a adus cu sine o sc"im&are de a&ordare 'n interiorul &reslei, 'n direc]ia cristali/+rii rolului "iscursului critic acti# 'n cadrul de/&aterii pro!esionale. pro!esionale. n acest sens stau m+rturie pu&lica]iile de specialitate specialitate pre/ente pre/ente 'n peisa>ul cultural &ucure^tean &ucure^tean 'ntre cele dou+ r+/&oaie mondiale. emele 'n >urul c+rora s-a croit discursul teoretic au !ost pe c%t de noi, pe at%t de di)erse, acoperind de la critica produc]iei de ar"itectur+ auto"tone ^i asimilarea selecti)+ a ideilor ino)atoare din )estul european p%n+ la 'ncerc+ri de !ormulare a unor atitudini speci!ice spa]iului rom%nesc. Ideile s-au a!lat 'ntr-un continuu &alans 'ntre tradi]ionalism ^i ino)a]ie, lu%nd !orme ^i epresii mai radicale sau mai temperate 'n raport cu personalitatea sau !ondul cultural particular al !iec+rui autor 'n parte. -
7.M. Cantacuino Mo#ernismul %i ar&itetura rom'neas(, 1975 (:.M. antacu/ino, antacu/ino, *%voare +i popasuri ,
Bucure^ti, 19**, p 741-744 -
5oria 5oria Crean&J Crean&J:: Anar&ia stilurilor %i arta )iitorului , 1975 (atalo#ul epo/i]iei entenar Horia rean#+
1892-1992, Bucure^ti, 1992, p.197-196 -
6cta# 6cta# Boicescu: Boicescu: S*iritul ar&iteturii Buure%tilor , 1975 (cta)
1987, p.6?-64 -
Marcel Iancu: Interiorul , 1925A Ar&itetura #e m'ine, 1925A Ar&itetura #e *lan%et(, 1925A Ar&itetura soial(, 197?A Ar&itetura, 1971 (Marcel Iancu 'n $om%nia inter&elic+ ar"itect, artist plastic, teoretician,
Bucure^ti, 1996, p. 222-27?
-
5oria Crean&a 192-1943
- a !ost initiatorul ar"itecturii moderne. El s-a impus dupa construirea construirea imo&ilului $ (1971 care asta/i este %atria.
Edi!iciul este este compus din doua aripi cu cate * eta>e care prind intre ele o mare sala de cinemato#ra! cinemato#ra! de 12?? locuri. e remar remarca ca prin prin linia linia ori/o ori/ont ntala ala a !atad !atadelo elorr si prin prin contr contrast astul ul dintre dintre aceas aceasta ta ori/o ori/onta ntala la s"i turnul turnul de colt colt masi),sustinut masi),sustinut de doi puternici piloni,solutie care re/ol)a in#enios si accesul la cinemato#ra! cinemato#ra!. . mai !acut o serie de locuinte particulare casa dr.3etru :ro/a din e dintre care unul mai important B-dul @.Balcescu,nr.57. cesta are doua intrari cu cate doua apartamente apartamente la palier a cate 7 si 4 camere. Ele sunt de un lar# con!ort si au pardoseli de marmura,de parc"et superior, superior, de #resie,instalatii #resie,instalatii &o#ate etc. etc.ot el alaturi de H.H.:eor#escu H.H.:eor#escu a !acut "otelul arpati (!ost $ din Braso).
tudii Bucuresti, paris, sotie ar" Pucia rean#a r" noua simplitate, !ereastra ori/ontala, )olume clare si puternice, #ustul superior si aristocratic al liniei drepte 3erioade-1929 tatonea/a piata si #ustul clientilor, ar" rt
-art deco parter cu piatra nea#ra -reali/at parter retras si in um&ra -&en/i ori/ontale -#ila Miclescu -#ila
! )itrata in spateAterasa cu piscina -#ila Cantacuino- inalt, plin, ser)antA>os, ser)it -&d aho#ari lan#a cel al lui :M antacu/ino, la dist de un an -#atra luminoasa , loc tip
-197* , Mala(a pe Ma#"eruApereti in#usti - V cat tamplariaA&a/a retrasaAcopertina su&tire peste ultimul ni)el -cladirea ro pe calea 0ictoriei continuitate spre crt int, )itrine pe colt -halele 6bor
spre !inal se reintoarce spre o #andire clasici/antaA 197? 1979 cola&orarea cu Malaa -!atade pure, simple, caramida aparenta sin#urul material --inteprinderea $epu&lica -
Builiu Marcu 1*-19**
- initial eperimentase procedeele si !ormele academismului de scoala !rance/a(casa particulara si apoi pe acelea
ale ar"itecturii de !orme nationel (aminul studentesc si eatrul @ational din imisoara apoi s-a alaturat cu con)in#ere modernismului.st!el a reali/at cate)a locuinte particulare (asa Busila si precum si &locuri cu apartamente.urul a doua curti interioare.=atada principala lun#a de 1?? de
metri &ine proportionata simpla placata cu marmura de $usc"ita este precedata pe toata inaltimea de un sir de stalpi care ,le#ati prin arcade ,mar#inesc la parter un portic., !antu :"eor#"e, Braso) ,Bacau,ampulun#. tudiile si planurile de sistemati/ari si /oni!icari au ramas insa in cele din urama de cele mai multe ori in#ropate in ar"i)ele primariilor orasele continuand sa se de/)olte la )oia intamplarii. Pa !el de ne#li>ate au !ost si lucrarile edilitare. "iar in Bucuresti cu eceptia cator)a artere principale si cartiere de )ile, cea mai mare parte a orasului a ramas !ara pa)a>e, !ara canale, !ara apa, !ara lumina electrica. st!el acti)itatea ur&anistica a dat putine re/ultate concrete po/iti)e.
-
Marcel Iancu
-19?* in!iintea/a miscarea dadaista inpreuna cu ristan /araA 1922-27 se intoarce, in!iintea/a re)ista ontemporanul impreuna cu Ion 0ineaA artist plastic-pictor, #ra!icianA a&sol)ent unor studii complee de ar"itecturaA -ar"itectura nu-l interesa o re/ol)are a planului clara si rationala, cat ili interesa epresia plastica a interiorului si a eterioruluiA )itralii, desene, #ra!iti aplicate pe cladiri, mo&ilierul (uneoriA utili/a culoarea cu multa !orta (tencuiala colorata acoperita de alti proprietariA !inantea/a sin#ur ontemporanul. E(em!le "e lucrari -1926 )ila pt tatal lui, a !ost pictata -)ila pentru pictorul e, terasa solar, anee -)ila sotiei, &o)indouri si &alcoane -sanatoriu 0alea 3ra"o)ei cu mo&ilier Mies
-locuinta Milita 3etrascu atelier #itrat cu 2 ni#eluri, )i/i&il de la supanta dormitor -imobilul 7ol" trepte identice cu ra!turile, primul mo& de &ucatarie modern
-imo& pt soc Ba/altin &irouri si turn locuinta, inaltime mare pt un cartier de )ie
19. 5oria crean&a-#iata si !ersonalitatea"e comentat o o!era •
5oria Crean&a 192-1943
- a !ost initiatorul ar"itecturii moderne. El s-a impus dupa construirea imo&ilului $ (1971 care asta/i este %atria.
Edi!iciul este compus din doua aripi cu cate * eta>e care prind intre ele o mare sala de cinemato#ra! de 12?? locuri. e remarca prin linia ori/ontala a !atadelor si prin contrastul dintre aceasta ori/ontala s"i turnul de colt masi),sustinut de doi puternici piloni,solutie care re/ol)a in#enios si accesul la cinemato#ra!. mai !acut o serie de locuinte particulare casa dr.3etru :ro/a din e dintre care unul mai important B-dul @.Balcescu,nr.57. cesta are doua intrari cu cate doua apartamente la palier a cate 7 si 4 camere. Ele sunt de un lar# con!ort si au pardoseli de marmura,de parc"et superior, de #resie,instalatii &o#ate etc.ot el alaturi de H.H.:eor#escu a !acut "otelul arpati (!ost $ din Braso). tudii Bucuresti, paris, sotie ar" Pucia rean#a r" noua simplitate, !ereastra ori/ontala, )olume clare si puternice, #ustul superior si aristocratic al liniei drepte 3erioade-1929 tatonea/a piata si #ustul clientilor, ar" rt
! )itrata in spateAterasa cu piscina -#ila Cantacuino- inalt, plin, ser)antA>os, ser)it -&d aho#ari lan#a cel al lui :M antacu/ino, la dist de un an -#atra luminoasa , loc tip -197* , Mala(a pe Ma#"eruApereti in#usti - V cat tamplariaA&a/a retrasaAcopertina su&tire peste ultimul ni)el
-cladirea ro pe calea 0ictoriei continuitate spre crt int, )itrine pe colt -halele 6bor
spre !inal se reintoarce spre o #andire clasici/antaA 197? 1979 cola&orarea cu Malaa -!atade pure, simple, caramida aparenta sin#urul material --inteprinderea $epu&lica 20. Ion Mincu- tra"itionalismul •
Ion Mincu
In de/)oltarea istorica a ar"itecturii in $omania, un moment de o insemnatate deose&ita il consituie perioada moderna de !ormare a oraselor, de ela&orare a unei ar"itecturi nationale orasenesti. Mincu este, !ara indoiala, !i#ura centrala a acestei perioade. 3ersonalitatea lui Ion Mincu se conturea/a in cadrul perioadei de !ormare a ar"itecturii moderne romanesti. In raport cu incepaturile miscarii ur&anistice care marc"ea/a trans!ormarea tir#ului !eudal in oras, ar"itectura romaneasca moderna a pasit pe calea unei a!irmari ori#inale tir/iu si cu multe e/itari. 3e la 1884, cand Ion Mincu s-a intors de la 3aris, unde terminase cademia de Belle rte ca ar"itect diplomat al #u)ernului !rance/ pro!esiunea de ar"itect, era totusi destul de &ine con!urata, iar statutul social al ar"itectului !acuse saltul "otaritor, inte#randu-l cu drepturi depline in randurile intelecualitatii. Era !iresc ca in aceasta perioada sa se !i apelat la &o#atul )oca&ular de re/ol)ari spatiale, constructi)e si decorati)e, o!erite de alte parti ale Europei, unde asemenea edi!icii isi !acusera mai de mult aparitia. cest proces de rapida trans!ormarii in $omania celei de a doua >umatati a secolului al FIF-lea pare sa !i constat in coeistenta si intr-o masura, in opo/itia principala a mai multor curente, care )or determina ori#inalitatea scolii romanesti de ar"itectura. uta sa ne apropiem mai mult de opera lui Ion Mincu. El nu putea !i strain de preocuparile ar"itectilor din alte tari al Europei, pe care le cunoscuse !ie in timpul studiilor sale la 3aris, !ie in calatorii, !ie c"iar in tara datorita acti)itatii unor Ballu, :alleron, :otter erau care !usesera in)itati sa reali/e/e mari edi!icii ale capitalei si ale altor orase importante ale tarii. El era in primul rind un intelectual roman constient de o&li#atiile sale !ata de cultura nationala, el admira si iu&este poe/ia si pictura romaneasca, mai ales admira si indra#este insasi &o#atie de !orme si idei a artei populare. Ion Mincu s-a indreptat catre ar"itectura pentru ca dorea sa construiasca altce)a decat lucrari in#ineresti, care- se pareau anonime, studiase si practicase, inainte de a pleca la 3aris, in#ineria ci)ila, !ara prea multa con)in#ere. uta sa se tina deoparte de ar". o!ciala si sa a&orde/e pro&lema ino)atiei cu o ei#enta antica deose&ita , punand-o in special pe terenul solid al determinarilor !unctionale.
Intr-o opera relati) putin ampla intr-o remarca&ila acti)itate teoretica, intr-o )iata so&ra, in care o inalta ei#enta morala ne apare du&lata de un ascutit simt al nuantelor si umorului, intr-o neo&osita acti)itate pentru intemeierea scolii si miscarii nationa[le de ar"itectura, Mincu ne o!era ima#inea unei lupte continui dintre luciditate, rationalism, credinta in #eniul artistic popular pe deoparte si nationalismul )ul#ar sau cosmopolitismul eclectic de alta. lupta dusa cu societatea din >ur, si cu el insusi. lupta in care &iruintele sunt la !el de )aloroase si insructi)e ca si in!rin#erile, si care !ace din acest mare precursor o !i#ura sin#ulara in istoria ar"itecturi romanesti.
6!erele "e arhitectura
Pucrarile lui Mincu sunt putin numeroase, intr-o acti)itate de aproape 7? de ani el a reali/at mai putin de 15 lucrari. In opera sa a cuprins insa o #ama !oarte )ariata de domenii de la desenul de mo&ilier, la monumentalul !unerar si restaurarea monumentelor istorice. ate)a din lucrarile care ar !i repre/entate pro&a&il operele sale de capetenie au ramas numai in stadiul de proiect spelul omunal, adica prmaria , eatrul @ational din Iasi si cartierul de )ile denumit Setatea romaneascaJ ale carora desene, de alt!el s-au pierdut. aho#ar? terminata 1886 s-a impus de la inceput atentiei oamenilor de arta prin aceea ca era prima incercare de a reali/a o ar"itectura inspirata din traditia nationala. On )olum compact eprimand un plan simplu , traditionalul plan cu tinda si camerepe o parte si celalta se eprima in !atada principala printr-o simetrie clasica. ccentul central reali/at print-o in#enioasa mutatie a !oisorului )ec"ilor case de deal , intr-un peron acoperit cu acces carosa&il. =ri/ele decorati)e din caramida de inspiratie italiana, dispuse cu economie deasupra !erestrelor in#emanate sum strasina !oisorului ca si &utonii de ceramica in timpanele arcadelor, in)iorea/a cu um pi#ment cromatic masa calma a !atadelor toarte simple. 3orticul este alcatuit din colonete din lemn in care strun>irea si decorul sculptat al stilpilor si &alustradelor includ in aspectul #eneral romanesc detalii de !actura clasica italieneasca. In linii mari , casa Pa"o)ar inspira monumentalitatea simpla a ar"itecturi taranesti, careia um&ra !oisorului ii adau#a o nota de intimitate. Edi!iciul atat de cunoscut aproape em&lematic pentru opera lui Ion Mincu, al
)ariatiuni pe o tema data. e ca si in culoare, dar mai ales acea scara a carei spirala !astuoasa culminea/a in rotonda cu splendide arcade, ca o apoteo/a a spatiului cur& si care sin#ura ar !i de a>uns pentru a da masura puterii de creatie a unui mare arc"itect. i pretutindeni, culoarea calda, cu straluciri discrete a stucurilor, &ron/ului, ornamentelor aurite, lam&riurilor si tapiseriilor, poarta amprenta unui indra#ostit al pitorescului sen/ual care incal/este si insu!leteste intrea#a opera a lui Mincu, !iind aici cu atit mai semni!icati) cu cit, asemena lucrari puteau , prin insasi natura lor , sa alunece in platitudini academice sau in pompierism.
21. Mo"ernism 'ara Marcel Iancu si 5oria Crean&a
a.Asimilarea
-circulatia ideilor si contactele cu mediile a)an#ardiste europeneimportanta lui Marcel Iancu si a re)istei SontimporanulJ(in perioada 1924-197?. -climatul cultural #eneral al societatii romanesti noua ar"itectura este asimilata noului spirit al epocii. 3rincipalii &ene!iciari intelectualitatea cu desc"idere culturala, di!erite societati si institutii si, in mai mica masura, statul. r"itectura moderna de)ine insa rapid un nou lim&a> de consum, alaturi de ar"itectura neo-romaneasca. -di!u/area ar"itecturii moderne - !a)ori/ata de &oom-ul economic al deceniului 4 - a !ost di!erita in re#iunile tariicentre mai importante. b.%rinci!ale caracteristici:
-o nou interpretare !unctionala si spatiala a pro#ramelor de ar"itecturaAscoli, cladiri de &irouri, "ale alimentare, sanatorii, locuintele sociale etc.ristali/area apartamentului si a imo&ilului de raport modern in Bucuresti. -epresia plastica si spatiul interior. 0arietatea repertoriului !ormal concreti/ata prin reali/arile di!eritilor ar"itecti.tentia acordata detaliului. Pimitele de asimilare a #andirii moderne, in a&senta discursului critic raportul dintre !atada si )olumetria, de !actura moderna, si planul tri&utar traditiei compo/itionale academiste. In!luentele celorlalte curente ar"itecturale. 3rincipalii eponenti. -modi!icarea radicala a ima#inii ur&aneA !ra#mente ur&ane unitare (&d. Ma#"eru si cartierul 0atra Puminoasa din Bucuresti, !ale/a de la E!orie @ord etc. si importanta lor in noua con!i#uratie estetica. -incepind din anul 1922 potentialul economic al tarii a inre#istrat cresteri treptate, considera&ile.Intre 1922-1928 sa a>uns la o sta&ili/are )remelnica si partiala a capitalismului.-a inre#istrat ast!el cresterea aprecia&ila a &unastarii clasei dominante si accentuarea discrepantei dintre aceasta si clasa oamenilor ne)oiasi.=enomenul im&o#atirilor partiale s-a re!lectat si in ar"itectura - cu palatele institutiilor &ur#"e/e sima#/inele luoase - si cu peri!eriile intinse cu un caracter aproape rural.
in "omeniu urbanistic s-au creat cartiere noi de locuinte (cartierele area si lar#irea actualului Bd. @.Balcescu si a aii :ri)itei de la ni)elul :arii de @ord in sus.
!ro&ramele impuse acestei perioade au !ost relati) reduse a casa modesta, economicaA & )ila &ur#"e/a
com!orta&ilaA c casa de raport cu mai multe apartamente.Ormea/a o serie de edi!icii administrati)e(ma>oritatea cladiri ale Ministerului de =inante si imo&ile de &irouri apartinand unor societati particulare.
perioada anterioara.@oua orientare a pre/entat insa ,pe alocuri, un traditionalism cu nuante ea#erate, speci!ic ideolo#iei )ar!urilor &ur#"e/iei.u& impulsul acestei orientari care intele#ea !rumosul prin ecesul de !orme si podoa&e,s-a a>uns la o ar"itectura em!atica care se indeparta din ce in ce mai mult de opera inaintasilor. totusi cerintele economiei si ale pro#ramului care au impus o limitare a plasticii decorati)e dar mai ales maiestria unora dintre ar"itecti au dus la reali/area unor cladiri )aloroase ast!el in "omeniul locuintelor - casele economice tip, cu unul sau doua caturi si pi)nita,de re#ula imperec"eate si dispuse simetric(ar".I.<. raianescu partamentele sunt de 2-7 camere cu dependinte economice si con!ort redus. 3lastica ar"itecturala in linii mari ec"ili&rata si simpla,recur#e la elemente traditionale prelucrate. printre locuintele de tip )ila se remarca cele datorate ar"itectilor oma . ocolescu, onst. Iot/u si 3opper.ceste )ile au incaperile stranse compact intr-o compo/itie simpla,ec"ili&rata si !unctionala,cu parter si eta>.=atadele sunt puse in e)identa !ie prin !oisoare pitoresti cu scari ereioare si parament de piatra cioplita com&inata cu !asii ori/ontale de caramida aparenta, !ie printr-o plastica ar"itecturala &o#ata in elemente traditionalereali/te din piatra naturala !atuita si marmura.r"itectura celor mai multe locuinte de acest #en )adeste insa tendinta catre un eces de !orme si elemente decorati)e !ara a !i cerute de )reo !unctiune anume&alconase in#uste si S&oLLindoL-uriJ,adesea #reoaie,Jlo##iiJ cu colonete din /idarie,unele pre!a&ricate,ornamente de ipsos aplicate pe !atade si acoperisuri inalte si >ucate.=ormula plastica a &alcoanelor scoase in Sporte-a-!auJ,cu lo##ii si !oisoare multiple a !ost aplicata si cladirilor de locuit cu mai multe ni)eluri. dintre imo&ilele cu apartamente de locuit se remarca )asta cladire pentru salariatii Bancii @ationale( r".3etre ntonescu .3lastica monumentala si de detaliu sunt de &una calitate reusindu-se adaptarea >udicioasa a !ormelor )ec"ii ar"itecturi pamantene la o cladire de mari dimensiuni cu 4 ni)eluri.3arterul ro&ust si tratat ca un su&asment si reali/at din piatra cioplita si rostiuta.$estul paramentului !atadelor este din caramida aparenta. alta cladire ce se impune prin tinuta so&ra este Sasa l&aJ din raio)a(r".onst. Iont/u-&irouri la parter si trei eta>e de apartamente. la cladirile inalte de &irouri se incearca de asemenea aplicarea stilului neo-romanesc.st!el imo&ilul (!ost stra $omana din 3iata ..$osetti (r".3.marandescu - parter plus 5 eta>e ultimul mansardat.ele doua !atade catre strada, ine#ale ,racordate in un#"i o&tu/,prin intermediul unui pa)ilion de colt. olutia Sle#ariiJ !atadelor cu ciu&uce si im&o#atirea lor cu Slo##iiJ,colonete si ornamente a imprimat cladirii un caracter in mare masura arti!icial. endinta aceasta )adita de impodo&ire a !atadelor si a interioarelor !ara a tine seama de !unctie este din pacate una din trasaturile caracteristice ne#ati)e ale ar"itecturii romanesti din aceasta perioada.st!el de cladiri sunt palatul J0ama 3osteiJ si cladirile Ministerului de =inante. ecesele cele mai mari apar la numeroasele biserici ridicate in ransil)ania in aceasta perioada. st!el atedrala ortodoa de la l&a Iulia ( r". 0. te!anescu este o pastisa a unor !orme de ar"itectura reli#ioasa din prima >umatate a sec. al F0II. pare aici o tendinta de monumentali/are !ortata si un eces de elemente de
detaliu. alta ast!el de catedrala este cea din lu> (r"..3omponiu si r".:.ristinel.Ona din putinele opere )aloroase este catedrala ortodoa din imisoara r".I.<.raianescu (mai ales pt. !ormele ei interioare si &iserica !. Ele!terie @ou din Bucuresti (r". onst.Iot/u in domeniu arhitecturii ci#ile sunt rare cladirile reusite in care s-a incercat implementarea stilului neoromanesc.On eemplu ar putea !ii Banca Marmorosc"-BlanK (r".3etre ntonescu.e o&ser)a caracterul monumental al unicei sale !atade reali/ata din piatra !atuita , marmura ,#ranit, !ier !or>at . pare aici interpretarea unor !orme de ar"itectura )ec"e munteneasca, cam&inate cu elemente ale ar"itecturii moldo)enesti. anii 1929-1977 au !ost tul&urati de o #ra)a cri/a economica.cest lucru a a)ut e!ect asupra modului in care s-a des!asurat ar"itectura - I-a determinat o anume directie - ramura ei cea mai solicitat a !ost cea a locuintelor in care au !ost in)estite o &una parte a capitalurilor retrase din &ancile !alimentare.st!el datorita economiilor a aparut o sensi&ila tendinta de simpli!icare a !ormelor de epresie ar"itecturala. st!el Ministerul Dustitiei(1929-1972 - r" onst.Iot/u are in compo/itia !atadelor unele !orme Smoderni/ateJ de !actura clasica ,dar contine si unele elemente cu totul straine ar"itecturii traditionale romanesti anuntand ast!el intrucat)a sensul unei noi directii ce a)ea sa apara. lte cladiri cu in!atisari speci!ic auto"ton sunt 3alatul 3atriar"iei din Bucuresti(1972-1976 - r". :".imotta,cladirea Institutului de Istorie [email protected]#aJ (r". 3etre ntonescu domeniul in care ideea a!irmarii - de data aceasta in spirit modern - a speci!icului national in ar"itectura s-a impus cu mai mult succes a !ost insa acele al locuintelor i/olate care apar in Bucuresti,3loiesti,ampina si mai ales in re#iunile deluroase sau pe litoral (r"itectionst.Iot/u,oma . ocolescu, :.imotta. in primii ani ai celui de-al 4-lea deceniu eistau pe de o parte ramineri cate#orice pe po/itiile unui clasicism in#"etat(3alatul $epu&licii- pro! @icolae @enciulescu,cladire Bi&liotecii uni)ersitare din Iasi -r".onst.Iot/u iar pe de alta parte sinteti/ari ale principiilor clasicismului(=acultatea de drept - r".3etre ntonescu In acelasi timp s-au !acut primii pasi spre !ormele unei ar"itecturi net moderne care a)ea sa domine ultimii 8-9 ani dinainte de cel de-al doilea ra/&oi mondial. !imarea acestei noi orientari a !ost le#ata de campania de constructii initiata dupa cri/a economica.In primul rand redresarea acti)itatilor industriale a prile>uit eecutarea unor importante cladiri menite sa adaposteasca procesele de !a&ricatie din di!erite ramuri industrialeu/ine metalur#ice,!a&rici de )a#oane,"ale )aste cu mari desc"ideri pre)a/ute cu sc"elete ro&uste de re/istenta ,sisteme speciale de iluminat etc. ceste lucruri au determinat !olosirea noilor materiale de constructie!ier ,&eton-armat, sticla si s-a trecut la adoptarea unor plastici ar"itecturale noi simple in per!ecta concordanta cu caracterul propriu al materialelor !olosite. $eali/ari O/inele !oste Sstra 0a#oaneJ din Braso), O/inele Malaa ale caror planuri au !ost marite de r". Horia rean#a.Halele se distin# prin &unele proportii si prin te"nica in#ri>ita a lucrului ,inclusi) a paramentului de caramida aparenta. Intrarea lucratorilor este lar# tratata, marcata de piloni monumentali si urmata de o alee marcata cu pomi. ot rean#a a proiectat si !a&rica de te)i si otelaria(a/i repu&leca.poi cladirea !ostei sucursale a u/inelor =ord (r".3.Em.Miclescu,!ostele u/ine de a)ioane I..$. Braso) (:.M.antacu/ino ,compleul u/inei metalur#ice de la oli&asi(r". cta) uste de creatie au dat totusi ar"itectilor cu o cultura aleasa posi&ilitatea sa reali/e/e !ie in spirit net modern, !ie in !orme traditionale moderni/ate opere )aloroase. st!el de ar"itecti erau Horia rean#a,ur si a)and de re#ula la parter cate)a incareri de primire,o sala de luat masa nu dependintele ei,un &irou cu anee,iar la eta> la
eta> camerele de locuit cu toate aneele necesare. Pucrarile de !inisa> erau eecutate cu #ri>a , adesea cu placa>e de piatra,pardoseli de marmora,de parc"et ales si de #resie,usi eterioare &o#ate din !ier !or>at etc.
22. eoromanesc 'ara I6n Mincu
Onii cercetatori situa/a in interiorul miscarii 19?? #ene/a cautarilor nationale sau c"iar le pre/inta ca )arianta ori#inala romaneasca a rtei 19??. ceasta po/itie nu este lipsita de sens, deoarece cautarile stilistice ale unei ar"itecturi nationale (ar"itectura neoromaneasca au !ost le#ate e)ident atit de implulsul romantic, sit si de retorica re#ionalista a rtei 19??. umatati a secolului 19, au !ost sustinute pina la cel de al doilea ra/&oi mondial de principala pu&licatie de specialitate, re)ista r"itectura (!ondata in 19?6. In acelasi timp, constienti/area )alorii ar"itecturii nationale si tre/irea interesului pentru patrimoniul istoric s-au tradus si in or#ani/area sistemului intitutional de monitori/are si protectie a acestuia 19?9 s-a in!iintat omisiunea Monumentelor Istorice, in care au acti)at, de-a lun#ul timpului, mari personalitati ale culturii si ar"itecturii romanesti. r"itectura neoromaneasca, mai de#ra&a o miscare pro#ramatica decit un stil unitar, a inceput sa se de/)olte inca din ultimul deceniu al secolului 19 si a dominat primele doua decenii ale secolului 2?, luind locul eclectismului in pre!erintele o!icialeA s-a aplicat indeose&i tipurilor de cladiri ale structurilor administratiei locale (administratii !inanciare, primarii, )ami, etc., constructiilor din in)estitii pu&lice (locuinte ie!tine, scoli rurale, mu/ee, !acultati, &iserici - mai ales catedralele ortodoe construite in rdeal dupa 1918, dar a !ost preluata si de locuintele luuoase ()ile si c"iar imo&ile de raport si de unele constructii monumentale pri)ate (&anci.
$epertoriul !ormal traditional utili/at pentru a crea un stil national, !oarte di)ers si amal#amat, este !olosit in opera di!eritilor autori con!orm propriilor selectii, intr-o anume relatie cu tipul de pro#ram si de tipul de sintaa. usor de inteles, ar"itectura neoromaneasca s-a &ucurat de o mare popularitate si s-a raspindit rapid in ar"itectura domestica ur&ana anonima. 3rimul dintre principalii repre/entanti si creator al acestei miscari a !ost Ion Mincu (primul diplomat roman al Ecole des Beau rts, 3aris, a carui ar"itectura este cu certitudine un )ir! nu numai pentru neoromeneasca, dar si pentru intrea#a ar"itectura romaneasca. 3rincipalele sale lucrari sint casa Pa"o)ar (1886, ;&u!etul; de pe soseaua Cisele!! (1892, dupa planurile intocmite in 1889 pentru pa)ilionul romanesc la Epo/itia uni)ersala de la 3aris, coala entrala de !ete (189?, in Bucuresti, palatul administrati) din :alati, &ancile comerciale din raio)a si Braila. Pinia stilistica caracteristica lui Mincu (numita si ;stilul Ion Mincu; a !ost continuata de putini ar"itecti, printre care ar"itectul italian :iulio Ma#ni (scoala primara Ma)ro#"eni - 1895, #ara de la urtea de r#es - 1898. lti repre/entanti de seama ai miscarii, !iecare creind propria linie stilistica, sint 3etre ntonescu (Ministerul onstructiilor - actuala 3rimarie a capitalei - 19?6-191?, 3alatul administrati) din raio)a - 1912-1917, &anca Marmorosc"-BlanK - 1915-1927, imo&ilul pentru salariatii Bancii @ationale din Bucuresti, conacul din te!anesti, r#es, etc., @icolae :"ica-Budesti (3alatul pentru colectiile mu/eului de arta nationala - 1912-1979, &iserica #reco-catolica din str. 3olona, &iserica utitul de ar#int, casa $osetti, toate in Bucuresti, liceul din $imnicu-0ilcea, etc., risto!i erc"e/ (spitalul 3oli/u, multe locuinte, dintre care cele&ra )ila Mino)ici din Bucuresti, etc., :ri#ore erc"e/, in a carui antrepri/a lucrea/a si ar". l. la)el (cladirea )ec"e a Institutului de r"itectura - 1912-192*, corpul nou de la 3alatul re#al de la otroceni si multe case dintre care remarca&ila asa , I.<. raianescu, oma . ocolescu, etc.
23. Art "eco- Art nou#eau
E%6CA C6EM%6RAA - %ECIIC AI6A> I EK%ERIEE M6BERE 191-1944 - %ERI6ABA IERICA $.Curentele arhitecturale. !ost perioada cu cea mai mare )arietate de orientari si cautari stilistice, eistand
di!erente nota&ile intre 0ec"iul $e#at si teoriile alipite dupa primul ra/&oi mondial.r"itectii au practicat, deseori, ar"itecturi di!erite.3rincipale curente -permanenta ar"itecturii clasici/ante prelun#iri ale eclectismului si, dupa 1975, mani!estari ale clasicismului modernA corespondente ale acestuia cu ideolo#ia perioadei, ar"itecti eemple. -ar"itectura rt-
AR !"CO
Arhitectura Art-!eco !n sensul %oderarii %odernis%ului si, in acelasi ti%, al sincretis%ului care a caracteri3at in &eneral de3voltarea %oderna a arhitecturii ro%anesti, trebuie %entionata arhitectura 'rt#/eco care a insotit cu reali3ari %ulte si re%arcabile toata erioada interbelica. +eno%enul 'rt#/eco, ale carui $iliatii se ot re&asi atit in %odernis% cit si in clasicis%ul %onu%ental, dese%nea3a un %o%ent al %oderni3arii eclectis%ului Beau#'rts#ist care a creat in erioada interbelica o arhitectura luuoasa, euberanta, rere3entativa entru succesul caitalist, i%binind in %od
usor inteli&ibil ele%ente derivate din li%baul %odernist si din ro&resul tehnolo&ic cu un decorativis% eurat, dua o sintaa de $actura redo%inant acade%ista, in consecinta o arhitectura $oarte otrivita contetului ro%anesc. Cladiri ca -alatul ele$oanelor arh. Van "aanen#'l&9, :ouis ;ee<, ;alter +ro9=, -alatul "ocietatii $unctionarilor ri%ariilor din %uniciiul Bucuresti arh. !oan osu, adu Culcer=, corul nou al arii de 2ord, udecatoria d in "tirbei Voda arh. E. 2adede, E. Cusnenco=, blocul edilitar cu teatru, ri%arie, co%ert din iata '%3ei arh. 2. eor&escu=, hotelurile '%basador si Union arh. 'r&hir Culina=, "ocietatea 'si&urarea ro%aneasca, %ulte i%obile de locuit cu% ar $i cele din /acia 15 si 66, arh. >ean Monda=, toate din Bucuresti, 'teneul universitar e&ele +erdinand arh. . Cristinel=, %u3eul !nstitutului de studii clasice din Clu, re$ectura din "atu#Mare arh. Victor "%i&helschi=, etc. sint ee%le tiice si de $oarte buna calitate entru aceasta arhitectura care i%aca %ai %ulte tendinte.
2. #oisorul de #oc o ?rdonanta, ancadra%ente di$erite, ta%larie elansata o Bosa cu lava solidi$icata 7. $otel A%&asador o Etae retrasee o Coloane $ili$or%e – E&it o Brise soleiuri sub balcon
Vila /orobanti stil 'rt /eco /4-414M a%enaata, @* ca%ere 4 livin& rustic, 0 bai rinciale, 0 &ruuri sanitare, @ bucatarii co%let %obilate, 000% teren, 5(*% sura$ata contruita, 1)*% curte avata, &ara a%enaat, aer conditionat, @ centrale ter%ice, alar%a cu %onitori3are, video inter$on, orti auto%ate cu teleco%anda, circuit entru retea de calculatoare, centrala tele$onica si V entru toate ca%erele, @ linii tele$onice internationale, toate instatiile sanitare si electrice noi, toata casa renovata @**0A@**). Casa bene$icia3a de o o3itie unica intr#o 3ona re3identiala. Este construita din cara%ida in stil &er%an, echiata cu lustre ti alle si este dotate cu cele %ai %oderne utilitati.
AR 6/=EA/
urentul rt @ou)eau (sau rta 19?? este o miscare romantica, indi)idualista si antiistorica, raspandita in intrea#a Europa intre anii 189? si 191?J, spune _il"elm 3e"nt in ,eiconul ilustrat de Ar'itectura )oderna . E(!unerea structurii
Ona din calitatile predominante ale ar"itecturii rt @ou)eau este posi&ilitatea de a pune in practica teoria structurii epunandJ elementele constructi)e ale unei cladiri, in special !ierul, in asa !el incat sa de)ina elemente aparente ale !atadei, cel mai adesea cu !unctie decorati)a. 3rin ornament aceasta a&ordare structurala se accentuea/a, de)enind sim&olica. ceasta epunere a materialelor de constructie poate !i #asita in =ranta, la temelia colii !ondate de 0iollet-le-umatate a secolului al FIF-lea. otusi maniera deose&ita in care !ormele decorati)e reali/ate din !ier su&linia/a constructia si pun in lumina structura sunt speci!ice ar"itecturii rt @ou)eau.
ticla era demult !olosita in com&inatie cu !ierul, dar din ultimul deceniu al secolului al FIF-lea aceasta a inceput sa se de/)olte ca o modalitate de epresie ar"itectonica proprie. 3eretele de sticla, com&inat cu di!erite materiale si procedee ar"itectonice, a a)ut parte in perioada rt @ou)eau de o de/)oltare independenta si ampla. otodata, scarile din sticla si !ier au capatat )alente noi, un eemplu remarca&il !iind cea reali/ata de 0ictor Horta pentru
